1. 14 TERAPIE INTENSIVÃ
Dr. Ofelia ªuteu,
medic primar epidemiolog
asistent universitar la Catedra de epidemiologie, UMF Cluj
«România este pe primul loc în Europa, cu cea mai
mare incidenþã ºi mortalitate la cancerul de col
uterin.. Eu cred cã adevãrul nu trebuie prezentat gol
ci... în cãmaºã. Dar adevãrul gol-goluþ la acest capitol
e cã ne putem compara cu Africa neagrã».
Bursa ºpãgii în spitale
ªtiri
Þara în care moartea merge des la
coafor este þara mea. Înainte sã
moarã de cancer, femeile au pãr
puþin, dar e pus cu grijã pe bigudi-
uri. România a inventat testul
Babeº-Papanicolau, care desco-
perã cancerul de col uterin îna-
inte ca el sã se declanºeze. Aceeaºi
þarã este pe primul loc în Europa
la moartea provocatã de cancerul
de col uterin. Culmea culmilor?
Nu. Pentru cã tot în þara mea,
mioara îi spune mamei cã cioban-
ul a murit, ºi nu ciobanul îi spune
mamei „Vor sã mã omoare; o sã-i
omor eu pe ei!”
ANCA GEORGESCU
georgescu@ftr.ro
PE HOLURILE INSTITUTULUI ON-
COLOGIC din Cluj e foarte aglomerat.
Dacã eºti un optimist, poþi sã te gîndeºti cã
numai la Cluj ºi la Bucureºti existã insti-
tute oncologice, ºi de-asta e aglomerat.
Dacã esti pesimist, te gîndeºti cã România
moaremasivdecancer.Iardacãeºticurios,
îl cauþi pe doctorul Florian Nicula . Este co-
ordonatorul general al programului de de-
pistare precoce a cancerului de col uterin.
Nu are mult timp pentru noi; îºi anunþã un
coleg cã, din pãcate, pentru doamna cutare
nu se mai poate face nimic, ºi pleacã. La o
partidã de vînãtoare. Dupã ce aflu de la o
altã doctoriþã cum ºi cît luptã doctorul Ni-
culacucancerulcaboalãºicafenomen,trã-
iesc primul moment din viaþa mea în care
aprob vînãtoarea. Probabil cã trebuie cã
din cînd în cînd sã omori cu mîna ta, ca sã
suporþiînfiecarezimînamorþii.
ROMÂNIANUMOAREmasivdecancer,
dar, fãrã dubiu, moare prea mult. Cifrele
nu sînt nici suficiente, nici exacte. Chiar ºi
Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii are pen-
truRomâniacifrecarevorbescdespremor-
talitate ºi nu despre incidenþa bolii. Deºi
existã Registre ale cancerului la trei
nivele: instituþional, judeþean ºi naþional,
existã un procent uriaº de cazuri diagnos-
ticate numai la deces; în plus, nici medicii
ºi nici spitalele nu respectã întotdeauna o
lege care îi obligã sã raporteze cu acurateþe
îmbolnãvirile. Doctoriþa Ofelia Suteu, epi-
demiolog, ºtie pe de rost cancerul, în real-
itãþi ºi cifre, dar are încã ochii albaºtri ºi
buni. Lucrurile pe care le spune sînt unul
mai ºocant decît celãlalt. Da, România are
programe de screening pentru cancer,
adicã de control preventiv, care sã
împiedice apariþia bolii sau sã o depisteze
în faza primarã, toate þãrile civilizate le
au. Le are, dar... nu merg singure, merg pe
bazã de bani. Bani nu avem, nu vrem sã
avem, nu putem sã avem, cine mai ºtie?!
Se ºtie doar cã în 2006, la Cluj, a fost
nevoie de 40.000 de teste Babeº-
Papanicolau, iar în þarã de 2.000.000, pen-
tru un program de screening decent.
Ministerul Sãnãtaþii a finanþat, atenþie,
mare atenþie, 56.500 de teste. Pe þarã.
Pentruprevenireaºidepistareacancerului
la sîn, numai la Cluj ar trebui testate
43.500 de femei. Tot pe an. Sînt finanþate
8000 de teste. Pe þarã. Iar în Cluj, aºa mîn-
dru ºi fãlos cum e, existã numai 4 mamo-
grafe, ceea ce înseamnã cã ar trebui fãcute
aproape 200 de mamografii pe zi, fiecare
interpretatã de douã persoane. Pentru
cancerul colorectal sînt finanþate de minis-
ter 10.000 de teste pe an, în timp ce e
nevoie, numai la Cluj, de 232.000.
TOT MINISTERUL Sãnãtaþii a produs
în domeniu, cu multã graþie, o altã abe-
raþie:pînãîn2006nuaprecizatînnormele
de testare Babeº-Papanicolau, nici o limitã
de vîrstã. Dacã au existat solicitãri din
partea femeilor pînã la 25 de ani, acestea
au trebuit onorate. Dupã pãrerea doc-
toriþei ªuteu, acestea au fost teste irosite;
specialiºtii ºtiu cã incidenþa cancerului de
col uterin la femeile între 18 ºi 25 de ani
este aproape nulã. În 2006 s-au înregistrat
doar 8 cazuri noi, ceea ce, statistic vorbind,
e extrem de puþin. În acelaºi an 2006, însã,
ministerul, zelos, impune limitele de
vîrstã... 18-65 de ani. Specialistul nu poate
decît sã comenteze: „Este aberant, cei care
sînt acolo nu stiu ce fac. Trist e cã noi ºtim
exact ce trebuie fãcut, dar nu putem face”.
EFORTURILE INSTITUTULUI ON-
COLOGIC din Cluj au fost de-a lungul
timpului uriaºe. În 1999 s-a derulat la Cluj
primul program organizat de screening
pentru cancerul de col uterin, alãturi de
Asociaþia medicilor de medicinã generalã
ºi de Societatea Românã de Cancer. Din
2002, acest program a fost extins la nivel
naþional. Nu fãrã greutate. Doctorul Ni-
cula a mers mult la Bucureºti. Pentru cã
orgoliile, invidia ºi sindromul cancerigen
„Lasã cã stim noi, nu trebuie sã ne-nvãþati
voi!” erau prezente, cum stã bine somitã-
þilor ºi instituþiilor importante, ministere
inclusiv. Dar a mers, probabil, ºi la vînã-
toare mult, pentru cã pînã la urmã a reu-
ºit. Acum, duºmanul atacã din interior.
„Atitudinea medicilor de familie a fost
dezamãgitoare”, spune doctoriþa ªuteu.
S-apornitdelapremisacãmediciidefami-
lie sunt cei mai importanþi, ºi pot fi cei mai
eficienþi în a face informare ºi educaþie.
111 medici au fost pregãþiti de Institutul
Oncologic pentru a deveni veriga primarã
a programului de screening. Astãzi, au
rãmas în program doar 10 medici, pentru
cã nu mai primesc 100.000 lei pentru un
test, ci doar 50.000. În plus, spune doc-
toriþa ªuteu, un medic de familie care are
80 de pacienþi la uºã, nu are nici timp, nici
rãbdare sã convingã o femeie sã facã un
test care ar putea sã... dacã nu cumva...
eventual... cine ºtie...
S-a încercat ºi o alta variantã, elegan-
tã ºi civilizatã: Institutul Oncologic a tri-
mistimpde6luniscrisoriprincarefemeile
erau invitate sã facã un test Babeº-Papa-
nicolau. Probabil cã aceastã modalitate de
acþiune era nepotrivitã cu nivelul nostru
de civilizaþie, ca ºi cu nivelul nostru finan-
ciar. Dupã 6 luni, medicii ºi-au dat seama
cã doar banii pentru timbre muºcau deja
prea mult din fondurile disponibile ºi nici
femeile nu se înghesuiau sa onoreze invi-
taþia. Înghesuiala însã vrei nu vrei, se va
produce. Peste cîþiva ani, pe holurile de la
Oncologie. ªi la coafor...
SOCIETATEA ROMÂNÃ DE CAN-
CER, cu sediul la Cluj, organizeazã gru-
puri de suport pentru bolnavii diagnosti-
caþi cu cancer. Membrii grupurilor se întîl-
nesc o datã la douã sãptãmîni, iar întîlni-
rile sînt moderate de doi psihologi volun-
tari, Gabriela Martin ºi Natalia Nistor.
Discutã despre viaþa lor, mai multã sau
mai puþinã, despre legislaþia din domeniul
sanitar, dar ºi despre reþete de prãjituri.
Cîteodatã, merg la operã sau la o cafenea.
De curînd l-au sãrbãtorit pe Tibi. Tibi are
63 de ani, spune cã se simte de 50 ºi va
merge înainte pînã la 100. A împlinit 6 ani
de supravieþuire.
„Nu mi-a spus nimeni, nimic. Rudele
ziceau cã sînt bine, eu mã uitam în oglindã,
la spital, ºi ziceam în gîndul meu cã numai
coasa îmi mai lipseºte, aºa arãtam. Plîn-
geam în hohote, ºtiam cã e ceva rãu, cã
s-a-ntîmplat un lucru urît. Am vãzut fiºa
din întîmplare. Cînd m-am trezit dupã una
din operaþii, era bine si cald, ºi era o doc-
toriþã cu ochi albaºtri, am crezut cã sînt în
rai. Dar nu murisem. La început m-am gîn-
dit cã sînt cel mai nenorocit om din lume; la
spital oamenii erau albi ca varu’, sau gal-
beni, sau gri. La Chirurgie e o uzinã mare,
nu rãmîn nicicînd paturi libere. Apoi am
cunoscutodoamnãlagrupuldesuportdela
SRC, care avea cancer ºi o grãmadã de alte
probleme ºi nu se plîngea de nimic, aºa ca
m-amgînditcãeudecesãmãplîngatîta!
Dupã aia, m-am enervat rãu cã în spi-
tal m-au pus la muribunzi, au murit doi,
apoi trei. Am zis atuncea: Eu nu! Aºa mã
gîndesc ºi-acuma, dacã am stat între ãia
care au murit, eu nu mã mai sperii de
nimic. N-am adus nimic pe lume cînd am
venit, nici de luat nu iau nimic cînd mã
duc, aºa cã nu mã mai stresez. Mi-o trecut
vremea ca pãlãria de paie, da’ mie tot îmi
place sã pescuiesc ºi sã joc ºah; atîta îmi
pare rãu, cã nu pot sã merg la Felix.”
SRC organizeazã grupuri de
support ºi pentru asistentele
de la Oncologie, ca ºi pentru
medici, împreunã cu volun-
tari de la Institutul de
Psihologie din Cluj.
Între1972ºi1989înRomâniaa
existat un program de scree-
ning al cancerului de col ute-
rin. Era însã formal, pentru cã
în realiate urmãrea sarcina ºi
avorturile. Rezultatele desfã-
ºurãrii acestui program se vãd
astãziîncifrelemortalitãþii.
Pe primul loc ca incidenþã la
barbati ºi pe locul patru la
femei, cancerul bronhopul-
monar este cauzat în pro-
porþie de 95% de fumat. În
România, 60% din medicii
pneumologi fumeazã.
Cît costã o intervenþie medicalã, care este
bursa ºpãgii în spitalele clujene? La cine ar fi
bine sã mergi ca sã ieºi mai ieftin cu boala ta?
De exemplu, la Spitalul CFR, mercurialul e
considerat rezonabil:
- o operaþie de colon 200 de euro
- o operaþie de hernie 50 - 100 de euro
- o intervenþie ginecologicã 200 de euro
- o operaþie la stomac 200 - 300 de euro
- o histerectomie 100 - 150 de euro
- o operaþie de fiere 100 - 150 de euro
O naºtere normalã, la Stanca, costã între 3
ºi 5 milioane de lei vechi. O operaþie la
Clinica Medicalã I, se face cu 4-6 milioane
de lei ºpagã, la fel ca la Spitalul Evreiesc.
În general, asistenþii primesc în jur de
300.000 - 400.000, iar brancardierii ºi por-
tarii cam 20.000 - 30.000 de lei.
La Oncologie, preþul unei operaþii simple se
învîrte în jurul sumei de o sutã de euro.
La Neurologie, o operaþie pe coloanã te
costã în total cam 300 de euro, din care 2-3
milioane de lei îi dai anestezistului, care-þi ia
durerea cu mîna. Toate astea, pînã cînd
ne-om hotãrî sã asigurãm cadrelor medicale
salarii decente (politica, politica!).
Faceþi-vã provizii
de sãnãtate
Greva SANITAS
este iminentã
Anunþatã cu o lunã mai devreme, cu in-
tenþia bunã de a lãsa loc negocierilor cu
Ministerul Sãnãtãþii, greva SANITAS
devine iminentã. Ultima sãptãmînã di-
naintea grevei generale ºi greva de
avertisment de 2 ore de marþi nu vor lã-
sa timp negocierilor cu sindicatele.
Aleºii noºtri sînt ocupaþi cu aprobarea
bugetului de stat din care sãnãtatea a
fost uitatã. Cererile sindicaliºtilor sunt
clare: majorare salarialã de 75 %, bo-
nuri de masã pentru toþi angajaþii din
sãnãtate ºi modificarea statutului asis-
tenþilor medicali.
În România, posturile au rãmas blocate
pana la limita incapacitatii de actiune,
salariile sunt mici, statutul asistenþilor
medicali este incert.
Sãtuli de promisiuni niciodatã onorate
integral greva SANITAS este deci imi-
nentã ºi, de aceastã datã, se pare cã ea
va fi una de duratã ºi foarte serioasã.
Tarife majorate pentru
expertizele medico-legale
Guvernul a aprobat tarifele pentru efectu-
area expertizelor medico-legale, a con-
statãrilor ºi a altor lucrãri medico-legale.
Tarifele au fost majorate cu un procent de
133,2%, echivalent cu indicele de creºtere a
preþurilor de consum în perioada aprilie
2003 – mai 2006, transmis de Institutul
Naþional de Statisticã. Examinarea per-
soanelor ºi constatarea leziunilor traumati-
ce va fi taxatã cu 38 de lei, examinarea per-
soanelor pentru evaluarea capacitãþii de
conducere auto va costa 63 de lei, exami-
narea persoanelor ºi recoltarea de probe bio-
logice pentru alcoolemie va costa 26 de lei,
examinarea persoanelor ºi recoltarea de
probe biologice, în care se include ºi trusa
standard de recoltare pentru alcoolemie, va
fi taxatã cu 80 de lei, iar examinarea medi-
calã a persoanelor în vederea autorizãrii
deþineriiºipreluãriiarmelorºimuniþiilorva
costa 110 lei. A fost completatã ºi lista de
prestaþii medico-legale, acestea ajungînd la
cifra de 172. Printre noile prestaþii se aflã
prelevarea ºi conservarea de probe biologice
de sînge sau salivã în vederea analizei ADN
– 30 de lei, detecþia ºi cuantificarea ADN-
ului de naturã umanã în probele biologice
saupecorpuridelicte–100lei,sauexpertiza
medico-legalã pentru constatarea stãrii de
sãnãtate, avînd ca scop stabilirea aptitu-
dinilor unei persoane de a exercita o anu-
mitã activitate, care va costa 400 de lei.
Analizele pentru stabilirea filiaþiei biologice
(paternitate sau maternitate), pe baza tes-
tului ADN - pornind de la probele biologice
de sînge sau salivã - vor costa 2.700 lei.
Foºtii bolnavi de
cancer se numesc
«supravieþuitori».
Tibi este unul
dintre ei.
Mortalitatea prin cancer de col uterin în Europa (2002)
Moartea merge des la coafor
Sîntem bolnavi de cancer ºi de paradoxuri
FOTO LIVIU SCRIPCARU