1. 1
Suport de curs
Chirurgie generala si nursing in chirurgia generala
Profilaxia infectiilor chirurgicale
Infecţiile chirurgicale reprezintă reacţiile organismului faţă de pătrunderea de germeni şi
multiplicarea lor. Ele se datoresc contaminării cu germeni proveniţi din mediul extern sau cu germeni
saprofiţi aflaţi pe tegumente, mucoase, căi respiratorii, căi urinare, şi cavităţi naturale (nas, gât, urechi,
gura). Termenul de infecţie provine din cuvântul latin “inficere”, care înseamnă a murdări.
Pătrunderea germenilor în organism poarta numele de inoculare.
Porţile de intrare cele mai frecvente pentru microbi sunt: tegumentele, căile respiratorii şi
aparatul digestiv.
Contaminarea reprezintă prezenţa germenilor vii în organism şi precede apariţia semnelor
(manifestărilor) de infecţie.
Incubaţia reprezintă timpul scurs de la momentul inoculării şi până la apariţia primelor
semene de boala.
Microbii au caractere variate de virulenţă, de toxicitate şi condiţii de viaţa aeroba sau
anaeroba.
Infecţiile chirurgicale se deosebesc de infecţiile din bolile interne şi din bolile contagioase
prin faptul ca ele impun un tratament chirurgical.
Manifestările locale, la locul de pătrundere a microbilor poartă numele de inflamaţie.
Cauzele acestora au fost confuze, până în anul 1878, când Louis Pasteur prezintă în fata
Academiei de Chirurgie din Paris, microbii.
Este de remarcat faptul ca Pasteur nu a fost chirurg, nici medic ci a fost chimist şi biolog.
Descoperire microbilor reprezintă un moment epocal ca şi prepararea primului vaccin
antirabic. Pentru aceasta descoperire socotim pe Pasteur drept” părintele asepsiei”.
Până atunci, deşi infecţiile existau, ele erau atribuite altor cauze.
Microb, în limba greaca, se numeşte ”sepsis”. De la acest cuvânt deriva Asepsie care
însemnă fara microb şi Antisepsie care reprezintă metodele de indepartare a microbiilor pătrunşi în plăgi
sau pe obiecte.
Dacă asepsia este o metoda de profolaxie (prevenire), antisepsia este metoda curativa.
”Printele antisepsiei” este Lister (1827-1912).
Dezinfecţia (provine din cuvantul francez ”disinfecţion”, reprezintă medode prin care
distugem microbii, formele lor vegetative şi sporii acestora care pot sa produca infecţii chirurgicale sau
boli transmisibile.
Contaminarea chirurgicala poate fi:
-directa, prin tegumente, mâini murdare, puroi, urina, fecale, etc.
-indirecta (mediate), din aer (aeroflora), haine, instumente şi obiecte diverse.
ASEPSIA
Asepsia cuprinde metodele utilizate pentru evitarea apariţiei microbilor în plăgi. Este o
metoda de prevenire a infecţiillor.
Metoda principala de asepsie şi cea mai perfectă care realizează distrugerea microbilor, a
formelor sporuale microbiene, a ciupercilor şi virusurilor, poarta numele de sterilizare.
Metodele de sterilizare sunt de trei feluri, după sursa folosită:
A. Metode fizice:
2. 2
-prin caldura
-prin iradiere
B. Metode chimice:
-formolizarea
-sterilizarea
C. Metode biologice:
-sulfamide
-antibiotice
Spalare pe mâini de către chirurgi reprezintă o metoda de asepsie obligatoriu. De asemenea
echipamentul de protecție chirugical şi al personalului din blocul operator, compus din bonete, măști,
halate şi manuși sterle, a cărei îmbrăcare necesită reguli stricte ce se vor învăța în stagile practice.
Asepsia campului operator prin badijonarea tegumentelor din zona care va fi supusă
operaţiei, cu tincture de iod sau substanţe antiseptice, reprezintă o importantă masură de asepsie,
îndepartand microbii saprofiti existenti pe tegumentul bolnavului şi care ar putea fi introdusi în plaga
operatorie.
Filtrul sau sala de pregatire preoperatorie are de asemenea un rol deosebit de important în
prevenirea patrunderii de germeni în blocul operator. Germenii pot patrunde în blocul operator prin
intermediul încălțămintei. Aceasta impune purtarea unor papuci sau botine de pânză sterle pentru cei care
patrund în blocul operator.
ANTISEPSIA- este o metodă curativă
Pentru realizarea asepsiei şi antiasepsiei se folosesc substanţele numite antiseptice. Aceste
substanţe trebuie sa indeplineasaca urmatoarele condiţii:
sa distruga germenii şi porii lor;
sa impiedice multiplicarea lor;sa menajeze ţesuturile bolnavului.
Substanţele antiseptice se inpart în două categorii:
-substanţe antiseptice ciofilactice, care menajeaza ţesuturile
-substanţe antiseptice citocaustice, care o dată cu microbii distrug şi ţesuturile pe care au fost
aplicate.
Marile dezavantaje ale multor antiseptice este ca ele nu distrug numai germenii patogeni, ci
dăunează și țesuturile, prin absorbția lor la nivelul plăgii pot să dea intoxicații grave.
3. 3
INSTRUMENTE CHIRURGICALE UZUALE
I. Instrumente pentru tăiat ţesuturi:
1. Bisturie:
-sunt utilizate pentru incizia sau secționarea țesuturilor
-se sterilizează și se păstrează cu lama protejată în tifon sau vată
2. Cuţite de amputaţie:
3. Fierăstraie:
4. Foarfeci: (curbe, drepte, cu vârfuri ascuțite sau boante, diferite lungimi, etc.):
-se folosesc pt.tăierea țesuturilor sau a materialelor de sutură chirurgicală
cuţit Liston
fierăstrău Gigli (mâner şi sârmă)
foarfecă Metzenbaum
lame de bisturiu de unică folosinţă
mâner de bisturiu
fierăstrău Charrière
foarfeci chirurgicale
bisturiu cu lamă fixă (Péan)
4. 4
II. Instrumente pentru hemostază:
1. Pense cu dinţi (gheare):
2. Pense fără dinţi:
(pt pensarea vaselor fine)
pensă Kocher dreaptă, curbă
pensă Péan
pensă Mosquito
pensă Overholt-Barraya
pensă Péan adevărată
(în cioc de raţă)
pensă buldog (Dieffenbach)
pensă Mickulicz (de histerectomie)
5. 5
Altele: pensă Halsted (între pensa Péan şi pensa Mosquito), pensă port tampo
III. Pense pentru apucat şi prezentat ţesuturi:
1. Pense autostatice:
2. Alte pense autostatice (de apucat colul uterin, de coprostază, port-tampon):
pensă Babcock
pensă Allis pensă Chaput-Poirier
(„în dinţi de şoarece”)
pensă Forester (en coeur)
pensă Museux (de col)
pensă Satinski
(clampă vasculară)
pensă de pedicul renal (Guyon)
pensă Lovelace
pensă în T
pensa de coprostază Peyer
(clampa intestinală)
pensa porttampon (de
servit)
6. 6
Altele: pensă Tierbald (pentru colul uterin, etc.).
3. Pense anatomice
Sunt folosite pt. prinderea și manevrarea diferitelor țesuturi sau a materialelor textile utilizate în pansarea
plăgilor.
4. Pense de fixat câmpuri sterile („raci”sau ”cărăbuș”)
Se folosesc pt. fixarea la piele a câmpurilor de operație sterile, cu scopul de a delimita câmpul operator.
IV. Instrumente de depărtat ţesuturi (retractoare):
1. Instrumente manevrate de chirurg:
Se folosesc pt. îndepărtarea țesuturilor, organelor și a creea un câmp operator suficient de larg și pt. a
proteja unele țesuturi în timpul intervenției chirurgicale.
pensă anatomică fără dinţi
(„chirurgicală”)
pensă anatomică cu dinţi
(„anatomică”)
rac Jones
rac Backhaus-Roeder
rac Backhaus
rac Doyen
9. 9
2. Ace chirurgicale:
3. Agrafe şi aplicator de agrafe:
Agrafele se utilizează pentru apropierea marginilor plăgii.
VI. Varia:
sondă canelată
stilet butonat benique
ac Deschamps ac Reverdin
pensă de os (Liston)
ac triunghiular (Hagedorn)
ac rotund (intestinal)
ac atraumatic
(cu fir insertizat)
agrafe Michel (copci)
aplicator de agrafe Michel
dilatator de col Hégar
sondă metalică uretrală feminină
10. 10
VII. SONDE CHIRURGICALE
Sunt sonde pentru aspiraţie nazo-gastrică (Faucher), uretro-vezicale (Folley, Tiemann, Nelaton, etc.),
pentru hemostază variceală (Sengstaken-Blakemore), pentru tubaj duode-nal (Einhorn), pentru aducerea
diferitelor stome (digestive, urinare) la piele (Pezzer, Malecot), pentru drenaj biliar extern (Kehr), pentru
ajutarea evacuării gazelor colo-rectale (tub de gaze = o sondă Nelaton mai groasă), etc..
sondă Nélaton
sondă Pezzer
sondă Malecot
chiuretă Bruns
curetă Volkmann
pensă de calculi Desjardins
răzuşă Farabeuf
periostotom
(răzuşă) costal
Doyen
apăsător de limbă
(à baise langue)
12. 12
Pregătirea preoperatorie a bolnavilor
Pregătirea preoperatorie
Primirea bolnavilor in sectie.
De felul cum este primit bolnavul in sectia de spital si cum este pregatit pentru operatie pot depinde,
in mare masura, reusita interventiei chirurgicale si evolutia postoperatorie.
O primire calda, atenta, un zambet care sa arate inca de la inceput bolnavului ca are in personalul
spitalului prieteni care se vor ocupa de sanatatea lui si ca acestia vor face tot ce trebuie pentru ca el sa
iasa din spital sanatos, sunt de un deosebit folos pentru risipirea starii de anxietate, pe care, mai estompat
sau mai evident o au toti cei care se interneaza.
Asistenta medicala va avea grija sa amplaseze bolnavul nou internat in saloane cu convalescenti care
nu au avut complicatii postoperatorii, optimisti, care nu au nevoie de tratamente speciale, multiple in
timpul noptii si care au un somn linistit, deasemenea asistent medicala are un rol important in pregatirea
psihica a pacientului , pentu operatie. Pentru bolnavii adusi de urgenta atitudinea trebuie adecvata cazului
respectiv.
Pregatiri si teste preoperatorii
In functie de specialitatile chirurgicale, de particularitatile diferitelor boli, ale varstei, sexului
etc.,examinarile preoperatorii pot varia de la caz la caz, in plus, in afara examinarilor specifice fiecarui
caz, care se fac pentru stabilirea diagnosticului, trebuie sa se tina seama ca actul chirurgical si cel
anestezic produc unele modificari organismului operat, modificari ale caror particularitati le putem sesiza
in mare masura datorita examenelor efectuate. Printr-un tratament adecvat pre-intra-si postoperator, se
pot remedia aceste modificari, astfel ca organismul sa suporte bine operatia.
Postoperator se vor efectua cateva examene obligatorii si anume:
- o radiografie a plamanilor, pt a se depista o eventuala boala pulmonara, necunoscuta si netratata in
prealabil.Cu aceasta ocazie se va controla aspectul global al cordului si al aortei;
- se va executa o electrocardiograma,in caz de tulburari se va face tratamentul adecvat, iar interventia se
va amana,(in afara cazurilor de extrema urgenta), pana cand exista indicii ca functionarea inimii s-a
ameliorat
- pe toata perioada internarii se masoara tensiunea arteriala, se numara frecventa pulsului, si se
controleaza temperatura;
13. 13
- la bolnavii in varsta se determina capacitatea vitala respiratorie, pt ca la acestia exista o rigiditate a
cutiei toracice specifica varstei si in consecinta vor avea nevoie de o oxigenare suplimentara
postoperatorie;
- asistenta medicala se va interesa despre scaunele si mictiunile bolnavului, despre ritmul si aspectul
acestora si va semnala medicului orice tulburari;
-asistenta medicala va cerceta daca bolnavul nu are vreo infectie respiratorie recenta, caz in care
interventia chirurgicala trebuie amanata pana la ameliorare;
- analiza simpla de urina, m ne va da informatii asupra starii de functionare a rinichilor
- examinarea sangelui( numararea globulelor rosii, a leucocitlor, hematocritul , hemoglobina, timpul de
coagulare, timpii Quick si Howell, determinarea glicemiei, determinarea ureei sangvine). In aceste cazuri
orice rezultat patologic obtinut necesita investigatii suplimentare ale elementelor figurate ale sangelui
- tuturor persoanelor trecute de 50 ani si suferinzilor hepatici li se fac probele hepatice ( GOT, GPT, etc)
- determinarea grupului sangvin si a factorului Rh
- este foarte important sa se cunoasca si sa se testeze daca bolnavul ste alergic la unele medicamente,
pentru a de evita intrebuintarea lor;
- greutatea corporala va fi controlata inainte si dupa operatie;
- femeile trebuiesc intrebate in legatura cu data menstruatiei, nu este recomandat ca interventia
chirurgicala sa se efectueze in perioda menstruatiei, atat din punct de vedere igienic cat si datorita
faptului ca timpul de sangerare este mai prelungit.
Toate datele rezultate din investigatiile de mai sus vor fi notate in foaia de observatie.
Ingrijirile din preziua operatiei
- Exista medicamente care necesita administrarea corecta inclusiv in preziua interventiei si dupa caz
chiar inainte si in timpul interventiei;
- Pentru asigurarea unui somn bun si inlaturarea starii de anxietate preoperatorie, asistenta medicala , la
indicatia medicului, ii va da bolnavului, inainte de culcare un hipnotic usor.
- Regimul alimentar: in preziua interventiei bolnavul va lua numai masa de pranz si nu in cantitate mare,
pentru ca tractul digestiv sa fie cat mai liber, va avea grija sa bea o cantitate normala de lichide
- Prepararea pielii: asistenta medicala va examina foarte atent tot corpul bonavului si in cazul in care va
observa o infectie cutanata va semnala aceasta medicului, care va amana interventia pana la vindecarea
completa a infectiei. Daca pielea este integra, bolnavul va face dus, daca nu este capabil singur va fi
ajutat de asistenta medicala , care ii va face o tualeta completa. Daca operatia urmeaza pe sau in
apropierea unei zone cu par, parul va fi ras pe o suprafata foarte larga (10-15 cm) fata de limitele inciziei.
Ingrijirile din ziua operatiei
14. 14
Pregatirea preoperatorie consta din :
- efectuarea unei clisme pentru bolnavii operati pe tractul digestiv, purgativele nu se recomanda decat in
cazul unor interventii mari pe tubul digestiv, deoarece saracesc organismul de lichide si saruri minerale.
- vor fi indepartate bijuteriile, si proteza dentara
- unghiile vor fi taiate scurt , nu vor fi lacuite ca sa se poata observa capilarele extremitatilor
- inainte de a fi dusi in sala de operatie li se va pune o sonda vezicala
- bolnavilor care au varice foarte mari si carora li se face o interventie operatorie pe cavitatea
abdominala, este bine sa li se aplice pe gamba si in treimea inferioara a coapsei un bandaj elastic usor
strans , cu scopul de a se evita staza in aceste vene, care ar contribui la reducerea masei sangvine
circulante, motiv de declansare a unui soc intra sau postoperator. Bandajul este util si pentru evitarea
aparitiei de tromboflebite postoperatorii.
Pregatirea preoperatorie speciala pentru fiecare caz in parte , se face la indicatia chirurgului care
urmeaza a opera bolnavul.
Dupa plecarea bolnavului in sala de operatie , asistenta medicalava da dispozitii pentru schimbarea
lenjeriei de pat.
Interventia chirurgicală
Operatia inseamna o interventie in interiorul organismului viu cu riscul unei infectii. Organizarea
spatiului operator se face dupa norme speciale de igiena, in vederea micsorarii riscului de infectie.
Sala de operație
Blocul operator are o componentă septică, în care se desfășoară intervențiile sterile și o componentă
septică pentru intervențiile în plăgi primar infectate.În cadrul sălii aseptice există o săliță unde se pot
desfășura și intervențiile ortopedice.Camerele filtru pentru personal și pacienți au drept scop prevenirea
introducerii de germeni în sala de operație. Fiecare bloc operator este prevăzut cu o sală pentru spălare și
cu o încăpere pentru anestezie, unde se pregătește anestezia și unde pacientul este adus după operație.
Îngrijirile postoperatorii
Îngrijirile postoperatorii încep imediat după intervenția chirurgicală și durează până la vindecarea
completă a bolnavului.
Îngrijirile postoperatorii se acordă în funcție de natura intervenției, de complicațiile care au survenit
intraoperator, de felul anesteziei și starea generală a bolnavului.
15. 15
Scop: ingrijirile postoperatorii se acordă pentru restabilirea fucțiilor organismului, asigurarea
cicatrizării normale, a plăgii și prevenirea complicațiilor.
După intervenția chirurgicală bolnavul poate fi transferat la: serviciul de terapie intensivă;sala de
trezire; în patul său.
1. Îngrijirile bolnavilor operați cu anestezie generală
A. Îngrijirile acordate până la instalarea bolnavului la pat
Etape de execuție Timpi de execuție
1.Pregătirea camerei
(se efectuează în
timpul intervenției)
2.Pregătirea
materialelor în
vederea reanimării
postoperatorii
1.1.Se aerisește încăperea.
1.2.Se schimbă patul cu lenjerie curată și se plasează astfel
încât operatul să poată fi ingrijit din toate părțile
1.3. Se protejează patul cu o aleză
1.4. Se încălzește patul dacă este cazul
1.5.Se controlează temperatura camerei și se menține la 18-
20*C
1.6.Se atenuează lumina
2.1. Se pregătesc materialele pt. perfuzii
2.2. Se verifică sursa de Oxigen
2.3. Se pregătesc aspiratorul și sondele
2.4. Se pregătește material pentru tratamentul medicamentos
2.5. Se pregătesc borcane necesare, cu suporturi , pt. aspirație,
drenaj pleural
3.Pregătirea
materialului pt.
supravegherea
bolnavului
3.1.Se pregătesc: termometru, cronometru, apart pt. TA, borcan
pt. diureză
3.2. Se pregătește foaia de temperatură pt. terapie intensivă
4.Transportul
bolnavului operat
4.1. Căruciorul se acoperă cu pătură, cearșaf, aleză
4.2. Bolnavul este așezat în poziție de decubit dorsal cu capul
într-o parte
4.3. Se acoperă bolnavul pentru a nu răci
4.4. Transportul se efectuează cu blândețe
4.5. Se supraveghează pulsul la carotidă, eventula vărsătură,
apariția ceanozei
4.6. Se supraveghează perfuzia și drenurile
5.Instalarea
bolnavului operat la
pat
5.1. Până la trezire , bolnavul este așezat în decubit dorsal, cu
capul într-o parte , sau în decubit lateral
5.2. Dacă perfuzia se continuă se supraveghează ritmul
perfuziei
5.3. Drenurile se racordează la borcane (cand este cazul).
B. Supravegherea și îngrijirile imediate
16. 16
Bolnavul operat sub anestezie generală trebuie supravegheat cu toată atrnția până la apariția
reflexelor, până la revenirea completă a stării de cunoștință, cât și în orele care urmează. De altfel
transportul din sala de operație se execută după revenirea acestor reflexe.
1.Supravegherea
faciesului
1.1. Apariția palorii însoțitî de transpirații reci și răcirea
extremităților indică satrea de șoc
1.2. Apariția cianozei, chear redusă indică insuficiența
respiratorie sau circulatorie;se administrează oxigen pe
sondă endonazal
2.Supravegherea
comportamentului
2.1. La trezire poate să prezinte o stare de agitație, atenție
să nu își smulgă drenurile, perfuzia,să nu se ridice din pat
, va fi imobilizat dacă este nevoie.
3.Supravegherea
respirației
3.1.Respirația trebuie să fie ritmică, de amplitudine
normală
3.2.Jena respiratorie trădează încărcarea bronșică cu
mucozități(se aspiră);căderea limbii;inundarea căilor
respiratorii cu vosimente( se previne prin poziția
bolnavului.
4.Supravegherea
pulsului
4.1.Pulsul tr să fie regulat,rărindu-se în mod progresiv
Pulsul filiform este un semn de hemoragi, sau de altă stare
critică
5. Supravegherea TA 5.1.TA va fi controlată în mod ritmic
5.2.Prăbușirea TA concomitent cu reducerea tensiunii
diferențiale însoțită de accelerarea pulsului indică starea
de șoc provocată de hemoragie - se anunță medicul
6.Supravegherea
pansamentului
6.1.Pansamentul trebuie să rămână uscat,să nu se îmbibe
cu sînge sau serozitate
7.Schimbarea poziției
bolnavului
7.1.După trezire se așează în poziție semișezândă
8.Îngrijirea mucoasei
bucale
8.1.Pt. a umidifica mucoasa bucală se șterge cu tampoane
umezite în soluții diluate de bicarbonat de Na;acid boric,
permanganat de potasiu;se ung buzele cu vaselină
9.Prevenirea escarelor 9.1.Se efectuează frecții cu alcool la nivelul regiunii
dorsale și a călcâielor,se evită umezeala, se schimbă des
poziția
10. Evacuarea vezicii 10.1.Se stimulează micțiunea:spontan pe aplicarea pe
regiunea pubiană a unei buiote(daca nu este
contraindicat)s, lasând apa de la robinet să curgă, sau prin
introducerea bazinetului încălzit sub bolnav, sau prin
sonadj vezical
11.Asigurarea somnului 11.1.Seara se administrează un himnotic ușor
C. Supravegherea și îngrijirile ulterioare
17. 17
1.Supravegherea funcțiilor vitale și
vegetative
1.1.Temperatura se măsoară dimineața și
seara
1.2. Pulsul și TA se urmăresc cu atenție
1.3. Se urmărește diureza și se stabilește
bilanțul hidric
2. Îngrijiri igienice 2.1. Va fi efectuată tualeta bolnavului în
fiecare zi,
2.2. Se reface patul de mai multe ori pe zi
schimbând lenjeria de câte ori este nevoie
3. Prevenirea escarelor 3.1. Se efectuează frecții, masaj în
regiunile expuse, pudraj, în afara
menținerii igienei tegumentelor3.2.
Schimbarea de poziție
4. Exerciții respiratorii 4.1. Se efectuează exerciții de gimnastică
respiratorie
4.2. Bolnavul va fi pus să umfle un balon
4.3. Bolnavul va tușii și va elimina sputa
pt. a evita încărcarea bronșică
5. Mobilizarea bolnavului 5.1. Prima mobilizare va avea loc în prima
zi pt. a prevenii flebita
5.2. Dacă bolnavul nu poate fi ridicat va fi
efectuată gimnastica la pat
6. Tubul de gaze 6.1. Pentru a combate meteorismul care se
accentuează în noaptea primei zile de la
intervenția chirurgicală va fi introdus
tubul de gaze lubrefiat timp de o oră
7. Clisma cu apă sărată 7.1. Se efectuează dimineața în a doua zi
de la interv. chirurgicală, pt a mării
peristaltismul intestinal și pt. reluarea
tranzitului
8. Alimentația
9. supravegherea tranzitului intestinal
10. Scoaterea firelor
8.1. În prima zi operatul va ține o dietă
hidrică cu ceai neindulcit
8.2. După evacuarea spontană a gazelor ,
bolnavul va primii ceaiuri indulcite ,
citronade, supă de legume strecurată, lapte
8.3. dupa apariția primului scaun în
alimentație se pot introduce compoturile
si carnea albă
8.4. Din ziua a 6-a sau a 7-a poate fi
reluata alimentașia normală
9.1. Supravegherea apariției primului
scaun aproximativ în ziua a 4-a
9.2. Întârzierea apariției primului scaun
poate fi datorată unei ocluzii intestinale
10.1. În ziua a 6-a sau 7-a se scot firele
18. 18
2. Îngrijirile speciale după Rahianestezie
1. Transportul 1.1. Se efectuează în poziție orizontală
2. Instalarea operatului la pat 2.1.Bolnavul va fi instalat in pozitie
orizontală, cel puțin 24 ore, fără pernă
3.Supravegherea funcțiilor vitale și
vegetative
3.1. Pulsul poate fi ușor bradicardic
3.2.TA poate fi ușor scăzută datorită
vasodilatației periferice prin paralizia nervilor
motorii
4.Supravegherea micțiunii 4.1.Micțiunea poate apărea spontan stimulată
cu mijloacele descrise la punctul B.
5. Revenirea sensibilității 5.1.Sensibilitatea in membrele inferioare
reapare treptat de la radăcină spre extremități
5.2.Se notează ora reapariției sensibilității în
haluce
6. Depistarea incidentelor 6.1.Dacă apare cefaleea se combate prin
aplicare pungii cu gheață, sau acompreselor
reci pe cap
6.2.Apariția grețurilor, redorii cefei, trebuie
anunțate medicului.
Îngrijirea plăgii operatorii
Complicatii imediate sau precoce de tip hemoragic sau supurativ → pot fi decelate numai printr-o
supraveghere atenta şi continua a plagii;
- senzatie de presiune dureroasa rapid progresiva la nivelul plagii, cu pansament imbibat sero-hematic
sau patat cu sange (in seara operatiei la contravizita) → inspectie a plagii operatorii; daca bombeaza
sau este echimotica, iar printre firele de sutura se prelinge sange → hematom, consecinta a unei
hemostaze deficitare → evacuare a hematomului, hemostaza chirurgicala şi resuturarea plagii in
conditii de asepsie perfecta;
- o plaga operatorie care evolueaza normal poate fi lasata dupa 48 ore fara pansament, infectarea ei de la
exterior ne mai fiind posibila (in primele 48 ore se recomanda sa nu se umble la un pansament curat,
pentru a permite constituirea barierei de fibrina) → supraveghere mai uşoara, cu sesizare din timp a
diverselor complicatii (seroame, abcese parietale, etc.);
- uneori, plaga operatorie evolueaza bine 3-4 zile, dupa care apar febra, durere locala, cu stare de rau
general, indispozitie, inapetenta, iar la examenul plagii se constata roşeata difuza şi tumefactie
fluctuenta → sunt semne ale unui abces parietal ce trebuie tratat corespunzator;
19. 19
- alteori, la 24-48 de ore de la interventie → alterare brusca a starii generale (facies palid, puls frecvent,
TA scazuta), cu senzatie de tensiune la nivelul plagii şi de pansament prea strans → aparitie a unei
gangrene a peretelui abdominal sau toracic (risc vital); examinarea plagii constata edem difuz,
tegumente marmorate şi crepitatii; evolutie spre şoc toxico-septic, insuficienta hepato-renala, perturbari
hemodinamice majore; tratament efectuat de o echipa mixta chirurg-anestezist → deschidere a plagii cu
debridare larga şi excizie a tesuturilor necrozate, drenaj larg şi lavaj cu apa oxigenata,
antibioticoterapie masiva şi sustinere a functiilor vitale;
- posibile complicatii care nu au legatura cu interventia propriu-zisa (situatii in care plaga operatorie
evolueaza normal, bolnavul are toleranta digestiva şi tranzit intestinal, dar starea generala se altereaza,
prezinta febra şi frisoane) → examinarea atenta a bolnavului va decela sursa suferintei: abces post-
injectional, flebita de cateter, infectie urinara, pneumopatie acuta, etc..
- existenta a tuburilor de dren (conditiile unui drenaj corect: direct, decliv, eficient) → apreciere, dupa
cantitatea şi aspectul drenajului, daca interventia chirurgicala evolueaza normal sau a aparut o
complicatie;
- tuburile de dren nu vor fi lasate in pansament, ci vor fi racordate la pungi colectoare → protejare a
plagii operatorii şi a bolnavului (se evita senzatia neplacuta a pansamentului umed tot timpul) +
posibilitate de urmarire a cantitatii şi aspectului secretiilor care dreneaza (experienta personala permite
aprecierea abaterilor de la normal);
- suprimarea firelor sau agrafelor (in cazul plagilor postoperatorii cu evolutie necomplicata): la 5-7 zile
dupa interventii mici (apendicectornii, herniorafii, etc.), la 10-12 zile in cazul marilor laparotomii.
Externarea bolnavului se va face cand plaga operatorie este cicatrizata, cu firele scoase şi se afla in
afara complicatiilor post-operatorii imediate sau precoce.
Aplicarea pansamentelor
RESPECTAȚ I CONDIȚIILE UNUI BUN PANSAMENT
a) Să fie făcut în condiții aseptice
- Folosiți materiale de protecție şi instrumente sterile
- Spălați şi dezinfectați mâinile, îmbrăcați mănuşi sterile
- Serviți materialele folosind pense
- Nu introduceți în casoletă sau în trusa de instrumente pensa cu care ați lucrat în plagă
- Nu folosiți aceleaşi instrumente la alti pacienți
b) Să fie absorbant
- Asigurați absorbția secrețiilor pentru a favoriza cicatrizarea
- Folosiți comprese de tifon şi vată hidrofilă
c) Să fie protector
- Acoperiți plaga cu comprese sterile şi vată
- Asigurați-vă că dimensiunile compreselor depăşesc marginile plăgii cu cel puțin 1-2 cm
- Dacă zona este expusă microbilor, protejați plaga cu un strat mai gros de tifon şi vată
d) Să nu fie dureros
- Acționați cu blândețe şi răbdare
- Administrați un calmant la recomandarea medicului dacă situația o cere
- Spălați plaga prin turnare şi absorbiți surplusul de lichid şi secrețiile prin tamponare
- Nu fixați pansamentul prea strâns pentru a nu jena circulația şi a nu produce durere
- Asigurați limitarea mişcărilor în acea zonă dacă există indicații în acest sens
e) Să fie schimbat la timp
20. 20
- Verificați indicația medicală cu privire la schimbarea pansamentului;
- Schimbați cât mai rar pansamentul la plăgile chirurgicale atunci când se menține curat şi uscat;
- În cazul plăgilor secretante schimbați pansamentul ori de câte ori este nevoie;
- Anunțați medicul şi controlați plaga dacă pacientul acuză durere sau prezintă febră fără altă cauză,
schimbați pansamentul cu această ocazie.
RESPECTAȚI TIMPII PANSAMENTULUI
a) Crearea câmpului operator
- Degresarea tegumentelor din jurul plăgii pentru a îndepărta urmele de adeziv de la pansamentul sau
sebumul, folosind eter sau benzin iodată
- Îndepărtați compresele de la pansamentul vechi cu blândețe, umezindu-le cu soluție antiseptică dacă
sunt lipite
- Dezinfectați tegumentul cu o soluție antiseptică (începând dinspre plagă spre periferie, schimbați
frecvent tamponul)
b) Tratarea plăgii
- Acționați în funcție de recomandarea medicului, de natura şi evoluția plăgii;
- Spălați plaga cu un jet slab de soluție antiseptică dacă prezintă secreții,
- Îndepărtați tubul de dren, îndepărtați firele şi ajutați medicul dacă este o plagă recentă
- Aplicați medicamente conform prescripției medicale
c) Acoperirea (protecția plăgii)
- Aplicați comprese sterile care să depăşească marginile plăgii cu 1-2 cm
- Nu aplicați un strat prea gros de tifon pentru a asigura o bun capilaritate
- La plăgile care secretă, acoperiți compresele cu strat nu prea gros de vată pentru a nu permite, stagnarea
secrețiilor în contact cu tegumentul favorizând iritația şi macerarea
d) Fixarea pansamentului :
- Alegeți o metodă de fixare adecvată regiunii prin înfăşare sau cu substanțe adezive
- Verificați pansamentul pentru a nu jena circulația de întoarcere sau dacă asigură repausul în cazul în
care este limitată mişcarea
- Verificați dacă pansamentul jenează mişcarea
OBIECTIVE
• Favorizarea vindecării plăgii
• Prevenirea infecției
• Aprecierea procesului de vindecare
• Protecția plăgii împotriva factorilor mecanici
PREGĂTIREA MATERIALELOR
Se face în funcție de tipul de pansament (protector, absorbant, compresiv, ocluziv, umed)
- Tava medicală/cărucior pentru tratamente, măsuță pentru pansamente;
- Trusa cu instrumente sterile: pense hemostatice, pense anatomice, foarfeci chirurgicale, stilete butonate,
sonde canelate;
- Comprese sterile
- Tuburi de dren sterile
- Mănuşi sterile
- Ochelari de protecție, mască
- Muşama, aleză
- Soluții antiseptice:
- pentru tegumente
- pentru plagă
- Soluții degresante: benzină iodată, eter
- Medicamente: pulberi, unguente
- Materiale pentru fixare: feşi de tifon, benzi adezive, plas adeziv , soluție
21. 21
adezivă, ace de siguranţă
- Tăviță renală
PREG TIREA PACIENTULUI
a) PSIHICĂ
- Informarea pacientul asupra necesității efectuării pansamentului
- Explicați modul de desfăşurarea al procedurii
- Obțineți consimțământul
b) FIZICĂ
- Poziționați pacientul în funcție de segmentul ce trebuie pansat
- Alegeți poziția de decubit pentru a evita lipotimia
- Asigurați intimitatea pacientului dacă este cazul
EFECTUAREA PROCEDURII:
- Alegeți materialele necesare în funcție de tipul pansamentului
- Verificați prescripția medicală privind tratarea plăgii
- Evaluați starea pacientului pentru a stabili dacă pansamentul se face la pat sau la sala de pansamente
- Puneți masca, acoperiți părul, spălați mâinile şi dezinfectați-le cu alcool
- Îmbrăcați mănuşi sterile, luați din trusă 2 pense sterile
- Îndepărtați pansamentul vechi dacă este cazul, fără să produceți durere. Dacă este lipit umeziți cu apă
oxigenată sau ser fiziologic; observați plaga
- Curățați tegumentul din jurul plăgii folosind tampoane îmbibate în benzină sau eter pentru a efectua
degresarea şi apoi dezinfectați cu alcool sau tinctură de iod. Ştergerea se va face de la plagă spre
periferie schimbând des tampoanele pentru a evita contaminarea
- Spălați plaga prin turnare pentru a nu produce durere, folosind una din soluțiile dezinfectante
recomandate
- Absorbiți secrețiile din plagă prin tamponare pentru a nu produce durere
- Curățați din nou tegumentele din jurul plăgii folosind tampon pentru o singură manevră şi ştergeți apoi
cu un tampon uscat
- Efectuați în continuare tratamentul plăgii în funcție de natura şi evoluția acesteia, aplicând
medicamente dacă sunt recomandate;
- Acoperiți cu comprese de tifon sterile care să depăşească marginea plăgii cu 1-2cm şi aplicați desupra
un strat subțire de vată dacă este necesar
- Fixați prin lipire cu materiale adezive sau prin bandajare folosind un procedeu adaptat regiunii
(circular, în spiral , în evantai, cu faşă răsfrântă, în spic)
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI
- Aşezați pacientul în poziție comodă şi puneți regiunea lezată în repaus
- Observați faciesul şi comportamentul la durere
- Observați aspectul tegumentelor pentru ca pansamentul să nu jeneze circulația
REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ
- Colectați deşeurile cu potențial infecțios (comprese, mănuşi, tuburi de dren, feşi) în recipiente speciale
- Curățați instrumentele şi pregătiți-le pentru sterilizare
- Spălați mâinile cu mănuși
- Dezbrăcați mănuşile
- Spălați mâinile
NOTAREA PROCEDURII
- Notați tipul de pansament, aspectul şi evoluția plăgii data, ora
- Notați informațiile care trebuie transmise în legătură cu pansamentele următoare
EVALUAREA EFICACITĂȚII PROCEDURII
REZULTATE AŞTEPTATE/DORITE:
- Pacientul nu acuză durere ;
22. 22
- Pansamentul este bine fixat şi curat;
- Plaga este în curs de vindecare
REZULTATE NEDORITE / CE FACEȚI?
- Pacientul acuză durere, tegumentele sunt roşii, edemațiate, plaga secretă ;
- Anunțați medicul şi efectuați îngrijirile recomandate
- Tegumentele îşi schimbă culoarea, pot apare furnicături
- Pansamentul este prea strâns. Refaceți bandajul
- Pansamentul se umezeşte din cauza secrețiilor
- Aplicați un strat protector şi absorbant de vată
- Montați tub de dren la recomandarea medicului sau sub supravegherea acestuia
- Schimbați pansamentul de câte ori este nevoie
Tipuri de pansamente
PANSAMENTUL PROTECTOR
OBIECTIV
- Acoperirea unei plăgi care nu secretă, nu prezint tub de dren (plagă operatorie, locul unei injecții sau
puncții, locul unde este montat un cateter venos) pentru a realiza protecție față de mediul înconjurator
RECOMANDĂRI
- Puteți folosi materiale sintetice în locul compreselor mari
PANSAMENTUL ABSORBANT
OBIECTIV
- Acoperirea plăgilor drenate sau secretante cu un strat de comprese şi un strat de vată
RECOMANDĂRI
- Respectați etapele de efectuare a pansamentului
- Supravegheați pacientul pentru a putea schimba pansamentul mai ales dacă se
îmbibă
- Dacă medicul montează tub de dren notați cantitatea de lichid eliminată
PANSAMENTUL OCLUZIV
OBIECTIV
- Acoperirea cu comprese şi vată a plăgilor însoțite de leziuni osoase peste care se aplică aparatul gipsat
pentru imobilizare
RECOMANDĂRI
- Pentru îngrijirea plăgii se poate face fereastră
PANSAMENTUL COMPRESIV
OBIECTIV
- Acoperirea unei plăgi sângerânde în scop hemostatic, pentru imobilizarea unei articulații în caz de
entors sau pentru reducerea unei cavități superficiale după puncționare
RECOMANDĂRI
- Respectați etapele de efectuare a pansamentului .
- Aplicați peste comprese un strat mai gros de vată astfel încât să se acopere reliefurile osoase şi
compresiunea să fie repartizată uniform pe toată suprafaţa regiunii, să nu împiedice circulația de
întoarcere
PANSAMENTUL UMED
OBIECTIV
- Diminuarea edemului inflamator
RECOMANDĂRI
- Aplicați comprese umede reci îmbibate în soluții recomandate de medic (Rivanol, cloramină, etc.)
- Protejați cu o bucată de material plastic
- Fixaţi
- Reumeziți din timp în timp (maxim la 5-10 min) sau schimbați compresele deoarecese încălzesc şi
produc un efect contrar.
BANDAJE FIXAREA PANSAMENTULUI PRIN ÎNFĂŞARE (BANDAJAREA)
OBIECTIV
23. 23
Fixarea pansamentului în regiunile în care substanțele adezive nu asigură aceastăcerință (extremități,
regiunea capului, regiuni articulare)
- Fixarea pansamentelor pe regiuni supuse traumatismelor în timpul unor accidente (mână, picior)
- Efectuarea pansamentului compresiv
- Imobilizarea temporară în traumatismele membrelor (entorse, luxații, fracturi)
PREGĂTIREA MATERIALELOR
- Feși de tifon de mărimi diferite (lățimi între 5 şi 25 cm, lungimi între 2 şi 5m)
- Feşi elastice
- Foarfecii
- Ace de siguranță, plasă, leucoplast
PREGĂTIREA PACIENTULUI
- Procedura este efectuată de regulă dup pansament (pentru fixare) ceea ce presupune pregătirea
prealabilă
- Continuați să comunicați cu pacientul pentru atingerea obiectivului
EFECTUAREA PROCEDURII:
- Alegeți feşile de dimensiuni corespunzătoare regiunii şi scopului
- Alegeți tehnica de înfăşare în funcție de zonă
- Stați tot timpul cu fața la pacient
- Țineți faşa în mâna dreaptă între police şi celelalte patru degete, iar cu mâna stângă prindeți capătul
liber
- Trageți primele 4-5 tururi circulare la o distanță de 10-15 cm de plagă. După primul tur colțul liber al
feşii aşezat oblic se restrânge şi se acoperă cu al II-lea tur pentru a fi mai bine fixată
- Continuați înfăşarea în funcție de regiune folosind o modalitate adecvată circular , în spic, în evantai, în
spirală etc.
ÎNFĂŞAREA CIRCULARĂ
- Folosiți tehnica pentru regiuni cilindrice: cap, gât, torace, abdomen, braţ articulația pumnului
- La membre, începeți înfăşarea de la extremitate spre rădăcină în sensul circulației de întoarcere (de la
partea mai subțire)
- Acoperiți pansamentul în întregime prin ture, suprapuse
- Fixați cu ac de siguranță, leucoplast sau prin nod la distanță de plagă pentru a nu produce jenă
ÎNFĂŞAREA ÎN SPIRALĂ
- Folosiți tehnica pentru membre (gambă, antebraț ) regiuni tronconice şi suprafeţe întinse
- Efectuați după turele circulare inițiale, ture oblice în aşa fel încât tura următoare să acopere jumătate
din cea anterioară
- Răsturnați din când în când faşă pentru a asigura apropierea de segment
ÎNFĂŞAREA ÎN EVANTAI
- Folosiți înfăşarea pentru articulații (cot, genunchi, călcâi)
- Începeți cu două ture circulare deasupra articulației
- Continuați cu ture oblice descendente în aşa fel încât faşa să se suprapună la distanțe mai mici în plică
şi mai mari în partea expusă ajungând circular la nivelul liniei articulare şi apoi oblice sub articulație
- Încheiați cu două ture circulare şi fixați cu ac de siguranță, leucoplast
ÎNFĂŞAREA RĂSFRÂNTĂ
- Folosiți tehnica pentru membre (gambă , antebraț , regiuni tronconice şi suprafețe întinse) pentru a
asigura o mai bună etanşare
- Începeți cu 2 ture circulare
- Continuați oblic în sus până pe fața anterioară a segmentului unde fixați faşa cu policele sau cu ajutorul
altei persoane, o răsfrângeți şi continuț i în jos încojurând segmentul pe fața posterioară acoperind 1 din
tura anterioară
- Continuați cu tura oblic pe fața anterioară şi repetați manevra de răsfrângere a feşii şi de acoperire a
feței posterioare până când pansamentul este fixat
- Încheiați prin ture circulare
- Fixați capătul liber cu ac de siguranță sau leucoplast
ÎNFĂŞAREA ÎN SPICĂ
- Folosiți pentru regiuni articulare: scapulo-huerală, inghino-abdominală, cot, picior, pumn
- Începeți de regulă deasupra articulației prin ture circulare
24. 24
- Treceți faşa dedesuptul articulației, în formă de "8" înconjurând zona vecină acoperind tura precedentă
jumătate sau două tururi
- Terminați prin ture circulare
- Fixați capătul liber
Îngrijirea stomiilor
Stomă - vine de la cuvântul grecesc ”stoma”, care înseamnă gură sau gaură.
Stomie - înseamnă creearea printr-o intervenție chirurgicală a unei deschizături (stomă) prin care se
realizeză o comunicare între un organ cavitar și tegument, sau realizarea unei noi deschideri între două
formațiuni.
Anus artificial - orificiu intestinal artificial creat printr-o intervenție chirurgicală, în vederea eliminării
conținutului intestinal
In funcție de locul stomei se folosesc mai multe denumiri și anume:
- Ileostomie - deschiderea și fixarea intestinului subțire printr-o intervenție chirurgicală la nivelul pielii
peretelui abdominal (stoma este la nivelul ileonului)
- Colostomie - deschiderea și fixarea colonului, printr-o intervenție chirurgicală la nivelul pielii peretelui
abdominal. Poate fi temporară sau definitivă. Stoma poate fi la nivelul colonului ascendent,transvers sau
descendent.
- Urostomie :- nefrostomie - ceearea operatorie a unei comunicări între rinichi și piele printr-o sondă
- ureterostomie - aducerea ureterului la piele printr-o stomă
- cistostomie - aducerea vezicii urinare la piele printr-o stomă (poate fi temporară sau
definitivă)
- uretrostomie - aducerea uretrei la pielea perineală printr-o stomă
- Gastrostomie - crearea unei comunicări între stomac și peretele abdominal print-o stomă creată
chirurgical. Scopul fiind nutriția pacientului.
Echipamentul necesar îngrijirii stomelor
- măsuță sau tavă pentru materiale
- un vas cu apă caldă
- fașă sau prosoape de hârtie
- aparat colector - există o mare varietate de aparate colectoare sau pungi.alegerea tipului de material
colector se face în funcție de mai multe criterii: tipul stomei, localizarea, gradul de autonomie,activitățile
pacientului, timpul pe care îl are pacientul la dispoziție pt îngrijirile sale, etc.
- foarfeci
- cană de măsurat conținutul
- mănuși nesterile
- cremă de barieră pt. protejarea pielii din jurul stomei
- recipient pt. material murdar
Conduita asistentei în practica de îngrijire
În primele zile din perioada post-operatorie asistenta:
- pansează rana abdominală
- din prima zi după operație ajută pacientul să se ridice
- în a 2-a a 3-a zi după operație,chirurgul verifică permeabilitatea stomei,acuma se elimină un scaun
pastos, mirositor.
- protejează patul cu mușama și aleză
- asigură intimitatea pacientului ,îl ajută să adopte o poziție confortabilă
- il incurajează să participe la îngrijire
- îmbracă mănuși
- așează un prosop de hârtie sau o fașă în jurul stomei pt a proteja zona înconjurătoare de scurgeri sau
revărsări
- golește aparatul colector și la nevoie măsoară conținutul
- îndepărtează aparatul
25. 25
- spală pieelea din jurul stomei cu apă caldă și săpun neutru, săpunul obișnuit poate irita pielea
- observă aspectul și culoarea stomei și a pielii dimprejur
- aplică o cremă protectoare, pe care apoi o îndepărtează
- fixează aparatul nou pregătit astfel încât să nu prezinte nici o scurgere în jurul stomei
Îngrijirea stomei nu este o practică sterilă, trebuie însă menținute standarde ridicate de curățenie.
Îngrijirea stomei trebuie coordonată cu dușul și baia ori de câte ori este posibil, majoritatea pungilor sunt
rezistente și permit băile și dușul. pacientul trebuie învățat să-și protejeze pielea împotriva iritării și
infecțiilor. Conținutul pungii de la stomă trebuie golit la toaletă. Pungile murdărite trebuie tratate ca și
gunoi.
Plan de îngrijire pacientul cu Gastrostomie
Gastrostomia este crearea unei legături directe între cavitatea gastrică şi mediul extern prin
intermediul unei sonde Scopul: alimentarea pacientului, care necesită, timp îndelungat alimentaţie pe
cale artificială (stricturi esofagiene)
1.DIAGNOSTIC
DE NURSING
2.OBIECTIVE 3.INTERVENȚIILE
ASISTENTEI
4.EVALUARE
Alimentaţie inadec-
vată:
Deficit
Manifestări: -
scădere în greutate.
Pacientul să fie
echilibrat
nutritional
alimentează
pacientul: - pregăteşte
bulionul alimentar din
amestecuri de
alimente cu valoare
calorică mare, cu
conținut în vitamine,
ușor de digerat(lapte,
zahăr, supă
strecurată,unt, ou
crud, sucuri de fructe,
cacao, zeamă de
compot
-reguli de preparare:-
amestec
omogen,lichid cu
temperatura de
37gradeC
-administrează
bulionul alimentar
prin intermediul
sondei cu ajutorul
seringii Guyon,
cantitatea la o masă
fiind de
500ml.,injectarea se
face lent și se închide
sonda după injectarea
alimentelor
-educă pacientul pt.
Pacientul este echi-
librat nutriţional,
greutatea corporală
se menţine constantă.
26. 26
ași pregătii singur
alimentele și să se
alimenteze la
domiciliu.
Anxietate
Cauza: - neliniştea
în legătură cu starea
sa.
Manifestări: -
depresie psihică
Pacientul să fie
echilibrat psihic
-menajează psihicul
pacientului prin
asigurarea unui
mediu de intimitate
atunci când se aplică
tehnicile de nursing;
-implică familia în
îngrijirea pacientului
Pacientul are
capacitatea de a se
îngrijii.Pacientul
acceptă infirmitatea
sa.
27. 27
1. 2. 3. 4.
|
Alterarea
integrităţii '
tegumentelor din
jurul fistulei
Cauza:
- iritaţie
produsă de
sucul gastric.
Manifestări:
- roşeaţă;
- ulceraţii.
Tegumentele
să fie curate,
integre, fără
leziuni în
jurul fistulei.
- îngrijeşte tegumentele din jurul
fistulei prin curăţare, uscare, protejare
cu cremă şi aplicarea unui pansament
uscat;
- învaţă pacientul să se îngrijească
singur.
Pacientul prezintă
tegumente integre, în jurul
fistulei.
Riscul alterării
dinamicii
familiale
Cauza:
- modificarea
schemei
corporale.
Manifestări:
- izolare;
- singurătate.
Familia să fie
implicată în
îngrijirea
pacientului.
- poartă discuţii cu familia şi o
antrenează în îngrijirea pacientului.
Familia ajută pacientul în
îngrijire devenind suportul
său moral.
28. 28
„Plan de îngrijire - ghid"
Pacientul cu colostomie
Colostomia reprezintă orificiul de evacuare a materiilor fecale creat pe cale chirurgicală,
după o intervenţie pe colon
DIAGNOSTIC DE
NURSING
OBIECTIVE INTERVENȚIILE
ASISTENTEI
EVALUARE
Perturbarea imaginii
de sine
Cauza:
-neadaptarea la
schimbarea schemei
corporale
Manifestări:
-izolare
Pacientul să se
adapteze la noua lui
formă corporală
-menajează psihicul
bolnavului, asigurând
intimitate în timpul
manevrelor de
îngrijire
- identifică cu
pacientul influența
modificării schemei
corporale asupra
vieții sociale și
profesionale
Pacientul se
adaptează la noua sa
situație, cunoaște
cum să se
autoîngrijească
Deshidratare
Cauza:
-intoleranță digestivă
Manifestări:
-scăderi în greutate
Pacientul să-și
mențină echilibrul
hidroelectrolitic și
nutritiv
-asigură alimentația
pacientului :2-3
zilealimentație
parenterală apoi
alimentația hidrică,
continuându-se cu
alimentație
semipăstoasă,
neflatulentă.
-asigură măsurile
pt.prevenirea
escarelor și a
complicațiilor
pulmonare
-educă familia
pacientului în
vederea preparării
hranei
Pacientul își menține
greutatea corporală
constantă, nu apar
semne de
deshidratare.
Risc de infecții
Cauza:
- scăderea rezistenței
organismului
-Să se vindece plaga
chirurgicală fără
complicații, pacientul
să știe să folosească
aparatul de fixare la
nivelul colostomiei
pt. colectarea
materiilr fecale.
- Pansează plaga
chirurgicală
- Supraveghează
drenajul
- Îngrijește
colostomia
a) Primele zile
pansament gros
Plagachirurgicală
vindecată
29. 29
absorbant; pt
menținerea umidității
intestinului;se aplică
comprese îmbibate în
ser fiziologic
b) după reluarea
alimentației
naturașle, se aplică
pansamentul gros
absorbant care se
schimbă frecvent
;curăță tegumentele
din jur cu ser
fiziologic, se
protejează cu
pomadă.
C) adaptarea
aparatului de
colectare a materiilor
fecale pt. a putea
cereea independență
pacientului
Riscul alterării
dinamicii familiare
Cauza:
-modificarea schemei
corporale
Familia să fie
implicată în îngrijirea
pacientului
- Educă familia pt. a
creea pacientului un
mediu de liniște și
încredere
Fsamilia se implică
în îngrijirea
pacientului și este
suportul său moral
Patologia esofagului
Esofagul - este un organ muscular cu rol în deglutiție
- este un organ profund inabordabil examenului fizic, informațiile provin numai din
anamneză și examenele paraclinice
Semne și simptome ale patologiei esofagiene:
-disfagia- dificultate în deglutiția alimentelor cu senzația de oprire a bolului alimentar undeva
în traiectul esofagului
30. 30
- durere cu variantele de pirozis și durere toracică anterioară
- regurgitația
Îngrijirea pacientului cu Hemoragie digestivă superioară
Hemoragia digestivă superioară (H.D.S.) este sângerarea care are loc în esofag, stomac,
duoden și jejunul proximal, exteriorizându-se fie pe cale superioara prin varsaturi(
hematemeză), fie pe cale inferioara, prin scaun (melenă), fie ambele. Exteriorizarea prin
vărsaturi se face sub formă de sânge proaspat sau partial digerat, "in zaț de cafea", iar
exteriorizarea anala este cu sânge de culoare negră.
Este o urgență medico-chirurgicală
Plan de îngrijire
Diagnostic de
nursing
Obiective Intervențiile
asistentei
Evaluare
Deficit de
volum lichidian
Cauze:
- pierderi
anormale de
lichide
- hematemeză;
- melenă
- transpiraţie.
Manifestări:
- sete;
- astenie;
- ameţeli;
- paloarea
tegumente lor;
- anemie.
Pacientul să fie
echilibrat volemic
și hidroelectrolitic
în zilele următoare
- evaluează
gravitatea
hemoragiei la locul
accidentului prin
măsurarea
pulsului, tensiunea
arterială;
- transportă imediat
pacientul la spital;
- colectează
produsele
eliminate: scaun,
vărsături, apreciind
cantitatea şi
aspectul;
- asigură repausul
digestiv prin
alimentaţia pe cale
Pacientul prezintă scaun cu aspect
normal, nu prezintă vărsături,
anemia este corectată
31. 31
naturală până la
oprirea
hemoragiei;
- aplică măsurile
de hemostază:
pungă cu gheaţă
pungă cu gheaţă în
regiunea
epigastrică,
administrează
medicaţia
hemostatică,
administrează
soluţii hemostatice
pe cale orală cu
cubuleţe de gheaţă;
- asigură echilibrul
hidroelectrolitic şi
corectează anemia
prin soluţiile
prescrise de medic
(ser fiziologic,
soluţie Ringer,
sânge integral,
plasmă);
- alimentează
pacientul pe cale
naturală după
oprirea hemoragiei
ziua I. 20-30 ml/h
ceai rece;
ziua II. se creşte
cantitatea de lapte
şi ceai;
ziua III, piure, griş
cu lapte;
ziua IV. budincă,
cremă de lapte; ziua
V. se adaugă legume
fierte, ou fiert moale
Anxietate
Cauze:
- necunoaşterea
prognosticului
bolii.
Manifestări:
- nelinişte;
agitaţie
Să diminueze
anxietatea.
Pacientul să
cunoască boala sa
şi măsurile de
prevenire a
complicaţiilor
- explică pacientului
factorii declanşatori
ai hemoragiei;
- îl învaţă să
păstreze repausul
fizic şi psihic;
- favorizează un
climat de linişte şi
securitate.
Pacientul cunoasște modul de
viață ce trebuie respecta pt. a
prevenii un nou episod hemoragic
32. 32
Risc de
complicaţii
Cauze:
- dezechilibrul
hidro-
electrolitic;
- anemia
Manifestări:
- alterarea
circulaţiei:
tahicardie,
hipotensiune
arterială,
colaps;
- stare de şoc.
Pacientul să aibă
respiraţia şi
circulaţia re-
stabilite, să fie
corectată anemia
în decurs de
...zile.
- asigură repausul
la pat în decubit
dorsal, după caz,
poziţie
Trendelenburg;
- repausul se
menţine cca 3 zile
după oprirea
hemoragiei;
- monitorizarea
pulsului, T.A.
respiraţie la
intervalele stabilite
în funcţie de
gravitatea cazului
(30-60 min).
- recoltează sânge
pentru examene de
laborator în vederea
aprecierii anemiei
şi şocului
hemoragie;
- pregăteşte sonda
Blackmoore pentru
a fi introdusă când
hemoragia nu se
opreşte după
administrarea
medicaţiei
hemostatice;
pregăteşte
preoperator
pacientul, la indicaţia
medicului
Pacientul este echilibrat circulator,
hodro- electrolitic şi psihic.
Lipsa
autonomiei in
îngrijirile
personale
Cauze:
- anemie;
- astenie;
Manifestări:
- incapacitatea
de a-şi acorda
îngrijiri
igienice, de a se
alimenta, de a
se deplasa.
Pacientul autonom
în asigurarea
îngrijirilor
personale în...zile
- ajută pacientul în
satisfacerea nevoilor
igienice ale
organismului, pt a-i
conserva energia;
- deserveşte
bolnavul la pat cu
bazinet şi urinar;
îl ajută să se
alimenteze.
Pacientul se îngrijește în mod
autonom
33. 33
Ptologia stomacului și intestinului subțire
Îngrijirea pacientului cu boală ulceroasă
Boala ulceroasă este o ulcerație pe stomac, pe porțiunea inferioară a esofagului, sau pe
duoden.Boala interesează întregul organism.Ulcerația este favorizată de secreția gastrică
crescută de HCl și aproape întotdeauna de infecția locală cu Helicobacter pylori.Este cea mai
frecventă boală digestivă, fiind corelată cu condițiile geografice (zone industrializate) și
condițiile de stres.Localizarea ulcerului pe duoden este mai frecventă decât localizarea
gastrică.
Circumstanțe de apariție:
- persoane cu orar neregulat de alimentație, exces de condimente, alcool și tutun
- persoane cu teren ereditar
- persoane cu stres fizic si psihic
- persoane cu tratamente cronice cu aspirină, corticoizi, antiinflamatoare nesteroidiene
- frecvența mai mare la bărbați
- incidența maximă la persoanele cu vârsta între 55-60 ani, pentru localizarea gastrică a
ulcerului.
Pan de îngrijire Boala ulceroasă
34. 34
Diagnosti
c de
nursing
Obiective Intervențiișle
asistentei
Evaluare
Disconfort abdominal
Cauze:
-alterarea integrităţii
mucoasei gastrice;
Manifestări:
- durere epigastrică
care apare la 1-2 ore
după mese sau nocturn;
- pirozis:
- foame dureroasă
Pacientul să aibă o
stare de confort fizic
să se poată alimenta
în decurs de...zile.
- asigură repausul fizic şi psihic al
pacientului (12 -14 ore pe zi repaus la
pat, repaus obligatoriu post-prandial)
în perioada dureroasă;
- asigură dieta de protecţie gastrică,
individualizată în funcţie de fazele
evolutive ale bolii; alimentaţia este
repartizată în 5-7 mese pe zi.
Alimente permise: laptele dulce,
făinoasele fierte în lapte, ou fiert moale
sau sub formă de ochi românesc, carne
de viţel sau de pasăre (fiartă sau ia
grătar), pâine veche de o zi, supe de
zarzavat, legume sub formă de pireuri,
sufleuri, biscuiţi, prăjituri de casă,
fructe coapte.
Alimente interzise: lapte bătut, iaurt,
carne grasă, legume tari (varză,
castraveţi), pâine neagră, cafea,
ciocolată, supe de carne, sosuri cu
prăjeli, alimente reci sau fierbinți,
conserve, condimente
-pregătește pacientul pt.explorări
funcționale și îl îngrijește după
examinare
- administrează medicația prescrisă de
medic: antiacidă, alcalizantă,
antisecretoare, sedativă.
Durerile
diminuează,
perioadele de
acalmie se
prelungesc;
Pacientul respectă
dieta prescrisă
1 2 3
4
- informează pacientul asupra efectelor
secundare ale medicaţiei;
Anxietate
Cauze:
- necunoaşterea prog-
nosticului bolii.
Manifestări: -
îngrijorare, teamă
Pacientul să fie echi-
ibrat psihic în...zile;
Să cunoască regimul
de viaţă pe care
trebuie să-l respecte.
- identifică împreună cu pacientul
cauzele anxietăţii;
- pregăteşte psihic pacientul în
vederea tuturor investigaţiilor şi
tratamentelor;
- educă pacientul pentru profilaxia
secundară a bolii; evitarea stresului', a
alimentelor iritante pentru stomac,
renunţarea la obiceiuri dăunătoare
(alcool, fumat).
Pacientul este echili-
brat psihic; abando-
nează fumatul şi
alcoolul; cunoaşte re-
gimul de viaţă impus.
35. 35
Deficit de volum
lichidian
Cauze:
- vărsături;
- inapetenţă.
Manifestări:
- anemie;
- scădere ponderală;
- astenie.
Pacientul să fie echi-
librat volemic şi
nutriţional în decurs
de...zile.
- supraveghează pulsul, tensiunea
arterială, apetitul, semnele de
deshidratare, scaunul şi greutatea
corporală;
- pregăteşte pacientul preoperator
atunc când aceasta se impune;
- face bilanţul zilnic între lichidele
ingerate şi cele eliminate (ingesta -
excreta);
- administrează pe cale parenterală
soluţiile perfuzabile prescrise.
Pacientul este echi-
librat nutriţional, nu
prezintă semne de
deshidratare.
i
Îngrijirea pacientului cu Enterocolită
Enterocolitele sunt inflamații simultane ale mucoasei intestinului subțire și
colonului.Enterocolita infecțioasă este o inflamție a mucoasei cauzată de o bacterie, de un
virus sau de un parazit.Contaminarea se fcae prin ingestia alimentelor infectate,sau prin
transmiterea între indivizi.
Plan de îngrijire Enterocolite
36. 36
DIAGNOSTI
C DE
NURSING
OBIECTIVE INTERVENȚIILE
ASISTENTEI
EVALUARE
Deshidratare
Cauze:
- vărsături;
- scaune subţiri
(lichide) 5-10-30/zi.
Manifestări:
- adinamie;
- sete;
- oligurie;
- hipotensiune
arterială;
Pacientul să-şi reca-
pete echilibrul hidric
şi nutriţional în...zile
Pacientul să aibă o
alimentaţie completă
în cca 10 zile.
- asigură repausul fizic şi psihic al
pacientului;
- menţine igiena tegumentelor, a
lenjeriei;
- reechilibrează hidroelectrolitic
pacientul prin regim hidric 24-48 ore
(apă şi zeamă de orez); apoi regim
alimentar de tranziţie; orez fiert în apă,
brânză de vaci, carne fiartă, ou fiert
moale; după 8-10 zile se poate
introduce laptele şi mezelurile;
Pacientul este echi-
librat
hidroelectrolitic; este
apetent.
- colaps;
- tahicardie.
|
I'
- supraveghează scaunul, frecvenţa,
consistenţa;
- supraveghează manifestările de des-
hidratare: aspectul tegumentelor,
diureza, pulsul, T.A., comportamentul
pacientului;
- recoltează produsele pentru examen
bacteriologic (coprocultură).
Disconfort
abdominal
Cauza:
- procesul
inflamator intestinal.
Manifestări:
- dureri abdominale
difuze sau colici abdo-
minale;
- greţuri
- tenesme rectale.
Să diminueze
greţurile şi durerile
abdominale în...zile. .
-Să prezinte stare de
comfort fizic
- supraveghează durerile abdominale
şi caracteristicile lor;
- recomandă pacientului poziţia
antalgică' de diminuare a durerilor;
- administrează tratamentul
antispastic.
Durerile abdominale
s-au redus.
Hipertermie
Cauza:
- procesul infecţios.
Manifestări:
- temperatura peste
37 grade C.
Pacientul va avea
temperatura corpului
între 36 şi 37 grade C
în...zile
- administrează tratamentul infecţios
recomandat de medic;
- măsoară temperatura corpului şi
notează în foaia de temperatură.
Pacientul este afebril.
37. 37
Riscul răspândirii in
fecţiei
PacientulSăNu
devinăSursăDe
infecţie pentru alte
persoane
- respectă măsurile de prevenire
infecţiilor nosocomiale. a Nu se înregistrează
răspândirea proce-
sului infecţios.
Patologia intestinului gros
Îngrijirea pacientului cu rectocolită ulcero-hemoragică
Rectocolita hemoragică este reprezentată de existența unor leziuni cu caracter ulcerativ
purulent localizate în regiunea rectosigmoidiană, dar în 30% din cazuri poate cuprinde colonul
în întregime. Boala evoluează în pusee, cu perioade de liniște relativă.Îngrijirea
intraspitalicească se asigură în timpul puseelor acute.
Circumstanțe de apariție:
- persoane cu vârste cuprinse între 24-45 ani
- etiologie neprecizată
- frecvent boală familială
Plan de îngrijire Rectocolita ulcero-hemoragică
38. 38
Diagnostic de
nursing
Obiective Intervențiile asistentei Evaluare
Disconfort
abdominal
Cauza:
- procesul
inflamator
intestinal.
Manifestări:
- dureri
abdominale;
- dureri după
defecaţie
jenă permanentă
ano- rectală
Pacientul să nu pre-
zinte dureri abdomi-
nale în...zile
Pacientul să prezinte
stare de bine fizic și
psihic
- asigură repausul la
pat fizic şi psihic în
perioadele evolutive;
- administrează
medicaţia prescrisă
(antiin- flamatoare,
antiinfecţioasă,
simptomatică) şi
urmăreşte efectele
medicaţiei;
pregăteşte pacientul
pentru examenul
endoscopic şi
radiologie şi îl
îngrijeşte după
examinare.
Durerile abdominale,
tenesmele rectale di-
minuează.
Perioadele de remi-
siune se prelungesc
39. 39
Deshidratare
Cauze:
- scaune diareice
frecvente (de la 3-
20/24 h) cu mucus,
sânge şi puroi.
Manifestări:
- astenie
- paloare
- anemie
- scădere ponderală
Pacientul să
prezinte eliminări
intestinale normale
în... săptămâni
Pacientul să fie
echilibrat
hidroelectrolitic.
-asigură alimentaţia:
regim hidric în primele
zile ale fazelor scurte,
apoi supe de zarzavat
îmbogăţite cu griş şi
orez, brânză de vaci,
ouă moi, carne fiartă,
piure de morcov.
Regimul este sodat.
Regim hipercaloric, în
caz de denutriţie, în
perioadele de linişte;
- supraveghează
scaunul pacientului și
caracteristicile lui
Pacientul este echi-
librat
hidroelectrolitic şi
nutriţional. Prezintă
scaun normal
Anxietate
Cauze:
- incertitudinea faţă
de prognosticul
bolii. Manifestări:
- îngrijorare;
- insomnie;
- iritabilitate
Să diminueze anxie-
tatea pacientului, să i
se atragă atenţia asu-
pra normelor de
viaţă pe care trebuie
să le respecte.
-furnizează pacientului
cunoştinţele necesare
despre boală, despre
tratamentul de
întreţinere şi despre
alimentaţia pe care
trebuie să o respecte.
-psihotropie este foarte
utilă pt. a diminua
anxietatea pacientului
Pacientul este
echilibrat psihic
Risc de alterare a
stării generale
Cauze:
- hemoragii
- perforaţii ale
colonului.
Manifestări:
- deshidratare;
alterarea circulaţiei
şi respiraţiei;
-caşexie
Pacientul să prezinte
perioade de acalmie
cât mai lungi, să nu
prezinte manifestări
caracteristice
complicaţiilor
-supraveghează pulsul,
T.A. şi le notează
grafic
-recoltează produse în
vederea examenelor de
laborator
-supraveghează
manifestările de
deshidratare(aspectul
tegumentelor și al
mucoaselor, TA,
pulsul, diureza) și
anunță medicul dacă
constată semnele de
deshidratare
-pregăteștepacientul
pt.intrvenția
Nu au apărut
complicații, semne
de deshidratare
40. 40
chirurgicală la nevoie.
Patologia chirurgicală a ficatului și căilor biliare
Îngrijirea pacientului cu ciroză hepatică
Ciroza hepatică este o suferință cronică a ficatului, cu evoluție progresivă, caracterizată
prin dezorganizarea arhitecturii hepatice, țesutul conjunctiv structurându-se în benzi de
scleroză. Hepatitele acute cu virus B și C pot determina hepatite cronice, care apoi
degenerează în ciroză hepatică.
Circumstanțe de apariție:
- persoane cu hepatită virală tip B ,C sau D în antecedente
- persoane consumatoare de alcool
- persoane cu tulburări metabolice( diabet zaharat, supra și sub-alimentație)
- persoane tratate cu medicație hepatotoxică
- suferinzi ai unor obstrucții cu infecții în teritoriul căilor biliare, care determină proliferarea
țesutului conjunctiv
- femeile la menopauză, tinerii , cauzele fiin necunoscute.
41. 41
Plan de îngrijire Ciroza hepatică
Dg.de nursing Obiective Intervențiile asistentei Evaluare
Disconfort
abdominal
Cauza:
- procesul
inflamator hepatic;
Manifestări:
- fatigabilitate;
- anxietate;
- inapetenţă;
- greţuri;
- balonare,
postpran- dială;
- mărimea în
volum a
abdomenului.
Pacientul să
prezinte stare de
confort fizic, să se
amelioreze starea
generală în... zile
- asigură repausul la pat 16-18 ore
pe zi în decubit dorsal sau în poziţia
adoptată de pacientul cu ascită
masivă, care să-i faciliteze
respiraţia;
- administrează tratamentul
cortizonic, diuretic, hepatoprotector,
lipotrop;
- pregăteşte pacientul şi materialele
pentru puncţia abdominală
evacuatoare (dacă este cazul).
Pacientul prezintă
stare staţionară cli-
nică, diureza creşte,
greutatea corporală
scade.
Deficit de volum de
lichid
Cauze:
- epistaxis;
- gingivoragii;
- metroragii;
- melenă;
- hematemeză.
Pacientul să nu pre-
zinte hemoragii.
- recoltează sângele, urina, pentru
examenele de laborator;
- supraveghează scaunul, urina
(cantitativ şi culoare), icterul
tegumentar, greutatea corporală şi le
notează în foaia de temperatură;
- supraveghează comportamentul
pa cientului; sesizând semnele de
agravare a stării sale;
- hidratează oral pacientul când
Pacientul nu
prezintă manifestări
hemoragice.
42. 42
Manifestări:
- alterarea
circulaţiei şi
respiraţiei
Lipsa autonomiei în
îngrijirile personale
Cauze:
-slăbiciune
-epuizare
Manifestări:
-incapacitatea de a
se spăla și
îmbrăca,de a merge
la tualetă.
Risc de alterare a
integrității
tegumentelor
Cauza:
-pruritul
-edemele
Manifestări:
-leziuni de grataj
Pacientul să atingă
un grad maximun
grad maxim de
autonomie ăn
funcție de stadiul
bolii, familia să fie
implicată în
îngrijire
-să se mențină
integritatea
tegumentelor
nu varsă și pe cale parenterală în
celelalte situații, cu soluțiii
glucozate, tampoane cu insulină
- alimentează cu produse lactate,
zarzavaturi,fructe
fierte,coapte,supe,piureuri
(desodate)
- educă pacientul și antrenează
familia pentru a respecta alimentația
și normele de viață impuse în
funcție de stadiul bolii.
-reduce la maxim efortul fizic al
pacientului prin desrvirea la pat, pt.
ai conserva energia
-menține igiena tegumentară, a
lenjeriei, a cavității bucale (când
pacientul prezintă gingivoragii, gust
amar)
- respectă normele de prevenire a
infecțiilor nosocomiale
- supraveghează edemele, măsoară
greutatea corporală
-supraveghează icterul
-administrează medicație calmantă a
pruritului
Familia este
implicată în
îngrijirea pacientului
,și cunoaște
măsurile de îngrijire.
Pacientul prezintă
tegumente integre
Plan de îngrijire Colecistita acuta
43. 43
Colecistita acută este o inflamație acută a vezicii biliare. De cele mai multe ori apar
pe fondul unei litiaze subiacente, al unei colecistite cronice preexistente sau sunt
secundare unor septicemii sau bacteriemii.
Diagnostic de
nursing
Obiective Intervențiile
asistentei
Evaluare
Disconfort abdominal
Cauza:
- procesul
inflamator
Manifestări:
- dureri în
hipocondrul drept,
cu iradiere în umărul
drept;
- greţuri;
- vărsături biliare;
- icter
Pacientul să nu
prezinte dureri în
următoarele ore
- administrează
medicația analgezică
antispastică
recomandată de
medic
-asigură repausul
fizic și psihic
-pregătește pacientul
pt. examenul
radiologic al căilor
biliare, după cedarea
fenomenelor acute
Pacientul prezintă
stare de bine și
confort
Hipertermie
Cauza:
- procesul
inflamator
Manifestări:
- temperatura 39-
40°C
- frison
Pacientul să aibă
temperatura
corporală de 36-37
grade C
foloseşte mijloacele
antiinflamatoare
nemedicamentoase
-administrează
medicația
antiinfecțioasă
-supraveghează
temperatura
corporală, pulsul și
TA.
- recoltează produse
pt. examene de
laborator (VSH,HL)
Pacientul este afebril
Anxietate
Cauza:
- necunoaşterea prog-
nosticului bolii
Să se amelioreze an-
xietatea.
creează un climat de
încredere empatică
- pregăteşte fizic
pacientul pentru
investigaţii.
Pacientul are o stare
de bine
44. 44
Plan de îngrijire Calculoza biliară
Calculoza biliară este o afectiune ce constă în prezența calculilor in vezica biliară. Calculii
biliari sunt depozite solide care se formează in vezica biliară sau căile biliare atunci când
substantele din bilă, cum ar fi colesterolul si bilirubina, cristalizează.
Pacienții pot prezenta un singur calcul biliar până la cateva sute. Calculii biliari pot fi mici
sau pot ajunge la dimensiunea unei mingi de golf. Majoritatea calculilor biliari sunt mai mici
de 2 cm.
Riscul de aparitie a calculilor biliari crește odata cu vîrsta. Incidența litiazei biliare crește
cu 1 -3% pe an. Peste 70 ani, între 10 si 15% din barbați sunt afectati, comparativ cu 25 -30%
femei. La copii prezența calculilor este asociată cu anomalii congenitale, malformații biliare
sau afectiuni. Litiaza biliară este mai frecventă la femei decât la bărbați. Explicația poate
consta în faptul că hormonii estrogeni determină creșterea secreției de colesterol, iar
progesteronul favorizează staza biliară.
Dg de nursing Obiective Intervențiile asistentei Evaluare
Anxietate
Cauza: -
necunoaşterea
mijloacelor de
diminuare a durerii.
Să se amelioreze
anxietatea în câteva
ore
aplică metodele de diminuare a
durerii nemedicamentoase
- educă pacientul privind regimul
alimentar şi de viaţă pe care să-l
respecte după diminuarea colicii (să
evite maioneza, smântână, carnea
grasă).
Pacientul cunoaște
măsurile de
prevenire a
apariției colicii
Durere acută
Cauza:
- procesul patologic.
Manifestări:
- durere colicativă
în hipocondrul drept
cu iradiere în umărul
drept;
- greţuri;
- vărsături.
Să diminueze
durerile colicative şi
vărsăturile în... ore
- asigură repausul la pat pe perioada
colicii biliare:
- aplică pungă cu gheaţă în regiunea
hipocondrului drept;
- asigură hidratarea şi alimentarea în
funcţie de perioada evolutivă; 24 ore
regim hidric şi apoi se îmbogăţeşte
treptat cu supe de zarzavat, piureuri;
- administrează medicația antialgică
Durerile au cedat;
pacientul nu prezintă
vărsături, nu sunt
semne de deshidra-
tare.
45. 45
Risc de hipertermie
Cauza:
- secundară
infecţiei.
Manifestări:
-creșterea
temperaturii peste 37
grade C
Pacientul să
prezinte
temperatura
corporală în limite
normale
- administrează tratamentul cu
antibiotice
Pacientul nu este
febril
Riscul alterării cir-
culaţiei şi
respiraţiei
Cauza:
- complicaţiile
bolii.
- Manifestări:
- paloare;
- tahicardie;
- hipotensiune
arterială;
- transpiraţii.
Pacientul să fie
echilibrat circulator
şi respirator.
- supraveghează temperatura,
respiraţia, pulsul,TA ,la intervale de
timp egale;
- supraveghează eliminările pe toate
căile, făcând zilnic bilanţul
Nu au intervenit
complicații
Patologia chirurgicală a pancreasului
Îngrijirea pacientului cu pancreatită acută
Pancreatita acută reprezintă inflamația acută a pancreasului.Enzimele eliberate interstițial
provoacă autolezarea pancreasului.Evoluția este variabilă și inițial dificil de prevăzut. Forma
acută catarală survine în cursul bolilor infecțioase. Cea mai severă formă este forma
hemoragică necrotică, care este deseori letală.
Cirsumstanțe de apariție:
- persoane cu afecțiuni ale căilor biliare în special calculi biliari
46. 46
- alcolici
- persoane care prezintă infecții
- persoane cu traumatisme pancreatice
pacienți tratați cu glucocorticoizi
47. 47
Plan de îngrijire Pancreatita acută
Diagnostic de nursing Obiective Intervențiile asistentei Evaluare
48. 48
________
Disconfort
abdominal
Cauza:
- procesul
inflamator.
Manifestări:
dureri
supraombilicale
violente, apărute
brusc;
imobilitate cu
iradiere dorsală şi
restroster- nală;
vărsături alimentare,
biliare şi hemoragice;
meteorism abdominal
Să se amelioreze
durerile
abdominale, să
nu prezinte
vărsături, să fie
echilibrat hidro-
electrolit în...
zile
- asigură repausul la pat
în poziţie decubit dorsal;
- aplică punga cu gheaţă
în regiunea epi- gastrică;
- administrează
tratamentul prescris anti-
algic, sedativ
antiinflamator,
antihemora- gic,
antienzimatic;
- asigură repausul
digestiv; 4-5 zile regim 0
(alimentaţie parenterală);
în zilele următoare: 400-
500 ml/24 h, ceai, supă
strecurată; regimul se
îmbogăţeşte treptat;
- recoltează sângele şi
urina pentru examenele
de laborator;
- educă pacientul pentru
profilaxia secundară a
bolii; să combată
obezitatea, alcoolismul,
prânzurile copioase şi să-
şi trateze corect toate
infecţiile
- pregătește preoperator
pacientul când se impune
tratamentul chirurgical
Pacientul nu
prezintă
dureri, este
echilibrat
hidroelectrol
itic, se
ameliorează
starea
generală.
Alterare a eliminării
intestinale
Manifestări:
- retenţie de fecale şi
gaze.
Pacientul să
prezinte scaun
normal - can-
titativ şi
calitativ.
- supraveghează scaunul şi
notează în foaia de
temperatură.
Pacientul are
tranzit
intestinal
prezent.
49. 49
EVENTRATIILE
Eventratiile reprezintă iesiri de organe abdominale, sub piele, prin zone slabite, ale
peretelui abdominal. Ele sunt dobandite.
Eventratiile sunt, de două feluri:
posttraumatice: accidente, contuzii sau plăgi abdominale (corn de bou, cutit) ;
postoperatorii, avand o frecventa, de 2%, din totalul laparotomiilor.
Cauzele sunt, de două feluri:
cauze care tin de bolnav;
cauze care tin de tehnica operaţiei.
Cauzele care tin de bolnav sunt:
varsta, sarcinile multiple, obezitatea, diabetul, anemia, hipoproteinemia, cancerul;
bronsite cronice, constipatie rebela, retentia urinata; acestea cresc presiunea intraabdominala;
afecţiunile neurologice, hemiplegia;
eforturi deosebite.
Cauzele care tin de operaţii:
inciziile mari, intersectiile de mai multe incizii şi operaţiile repetate, pe abdomen;
drenaje, facute prin plaga operatorie şi care nu respecta vascularizatia şi enervatia;
materialele de sutura şi infecţiile postoperatorii, care, duc, la eliminarea firelor;
ileusul postoperator şi varsaturile.
Semnele eventratiilor sunt:
asimetria peretelui abdominal;
tumefactia care se reduce partial datorita aderentelor sacului şi continutului;
durerea la efort şi constipatia, prin aderente între intesţinele, din sacul de eventratie;
din anamneza, reţinem numarul operaţiilor, supuratiile postoperatorii şi eventuale, afecţiuni
asociate care favorizeaza apariţia eventratiilor;
diastazul este frecvent asociatl el constă, în indepartarea muschilor drepti abdominali, datorita
slabirii consistentei liniei albe.
Tratamentul eventratiilor este chirurgical. Operaţia nu se face, mai înainte de sase luni. Se
asteapta vindecarea granuloamelor de fir, fistulelor şi dermitelor.
Operaţia constă în incizii eleptice, cu dermolipectomie. Refacerea peretelui abdominal se
poate, face în două moduri:
prin procedee anatomice, adica strat cu strat;
prin procedee care folosesc plastii: cutanate, plase, fascii.
EVISCERATIILE
Evisceratiile se caracterizeaza prin iesirea continutului abdomnal, prin piele, la vedere.
Ele pot fi:
-posttraumatice: harakiri, distrugeri ale peretelui abdominal;
-postoperatorii.
Evisceratiile postoperatorii sunt, de două feluri:
-precoce, cand se produc, în primele 3-5 zile, de la operaţie şi care se insotesc de socul
peritoneal, grav;
50. 50
-tradive sau fixate, care apar, după 8-10 zile, precedate de supuratii.
Semnele evesceratiilor sunt locale şi generale:
-locale: anse sau epiploon care iesi, la exterior, prin piele;
-generale, semnele de soc: traumativ, peritoneal, hemoragic şi care, se insotesc de tulburari
respiratorii şi cardiovasculare.
Tratamentul este profilactic, avand la baza:
-tonificarea peretelui abdominal, înainte de operaţie;
-tratamentul unor boli cauzale: diabet, anemie, truse, etc. ;
-incizii şi suturi corecte, care sa respecte vascularizatia şi inervatia;
-infasarea peretului abdominal, după operaţie, la bolnavii predispusi sa faca evisceratii.
51. 51
Bibliografie:
F. Udma ” Proceduri de nursing” Ex ponto Constanța 2007
G. Balta ”Tehnici de îngrijire generală a bolnavilor” Editura Didactică și Pedagogică,
București,1983.
Karl Heinz Kristel ”Îngrijirea bolnavului” Editura All București 1998
L. Titircă ”Tehnici de evaluare și îngrijiri acordate de asistenții medicali” Editura Viața
Românească București 1997.
L. Titircă ”Îngrijiri speciale acordate pacienților de către asistenții medicali” Editura Viața
Medicală Românescă București 2006.
L. Titircă ”Ghid de Nursing” Editura Viața Medicală Românească București 2001
M. Mihăilescu ”Chirurgie pentru cadre medii” Editura Medicală București 1991
