1. Felicia Iftene ºtie multe po-
veºti. Nici una nu e despre ea.
Toate sînt despre alþii: copii,
mame, colegi, studenþi, rezi-
denþi, doctoranzi. ªi toate
poveºtile se terminã bine. Copiii
au fost bolnavi, acum au fãcut
progrese incredibile, mamele au
fostºocateºiaurefuzatdiagnos-
ticul,acumauînþelesºicitescpe
internet despre boala copilului,
rezidenþii sînt serioºi, docto-
ranzii sînt oameni de bazã în
clinicã. Nu vede clar legãtura
dintre succesul care o încon-
joarã ºi propria persoanã. Nici
nu ar avea timp. Telefonul
mobil sunã o datã la cinci
minute, cu mieunat de pisicã ºi
o melodie veselã, telefonul fix
sunã o datã la zece minute. La
uºã se bate ºi mai des. Totul se
rezolvã.
Felicia Iftene este un erou.
La inaugurarea clinicii toatã
lumea spune asta ºi fiecare vor-
bitor asigurã invitaþii ºi presa cã
nu sînt vorbe goale, de festivi-
tate, Felicia Iftene e un om ºi un
medic extraordinar, fãrã ea psi-
hiatria ºi neurologia pediatricã
de la Cluj ar fi fost ºi acum douã
secþii comasate confuz ºi departe
de realitate. Ea nu stã la masa
oficialitãþilor, ci sprijinitã de un
corcoduº, în mulþime. Pãºeºte în
faþãdoarcîndtrebuiesãprezinte
evoluþia secþiei. De la ce era la ce
este, diferenþa e incredibilã: psi-
hoterapie cu home cinema, ac-
variu, aromoterapie, gimnasticã
cu aparate de fitness ºi masã de
biliard, stimulare psihosenzori-
alã cu duº subacvatic. Cînd ter-
minã prezentarea, se întoarce
lîngã corcoduº. Nu stã mult,
merge sã verifice cum stau lu-
crurile cu micii pregãtiþi pentru
invitaþi. Nu este furculiþã lungã
deîntorsmicii,laastanus-agîn-
dit nimeni. În zece minute se
cumpãrãuna.V-amspuscãtotul
se rezolvã. ªi cuptorul pentru
mici are povestea lui. E
cumpãrat pentru copii, aºa a
vãzutFeliciaIftenelaoclinicãîn
America,unspaþiupentrupicnic
unde copiii fac toatã treaba ºi se
simt oameni normali. Copiii in-
ternaþi aici nu sînt normali.
Normali sînt oamenii care locu-
iesc în blocurile din jurul clinicii.
Eiaufãcutmultereclamaþiicum
cã o clinicã de psihiatrie cu com-
partiment de toxicomanii, adicã
de copii ºi adolescenþi care se
drogheazã,scadedramaticpreþul
apartamentelor în zonã. ªi în
plus, copiii normali sînt în mare
pericol. Ce fel de pericol, recla-
manþii nu au ºtiut sã spunã
exact, oare schizofrenia ºi autis-
mul sînt boli contagioase? La
„Dansez pentru tine”, fetiþa cu
autism parcã nu fãcea rãu
nimãnui ºi a ºi cîºtigat. Da, dar
mama ei a dansat frumos ºi s-a
lamentatdenenumãrateori,im-
plorînd mila ºi sms-urile tele-
spectatorilor. Dar nimic nu e
sigur.Bolileastealacapsîntciu-
date ºi mai bine te fereºti de oa-
menii care le au. ªi nu oricum,
mergi direct la primãrie ºi
protestezi cã tu eºti normal ºi
dacã alþii nu sînt, e treaba lor ºi
sãºi-orezolveînaltãparte,nuîn
zona ta locativã. Altã problemã
desãnãtatepecareauavut-ooa-
menii normali din zonã a fost cã
puiul de cîine vaccinat ºi de-
parazitat pe care doamna Iftene
a vrut sã-l þinã într-un þarc fru-
mos în curtea clinicii, ar fi putut
sãlatre.ªice,astanueraoboalã,
uncîinenormalfacehamdecîte-
va ori pe zi, de obicei mult mai
rar decît fac oamenii ham.
Doamna Iftene spune cã puiul
ãsta nu era normal, cã nu lãtra
nici dacã dãdeai cu tunu’, deci...
dacã nu era normal, a trebuit sã
plece.Maialescãºieltransmitea
boli. Nici aici oamenii normali
n-au ºtiut sã spunã exact cum ºi
ceboli,darnuconteazã,cãeisînt
oameni ºi ei, animale. Cîinii în
general.
O altã poveste pe care o ºtie
Felicia Iftene este despre pros-
tii. ªi începe aºa: specialiºtii or-
ganizeazã periodic conferinþe ºi
simpozioane despre una ºi alta.
Ca între ei, specialiºtii. Cînd ca-
tedra de psihiatrie pediatricã a
organizatunastfeldesimpozion
dnaIfteneºi-adatseamacãvor-
bea mutul cu surdul. Normal cã
specialiºtii ºtiau ce inseamnã
un copil hiperkinetic, adicã
hiperactiv, adicã care se miºcã
mult. Oare pãrinþii ºi profesorii
ºtiau? ªi aºa catedra de psihia-
trie infantilã s-a hotãrît sã orga-
nizeze cîteva întîlniri în ºcoli.
Iar povestea se terminã aºa: în
unele ºcoli, profesorii au spus cã
eiaudeþinutoreºicaataren-au
timp de prostii ºi dupã atîþia ani
de muncã nu-i învaþã nimeni pe
ei cum se face carte. În altele,
profesorii i-au ascultat pe
medicicuguracãscatãºiapoiºi-
au amintit cã ºi ei au avut copii
dinãºtiaînclasãºile-auchemat
pãrinþii la ºcoalã sã le spunã cã
odrasla e needucatã ºi recalci-
trantã ºi deranjeazã orele. Ce
ar fi trebuit sã facã ar fi fost sã
punã copilul în prima bancã ºi
sã-i spunã „Ia împarte tu caie-
tele astea ºi apoi ºterge ºi
tabla, ce bine cã eºti aici sã
m-ajuþi!”
Da,camasteasîntpoveºtile.
Mai sînt ºi altele, de fapt nu se
terminã niciodatã, tocmai pen-
tru cã sînt atîþia oameni nor-
mali. ªi pentru cã aºa cum spu-
ne ºi doamna Iftene, cînd e
vorba de copii, lucrurile nu se
terminã niciodatã. De asta a
ales psihiatria pediatricã: „La
adulþi povestea se terminã. La
copii te bucuri mereu cã eºti
acolo, cã poþi sã-i ajuþi, cã poves-
teanus-aterminat.”
AncaGeorgescu
14 TERAPIE INTENSIVÃ FOAIA TRANSILVANÃ ANUL 2 NR. 27 31 MAI 2007
Poveºti anormale
Pînã la urmã clinica tot are un cîine, pe Ursu. Povestea spune
cã, odatã, fiica dnei Iftene îl plimba pe malul Someºului.
Niºte poliþiºti au oprit-o s-o întrebe cum e posibil ca un cîine
aºa mare sã nu aibã botniþã. Fata a rãspuns cã n-ar avea de
ce, cîinele nici nu are toþi dinþii, cã e pui. Poliþiºtii au
rãspuns cã sã-i lase pe ei cu din astea, cum sã fie pui un cîine
mare?! Acesta nu este un banc cu poliþiºti. Aceasta este o
poveste normalã.
MIRCEA MOROªAN, director CJAS Cluj
Oamenii sfinþesc locul ºi asta se ve-
de aici. O sã transmit Consiliului Jude-
þean cã banii au fost într-adevãr folosiþi
cum trebuie.
DR. ªTEFAN FLORIAN
E un proiect în care nu numai un om a
crezut,darunsinguromaluptatmaimultdecît
toþi.Eun-amcrezutcutotsufletuldelaînceput,
darazinupotdecîtsãadresezfelicitãrisincere.
DR. FLORIN STAMATIAN
Dacã ai bani, e bine. Trebuie sã ai ºi in-
teligenþãcasãºtiicesãfacicuei.Iaraici,in-
teligenþã este. Mã bucur cã am fost invitat
lainaugurare.Eextraordinarsãnufiiuitat.
LUCIA ISTRATE, Constanþa
Sãnãtateacopiluluimeuaînceputodatã
cuaceastãclinicã.Laînceputeraumulþiînsa-
loane,nuarãtabinedeloc.Amvenitînfiecare
an ºi acum sînt înmãrmuritã. Eu am fost cu
copilulmeuînGermanialatratamentºipotsã
spuncãeaproapecaacolo.Amfostºiînalte
centredinþarã,nuvreausãcomentez.
esenþial
MINISTERUL SÃNÃTÃÞII va
lansa licitaþiile pentru construcþia
a 8 spitale regionale de urgenþã
ºi 20 de spitale judeþene de ur-
genþã. Opt spitale regionale de
urgenþã vor fi construite la Iaºi,
Constanþa, Craiova, Timiºoara,
Cluj, Tîrgu Mureº ºi douã în
Bucureºti. Cele 20 de spitale de
urgenþã judeþene noi vor fi con-
struite la Alba Iulia, Arad, Piteºti,
Bacãu, Oradea, Bistriþa, Braºov,
Brãila, Reºiþa, Cãlãraºi, Galaþi,
Giurgiu, Deva, Turnu Severin,
Piatra Neamþ, Slatina, Ploieºti,
Sibiu, Suceava, Bucureºti. Lucrã-
rile de reabilitare pentru cele 15
spitale judeþene de urgenþã vor
începe în martie 2008. Vor fi re-
abilitate spitalele de urgenþã din
Botoºani, Buzãu, Sf. Gheorghe,
Târgoviºte, Târgu Jiu, Miercurea
Ciuc, Slobozia, Baia Mare, Satu
Mare, Zalãu, Alexandria, Tulcea,
Vaslui, Rîmnicu Vîlcea ºi Focºani.
MinistrulNicolãescuaestimatcã
programul de construcþii va
costa 3,5-4 miliarde de euro,
spitalele noi urmând a avea
dotãri de ultimã orã ºi cele mai
eficienteserviciimedicale.
WWW.MINI-CHEFS.EU ofe-
rã copiilor ºi pãrinþilor informaþii
desprealimentelecelemaisãnã-
toase ºi reþete pentru a le gãti.
Iniþiativa vizeazã combaterea
obezitãþii în rândul copiilor ºi a
fost lansatã de Comisia Europea-
nã ºi asociaþia de bucãtari Euro-
ToquesInternational.Site-ulîiin-
vitã pe copii sã participe ºi la un
concurs de afiºe pe tema: “Ce
înseamnã pentru tine plãcerea
de a mînca bine”, la care ºcolile
interesate pot trimite lucrãri
pânã la 30 iunie. Fiecare þarã va
avea un cîºtigãtor naþional, iar
cel mai bun afiº va fi recompen-
sat cu un premiu european ºi va
fi folosit pentru a promova Ziua
europeanã a sãnãtãþii alimentare
ºi culinare. La concurs vor putea
participa toate clasele cu copii
între 9 ºi 12 ani. Clasa cîºtigã-
toare va obþine ca premiu o cãlã-
torie la Bruxelles. Cîºtigãtorii vor
fi anunþaþi în septembrie.
Comisarul european pentru
sãnãtate, Markos Kyprianou
spune cã obezitatea este tot mai
prezentã la copiii europeni ºi
anual, peste 400.000 de minori
se alãturã grupului de copii
supraponderali.
La Cluj a fost inaugura-
tã cea mai nouã secþie a
Spitalului Clinic de Ur-
genþã pentru Copii -
CLINICA DE PSIHIA-
TRIE PEDIATRICÃ CU
COMPARTIMENT DE
TOXICOMANII.ªefulsec-
þiei este profesor doc-
tor Felicia Iftene, me-
dic primar de neuropsi-
hiatrie infantilã. Mare
povestitoare...