Sistemul educațional din Republica Moldova – calea spre modernizare

1. Sistemul educațional din
Republica Moldova – calea
spre modernizare
Ana Guțu
Prim-vicerector ULIM
Colocviu DIB
17 octombrie 2017

2. Subiecte:
•Învățământul preunversitar.
•Învățământul profesional.
•Învățământul superior.

3. Învățământul preunversitar
Probleme:
•Demografia în descreștere – numărul elevilor în RM a
scăzut de două ori în ultimii 12 ani – de la 720 mii la 350
mii, și e în continuă descreștere
•Infrastructura precară a instituțiilor școlare și preșcolare,
investițiile infrastructurale fiind asigurate mai cu seamă
din granturi și proiecte internaționale.
• Penuria de cadre profesorale în școlile din provincie.
• Influența factorului politic asupra managementului
școlar.
• Curricula școlară suprasolicitantă.

4. Soluții:
•Scoaterea instituțiilor școlare de sub influența
politicului.
•Flexibilizarea parcursurilor școlare prin crearea ofertelor
liceale și gimnaziale atractive – limbi, matematici, arte,
IT, științe ale vieții.
•Optimizarea instituțiilor școlare și a cheltuielilor pentru
învățământul școlar, dar și salvgardarea instituțiilor
școlare în sate, prin asigurarea mobilității profesorilor, și
nu a elevilor.
•Salarizarea și stimularea continuă a profesorilor.

6. Învățământul profesional
• Probleme:
•Reforma școlilor profesionale nu a dus la creșterea
popularității învățământului profesional.
•Rata înaltă a șomajului printre absolvenții școlilor
profesionale.
•Cheltuielile nejustificate din bugetul public pentru
susținerea învățământului profesional – cazare, bursă,
masă asigurată de stat.
•Caracterul desuet al specialităților oferite de școlile
profesionale

7. Soluții:
• Optimizarea la maximum a școlilor profesionale și
asigurarea investițiilor în școlile cele mai
performante.
• Crearea liceelor profesionale, cu oferirea
posibilității de susținere a examenului de
bacalaureat.
• Modernizarea Registrului ocupațional-profesional și
adaptarea acestuia la necesitățile pieței de muncă
din RM și ale celei regionale.

8. Învățământul superior
• Valorile esenţiale ale universitas europea, chemată astăzi să
contribuie la construirea unei noi universalităţi, unui nou
umanism, sunt deja definite: libertatea gândirii şi a cercetării,
autonomia didactică, ştiinţifică şi organizaţională,
participarea democratică şi responsabilitatea societală,
inovarea şi transparenţa.
• „Universitatea este promotoarea tradiţiilor umaniste
europene, grija sa permanentă este cognoscibilitatea universală
întru realizarea vocaţiei sale prin transcenderea frontierelor
geografice şi politice” (Magna Charta Universitatum, 1998).

9. ULIM – semnatară a Magna Carta Universitatum,
Universitatea din Bologna, Italia, 2007

10. Învățământul superior
Universitatea poate fi definită drept un instrument de
transformare a societăţii întru recunoaşterea, apărarea şi
realizarea deplină a demnităţii umane, prin intermediul
promovării sistemelor de idei şi doctrine care domină în
societate la diverse etape ale dezvoltării sale.
Societăţile sunt rezultatul
activităţii universităţilor

11. Învățământul superior
• Care ar trebui să fie viziunea despre Om pentru universitatea
contemporană?
• Universitatea este o entitate culturală a oamenilor – a studenţilor şi
profesorilor. Universitatea este locul unde se venerează studiile. Studiile
nu pot fi reduse la proliferarea unei singure opinii care este impusă
studentului de către profesor.
• Profesorul trebuie să incarneze talentul psihopedagogic şi performanţa în
cercetare. Nu poate să existe predare fără cercetare, iar calitatea
cercetării, în acelaşi timp, nu poate defini şi calitatea studiilor oferite.
Ambele – cercetarea şi predarea constituie un singur corpus, substratul în
baza căruia fiecare profesor edifică doctrina sa universitară (Magna
Charta Universitatum, 1998).

12. Învățământul superior
Studentul a devenit figura centrală în universităţi. După cum
afirma şi Ortega y Casset cu mult înainte de Procesul de la
Bologna „În organizarea învăţământului superior şi
construirea universităţi studentul trebuie să fie punctul de
plecare, şi nu cunoştinţele profesorului. Universitatea trebuie
să fie proiecţia instituţională a studentului şi cele două
dimensiuni ale sale sunt: perfecţionarea abilităţii lui de a
achiziţiona cunoştinţe şi necesităţile studentului în
cunoştinţele specifice pentru viaţă” .

13. Provocările majore la nivel mondial
•Demografia
•Finanțarea universităților (modelul
antreprenorial)
•Guvernanța universitară
•Calitatea proceselor universitare

14. Învățământul superior din Republica Moldova
• Probleme:
• Incoerențele legislative (pe de o parte – Codul educației, pe de
altă – norme aferente comunistoide).
• Existența a unui număr prea mare de universități (publice și
private), raportat la numărul populației RM.
• Politica de stat incorectă în materie de oferire a burselor de
studii (lipsa prioritizării domeniilor societale, bugetarea
incorectă a pregătirii specialistului, comanda de stat pe instituții
ș.a.)
• Monopolul de stat asupra învățământului superior medical.
• Rolul coercitiv al ministerului de resort în administrarea
proceselor universitare.
• Locul și rolul eronat al cercetării în RM

15. Soluții
• Optimizarea instituțiilor de învățământ superior publice.
• Regândirea rolului ministerului educației în gestionarea
proceselor universitare prin respectarea autonomiei
universitare și libertății academice.
• Optimizarea programelor de studii la ciclurile licență și
masterat, promovarea studiilor în co-diplomare și dublă
diplomare.
• Reformarea instituțiilor care se ocupă de evaluarea externă a
calității în instituțiile universitare.
• Simplificarea legislației cu privire la regimul de ședere a
străinilor pe teritoriul RM, fapt care ar atrage studenți străini
din toate colțurile lumii.

17. Mulțumesc pentru
atenție!
Ana GUŢU
Prim-vicerector
•agutu@ulim.md
•www.anagutu.net