2. Cel dintâi domn al Principatelor Unite
şi al Statului Naţional Român.
Ales domn al Moldovei la 05.01.1859
şi al Ţării Româneşti la 24.01.1859.
Stema şi
steagul
României,
1862.
4. UNIFICĂ CELE DOUĂ
ADUNĂRI ELECTIVE,
ÎNTR-O SINGURĂ ADUNARE,
CU SEDIUL LA BUCUREŞTI,
CARE DEVENEA ASTFEL CAPITALA
STATULUI ROMÂN UNITAR.
LA 24 IANUARIE 1862,
DOMNITORUL PREZINTĂ DEJA
UN AMPLU PROGRAM DE REFORME
ÎN FAŢA PRIMULUI PARLAMENT AL
ŢĂRII
- ADUNAREA LEGISLATIVĂ A
ROMÂNIEI.
7. 3. ABOPTĂ UN SISTEM UNIC
DE GREUTĂŢI ŞI MĂSURI
4. Proclamă pincipiul de egalitate
a tuturor cetăţenilor în faţa legii.
5. Adoptă un sistem unic de
impozitare.
6. Organizează comerţul,
transportul şi meseriile
7. Secularizează averile
mănăstireşti.
11. 10. SPOREŞTE
PUTEREA ARMATĂ A ŢĂRII
11. Aprobă Legea obligativităţii
învătămîntului
12. Adoptă Legea Instrucţiunii Publice
Toate aceste legi şi reforme au fost înfăptuite din
iniţiativa sau sub patronajul direct al domnitorului.
12. În legăturã cu
elaborarea
reformei agrare
se ajunge la
un conflict acerb
între
conservatori şi
guvern,
deoarece primii
nu erau de acord
cu reforma propusã de
prim-ministrul
Mihail Kogălniceanu,
prin care
li se limitau vădit
drepturile şi
li se lezau interesele.
Prim-ministrul
României
Mihail Kogîlniceanu
13. ASTFEL,
ÎN URMA VOTULUI DE NEÎNCREDERE
DAT ACESTUI CABINET,
PRIM-MINISTRUL DEMISIONEAZÃ.
AL. I. CUZA ÎNSÃ
NU-I ACCEPTÃ DEMISIA ŞI
ADUNAREA NAŢIONALĂ SAU
ADUNAREA LEGISLATIVĂ A ROMÂNIEI
PRINTR-O LOVITURÃ DE STAT
LA 2 MAI 1864.
ESTE ELABORAT "STATUTUL DEZVOLTATOR AL
CONVENŢIEI DE LA PARIS", SUPUS APROBÃRII PRIN
PLEBISCIT.
PRIN ACEST STATUT AU FOST LĂRGITE DREPTURILE
DOMNITORULUI ŞI A FOST EXTINS DREPTUL LA VOT AL
POPULAŢIEI, RECUNOSCÂNDU-SE TOT ODATĂ
DREPTUL ŢĂRII DE A-ŞI MODIFICA SINGURĂ LEGILE.
