Ca instituţie reprezentantă a sistemului sanitar, serviciul de ambulanţă trebuie să facă faţă unor provocări majore în privinţa rolului şi locului său, în cadrul unui sistem de sănătate aflat de peste 20 de ani în reformă şi subfinanţat în toată această perioadă. Restructurarea sanitară din ultimul deceniu impune o nouă abordare în ceea ce priveşte unităţile furnizoare de servicii de sănătate, respectiv profesionalizarea serviciilor de management sanitar, în vederea creşterii eficienţei şi calităţii actului medical, ca premisă a îmbunătăţirii stării generale de sănătate a populaţiei.

1. Page | 0
Management şi Perfercţionare în Domeniul Sanitar
Management spitalicesc, seria MS41
AUTOR: NEGOTEI ELENA
APRILE 2017

2. Page | 1
CUPRINS:
A. Descrierea şi analiza situaţiei actuale a serviciului de ambulanţă
A1.Caracteristici relevante ale populaţiei deservite şi caracteristicile
geografice ale zonei
A2. Structura serviciului de ambulanţă
A3. Activitatea serviciului de ambulanţă
A4. Situaţia dotării
A5. Situaţia financiară
A6. Relaţionarea cu alte structuri ale sistemului de urgenţă, unităţi sanitare
A7. Analiza SWOT
A7. Probleme actuale ale SAJ
B. Proiect de management al SAJ pe 3 ani
1. Problema prioritară
2. Misiune, valori
3. Obiective
4. Activităţi
5. Graficul Gantt de planificare a activităţilor în timp
6. Resurse necesare şi surse de finanţare
7. Rezultate asteptate
8. Indicatori urmăriţi
BIBLIOGRAFIE
ANEXE

3. Page | 2
INTRODUCERE
Ca instituţie reprezentantă a sistemului sanitar, serviciul de ambulanţă trebuie să facă faţă
unor provocări majore în privinţa rolului şi locului său, în cadrul unui sistem de sănătate aflat de
peste 20 de ani în reformă şi subfinanţat în toată această perioadă. Restructurarea sanitară din
ultimul deceniu impune o nouă abordare în ceea ce priveşte unităţile furnizoare de servicii de
sănătate, respectiv profesionalizarea serviciilor de management sanitar, în vederea creşterii
eficienţei şi calităţii actului medical, ca premisă a îmbunătăţirii stării generale de sănătate a
populaţiei.
Presiunea externă, dar şi cea internă, obligă serviciul de ambulanţă la schimbări
structurale, de eficienţă, schimbări în volumul serviciilor şi calitatea acestora, în siguranţa
îngrijirilor, în tehnologia folosită şi în gradul de satisfacere a aşteptărilor consumatorului de acest
tip de servicii.
Viziunea acestui Proiect de management urmăreşte îmbunătăţirea calităţii actului
medical, diversificarea serviciilor oferite populaţiei, cu respectarea drepturilor pacienţilor.
Dezvoltarea conceptului de transport neonatal s-a născut la începutul secolul al-IX-lea, cu
primele incubatoare, transportate în automobile nespecializate, spre centre spitaliceşti, mai
pregătite din punct de vedere al experienţei. Butterfield a studiat şi a publicat un excelent studiu
asupra începuturilor transportului neonatal. Un pas înainte, în evoluţia transportului neonatal, a
fost experienţa celui de-al II-lea război mondial şi a celui din Vietnam, în care s-a născut
necesitatea şi conceptul de transport aerian.
Un următor pas, a fost dezvoltarea sistemului de regionalizare a spitalelor, în SUA, în
anul 1976, urmat de publicarea şi generalizarea de către Academia Americană de Pediatrie a
unor ghiduri de transport şi a conceptului de Terapie Intensivă Neonatală.
În acest moment, la nivel naţional, nu există o politică unitară în ceea ce priveşte
transportul nou-născuţilor între diferite centre, transportul se face de către ambulanţe teritoriale,
cu echipament minim, dar şi de Unităţi de Transport Neonatal, dotate corespunzător pentru
îngrijire avansată.

4. Page | 3
Îmbunătăţirea şi modernizarea asistenţei medicale acordate gravidei, nou-născutului şi
mamei sale se bazează pe următoarele principii:
 Stabilirea factorului de risc obstetrical şi dirijarea din timp a gravidei către unitatea care
poate acorda asistenţa cea mai calificată;
 Transportul „in utero" ca mod prioritar de transport către Centrul regional de nivel III,
unde există condiţii adecvate de îngrijire a prematurilor şi a nou-născuţilor patologici;
 Transportul după naştere a nou-născuţilor ce necesită îngrijiri în Centrul regional de nivel
III de către unităţi de transport neonatal specializat.
Transportul gravidelor cu risc sau în urgenţă de la domiciliu la spital se face de regulă
prin Serviciul de ambulanţă judeţean, la solicitarea gravidei sau familiei acesteia.
Unitatea de transport neonatal (UTN) specializată pentru nou-născutul cu risc (ambulanţă
cu dotare şi personal complet) efectuează transportul - copiii cu maladii congenitale sau cu o altă
patologie specifică vor fi transportaţi în secţiile de specialitate: chirurgie pediatrică, chirurgie
cardiovasculară, neurochirurgie sau pediatrie.
Se asigură astfel accesul tuturor gravidelor şi nou-născuţilor la asistenţă medicală de
specialitate.
În acord cu politica de regionalizare a îngrijirilor neonatale, esenţa procesului de
transport îl reprezintă stabilizarea nou-născutului înaintea transferului propriu-zis şi asistenţa
medicală adecvată pe durata transportului.
În majoritatea cazurilor, este preferat transportul cu ambulanţa, care are următoarele
avantaje faţă de elicopter:
- spaţii suficiente ce permit accesul şi intervenţiile mai
uşoare la pacient;
- posibilitatea de a opri atunci când starea copilului şi
manevrele necesare o cer;
- transportul se face direct fără schimbarea vehiculului;
- poate acomoda mai multă aparatură/consumabile;
- mama poate însoţi mai uşor nou-născutul.

5. Page | 4
Caracteristicile unei ambulanţe de transport neonatal trebuie
să corespundă ambulanţei tip B sau C:
- Înălţime 180 cm (să se poată sta în picioare);
- Spaţiu disponibil pentru incubatorul de transport;
- Accesul pe ambele părţi ale pacientului;
- Sistem facil de încărcare şi descărcare a incubatorului;
- Spaţiu suficient pentru cel puţin două locuri pe scaun;
- Asigurarea temperaturii interioare 22-26° C;
- Lampă de infraroşu pentru încălzirea suplimentară a nou-născutului;
- Iluminare bună + lampă mobilă;
- Sursă de curent continuu (12V pentru toate aparatele);
- Sistem de aspiraţie;
- Sistem de oxigen de 10 1/min., cu o
capacitate de funcţionare de 2 ori mai mare decât timpul
estimat transportului;
- Echipament radio;
- Casetele cu materialele, containere pentru
consumabile şi pentru materialele folosite.
APARATURA NECESARĂ PENTRU AMBULANŢA DE TRANSPORT
NEONATAL
Echipamentul specific pentru ambulanţa de transport neonatal cuprinde:
- Incubatorul de transport, care trebuie:
 să permită fixarea în ambulanţă;
 să permită imobilizarea adecvată a copilului;
 să aibă un sistem de iluminare;
 să poată fi alimentat electric la curent
continuu şi alternativ;

6. Page | 5
 să aibă acumulatori care să poată fi încărcaţi (atât la curent continuu, cât şi
la curent alternativ);
 să aibă un sistem autonom de aer medical şi oxigen cu mixer de gaze,
umidificator, manometru şi fluxometru;
- Ventilator cu sistem de CPAP;
- Sonde de intubaţie, balon de ventilaţie, măşti de ventilaţie;
- Laringoscop cu lame pentru nou-născut;
- Pulsoximetru + monitor cardio respirator + monitor pentru tensiunea arterială;
- Pompe de perfuzie;
- Glucometru;
- Hemoglobinometru;
- Catetere pentru perfuzie pe vasele periferice şi pentru cateterizarea venei şi arterei
ombilicale;
- Alte consumabile.
Prevederile cuprinse în ghidurile de transport,
apărute pe plan international şi adaptate la condiţiile locale şi
de medicii români, au drept prim obiectiv asigurarea în bune
condiţii a transferului nou-născuţilor cu diferite patologii, de
la centre de nivel inferior la cele de nivel superior şi către
secţiile de chirurgie.
Este de aşteptat ca, prin aplicarea prevederilor ghidurilor şi protocoalelor să se realizeze o
cât mai bună echilibrare din punct de vedere cardio-respirator, termic şi metabolic şi efectuarea,
în bune condiţii, a transportul nou-născutului.
Prin consens, se admite că pentru un transport de calitate este necesară o echipa de
transport bine pregatită profesional dar şi un transport efectuat în condiţii de siguranţă.
Este nepermisă punerea pacientului într-o ambulanţă, fără dotare, personal incompenent
şi trimiterea la întâlnire cu ambulanţa sau elicopterul trimis pentru transport.
Viaţa nou născutului poate fi pusă în pericol, de asemenea începerea manevrelor invazive
şi instituirea tratamentului într-o ambulanţă pe timp de iarnă sau pe un teren de aterizare a
elicopterului favorizează hipotermia, infecţia şi creează mult discomfort şi probleme personalului
de transport.

7. Page | 6
A. DESCRIEREA ŞI ANALIZA SITUAŢIEI ACTUALE A
SERVICIULUI DE AMBULANŢĂ
A1. Caracteristici relevante ale populaţiei deservite şi caracteristicile geografice ale zonei
Serviciul de Ambulanţă Judeţean Brăila este o unitate sanitară de interes public, în
subordinea administraţiei publice locale, cu personalitate juridică din anul 1994 care asigură
permanent servicii medicale curative pentru o populaţie de 182.000 locuitori, în mod direct
pentru pacienţii arondaţi municipiului Braila (40.000 populaţie stabilă) şi preia cazurile
comunelor arondate precum şi comunele şi satele din apropiere.
În partea de răsărit a Câmpiei Române, la intersecţia a trei provincii istorice româneşti –
Ţara Românescă, Moldova şi Dobrogea – pe Dunărea inferioară, acolo unde aceasta se reuneşte
prin cele două braţe ale sale, Dunărea Nouă şi Dunărea
Veche, se află vechea aşezare românească a Brăilei.
Situată la 45°16'17" latitudine nordică şi 27°58'33"
longitudine estică, Brăila a fost înzestrată de la natură
cu daruri deosebite.
Având o terasă şi un chei natural la care se
adaugă malul adânc al fluviului din dreptul oraşului,
Brăila a fost destinată să fie primul port maritim al
Dunării, devenind, la peste 100 de ani de la amenajarea braţului Sulina, ultimul loc de acostare al
navelor maritime sosite din orice colţ al lumii.
Localizarea geografică a Brăilei la stânga Dunării, în singura zonă cladită de natură,
dintre gura Ialomiţei şi cea a Siretului, capabilă să poată
primi aşezarea unui oraş, se datorează Piscului Brăilei.
Acesta este o terasă a cărei înălţime maximă ajunge
la 33m, în care malul abrupt de 45° este întrerupt de
numeroase puncte de trecere numite vaduri. Acest
microrelief specific se reflecta în arhitectura oraşului care
este construit ca un amfiteatru uriaş orientat spre port, către
care sunt 19 vaduri.

8. Page | 7
Județul Brăila este situat în partea de est a
țării, în unitatea numită Câmpia Română. Prin
suprafața sa de 4765,8 km², reprezintă 2% din
suprafața țării, fiind un județ de mărime mijlocie.
Reședința județului este Municipiul Brăila, situat la
200 de km nord-est față de București. Brăila este
un județ în regiunea Muntenia din România.
Se învecinează la nord cu județele Vrancea și Galați, la est cu județul Tulcea, la sud cu
județele Constanța și Ialomița și la vest cu județul Buzău. Județul este administrat de Consiliul
Județean Brăila, iar Brăila este municipilul reședință.
Populaţia a înregistrat numeroase fluctuaţii de a lungul anilor. În 1928, după desfiinţarea
raialei şi eliberarea de sub turci, oraşul număra 6 955 de locuitori. Peste 30 de ani populaţia
crescuse de 3 ori ajungând la 20000 de locuitori, iar către sfârşitul secolului XIX se
înregistrau 56000 de locuitori. În perioada 1900 – 1914 datorită marelui avânt economic, Brăila
ajunge al doilea oraş al României, cu o populaţie de 80000 de locuitori.
Ulterior, datorită şi unor disfuncţionalităţi economice, populaţia oraşului creşte mai lent,
ajungând în anul 1930 la 100000 de locuitori, cifră rămasă stabilă până la începerea celui de al
doilea război mondial. În anul 1948 populaţia era doar de 95000 de locuitori, iar în anul 1956 se
ajunge la 102000 locuitori.
Urmează o perioadă atât de dezvoltare economico-socială cât şi demografică. Astfel
în 1966 oraşul are 138000 de locuitori, în 1970 are 151000 de locuitori, iar
în 1980 depăşeşte 200000 de locuitori. Conform ultimului recensământ Brăila are
circa 321212 de locuitori. 1
Județul este compus dintr-un municipiu, 3 orașe și 40 de comune. Serviciul de
Ambulanţă Judeţean Brăila are o importanţă strategică deservind
din punct de vedere medical o populaţie arondată de circa
321212 de locuitori, din care aproximativ 11750 locuitori ai
oraşului, la care se adaugă un număr semnificativ de turişti
români şi străini.
1
https://www.dcnews.ro/recensamant-2011-populatia-romaniei-pe-macroregiuni-regiuni-si-judete-vezi-cati-
locuitori-are-judetul-tau_351415.html

9. Page | 8
Numărul crescut de turişti, precum şi existenţa unei infrastructuri rutiere aparţinând
DN22 (este un drum național din România, care pleacă din DN2 la Râmnicu Sărat și merge
către Brăila. Acolo, el continuă pe malul drept al Dunării (care poate fi trecută cu bacul) înspre
est până la Tulcea, cotind apoi spre sud, și îndreptându-se spre Constanța; drumul se termină în
orașul Ovidiu, lângă Constanța, în DN2A) determină un număr crescut de accidente rutiere şi
victime cu patologie traumatică complexă, pe lângă o patologie determinată de climat.
CARACTERISTICILE RELEVANTE ALE POPULAŢIEI DESERVITE
Principalele particularităţi prezente, sunt determinate de:
- populaţia deservită este preponderent rurală,
cu un nivel redus de educaţie sanitară;
- un nivel scăzut de trai al populaţiei din
această zonă;
- lipsa locurilor de muncă;
- adresabilitate foarte ridicată a populaţiei
către serviciile medicale.
Pacienţii care se adresează Serviciului de
Ambulanţă Judeţean Brăila, în cele mai multe cazuri,
provin dintr-un mediu caracterizat prin: nivel de trai
scăzut şi venituri minime, nivel de educaţie precar, familii numeroase, vârstă înaintată,
aglomeraţie urbană şi rurală şi adresabilitate foarte ridicată a populaţiei către serviciile medicale.
EVALUAREA STĂRII DE SĂNĂTATE
Conform datelor publicate de Institutul Naţional de
Statistică, judeţul Brăila totalizează în anul 2012 o populație
stabilă de 354043 persoane, reprezentând 12,7% din totalul
înregistrat la nivelul regiunii de Sud-Est (2791190 persoane),
respectiv 1,7% din populaţia întregii ţări (21355849 persoane).

10. Page | 9
Datele publicate în urma Recensământului Populaţiei şi
Locuinţelor din 2011 relevă, însă, o populaţie semnificativ mai
redusă numeric faţă de datele publicate de INS în bazele oficiale de
date. Astfel, populaţia recenzată a judeţului Brăila este de 321212
locuitori, cu 52685 persoane (14,1%) mai scăzută faţă de
recensământul din 2002.
Municipiul Brăila are cea mai mare populaţie stabilă dintre cele 42 de unităţi teritorial
administrative din judeţul Brăila, totalizând la recensământ 180302 locuitori şi reprezentând
56,1% din populaţia totală a judeţului.
Oraşele Ianca (10343 locuitori), Făurei (3592 locuitori) şi Însurăţei (6528 locuitori)
totalizează doar 20463 locuitori, însemnând 6,2% din volumul demografic judeţean şi 9,6% din
populaţia urbană a judeţului.
În 2012, populația feminină reprezenta 51,5% din efectivul populaţiei judeţului Brăila,
în timp ce la nivel regional ponderea deţinută de populaţia feminină ajungea la 51,1% şi la nivel
naţional la 51,3%.2
Starea de sănătate a populaţiei, este caracterizată prin indici şi indicatori sintetici.
Rata mortalității infantile din judeţul Brăila în anul 2012 a înregistrat o valoare
superioară (14,2‰) atât faţă de cea din regiunea de Sud-Est (11,6‰), cât şi faţă de cea de la
nivelul României (9,0‰). În cazul judeţului Brăila, din 1000 de născuţi vii, 14,2 au decedat
înainte de împlinirea vârstei de un an.
2
http://www.portal-
braila.ro/Portal/Braila/CJBraila/portal.nsf/All/EED412CE9C010DCBC2257DD300340EDD/$FILE/1.2.%20Demog
rafie%20si%20resurse%20umane.pdf

11. Page | 10
Principalele cauze de deces 0-1an în anul 2007 au fost:
1) Afecţiunile respiratorii;
2) Afecţiuni perinatale;
3) Anomalii congenitale;
4) Alte cauze.
Dacă în anul 2000 în judeţul Brăila erau 385749 de persoane, din care la oraş erau un
număr de 255949 de persoane, iar în mediul rural 129800 de persoane, în anul 2012, erau în total
352315 de persoane, cu 33434 de persoane mai puţin.
Din datele înregistrate la Direcţia Regională de Statistică Brăila, reiese că şi în luna
octombrie 2015, numărul născuţilor vii a scăzut cu 22 (238 născuţi vii în luna octombrie 2015
faţă de 260 în luna septembrie 2015), iar a deceselor a crescut cu 29 faţă de septembrie 2015
(382 decese în octombrie 2015 faţă de 353 în septembrie 2015).3
A2. Structura serviciului de ambulanţă
Serviciul de Ambulanţă Judeţean Brăila este organizat şi funcţionează în baza Legii nr.
95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi a Ordinului M.S.P. nr.2021/2008 pentru
aplicarea titlului IV „Sistemul naţional de asistenţă medicală de urgenţă şi de prim ajutor
calificat” din Legea nr.95/2006.
S.A.J. Brăila este o instituţie publică de interes judeţean, cu personalitate juridică, în
subordinea Directiei de Sănătate Publică Brăila denumită în continuare prescurtat D.S.P. Brăila,
îşi asigură finanţarea din veniturile proprii, de la bugetul de stat şi de la bugetele locale şi aplică
politica şi strategia Ministerului Sănătăţii în cadrul sistemului de sănătate în raza sa de
competenţă.
3
http://www.cronicadebraila.ro/2016/01/10/685/

12. Page | 11
Serviciul de Ambulanţă Brăila are sediul în municipiul
Braila, strada Pietăţii nr. 1-3, telefon 0239/611000, tel. secretariat
0239/694400, fax 0239/694400, adresa e-mail:
salvarea_braila@yahoo.com, unde funcţionează Staţia Centrală de
Ambulanţă în teritoriul judeţului şi opt substaţii după cum urmează:
- Substaţia de Ambulanţă Dudeşti,
- Substaţia de Ambulanţă Gradiştea,
- Substaţia de Ambulanţă Ianca,
- Substaţia de Ambulanţă Însurăţei,
- Substaţia de Ambulanţă Făurei,
- Substaţia de Ambulanţă Viziru,
- Substaţia de Ambulanţă Măraşu.
Conducerea Serviciului de Ambulanţă Judeţean Brăila este formată din:
- Manager General, care asigură conducerea curentă a unităţii;
- Comitet Director, format din Manager General, Director
Medical, Director Economic, Director Tehnic şi Asistent Şef.
În subordinea Managerului General se afla Directorul
Medical, Directorul Economic, Directorul Tehnic şi Asistentul Şef,
precum şi următoarele compartimente: Compartimentul RUNOS, Secretariat, Compartimentul
securitate în muncă, PSI, Compartimentul audit intern, Compartimentul statistică şi informatică,
Compartimentul juridic.
A3. Activitatea serviciului de ambulanţă
Serviciul de Ambulanţă Judeţean Brăila este o unitate sanitară cu un caracter de unicitate
nu numai la nivelul municipiului Brăila dar chiar și la nivelul întregii țări. Este o unitate
medicală strategică cu personalitate juridică, având ca specific lucrul în regim de așteptare 24 de
ore din 24, 365 de zile pe an.
S.A.J Brăila are ca principal obiect de activitate furnizarea de servicii medicale de
urgenţă prespitalicească şi transport sanitar utilizând în acest sens personal medical superior şi /
sau mediu calificat la diferite niveluri, după caz, precum şi conducători auto formaţi ca
ambulanţieri.

13. Page | 12
Îmbunătaţirea structurii şi organizării Serviciul de Ambulanţă
Judeţean Brăila are ca scop asigurarea unei combinări cât mai raţionale a
resurselor deja existente (materiale, umane, financiare), stabilirea cu
precizie a atribuţiilor şi sarcinilor ce revin fiecăruia şi constituirea
cadrului structural care să permită manifestarea acelei ordini necesare
desfăşurării unor activităţi eficiente.
 Asistenţă medicală de urgenţă în prespital.
 Servicii de transport sanitar asistat şi neasistat.
Dispecerizarea și coordonarea întregului personal operativ în teren se face din Stația
Centrală, Serviciul de Ambulanţă Judeţean Brăila rezolvând toate solicitările adresate de
populația din judeţul Brăila la numărul național unic 961, și mai nou numărul unic de
urgență 112, asistată de calculator prin intermediul aplicației computerizate DISPEC,
perfecționată și adaptată continuu pe parcursul a 9 ani, pentru a
face față specificului de funcționare al Serviciului de Ambulanţă
Judeţean Brăila, pornind de la planificarea anticipată
a personalului, optimizarea rezolvării cazurilor cu echipajele
corespunzătoare, până la obținerea diverselor situații statistice
cerute de Ministerul Sănătății sau de modul de funcționare
al decontării activității Serviciului de Ambulanţă Judeţean
Brăila cu Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului București.
Funcțiile principale ale Sistemului Informatic sunt:
 stabilirea diagnosticului prezumtiv, furnizare de sfaturi de prim ajutor, preluare date de
identificare pacient, semnalare solicitări duble sau triple;
 dispecerizarea solicitărilor în funcție de :
- momentul înregistrării;
- tipul ambulanței și distanța de parcurs;
- grad de urgență, cu menținerea unui echilibru optim între competență și distanță;
 stabilirea necesarului și structurii resurselor pe baza statisticilor medicale și de activitate
(pe tură, zilnice, săptămânale, lunare, anuale).

14. Page | 13
Aproximativ 40 de ambulanțe (parc auto activ) din care 2 sunt Ambulanțe de
Resuscitare și Terapie Intensivă (ARTI) și 29 sunt Ambulanțe Urgență și Resuscitare (AUR),
având echipajul format în funcție de specificul activității de asistență medicală, din 1, 2 sau 3
persoane cuprinzând: doctori, asistenți medicali și ambulanţieri, sunt trimise în teritoriu pentru a
rezolva solicitările.
Personalul medical operativ este format din 6 medici, personal mediu sanitar (asistenți,
operatori registratori de urgență - pregătiţi pentru identificare cât mai corectă a diagnosticului
prezumtiv) și ambulanţieri (șoferi instruiți pentru a fi la nevoie a
treia persoană ce completează echipajul specializat în intervențiile
de urgență ale ambulanței). Programul de lucru al personalului
este în ture (zi și noapte).
Serviciul de Ambulanţă Judeţean Brăila face parte din
programul național pentru implementare Sistem Integrat de
Comunicații Voce și Date pentru apeluri de urgență 112 (Poliție, Pompieri și Ambulanță).
Dispecerizarea apelurilor la numărul telefonic unic naţional 112 cuprinde 3 segmente
principale: segmentul predispecerat de preluare a apelurilor de la populație, segmentul
Dispecerat 112 și segmentul post dispecerat 112 de repartizare a apelurilor către dispeceratele
ambulanței, poliției și pompierilor și de rezolvare a acestor apeluri.
Serviciul de Ambulanţă Judeţean Brăila este acreditat de Centrul de Perfecționare al
Ministerului Sănătății pentru cursuri de Advanced Life Support, Basic Life Support, Școala de
Ambulanțieri și Operatori Registratori de Urgență. Pentru școala de ambulanțieri și operatoare
de urgență se organizează cursuri în 2 sesiuni iar pentru celelalte categorii în funcție de solicitări.
De exemplu acum se desfãșoară cursuri de urgențe medico-chirurugicale pentru asistenți
medicali în cadrul programului REMSSy 3.
De asemenea Serviciul de Ambulanţă Judeţean Brăila organizează cursuri de Basic Life
Support pentru pregatire medicală.

15. Page | 14
RESURSE UMANE
În domeniul resurselor umane se vor urmări următoarele
obiective:
 Creşterea gradului de ocupare a posturilor cu personal de
specialitate, prin crearea condiţiilor de viaţă şi salariale pentru
atragerea acestora;
 Stabilirea unor politici stimulative pentru formarea şi perfecţionarea pregătirii
profesionale a personalului;
 Scoaterea la concurs şi intensificarea acţiunilor de recrutare a specialiştilor pentru
acoperirea posturilor vacante din cadrul SAJ Brăila.
La unele categorii de personal există un deficit de cadre, cel mai mare înregistrându-se la
medici.
Dinamica de personal ianuarie 2017
Categorii de personal Aprobat
ştat funcţii
Cuprins
ştat plată
Medici 7 6
Cadre medicale medii 86 82
Statisticieni, operatori registratori urgenţă 14 14
Tesa 23 16
Muncitori, ambulanţieri 101 98
Îngrijitori 4 4
TOTAL 235 220
Personalul este reprezentat de 6 medici, 86 asistenţi medicali, personal auxiliar sanitar,
personal tehnic, economic şi administrativ şi personal de întreţinere şi pază.
Nivelul profesional al personalului este menţinut prin participarea personală a salariaţilor
la programe de specializare şi perfecţionare, conferinţe şi congrese naţionale şi internaţionale.
Din punct de vedere al încadrării cu personal, Serviciul de Ambulanţă Judeţean Brăila se
confruntă cu deficit de personal datorită pensionării pentru limită de vârstă.
Planificarea resurselor umane şi în special a medicilor, trebuie să constituie o prioritate în
domeniul politicilor din sectorul sanitar; deşi reprezintă doar 2,9% din personalul medical,
medicii sunt cei care influenţează în cea mai mare măsură calitatea dar şi costurile serviciilor de
sănătate.

16. Page | 15
A4. Situaţia dotării
Numărul optim de ambulanţe performante conform
standardelor europene, raportat la populaţia deservită, este o
ambulanţă cu targă la 5000 de locuitori.
Fiecare ambulanţă este dotată cu două sisteme radio
emisie-receptie şi două de telefonie mobilă, precum şi cu sisteme de monitorizare GPS, utile
pentru selectarea celor mai apropiate echipaje de locul solicitării, cu posibilitatea de a urmări în
timp real desfăşurarea intervenţiilor.
Fiind un serviciu strategic, cu activitate ce se desfăşoara
atât pe timp de pace cât şi în caz de evenimente deosebite - fiind
incluşi în toate planurile strategice întocmite de autorităţile civile
şi militare - asigurarea cu personal suficient şi bine pregătit
profesional precum şi dotarea corespunzătoare pentru a face faţă
în bune condiţii oricăror situaţii, trebuie să constituie un obiectiv prioritar pentru cei ce dispun şi
răspund de organizarea şi finanţarea acestui serviciu de urgenţă.
În cursul anului 2016 s-a demarat proiectul de implementare a fişei de solicitare pe
tabletă, având drept obiective:
 reducerea timpilor de dispecerizare;
 reducerea timpilor de intervenţie la urgenţă;
 posibilitatea interogării istoricului medical de urgenţă.
A5. Situaţia financiară
Sistemul serviciilor de sănătate cuprinde ansamblul resurselor umane, materiale,
financiare, informaţionale şi simbolice utilizate în combinaţii variabile pentru a produce îngrijiri
şi servicii care au ca scop îmbunătăţirea sau menţinerea stării de sănătate.

17. Page | 16
El reprezintă doar un subsistem al sistemului de sănătate,
care cuprinde ansamblul elementelor şi relaţiilor care influenţează
starea de sănătate a indivizilor şi populaţiilor. Alături de serviciile de
sănătate, factorii majori care influenţează starea de sănătate sunt cei
comportamentali, de mediu şi biologici.
Accesibilitatea la servicii de îngrijire medicală este determinată de convergenţa dintre
ofertă şi cererea de astfel de servicii, sau, altfel spus, disponibilitatea reală a facilităţilor de
îngrijiri comparativ cu cererea bazată pe nevoia reală pentru sănătate. Disparităţile în accesul la
îngrijiri apar din cel puţin patru motive:
- etnice sau rasiale;
- economice, incluzând costurile directe suportate de populaţie (co-plăţi, costuri
legate de tratamente şi spitalizare) precum şi cele indirecte (cost transport, timpi
de aşteptare);
- aşezare geografică inadecvată a facilităţilor de
îngrijiri;
- calitatea inegală a serviciilor de acelaşi tip.
Aceste disparităţi se manifestă prin indicatori de bază
ai stării de sănătate modeşti (speranţa de viaţă la naştere,
mortalitatea infantilă, mortalitatea generală pe cauze de deces
evitabile, grad de morbiditate, ani de viaţă în stare de sănătate) dar şi prin nivelul scăzut de
informare privind factorii de risc şi de protecţie pentru sănătate sau sistemul de îngrijiri de
sănătate şi pachetul de servicii de bază din România.
Sistemul de sănătate din România este de tip asigurări sociale şi are ca scop asigurarea
accesului echitabil şi nediscriminatoriu la un pachet de servicii de bază pentru asiguraţi. În
consecinţă, accesibilitatea la serviciile medicale constituie o preocupare continuă la Nivelul
Ministerului Sănătăţii Publice.
Calitatea redusă a serviciilor şi lipsurile din sistem datorate bugetului redus, au impus
trecerea la un model bazat pe asigurări de sănătate. În sistemul medical asiguratoriu din prezent,
serviciile medicale sunt acordate pe baza contribuţiei la fondul de asigurări de sănătate(6,5% din
salariul brut al angajatului şi 7% din partea angajatorului). Asiguratul beneficiază pe baza acestei
contribuţii în mod gratuit de un pachet de servicii reglementate legislativ.

18. Page | 17
Pentru asigurarea unei asistenţe medicale de urgenţă eficace, eficientă şi de calitate sunt
obligatorii asigurarea celor trei condiţii: resurse umane suficiente şi bine pregătite profesional,
dotare tehnico-materială conform standardelor şi finanţare corelată cu necesităţile activităţii şi
dezvoltării continue.
Problema finanţării presupune crearea unei strategii de management, atât pe termen scurt
cât şi mediu sau îndelungat pentru îmbunătăţirea situaţiei financiare a Serviciului de Ambulanţă
Judeţean Brăila prin diversificarea serviciilor medicale şi a relaţiilor contractuale.
Serviciile medicale realizate de către Serviciul de Ambulanţă Judeţean Brăila în 2016
Surse de finantare 2016 (lei)
Servicii medicale la cerere 349.044
Bugetul de stat 28 000 000
Venituri din valorificarea unor bunuri 9.203
Venituri din închirieri 492
Total 28 358 739
Pe termen scurt:
- venituri din prestări de servicii medicale la cerere (pacienţi fără asigurare şi analize
medicale);
- alte venituri din prestări de servicii şi alte activităţi;
- venituri din închirieri;
- venituri din valorificarea unor bunuri ale Serviciul de Ambulanţă Judeţean Brăila.
Pe termen lung:
- transferuri sau subvenţii pentru investiţii de la Ministerul Sănătăţii, bugetul de stat.
A6. Relaţionarea cu alte structuri ale sistemului de urgenţă, unităţi sanitare
Serviciul de Ambulanţă Judeţean Brăila asigură asistență medicală de
urgență prespitalicească atât la locul solicitării cât şi pe durata transportului pacienților
(bolnavilor, accidentaților, gravidelor) către spital. Pe lângă aceasta Serviciul de Ambulanţă
Judeţean Brăila asigură atât asistență medicală ambulatorie la locul solicitării precum și
transporturi nemedicalizate.

19. Page | 18
Transportul medicamentelor, produselor biologice (sânge și organe) și al personalului
medico-sanitar se face în program continuu, asigurându-se necesarul de asistență medicală de
urgență pe întreg teritoriul Municipiului Brăila, iar dacă este cazul și în afara acestuia, 24 de ore
din 24.
Serviciul de Ambulanţă Judeţean Brăila răspunde solicitărilor telefonice venite atât din
partea populației cât şi a altor unități medicale.
Fiind principalul segment al asistenței medicale și transportului pentru urgențele majore
în etapa prespital, Serviciul de Ambulanţă Judeţean Brăila este implicat și în asistența medicală
preventivă a marilor aglomerări umane cum ar fi activitățile sportive, culturale, social politice,
greva foamei, asigurând asistența medicală și transportul pentru urgențele individuale, colective
și de masă în cazul catastrofelor.
Pe lânga asistența medicală de urgență și asistența medicală de urgență în caz de
dezastre, Serviciul de Ambulanţă Judeţean Brăila efectuează și alte activități cum ar fi asistența
medicală la domiciliu pentru urgențele de gradul 2, eliberarea de certificate constatatoare de
deces în zilele de sâmbătă, duminică și sărbători legale, acordând de asemenea asistență
medicală și transportul la spital pentru cazurile sociale, în lipsa unui sistem de asistență socială.
Serviciul de Ambulanţă Judeţean Brăila funcționează în colaborare cu Pompierii, Poliția
sau Unități ale MApN pe baza unor protocoale încheiate între Ministerul Sănătății și aceștia.
A7. Analiza SWOT
Este o metodă eficientă, utilizată în cazul planificării strategice pentru identificarea
potenţialelor, a priorităţilor şi pentru crearea unei viziuni comune de realizare a strategiei de
dezvoltare a Serviciului de Ambulanţă Judeţean Brăila. Managementului strategic îi este
specifică analiza continuă, pe de o parte, a mediului extern pentru a anticipa sau sesiza la timp
schimbările, iar pe de altă parte, a situaţiei interne pentru a evalua capacitatea de a face faţă
schimbărilor.
EVALUARE INTERNĂ
PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE
- Sistem Informatic Medical Integrat extrem de
performant şi avansat, conform standardelor UE, care a
informatizat integral activitatea (clinică, administrativă
şi financiară).
- număr insuficient de medici;
- posibilităţi limitate de fidelizare a
personalului înalt calificat printr-un
sistem de salarizare stimulativ

20. Page | 19
- furnizor important de servicii spitaliceşti pentru adulţi
/copii şi servicii de urgenţă din zonă;
- realizarea serviciilor medicale contractate determină
execuţie integrală a bugetului de venituri şi cheltuieli;
- colaborare bună cu autorităţile administraţiei locale;
(tichete de vacanţă etc);
- personal insuficient sub normativul
de personal în raport cu volumul de
muncă, complexitatea activităţii
derulate atât în echipa medicală cât
şi în aparatul administrativ;
- Personal sanitar superior cu experienţă şi competent,
personal sanitar mediu foarte bine pregătit (asistenţi
medicali principali).
- puţine contracte cu parteneri
privaţi;
Motivarea personalului prin:
- acordarea tichetelor de masă;
- acordarea salariilor şi sporurilor la nivelul maxim;
- existenţa planului de formare şi perfecţionare a
personalului;
- participarea la cursuri, simpozioane, conferinţe;
- evaluări periodice ale performanţelor;
- insuficientă aparatură de înaltă
performanţă (incubatoare, Lucas,
ventilatoare mecanice);
- stocuri suficiente şi constante de medicamente şi
materiale sanitare corespunzătoare, variate şi de cea mai
bună calitate, adaptate standardelor care asigură o
asistenţă medicală confortabilă şi sigură pentru pacienţi;
- ponderea scăzută a veniturilor
proprii;
- ambient confortabil (climatizare cu aer condiţionat şi
sistem propriu de încălzire);
- clădiri şi spaţii cu dotare tehnică edilitară bună;
- cheltuieli mari cu utilităţile, reţele
vechi (apă, canal, instalaţii
electrice);
- dotare cu aparatură şi dispozitive medicale noi;
- aparatură medicală performantă (pentru monitorizare
pacienţi, defibrilare, masaj cardiac);
- interval mare de timp pentru
repararea ambulanţelor avariate;
- dotare cu sistem de supraveghere video. - spaţii insuficiente de depozitare a
materialelor consumabile, arhivă etc.
EVALUARE EXTERNĂ
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
- posibilitatea interacţiunii cu operatori privaţi
prin contract;
- personalul medical este dedicat muncii sale
fiind implicat în activităţi de perfecţionare care
fac să crească faima unităţii;
- prin aplicarea prevederilor OUG 48/2010- o
posibilă implicare a autorităţilor locale în
- creşterea numărului de solicitări datorită
lipsei unor programe educaţionale de sănătate
pentru populaţie;
- diminuarea veniturilor populaţiei şi creşterea
accelerată a ratei şomajului vor determina un
risc crescut de apariţie a noi cazuri de
îmbolnăviri;

21. Page | 20
realizarea unor proiecte de dezvoltare, inclusiv
prin accesarea de fonduri europene
nerambusabile;
- posibile atrageri de fonduri de la Bugetul de
Stat şi Bugetul Local;
- atitudinea pozitivă a populaţiei privind
susţinerea în vederea îndeplinirii rolului său de
furnizor competent de servicii de sănătate;
- informarea pacienţilor, concomitent cu
progresul şi diversificarea tehnologiilor
diagnostice şi terapeutice vor conduce la
creşterea aşteptărilor acestora şi, implicit, la o
creştere a cererii de servicii;
- creşterea decalajului în ceea ce priveşte
accesul la serviciile de sănătate, între
populaţia cu venituri decente şi populaţia
aflată în somaj prin lipsa posibilităţilor
proprii;
- lipsa fondurilor de investiţii pentru
continuarea lucrărilor de
reabilitare/modernizare până în prezent
afectează nu doar capacitatea de adaptare la
normele europene, ci însăşi desfăşurarea
curentă a actului medical;
- presiune socială din partea pacienţilor cu
boli cronice şi mijloace reduse de tratament
sau îngrijire la domiciliu;
- perspectiva contractelor cu casele private de
asigurări de sănatate.
- Îmbătrânirea populaţiei şi migrarea forţei de
muncă tinere.
Managementul Serviciului de Ambulanţă Judeţean Brăila ocupă un loc aparte, întrucât
presupune gestionarea unor activităţi complexe, cu un consum mare de resurse, în aşa fel încât să
conducă la servicii de sănătate de o calitate înaltă. Aceste activităţi încep cu îngrijirile medicale
acordate pacienţilor (activitatea clinică), şi continuă cu gestionarea eficientă a stocurilor
(medicamente, materiale sanitare, intretinere parc auto etc.) şi a resurselor financiare extreme de
limitate, dar şi strategii de îmbunătăţire a calităţii actului medical (pregătire profesională,
investiţii în aparatură medicală performantă, standarde de management a calităţii).
De aceea, managementul Serviciului de Ambulanţă Judeţean Brăila se bazează în actul de
conducere pe decizii luate pornind de la o bună cunoaştere a factorilor interni şi externi, care ar
putea influenţa activitatea desfăşurată şi obiectivele strategice. Prin tehnica SWOT, pentru o
analiză a situaţiei generale actuale a Serviciului de Ambulanţă Judeţean Brăila, se prezintă
punctele forte şi oportunităţile pe care le poate exploata Serviciul de Ambulanţă Judeţean Brăila,
punctele slabe, dar şi eventualele ameninţări cu care s-ar putea confrunta.

22. Page | 21
A7. Probleme actuale ale SAJ
O primă problemă esenţială, care este întâlnită la majoritatea unităţilor sanitare publice,
este necesitatea punerii în practică a tehnicilor de management strategic, necesitatea
aplicării acestor tehnici derivă din tendinţa de globalizare, care însoţită fiind de dezvoltarea
dinamică a sistemului economico-social, angajează statul în efectuarea unor schimbări şi
transformări la nivelul sistemelor şi instituţiilor publice. În acest sens Serviciul de Ambulanţă
Judeţean Brăila, trebuie să aibă personal calificat şi specializat, pentru a gestiona şi rezolva
permanent probleme noi.
Plecarea medicilor, asistenţilor medicali şi ambulanţierilor în străinătate, pensionările,
reducerile de personal dispuse de Ministerul Sănătăţi fără a se lua în considerare necesităţile
reale din teritoriu, duc la micşorarea numărului personalului operativ, cu repercusiuni asupra
timpului de răspuns la solicitare care creşte motivat de lipsa de echipaje operative suficiente la
teren, astfel că numărul de echipaje/tură s-a redus ceea ce poate duce la situaţii când nevoia de
asistenţă medicală de urgenţă prespitalicească depăşeşte capacitatea de răspuns a Serviciului de
Ambulanţă.
Preocuparea serviciului a fost de a proteja urgenţa majoră (cod roşu) prin reţinerea
permanentă a unui echipaj în aşteptare, care se reflectă în menţinerea indicatorului în limite
rezonabile atât în mediul rural cât şi în mediul urban.
Timpul de ajungere la solicitare trebuie să se încadreze în standardele legale.

23. Page | 22
Asistenţa de sănătate publică este coordonată de
către Ministerul Sănătăţii şi se realizează prin toate tipurile
de unităţi sanitare de stat sau private, constituite şi
organizate conform legii.
Pentru o activitate eficientă în operativ, trebuie
corelat numărul necesar de echipaje cu numărul de
solicitări ce trebuie rezolvate. De asemenea, este necesară asigurarea numărului de echipaje la
nivelul vârfului de solicitări şi nu la minimum posibil, pentru că în ultima situaţie posibilităţile
serviciului de răspuns în timp util ar fi depăşite.
Creşterea continuă a numărului de solicitări înregistrate la Serviciul de Ambulanţă
Judeţean Brăila se datorează accesului rapid şi facil în sistem şi încrederii cu care populaţia
apelează la sistem.
Cel mai important indicator îl reprezintă promtitudinea în rezolvarea solicitărilor. Acesta
este monitorizat atât de organismele interne cât şi de organismele internaţionale.

24. Page | 23
B. PROIECT DE MANAGEMENT AL SERVICIULUI DE
AMBULANŢĂ PE TREI ANI
Pentru a transporta nou-născutul la un centru regional, în condiţii de siguranţă şi pentru a
i se asigura îngrijiri medicale speciale, de calitate, au fost înfiinţate Unităţi de Transport Neonatal
(UTN). Aceste unităţi transportă nou născuţi care necesită monitorizarea funcţiilor vitale şi
îngrijiri intensive, inclusiv asistare respiratorie avansată.
1. Problema prioritară - Lipsa unei ambulanţe dotate pentru nou-născuţi.
2. Misiune, valori - Asigurarea în bune condiţii a transportului nou-născuţilor (atât a celor
asistaţi la domiciliu şi care necesită spitalizare cât şi a celor cu diferite patologii
transferaţi de la centre de nivel inferior la cele de nivel superior şi către secţiile de
chirurgie).
3. Justificarea proiectului
Din statistica SAJ Brăila se poate constata că numărul solicitărilor efectuate pentru
pacienţi pediatrici care au necesitat asistenţă medicală şi transport asistat specializat este în
creştere, reflectând nivelul ridicat de probleme de sănătate existent al populaţiei actuale şi
impunând luarea de măsuri strategice în vederea asigurării unei asistenţe medicale eficiente şi de
calitate.
Tabel cu numărul solicitărilor efectuate la SAJ Brăila pe anii 2014-2016
AN TOTAL SOLICITĂRI
2014 52013
2015 54957
2016 56829
Raportat la populaţia judeţului Brăila se observă faptul că în anul 2016 s-au înregistrat
cele mai multe solicitări. Întreaga activitate a Serviciului de Ambulanţă Judeţean Brăila s-a
desfăşurat cu un personal subdimensionat numeric, la toate categoriile de salariaţi, raportat la
normativele de personal (conform OMS nr. 1778/2006).

25. Page | 24
Tabel cu numărul solicitărilor pentru pacienţi pediatrici efectuate la SAJ Brăila pe anii 2014-2016
ANUL Stări febrile
nou-născut
Stări febrile
sugar
TOTAL
2014 59 455 529
2015 33 272 305
2016 66 463 514
În urma analizei efectuate pe parcursul anilor 2014, 2015 şi 2016 au fost întreprinse
următoarele măsuri:
a) Demersuri pentru obţinerea avizului la documentaţia de înaintat Ministerului Sănătăţii.
b) Înaintarea documentaţiei şi a Notei de fundamentare către Ministerul Sănătăţii în vederea
avizării.
- Indicator: Aviz MS privind aprobarea achiziţionării unei ambulanţe de transport neonatal.
- Demarare procedură.
c) Acreditare Ambulanţă prin Comisie de acreditare.
- Indicator: Document Acreditare Ambulanţă de transport
neonatal.
De asemenea s-a avut în vedere creşterea procentului de
cheltuieli pentru medicamente şi materiale sanitare, acest lucru
ajutând la o îmbunătăţire a actului medical.
0
50
100
150
200
250
300
350
400
450
500
2014 2015 2016
59
33
66
455
272
463
Stari febrile nou-nascut
Stari febrile sugar

26. Page | 25
4. Scop - Scăderea complicaţiilor morbidităţii şi mortalitatea neonatală din judeţ cu minim
5%.
Obiectiv - Asigurarea accesului tuturor nou-născuţilor care ar avea nevoie de transport
medicalizat de calitate, în cel mai scurt timp, la centrele de nivel III.
5. Activităţi
vezi graphic Gantt
6. Graficul Gantt de planificare a activităţilor în timp
Odată cu dezvoltarea sistemelor informaţionale pentru conducerea activităţilor – în mod
special odată cu generalizarea utilizării tehnicilor moderne aparţinând tehnologiei informaţionale
– managementul proiectelor s-a extins la nivelul tuturor activităţilor, deoarece şi-a dovedit
capacitatea de a face faţă noilor tendinţe manifestate pe plan mondial:
 creşterea accelerată a volumului de informaţie şi a cunoştinţelor;
 creşterea cererii pentru bunuri şi servicii tot mai complexe şi mai puternic
personalizate;
 creşterea eficienţei.
Monitorizarea indicatorilor asumaţi şi stabilirea măsurilor pentru realizarea acestora în
vederea asigurării asistenţei medicale complete şi eficiente asigură o îngrijire completă şi
adecvată a bolnavilor.
Încadrarea în timp a activităţilor - Graficul GANTT
ACTIVITATEA Trim.I-2016 Trim.II-2016 Trim.III-2016 Trim.IV-2016
Evaluarea
situaţiei
Fundamentare
buget
Aprobare buget
venituri şi
cheltuieli
Monitorizare
indicatori

27. Page | 26
Nr.
Crt.
Obiectiv propus ANUL 2017
T1 T2 T3 T4
1 Dotarea cu echipamente medicale (LUCAS,
ventilatoare mecanice pentru respiraţie asistată)
necesare unui act medical de calitate.
2 Analiza eficienţei economice a contractelor de
service pentru echipamente.
3 Instruirea permanentă a personalului medical şi
nonmedical.
4 Atragerea de personal de specialitate.
5 Realizare/revizuire periodică a procedurilor,
protocoalelor în vederea îmbunătăţirii calităţii
actului medical şi respectarea acestora.
6 Instruirea/reinstruirea personalului medico-sanitar
pentru aplicarea măsurilor de prevenţie pentru
instalarea, menţinerea şi întreţinerea căilor venoase
periferice, centrale prin montarea în condiţii de
asepsie şi respectarea măsurilor de curăţenie şi
dezinfecţie curentă, gestionarea corectă a deşeurilor
menajere şi periculoase şi urmărirea actualizării
anuale şi respectării planului de gestionare a
deşeurilor în conformitate cu legislaţia la zi.
7 Înlocuire echipamente IT.
8 Eliminarea reclamaţiilor înregistrate de la pacienţi şi
aparţinători şi creşterea nivelului de satisfacţie al
pacienţilor.
Personalul de îngrijiri medicale (medici şi personal mediu) reprezintă principalul factor
responsabil pentru calitatea şi cantitatea îngrijirilor acordate populatiei. Întrucât personalul
mediu este contingentul cel mai numeros, este absolut legitim ca acesta să se afle în centrul
preocupărilor pentru asigurarea eficienţei Serviciului de Ambulanţă Judeţean Brăila.

28. Page | 27
Din cauza faptului că medicina este o profesie complexă, dar şi a diferenţelor care există
de la un pacient la altul, personalul medico-sanitar trebuie să fie experimentat şi documentat
asupra cunoştinţelor de ultimă oră în materie de diagnostic şi tratament, iar personalul de
conducere trebuie să domine şi să se străduiască să aplice în practică cele mai noi şi mai eficiente
instrumente manageriale pentru a creşte performanţa şi competitivitatea Serviciului de
Ambulanţă Judeţean Brăila.
ACTIVITATEA ANUL 2017
Trim.I-2017 Trim.II-2017 Trim.III-2017 Trim.IV-2017
Demersuri
pentru obţinerea
avizului la
documentaţia de
înaintat
Ministerului
Sănătăţii
Înaintarea
documentaţiei şi
a Notei de
fundamentare
către Ministerul
Sănătăţii în
vederea avizării
Acreditare
Ambulanţă prin
Comisie de
acreditare
Monitorizare
indicatori
Accesul la asistenţa medicală de urgenţă este un aspect fundamental de sistem, de care
trebuie să se ţină cont în orice proces decizional ce implică finanţare sau planificare, fie acesta la
nivel guvernamental, raional sau instituţional/organizaţional. Accesibilitatea Serviciului de
Ambulanţă Judeţean Brăila este responsabilitatea tuturor factorilor din sistemul sănătăţii, iar
asigurarea succesului va necesita angajamentul de comun acord al tuturor celor implicaţi.

29. Page | 28
Evoluţia în continuă creştere a intervenţiilor
pentru situaţii de urgenţă la nivel judeţean, regional şi
naţional, precum şi necesitatea sporirii eficienţei
intervenţiilor, au determinat autorităţile să acorde o
atenţie specială acestui domeniu existând la nivel
naţional proiecte de „Achiziţie echipamente specifice
pentru îmbunătăţirea capacităţii şi calităţii sistemului de
intervenţie în situaţii de urgenţă şi pentru acordarea asistenţei medicale de urgenţă şi a primului
ajutor calificat”.
Acţiuni de
intreprins
Obiectiv/
Indicator
Responsabili Termen Resurse
financiare
Forţe
oponente
Stadiu
Dotări Achiziţionarea
unei ambulanţe
dotate pentru
nou-născuţi
Comitet
Director
serv ATAPP,
Comisie de
evaluare
licitaţie
3 ani Buget de
stat
- În
derulare
Demersuri
pentru obţinerea
avizului la
documentaţia de
înaintat
Ministerului
Sănătăţii
Manager Trim.I-
2017
Buget de
stat
- În
derulare
Înaintarea
documentaţiei şi
a Notei de
fundamentare
către Ministerul
Sănătăţii în
vederea avizării
Manager Trim.II-
2017
Buget de
stat
- În
derulare
Acreditare
Ambulanţă prin
Comisie de
acreditare
Manager Trim.III-
2017
Buget de
stat
- În
derulare

30. Page | 29
7. Resurse necesare şi surse de finanţare
Pentru anul 2017 s-au obţinut fonduri de la Ministerul Sănătăţii cu
derulare în trim III şi IV.
Reducerea cheltuielilor prin investiţii în aparatură şi
echipamente moderne de ultimă generaţie cu consum redus de
energie, care să asigure totodată un ritm susţinut al procesului de modernizare - realizarea acestui
deziderat duce la îmbunătăţirea continuă a calităţii actului medical şi creşterea satisfacţiei
pacienţilor şi, de asemenea, reducerea costurilor pentru orice serviciu furnizat, deci creşterea
implicită a accesibilităţii la servicii medicale.
În vederea atingerii dezideratelor enumerate în conţinutul prezentului proiect de
management este important de conturat o strategie solidă şi coerentă pentru anii următori.
Plecând de la bugetul de venituri şi cheltuieli al anului 2016, aplicând rata de creştere
economică la nivel naţional calculată pentru anul 2017 de 3,41% se previzionează a se menţine o
creştere constantă susţinută prin acordarea de servicii medicale de calitate, în permanentă
diversificare şi totodată bazându-ne pe menţinerea nivelului cererii de servicii medicale pe piaţă
prin intermediul Casei judeţene de sănătate.
În contextul schimbărilor legislative continue din domeniul sănătăţii există în permanenţă
riscuri din domeniul legislativ şi administrativ.
Ambele tipuri de risc pot influenţa şi chiar perturba ducerea la îndeplinire a obiectivelor
vizate şi implicit dezechilibru financiar. Înăsprirea condiţiilor de contractare prin prisma dotărilor
minime, contractelor necesar a fi deţinute (service cu firme agreate de Ministerul Sănătăţii cu
monopol de preţ) pot crea dificultăţi economice mari.
Alinierea la standarde europene în sănătate presupune dotarea cu echipamente medicale
şi aparatură de înaltă performanţă necesare unui act medical de calitate, evitarea migrației masive
a personalului medical mediu și înalt calificat prin motivare.

31. Page | 30
8. Rezultate aşteptate
Managementul pe proiecte permite un control foarte bun
asupra utilizării resurselor, fiind extrem de util în situaţiile când
resursele disponibile în activitatea unei organizaţii sunt
restranse dar şi relaţii mai bune cu clienţii, timpi reduşi de
dezvoltare a organizaţiei, costuri mai mici, calitate mai înaltă a serviciilor medicale prestate,
creşterea eficienţei activităţii în ansamblu, prin orientarea spre rezultate, îmbunătăţirea
coordonării şi îmbunătăţirea moralului angajaţilor.
Rezultate aşteptate
 Creşterea adresabilităţii SAJ Brăila ca răspuns la nevoile populaţiei;
 Îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale acordate;
 Achiziţionarea unei noi ambulanţe autorizată, acreditată şi funcţională aducătoare de
venituri noi;
 Obţinerea de noi competenţe pentru medici şi cadrele medicale pentru utilizarea de
echipamente noi obţinute din finanţare prin Ministerul Sănătăţii.
 Îmbunătăţirea gradului de sănătate al populaţiei;
 Creşterea gradului de mulţumire a pacienţilor, creşterea adresabilităţii;
 Funcţionarea echipamentelor conform specificaţiilor tehnice ale acestora, în vederea
obţinerii eficienţei maxime în utilizarea lor (personal adecvat ca număr şi pregătire,
aprovizionare cu materiale consumabile necesare şi altele asemenea);
 Stoc de magazie minim – maxim asigurat pentru toata gama de medicamente,
echipamente, etc;
 Efectuarea de cursuri de perfecţionare a cadrelor medicale (program anual de pregătire
continuă);
 Practici medicale unitare bazate pe ghiduri de practică şi protocoale clinice;
 Revizuirea şi prelucrarea ghidurilor de practică şi protocoalelor clinice cu întreg
personalul medical, în cadrul unor cursuri de pregătire continuă;
 Asigurarea calităţii serviciilor medicale, prin verificarea lunară, prin sondaj, a respectării
protocoalelor medicale, de către o Comisie medicală numită prin decizia managerului;
 Organizarea de concursuri pentru ocuparea posturilor vacante din cadrul SAJ Brăila;

32. Page | 31
 Reducerea cheltuielilor prin investiţii în utilaje moderne cu un consum redus de energie,
achiziţionarea de aparatură medicală şi echipamente medicale moderne;
 Atragerea de fonduri europene care să asigure un ritm susţinut al procesului de
modernizare;
 Raportarea lunară de către şefii secţiilor a motivelor neîndeplinirii indicatorilor stabiliţi şi
măsurile propuse;
 Fundamentarea propunerii de buget iniţial la nivelul capacităţii funcţionale a SAJ Brăila,
întocmirea planului anual de achiziţii publice, urmărirea respectării disciplinei
economico-financiare la nivelul SAJ Brăila;
 Responsabilizarea şefilor de servicii compartimente şi birouri privind îndeplinirea
indicatorilor de performanţă stabiliţi;
 Creşterea disciplinei economico-financiare;
 Echilibru financiar.
9. Indicatori urmăriţi
Principalele acţiuni strategice şi operaţionale necesare la nivelul SAJ Brăila pentru
eficientizarea activităţii sunt raportate la creşterea accesibilităţii la serviciile medicale.
1) Dotarea cu aparatură şi echipamente medicale;
2) Monitorizarea informatică a veniturilor şi cheltuielilor, respectiv monitorizarea
informatică a serviciilor medicale acordate
fiecărui pacient;
3) Dezvoltarea resurselor umane în concordanţă
cu necesităţile reale.

33. Page | 32
Indicatorii vor fi evaluaţi lunar de către Consiliul director, Director medical, Director financiar.
 Numărul de misiuni operative efectuate - 7000.
 Creşterea promptitudinii ajungerii la cazurile de pediatrie – în medie cu 30%;
 Numărul mediu de misiuni/tură – 130 solicitări/tură.
 Dinamica numărului de misiuni efectuate în perioada 2017-2019.
 Referat conducere cu privire la achiziţia unei ambulanţe, grafic şi liste nominale cu
asitenţii medicali ce vor fi instruiţi.
 Cinci anunţuri publicate şi cinci activităţi media de atragere a personalului în instituţie.
 Un manual de proceduri aprobat.
 Răspuns de 100 % la solicitări.
 Scăderea numărului de reclamaţii la adresa Serviciului cu 35 %.
 Creşterea cu 20 % a gradului de concordanţă între diagnosticul în prespital şi diagnosticul
în U.P.U. sau foaia de internare a pacientului pediatric.
 Acoperirea 100 % cu personal instruit conform normativelor impuse de legislaţia actuală.
 Nr. cazuri pediatrie care au solicitat ambulanţa – statistica pe grupe de varstă şi patologie.
Progresul unei naţiuni se reflectă în starea de sănătate a populaţiei iar cea mai mare investiţie
pe care statul o poate face este în om şi în sănătatea lui. Copiii reprezintă rezervele viitorului.

34. Page | 33
BIBLIOGRAFIE:
1) http://www.ambulantabraila.ro/REGULAMENT%20DE%20ORGANIZARE%20SI%20
FUNCTIONARE.pdf
2) http://spitalulmunicipal.pascani.ro/images/structura%20organizatorica/Plan%20manageri
al%20SMUP%20manager%20.pdf
3) http://spitaltglapus.ro/wp-content/uploads/2015/11/plan-de-management.pdf
4) http://www.ancom.org.ro/uploads/forms_files/94138547_expunere_motive_terminare_fi
x_rev_23.01.2008.pdf
5) http://www.spitaltgbujor.ro/docs/plan_management.pdf
6) http://www.cjvalcea.ro/images/cjvalcea/strategii/Strategia_privind_serviciile_de_sanatate
_2007_1013.pdf
7) http://www.ambulantabistritanasaud.ro/anuntconcurs/bibliografie.pdf
8) http://www.spitalsinaia.ro/documente/servicii/plan%20management%20%202015.pdf
9) http://ambulantasibiu.ro/doc/strategia.pdf
10) http://www.cnas.ro/casbr/map/idCounty/25/idLocation/651
11) http://www.isubraila.eu/wp-content/uploads/2015/06/Anexa-nr.-12-procedura-alertare-
personal.pdf
12) http://www.lexmed.ro/doc/Ordinul_MS_905_2009.pdf
13) http://ambulantabraila.ro/FISA%20FOSTULUI%2019102011.PDF
14) http://www.primariabraila.ro/Documente%20Portal/DAGL/regulament%20SUPAGL.pdf
15) http://webcache.googleusercontent.com/search?q=cache:http://www.dspbr.ro/ROF/ROF_
04_07_2012.pdf&gws_rd=cr&ei=RN7QWLvBMOndgAbpjoeQCA
16) http://www.ambulantabraila.ro/DESPRE_NOI.html
17) http://www.ambulantamaramures.ro/?page=7
18) http://www.cred.ro/cd_capitalisation/FILEADMIN/USER_UPLOAD/BILDER/SCIH_C
D/RONEONAT/GUIDELINES/GHID_TRANSPORT.PDF
19) http://www.atitimisoara.ro/content/ghiduri/2009/Recomandari%20Medicina%20de%20U
rgenta%202009/17%20Protocol%20de%20transport%20neonatal.pdf
20) http://www.portal-
braila.ro/Portal/Braila/CJBraila/portal.nsf/All/EED412CE9C010DCBC2257DD300340E
DD/$FILE/1.2.%20Demografie%20si%20resurse%20umane.pdf
21) http://www.ambulance-ct.ro/docs/sajct_rof.pdf
22) http://www.instparhon.ro/pdf/legislatie/21.pdf
23) http://www.ms.gov.md/sites/default/files/proiecte_desfasurare/raportul_final_privind_pla
nul_de_regionalizare.pdf
24) http://www.cjph.ro/plan_dezv2014-2020ian2015.pdf
25) http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=72105
26) http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/proiect_buget2013/Ministerul_Sanatatii.pdf
27) http://www.hosptm.ro/files/prezentare/Plan-de-management.pdf

35. Page | 34

36. Page | 35