1. 14 TERAPIE INTENSIVÃ FOAIA TRANSILVANÃ ANUL 2 NR. 40 30 AUGUST 2007
ANCA GEORGESCU
georgescu@ftr.ro
Îi intereseazã pe oameni su-
biectul homosexualitãþii?
Pe studenþi îi intereseazã.
Mi se cere în fiecare an sã pre-
dau un curs pe tema asta. Pen-
tru cã eu sînt etolog ºi predau
comportament ºi psihologie ani-
malã, studenþii vor sã afle dacã
ºi la animale existã comporta-
ment homosexual. Mã gîndesc
cã e ºi o formã prin care ei
încearcã sã accepte mai uºor
subiectul. E un mod indirect de
aîntrebaºidespreoameni.
Deci la noi homosexualitatea
e încã un subiect delicat ºi
înþelegerea lui pune proble-
me. Sîntem înapoiaþi?
Ca societate, da, sîntem un
pic înapoiaþi. În România încã
sînt probleme. Nu mã refer la
generaþiile nãscute începînd cu
anii 70, acolo permisivitatea so-
cialã e mult mai mare. Sîntem
mai plimbaþi, mai vãzuþi, mai
gîndiþi,maiinternet,maigoogle.
Am fãcut un studiu pe reclame
matrimoniale din care reiese cã
în anunþurile de tip bãrbat
cautã bãrbat sau femeie cautã
femeie, oamenii îºi ascund încã
identitatea; dacã existã poze ele
au fie capul sau ochii tãiaþi, fie
privirea e îndreptatã spre pere-
te. Orice expunere se face fãrã
identitatefizicã. Astaspredeose-
bire de Occident unde deja pro-
blemele de acceptare a homo-
sexualitãþii sînt nesemnifica-
tive. Dacã existã grupuri reli-
gioase extremiste, care vor e-
xista întotdeauna ºi pretutin-
deni,mesajulloremultdiluatîn
marea masã a oamenilor care
iau homosexualitatea aºa cum
e,oacceptã.
Poate cã nu reuºim sã luãm
homosexualitatea aºa cum e
pentru cã nu ºtim ce e. În
România e consideratã fie o
boalã, fie o ciudãþenie.
O boalã nu este, asta ºtim
deja cu toþii. Sper cã ºtim. Dato-
rianoastrãcaoamenideºtiinþã,
jurnaliºti, sociologi este nu sã
convingem, dar sã arãtãm oa-
menilor ce ºi cum. Eu sînt opti-
mistã, cred cã mai avem nevoie
de maxim cinci ani ca sã intrãm
în rîndul lumii. Te duci la Ber-
lin, la Amsterdam sau în Rusia,
la paradele gay; e o explozie de
bucurie, oamenii sãrbãtoresc li-
bertatea, e un eveniment social
care transcede identitatea sexu-
alã. La noi încã se aruncã cu pie-
treºicuouã.
ªi la alþii?
Eu am lucrat în Elveþia cinci
ani, a fost norocul meu sã mã
formez parþial într-o societate
foartedeschisã.Amintratîntr-un
grup de nouãsprezece cercetãtori;
toþi oameni cu doctorat, postdoc-
torat,veniþidelauniversitãþicele-
bredinAnglia,SUAsauAfricade
Sud. În grupul ãsta identitatea
sexualãsepuneapetavã.Geneti-
cianulnostruaspusdinstart:„A-
cum mã numesc Edith, dar o sã
mã cheme Gabriel, sînt trans-
sexual.” Sau cinci dintre colegi
erau gay; ºi ei spuneau ceva de
genul:„Uite,casãnucumvasãte
îndrãgosteºti de mine ºi sã te rã-
nesc,îþispundelaînceputcãsînt
gay.” Atmosfera era liberã, foarte
deschisã. M-am simþit respec-
tatã. Am simþit cã sînt un om
importantîngrupºicãpotfipri-
etenãcuoricine.Eosenzaþieex-
traordinarã. Ca sã nu mai spun
cãîntr-ungrupcarearedefãcut
o treabã serioasã în echipã, sin-
ceritatea asta creºte enorm efi-
cienþa muncii. În grupuri, de
obicei40%dintimpºienergiese
pierde cu bîrfã, ãla ce e, cu cine
e,ceface,unde. Sigurcãunase-
menea tip de sinceritate trebuie
sã-þi fie permis de societate. De
pãrinþi,debunici.
Sã presupunem cã cineva nu
e nici pro, nici contra ºi vrea
sã aibã o atitudine normalã,
echilibratã. Cum sã înceapã?
Trebuie sã ne uitãm în jur ºi
sã fim oneºti cu noi înºine. Ar-
gumente, date ºtiinþifice existã
ºi se pot gãsi uºor. Existã nenu-
mãrate studii publice ºi dacãci-
neva o sã se uite pe Google, pri-
mul lucru pe care o sã-l observe,
dacãvrea,astaeocondiþieesen-
þialã, e cã homosexualitãþii nu i
se acordã mai multã atenþie
decît altor comportamente sexu-
ale.Dacã,aºacumecazulRomâ-
niei,societateaacþioneazãnega-
tiv sau mai clar, dã pumni în
gurã oamenilor care spun «Sînt
homosexual» apare fenomenul
numit „buclã de feedback”: oa-
meniicãroraliseneagãsaulise
reprimã identitatea vor încerca
sã o afirme mai clar, mai agre-
siv, mai furios. E o reacþie nor-
malã,deapãrareprinluptã.
Ministrul Sãnãtãþii semneazã ordine homofobe ºi confirmã pãrerea oamenilor de ºtiinþã
În timp ce majoritatea psihologilor evoluþioniºti
considerãcãhomosexualitateaareoriginibiologice,
naturale,filozofulMichelFoucaultexplicaîn1978cã
geneza homosexualitãþii se aflã în schimbãrile din
politicã,ºtiinþãsaufilozofiecareauavutlocînsecolul
XVIII:înjurulanilor1700autoritãþileîncepsãvadãîn
controlul sexualitãþii un mijloc de atingere a efi-
cienþei economice ºi a conservatorismului politic.
ªtiinþa dezvoltã discursuri pentru a controla homo-
sexualitatea, iar aceste discursuri genereazã medi-
calizarea sexualitãþii în general ºi a homosexualitãþii
în particular. Deºi pînã atunci era binecunoscut ºi
avea o naturã normalã, sexul între parteneri de
acelaºisexdevineoboalã.
Cercetãtoarea Alina Rusu (foto) e optimistã ºi
considerã cã România mai are nevoie de cel mult
cinci ani ca sã intre în rîndul lumii ca nivel de edu-
caþie ºi informare în privinþa homosexualitãþii ºi a
comportamentelorsexualeminoritareîngeneral.ªi
ca urmare, de maximum cinci ani pentru ca pa-
radelegaysãnumaiproducãºtiridespreviolenþãºi
glorios-ridicole marºuri religioase. Un mic sondaj
realizat pe stradã de Foaia Transilvanã o contrazice
trist.Malformaþiegenitalã?
VICTOR MERA,
46 ani, om de afaceri
E ceva firesc ºi existã
de cînd e lumea. Nu sîn-
tem educaþi, nu avem
culturã generalã ºi nici
educaþie sexualã. Eu am
avut un prieten homo-
sexual. Era un om ex-
cepþional ºi cu nimic de-
osebit de ceilalþi. Atîta
doar cã eu aveam o pri-
etenã ºi el un prieten.
Care-i problema?
ENIKO MATYAS,
41 ani, economistã
Sînt oameni ca ºi
ceilalþi, dar au trãsãturi
chimice ºi fizice diferite. E
o malformaþie genitalã.
Eu nu îi judec, nici nu îi
apãr. Toleranþa e cea mai
bunã atitudine. Dacã
copiii mei ar fi homose-
xuali, aº fi cu totul îm-
potrivã, dar dacã e vorba
de alþii, cîtã vreme nu ne
deranjeazã ºi stau în
banca lor…
TEODOR POP,
63 ani, pensionar
Sînt oameni sãriþi de
pe fix. Nu-i normal, cre-
dinþa noastrã nu permite
aºa ceva, e un pãcat. E
ceva rãu, rãu de tot. Nu
ºtiu de ce, aºa zice Biblia.
Nu zice exact, dar aºa
se-nþelege. Eu am vãzut
homosexuali numai la
televizor ºi oricum înainte
nu existau, de la Revoluþie
ni se trage.
ATTILA MOLNAR,
17 ani, elev
E viaþa lor, fac ce vor.
Unii cred cã-s bolnavi.
Depinde de cum ai fost
crescut. Dacã aº avea un
prieten homosexual l-aº
sfãtui sã nu facã greºeala
asta,n-arputeaaveacopii
sau dacã ar adopta, copiii
ar fi foarte nefericiþi. Pînã
la urmã cred cã nu-i foarte
normal sã fii homosexual,
merge la distracþie, dar
dacã vrei sã ai familie…
Nicolãescu citeºte Foucault.
ªi la ce îi foloseºte?
ALINA SIMONA RUSU este cercetãtor postdoctoral la Catedra de
Psihologie Clinicã ºi Psihoterapie a Facultãþii de Psihologie ºi ªtiinþe
ale Educaþiei, UBB, Cluj. Are un masterat în Biocenologie ºi a devenit
doctor în psihologie animalã la Zurich. Cercetãrile sale cuprind
mecanismele de adaptare socialã la animale, ingineria comportamen-
talã la animalele în captivitate, terapie ºi activitãþi cu ajutorul ani-
malelor, biologie evoluþionistã ºi ecologie comportamentalã umanã.
La puþin peste treizeci de ani, este promotorul ºcolii româneºti de ter-
apie ºi activitãþi asistate de animale. În cadru academic a susþinut
acum ceva vreme prelegerea „Homosexualitatea-un paradox darwi-
nian?”. Pentru Foaia Transilvanã vorbeºte despre anunþuri matrimo-
niale cu cap tãiat, pãrinþi, bunici ºi Google.
«Societatea româneascã
e înapoiatã»
Ordinul interz-
ice donarea de
sînge
homosexualilor,
persoanelor cu
parteneri sexu-
ali multipli,
celor care au
schimbat parte-
nerul în ul-
timele ºase luni
ºi prostituatelor
Ordinul ministrului
Un ordin semnat de ministrul Sãnãtãþii, Eugen Nicolãescu interzice homosexu-
alilor ºi analfabeþilor sã doneze sînge: «Homosexualii bãrbaþi fac parte din
grupul celor cu risc mare de a transmite maladii de sînge. Chiar dacã testul
HIV iese bine în momentul donãrii, e posibil ca organismul sã rãspundã mai
tîrziu la infecþia cu HIV», se argumenteazã. Totuºi statisticile spun cã în
România, cele mai multe cazuri de infecþie cu HIV SIDA sînt depistate la popu-
laþia heterosexualã. Pînã în iunie, în 2007 s-au înregistrat 59 de cazuri noi de
infecþie cu HIV la persoanele heterosexuale ºi numai 2 la cele bisexuale.
Împotriva discriminãrii
Organizaþia ACCEPT, de apãrare a drepturilor homosexualilor a depus o
plîngere la Consiliul Naþional pentru Combaterea Discriminãrii, contestînd
ordinul ministrului Nicolãescu: «Noi considerãm cã este un act de discrim-
inare. Ministerul Sãnãtãþii a luat probabil ca model reglementãrile de la
sfîrºitul anilor 80-90 din Europa de Est ºi din Statele Unite. Atunci, SIDA
era consideratã o boalã a homosexualilor, dar acum rata infecþiilor este mai
mare la cuplurile heterosexuale». (Florentina Bocioc, director executiv al or-
ganizaþiei ACCEPT).