223261069 m-4-resurse-si-destinatii-turistice-baltaretu-andreea

A DREEA BĂLTĂREŢU
ICOLAE EACŞU
MO ICA EACŞU
RESURSE ŞI DESTI AŢII TURISTICE
-Manual de studiu individual-

2
CUPRI S
I TRODUCERE
MODULUL I
Unitatea de învăţare 1
ELEME TE I TRODUCTIVE PRIVI D RESURSELE ŞI DESTI AŢIILE
TURISTICE
1.1. Introducere
1.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare
1.3. Conţinutul unităţii de învăţare
1.3.1. Potenţialul turistic şi resursele turistice
1.3.2. Destinaţia turistică: definire, conţinut, tipologie
1.3.3. Imaginea şi brand-ul destinaţiei turistice
1.4. Îndrumar pentru autoverificare
REGIU I ŞI DESTI AŢII TURISTICE Î ROMÂ IA
2.1. Introducere
2.3.1. Prezentarea generală a regiunilor României
2.3.2. Baza tehnico-materială şi circulaţia turistică din regiunile României
Temă de control – Modulul I
MODULUL II
RESURSELE ŞI PRI CIPALELE DESTI AŢII TURISTICE DI REGIU EA DE
DEZVOLTARE ORD-EST
3.1. Introducere
3.3.1.Resursele şi principalele destinaţii turistice din judeţul Bacău
3.3.2.Resursele şi principalele destinaţii turistice din judeţul Botoşani
3.3.3.Resursele şi principalele destinaţii turistice din judeţul Iaşi
3.3.4.Resursele şi principalele destinaţii turistice din judeţul Neamţ
3.3.5. Resursele şi principalele destinaţii turistice din judeţul Suceava
3.3.6. Resursele şi principalele destinaţii turistice din judeţul Vaslui
DEZVOLTARE VEST
4.1. Introducere
4.3.1. Resursele şi principalele destinaţii turistice din judeţul Arad
4.3.2. Resursele şi principalele destinaţii turistice din judeţul Caraş-Severin

3
4.3.3.Resursele şi principalele destinaţii turistice din judeţul Hunedoara
4.3.4. Resursele şi principalele destinaţii turistice din judeţul Timiş
DEZVOLTARE ORD-VEST
5.1. Introducere
5.3.1. Resursele şi principalele destinaţii turistice din judeţul Bihor
5.3.2. Resursele şi principalele destinaţii turistice din judeţul Bistriţa-Năsăud
5.3.3.Resursele şi principalele destinaţii turistice din judeţul Cluj
5.3.4.Resursele şi principalele destinaţii turistice din judeţul Maramureș
5.3.5. Resursele şi principalele destinaţii turistice din judeţul Satu Mare
5.3.6. Resursele şi principalele destinaţii turistice din judeţul Sălaj
DEZVOLTARE CE TRU
6.1. Introducere
6.3.1. Resursele şi principalele destinaţii turistice din judeţul Alba
6.3.2. Resursele şi principalele destinaţii turistice din judeţul Braşov
6.3.3.Resursele şi principalele destinaţii turistice din judeţul Covasna
6.3.4. Resursele şi principalele destinaţii turistice din judeţul Harghita
6.3.5. Resursele şi principalele destinaţii turistice din judeţul Mureş
6.3.6. Resursele şi principalele destinaţii turistice din judeţul Sibiu
Temă de control – Modulul II
MODULUL III
DEZVOLTARE SUD-EST
7.1. Introducere
7.3.1. Resursele şi principalele destinaţii turistice din judeţul Brăila
7.3.2. Resursele şi principalele destinaţii turistice din judeţul Buzău
7.3.3.Resursele şi principalele destinaţii turistice din judeţul Constanţa
7.3.4. Resursele şi principalele destinaţii turistice din judeţul Galaţi
7.3.5. Resursele şi principalele destinaţii turistice din judeţul Tulcea
7.3.6. Resursele şi principalele destinaţii turistice din judeţul Vrancea

4
DEZVOLTARE SUD-MU TE IA
8.1. Introducere
8.3.1. Resursele şi principalele destinaţii turistice din judeţul Argeş
8.3.2. Resursele şi principalele destinaţii turistice din judeţul Călăraşi
8.3.3. Resursele şi principalele destinaţii turistice din judeţul Dâmboviţa
8.3.4. Resursele şi principalele destinaţii turistice din judeţul Giurgiu
8.3.5. Resursele şi principalele destinaţii turistice din judeţul Ialomiţa
8.3.6. Resursele şi principalele destinaţii turistice din judeţul Prahova
8.3.7. Resursele şi principalele destinaţii turistice din judeţul Teleorman
DEZVOLTARE SUD-VEST OLTE IA
9.1. Introducere
9.3.1. Resursele şi principalele destinaţii turistice din judeţul Dolj
9.3.2. Resursele şi principalele destinaţii turistice din judeţul Gorj
9.3.3. Resursele şi principalele destinaţii turistice din judeţul Mehedinţi
9.3.4. Resursele şi principalele destinaţii turistice din judeţul Olt
9.3.5. Resursele şi principalele destinaţii turistice din judeţul Vâlcea
DEZVOLTARE BUCUREŞTI-ILFOV
10.1. Introducere
10.3.1. Resursele şi principalele destinaţii turistice din judeţul Ilfov
10.3.2. Resursele şi principalele destinaţii turistice din municipiul Bucureşti
Temă de control – Modulul III
Răspunsuri la textele de evaluare/autoevaluare
Bibliografie

5
I TRODUCERE
Disciplina Resurse și destinații turisticeeste înscrisă în planul de învăţământ al Facultății de
Management Turistic și Comercial din cadrul Universității Creștine ”Dimitrie Cantemir”. Face parte
din grupul disciplinelor obligatorii, cu caracter teoretico-aplicativ ca urmare a faptului că, în prezent,
agenţii economici din turism se confruntă cu situaţii complexe pe piaţa internă şi internaţională, iar
managerii acestora, ca de altfel toţi specialiştii şi lucrătorii din această ramură a economiei naționale
trebuie să identifice rapid şi corect oportunităţile pieţelor şi să opereze, practic, cu metodele, tehnicile
şi instrumentele specifice pentru a obţine rezultate optime în contextul globalizării.
Ca disciplină de ramură-Resurse și destinații turistice-”înarmează” viitorii specialiști-manageri-
lucrători etc. din turismul românesc atât cu elementele necesare unor programe de dezvoltare a
turismului în zone, stațiuni, regiuni, județe (cunoașterea aprofundată a resurselor turistice) cât și cu
elementele necesare unei valorificări eficiente a ofertei turistice pe piața internă/internațională
(cunoașterea destinațiilor turistice).
Toate țările lumii dispun de resurse naturale, iar popoarele acestor țări au creat de-a lungul
existenței lor resurse antropice (cultural-istorice și religioase, tehnico-economice și socio-
demografice). Astfel, toate țările lumii-mari sau mici-în anumite momente se înscriu pe ”harta turistică
mondială” prin particularitățile naturale, economico-sociale, istorice, religioase, de limbă, cultură și
civilizație, care își pun amprenta asupra zestrei turistice.
Dezvoltarea turismului presupune existenţa unui potenţial turistic care, prin atractivitatea sa, are
menirea să incite şi să asigure integrarea unei zone, regiuni, ţări cu vocaţie turistică în circuitele interne
şi internaţionale şi care să permită accesul turiştilor prin amenajări corespunzătoare.
Printre componentele potenţialului turistic trebuie menţionate, în primul rând, resursele
naturale (ex.: frumuseţile montane şi peisagistice, plajele de pe litoral, factorii de cură din staţiunile
balneo-climaterice, clima, vegetaţia, fauna, alte atracţii de interes ştiinţific, cu caracter de unicat etc.).
Într-un sens determinant, valorile naturale (aşa-numita ofertă primară) constituie baza ofertei
turistice potenţiale a unei zone, considerate ca apte pentru a fi introduse în circuitele turistice.
Resursele (valorile) naturale sunt completate cu resursele (valorile) antropice, create de mintea
şi mâna omului (aşa-numita ofertă turistică secundară), menite să îmbogăţească şi să faciliteze
valorificarea durabilă a potenţialului turistic natural, asigurând premisele transformării acestei oferte
potenţiale într-o ofertă turistică efectivă.
Condiţiile naturale se impun prin atracţii de mare pitoresc, fiind prezente pretutindeni pe Terra,
din munţii cei mai înalţi şi până în câmpiile şi deşerturile cele mai aride, de la parcurile naţionale
americane, africane, australiene etc., până pe litoralurile marine şi oceanice sau marile întinderi cu
gheţuri veşnice.
Istoria şi civilizaţia proprii fiecărui popor îmbogăţesc valorile naturale ale ţării respective şi
impun totodată şi o anume „marcă cultural-turistică”, originală, inconfundabilă în lume. Multe creaţii
artistice, ştiinţifice, arhitectonice, tehnico-inginereşti etc., au revoluţionat lumea de atunci şi
minunează şi înflăcărează minţile contemporanilor noştri. Amintim în acest sens, ceea ce înseamnă
pentru turism vestigiile civilizaţiilor elenistică, romană, aztecă, incaşă, ebraică, arabă, budistă sau
africană etc., iar mai aproape de noi, în Europa, renaşterea, arta medievală, bizantină, otomană etc.
Punerea în valoare a resurselor naturale (a ofertei primare) şi a resurselor create (oferta
secundară) într-o zonă, staţiune etc., de interes turistic depinde, în mare măsură, de dinamismul
dezvoltării economiei naţionale a unei ţări, de politica de ansamblu pe care o promovează una sau alta
dintre ţările primitoare de turişti în domeniul dezvoltării turismului, de facilităţile oferite pentru
atragerea vizitatorilor.
Orice strategie de dezvoltare a turismului porneşte de la evaluarea şi ierarhizarea resurselor
turistice care reprezintă „materia primă” pentru toate activităţile turistice.
Există o strânsă legătură între localizarea resurselor turistice şi dezvoltarea turismului, între
varietatea şi calitatea acestor resurse şi formele de turism practicate, între dimensiunile circulaţiei şi
fenomenului turistic şi conturarea zonelor turistice, respectiv stabilitatea şi viabilitatea aşezărilor rurale
şi urbane.

6
Condiţiile social-economice şi cu precădere cele financiare şi tehnologice sunt determinante
în nivelul de valorificare a resurselor turistice. De aceste condiţii se leagă introducerea în circuit de noi
arii turistice inclusiv a unora dintre cele mai neospitaliere, ca cele deşertice din America (cu vestitele
centre turistice: Las Vegas, Santa Fe, Phoenix), Sahara (Tunisia, Egipt, Republica Africa de Sud) şi
Australia sau polare (Argentina, Canada, Finlanda, Federaţia Rusă). Tehnologiile moderne se
utilizează în amenajarea ariilor montane înalte (S.U.A., Austria, Elveţia), a litoralurilor marine sau
oceanice (Australia, SUA, Europa mediteraneană, Republica Africa de Sud), a anumitor atracţii
naturale (canioane, cascade - Niagara - S.U.A. şi Canada), fie în realizarea unor structuri turistice sau
echipamente dintre cele mai sofisticate (hoteluri, cazinouri, nave de croazieră, dotări pentru agrement
şi sport). De aceea, aceste regiuni se află printre destinaţiile cele mai solicitate de turişti.
Lucrarea abordează exhaustiv problematica resurselor și destinațiilor turistice din România pe
regiuni de dezvoltare și în cadrul acestora pe județele componente. Cunoștințele suplimentare se vor
obține prin elaborarea și prezentarea unor proiecte vizând resursele și destinații turistice din ”țara x”.
Prin conţinutul şi structura sa, Manualul se adresează învăţământului universitar economic,
geografic, de turism şi servicii, formei de învăţământ cu frecvenţă redusă, managerilor şi specialiştilor
din turism şi tuturor celor interesaţi să cunoască fenomenul turistic în ansamblul său.
Obiectivele cursului
Principalele obiective ale manualului sunt: iniţierea studenţilor şi celor interesaţi în studierea
fenomenului turistic la scară naţională, pregătirea acestora cu un ansamblu de cunoştinţe teoretice şi
practice, cu un sistem de instrumente capabil să le permită implicarea nemijlocită în soluţionarea
problemelor cu care se confruntă domeniul turismului; asigurarea unei largi informări bibliografice
asupra modului în care se desfăşoară un turism civilizat.
Competenţe conferite
După parcurgerea și însușirea tematicii acestui curs/manual, studenții vorfi în măsură:
- Să cunoască şi să utilizeze în mod corect conceptele şi noţiunile specifice disciplinei;
- Să identifice termeni, relaţii, procese, să perceapă relaţii şi conexiuni în cadrul disciplinelor
economice;
- Să utilizeze corect termenii de specialitate din domeniul disciplinei și al turismului în general;
- Să definească/nominalizeze conceptele ce apar în cadrul disciplinei ”Resurse și destinații
turistice”;
- Să dobândească o mai mare capacitate de adaptare la situaţii noi ce pot apărea în activitatea de
turism, în procesele integrării europene și globalizării;
- Să realizeze conexiuni între componentele ofertei turistice și cererea turistică;
- Să dobândească abilități de organizare și planificare a activităților din sfera turismului intern și
internațional;
- Să fie capabili să analizeze şi să sintetizeze fenomenele generate de activitatea de turism şi
interconexiunea dintre turismul intern şi internaţional;
- Să poată concepe proiecte şi să se implice în derularea acestora privind dezvoltarea şi promovarea
turismului la nivel naţional sau în profil teritorial (regiune de dezvoltare, staţiune, judeţ, localitate
etc.);
- Să dobândească capacitatea de apreciere a diversității și multiculturalității fenomenelor de pe
piața turistică națională și internațională;
- Să-și însușească cunoștințele necesare pentru o bună colaborare cu specialiști din domenii conexe
turismului;
- Să transpună în practică cunoștințele dobândite în cadrul cursului/manualului prezent.
Resurse şi mijloace de lucru
Cursul dispune de un volum scris-editat, supus studiului individual al studenţilor, precum şi de
volum auxiliar privind studii de caz, statistici şi legislaţie în domeniu necesar întregirii cunoştinţelor

7
teoretico-aplicative în domeniul turismului.În timpul convocărilor, în prezentarea temelor cursului
sunt folosite echipamente audio-vizuale, metode interactive şi participative de antrenare a studenţilor
pentru conceptualizarea şi vizualizarea practică a noţiunilor predate.
Activităţile tutoriale se pot desfăşura după următorul plan tematic, conform programului fiecărei
grupe:
1. Piaţa turistică a ţării/regiunii/judeţului X. Potenţialul turistic al principalelor
ţări/regiuni/judeţe. Studii de caz.(1 oră);
2. Locul turismului în economia ţării/regiunii/judeţului X. Studii de caz. (1 oră);
3. Analiza circulaţiei turistice interne (pe regiuni, judeţe) internaţionale (ţări). Studii de caz.
Aplicaţii. (1 oră).
Structura cursului
Cursul este compus din 10 unităţi de învăţare:
MODULUL I
Unitatea de învăţare 1.
ELEME TE I TRODUCTIVE PRIVI D RESURSELE ŞI
DESTI AŢIILE TURISTICE (4 ORE)
REGIU I ŞI DESTI AŢII TURISTICE Î ROMÂ IA (2
ORE)
MODULUL II
RESURSELE ŞI PRI CIPALELE DESTI AŢII TURISTICE
DI REGIU EA DE DEZVOLTARE ORD-EST(2 ORE)
DI REGIU EA DE DEZVOLTARE VEST(2 ORE)
DI REGIU EA DE DEZVOLTARE ORD-VEST(2 ORE)
DI REGIU EA DE DEZVOLTARE CE TRU(2 ORE)
MODULUL III
DI REGIU EA DE DEZVOLTARE SUD-EST(2 ORE)
DI REGIU EA DE DEZVOLTARE SUD-MU TE IA (2
ORE)
DI REGIU EA DE DEZVOLTARE SUD-VEST OLTE IA
(2 ORE)
DI REGIU EA DE DEZVOLTARE BUCUREŞTI-ILFOV (2
ORE)
Teme de control (TC)
Desfăşurarea temelor de control se va derula conform calendarului disciplinei şi acestea vor avea
următoarele subiecte:
1. Brandul turistic: definiri, etape de realizare, particularităţi. (1 oră)
2. Principalii indicatori ce caracterizează turismul unei ţări/regiuni/judeţ.(1 oră)
3. Caracterizaţi din punct de vedere turistic regiunile României. (1 oră)
Bibliografie obligatorie:

8
1. Băltărețu Andreea, Neacșu Nicolae, Neacșu Monica, Drăghilă Marcela, Drăgulănescu
Irina, Resurse și destinații turistice-manual de studiu individual, Editura Universitară,
București, 2012;
2. Neacșu Nicolae, Băltărețu Andreea, Neacșu Monica, Drăghilă Marcela, Resurse și
destinații turistice-interne și internaționale-, Editura Universitară, București, 2011;
3. Neacșu Nicolae, Băltărețu Andreea, Turism internațional. Lucrări practice, statistici,
legislație, Editura Pro Universitaria, București, 2006;
4. Băltăreţu Andreea, Neacşu Nicolae, Neacşu Monica, Economia turismului. Studii de caz.
Statistici. Legislaţie, Editura Uranus, Bucureşti, 2010;
5. Neacşu Nicolae, Baron Petre, Glăvan Vasile, Neacşu Monica, Geografia şi economia turismului,
Editura ProUniversitaria, Bucureşti, 2011;
6. Băltărețu Andreea, Economia turismului, Editura Pro Universitaria, București, 2012.
Metoda de evaluare:
Examenul final la această disciplină este un examen scris, sub formă de întrebări tip grilă şi
subiecte/întrebări deschiseşi sub forma unoraplicaţii (rezolvarea unor probleme), ţinându-se seama de
participarea la activităţile tutoriale şi rezultatele la temele de control ale studentului.

9
MODULUL 1
ELEME TE I TRODUCTIVE PRIVI D RESURSELE ŞI DESTI AŢIILE TURISTICE
Cuprins:
1.1. Introducere
1.1. Introducere
În literatura ştiinţifică de specialitate, turismul este descris ca o
soluţie la toate problemele economice ale unei ţări sau regiuni, fiind,
totodată, responsabil de echilibrarea balanţei de plăţi ca şi generator de
investiţii de capital în multe domenii de activitate. De aceea, industria
turistică este legată în special de crearea de noi locuri de muncă,
generarea de venituri pentru populaţia gazdă şi impozite şi taxe pentru
bugetul local sau naţional precum şi de dezvoltarea regională.
Obiectivele unităţii de învăţare:
- Însuşirea unor definiţii, concepte, terminologii ale potențialului
turistic, patrimoniului turistic, fondului turistic, resurselor
turistice și atracțiilor turistice;
- Însuşirea unor definiţii și concepte precum destinația turistică și
brand-ul turistic;
- Analiza componentelor potențialului turistic (natural, cultural-
istoric, tehnico-economic, socio-demografic);
- Cunoașterea caracteristicilor resurselor turistice;
- Prezentarea criteriilor de clasificare și a categoriilor de resurse
turistice;
- Prezentarea criteriilor de clasificare și a categoriilor de potențial
turistic;
- Analiza componentelor unei destinații turistice;
- Prezentarea criteriilor de clasificare și a categoriilor de destinații
turistice;
- Prezentarea condițiilor pe care trebuie să le îndeplinească
imaginea unei destinații astfel încât aceasta să fie eficientă;
- Cunoașterea instrumentelor de propagare a imaginii unei
destinații turistice;

10
- Prezentarea componentelor brand-ului turistic;
- Cunoașterea etapelor de creare a brand-ului de țară;
- Prezentarea țărilor cu cel mai puternic brand la nivel mondial.
Competenţele unităţii de învăţare:
– studenţii vor putea să definească conceptele de potențial turistic,
patrimoniu turistic, fond turistic, resursă turistică, atracție
turistică, destinație turistică, brand turistic;
– studenții vor fi capabili să identifice componentele potențialului
turistic natural;
– studenții vor fi capabili să identifice componentele potențialului
turistic antropic;
– studenții vor fi capabili să analizeze și să explice caracteristicile
resurselor turistice;
– studenții vor putea să realizeze o tipologie a resurselor turistice;
– studenții vor putea să realizeze o tipologie a potențialului turistic;
– studenții vor fi capabili să identifice componentele unei destinații
turistice;
– studenții vor cunoaște destinațiile turistice din punctul de vedere
al specificului produsului turistic comercializat;
– studenții vor fi capabili să prezinte condițiile pe care trebuie să le
îndeplinească imaginea unei destinații turistice pentru ca aceasta
să fie eficientă;
– studenții vor fi capabili să identifice și creeze instrumente de
propagare a imaginii unei destinații turistice;
– studenții vor cunoaște componentele majore pentru un brand de
țară eficient;
– studenții vor cunoaște etapele ce trebuie parcurse pentru crearea
brand-ului de țară;
– studenții vor fi capabili să identifice cele mai puternice țări ale
lumii din punctul de vedere al brand-ului de țară.
Timpul alocat unităţii de învăţare:4 ore
Pentru a putea aborda termenul de „resursă turistică” trebuie să
identificăm locul acesteia în structura ofertei turistice care are
următoarea componenţă:
1. potenţialul turistic alcătuit din resursele turistice naturale şi
resursele turistice antropice;
2. baza tehnico-materială a turismului respectiv unităţi de
cazare, de alimentaţie, instalaţii şi modalităţi de agrement şi

11
tratament;
3. serviciile turistice;
4. forţa de muncă din turism.
O destinaţie turistică poate fi reprezentată de orice unitate
teritorial-administrativă (ţară, regiune în cadrul unei ţări, oraş, sat,
staţiune sau alt areal) a cărei economie este dependentă de creşterea
semnificativă a încasărilor provenite de la turişti. Poate deţine una sau
mai multe atracţii turistice naturale şi/sau antropice.
În ceea ce priveşte elementele componente ale unei destinaţii
turistice întâlnim mai multe abordări în literatura de specialitate. Astfel,
unii autori disting trei categorii de elemente ale unei destinaţii turistice
după cum urmează:
o elemente constitutive de bază;
o elemente periferice naturale;
o elemente periferice create.
În consecinţă, putem aprecia faptul că o destinaţie turistică
cuprinde două componente majore şi anume:
o Atracţiile turistice;
o Facilităţile turistice.
Pilonii dezvoltării durabile a destinaţiei turistice
Tabel nr. 1.1.
PILO UL DE
MEDIU
PILO UL
ECO OMIC
PILO UL SOCIO-
CULTURAL
Transportul turistic Importanţa
economică
Forţa de muncă
Modul de utilizare a
terenurilor/protejarea
peisajelor
Dispersia economică Pregătire&Educaţie
Biodiversitatea Capacitatea şi gradul
de ocupare în cazul
structurilor de cazare
Dreptul de
proprietate asupra
terenurilor
Activităţile turistice
şi infrastructura
turistică
Durata medie a
sejurului
Rata criminalităţii
Energia Calitatea/gradul de
satisfacţie al
consumatorilor/loialit
atea consumatorilor
Calitatea vieţii
Ape/canalizare Dependenţa de o
piaţă unică
Implicarea altor
sectoare locale în
activitatea turistică
Utilizarea materiilor
prime
Managementul
inovării
Tradiţiile şi cultura
locală
Deşeuri Cooperarea Protecţia
nefumătorilor
Eticheta ecologică Eforturi de marketing Implementarea
politică a principiilor
dezvoltării durabile
Alimente Participare şi

12
locale/organice transparenţă
Schimbările climatice
Zgomotul
Mirosul
Informarea turiştilor
şi a populaţiei gazdă
cu privire la aceste
aspecte
Sursa: Comploi Kewin, Muhar Andreas, Analysis of Sustainability Certification
Criteria for Tourism Destination Labelling, Viena, Austria
Iniţial, în literatura de specialitate au fost prezentate cinci elemente
cheie legate de activitatea de planificare a unei destinaţii turistice,
respectiv, graniţa teritorială, accesul diverselor categorii de turişti
proveniţi din toate colţurile lumii cu un coridor intern de trafic, atracţii
turistice complexe, un interior atractiv precum şi căi de intrare şi de ieşire
de pe teritoriul în cauză.
Din altă perspectivă, se consideră că în interiorul unei destinaţii
turistice există anumite puncte de concentrare a întregii activităţi
turistice, respectiv a resurselor turistice şi a bazei tehnico-materiale
turistice.
Imaginea se construieşte, se întreţine, nu trebuie lăsată la voia
întâmplării, înseamnă notorietate şi poziţionare.
În orice ţară, cel mai important obiectiv al brand-ului este cel
economic.
1.4.Îndrumar pentru autoverificare
Sinteza unităţii de învăţare 1
Un teritoriu interesează sub aspect turistic în măsura în care acesta oferă resurse turistice
naturale sau antropice, a căror valorificare pe fondul unor amenajăritehnice şi turistice, în contextul
protejării mediului înconjurător, poate determina o activitate de turism care să permită intrarea acestuia
în circuitul turistic.
Fondul turistic este echivalent cu noţiunea de potenţial turistic, în timp ce patrimoniul turistic
are o sferă de abordare mai cuprinzătoare, incluzând alături de atracţiile turistice şi baza tehnico-
materială specifică, alături de infrastructură, elemente care asigură exploatarea şi valorificarea
eficientă a bogăţiilor turistice.
Resursele turistice, indiferent de forma de manifestare, componente, calitate etc.imprimă orientarea
fluxurilor turistice, influenţând, în acelaşi timp, şi dinamica activităţii turistice interne și internaționale.
Destinaţia, imaginea ei şi modul în care este promovată, stimulează oamenii să o viziteze, ea
fiind cea care poate energiza întreaga industrie turistică. Astfel, destinaţiile reprezintă centrul activităţii
turistice, punctul de legătură al multor componente ale turismului.
Atragerea vizitatorilor spre o anumită destinaţie aduce profit economic şi social, atât la nivel
local cât şi naţional.

13
Prin urmare, destinaţia turistică este, probabil, unul dintre cele mai “dificile” produse de pe
piaţă, implicând un număr mare de decidenţi, un brand al cărui manager are un control foarte mic.
Diversitatea şi complexitatea destinaţiilor turistice determină o dezvoltare anevoioasă a brandului în
cazul organismelor de turism locale, naţionale, regionale sau chiar internaţionale.
O imagine pozitivă a unei ţări va determina întotdeauna deplasarea unor fluxuri importante de
turişti care să contribuie la sporirea veniturilor ţării de destinaţie turistică. Chiar dacă autorităţile nu se
implică în crearea unui brand de ţară care să fie promovat intens la nivel internaţional, Internet-ul
poate fi un liant şi un mijloc de promovare în acest sens, prin intermediul fotografiilor şi a filmuleţelor
pe care turiştii le pot posta în urma vizitelor turistice întreprinse în diverse ţări ale lumii.
Cu ajutorul unei strategii coerente, printr-o anumită asociere de imagine şi trecerea treptată la
un procedeu de implementare în câmpul perceptual al opiniei publice europene a o serie de lucruri ce
vor duce la o schimbare treptată a unui mod de gândire negativ despre România, iar ulterior
strecurarea unor informaţii prin intermediul unei strategii de comunicare care să fie capabilă să
determine câştigarea unei anumite cote de simpatie, toate acestea pot ajuta ţara noastră să fie privită
într-un context mult mai favorabil decât în prezent.
Concepte şi termeni de reţinut
• potențial turistic (natural, antropic, cultural-istoric, socio-demografic, tehnico-econmic);
• resursă turistică/atracție turistică;
• destinație turistică;
• imaginea destinației turistice;
• facilități turistice;
• brand de țară.
Întrebări de control şi teme de dezbatere
1. În ce constă potențialul turistic și care sunt componentele acestuia?
2. Care sunt condițiile pe care trebuie să le îndeplinească imaginea unei destinații turistice astfel
încât aceasta să fie eficientă?
3. Care este tipologia potențialului turistic?
4. Analizați caracteristicile resurselor turistice.
5. Ce înțelegeți prin termenul de brand de țară? Care sunt componentele și etapele de realizare?

14
Teste de evaluare/autoevaluare
1. Ansamblul de componente naturale, culturale şi socio-economice care arată posibilităţile
de valorificare în plan turistic şi oferă sau dau o anumită funcţionalitate teritoriului,
având un rol esenţial în dezvoltarea activităţilor de turism defineşte:
a) oferta turistică primară;
b) cererea turistică;
c) potenţialul turistic;
d) resursa turistică.
2. În structura ofertei turistice nu se regăseşte:
a) potenţialul turistic;
b) nevoia pentru turism a vizitatorilor;
c) baza tehnico-materială a turismului;
d) serviciul turistic.
3. Orice unitate teritorial-administrativă a cărei economie este dependentă de creşterea
semnificativă a încasărilor provenite de la turişti se numeşte:
a) resursă turistică;
b) patrimoniu turistic;
c) destinaţie turistică;
d) atracţie turistică.
4. Printre condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească obţinerea unei imagini eficiente a
destinaţiei turistice nu se regăseşte:

15
a) să fie reală;
b) să fie credibilă;
c) să fie distinctivă;
d) să fie complexă.
5. Ţara considerată a avea una dintre cele mai vechi şi interesante istorii ale lumii este
considerată:
a) Italia;
b) Egiptul;
c) Japonia;
d) Statele Unite ale Americii.
Bibliografie obligatorie
București, 2012;

16
7. Unitatea de învăţare 2
REGIU I ŞI DESTI AŢII TURISTICE Î ROMÂ IA
Cuprins:
2.1. Introducere
2.3.2. Baza tehnico-materială şi circulaţia turistică din regiunile României
2.1. Introducere
Pe un teritoriu relativ restrâns ca întindere România posedă o
mare varietate de forme de relief (munţi şi dealuri submontane înalte,
podişuri şi dealuri joase, câmpii şi lunci largi, o deltă amplă şi un ţărm
marin), toate acestea conferindu-i o caracteristică unică pe continentul
european.
Reţeaua hidrografică a ţării noastre se înscrie printre cei mai
importanţi factori generatori de turism, cu un foarte ridicat potenţial ce
oferă condiţii optime de recreere şi agrement1
. De asemenea, întâlnim o
diversitate a speciilor de floră şi faună, multe dintre ele fiind declarate
monumente ale naturii, unele fiind de un mare interes cinegetic.
- Însuşirea particularităților celor opt regiuni de dezvoltare ale
României;
- Cunoașterea suprafeței și a numărului de locuitori în cazul celor
opt regiuni de dezvoltare ale României;
- Identificarea elementelor ce caracterizează din punct de vedere
administrativ regiunile de dezvoltare ale României;
- Identificarea elementelor ce caracterizează din punct de vedere
geografic regiunile de dezvoltare ale României;
- Însușirea principalilor indicatori ce caracterizează baza tehnico-
materială a turismului și a valorilor acestora în cazul celor opt
regiuni de dezvoltare ale României;
- Însușirea principalilor indicatori ce caracterizează circulația
turistică și a valorilor acestora în cazul celor opt regiuni de
dezvoltare ale României.
1
Iordan I., Bonifaciu S.,România. Ghid turistic, Editura Garamond, Bucureşti, pag. 19

17
– Studenţii vor cunoaşte elementele definitorii ale celor opt regiuni
de dezvoltare ale României;
– Studenții vor fi capabili să identifice particularitățile
administrative și geografice ale celor opt regiuni de dezvoltare
ale României;
– Studenții vor fi capabili să analizeze și interpreteze baza tehnico-
materială a turismului din cele opt regiuni de dezvoltare ale
României;
– Studenții vor fi capabili să analizeze și circulația turistică din
cele opt regiuni de dezvoltare ale României.
Timpul alocat unităţii de învăţare: 2 ore
Pe un teritoriu relativ restrâns ca întindere România posedă o
mare varietate de forme de relief (munţi şi dealuri submontane înalte,
podişuri şi dealuri joase, câmpii şi lunci largi, o deltă amplă şi un ţărm
marin), toate acestea conferindu-i o caracteristică unică pe continentul
european.
Reţeaua hidrografică a ţării noastre se înscrie printre cei mai
importanţi factori generatori de turism, cu un foarte ridicat potenţial ce
oferă condiţii optime de recreere şi agrement2
. De asemenea, întâlnim o
diversitate a speciilor de floră şi faună, multe dintre ele fiind declarate
monumente ale naturii, unele fiind de un mare interes cinegetic.
Teritoriul României este împărţit din punct de vedere
administrativ în sate, comune, oraşe, municipii şi judeţe. Ca unităţi
teritoriale (non-administrative) au fost create opt regiuni de dezvoltare,
constituite prin reunirea mai multor judeţe.
Distribuţia suprafeţei, numărului orașelor și municipiilor pe
regiunile şi judeţele României, în anul 2010
Tabel nr. 2.1.
Macroregiunea
Regiunea de
dezvoltare
Judeţul
Suprafaţa
totală
(km2
)
umărul
oraşelor
şi
municipiilor
din care:
municipii
umărul
comunelor
umărul
satelor
2
Iordan I., Bonifaciu S.,România. Ghid turistic, Editura Garamond, Bucureşti, pag. 19

18
Total 238391 320 103 2861 12956
MACROREGIU E
A 1
68259 100 35 760 3588
ord - Vest 34159 43 15 403 1800
Bihor 7544 10 4 91 430
Bistriţa-Năsăud 5355 4 1 58 235
Cluj 6674 6 5 75 420
Maramureş 6304 13 2 63 214
Satu Mare 4418 6 2 59 220
Sălaj 3864 4 1 57 281
Centru 34100 57 20 357 1788
Alba 6242 11 4 67 656
Braşov 5363 10 4 48 149
Covasna 3710 5 2 40 122
Harghita 6639 9 4 58 235
Mureş 6714 11 4 91 464
Sibiu 5432 11 2 53 162
MACROREGIU E
A 2
72612 81 28 861 3861
ord - Est 36850 46 17 506 2414
Bacău 6621 8 3 85 491
Botoşani 4986 7 2 71 333
Iaşi 5476 5 2 93 418
Neamţ 5896 5 2 78 344
Suceava 8553 16 5 98 379
Vaslui 5318 5 3 81 449
Sud - Est 35762 35 11 355 1447
Brăila 4766 4 1 40 140
Buzău 6103 5 2 82 475
Constanţa 7071 12 3 58 188
Galaţi 4466 4 2 61 180
Tulcea 8499 5 1 46 133
Vrancea 4857 5 2 68 331
MACROREGIU E
A 3
36274 57 17 551 2110
Sud - Muntenia 34453 48 16 519 2019
Argeş 6826 7 3 95 576
Călăraşi 5088 5 2 50 160
Dâmboviţa 4054 7 2 82 353
Giurgiu 3526 3 1 51 167
Ialomiţa 4453 7 3 59 127
Prahova 4716 14 2 90 405
Teleorman 5790 5 3 92 231
Bucureşti - Ilfov 1821 9 1 32 91
Ilfov 1583 8 - 32 91
Municipiul
Bucureşti
238 1 1 - -
MACROREGIU E
A 4
61246 82 23 689 3397
Sud - Vest
Oltenia
29212 40 11 408 2070
Dolj 7414 7 3 104 378
Gorj 5602 9 2 61 411
Mehedinţi 4933 5 2 61 344
Olt 5498 8 2 104 377
Vâlcea 5765 11 2 78 560
Vest 32034 42 12 281 1327
Arad 7754 10 1 68 270
Caraş-Severin 8520 8 2 69 287

19
Hunedoara 7063 14 7 55 457
Timiş 8697 10 2 89 313
Sursa: Anuarul Statistic al României 2010, Institutul Naţional de Statistică,
Bucureşti, 2011
Din tabelul nr. 2.1. rezultă că Regiunea de Dezvoltare ord-Est deţine
supremaţia din punctul de vedere al suprafeţei.
2.3.2. Baza tehnico-materială şi circulaţia turistică din regiunile
României
Circulaţia turistică a unei ţări caracterizează evoluţia principalilor
indicatori precum sosirile în structurile de cazare, înnoptările înregistrate
în unităţile de cazare şi durata medie a sejurului. În cele ce urmează, vor
fi prezentaţi şi doi indicatori ai bazei tehnico-materiale precum numărul
de locuri de cazare şi indicii de utilizare netă a capacităţilor în funcţiune.
Prezentarea regiunilor României din punctul de vedere al bazei
tehnico-materiale şi circulaţiei turistice, în anul 2010
Tabel nr. 2.2.
Regiunile de
dezvoltare ale
României/
Indicatori
-2010-
Capacitatea
de cazare
existentă
(locuri)
Sosiri în
structurile
de cazare
(mii)
Înnoptări
(mii)
Durata
medie a
sejurului
(zile)
Indicii de
utilizare
netă a
capacităţii
în
funcţiune
(%)
Regiunea
ord-Est
21279 621,0 1372,6 2,2 21,6
Regiunea
Vest
23257 542,8 1504,9 2,8 25,3
Regiunea
Sud-Est
136875 1044,0 3734,3 3,6 29,7
Regiunea Sud
Muntenia
22625 572,9 1564,7 2,7 22,7
Regiunea
Sud-Vest
Oltenia
16410 337,1 1290,3 3,8 30,5
Regiunea
ord-Vest
26103 702,9 1884,5 2,7 23,3
Regiunea
Centru
42029 1126,9 2719,4 2,4 23,3
Regiunea
Bucureşti-
Ilfov
23120 1125,2 1980,4 1,8 24,7
TOTAL
ROMÂ IA
311698 6072,8 16051,1 2,6 25,2
Sursa: prelucrare după Anuarul Statistic al României 2011, Institutul Naţional
de Statistică, Bucureşti, 2012
Prin urmare, în anul 2010, România deţinea 311698 locuri de cazare,
aici înregistrându-se un grad de ocupare foarte redus de doar 25%. De
asemenea, în ţara noastră, durata medie a sejurului este de 2,6 zile ceea
ce arată practicarea turismului de week-end și a celui cultural cu
preponderenţă.

20
Repartizarea procentuală a regiunilor de dezvoltare din România
din punctul de vedere al bazei tehnico-materiale şi circulaţiei
turistice, în anul 2010
Tabel nr. 2.3.
Regiunile de
dezvoltare ale
României/
Indicatori
-2010-
Capacitatea
de cazare
existentă
(%)
Sosiri în
structurile
de cazare
(%)
Înnoptări
(%)
Durata
medie a
sejurului
(zile)
Indicii de
utilizare
netă a
capacităţii
în
funcţiune
(%)
Regiunea
ord-Est
6,8 10,2 8,6 2,2 21,6
Regiunea
Vest
7,5 8,9 9,4 2,8 25,3
Regiunea
Sud-Est
43,9 17,2 23,3 3,6 29,7
Regiunea Sud
Muntenia
7,3 9,4 9,8 2,7 22,7
Regiunea
Sud-Vest
Oltenia
5,3 5,6 8,0 3,8 30,5
Regiunea
ord-Vest
8,4 11,6 11,7 2,7 23,3
Regiunea
Centru
13,4 18,6 16,9 2,4 23,3
Regiunea
Bucureşti-
Ilfov
7,4 18,5 12,3 1,8 24,7
TOTAL
ROMÂ IA
100 100 100 2,6 25,2
Tabelul nr. 2.3. prezintă, comparativ, cele opt regiuni de dezvoltare ale
României din punctul de vedere al importanţei lor în structura de cazare
şi circulaţia turistică totală a ţării. Astfel, se poate observa că Regiunea
Sud-Est se află pe locul întâi în cazul a doi dintre cei cinci indicatori
analizaţi şi anume ponderea numărului de locuri de cazare (43,9%) și
ponderea numărului înnoptărilor (23,3%). Acest fapt se datorează
prezenţei judeţului Constanţa în componenţa regiunii, litoralul românesc
deţinând aproximativ 40% din totalul locurilor de cazare existente în ţara
noastră. În cazul numărului de turişti cazaţi, Regiunea Centru se află
în fruntea clasamentului cu 18,6% din total sosiri în structurile de
cazare. Cea mai mare durată medie a sejuruluide 3,8 zile s-a înregistrat
în Regiunea Sud-Vest Oltenia. Cel mai mare grad de ocupare
aparţine tot Regiunii Sud-Vest Olteniacu 30,5%.
Analizând cele opt regiuni de dezvoltare ale României din punctul de
vedere al capacităţii de cazare şi circulaţiei turistice, putem concluziona
că Regiunea Sud-Est este cea mai dezvoltată din punct de vedere turistic,
chiar dacă activitatea desfăşurată aici este una sezonieră.

21
România prezintă numeroase avantaje turistice competitive majore comparativ cu celelalte
ţări ale Europei, precum:
- resurse turistice bogate şi variate precum Marea Neagră, Delta Dunării şi fluviul Dunărea;
- ape minerale şi termale (subsolurile româneşti în momentul de faţă conţin peste 1/3 din resursele
de ape minerale europene şi o serie întreagă de resurse minerale unice sau cu slabă răspândire pe
plan european: gazele de mofetă din zona Carpaţilor Orientali, nămolurile sapropelice de la Lacul
Sărat sau Techirghiol)3
, peisaje montane deosebite, Vulcanii Noroioşi, potenţial speologic de
excepţie (peste14 000 de peşteri) etc.;
- un potenţial natural ridicat pentru dezvoltarea turismului de schi;
- obiceiuri, tradiţii, arhitectură locală bine păstrate şi valoroase, România fiind o insulă de latinitate
într-un ocean slav;
- patrimoniu cultural-istoric şi etno-folcloric de mare valoare şi atractivitate turistică;
- ospitalitatea localnicilor;
- frumuseţea cadrului natural şi monumentele istorice de valoare naţională şi internaţională creează
premisele obţinerii unui important aport economic din sfera turismului rural. Acesta prezintă o
mare cerere pe piaţa de desfacere
turistică, implică investiţii reduse şi grad de risc scăzut, reprezentând totodată o resursă pentru
forţa de muncă rurală. În acelaşi timp, turismul rural are şi o puternică componentă ecoturistică şi
oferă o cale de integrare în Uniunea Europeană a societăţii rurale româneşti4
;
- localizare geografică favorabilă;
- resurse pentru dezvoltarea unor noi produse turistice;
- existenţa a numeroase areale naturale protejate;
- păstrarea unui mediu natural nealterat de prezenţa şi activităţile umane;
- prezenţa unei treimi din populaţia de carnivore mari din Europa;
- păstrarea în mediul natural nealterat a unor exemplare de floră şi faună care în alte ţări au dispărut
sau nu mai pot fi vizitate decât în captivitate;
- prezenţa Strategiei de Ecoturism a României care are drept scop transformarea ţării noastre într-o
destinaţie ecoturistică pe plan european şi mondial, ecoturismul fiind o formă de turism „la modă” în
prezent, pretutindeni. Se remarcă o creştere a numărului de locuri de cazare în Delta Dunării şi oraşul
Tulcea, cea mai concentrată zonă de dezvoltare a ecoturismului în România;
- existenţa “Strategiei Autorităţii Naţionale pentru Turism” precum şi a “Master Planului pentru
Dezvoltarea Turismului Naţional 2007-2026”;
- lansarea programului „Steagul Albastru – Blue Flag” care este un program internaţional ce
premiază plajele şi porturile de agrement pentru calitatea acestora;
- lansarea programului „Centre de informare turistică”;
- 33 de situri aflate pe Lista patrimoniului mondial UNESCO precum bisericile de lemn mai ales din
Maramureş, mănăstirile şi bisericile din Moldova, siturile săseşti cu biserici fortificate din
Transilvania, cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, Mănăstirea Horezu, Centrul istoric Sighişoara şi Delta
Dunării. Se adaugă din anul 2005 declararea tradiţiei româneşti a Căluşului drept capodoperă a
patrimoniului oral imaterial al umanităţii;
- privatizarea aproape integrală a structurilor de cazare aflate în patrimoniul statului, în proporţie de
92%;
3
www.mie.ro - Planul aţional de Dezvoltare 2004-2006
4
Primul document consultativ pentru Planul naţional de dezvoltare 2007-2013, Guvernul României, Ministerul
Finanţelor Publice, octombrie 2004

22
- creşterea volumului investiţiilor de modernizare a structurilor turistice de primire şi alimentaţie
private;
- intrarea pe piaţa turistică a operatorilor mondiali Mariott, Hilton, Holiday Inn, Best Western a
avut un impact semnificativ în creşterea calităţii serviciilor oferite turiştilor, reflectată în evoluţia
locurilor în hoteluri de categorii superioare;
- lansarea şi implementarea „Programului naţional de pregătire a personalului din şi pentru
industria hotelieră şi turism”5
.
• regiune de dezvoltare;
• bază tehnico-materială;
• circulație turistică.
1. Caracterizați din punct de vedere administrativ cele opt regiuni de dezvoltare ale României.
2. Analizați din punctul de vedere al bazei tehnico-materiale cele opt regiuni de dezvoltare ale
României.
3. Analizați din punctul de vedere al circulației turistice cele opt regiuni de dezvoltare ale României.
1. Care este regiunea de dezvoltare a României care deține supremația din punctul de vedere ale
suprafeței?
a) Sud-Est;
b) Nord-Est;
c) Centru;
d) București-Ilfov.
5
Idem

23
2. Alegeți regiunea României care deţine cel mai mare indice de utilizare a capacităţii în
funcţiune?
a) Centru;
b) Bucureşti-Ilfov;
c) Sud-Vest Oltenia;
d) Nord-Vest.
3. Identificați care dintre următoarele regiuni de dezvoltare ale României prezintă cea mai mare
valoare a duratei medii a sejurului:
a) Nord-Est;
b) Sud-Vest Oltenia;
c) Vest;
d) Centru.
4. Care este regiunea de dezvoltare a României ce înregistrează cel mai mare procent al
înnoptărilor?
a) Centru;
b) București-Ilfov;
c) Nord-Est;
d) Sud-Est.
5. România deține un număr de locuri de cazare de aproximativ:
a) 300000;
b) 20000;
c) 250000;
d) 520000.
București, 2012;
Temă de control – Modulul I
1. Brandul turistic: definiri, etape de realizare, particularităţi. (1 oră)

24
MODULUL II
DEZVOLTARE ORD-EST
Cuprins:
3.1. Introducere
3.3.1. Resursele şi principalele destinaţii turistice din judeţul Bacău
3.3.2. Resursele şi principalele destinaţii turistice din judeţul Botoşani
3.3.4. Resursele şi principalele destinaţii turistice din judeţul Neamţ
3.1. Introducere
Regiunea de Dezvoltare Nord-Est cuprinde șase județe pe teritoriul
cărora se află o mare diversitate de resurse turistice naturale și antropice.
Unele dintre aceste județe se disting prin resurse naturale de importanță
națională (Suceava și Iași), iar altele prin resurse antropice (Iași, Suceava și
Neamț). O parte însemnată din resursele turistice ale acestei regiuni sunt
valorificate prin turismul cultural-religios, turismul balnear, turismul
montan (odihnă și sporturi de iarnă) și în turismul rural.
- însușirea unor cunoștințe privind resursele turistice naturale din
aria teritorială a regiunii, respectiv din cele șase județe
componente;
- însușirea unor cunoștințe privind resursele turistice antropice din
regiune și județele componente;
- cunoașterea resurselor tehnico-economice și socio-demografice
din regiune și județele componente;
- cunoașterea destinațiilor turistice ce se adresează turismului intern
și internațional din regiune, respectiv de pe teritoriul celor șase
județe componente.
- studenții vor cunoaște importanța economico-socială, culturală și

25
ecologică a activității de turism pentru colectivitățile locale din
regiune sau pentru turismul național în general;
- studenții vor identifica relațiile dintre turism și celelalte activități
economico-sociale prezente în regiune și în județele componente;
- studenții vor cunoaște formele de turism și principalele destinații
turistice din regiune și din cele șase județe componente;
- studenții vor fi capabili să evalueze și ierarhizeze resursele și
destinațiile din regiune și din cele șase județe componente, în
scopul valorificării superioare a acestora;
- studenții vor fi în măsură să realizeze programe (circuite) în
interiorul regiunii și județelor componente;
- studenții se pot integra în colective de elaborare a unor
studii/programe vizând modernizarea-dezvoltarea-promovarea
ofertei turistice din regiune și din cele șase județe componente.
Geografic, teritoriul regiunii este o îmbinare armonioasă a
tuturor formelor de relief. Munţii sunt bogat împăduriţi, se întâlnesc
multe lacuri, podgorii şi ferme agricole în câmpii. Mici sate se regăsesc
peste tot, majoritatea lor urmând tradiţiile şi obiceiurile locale care au
fost respectate de secole.
Regiunea de Dezvoltare ord–Est are un mare număr de
oferte turistice, iar toţi cei care o vizitează o îndrăgesc şi apreciază
faptul că zona nu a fost afectată excesiv de poluarea industrială şi
agricolă.

26
Figura nr. 3.1.: Harta Regiunii ord-Est
REGIU EA ORD-EST -2010
Tabel nr. 3.1.
Capacitate
a de cazare
Sosiri în
structurile de
Înnoptări
(mii)
Durata
medie a
Indicii de
utilizare

27
existentă
(locuri)
cazare
(mii)
sejurului
(zile)
netă a
capacităţii
în
funcţiune
(%)
România
311698 6072,8 16051,1 2,6 25,2
Regiunea ord-Est
21279 621,0 1372,6 2,2 21,6
Ponderea Regiunii ord-Est în total România (%)
6,8 10,2 8,6 - -
Bacău
2756 63,4 195,9 3,1 24,8
Ponderea judeţului Bacău în total Regiunea ord-Est (%)
13,0 10,2 14,3 - -
Botoşani
872 28,0 49,4 1,8 16,3
Ponderea judeţului Botoşani în total Regiunea ord-Est (%)
4,1 4,5 3,5 - -
Iaşi
3367 173,0 343,1 2,0 29,2
Ponderea judeţului Iaşi în total Regiunea ord-Est (%)
15,8 27,9 25,0 - -
eamţ
5478 131,0 274,8 2,1 17,5
Ponderea judeţului eamţ în total Regiunea ord-Est (%)
25,7 21,1 20,0 - -
Suceava
8033 194,4 460,6 2,4 20,3
Ponderea judeţului Suceava în total Regiunea ord-Est (%)
37,8 31,3 33,6 - -
Vaslui
773 31,2 48,8 1,6 18,6
Ponderea judeţului Vaslui în total Regiunea ord-Est (%)
3,6 5,0 3,6 - -
Cel mai important județ al Regiunii de Dezvoltare Nord-Est este
Suceava, acesta deținând cele mai mari procente în cazul indicatorilor ce
caracterizează baza tehnico-materială și circulația turistică.
3.3.1. Resursele şi principalele destinaţii turistice din judeţul Bacău
Date generale:
• Suprafaţa: 6.621 km2
, 2,8% din suprafaţa României.
• Populaţia: 719844 locuitori (3,3% din populaţia ţării).
• Reşedinţa:BACĂU, 178 203 locuitori, 24,7% din populaţiajudeţului.

28
• umărul localităţilor : 3 municipii – Bacău, Moineşti şi Oneşti; 5
oraşe – Buhuşi, Comăneşti, Dărmăneşti, Slănic- Moldova şi Târgu Ocna;
85 comune; 491 sate.
Judeţul Bacău, este situat în partea de est a României şi face
parte din Regiunea de dezvoltare ORD-EST împreună cu judeţele:
Vaslui, Neamţ, Iaşi, Suceava şi Botoşani.
Figura nr. 3.2.: Harta judeţului Bacău
1. Resursele turistice naturale
Relieful judeţului Bacău este împărţit în următoarele unităţi
morfologice: unitatea montană, subcarpaţii, Valea Siretului şi Colinele
Tutovei.
Clima este de nuanţă continentală, cu ierni reci şi veri
călduroase.
Resursele hidrografice ale judeţului Bacău sunt bogate şi sunt
reprezentate prin râuri, lacuri şi ape subterane.
Flora de plante superioare a judeţului Bacău cuprinde circa 1
600 de specii (44% din flora ţării), iar vegetaţia este alcătuită din
aproximativ 200 asociaţii vegetale (80% din cele existente în Moldova).
Fauna pădurilor de munte este bogată în multe specii de valoare
cinegetică
2. Resursele cultural-istorice, tehnico-economice şi socio-demografice
2.1. Resursele turistice cultural-istorice
Monumente şi situri arheologice:
- Localitatea Horgeşti, situată la sud de municipiul Bacău, pe

29
malul stâng al Siretului, în apropierea cetăţii dacice Tamasidava
(Răcătău) atestată documentar la 5 aprilie 1442; descoperirile
arheologice atestă faptul că acest teritoriu a fost ocupat şi populat
continuu, încă de dinaintea cuceririi Daciei de către Romani, aici fiind
descoperite obiecte de ceramică din acea perioadă, precum şi tezaure din
epoca bizantină;
- Localitatea Brad (Zargidava), comuna egri, situată la 25 km de
Bacău, pe malul stâng al Siretului. Aici au fost descoperite un număr
impresionant de vestigii geto-dacice, o adevărată comoară arheologică,
aşezarea constituind o sinteză a istoriei de milenii a acestor locuri;
- Tamasidava (Răcătău) şi Zargidava (Brad) au fost descrise
de Ptolemeu în celebra sa lucrare „Geografie”;
- Localitatea Poiana (Piroboridava), aşezată pe terasa înaltă a
Siretului, distrusă în violentul conflict daco-roman.
Mănăstiri, biserici
Mănăstirea Bogdana situată în satul Bogdana, comuna Ştefan cel
Mare, ctitorie a boierului Solomon Bârlădeanu în anul 1670. A fost
refăcută în anul 1755 şi adăposteşte un muzeu cu obiecte de artă
religioasă şi carte veche bisericească.
Mănăstirea Cotumba, situată în comuna Agăş, ctitorie a vornicului
Grigore Cupenski în cea de-a doua jumătate a secolului al XVIII-lea.
Mănăstirea Runc (Buhuşi). Biserica veche a mănăstirii a fost ridicată
în timpul domniei lui Ştefan cel Mare. Actuala biserică a mănăstirii a fost
zidită în 1760 de către boierul Ionaşcu Isăcescu.
Mănăstirea Răducanu (Târgu Ocna), construită de logofeţii Radu
Racoviţă şi Nicolae Buhuş în 1664, deţine sculptură şi pictură de mare
valoare artistică. Aici se află mormântul lui Costache egri (1812-
1876), mare cărturar şi revoluţionar patriot. Este monument istoric şi de
arhitectură religioasă.
Mănăstirea Caşin (zona Oituz-Caşin), ctitorie a lui Gheorghe Ştefan
Voievod, ridicată în 1656, este o copie fidelă a bisericii Golia din Iaşi.
Mănăstirea Ocna Măgurei, aşezată pe vârful unui deal, pe drumul ce
leagă municipiul Oneşti de Staţiunea Slănic Moldova.
Catedrala Romano-catolică (Bacău), construită între anii 1841-1846
pe ruinele unei biserici ridicate în sec. XV din porunca doamnei
Margareta, una din soţiile lui Alexandru cel Bun.
Biserica Sfântul Ioan (Bacău), înălţată între 1802-1812, are pictura
interioară în stil bizantin şi în timp a avut şi rol de şcoală publică pentru
copiii de târgoveţi.
Biserica Precista (Bacău), monument istoric-medieval, construită
între anii 1490-1491 la iniţiativa lui Alexăndrel Vodă, fiul lui Ştefan cel
Mare. A fost refăcută în 1641 de către domnitorul Vasile Lupu.
Biserica de la Borzeşti, ctitorie a lui Ştefan cel Mare, construită între
anii 1493-1494 în stil moldovenesc.
Biserica „Sfânta Varvara” din Salina Târgu Ocna, ctitorie a celor ce
muncesc în mină, săpată în sare la adâncimea de 240 m. Este unică în
Europa, situată în inima Moldovei, pe pitoreasca vale a Trotuşului.
Biserica din lemn „Sf. Voievozi” din Tisa Silvestri, comuna
Secuieni, construită din lemn de stejar în 1723 de către răzeşii din
localitate.
Muzee, castele, palate şi conace
Muzeul judeţean de etnografie şi artă (Bacău), construcţia a fost

30
realizată în 1979 şi prezintă costume populare, ceramică, obiecte din
lemn şi tablouri ale maeştrilor naţionali Th. Aman, N. Grigorescu, I.
Andreescu, Gh. Petraşcu etc..
Muzeul etnografic din curtea Bisericii Sfântul Petru şi Pavel
din Dărmăneşti adăposteşte costume populare, cergi, covoare, icoane pe
lemn şi cărţi bisericeşti printre care şi „Sfânta Evanghelie” din 1895.
Palatul Ghica (Comăneşti), secolul al XIX-lea, domeniul
familiei Ghica până la mijlocul secolului al XX-lea, în prezent muzeu
local.
Castelul familiei Ştirbu (Dărmăneşti), a aparţinut familiei
Ştirbu, cel mai mare monument din judeţul Bacău, în prezent tabără
pentru elevi.
Casa Tescanu, din Tescani, monument istoric, construită în
1898. Aici a locuit şi creat marele compozitor român George Enescu
(opera Oedip). În prezent aici funcţionează o casă de creaţie cu profil de
muzică.
Casa memorială „George Bacovia” (Bacău), este muzeu
memorial cu profil istoria literaturii şi memorialistică.
Alte case vechi şi memoriale: Castelul prinţesei Ştirbei în
localitatea Dărmăneşti, Casa Rosseti din localitatea Căiuţi (1840), Casa
memorială „Ion Ionescu de la Brad” (comuna Negri) etc.
2.2 Resursele tehnico-economice
Printre realizările tehnico-economice cu participare la creşterea
interesului turistic al judeţului, menţionăm:
Aeroportul internaţional Bacău,
Lacurile de acumulare Gărleni, Lieci, Şerbăneşti şi Bacău (pe
Bistriţa), Lacul Belci (pe Tazlăul Mare) şi Lacul Poiana Uzului (pe Uz).
Ultimul este cel mai important lac de baraj din judeţ, cu un baraj lung de
507 m şi înalt de 84 m, cu o suprafaţă de 334 ha.
La aceste obiective adăugăm combinatele petro-chimice de la
Oneşti, Moineşti şi Comăneşti precum şi Centrul Universitar Bacău, care
pot genera turism tehnico-ştiinţific, de reuniuni şi congrese, turism de
afaceri etc.
2.3. Resursele socio-demografice
Populaţia judeţului Bacău numără 719 844 locuitori, revenind în
medie 108,7 locuitori/ km2
, reprezentând 3,3% din populaţia României.
Pe sexe, populaţia este repartizată astfel: 50,5% populaţie feminină şi
49,5% populaţie masculină, iar pe medii urbanul reprezintă 45,7% iar
ruralul 54,3%. Municipiul Bacău are o populaţie de 178 203 locuitori,
adică 24,7% din totalul populaţiei judeţului şi 54,1 din populaţia urbană a
judeţului.
Din totalul de 225 300 persoane ocupate în judeţul Bacău, 29,9%
lucrează în agricultură, 22,9% în industrie, 8,4% în construcţii, 13,1% în
comerţ, 4,3% în transporturi, 5,8% în învăţământ, 5,0% în sănătate şi
asistenţă socială, restul de 10,6% în celelalte activităţi ale economiei
naţionale. Personalul ocupat în hoteluri şi restaurante (2 200 persoane)
ocupă o pondere de 1,0%, ceea ce relevă o incompletă valorificare a
resurselor turistice din judeţ şi o participare nesemnificativă a turismului
la crearea de locuri de muncă.
Populaţia şcolară numără 130 645 persoane, din care 24
001(18,4%) în învăţământul liceal şi 8 464 (6,5%) în învăţământul

31
superior (oraşul Bacău fiind gazda unui centru universitar în dezvoltare).
Din datele prezentate rezultă că resursele socio-demografice în
judeţul Bacău reprezintă un factor favorizant al desfăşurării şi dezvoltării
activităţii de turism.
3. Destinaţii turistice în judeţul Bacău
3.1. Staţiunea „Slănic Moldova”6
.
3.2. Staţiunea Târgu Ocna7
.
3.3. Municipiul Bacău,.
3.3.2. Resursele şi principalele destinaţii turistice din judeţul
Botoşani
Date generale:
• Suprafaţa: 4986 km2
(2,1% din suprafaţa ţării).
• Populaţia: 454 167 locuitori, adică 2,1% din populaţia României.
• Reşedinţa: municipiul Botoşani are 129 000 locuitori ceea ce
reprezintă 28,4% din populaţia judeţului. Este unul dintre primele 20 de
oraşe din România din acest punct de vedere.
• umărul localităţilor: 2 municipii (Botoşani, Dorohoi), 5 oraşe
(Dărăbani, Săveni, Bucecea, Flămânzi, Ştefăneşti), 71 de comune şi 330
de sate.
6
Munteanu L., Stoicescu C. şi Grigore L., Ghidul staţiunilor balneo-climatice din România, Editura Sport
Turism, Bucureşti, 1986, pag. 260-264; 321-322; Băltăreţu A., Neacşu N., Neacşu M., Economia turismului -
studii de caz-statistici-legislaţie, Editura Uranus, Bucureşti, 2008; Ghidul staţiunilor balneoclimaterice din
România, House of Guides, Bucureşti, 2005
7
Ghidul staţiunilor balneoclimaterice din România, House of Guides, Bucureşti, 2005

32
Figura nr. 3.3.: Harta judeţului Botoşani
Judeţul Botoşani este aşezat în extremitatea nord-estică a
ţării, învecinându-se la sud cu judeţul Iaşi, la vest cu judeţul Suceava,
la nord cu Ucraina şi la est cu Republica Moldova.
Face parte din Regiunea de dezvoltare ord-Est împreună cu
judeţele Bacău, Iaşi, eamţ, Suceava şi Vaslui.

33
Relieful judeţului este dominat de Câmpia Moldovei care
ocupă cea mai mare parte a judeţului, cea de a doua subunitate de relief
principală fiind Dealurile Siretului, localizate în partea vestică, cu
înălţimi cuprinse între 300 şi 587 m. Ca altitudini absolute, relieful
variază între 587 m în zona Dealu Mare Tudora şi 54 m în lunca
Prutului8
.
Clima: aşezarea geografică a judeţului imprimă o particularitate
climatului, respectiv influenţe climatice continentale ale Europei de
Est şi mai puţin ale Europei Centrale sau de Sud-Vest şi Sud. Media
anuală a temperaturii este de 8,6 °C iar precipitaţiile atmosferice au o
medie de 508,3 mm.
Hidrografia: Judeţul Botoşaniare o reţea hidrografică deficitară.
Apele curgătoare sunt formate din Siret, Prut, Jijia, cu afluenţii lor mai
importanţi.
Vegetaţia, flora şi fauna: Vegetaţia întregului judeţ stă sub
influenţa climatului răcoros şi relativ umed al Moldovei de nord, cu ierni
bogate în zăpezi, astfel că şi silvostepa se aseamănă mai mult cu cea din
Câmpia de vest (cu păduri de stejar)9
.
În zona de câmpie, fauna este reprezentată de rozătoare, ca
popândăul, căţelul pământului, şoarecele de câmp, şobolanul de câmp,
iepurele de câmp.
2. Resursele cultural-istorice, tehnico-economice şi socio-
demografice
2.1. Resursele cultural-istorice
Descoperirile arheologice de pe teritoriul acestui judeţ atestă o intensă
locuire a geto-dacilor în această parte a ţării noastre. Cea mai importantă
dovadă o constituie complexul fortificat de cetăţi traco-getice de la
Stânceşti datând din secolele VI-III î. Hr.. De o valoare deosebită sunt
piesele din aur reprezentând un animal fantastic cu cap de mistreţ, trup de
peşte şi coadă de pasăre care se găseşte în Muzeul Naţional de Istorie a
României10
.
În împrejurimile municipiului Botoşani se află fosta mănăstire
Agafton, acum biserică, care datează din secolul al XVI-lea.
În vecinătatea imediată a oraşului se află Ipoteşti, satul natal al lui
marelui poet Mihai Eminescu unde găsim casa părintească care este
amenajată ca muzeu memorial.
2.2.Resursele tehnico-economice
Legăturile feroviare care accentuează poziţia periferică a
judeţului faţă de capitala ţării şi de majoritatea judeţelor constituie una
dintre cauzele de frânare a procesului de dezvoltare economică. Reţeaua
aeriană nu atinge judeţul Botoşani, folosindu-se aeroportul din
Suceava.
Construcţii moderne: Palatul Politico-administrativ din Piaţa
Republicii, hotelul Rapsodia, Spitalul judeţean, Casa de cultură a
municipiului, Casa de cultură a sindicatelor etc.
8
www.cjbotosani.ro
9
Tufescu Victor, Judeţul Botoşani, Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1977, pag. 54
10
Cardaş Andrei (coord.), op. cit., pag. 38

34
Populaţia totală stabilă a judeţului Botoşani este de 454 167 locuitori,
cu o densitate a populaţiei de 91,08 locuitori/km2
, reprezentând 2,10%
din populaţia României. Populaţia feminină este mai numeroasă în judeţ
reprezentând 50,8% (230 619 femei) faţă de 49,2% populaţia masculină
(223 476 bărbaţi). Majoritatea locuitorilor trăieşte în mediul rural într-o
proporţie de 57,5% comparativ cu mediul urban în care se află 42,5% din
populaţia judeţului.
umărul salariaţilor din judeţul Botoşani este de 57 861. Din
totalul salariaţilor, în cadrul serviciilor (inclusiv comerţ) îşi desfăşoară
activitatea 57,3%, în industrie şi construcţii 40,5% şi în agricultură,
silvicultură, piscicultură şi servicii anexe 2,2%.
3. Destinaţii turistice în judeţul Botoşani
3.1.În judeţul Botoşani, principala destinaţie turistică o reprezintă
municipiul Botoşani, reşedinţa de judeţ, acesta reprezentând principala
forţă economică şi turistică a zonei în cauză.
3.2.Ipoteştiul este o destinaţie turistică recunoscută la nivel naţional,
fiind locul de baştină al marelui poet român Mihai Eminescu.
Date generale:
• Suprafaţa: 5.476 km2
(2,3% din suprafaţa României).
• Populaţia: 813 731 locuitori; (3,8% din populaţia țării).
• Reşedinţa:IAŞI, 315 214 locuitori, 38,2% din populaţia judeţului.
• umărul localităţilor: 2 municipii: Iaşi şi Paşcani; 3 oraşe: Hârlău,
Târgu Frumos, Podul Iloaiei; 93 comune; 468 sate.
Judeţul Iaşi este situat în partea de Nord-Est a României, la
graniţa cu Republica Moldova. Face parte din Regiunea de dezvoltare
ORD-EST, împreună cu judeţele Botoşani (la nord), Vaslui (la sud),
Bacău (la sud-est), Neamţ (la est) şi Suceava (la nord-est).

35
Figura nr. 3.4.: Harta judeţului Iaşi
Relieful judeţului Iaşi poartă amprenta caracteristicilor Podişului
Moldovei şi respectiv a celor trei subunităţi ale acestuia, care se
interferează în partea sa centrală: Podişul central Moldovenesc sau Podişul
Bârladului în partea sudică, Podişul Sucevei în partea vestică şi Câmpia
Moldovei sau Câmpia Jijiei în partea central nordică. În general, pot fi
deosebite două forme complexe de relief şi anume: podişuri şi câmpii
deluroase.
Clima este de tip temperat continentală spre o nuanţă moderată,
cu ierni relativ lungi, bogate în zăpadă, dar nu excesiv de aspre şi veri
răcoroase umede.
Hidrografia. Apele constituie o componentă importantă a
cadrului natural şi a potenţialului turistic.
Vegetaţia – pădurile, păşunile şi fâneţele contribuie la estetica
peisajului, constituind un cadru tonifiant şi un fond cromatic în care
omul, aşezările şi activităţile lui se integrează total.
Fauna, la adăpostulvegetaţiei, s-a menţinut bogată şi variată,
contribuind la frumuseţea şi ineditul peisajului judeţului Iaşi.
demografice
2.1. Resursele cultural-istorice. Potenţialul turistic cultural-
istoric reflectă istoria şi cultura destinaţiei turistice analizate.Din acest
punct de vedere, judeţul Iaşi este înzestrat cu obiective variate, de un
înalt nivel artistic şi de o mare atractivitate turistică.

36
Monumente cultural-istorice
În această categorie un loc însemnat îl ocupă monumentele
istorice şi de artă, vestigiile arheologice sau medievale, monumente de
artă religioasă, clădiri de arhitectură civilă, clădiri monumentale care
adăpostesc instituţii culturale şi universitare, centre muzeistice şi muzee,
case memoriale, monumente de artă plastică, care pot fi întâlnite şi în
judeţul Iaşi, dar în mod special în municipiul Iaşi.
În judeţul Iaşi principalele obiective istorice şi de artă sunt:
Palatul Culturii (1906–1925, I. D. Berindei), astăzi sediul
Complexului Naţional Muzeal „Moldova”, ce găzduieşte patru mari
muzee: Muzeul de Istorie al Moldovei, Muzeul Etnografic al Moldovei,
Muzeul de Artă şi Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii;
Palatul de la Ruginoasa, conceput în stil neogotic (1811),
aflat la 10 km de Paşcani şi la 62 km de Iaşi. Este un palat somptuos,
fostă reşedinţă de vară a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, în prezent
muzeu;
Castelul Sturdza, terminat în 1904, situat la Miclăuşeni, pe
şoseaua Iaşi-Roman. Este o copie a castelelor feudale apusene;
Palatul Rosetti-Roznovanu, 1832, în stil neoclasic vienez, în
prezent sediul Primăriei oraşului Iaşi.
Vestigii arheologice sau medievale
- Ruinele Curţii Domneşti - Hârlău, a fost ridicată de Petru
Muşat şi reconstruită de Ştefan cel Mare.
- Ruinele Curţii Domneşti - Cotnari, fostă reşedinţă temporară
a unor domnitori din secolul al XV-lea, printre care şi Ştefan cel Mare.
- Vestigiile unei aşezări din neolitic - Cucuteni (secolele III –
II î.Hr.).
2.2. Resursele tehnico-economice. Acestea contribuie în mare
măsură la promovarea şi dezvoltarea activităţilor de turism, în special la
promovarea unui turism de afaceri. Dintre instituţiile cu rol tehnico-
economic din teritoriul urban, amintim instituţiile bancare numeroase;
instituţiile industriale, care generează dezvoltarea turismului tehnic şi
de afaceri; precum şi unităţi agricole (renumita podgorie „Cotnari”, din
împrejurimile oraşului Hârlău, care determină o formă de turism
specializat în degustări de vinuri).
Un rol însemnat în dezvoltarea circulaţiei turistice în judeţ, îl are
aeroportul din Iaşi, reţeaua de căi ferate, şosele, gări şi autogări.
Populaţia judeţului Iaşi numără 813 731 de locuitori (3,8% din
populaţia ţării), revenind în medie 150,7 locuitori/ km2
. Ca pondere,
populaţia feminină deţine 50,6% iar cea masculină 49,4%. Populaţia
rurală (52,3%) este majoritară faţă de cea urbană (47,7%). Municipiul
Iaşi are 315.214 locuitori (locul 2 pe ţară, după Bucureşti), deţinând
38,2% din populaţia judeţului şi 80,1% din totalul populaţiei urbane.
Din totalul de 297 600 persoane ocupate în judeţul Iaşi, 31,8%
lucrează în agricultură, 17,4% în industrie, 7,8% în construcţii, 12,6% în
comerţ, 4,3% în transporturi şi comunicaţii, 7% în învăţământ, 6,3% în
sănătate şi asistenţă socială iar restul de 12,8% în celelalte activităţi ale
economiei naţionale. Personalul ocupat în hoteluri şi

37
restaurante(4.800 persoane) deţine o pondere de 1,6% destul de scăzută
comparativ cu potenţialul turistic al judeţului.
Populaţia şcolară număra 212.595 persoane din care 27 941
(13,1%) în învăţământul liceal şi 62 875 (29,6%) în învăţământul
superior. Din punct de vedere al numărului de studenţi, judeţul Iaşi (prin
centrul universitar Iaşi) ocupă locul 3 (după Bucureşti şi Cluj).
Din cele prezentate mai sus, rezultă că resursele socio-
demografice în judeţul Iaşi pot reprezenta un factor favorizant al
desfăşurării şi dezvoltării activităţii turistice.
2. Destinaţii turistice în judeţul Iaşi
3.1. Principala destinaţie turistică o reprezintă municipiul Iaşi,
capitala judeţului, oraş cu peste 315 000 locuitori, adică 38,4%din
populaţia judeţului, al doilea oraş ca mărime demografică din România.
Este, după cum se cunoaşte, principalul centru economic-cultural-
ştiinţific din judeţ şi din Moldova.
3.2. Staţiunea ICOLI A.
3.3.Staţiunea Strunga11
.
3.3.4. Resursele şi principalele destinaţii turistice din judeţul eamţ
Date generale:
• Suprafaţa: 5 896 km2
(2,5% din suprafaţa României).
• Populaţia:568 808locuitori (2,6 % din populaţia ţării).
• Reşedinţa:PIATRA EAMŢ, 108 085 locuitori, 19,1% din
• umărul localităţilor: 2 municipii: Piatra Neamţ, Roman; 3
oraşe: Bicaz, Roznov, Târgu Neamţ; 78 comune;344 sate.
Judeţul Neamţ este situat în partea de nord-est a României şi face
parte din Regiunea de dezvoltare ORD-EST, împreună cu judeţele
Suceava, Botoşani, Iaşi, Bacău şi Vaslui
11
Munteanu L., Stoicescu C., Grigore L., op. cit., pag. 309 – 310 şi 318 – 319

38
Figura nr. 3.5.: Harta judeţului eamţ
Judeţul Neamţ se numără printre acele judeţe ale ţării cu un potenţial
turistic deosebit de bogat.
Relieful judeţului Neamţ este variat, dispus în trepte de la vest la est,
de la munţii ce ocupă peste jumătate din suprafaţă judeţului în partea de
vest (Stânişoara – 1531m, Bistriţa – 1864m şi Ceahlăul – cu vârful
Ocolaşu Mare, de 1907m).
Hidrografia. Lungimea totală a râurilor ce traversează judeţul Neamţ
este de 2 000km, cele mai importante fiind Bistriţa, cu 118km, Moldova,
cu 70km, Cracău cu 58km, Ozana, cu 54km şi Siret, cu 42km.
Caracteristica faunei din zona subcarpatică Neamţ este dată de
eterogenitatea elementelor constitutive, aici găsindu-se peste 90 de specii
de păsări şi animale. În apropierea mănăstirii Neamţ, în pădurea
Dumbrava, există o rezervaţie pentru creşterea zimbrilor.
Flora este dispusă etajat, predominante fiind pădurile de brad, molid
şi fag. În celelalte părţi ale judeţului se întâlnesc păduri de stejar, cer,
gârniţa, iar în lunci – plopi şi sălcii. În judeţ se găsesc peste 1 100 de
specii de flori.
Clima este favorabilă activităţilor turistice, în judeţul Neamţ aceasta
având caracteristicile unui climat temperat continental.
demografice
În judeţul Neamţ există numeroase şi valoroase mănăstiri, muzee,
cetăţi, case memoriale, un han celebru şi trei staţiuni turistice: Oglinzi,
Neguleşti şi Durău, care favorizează turismul cultural-religios, de

39
tratament, de odihnă şi practicarea sporturilor de iarnă.
Zona Neamţ este încărcată de spiritualitate, iar seria lăcaşurilor
de cult este bogată. Cele mai cunoscute mănăstiri sunt:
Mănăstirea Agapia, construită între 1642-1644, de hatmanul Gavril
Coci, fratele domnitorului Vasile Lupu, a cărei sfinţire a avut loc la 12
septembrie 1647,
Mănăstirea Văratec, situată în satul Văratec, comuna Agapia, a fost
construită între anii 1781-1785 (biserica mănăstirii fiind construită în
1808);
Mănăstirea Secu, ctitorie a marelui vornic Nestor Ureche (tatăl
cronicarului Grigore Ureche) ridicată în doar patru luni, în anul 1602.
Mănăstirea eamţ (cea mai veche şi mai însemnată aşezare monahală
din Moldova, fiind o succesiune de ctitorii ale voievozilor Petru Muşat
(1375-1391), Alexandru cel Bun (1400-1432) şi Ştefan cel Mare (1457-
1504).
Cetăţi
Cetatea Neamţ, 480m altitudine, domină Depresiunea Neamţ, atestată
documentar din 1395, în apropierea oraşului Târgu Neamţ. De existenţa
cetăţii Neamţ se leagă numele lui Petru I Muşat (1375-1391), Ştefan cel
Mare (1457-1504), Petru Rareş şi Vasile Lupu.
2.2.Resurse tehnico-economice
Obiectivele tehnico-economice cu relevanţă în domeniul turismului
din judeţul Neamţ, sunt:
Barajul şi lacul de acumulare “Izvoru Muntelui” ridicat pe râul
Bistriţa (prezentat anterior) care începând cu anul 1960 a “înnobilat”
peisajul zonei devenind un obiectiv turistic de mare atracţie, atât pentru
turiştii români, cât şi pentru cei străini;
Telegondola din oraşul Piatra eamţ (2008) care are staţia de
plecare lângă Gara Piatra Neamţ, iar staţia de sosire pe Muntele Cozla, la
632 m, având lungimea totală de 1 915m.
2.3 Resursele socio-demografice
Populaţia judeţului Neamţ numără568 808locuitori, revenind în
. Ca pondere, populaţia feminină este
aproximativ egală cu cea masculină (50,7%, respectiv 49,3%). Populaţia
urbană deţine o pondere de 38,2% în judeţ, faţă de populaţia din mediul
rural, care reprezintă 61,8% din total, ceea ce situează judeţul Neamţ
printre judeţele “rurale” ale României. Populaţia ocupată în economia
judeţului Neamţ este de 196 400 persoane, adică 34,7% din populaţia
totală a judeţului. Ponderi semnificative în structura ocupării forţei de
muncă se întâlnesc la activităţile: agricultură 42,7%, industrie, 18,2%,
comerţ, 13,5%, învăţământ 4,5%, sănătate 3,8% etc. În hoteluri şi
restaurante sunt ocupate 4.000 de persoane (2%), ceea ce înseamnă că
turismul în judeţ are o participare încă redusă la crearea de locuri de
muncă.
Populaţia şcolară în judeţ numără 90 898 persoane (16,0%) din
totalul populaţiei judeţului, din care 21,0% liceeni şi 0,8% studenţi. De
remarcat este faptul că judeţul nu dispune de instituţii de învăţământ
superior, ci numai de filiale ale unor universităţi, centre pentru
învăţământ la distanţă. Numărul şi structura populaţiei arată că sunt

40
disponibilităţi pentru a atrage o parte însemnată a acesteia în activităţi
specifice turismului pentru care judeţul are multiple resurse
nevalorificate.
3. Destinaţii turistice în judeţul eamţ
În judeţul Neamţ, principalele destinaţii turistice sunt: municipiul
Piatra Neamţ (capitala judeţului), staţiunea montană Durau şi staţiunile
balneare Bălţăteşti, Oglinzi şi Neguleşti.
3.1. Municipiul Piatra eamţ
Cu o populaţie de 108 085 locuitori, adică 19,1% din totalul
populaţiei judeţului, este principalul centru economic-cultural al
judeţului. Municipiul dispune, conform celor prezentate, de numeroase
muzee, biserici, case memoriale, instituţii culturale etc., ce pot juca un
rol deosebit în oferta turistică nemţeană şi în atractivitatea acesteia.
3.2. Staţiunea montană Durău.
3.3. Staţiunea Bălţăteşti.
3.3. Staţiunea Oglinzi12
.
Date generale:
• Suprafaţa: 8553 km2
(3,6% din suprafaţa ţării).
• Populaţia: 705 878 locuitori, adică 3,3% din populaţia României.
• Reşedinţa: municipiul Suceava are 105 865 locuitori ceea ce
reprezintă 15,0% din populaţia judeţului. Populaţia oraşului Suceava
reprezintă aproximativ jumătate din populaţia urbană a judeţului.
• umărul localităţilor: 5 municipii (Suceava, Fălticeni, Rădăuţi,
Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei), 11 oraşe (Gura Humorului,
Siret, Solca, Broşteni, Cajvana, Dolhasca, Frasin, Liteni, Milişăuţi,
Salcea, Vicovu de Sus), 97 de comune şi 379 de sate.
12
http://www.neamt-turism.ro/oglinzi.htm

41
Figura nr. 3.6.: Harta judeţului Suceava
Judeţul Suceava este aşezat în partea de nord-est a ţării,
învecinându-se la nord cu Ucraina, la est cu judeţul Botoşani, la sud-
est cu judeţul Iaşi, la sud cu judeţele eamţ, Harghita şi Mureş iar la
vest cu judeţele Bistriţa ăsăud şi Maramureş.
Face parte din Regiunea de dezvoltare ord-Est împreună cu judeţele
Bacău, Iaşi, eamţ, Botoşani şi Vaslui.
Relieful: Cea mai importantă caracteristică a reliefului judeţului
Suceava este cea de diversitate, aici întâlnindu-se munţi, depresiuni
intramontane, dealuri, podişuri, câmpii, văi terasate şi lunci.
Clima: aşezarea geografică în nordul ţării precum şi altitudinea
relativ mare a formelor de relief determină o climă mai aspră comparativ
cu judeţele limitrofe.
Hidrografia: Reţeaua hidrografică este formată din râuri, pâraie,
lacuri, iazuri, mlaştini şi ape subterane.
Vegetaţie, floră şi faună: Din Lunca Siretului până pe Platoul
Călimanilor, vegetaţia naturală se repartizează în următoarele etaje:
pădure de stejar şi fag, pădure de fag, pădure de foioase şi conifere,
pădure de conifere, pajişti subalpine şi alpine13
. Flora şi fauna judeţului
Suceava oferă o inegalabilă frumuseţe şi atractivitate.
demografice
13
Bojoi Ion, Cârlan Nicolae, Cocuz Ioan şi alţii,op. cit., pag. 22

42
Bogatul patrimoniu de valori culturale de interes naţional şi
internaţional, creaţii reprezentative ale geniului românesc concentrate pe
aceste meleaguri sunt ilustrate în expoziţiile şi colecţiile unor moderne şi
remarcabile unităţi muzeale, multe dintre ele constituind adevărate
sanctuare ale spiritului uman.
Judeţul Suceava se recomandă ca o zonă turistică importantă a
ţării. Pe lângă marea atractivitate a peisajului montan, potenţialul turistic
al judeţului se caracterizează prin varietatea, densitatea şi valoarea
monumentelor de cult şi arhitectură, prin rezervaţii naturale şi zone
etnografice deosebite, multe dintre ele, unicat pe plan mondial.
Mănăstirea Pătrăuţi a fost înălţată de Ştefan cel Mare în 1487, fiind
cea mai redusă ca proporţii dintre ctitoriile sale şi singura destinată a fi
mănăstire de călugăriţe.
Mănăstirea Probota este prima ctitorie a lui Petru Rareş, ridicată în
anul 1530 pe locul unei bisericuţe de lemn (1398) şi alta din piatră
(1440). Aici se odihnesc osemintele mamei lui Ştefan cel Mare. Este
înscrisă în catalogul Patrimoniului Mondial ceea ce face ca lucrările de
restaurare să se desfăşoare sub egida UNESCO.
Mănăstirea Râşca a fost construită în mai multe etape. În anul 1512
Bogdan al III-lea a zidit chiliile, în 1540 a fost zidită biserica cu hramul
„Sfântul Nicolae”.
Mănăstirea Arbore (1503) are hramul Tăierea Capului Sfântului
Ioan Botezătorul. Luca Arbore a fost unul dintre cei mai importanţi
boieri ai lui Ştefan cel Mare, fiind hatmanul Sucevei în 1486.
Mănăstirea Dragomirna (1609) a fost întemeiată de Anastasie
Crimca în 1602 (biserica mică) şi 1609 (biserica mare, cu hramul
Pogorârea Sfântului Duh).
Mănăstirea Humor (1530-1535) este una dintre cele mai vestite
ctitorii ale Evului Mediu românesc.
Mănăstirea Moldoviţa (1532) a fost ctitorită de Petru Rareş.
Dominanta gamei cromatice este galbenul auriu cu suave reflexe solare
de un fast subtil şi o distinsă eleganţă14
.
Mănăstirea Suceviţa (1581-1601) a fost zidită cu cheltuiala întregii
familii de boieri Movilă şi are hramul Învierea Domnului
Mănăstirea Voroneţ (1488) a fost construită în numai trei luni şi trei
săptămâni şi pictată în interior în anul 1496. Culoarea dominantă a
mănăstirii este albastrul-albastrul de Voroneţ.
Mănăstirea Putna a fost construită de Ştefan cel Mare între anii
1466-1469, la îndemnul lui Daniil Sihastrul şi sfinţită în septembrie
1470.
Mănăstirea Sfântul Ioan cel ou-Suceava (1514-1522) are o
arhitectură impunătoare, respectând, cu mici deosebiri, forma şi stilul
bisericii lui Ştefan cel Mare de la Mănăstirea Neamţ. În biserică se află
racla cu moaştele Sfântului Ioan cel Nou aduse de la Cetatea Albă.
Un alt obiectiv turistic important al judeţului este Cetatea de Scaun a
Sucevei.
Dintre muzeele judeţului Suceava trebuie amintit Muzeul Satului
Bucovinean organizat în apropierea Cetăţii de Scaun a Sucevei şi care
pune în valoare patrimoniul cultural-arhitectonic de factură populară din
Ţara de Sus.
14
Strategia de dezvoltare a turismului în judeţul Suceava

43
2.2. Resursele tehnico-economice
Aceste resurse sunt reprezentate de reţeaua de căi ferate, şosele,
gări şi autogări din judeţ. Drumurile publice asigură legătura între toate
localităţile, precum şi cu judeţele vecine. Lungimea totală a drumurilor
publice este de 2 482 km, din care drumurile modernizate însumează 1
023 km, iar cele cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere-393 km. Din totalul
drumurilor publice, lungimea drumurilor naţionale este de 632 km, iar
drumurile judeţene şi comunale totalizează o lungime de 1 850 km.
Densitatea drumurilor publice este de 29 km/100 km2
teritoriu. Reţeaua
feroviară are o lungime de 526 km din care 242 km este electrificată.
Judeţul Suceava dispune, de asemenea, de un aeroport, situat în
apropierea municipiului Suceava, la o distanţă de 12 km, şi cinci
heliporturi )Putna, Suceviţa, Moldoviţa, Voroneţ, Floreni). Se adaugă
Universitatea Ştefan cel Mare din Suceava cu diverse specializări.
Populaţia totală stabilă a judeţului Suceava estede 705 878
locuitori adică 3,3% din populaţia României, cu o densitate a populaţiei
de 91,08 locuitori/km2
. Populaţia feminină este mai numeroasă în judeţ
reprezentând 50,6% (357 003 femei) faţă de 49,4% populaţia masculină
(348 875 bărbaţi). Majoritatea locuitorilor trăieşte în mediul rural într-o
proporţie de 57,0% comparativ cu mediul urban în care se află 43,0% din
umărul salariaţilor din judeţul Suceava este de 243 600
persoane. Din totalul salariaţilor, aproape jumătate (44,3%) activează în
sectorul primar, respectiv agricultură, vânătoare şi silvicultură, 16,1% în
industrie, 14,3% în industria prelucrătoare, 11,2% în comerţ, 5,5% în
învăţământ, restul de 8,6% în alte sectoare de activitate.
3. Destinaţii turistice în judeţul Suceava
Judeţul Suceava deţine un important potenţial turistic cultural-
artistic dar şi unul montan valoros. Principalele destinaţii turistice sunt
mănăstirile cu fresce exterioare situate pe Lista Patrimoniului
Mondial U ESCO (Voroneţ, Humor, Moldoviţa, Probota, Pătrăuţi,
„Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”-Arbore şi Biserica „Sfântul
Gheorghe” din Suceava), Cetatea de Scaun de la Suceava ca şi oraşul
Suceava şi Mina de la Cacica.
3.1. Municipiul Suceava deţine obiective turistice valoroase precum
Cetatea de Scaun şi câteva biserici bine conservate precumMănăstirea
Sfântul Ioan cel ou-patrimoniu U ESCO.
3.2. Staţiunea Vatra Dornei.
Date generale:
• Suprafaţa: 5 318 km2
, 2,2% din suprafaţa României.
• Populaţia: 455 594 locuitori (2,1% din populaţia ţării).
• Reşedinţa:VASLUI, 70.302 locuitori, 15,4% din populaţiajudeţului.
• umărul localităţilor: 3 municipii – Vaslui, Bârlad şi Huşi; 2 oraşe –

44
Murgeni şi Negreşti; 81 comune; 449 sate.
Judeţul Vaslui se află la în estul României, la graniţa cu
Republica Moldova la est, cu judeţul Galaţi la sud, cu judeţul Iaşi la nord
şi cu judeţele Bacău şi Neamţ la est şi respectiv la nord-est. Face parte
din Regiunea de dezvoltare ORD-EST alături de judeţele Bacău, Iaşi,
Neamţ, Botoşani şi Suceava.
Figura nr. 3.7.: Harta judeţului Vaslui
Teritoriul judeţului Vaslui se întinde pe cursul superior şi
mijlociu al râului Bârlad, care străbate partea de sud şi sud-est a
Podişului Central Moldovenesc, iar în partea australă separă Colinele
Tutovei de Dealurile Fălciului.
Principalele unităţi de relief încorporate în teritoriile judeţului

45
Vaslui sunt: Podişul Central Moldovenesc, estul Colinelor Tutovei,
Dealurile Fălciului, Depresiunea Huşi şi Depresiunea Elan-Sărata, toate
fiind subunităţi fizico-geografice ale Podişului Bârladului.
Clima Datorită situării judeţului în estul ţării, cu o largă
deschidere spre Europa răsăriteană, formele sale de relief sunt acoperite
iarna de masele de aer rece ale anticiclonului siberian, iar vara, de aerul
uscat continental sau tropical, clima având astfel un caracter temperat-
continental cu accentuări mai mari în sudul Podişului Moldovei, limita de
sud a judeţului15
.
Hidrografia. Din punct de vedere hidrografic, teritoriul judeţului
Vaslui aparţine bazinului râului Prut, care colectează afluenţii din
partea de est şi sud-est, ca şi bazinul râului Siret care, prin intermediul
râului Bârlad, drenează cea mai mare suprafaţă a judeţului (peste 2/3).
Râul Prut îşi desfăşoară cursul pe teritoriul judeţului pe o distanţă de
circa 160 km.
Vegetaţia pe teritoriale judeţului este o combinaţie a unor
elemente din zona pădurilor de foioase central-europene cu elemente din
zona stepei şi silvostepei est-europene.
Fauna este constituită din ansambluri de specii legate ecologic de
biotopurile pădurilor, stepei sau silvostepei, ori ale luncilor, bălţilor şi
apelor curgătoare.
demografice
Potenţialul turistic al judeţului este bogat reprezentat şi prin
numeroase locuri şi monumente istorice, case memoriale, muzee, grupuri
statuare etc., care conservă şi omagiază faptele glorioase de arme ale
vasluienilor în lupta dusă de întregul popor pentru apărarea pământului
strămoşesc.
Municipiul Vaslui, reşedinţa judeţului, este unul din cele mai vechi
târguri pe harta Moldovei medievale, atestat de pe vremea lui Alexandru
cel Bun (1423).
Populaţia judeţului Vaslui numără 455 594 locuitori, revenind în
, reprezentând 2,1% din populaţia României.
Populaţia feminină deţine o pondere de 50,1% iar cea masculină 49,9%.
Structura populaţiei pe medii era: 41,2% în mediul urban şi 58,8% în
mediul rural, judeţul Vaslui fiind încadrat în judeţe „rurale”.
Populaţia ocupată în economia judeţului Vaslui este de 145 900
persoane, adică 32,0% din populaţia totală a judeţului. Ponderi
semnificative, în structura ocupării forţei de muncă, întâlnim la
activităţile: agricultură 47,6%, industrie 18,0%, construcţii 3,4%, comerţ
9,1%, transporturi şi comunicaţii 3,3%, învăţământ 5,5%, sănătate şi
asistenţă socială 5,3%,restul de 7,8% fiind ocupată în celelalte activităţi
ale economiei naţionale. Personalul ocupat în hoteluri şi
restaurante(1400 = 0,95%) este foarte redus, ceea ce relevă caracterul
15
Iosub P., Zugravu A., Judeţul Vaslui, colecţia judeţele Patriei, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1980

46
„neturistic” al judeţului.
Populaţia şcolară în judeţ numără 86551 persoane (18,9% din totalul
populaţiei judeţului), din care 17,5 % liceeni şi 0% studenţi (judeţul
Vaslui fiind alături de Tulcea şi Giurgiu, singurele judeţe fără studenţi pe
teritoriile proprii).
O posibilă dezvoltare a serviciilor turistice are de unde recruta forţa
de muncă din interiorul judeţului.
3. Destinaţii turistice în judeţul Vaslui
3.1 În judeţul Vaslui, principala destinaţie turistică o reprezintă
municipiul Vaslui, reşedinţa judeţului, cu 70 302 locuitori, adică 15,4%
din totalul populaţiei judeţului. Municipiul Vaslui este centrul economic
şi cultural al judeţului.
3.2 Staţiunea Drânceni – Ghermăneşti16
.
În Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, județul Suceava deține supremația, din punct de vedere
procentual, în cazul a trei din cei cinci indicatori analizați și anume: număr locuri cazare-37,8%, turiști
cazați-31,3% și înnoptări-33,6%. Județul Bacău este cel care înregistrează cea mai mare valoare a
duratei medii a sejurului și anume 3,1 zile. Județul Iași este cel care are cea mai mare valoare a
indicelui de utilizare a capacității de cazare și anume 29,2%.
Din punct de vedere geografic, teritoriul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est este o îmbinare
armonioasă a tuturor formelor de relief.
• Regiune de dezvoltare;
• Resurse turistice naturale și antropice;
• Resurse turistice cultural-istorice și religioase;
• Resurse tehnico-economice și socio-demografice;
• Destinații turistice;
• Forme de turism specifice regiunii/județelor componente.
1. Care sunt județele Regiunii de Dezvoltare Nord-Est și, respectiv, care sunt reședințele județelor din
regiune?
2. Care sunt cele mai relevante resurse cultural-istorice și religioase din regiune/județele componente?
3. Care sunt cele mai cunoscute mânăstiri din județul Neamț? Dar din județul Suceava?
4. Descrieți pe scurt resursele turistice și baza tehnico-materială din stațiunile Durău (Neamț) și Vatra
Dornei (Suceava).
5. Care sunt cele mai cunoscute resurse cultural-istorice din județul Vaslui?
16
Munteanu L., Stoicescu C., Grigore L., op.cit., pag. 304-305

47
6. Prin care forme de turism se individualizează oferta turistică a județului Iași în ansamblul ofertelor
regiunii/județelor componente?
1. Staţiunile Slănic Moldova şi Târgu Ocna se află în judeţul:
a) Harghita;
b) Bacău;
c) Vaslui;
d) Covasna.
2. Staţiunile Durău, Bălţăteşti şi Oglinzi se află în judeţul:
a) Neamţ;
b) Iaşi;
c) Vaslui;
d) Harghita.
3. Staţiunile Vatra Dornei şi Câmpulung Moldovenesc se află în judeţul:
a) Maramureş;
b) Suceava;
c) Botoşani;
d) Neamţ.

48
4. Alegeţi mănăstirea care este considerată „Capela sixtină a Orientului” pentru marea frescă
de pe faţada de vest, numită „Judecata de apoi”:
a) Humor;
b) Putna;
c) Voroneţ;
d) Sfântul Ioan cel Nou-Suceava.
5. Care este mănăstirea din judeţul eamţ a cărei pictură interioară este opera marelui pictor
român icolae Grigorescu?
a) Suceviţa;
b) Stavropoleos;
c) Agapia;
d) Celic-Dere.
București, 2012;

49
DEZVOLTARE VEST
Cuprins:
4.1. Introducere
4.3.1. Resursele şi principalele destinaţii turistice din judeţul Arad
4.3.2. Resursele şi principalele destinaţii turistice din judeţul Caraş-Severin
4.3.3.Resursele şi principalele destinaţii turistice din judeţul Hunedoara
4.3.4. Resursele şi principalele destinaţii turistice din judeţul Timiş
4.1. Introducere
Regiunea de Dezvoltare Vest cuprinde patru județe și se
caracterizează printr-un relief variat și armonios distribuit în zone de
munte, deal și câmpie care coboară în trepte de la est la vest. Cea mai mare
parte a Regiunii este dominată de climatul temperat continental de tranziție
cu influențe mediteraneene. Județele Regiunii dispun de un apreciabil
potențial balneo-climateric (stațiunea Băile Herculane în județul Caraș-
Severin, stațiunea Geoagiu Băi în județul Hunedoara, stațiunea Moneasa în
județul Arad și stațiunile Buziaș și Călacea în județul Timiș) și cultural-
religios (Timișoara, Arad, Hunedoara).
- însușirea unor cunoștințe privind resursele turistice naturale din
aria teritorială a regiunii, respectiv din cele patru județe
componente;
- însușirea unor cunoștințe privind resursele turistice antropice din
regiune și județele componente;
- cunoașterea resurselor tehnico-economice și socio-demografice
din regiune și județele componente;
- cunoașterea destinațiilor turistice ce se adresează turismului intern
și internațional din regiune, respectiv de pe teritoriul celor patru
județe componente.
- studenții vor cunoaște importanța economico-socială, culturală și
ecologică a activității de turism pentru colectivitățile locale din
regiune sau pentru turismul național în general;

50
- studenții vor identifica relațiile dintre turism și celelalte activități
economico-sociale prezente în regiune și în județele componente;
- studenții vor cunoaște formele de turism și principalele destinații
turistice din regiune și din cele patru județe componente;
- studenții vor fi capabili să evalueze și ierarhizeze resursele și
destinațiile din regiune și din cele patru județe componente, în
scopul valorificării superioare a acestora;
- studenții vor fi în măsură să realizeze programe (circuite) în
interiorul regiunii și județelor componente;
- studenții se pot integra în colective de elaborare a unor
studii/programe vizând modernizarea-dezvoltarea-promovarea
ofertei turistice din regiune și din cele patru județe componente.
Județele Regiunii de Dezvoltare Vest dispun de resurse naturale,
antropice, cultural-istorice, tehnico-economice și socio-demografice
relevante la nivelul țării, iar nivelul de valorificare a acestor resurse
situează aceste județe printre acelea în care turismul aduce o importanță
contribuție la realizarea veniturilor, impozitelor, taxelor, locurilor de
muncă etc..
Figura nr. 4.1.: Harta Regiunii Vest

223261069 m-4-resurse-si-destinatii-turistice-baltaretu-andreea

223261069 m-4-resurse-si-destinatii-turistice-baltaretu-andreea

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (20)

Similar to 223261069 m-4-resurse-si-destinatii-turistice-baltaretu-andreea

Similar to 223261069 m-4-resurse-si-destinatii-turistice-baltaretu-andreea (8)

Recently uploaded

Recently uploaded (7)

223261069 m-4-resurse-si-destinatii-turistice-baltaretu-andreea