Lecția se concentrează pe forța de frecare, abordând definiția, cauzele și caracteristicile acesteia, precum și metodele de experimentare pentru determinarea sa. Obiectivele includ definirea conceptului științific, identificarea cauzelor și reprezentarea grafică a forței de frecare. Lecția include activități practice pentru a demonstra că forța de frecare nu depinde de aria suprafeței de contact, dar este influențată de tipul materialelor și greutatea aplicată.

1. Clasa VII
Profesor: Popov Elena
Subiectul lecției: Forța de frecare
Tipul lecției: mixtă
Timpul lecției: 45 minute
Subcompetență: a)distingerea forțelor de frecare
b)reprezentarea analitică și grafică a for țelor
Obiective operaționale: Elevul va fi capabil
-să definească oral, într-un limbaj științific adecvat conceptul de
forță de frecare
-să identifice cauzele apariției forței de frecare
-să determine experimental caracteristicile forței de frecare
-să reprezinte analitic și grafic forța de frecare
Metode: explicația, conversația, experimentul, test fulger
Forme: frontal, în grup, individual
Mijloace:condițiile materiale sunt asigurate de laboratorul de
fizică

2. Verificarea temei pe acasă

5. Aceasta este for ța de frecare
(de rezistență) care ia naștere la
suprafața de contact dintre două
corpuri,
conduce la micșorarea vitezei
corpurilor și se opune deplasării lor.

6. Obiective operaționale
O1: să definească oral, într-un limbaj științific
adecvat conceptul de forță de frecare
O2: să identifice cauzele apariției forței de
frecare
O3-să determine experimental caracteristicile
forței de frecare
O4: să reprezinte analitic și grafic forța de

8. Care sunt cauzele apariției forței de
frecare?
Una din cauze este existența asperităților pe suprafețele de
contact, chiar și pe acele suprafețe care ne par foarte netede
Altă cauză este atracția reciprocă dintre moleculele
corpurilor care se află în contact direct.

9. Care sunt caracteristicile forței de frecare?
Experiment
la dispoziție un dinamometru și o bară din lemn determină forța de
frecare:a) dintre bară și masă
b)dintre bară și o suprafață de sticlă
Mod de lucru:
1.Fixează dinamometrul de cîrligul blocului de lemn și trage lent de el. Ce
observi? Avînd
2.Trage dinamometrul cu viteză constantă, în acest caz el indică forța de
frecare.
3.Repetă experimentul așezînd blocul pe suprafața laterală cu aria mai
mică. Depinde oare forța de frecare de aria suprafeței de contact?
4.Repetă experimentul adaugînd o greutate pe bară(100g).Ce se întîmplă
cu indicația dinamometrului?
5. Ce se va întîmpla cu indicația dinamometrului dacă vom mai aduga o
greutate?
6.Repetă experimentul fixînd de cîrligul dinamometrului un tăvălug.
7.Formulează concluziile corespunzătoare.

10. Concluzii...
1.Forța de frecare nu depinde de aria suprafeței
de contact.
2.Depinde de tipul materialelor care
interacționează.
3.Corpul care alunecă este reținut de forța de
frecare de alunecare.
4.Corpul care se rostogolește este reținut de
forța de frecare de rostogolire.
5.Forța de frecare este direct proporțională cu
forța de apăsare normală pe suprafața de
contact dintre corpuri.

11. Efectele forței de frecare:
a) benefice
-oamenii și animalele se pot deplasa și
pot sta pe pămînt
-ajută la realizarea inerției
b)dăunătoare
-oamenii și animalele nu se pot deplasa în
regiunile cu gheață,sau se pot deplasa
foarte greu deoarece frecarea este mică

12. Ce s-ar întîmpla daca ar
lipsi frecarea?
Orice obiect în mișcare
nu s-ar mai putea opri

13. Bilanțul lecției
1.Numește cauzele apariției forței de frecare
2.Ce se numește forță de frecare?
3.În ce caz forța de frecare este mai mare: la rostogolire sau la
alunecare?
4.Cum se măsoară forța de frecare?
5.Numește caracteristicile forței de frecare.
6.Dă exemple din tehnică unde forța de frecare se mărește
intenționat și exemple unde ea se micșorează.
7.Reprezintă grafic forțele de frecare ce acționează asupra
corpurilor

14. Temă pe acasă
1. De învățat tema1.5 manual
2. De rezolvat problemele 25,26 pagina 58 manual