2005 - Prezentare - Training Saptamana Bologna in Universitati

Procesul Bologna Sesiune de formare pentru reprezentanţii studenţilor

Context Global
Presiuni asupra universităţilor
Europa în context global
Procesul Bologna
Atelier

Context Global

Cum comunic ă m î n zilele noastre?

Cum arată Internetul în lume % din populaţie % din utilizatori 4294967296 340282366920938463463374607431768211456 1,086,250,903 / 6,499,697,060

Cre ş terea telefoniei mobile România locul 33 în lume

Un nou blog apare la fiecare 2 secunde.

250 discipline
8500 reviste ştiinţifice
1,3 mil. articole în fiecare an
Thomson Scientific (International Science Institute)

7000
articole ştiinţifice publicate în fiecare zi
UNESCO: IT &C in teacher education

Numărul de brevete de invenţie în lume

3 . 891 . 901
Numărul total de brevete acordate între 1963 si 2006:

Primele 200 de companii din lume

P&G is a company that believes in people power …
"If you leave us our money, our buildings, and our brands, but take away our people, the Company will fail. But if you take away our money, our buildings, and our brands, but leave us our people, we can rebuild the whole thing in a decade."

Valorizeaza creativitatea, flexibilitatea, adaptabilitatea, dialogul si capacitatea de a invata Acorda atentie oamenilor, relatiilor, contextului, comunicarii Inteleg cunoasterea ca pe ceva dinamic, care adauga valoare cand este in miscare. Cunoasterea este tacita, atasata oamenilor Companii bazate pe cunoastere:

Societatea noastra este astazi definita ca “Societatea cunoasterii” pentru a accentua faptul ca cel mai valoros bun este investitia in capitalul uman si social si factorii cheie sunt cunoasterea si creativitatea.

United Nations Educational, Scientific and Cultural Organization (UNESCO),
World Trade Organisation (WTO),
International Standards Organization ( ISO ) ,
North Atlantic Treaty Organization ( NATO) ,
European Union ( EU ),
Corpora ţi ile multinaţionale, ş.a
4. ORGANIZA Ţ II Ş I PROCESE GLOBALE :

Globalizare = complex de schimb ă ri economice, sociale, tehnologice, culturale ş i politice , privite ca efect al cre ş terii interdependen ţ ei, integr ă rii ş i interac ţ iunii dintre oameni ş i companii situate în diverse zone ale lumii (sursa: http :// en . wikipedia . org )
GLOBALIZARE

Economic : investiţii străine, organisme şi sisteme internaţionale, practici specifice ( outsourcing , offshoring )
C ultural : schimburi culturale , multiculturalism , diversitate culturală, turism dezvoltat, imigrarea, tradiţii şi valori noi
T ehnologic : infrastructuri globale, transferul informaţiei
L egislativ : standardizare şi reglementări legale internaţionale
EFECTELE GLOBALIZĂRII ÎN SOCIETATE

II. Presiuni asupra universităţilor

1. Ritmul schimbărilor "If you aren't a little bit afraid, you ain't going fast enough." Richard Petty “ Dacă nu ti-e puţin frică înseamnă că nu mergi destul de repede.”

2. Explozia cunoaşterii

3. Masificarea învăţământului / Finanţare

4. Învăţarea pe tot parcursul vieţii

5 . E-learning, metode de învăţare

6 . Diversificarea ofertelor pe piaţa educaţiei

7. Nevoia de deschidere

III. Situaţia Europei în Contextul Global

PIB pe cap de locuitor raportat la puterea de cumparare

Rata de creştere a PIB

Procentul din PIB investit în Cercetare si Dezvoltare (R &D)

di fernta intre cheltuielile SUA si cele ale UE este in acest moment aproximativ 120 miliarde € pe an
80% se datorează cheltuielilor sectorului de afaceri pentru cercetare şi dezvoltare

Num ăr de cercetatori / 1000 de angajaţi

Îmbătrânirea populaţiei This indicator is the ratio between the total number of elderly persons of an age when they are generally economically inactive (aged 65 and over) and the number of persons of working age (from 15 to 64)

UE şi Agenda Lisabona

Obiectivul iniţial (2000) Europa să devină, până în 2010, cea mai competitivă şi dinamică economie din lume, bazată pe cunoaştere , cu locuri de muncă mai multe şi mai bune şi o creştere economică susţinută ...

2005: Cre ştere economică şi locuri de munca Un nou start pentru Strategia Lisabona

Elemente cheie:
Piaţă interna eficace
Comert liber şi corect
Legislaţie mai bună
Imbunătăţirea infrastructurii
Investiţia în cercetare şi dezvoltare
Accelerarea inovaţiei
Crearea unei baze industriale puternice
Locuri de muncă mai multe şi mai bune
Forţă de muncă adaptabila
Educaţie şi abilităţi mai bune

Triungiul cunoaşterii: Educaţie Inovaţie Cercetare & Dezvoltare Mobilising the brainpower of Europe: enabling universities to make their full contribution to the Lisbon Strategy

În domeniul Învăţământului Superior ...

Finanţarea învăţământului superior ca % din PIB

În SUA , media cheltuielilor / student / an este mai mare cu aproximativ 10.000 €

Topul Shanghai ş i Times Higher Education Sup p lement

Comisia Europeană The role of the universities in the Europe of knowledge Mobilising the brainpower of Europe: enabling universities to make their full contribution to the Lisbon Strategy Delivering o n The Modernisation Agenda For Universities: Education, Research And Innovation 2005 2003 2006

I V . Procesul Bologna

Ce este Procesul Bologna ?

Armonizarea sistemelor de învăţământ superior din Europa pentru a construi un Spa ţ iu European al Î nv ăţă m â ntului Superior (SEIS)

De ce este nevoie de SEIS ?

Transparen ţă
Recunoa ş tere
Mobilitate
Competitivitate ( SUA, Japonia, Australia )

Cine ?

Mini ş trii din 45 de ţă ri ale Europei
ESIB – National Unions of Students in Europe
EUA – European University Association
EI - Education International
C E - Comisia European ă ... ş i al ţ ii

Când ?

1998 – Sorbona 1999 – Bologna: “The European Higher Education Area (EHEA)” 2001 – Praga: “Towards the EHEA” 2003 – Berlin: “Realising the EHEA” 2005 – Bergen: “Achieving the goals” 2006

Ce treab ă avem noi, studen ţ ii , cu Procesul Bologna ?

“ Mini ş trii iau not ă de participarea constructiv ă a organiza ţ iilor studen ţ e ş ti î n Procesul Bologna ş i subliniaz ă necesitatea de a include î n mod continuu studen ţ ii , î nca din fazele ini ţ iale , î n activit ăţ ile viitoare”

“ Studen ţ ii sunt parteneri cu drepturi depline (full partners) î n luarea deciziilor î n î nv ăţă m â ntul superior. Mini ş trii iau nota de masurile legislative ce asigur ă participarea studen ţ ilor care exista î n mare masur ă î n SEIS. Ei fac apel la institu ţ ii ş i organiza ţ ii studen ţ e ş ti s ă identifice moduri de cre ş tere a implic ă rii efective a studen ţ ilor î n luarea deciziilor î n î nv ăţă m â ntul superior.”

“ Subliniem rolul central al institu ţ iilor de î nv ăţă m â nt superior, personalul lor ş i studen ţ ii ca parteneri î n Procesul Bologna. Rolul lor î n implementarea Procesului devine cu at â t mai important acum, câ nd î n mare parte reformele legislative sunt realizate , ş i î i î ncuraj ă m s ă continue ş i s ă îş i intensifice eforturile de a stabili Spa ţ iul European al Î nv ăţă m â ntului Superior.”

Efortul de Implementare a PB: Nivel european Nivel naţional Universitate Sala de curs

Care sunt liniile de ac ţ iune ale Procesului Bologna?

Promovarea mobilităţii
Calificări uşor de citit şi comparat
Sistem bazat pe 3 cicluri: Licenţa, Master, Doctorat
Implementarea ECTS – European Credit Transfer System
Promovarea dimensiunii Europene a învăţământului sup.
Cooperare în asigurarea calităţii
Învăţarea pe tot parcursul vieţii
Participarea universităţilor şi a studenţilor
Spaţiul European al Cercetării
Dimensiunea socială

1. Mobilitate
Cu ce ne ajută asta?
experien ţă de î nv ăţ are valoroas ă
instrument foarte eficient de promovare a cet ăţ eniei ş i valorilor europene
accesul la o diversitate de oferte
faciliteaz ă cre ş terea calit ăţ ii î nv ăţă m â ntului

Date concrete:
Se refer ă la: studen ţ i, profesori, cercet ă tori, personal administrativ
Î ndep ă rtarea barierelor
Componen ţ a social ă ş i cultural ă puternic ă
Programul Erasmus (3 mil . stud p â n ă î n 2010)
1. Mobilitate

2 . C alificări uşor de citit şi comparat
Aduc coerenţă în r ecunoa ş terea diplomelor şi perioadelor de studiu
Facilitează mobilitatea studenţilor
Cresc posibilităţile de angajare ale absolvenţilor pe piaţa europeană a muncii

Date concrete:
Suplimentul la Diplomă
Cadrul comun al Calificărilor / EQF
Contribuţia reţelelor ENIC si NARIC
2 . Calificări uşor de citit şi comparat

3 . Un sistem bazat pe cicluri – licen ţă , master at , doctorat
Răspunde masificării
Raspunde noii configuratii a pietei fortei de munca
Flexibilitate
Comparabilitate

Date concrete:
3 cicluri de studii: Licenţă – Masterat – Doctorat
perioade de studiu*: 180 – 60 – 180 ECTS (minim)
accesul spre un ciclu este condiţionat de absolvirea cu diplomă a ciclului precedent
3 . Un sistem bazat pe cicluri – licenta, master, doctorat

4 . Implementarea ECTS
F acilitarea mobilităţii studenţilor
Flexibilitate în modul de învăţare a l studenţilor
A cumulare si transfer de credite de studi i

4 . Implementarea ECTS
Date concrete:
European Credit Transfer System (ECTS)
60 de credite / an de studiu
Fiecare activitate de î nv ăţ are are un echivalent in credite
Există o logică foarte coerentă a sistemului ECTS

5. Promovarea dimensiunii Europene a Î nv ăţă m â ntului Superior
Cu ce ne ajută?
crearea unei identităţi europene în interiorul şi exteriorul SEIS ( dimensiunea externă a SEIS )
cre ş terea atractivit ăţ ii ş i a competitivit ăţ ii institu ţ iilor de învăţământ superior din Europa
creşterea angajabilităţii absolvenţilor din SEIS ( lb. străine )
un răspuns la problematica educaţiei transnaţionale

5. Promovarea dimensiunii Europene a Î nv ăţă m â ntului Superior
Date concrete:
studiile integrate ( consorţii universitare , Erasmus Mundus )
programele de cercetare în echipe mixte
dezvoltarea de module, cursuri şi a programe cu conţinut, orientare şi organizare european ă .

6. Asigurarea Calit ăţ ii
Cu ce ne ajută?
compatibilizarea sistemelor de învăţământ europene
menţinerea şi dezvoltarea unor standarde înalte de calitate a învăţământului superior european
recunoaşterea internaţională a sistemelor europene de învăţământ superior ( atractivitate şi încredere crescute )

6. Asigurarea Calit ăţ ii
Date concrete:
dezvoltare de criterii şi metodologii comparabile
( sisteme interne de management al calităţii )
reţelele de asigurare a calităţii ( ENQA , ARACIS ; transferul exemplelor de bună practică )
participarea studen ţ ilor
transparen ţ a informa ţ iilor (publicarea informa ţ iilor)

7. Î nv ăţ area pe tot parcursul vie ţ ii (LLL)
Cu ce ne ajută?
provocare a societ ăţ ii bazate pe cunoa ş tere
trasee flexibile de formare (ritm propriu de învăţare / de lucru)
confruntarea competitivităţii profesionale şi a noilor tehnologii
îmbunătăţ i rea coeziunii sociale şi a calităţii vieţii

7. Î nv ăţ area pe tot parcursul vie ţ ii (LLL)
Date concrete:
extinderea ofertelor institu ţ iil or de înv ăţă mânt superior pentru programe de formare continuă
recunoa ş terea studiilor anterioare (prin ECTS)

8. Participarea universit ăţ ilor ş i a studen ţ ilor
Date concrete:
participare la implementare (sentiment de proprietate)
“ studen ţ ii trebuie s ă participe ş i s ă influen ţ eze organizarea ş i con ţ inutul educa ţ iei la nivelul institu ţ iilor”
studen ţ ii sunt membrii cu drepturi depline ai comunit ăţ ii academice (full partners)
autonomia universitar ă

9. Spa ţ iul European al Cercet ă rii
Date concrete:
interdependen ţ a î ntre educa ţ ie ş i cercetare
introducerea doctoratului ca al treilea ciclu
cre ş terea cooper ă rii î n cercetare (interdisciplinaritate)
cre ş terea relevan ţ ei practice a cercet ă rii
cre ş terea fondurilor alocate cercet ă rii

10. Dimensiunea social ă
Date concrete:
meritul ESIB
linie de ac ţ iune cu implica ţ ii ample
condi ţ ii adecvate de trai ş i de studiu
date comparabile
cre ş terea coeziunii sociale ş i a echit ăţ ii
î nv ăţă m â ntul este bun public ş i responsabilitate public ă

O seara frumoasa ! Ne vedem maine !

2005 - Prezentare - Training Saptamana Bologna in Universitati

by Traian Bruma on Nov 26, 2009

Accessibility

Categories

Upload Details

Usage Rights

1 Embed 2

Statistics

2005 - Prezentare - Training Saptamana Bologna in Universitati Presentation Transcript