Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.
<ul><ul><li>24 ianuarie 1859 </li></ul></ul><ul><ul><li>24 ianuarie 2012 </li></ul></ul><ul><ul><li>153 ani de la Unirea P...
<ul><li>Alexandru Ioan Cuza </li></ul>
<ul><ul><li>Domnia lui Al. I. Cuza </li></ul></ul><ul><ul><li>1859-1866 </li></ul></ul><ul><ul><li>A fost ales ca domn al ...
ADUNĂRI AD - HOC
JURĂMÂNTUL DE CREDINŢĂ AL DOMNITORULUI CUZA Î n urma votului, domnul Principatelor Unite a depus jur ă m â ntul de credin ...
Intrarea lui Cuza la Mitropolie pentru deschiderea Camerei, 1860 (litografie )   Deschiderea Camerei Cuza, 1860  (litograf...
UNIREA – CIRCUMSTANŢE EXTERNE Pe 24 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza era ales domn al Ţării Româneşti, după ce ,  cu apr...
ADUNĂRILE AD - HOC Prin tratatul de pace de la Paris din 1856 (semnat la 30 martie), Poarta otomană şi Rusia acceptă forma...
HARTA  PRINCIPATELOR  UNITE
Activitatea de domnitor <ul><li>Ca  prim domn al Principatelor Unite, a dus o su sţ inut ă  activitate politic ă   ş i dip...
DOAMNA ELENA DOMNUL CUZA
  Propunere din   1860 Propunere din 1863 Propunere din octombrie 1863 Stema României Mari STEME ROMÂNEŞTI
Alexandru Ioan Cuza s-a născut la Huşi în anul 1820, fiind unul dintre participanţii activi la mişcarea revoluţionară de l...
Î n istoria noastr ă  na ţ ional ă , Alexandru Ioan Cuza reprezint ă  o personalitate incontestabil ă . In perioada c â t ...
SALA UNIRII MUZEUL MILITAR CASA CUZA GALAŢI
ADUN Ă RILE AD-HOC
ALEXANDRU IOAN CUZA
<ul><ul><li>“  Cuza era un om  î nzestrat cu  î nalte  î nsu ş iri, hot ă r â t, gata de jertf ă , lipsit de patima banulu...
<ul><ul><li>Discursul lui Mihail Kogălniceanu, 5 ian. 1859 la alegerea lui  ALEXANDRU IOAN CUZA CA DOMNITOR : </li></ul></ul>
<ul><ul><li>Alegându-te pe Tine Domn în ţara Noastră, noi  am voit să arătăm lumii ceea ce toată ţara doreşte: la legi noi...
<ul><ul><li>Nu uita că dacă 50 de deputaţi te-au ales Domn, însă ai să domneşti peste două milioane de oameni. Fă dar ca, ...
<ul><ul><li>Unirea  Ţă rii Rom â ne ş ti cu Moldova reprezint ă  unul din momentele cardinale ale istoriei patriei noastre...
AL.I. CUZA  Ş I DOAMNA - ELENA CUZA pictur ă  din Biserica domneasc ă  de la Ruginoasa
STEMA PRINCIPATELOR UNITE
<ul><ul><li>”  Nu-i an s ă  nu s ă rb ă torim Unirea </li></ul></ul><ul><ul><li>Ce ne-a umplut poporul de podoabe. </li></...
<ul><ul><li>” M ă ria ta! dar nu cu umilin ţă </li></ul></ul><ul><ul><li>Ci d ă ruindu- ţ i dragostea lor toat ă </li></ul...
STATUIA LUI CUZA
HORA  UNIRII Bibliotecar, Serban Ionelia
Upcoming SlideShare
Loading in …5
×

"153 de ani de la Unirea Principatelor l!" aniversam la 24 ianuarie 2012

2,113 views

Published on

  • Be the first to comment

"153 de ani de la Unirea Principatelor l!" aniversam la 24 ianuarie 2012

  1. 1. <ul><ul><li>24 ianuarie 1859 </li></ul></ul><ul><ul><li>24 ianuarie 2012 </li></ul></ul><ul><ul><li>153 ani de la Unirea Principatelor </li></ul></ul>
  2. 2. <ul><li>Alexandru Ioan Cuza </li></ul>
  3. 3. <ul><ul><li>Domnia lui Al. I. Cuza </li></ul></ul><ul><ul><li>1859-1866 </li></ul></ul><ul><ul><li>A fost ales ca domn al Moldovei la 5 ianuarie 1859 iar, la 24 ianuarie î nf ă ptuie ş te Unirea muntenilor ş i moldovenilor ! </li></ul></ul>
  4. 4. ADUNĂRI AD - HOC
  5. 5. JURĂMÂNTUL DE CREDINŢĂ AL DOMNITORULUI CUZA Î n urma votului, domnul Principatelor Unite a depus jur ă m â ntul de credin ţă : „ Jur s ă p ă zesc cu sfin ţ enie drepturile ş i interesele patriei, s ă fi u credincios Constitu ţ iei, î n textul ş i spiritul ei, s ă priveghez la respectarea legilor pentru to ţ i ş i î n toate, uit â nd toat ă prigonirea ş i ura, iubind deopotriv ă pe cel ce m-a iubit ş i pe cel ce m - a ur â t, neav â nd î naintea ochilor mei dec â t binele ş i fericirea na ţ iei rom â ne . &quot; 
  6. 6. Intrarea lui Cuza la Mitropolie pentru deschiderea Camerei, 1860 (litografie ) Deschiderea Camerei Cuza, 1860 (litografie) Palatul Domnesc (fosta cas ă Golescu), 1866 -litografie Cortegiul lui Cuza pe Calea Victoriei, 1862, gravur ă
  7. 7. UNIREA – CIRCUMSTANŢE EXTERNE Pe 24 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza era ales domn al Ţării Româneşti, după ce , cu aproximativ două săptămâni înainte, fusese ales şi domn al Moldovei. Problema Moldovei şi a Ţării Româneşti preocupase marile cancelarii ale vremii. Unirea principatelor româneşti nu fusese văzută cu ochi buni de către marile puteri vecine (Imperiul Habsburgic, Imperiul Ţarist şi Imperiul Otoman). Până şi Anglia se declara împotrivă, fiind îngrijorată de scăderea influenţei otomane în zonă şi creşterea puterii ruseşti. Singurul aliat al principatelor a fost Franţa. În 1 8 57, Franţa şi Anglia au ajuns la un compromis: unirea strict administrativă a Moldovei şi a Ţării Româneşti, fără un domnitor comun . Marile Puteri europene au stabilit, în cadrul Convenţiei de la Paris din 1858, că unirea Moldovei şi a Ţării Româneşti se va face într-un stat cu denumirea de Principatele Unite, aflat sub suzeranitate otomană şi beneficiar al garanţiei colectiv e a Marilor Puteri. Alegerea unui domn comun în cele două principate a fost, probabil, prima dovadă a specificului naţional rom ânesc aparte . Practic, prin alegerea lui Cuza la Iaşi şi la Bucureşti, marile puteri europene au fost puse în faţa faptului împlinit. Au urmat câţiva ani de luptă pentru unificarea administrativă şi recunoaştere internaţională, dar fuseseră făcuţi deja primii paşi pe calea construirii statului român modern.
  8. 8. ADUNĂRILE AD - HOC Prin tratatul de pace de la Paris din 1856 (semnat la 30 martie), Poarta otomană şi Rusia acceptă formarea unor Adunări ad-hoc, care să consulte populaţia în legătură cu Unirea. Acestea s-au întrunit în 1857 şi au funcţionat cateva luni (septembrie-octombrie). Pentru prima oară, au fost admişi într-o instituţie oficială şi oameni care reprezentau interesele poporului român (ţărani, meşteşugari, comercianţi, intelectuali,reprezentanţi ai bisericii). Deşi au fost unele tentative de zădărnicire a acestei acţiuni consultative, n-au reuşit în scopul lor. Adunările ad-hoc au devenit celebre prin folosirea, cu eleganţă, a ceea ce nu fusese stipulat în condiţiile iniţiale ale Unirii principatelor, impuse de către Marile Puteri de atunci. Profitând ingenios de o greşeală generată de exprimarea juridică a timpului, Adunările ad-hoc au ales în loc de doi domni, pe acelaşi, Alexandru Ioan Cuza, dar de două ori, la 5 ianuarie, respectiv la 24 ianuarie. Rezoluţiile Adunărilor ad-hoc au fost similare: unirea celor două principate. În august 1858, reprezentanţii marilor puteri europene au căzut de acord în privinţa unirii Ţării Româneşti cu Moldova, sub conducerea unui domnitor ales de către români. Turcia a ridicat unele obiecţii şi a condiţionat unirea numai pe timpul vieţii domnitorului ales. La 24 ianuarie 1859 era ales, nu fără unele acţiuni subversive ale elementelor reacţionare, ostile Unirii, Alexandru Ioan Cuza.
  9. 9. HARTA PRINCIPATELOR UNITE
  10. 10. Activitatea de domnitor <ul><li>Ca prim domn al Principatelor Unite, a dus o su sţ inut ă activitate politic ă ş i diplomatic ă pentru formarea statului unitar rom â n . A dat pământ ţăranilor,a introdus învăţământul gratuit şi obligatoriu,a înfiinţat universităţile din Iaşi şi Bucureşti. </li></ul>
  11. 11. DOAMNA ELENA DOMNUL CUZA
  12. 12. Propunere din 1860 Propunere din 1863 Propunere din octombrie 1863 Stema României Mari STEME ROMÂNEŞTI
  13. 13. Alexandru Ioan Cuza s-a născut la Huşi în anul 1820, fiind unul dintre participanţii activi la mişcarea revoluţionară de la 1848, din Moldova. Ca prim domn al Principatelor Unite, a dus o susţinută activitate politică şi diplomatică pentru formarea statului unitar român. Apoi, împreună cu Mihail Kogălniceanu, a iniţiat un larg program de reforme care au dus la modernizarea statului român. Silit să renunţe la putere în 1866, a fost exilat si a trăit la Viena şi Florenţa. A murit in 1873 la Heidelberg (Germania), dar a fost adus în ţară şi înmormântat la castelul familiei sale de la Ruginoasa (judeţul Iaşi), apoi reînhumat la Biserica Sfinţii Trei Ierarhi din Iaşi. CASTELUL RUGINOASA BISERICA TREI IERARHI
  14. 14. Î n istoria noastr ă na ţ ional ă , Alexandru Ioan Cuza reprezint ă o personalitate incontestabil ă . In perioada c â t el s-a aflat la c â rma ţă rii , au avut loc transform ă ri structurale ce au deschis drumul spre dezvoltarea statului rom â n. Cuza a manifestat competen ţă ş i patriotism, a condus cu demnitate ş i dezinteres av â nd asigurat un loc statornic in memoria poporului nostru. S-a stins din via ţă departe de patrie, la Heidelberg, î n Germania, î n noaptea de 15 mai 1873 ş i a fost î nmorm â ntat la Ruginoasa. Î n fa ţ a morm â ntului, Mihail Kog ă lniceanu spunea: „ Ve ş nica lui amintire nu se va stinge din inimile noastre ş i ale fiilor no ş tri ş i c â t va avea ţ ara aceasta o istorie ... cea mai frumoas ă pagin ă va fi aceea a lui Alexandru Ioan I&quot;.
  15. 15. SALA UNIRII MUZEUL MILITAR CASA CUZA GALAŢI
  16. 16. ADUN Ă RILE AD-HOC
  17. 17. ALEXANDRU IOAN CUZA
  18. 18. <ul><ul><li>“ Cuza era un om î nzestrat cu î nalte î nsu ş iri, hot ă r â t, gata de jertf ă , lipsit de patima banului, se bucura de popularitate pentru iubirea ce o avea fa ţă de cei mul ţ i ş i s ă raci. Domnia lui Cuza a ţ inut 7 ani, dar rareori s-a v ă zut domnie mai plin ă de fapte. “ </li></ul></ul><ul><ul><li>Nicolae Iorga </li></ul></ul>
  19. 19. <ul><ul><li>Discursul lui Mihail Kogălniceanu, 5 ian. 1859 la alegerea lui ALEXANDRU IOAN CUZA CA DOMNITOR : </li></ul></ul>
  20. 20. <ul><ul><li>Alegându-te pe Tine Domn în ţara Noastră, noi am voit să arătăm lumii ceea ce toată ţara doreşte: la legi noi, om nou. </li></ul></ul><ul><li>O, Doamne! Mare şi frumoasă îţi este misiunea. Fii dar omul epocei , fă ca legea să înlocuiască arbitrariul ( bunul plac), fă ca legea să fie tare; iar Tu, Măria Ta, ca Domn, fii bun şi blând, fii bun mai ales pentru aceia pentru care mai toţi Domnii au fost nepăsători sau răi. </li></ul>
  21. 21. <ul><ul><li>Nu uita că dacă 50 de deputaţi te-au ales Domn, însă ai să domneşti peste două milioane de oameni. Fă dar ca, Domnia Ta, să fie cu totul de pace şi de dreptate, împacă patimile şi urile dintre noi şi reintrodu în mijlocul nostrum strămoşeasca frăţie. </li></ul></ul><ul><li>Fii simplu, Măria Ta, fii bun, fii Domn cetăţean; urechea Ta să fie pururea deschisă la adevăr şi închisă la minciună şi linguşire. “ </li></ul>
  22. 22. <ul><ul><li>Unirea Ţă rii Rom â ne ş ti cu Moldova reprezint ă unul din momentele cardinale ale istoriei patriei noastre, actul politic care st ă la baza Rom â niei moderne. Î nf ă ptuit ă la 24 ianuarie 1859, Unirea este rezultatul firesc al unui î ndelungat proces istoric, care s-a maturizat î n condi ţ iile î nceputului or â nduirii capitaliste ş i ale form ă rii na ţ iunii rom â ne. </li></ul></ul>
  23. 23. AL.I. CUZA Ş I DOAMNA - ELENA CUZA pictur ă din Biserica domneasc ă de la Ruginoasa
  24. 24. STEMA PRINCIPATELOR UNITE
  25. 25. <ul><ul><li>” Nu-i an s ă nu s ă rb ă torim Unirea </li></ul></ul><ul><ul><li>Ce ne-a umplut poporul de podoabe. </li></ul></ul><ul><ul><li>Poporul îţ i tot c â nt ă pomenirea </li></ul></ul><ul><ul><li>M ă rite, prea cinstite p â rc ă labe!” </li></ul></ul>
  26. 26. <ul><ul><li>” M ă ria ta! dar nu cu umilin ţă </li></ul></ul><ul><ul><li>Ci d ă ruindu- ţ i dragostea lor toat ă </li></ul></ul><ul><ul><li>Ţ i-au dat cei mul ţ i î ntreaga lor fiin ţă </li></ul></ul><ul><ul><li>Î n frunte cu b ă tr â nul Ion Roat ă .” </li></ul></ul>
  27. 27. STATUIA LUI CUZA
  28. 28. HORA UNIRII Bibliotecar, Serban Ionelia

×