SlideShare a Scribd company logo
1 of 24
Download to read offline
Curs 7: Colorare
Teoria grafurilor

Radu Dumbr˘veanu
a
Universitatea de Stat “A. Russo” din B˘lti
a,
Facultatea de Stiinte Reale
,
,

Aceast˘ prezentare este pus˘ la dispozitie sub Licenta Atribuire a
a
¸
¸
Distribuire-ˆ
ın-conditii-identice 3.0 Ne-adaptat˘ (CC BY-SA 3.0)
¸
a

B˘lti, 2013
a,

R. Dumbr˘veanu (USARB)
a

Curs 7: Colorare

B˘lti, 2013
a,

1/1
Colorare

Definitie
,
Fie G = (V , E) un graf. O k-colorare a lui V , unde k ∈ N, poate fi
definit˘ ca o functie c : V → {1, 2, ..., k}.
a
,
Colorarea se numeste proprie dac˘ ∀u, v ∈ V , u si v vecine, c(u) = c(v).
a
,
,
Graful care contine bucle nu poate avea color˘ri proprii.
a
,

R. Dumbr˘veanu (USARB)
a

Curs 7: Colorare

B˘lti, 2013
a,

2/1
ˆ cele ce urmeaz˘ ˆ loc de termenul ”colorare proprie” vom folosi simplu
In
a ın
termenul ”colorare”.

R. Dumbr˘veanu (USARB)
a

Curs 7: Colorare

B˘lti, 2013
a,

3/1
../../resources/diapozitive11/g90.png
3-colorare
../../resources/diapozitive11/g91.png
4-colorare
../../resources/diapozitive11/g92.png
5-colorare
http://www.personal.kent.edu/ rmuhamma/GraphTheory/MyGraphTheory/coloring.htm

R. Dumbr˘veanu (USARB)
a

Curs 7: Colorare

B˘lti, 2013
a,

4/1
../../resources/diapozitive11/g90.png
3-colorare
../../resources/diapozitive11/g91.png
4-colorare
../../resources/diapozitive11/g92.png
5-colorare
http://www.personal.kent.edu/ rmuhamma/GraphTheory/MyGraphTheory/coloring.htm

R. Dumbr˘veanu (USARB)
a

Curs 7: Colorare

B˘lti, 2013
a,

4/1
../../resources/diapozitive11/g90.png
3-colorare
../../resources/diapozitive11/g91.png
4-colorare
../../resources/diapozitive11/g92.png
5-colorare
http://www.personal.kent.edu/ rmuhamma/GraphTheory/MyGraphTheory/coloring.htm

R. Dumbr˘veanu (USARB)
a

Curs 7: Colorare

B˘lti, 2013
a,

4/1
Num˘rul cromatic
a

Num˘rul minim de culori necesare unei color˘ri proprii a unui graf G s.n.
a
a
num˘rul cromatic al grafului si se noteaz˘ cu χ(G).
a
a
,

R. Dumbr˘veanu (USARB)
a

Curs 7: Colorare

B˘lti, 2013
a,

5/1
Num˘rul cromatic. Marginea de sus
a

Teorem˘
a
Fie G un garf simplu atunci χ(G) ≤ ∆(G) + 1

Teorem˘ (Brook)
a
Fie G un graf simplu conex. Dac˘ G nu este un graf complet si nu este
a
,
graful ciclu, atunci χ(G) ≤ ∆(G).

R. Dumbr˘veanu (USARB)
a

Curs 7: Colorare

B˘lti, 2013
a,

6/1
Num˘rul cromatic. Marginea de sus
a

Teorem˘
a
Fie G un garf simplu atunci χ(G) ≤ ∆(G) + 1

Teorem˘ (Brook)
a
Fie G un graf simplu conex. Dac˘ G nu este un graf complet si nu este
a
,
graful ciclu, atunci χ(G) ≤ ∆(G).

R. Dumbr˘veanu (USARB)
a

Curs 7: Colorare

B˘lti, 2013
a,

6/1
Num˘rarea color˘rilor
a
a

Fie G = (V , E) un graf. Not˘m prin P(G, k) sau πk (G) num˘rul de
a
a
color˘ri posibile cu k culori.
a

R. Dumbr˘veanu (USARB)
a

Curs 7: Colorare

B˘lti, 2013
a,

7/1
Num˘rarea color˘rilor la En
a
a

E1
P(G, k) = k
E2 P(G, k) = k · k
E3
P(G, k) = k · k · k
... En
P(G, k) = k · k · ... · k = k n
n

R. Dumbr˘veanu (USARB)
a

Curs 7: Colorare

B˘lti, 2013
a,

8/1
Num˘rarea color˘rilor la Kn
a
a

K1
P(G, k) = k
K2
P(G, k) = k(k − 1)
K3
P(G, k) = k(k − 1)(k − 2)
... Kn
P(G, k) = k(k − 1)(k − 2)...(k − (n − 1))
n

R. Dumbr˘veanu (USARB)
a

Curs 7: Colorare

B˘lti, 2013
a,

9/1
Polinomul cromatic I

Teorem˘
a
P(G, k) este un polinom. Mai mult, dac˘ graful G este simplu atunci
a
P(G, k) = P(G − e, k) − P(G/e, k).

R. Dumbr˘veanu (USARB)
a

Curs 7: Colorare

B˘lti, 2013
a,

10 / 1
Demonstratie I
,
Demonstr˘m prin inductie pe n = ||G||. Pentru n = 0 avem graful nul
a
,
pentru care P(En , k) = k n (polinom). Deci teorem este verificat˘.
a

R. Dumbr˘veanu (USARB)
a

Curs 7: Colorare

B˘lti, 2013
a,

11 / 1
Demonstrata teorema are loc pentru orice graf cu num˘rul de muchii
, ie II
Presupunem c˘
a
mai mic decˆ n. Fie G un graf cu n muchii, n ≥ 1. ˆ G alegem o muchie
ıt
In
si not˘m capetele acesteia prin u si v. Dac˘ elimin˘m muchia e obtinem
a
a
a
,
,
,
dou˘ grafuri noi: G − e si G/e.
a
,

R. Dumbr˘veanu (USARB)
a

Curs 7: Colorare

B˘lti, 2013
a,

12 / 1
DemonstratG − e avem mai multe posibilit˘ti de colorare decˆ pentru
ie III
Acum, pentru,
a
ıt
,

G: orice colorare a lui G − e ˆ care u si v au culori diferite este si o
ın
,
,
colorare a lui G, iar color˘rile ˆ care u si v au aceeasi culoare nu pot fi
a
ın
,
,
considerate color˘ri ale lui G.
a

R. Dumbr˘veanu (USARB)
a

Curs 7: Colorare

B˘lti, 2013
a,

13 / 1
Demonstratie IV
,

Pe de alt˘ parte aceste color˘ri sˆ color˘ri pentru G/e ˆ
a
a ınt
a
ıntrucˆ ˆ el u si
ıt ın
,
v au fost combinate ˆ
ıntr-un singur vˆ Deci
ırf.
P(G, k) = P(G − e, k) − P(G/e, k).

R. Dumbr˘veanu (USARB)
a

Curs 7: Colorare

B˘lti, 2013
a,

14 / 1
Notatia P(G, k) se numeste polinom cromatic, iar demonstratia teoremei
,
,
,
poate fi utilizat˘ drept algoritm de determinare a polinomului cormatic.
a

R. Dumbr˘veanu (USARB)
a

Curs 7: Colorare

B˘lti, 2013
a,

15 / 1
Propriet˘ti ale polinomului cromatic
a,

1. P(G, k) = k n − a1 k n−1 + a2 k n−2 − ... unde ai ≥ 0 si n este num˘rul
a
,
de vˆ
ırfuri ale grafului.
2. P(G, k) = k n − mk n−1 + ... unde m este num˘rul de muchii a
a
grafului G
3. P(G, k) este divizibil prin k
4. Semnele coeficientilor alterneaz˘
a
,
5. Cel mai mic i pentru care a1 = 0 reprezint˘ num˘rul de componente
a
a
a grafului
6. Dac˘ G = G1 ∪ G2 de grafuri disjuncte, atunci
a
P(G, k) = P(G1 , k)P(G2 , k)

R. Dumbr˘veanu (USARB)
a

Curs 7: Colorare

B˘lti, 2013
a,

16 / 1
Propriet˘ti ale polinomului cromatic
a,

1. P(G, k) = k n − a1 k n−1 + a2 k n−2 − ... unde ai ≥ 0 si n este num˘rul
a
,
de vˆ
ırfuri ale grafului.
2. P(G, k) = k n − mk n−1 + ... unde m este num˘rul de muchii a
a
grafului G
3. P(G, k) este divizibil prin k
4. Semnele coeficientilor alterneaz˘
a
,
5. Cel mai mic i pentru care a1 = 0 reprezint˘ num˘rul de componente
a
a
a grafului
6. Dac˘ G = G1 ∪ G2 de grafuri disjuncte, atunci
a
P(G, k) = P(G1 , k)P(G2 , k)

R. Dumbr˘veanu (USARB)
a

Curs 7: Colorare

B˘lti, 2013
a,

16 / 1
Propriet˘ti ale polinomului cromatic
a,

1. P(G, k) = k n − a1 k n−1 + a2 k n−2 − ... unde ai ≥ 0 si n este num˘rul
a
,
de vˆ
ırfuri ale grafului.
2. P(G, k) = k n − mk n−1 + ... unde m este num˘rul de muchii a
a
grafului G
3. P(G, k) este divizibil prin k
4. Semnele coeficientilor alterneaz˘
a
,
5. Cel mai mic i pentru care a1 = 0 reprezint˘ num˘rul de componente
a
a
a grafului
6. Dac˘ G = G1 ∪ G2 de grafuri disjuncte, atunci
a
P(G, k) = P(G1 , k)P(G2 , k)

R. Dumbr˘veanu (USARB)
a

Curs 7: Colorare

B˘lti, 2013
a,

16 / 1
Propriet˘ti ale polinomului cromatic
a,

1. P(G, k) = k n − a1 k n−1 + a2 k n−2 − ... unde ai ≥ 0 si n este num˘rul
a
,
de vˆ
ırfuri ale grafului.
2. P(G, k) = k n − mk n−1 + ... unde m este num˘rul de muchii a
a
grafului G
3. P(G, k) este divizibil prin k
4. Semnele coeficientilor alterneaz˘
a
,
5. Cel mai mic i pentru care a1 = 0 reprezint˘ num˘rul de componente
a
a
a grafului
6. Dac˘ G = G1 ∪ G2 de grafuri disjuncte, atunci
a
P(G, k) = P(G1 , k)P(G2 , k)

R. Dumbr˘veanu (USARB)
a

Curs 7: Colorare

B˘lti, 2013
a,

16 / 1
Propriet˘ti ale polinomului cromatic
a,

1. P(G, k) = k n − a1 k n−1 + a2 k n−2 − ... unde ai ≥ 0 si n este num˘rul
a
,
de vˆ
ırfuri ale grafului.
2. P(G, k) = k n − mk n−1 + ... unde m este num˘rul de muchii a
a
grafului G
3. P(G, k) este divizibil prin k
4. Semnele coeficientilor alterneaz˘
a
,
5. Cel mai mic i pentru care a1 = 0 reprezint˘ num˘rul de componente
a
a
a grafului
6. Dac˘ G = G1 ∪ G2 de grafuri disjuncte, atunci
a
P(G, k) = P(G1 , k)P(G2 , k)

R. Dumbr˘veanu (USARB)
a

Curs 7: Colorare

B˘lti, 2013
a,

16 / 1
Propriet˘ti ale polinomului cromatic
a,

1. P(G, k) = k n − a1 k n−1 + a2 k n−2 − ... unde ai ≥ 0 si n este num˘rul
a
,
de vˆ
ırfuri ale grafului.
2. P(G, k) = k n − mk n−1 + ... unde m este num˘rul de muchii a
a
grafului G
3. P(G, k) este divizibil prin k
4. Semnele coeficientilor alterneaz˘
a
,
5. Cel mai mic i pentru care a1 = 0 reprezint˘ num˘rul de componente
a
a
a grafului
6. Dac˘ G = G1 ∪ G2 de grafuri disjuncte, atunci
a
P(G, k) = P(G1 , k)P(G2 , k)

R. Dumbr˘veanu (USARB)
a

Curs 7: Colorare

B˘lti, 2013
a,

16 / 1

More Related Content

What's hot

Laporan Resmi Percobaan Konstanta planck
Laporan Resmi Percobaan Konstanta planckLaporan Resmi Percobaan Konstanta planck
Laporan Resmi Percobaan Konstanta planck
Latifatul Hidayah
 
Pert 4 momentum sudut spin
Pert 4 momentum sudut spinPert 4 momentum sudut spin
Pert 4 momentum sudut spin
jayamartha
 
Prezentimi 3 Sistemet e pergjithshme te forcave
Prezentimi 3 Sistemet e pergjithshme te forcavePrezentimi 3 Sistemet e pergjithshme te forcave
Prezentimi 3 Sistemet e pergjithshme te forcave
Hasan Prishtina University
 
Tema:demokracia moderne
Tema:demokracia moderneTema:demokracia moderne
Tema:demokracia moderne
Alesia Nikolli
 
INTERPRETIME RRETH LUFTES SE FTOHTE
INTERPRETIME RRETH LUFTES SE FTOHTEINTERPRETIME RRETH LUFTES SE FTOHTE
INTERPRETIME RRETH LUFTES SE FTOHTE
roni45
 
Sëmundjet gjenetike
Sëmundjet gjenetikeSëmundjet gjenetike
Sëmundjet gjenetike
XhuLia Muca
 

What's hot (20)

Struktura për hartimin e planit edukativ
Struktura për hartimin e planit edukativStruktura për hartimin e planit edukativ
Struktura për hartimin e planit edukativ
 
Laporan Resmi Percobaan Konstanta planck
Laporan Resmi Percobaan Konstanta planckLaporan Resmi Percobaan Konstanta planck
Laporan Resmi Percobaan Konstanta planck
 
PROJEKT GJEOGRAFIE GJERMANIA #MesueseAurela
PROJEKT    GJEOGRAFIE   GJERMANIA      #MesueseAurelaPROJEKT    GJEOGRAFIE   GJERMANIA      #MesueseAurela
PROJEKT GJEOGRAFIE GJERMANIA #MesueseAurela
 
Rryma elektrike
Rryma elektrikeRryma elektrike
Rryma elektrike
 
Makalah "Medan Listrik dalam Dielektrik"
Makalah "Medan Listrik dalam Dielektrik"Makalah "Medan Listrik dalam Dielektrik"
Makalah "Medan Listrik dalam Dielektrik"
 
Pert 4 momentum sudut spin
Pert 4 momentum sudut spinPert 4 momentum sudut spin
Pert 4 momentum sudut spin
 
Bab 5 rotasi
Bab 5 rotasiBab 5 rotasi
Bab 5 rotasi
 
"Si ta krijojmë një faqe interneti" - Nga 0 (zerro) deri në produkt final
"Si ta krijojmë një faqe interneti" - Nga 0 (zerro) deri në produkt final"Si ta krijojmë një faqe interneti" - Nga 0 (zerro) deri në produkt final
"Si ta krijojmë një faqe interneti" - Nga 0 (zerro) deri në produkt final
 
Prezentimi 3 Sistemet e pergjithshme te forcave
Prezentimi 3 Sistemet e pergjithshme te forcavePrezentimi 3 Sistemet e pergjithshme te forcave
Prezentimi 3 Sistemet e pergjithshme te forcave
 
Njohuri praktike dhe teorike per kontabilitetin
Njohuri praktike dhe teorike per kontabilitetinNjohuri praktike dhe teorike per kontabilitetin
Njohuri praktike dhe teorike per kontabilitetin
 
Emertimi i alkaneve
Emertimi i alkaneveEmertimi i alkaneve
Emertimi i alkaneve
 
Material MAT021
Material MAT021Material MAT021
Material MAT021
 
Semundjet e gjakut
Semundjet e gjakutSemundjet e gjakut
Semundjet e gjakut
 
10)teori kinetik gas
10)teori kinetik gas10)teori kinetik gas
10)teori kinetik gas
 
Sisteme elektrike per energjine
Sisteme elektrike per energjineSisteme elektrike per energjine
Sisteme elektrike per energjine
 
Tema:demokracia moderne
Tema:demokracia moderneTema:demokracia moderne
Tema:demokracia moderne
 
Fazat e studimit statistikor
Fazat e studimit statistikorFazat e studimit statistikor
Fazat e studimit statistikor
 
Pert 11 representasi matriks dalam mekanika kuantum
Pert 11 representasi matriks dalam mekanika kuantumPert 11 representasi matriks dalam mekanika kuantum
Pert 11 representasi matriks dalam mekanika kuantum
 
INTERPRETIME RRETH LUFTES SE FTOHTE
INTERPRETIME RRETH LUFTES SE FTOHTEINTERPRETIME RRETH LUFTES SE FTOHTE
INTERPRETIME RRETH LUFTES SE FTOHTE
 
Sëmundjet gjenetike
Sëmundjet gjenetikeSëmundjet gjenetike
Sëmundjet gjenetike
 

Viewers also liked (9)

Curs 8: Grafuri planare
Curs 8: Grafuri planareCurs 8: Grafuri planare
Curs 8: Grafuri planare
 
Curs 4: Arbori
Curs 4: ArboriCurs 4: Arbori
Curs 4: Arbori
 
Curs 2: Grafuri Euler; Grafuri Hamilton
Curs 2: Grafuri Euler; Grafuri HamiltonCurs 2: Grafuri Euler; Grafuri Hamilton
Curs 2: Grafuri Euler; Grafuri Hamilton
 
Curs 9: Grafuri orientate
Curs 9: Grafuri orientateCurs 9: Grafuri orientate
Curs 9: Grafuri orientate
 
Curs 5: Conexitate
Curs 5: ConexitateCurs 5: Conexitate
Curs 5: Conexitate
 
Curs 6: Cuplaje; Factorizări
Curs 6: Cuplaje; FactorizăriCurs 6: Cuplaje; Factorizări
Curs 6: Cuplaje; Factorizări
 
Curs 3: Grafuri; Subgrafuri; Operații
Curs 3: Grafuri; Subgrafuri; OperațiiCurs 3: Grafuri; Subgrafuri; Operații
Curs 3: Grafuri; Subgrafuri; Operații
 
What is git?
What is git?What is git?
What is git?
 
Curs 1: Grafuri; Introducere
Curs 1: Grafuri; IntroducereCurs 1: Grafuri; Introducere
Curs 1: Grafuri; Introducere
 

More from Radu Dumbrăveanu (8)

About extensions of mappings into topologically complete spaces
About extensions of mappings into topologically complete spacesAbout extensions of mappings into topologically complete spaces
About extensions of mappings into topologically complete spaces
 
Structuri discrete - Curs5: Calculul propozițional
Structuri discrete - Curs5: Calculul propoziționalStructuri discrete - Curs5: Calculul propozițional
Structuri discrete - Curs5: Calculul propozițional
 
Structuri discrete - Curs3: Relații
Structuri discrete - Curs3: RelațiiStructuri discrete - Curs3: Relații
Structuri discrete - Curs3: Relații
 
Structuri discrete - Curs1: Mulțimi
Structuri discrete - Curs1: MulțimiStructuri discrete - Curs1: Mulțimi
Structuri discrete - Curs1: Mulțimi
 
GNU Parallel și GNU Stow
GNU Parallel și GNU StowGNU Parallel și GNU Stow
GNU Parallel și GNU Stow
 
Metode de autentificare în moodle
Metode de autentificare în moodleMetode de autentificare în moodle
Metode de autentificare în moodle
 
Experiences of Moodle Administration
Experiences of Moodle AdministrationExperiences of Moodle Administration
Experiences of Moodle Administration
 
Presentation
PresentationPresentation
Presentation
 

Curs 7: Colorare

  • 1. Curs 7: Colorare Teoria grafurilor Radu Dumbr˘veanu a Universitatea de Stat “A. Russo” din B˘lti a, Facultatea de Stiinte Reale , , Aceast˘ prezentare este pus˘ la dispozitie sub Licenta Atribuire a a ¸ ¸ Distribuire-ˆ ın-conditii-identice 3.0 Ne-adaptat˘ (CC BY-SA 3.0) ¸ a B˘lti, 2013 a, R. Dumbr˘veanu (USARB) a Curs 7: Colorare B˘lti, 2013 a, 1/1
  • 2. Colorare Definitie , Fie G = (V , E) un graf. O k-colorare a lui V , unde k ∈ N, poate fi definit˘ ca o functie c : V → {1, 2, ..., k}. a , Colorarea se numeste proprie dac˘ ∀u, v ∈ V , u si v vecine, c(u) = c(v). a , , Graful care contine bucle nu poate avea color˘ri proprii. a , R. Dumbr˘veanu (USARB) a Curs 7: Colorare B˘lti, 2013 a, 2/1
  • 3. ˆ cele ce urmeaz˘ ˆ loc de termenul ”colorare proprie” vom folosi simplu In a ın termenul ”colorare”. R. Dumbr˘veanu (USARB) a Curs 7: Colorare B˘lti, 2013 a, 3/1
  • 7. Num˘rul cromatic a Num˘rul minim de culori necesare unei color˘ri proprii a unui graf G s.n. a a num˘rul cromatic al grafului si se noteaz˘ cu χ(G). a a , R. Dumbr˘veanu (USARB) a Curs 7: Colorare B˘lti, 2013 a, 5/1
  • 8. Num˘rul cromatic. Marginea de sus a Teorem˘ a Fie G un garf simplu atunci χ(G) ≤ ∆(G) + 1 Teorem˘ (Brook) a Fie G un graf simplu conex. Dac˘ G nu este un graf complet si nu este a , graful ciclu, atunci χ(G) ≤ ∆(G). R. Dumbr˘veanu (USARB) a Curs 7: Colorare B˘lti, 2013 a, 6/1
  • 9. Num˘rul cromatic. Marginea de sus a Teorem˘ a Fie G un garf simplu atunci χ(G) ≤ ∆(G) + 1 Teorem˘ (Brook) a Fie G un graf simplu conex. Dac˘ G nu este un graf complet si nu este a , graful ciclu, atunci χ(G) ≤ ∆(G). R. Dumbr˘veanu (USARB) a Curs 7: Colorare B˘lti, 2013 a, 6/1
  • 10. Num˘rarea color˘rilor a a Fie G = (V , E) un graf. Not˘m prin P(G, k) sau πk (G) num˘rul de a a color˘ri posibile cu k culori. a R. Dumbr˘veanu (USARB) a Curs 7: Colorare B˘lti, 2013 a, 7/1
  • 11. Num˘rarea color˘rilor la En a a E1 P(G, k) = k E2 P(G, k) = k · k E3 P(G, k) = k · k · k ... En P(G, k) = k · k · ... · k = k n n R. Dumbr˘veanu (USARB) a Curs 7: Colorare B˘lti, 2013 a, 8/1
  • 12. Num˘rarea color˘rilor la Kn a a K1 P(G, k) = k K2 P(G, k) = k(k − 1) K3 P(G, k) = k(k − 1)(k − 2) ... Kn P(G, k) = k(k − 1)(k − 2)...(k − (n − 1)) n R. Dumbr˘veanu (USARB) a Curs 7: Colorare B˘lti, 2013 a, 9/1
  • 13. Polinomul cromatic I Teorem˘ a P(G, k) este un polinom. Mai mult, dac˘ graful G este simplu atunci a P(G, k) = P(G − e, k) − P(G/e, k). R. Dumbr˘veanu (USARB) a Curs 7: Colorare B˘lti, 2013 a, 10 / 1
  • 14. Demonstratie I , Demonstr˘m prin inductie pe n = ||G||. Pentru n = 0 avem graful nul a , pentru care P(En , k) = k n (polinom). Deci teorem este verificat˘. a R. Dumbr˘veanu (USARB) a Curs 7: Colorare B˘lti, 2013 a, 11 / 1
  • 15. Demonstrata teorema are loc pentru orice graf cu num˘rul de muchii , ie II Presupunem c˘ a mai mic decˆ n. Fie G un graf cu n muchii, n ≥ 1. ˆ G alegem o muchie ıt In si not˘m capetele acesteia prin u si v. Dac˘ elimin˘m muchia e obtinem a a a , , , dou˘ grafuri noi: G − e si G/e. a , R. Dumbr˘veanu (USARB) a Curs 7: Colorare B˘lti, 2013 a, 12 / 1
  • 16. DemonstratG − e avem mai multe posibilit˘ti de colorare decˆ pentru ie III Acum, pentru, a ıt , G: orice colorare a lui G − e ˆ care u si v au culori diferite este si o ın , , colorare a lui G, iar color˘rile ˆ care u si v au aceeasi culoare nu pot fi a ın , , considerate color˘ri ale lui G. a R. Dumbr˘veanu (USARB) a Curs 7: Colorare B˘lti, 2013 a, 13 / 1
  • 17. Demonstratie IV , Pe de alt˘ parte aceste color˘ri sˆ color˘ri pentru G/e ˆ a a ınt a ıntrucˆ ˆ el u si ıt ın , v au fost combinate ˆ ıntr-un singur vˆ Deci ırf. P(G, k) = P(G − e, k) − P(G/e, k). R. Dumbr˘veanu (USARB) a Curs 7: Colorare B˘lti, 2013 a, 14 / 1
  • 18. Notatia P(G, k) se numeste polinom cromatic, iar demonstratia teoremei , , , poate fi utilizat˘ drept algoritm de determinare a polinomului cormatic. a R. Dumbr˘veanu (USARB) a Curs 7: Colorare B˘lti, 2013 a, 15 / 1
  • 19. Propriet˘ti ale polinomului cromatic a, 1. P(G, k) = k n − a1 k n−1 + a2 k n−2 − ... unde ai ≥ 0 si n este num˘rul a , de vˆ ırfuri ale grafului. 2. P(G, k) = k n − mk n−1 + ... unde m este num˘rul de muchii a a grafului G 3. P(G, k) este divizibil prin k 4. Semnele coeficientilor alterneaz˘ a , 5. Cel mai mic i pentru care a1 = 0 reprezint˘ num˘rul de componente a a a grafului 6. Dac˘ G = G1 ∪ G2 de grafuri disjuncte, atunci a P(G, k) = P(G1 , k)P(G2 , k) R. Dumbr˘veanu (USARB) a Curs 7: Colorare B˘lti, 2013 a, 16 / 1
  • 20. Propriet˘ti ale polinomului cromatic a, 1. P(G, k) = k n − a1 k n−1 + a2 k n−2 − ... unde ai ≥ 0 si n este num˘rul a , de vˆ ırfuri ale grafului. 2. P(G, k) = k n − mk n−1 + ... unde m este num˘rul de muchii a a grafului G 3. P(G, k) este divizibil prin k 4. Semnele coeficientilor alterneaz˘ a , 5. Cel mai mic i pentru care a1 = 0 reprezint˘ num˘rul de componente a a a grafului 6. Dac˘ G = G1 ∪ G2 de grafuri disjuncte, atunci a P(G, k) = P(G1 , k)P(G2 , k) R. Dumbr˘veanu (USARB) a Curs 7: Colorare B˘lti, 2013 a, 16 / 1
  • 21. Propriet˘ti ale polinomului cromatic a, 1. P(G, k) = k n − a1 k n−1 + a2 k n−2 − ... unde ai ≥ 0 si n este num˘rul a , de vˆ ırfuri ale grafului. 2. P(G, k) = k n − mk n−1 + ... unde m este num˘rul de muchii a a grafului G 3. P(G, k) este divizibil prin k 4. Semnele coeficientilor alterneaz˘ a , 5. Cel mai mic i pentru care a1 = 0 reprezint˘ num˘rul de componente a a a grafului 6. Dac˘ G = G1 ∪ G2 de grafuri disjuncte, atunci a P(G, k) = P(G1 , k)P(G2 , k) R. Dumbr˘veanu (USARB) a Curs 7: Colorare B˘lti, 2013 a, 16 / 1
  • 22. Propriet˘ti ale polinomului cromatic a, 1. P(G, k) = k n − a1 k n−1 + a2 k n−2 − ... unde ai ≥ 0 si n este num˘rul a , de vˆ ırfuri ale grafului. 2. P(G, k) = k n − mk n−1 + ... unde m este num˘rul de muchii a a grafului G 3. P(G, k) este divizibil prin k 4. Semnele coeficientilor alterneaz˘ a , 5. Cel mai mic i pentru care a1 = 0 reprezint˘ num˘rul de componente a a a grafului 6. Dac˘ G = G1 ∪ G2 de grafuri disjuncte, atunci a P(G, k) = P(G1 , k)P(G2 , k) R. Dumbr˘veanu (USARB) a Curs 7: Colorare B˘lti, 2013 a, 16 / 1
  • 23. Propriet˘ti ale polinomului cromatic a, 1. P(G, k) = k n − a1 k n−1 + a2 k n−2 − ... unde ai ≥ 0 si n este num˘rul a , de vˆ ırfuri ale grafului. 2. P(G, k) = k n − mk n−1 + ... unde m este num˘rul de muchii a a grafului G 3. P(G, k) este divizibil prin k 4. Semnele coeficientilor alterneaz˘ a , 5. Cel mai mic i pentru care a1 = 0 reprezint˘ num˘rul de componente a a a grafului 6. Dac˘ G = G1 ∪ G2 de grafuri disjuncte, atunci a P(G, k) = P(G1 , k)P(G2 , k) R. Dumbr˘veanu (USARB) a Curs 7: Colorare B˘lti, 2013 a, 16 / 1
  • 24. Propriet˘ti ale polinomului cromatic a, 1. P(G, k) = k n − a1 k n−1 + a2 k n−2 − ... unde ai ≥ 0 si n este num˘rul a , de vˆ ırfuri ale grafului. 2. P(G, k) = k n − mk n−1 + ... unde m este num˘rul de muchii a a grafului G 3. P(G, k) este divizibil prin k 4. Semnele coeficientilor alterneaz˘ a , 5. Cel mai mic i pentru care a1 = 0 reprezint˘ num˘rul de componente a a a grafului 6. Dac˘ G = G1 ∪ G2 de grafuri disjuncte, atunci a P(G, k) = P(G1 , k)P(G2 , k) R. Dumbr˘veanu (USARB) a Curs 7: Colorare B˘lti, 2013 a, 16 / 1