3. Generaţia care a înfăptuit marele ideal al Unirii din 1859
avea în frunte înflăcăraţi patrioţi, ca:
Mihail Kogălniceanu
(n. 6 septembrie 1817, Iași – d. 20 iunie 1891, Paris)
8. Tratatul de pace de la Paris s-a semnat la 30 martie
1856 şi cuprindea şi prevederi referitoare la
Principatele Române:
Convocarea unor Adunări ad-hoc care să fie formate
din reprezentanţi ai tuturor categoriilor sociale;
aceste adunări trebuiau să exprime dorinţele
românilor în legătură cu viitorul Principatelor;
O comisie va cerceta dorinţele românilor exprimate
la adunările ad-hoc iar rezultatele vor fi înaintate
unei Conferinţe a marilor puteri care va elabora o
convenţie pentru organizarea Principatelor;
Rusia ceda Moldovei partea de sud a Basarabiei unde
au fost organizate trei judeţe ( Cahul, Ismail,
Bolgrad );
9. Adunările ad-hoc au fost adunări convocate în 1857 în Țara
Românească și în Moldova, care trebuiau să se pronunțe asupra
organizării politice și sociale a țărilor române.
Adunările ad-hoc având caracter consultativ, erau alcătuite din
reprezentanți ai bisericii, marii boierimi, burgheziei, țărănimii.
11. În Moldova a fost ales în unanimitate, la 17 ianuarie 1859,
liderul Alexandru Ioan Cuza, reprezentantul „Partidei
Naționale”.
Într-o ședință secretă a Adunării, deputatul Vasile Boerescu a
propus la 24 ianuarie 1859 alegerea lui Alexandru I. Cuza,
aceasta fiind acceptată în unanimitate. Astfel s-a făcut primul
pas către definitivarea Unirii Principatelor Române.
13. Născut în Bârlad, Cuza a aparținut
clasei tradiționale de boieri
din Moldova, fiind
fiul ispravnicului Ioan Cuza și
al Sultanei, membră a
familiei Cozadini de
origini fanariote. Alexandru
primește o educație europeană,
devenind ofițer în armata
moldovenească și ajungând la
rangul de colonel. A avut un frate,
Dumitru, care a murit tânăr într-un
accident de călărie, şi o soră,
Sultana, căreia i-a arătat o
deosebită afecţiune.
14. În 1834 pleacă la Paris şi în anul
următor trece examenul de
bacalaureat. La fel ca şi Vasile
Alecsandri, prietenul său de o
viaţă, se înscrie la facultatea de
medicină, o părăseşte repede
pentru că nu putea suferi
disecţiile cadavrelor şi trece la
drept, dar nu termină nicio
facultate.
În 1839 revine în Moldova.
În 1844 s-a căsătorit cu Elena
Rosetti.
15. La 5 ianuarie 1859, Cuza a fost ales domn al Moldovei, iar la 24
ianuarie 1859, ca domn al Ţării Româneşti.
A fost silit să abdice la 11 februarie 1866, el înţelegând că – pentru
interesul suprem naţional – “numai un Principe străin, după părerea
mea, poate chezăşui viitorul României” ( din scrisoarea sa către
gen. N. Golescu )
Steagul Principatelor Unite
16. Cuza şi-a petrecut restul vieţii în Germania, unde îşi va îngriji
sănătatea şubrezită. A murit în 1873, la Hotel “Europa” din
Heidenberg, în braţele Elenei Cuza.
Hotelul Europa
În acest hotel Cuza și-a trăit ultimele zile.
Placa memorială de pe clădirea
hotelului Europa
17. A fost înmormântat la
moşia sa din
Ruginoasa ( Iaşi ). În
palatul domnesc de
aici îşi avea reşedinţa
de vară.
Dorinţa sa testamentară,
exprimată pe patul
morţii, a fost
îndeplinită şi a fost
coborât în cripta
bisericii ( mai 1873 )
18.
19. În 1944, în timpul celui de-al doilea
război mondial, când castelul lui Cuza
de la Ruginoasa a fost bombardat,
rămăşiţele pământeşti au fost duse la
Curtea de Argeş, iar după aceea la
biserica Trei Ierarhi din Iaşi.
Ulterior s-au refăcut biserica şi palatul
( azi Muzeu memorial de mare prestigiu).
