1. ORTHODOXA ROVIANA
REVISTA PERIODICA ECLESIASTICA
f,tok,FItc97,61b-5')
Anal al 11111-lea, No. 10.
OCTOMVRIE.
k254_,4X4A16`
TABELA MATERIEL
pagina.
I Condica Santa"
Misteriul Penitentei
III Petro Cercel Mit cu Popismul
1 V itbocalifisul ...... .
713
733
745
75 5
V Drefiturile Patriarchies de Constan-
tinotol 771
VI Notice Istoriee 791
4k,
c.
BU'CT REST=
TIPOGRAFIA CARTILOR BISERICESCI
Strada Prinoipate16-finite No. J4
1884_
(7441. ,Ao
t):P
s Ccj
r.II
.
03
-4
www.dacoromanica.ro
2. AWL VIII. BUCURETT, OCTONVRIE 1884. No. 10.
BISERICA ORTHODOXA ROMANA
REVISTA PERIODICA ECLESIASTICA
APARE 0 DATA PE LUNA
Predioa Cuventul"
H. Tim. IV. 2.
DIN 1STORIA B1SERICET ROMANILOR
METROPOLIA UNGRO-VLACHIET.
CONDICA SANTA
(Urmare, Vecg No. 7, anal VIII-lea, pag. 713).
xxrx.
Urnakh apd cele doe acte ale chirotonid lull Ata-
nasie; adeca Simbolul credinte`ilqi Confesiunea tradi-
tiund bisericesd. Fiind a aceste acte sent identice
cu cele precedinte, noT reproducem aid numaT con-
Armarile actelor cu partea finala a Confesiund:
fi.0.1111fiGi K8 JIM di ArSHCBe FitAgIT dB GeISIFTA
811IGK011ie 11 is,A,ANAg KM rgFil Mt 411TIAMKI.
k817z 4:41-kCFrA, diKZ M;
WUr..tyE KXTE TOMTAE 11E A 9I
,
PIETA A Oy_
rsAANIEA cz AE HECKH 61 4TO TOATZ
inert?, IA
AmaL 11V/404; Air (-2c1-Ne.f (iv!
k1 e2
c 210077-ii:
A.?"--0:AI/KINif)107S
W.Trle ck23-1ITIAI ck lots
Biserica Ortodoca RomitnA. 1
MZi"..r041-1CiCKZ
natcpcz
rparct.
-
9
[Yr'
www.dacoromanica.ro
3. 714 CONDTCA SANTA
NOTE:
182 Aceste do'6 acte stint striae pre pagina intlia a foieT a 26.
Litera scrierei este cea rondA cu asverlituri §i identica cu cea de la
actul alegereT.
188 In confirmarile, ce Atanasie pune asupra acestor acte, se obser-
v6, o particularitate, pre carea o nottim aicT. AdecA, Metropolia Tran-
silvanieT este redusa la rangul de Episcopie ; §i acesta pentru euventul,
deck' Atanasie ar face vre un act de unire cu Biserica papaU, ca
Teofil, seri cea Calving, sAse pote afirma, ca actul unirei s'a facut
de ate' un Episcop §i cg, prin urmare el nu 'egg intru nimic pre
ortodoc§1 din Biserica generalg, a TransilvanieT.
184 Precautiunea acesta se confirms §i prin nisce regule de con-
duits, elaborate de ate patriarchul Ierusalemului Dositei, care se
afla atunci in Teed, §i de catre" Metropolitul Teodosie. Aceste regule
au caracterul de obligatiuni pentru Atanasie fa g eu Biserica Ungro
Valachiei, §i el le confirms cu iscAlitura sa §i le lash' in archiva Me-
tropolieT, spre a Servi ca capete de inculpare in cas de abatere. De§i
pre aceste capitule no' le-am mai publicat in Revista nostrA eu o_
casiunea biogTafiei Metropolitulul Teodosie, totu§i le reproducem §i
aid pentru complectarea condiceT Bfinte §i mai ales ca acolo s'ati pu-
blicat cu litere latine.
DOCITEI8 K8 MIAA A811 D811INEZE8 IlATPIAPX
C4NNTET [HI NAPIT IIETV A IEP8CAAIM8/8.1 [III A
TOATE I1AAICTINA, 1lkMIIPE8N KS IIPEA COINUIT8
MITPUIIOrIIT 8PITOBAAXIET KIP OEODOCIE 1111 K8
11EI 9E CA8 AOAAT AMY APXIEPIEI. C(I)INHIT8
A8i Arl APDIAA8./181 KIP ACUNACIE KA
PE AK23III TEAT XIPOTONIT 1111 AI FOCT TPIIIIIC AA
ELIA PX IE AIIIACTE 110P8NIIIM :
Ilia neaclarbnaTI a .1181 D8mnezeil de not iggipe de oameni,
wi 8811'bT8Tel dpgiTgnia K8 aderbpaT 1118.1TO wi -BAT() tube
amp!, wi npiqini mi de wi de cnacenii. wi K8 mire Kiwi de
cliatlepi de sine ne Keami cope a oa Will% nATAepe. wi finxb
mai KlpToc de K'bT ToaTe ne ne 4indiamni, cope
dparocrTa ca K8 qieie JenigiTe opIndgiaae wi Kanoneng itn
olumpi wi nopgnqi wi npin MiTKAOK8A AenigiTeiop orbndgiaie
npivenem wi gKnoamem upe aqexam di.T1Topirc
do deve Daninezeg, dsal coinTele cgpinTtspi denTpg sapo c(tin-
ceialalT
UIE
MITP110.4IT
mi 41,11BIJIITKpi
ca,
www.dacoromanica.ro
4. CONDICA SANTA 715
Te ail) case uopgngi mi iingT4p)Tapl iindipenTIndgne Abp de
niiademi mi Abp de rpemail 8111Bl'LM /in Koala coinTel goei
came. nizind Kri annpuTgA npin IniaCJOK841 ccDinTelop clue no-
pgrigi ganomingeie mi mbpTSpiciTnpi ie. gei ggpaTe mi 4,1p de
npixanl gpedinnel noacTpe mi npin finTps o naz1 Ka agInTa
ale coinTelop nopgngiAop J81 DifnIneZeil crpliggeme via Dgm..
nezeeacKI, nil Anminoaci, .iincDpgmcwape, mi paz1 a maroggc-
Tigii gpedinuei noacTpe. K8 ail K'bpopa coinTelop
ugTinpe wi golnigie CI *unpin wi cb zmixnecgg
de Aa gel oixAeni wi pbi oameni, pinipiAe wi Algorniire mi
geAe de acunpa anpoaneaop Gii geginiAop, pulitchpi de an gel
cnaguii mi geie dinTpe ()ameni gplacel wi npigi cb gonTineca
WI CT, onpocgg mi Cb cnopecxg Aa gel ge nmecgit nopgnghe
Agi Dgmnezog ibanTeie verve Brine wi HAIKKTO Agl Dgmnezeg.
Adeime G 19ia mi gnipea mi dparocTIa mi npeggm npin Gaza
ccAnTeAop nopgngi are Jnt Dgmnezeg, Cb 4indipenTiarg mi
ToaTe aiarre sue (Faure, mi dinTpa agecTopa nowbugipe
iinglabTari, cb iiinnodosecug mi nIpagapiAe,
mi gopoage,e wi rbudgpia oarneniAop wi cb adaone .ia geI
Ks minis _Blub gomie gglarbuilop mi dipenTaTe agInd aoe
a glpmgi, wi a Jinea cTapea gea nngillifeb mi snipe 1p de
upige iinTpagecTam Kin iaplin iacTe dinfOTpiBb giAgapia Jul
dainlmapia coinTeiop aoptingl Lae Agil Dgmnezeg, de a drive Aa
gel pbi Gii K'bAKITOpi mare drn giale itnnoTpial, nedipenTU
ZIK nil AIKOMii, poadeie glue rue aAe neelmioacel wi ne-
iinomarei nooTe mi JOK de niginiica cTape, nave An gei
nerbrTopi de clam de coinTeAe nopgngi am, Jai
Dgmnezeg sprmggiAe ini yhzgoaeAe giaie din de eine : nape
p7,75rbil adgg la oameni dezmdmidgipl de cnamnie de spIame
dap ye .11.0gliiibTgpa wi oxT3pmmipla nii gpmapia Dbmnerge-
wirop Ae01 aa8K, la oameni onnape mi mmagipe de OTITia
&ie. lap% Aincipia mi deimpTapia dgmnezlewilop Aeni adage
Ja oamenl TOT gIaAe 4innoTpigl.
Kadecl apxiepiia Ta Toinia,e.se anOCTall,
nil npopogiAop. adeglTe C41111Ta expinTgpl siege ml
glaAe calciToape mi nlpinTemi opindgele, adegwe Karma-
00p8lIgi Dam-
nezlemi,
Uli
ct fnsummarb,
fin
KbiKbropi mi
o. esinuisop
nowt, nil
www.dacoromanica.ro
6. CONDICA SANTA 717
C X73 TiRbpiT 41,1 ziiei BlarolecTiBial wi Jamnaviiai Demd, ICJ
KocTandin E'belpaB Boesod a TOOT orrposiaxiI.
3. TpeRoe apxiepiia Ta, ci rpiocen2I cI ci curb vials iu6nTe
Taini aie clsopnigemiiniciapigi CI C6 CAOSCaCKI, li CL CI 91-
B bpinacwb dont opindoiaia CcIaTif Biclapivi, nil don% imolai,-
Topa Wi *nRinaipia coingizop ni pinji. AdeSITO C.IIITOA BO-
Teza JH apiame de nesoe ci 43aKI nil ILR de no Ba. a-
nima epee; ci BoTIaze mi mipian, nowni KO an% impart., zi-
whnd BOTinO'bel pOESJ 381 Dmmneze ,fin nome.ie TariAol Wi ai
nil at coinTsaoI dox Iapi Kind no aa nesoe, c4)in-
ZO.1,sorezil vs CI as SI 4111 siciapiwb mi ns nomal so an b vi
CI, CI sane onT de ileums *n
e. ikndarb tie Ci BH BoTeza SOTtii8J1 CI, Ci mi nonnzoincRi
58 COIRTO.1 mip,
1Tel:ion apxie-piia Ta, ci rphaelle, ,findan tie
ce no nonybzoi (leA BOTOZaT so etPanTor mip, ci ci Wi npitie-
moiacri, Taini
Tremie apxiepiia Ta, Ja npla Tian% a Dumneze-
emit AeTopriI, ci neaoeigi Ja CitintOn el, ci ci adoul rubble de
rpis Roparb mi docnim mi Bin Ita all% amecTeRaT, m l Ci COKO-
Tete apxiepiia Ta 111i 01 dal mi coRoTinga Wi rinds] TOTS-
pop npaaocaaanigiAop, WI, cialpinipia eT, adeinre npecpatie-
pla, CT, ave sa unainTeAe viaAe dornnepli, npin porlgionia
BilaTOCADBODiia bpiaToAsi. Wi SOW WI, IIIi rog npasocAnanitii
arwra npeoul KIT mi mipiani, tipitielgoindoce so domnezeemi
Taini, CI npitiraoeco8 dinTpu atni,ndoao aciamene,
Ksm ap cbi din wane mi din Bin, adesITe din Tpon, mi din CIIMO.
Tpenoe apxiepiia Ta, Ja TaTII8 apiOgii IRA /11.111iiiINT, Bpind
a xipoToni npioT 0a# dilnxon,. calf iflOdiTaK0/1 Cag qiteu, Cb
ltepveTezi, Wi ci aaeni, Wi CI Ile fiainTe npe vei qe elm. aped-
nigi. d.ni noponmi espinro i, nil dani OOKOTTOAa
mi Olt dilaRonii, ci is aminTe ci
(pie ars nivel de ROM lincapani, aii -mime Kn o moiapos*neopaiii.
adewhTe Cat CI oie WRIST oiemre Rape ana MI
oinrspi moiape, n1i aviala ci no iie (1)OCT ald813I, Cain JacaTt
de rbps0T, Ropin, (Hi opf Rope npeoT, c4difaRon done
FOCI, ma
(Di
Wi an.
47. till /curb
fin csinTese
C4,1,11T.1
nil
Column ccain-
glop wimp. Trial npioJdil
ci .tie Anal,
cpg xi-
1.
einsfspiie,
to
www.dacoromanica.ro
7. 718 CONDTCA SANTA
poTonie Ba J188 Wi 8ATI semiae. C'b hie AinCiT de npiouie, KIT
null Aeroprie, nigi OAT Bepi ie Trani, CI n8 II 08T72 Ao8pa.
T. Tpea8e- apxiepiia T8, la Taina mule cm amzergi cniueAe
d8nm opnduiTeAe Kanoane, mi KU 7, ziAe mai nainTe, Cb mp-
T8picemi iinope8napid nenTpx oBigiai8A 111i ad iTe npigini, ge
ag (Mir A8 'raffia agiacTa Biciapisa TpanciABaniel nun, ;mum.
Pi. Tpesne apxiepiia TA, Aa Taina noBlinuei, adeicm Aa icaose-
donie, c 1) aiei,ii mi C'h ad iinainTe npeou, Eapil Bop chi Aa alum-
zape Mit) MI de npiogie, 8T1T8 epmonawi KIT 111i uoni de mip,
Ka cm upiimiacum rbad8piie npaBocAaBnigieop, Illi C'b I 11ndipen-
Teze aui Obi nOrbpi'ICKI, Jika Haifa via itnnmplTiacsm, wapia
MONO via de OSW0 C4)73/1T8AMI Xp. Biciapirs 0 nponoBecloia-
me, *mum mi nop8ngiame.
Xi. Tpentse apxiepiia Ta, CI rpiatemi a cm icnoBediii npaBo-
ciannigil 18 ditxoBnigi nmpinui nop8plo, mi mai BmpToc AR K%Te
:8, nocT8pi rAe anmi, cog ma n8uin nybuopm AO nmpiacimiAe
'Ow map!, mi aciamene cm nopongemi, mei icnoBedniui cm C'b
11011118I8C11% 118 d8mnezeemiAe Taini, de Bop Bpia adiace, cats
mmsopm de Z, op! JiInTpan an, adeKiTe An eieme !cape flOCT,Cag
mai nogin de neaoe TpeB8e a CI ElpitIWKi An mapiAe mi coin-
're nii:gi.
d'i TpeB8e apxiepiia Ta, cm nop8ngemi ; ctmnT8A mauls cm
CI (13/1KII Aa gel- tie CI, BOAIllBeCt8 Tp8niame mi Aa gei ge cm
BoAnuems c8eaeriame, *nem cm nu cm oar!, nigi odaTi de lin
npeoT, vi de i, ea qeA mai login de doi.
V. TpeBoe apxiepiia Tfl, An norpiBlniiAe BpedingiomiAop. CI)
rpixemi cm ci owl, umnybpiAe, cAmBeac, uazaniiAe nii enure
ge cmnT.TOKMiTe mi opmodmiTe de chsopnigiacua BiciapiBm mi
aciamene CIO 01K'b nomianhe mi Aempriiie mi miAe.se [temps
vela ge ape nidiazde de Bilaum Biagnirb : ag' pmnoctil nipinJi
mi opau al nompi npewim anocToilacKa Biciaplin A88nd deAa
coinuil anocToAi ai 111ZiT nmn EIK8M.
5i. Kadecm apxiepiea TO, C% cozoTemi de coinTeAe Baco wi
de coinTeAe odogpe, adernore cm rpisemi a Si c(DinTe 13 ToaTe
BiciapigeAel dicsoce, mi noTipe mi ceinTe iBoane, mi. K8MK1
coinTeAe iuoane W3 0111T ape Aa Biciapigi Ith11181 cope nodoasm,
www.dacoromanica.ro
8. CONDICA SANTA. 719
ill cape IliOCT031npeK8m Yea de a 'MITI asmea CcI)111T151 flA
TeA cisop zige is xoTipipla .181 mi is agecTe C'bpaTape Ilia
uts gincTe C'b dea, n8 via d8npe Kpedinga non-
ndeai,parb liniginigisne, Hope ci cocaine n8mni in D8mne-
zeincKa ripe, gi *a ye Kin ci, db gincTen is dilnaiauipYa gincTi-
Tel mi de Diana oixiioapei Kp Byi, mi coinTelop Esnnaeaii, nil
in aaarre c4,ingiTe nodoose, mi ad8gepi de Tilmlepi mi de AB
mini, cape gincTia agecTopa ci, ci 4301r131 npeK8m mi is gei din
Tpini Ka BaaroyecTinie ca8 osiyiT. Kb gincTia iicoanei
ped8ge an Motu yea adearbpaT, mi ilea go C'b *uncial koaner,
4in Irma All CSIIT cTapea gensi ye Tam cKpic.
Tpene apxiepiia TO, ci adayi aminTe nipodnabil via de
ramie nil de Au nipinui dam, nenTps Ci8B1), adeKITO
anal iacTe KO adearbpaT mintaogio 481 D8mneze81 mi oameniaop,
domn8a nocTp8 Ic. Xc., mi ea neag minTaiT ripe not, mi ea we-
zind dia dipianTa isi ihmnezea nii UMW iacTe nenTps not,
de agii Roam KITFI, agecTaul dommia nocTp8 Ic. Xc.
mi coAiTopi, ape c(Dianii anocToal, npopogii, nungenigii, uni ape
fliJdi dtarbitnaluvrapa cKpinT8pi, mi a coingiaop
Tpemie apxiepiia T8, CI dni Temeigi
cnicenil no cTpe. iacTe npaeoclaeniKa Kpedinni, mi ip da
ROOLSOCABBIliK0 Kpedinni nail an om me CI Rolm crud, .finCl,
is Kpedino. xpmiazi BHaja ilea KpeatinlacKi, adeKi)re stmeae
omliTe, sip de Kape Kpedinna it,cTe moapm, npesam a iaee
cKpie is nocaaniia ca, Iaicoa spnTeae D8mnezex, dipenT a-
giaia siee Rape Kpemin npaaocananiK, Tpeszie ci niziacal
npaaocAaaniKa Kpedingi, ci neeofacKi, K1,T
13a noTia Hui cape AnKpipiAe giaae ye MIT IC8 nAigeape Dam-
nez ee t-c Kt .
K. De apinme dark, ye dame oepigiT8.1 neTp8, .iltrrpe npo-
pogi eg ,DocT npopogi minginomi, mu Trine anocToal (Docr
anocToe minvinouii, cinT4mi *rape Kpemini Kpeji ini mingi-
nom, wi de nesoe 8pmiars Kind apencse uti Kind illndoipi, Hind
is dorme, uii Kind 11a nipawspl, KU TOT denadincisa Tpeme A p-
xiepila Ta, darn Kanoaneae csinjiiop anocToai, mi a aie coin-
'Teaop a TOFIT'b 'MOO ciapapi, cTpinni itnTp8n an de doao
man-
ci
CI
cI
Twain
cminji
ctirrii
.1111814JIT8p1,
JAKi
ne-
KJ tiTiTI. .1111CI
,pininlyione
11.
Rm
nm
co,
www.dacoromanica.ro
10. CONDICA SANTA 721
n-bpinui. iaprb JAUSIM KIM ape CK8pT Ae doaedinge agiocria,
sarria ye cb SIOMI upaaoclaonisa my,pTopicipe, nape de Kli-
p-bnd cog cicoc npe JiME8 pomlniacol, uti cad
m-bnime, mi de Bpi .me Ye Anna p8M11118CK1 facie II8J11111 nil
*nrocrb, de ea 4,1 spin K8B1nT cag noirorb no neaoe cope *nub
aeuepe Aa 'mocha tied ponnnecsg, apxiepiia Ta as 'hope dezAe-
rape, mi rbesoipea, deAa Temeil adesT,Te deia Yea enineacsi.
C Inc% mai ne opmb de 'roue, ziyem CI Rade apxiepiia
Ta, de apiame ye de domnerbecoon dap TIM' Klemm', nil 8(8-
rai eoanrenecso npe rpomazg ai aFiimiT, eannrenique mi wb-
pinTiaige, Tupma Ye ui cag daT de Apia CCIAIT81 do; o
inpmoeuki, aui none C80AeT8,1 nenrpo oi, npe vei Ye meprs Aa
*nToniapeson rulipenTezi Aa nb-
zeuti mrbinin onpae de nedipenrbui de JIICOMiT K8 prbuipe, nil
de yea maps prboTaTe cimonie, ye i. cre ninTa xipoToni 1, Ka cy,
no iai de Aa xipoToniiAe npeouiAop wi diiasoninop, Inl aATop
niyi Ban!, nivi mirk nisi mai nlinTe de xipoTonire nigi dn-
xipoTonie. nenTpx orb ns ck *Dwarf, domnezeipia, nenTpo gel
irbirbcToluicICTOI*nrpascsTopiii, npe yei
veAop ninciui adnyi-minrbeapea Yea dank naTingk, C'b
Te snoop] so yei Ye CI mi K8 Ye ye urbnro.
fin nocTopi mi fin poui Domnezeg C'b TO vbsoaeigi,
anpaTe cape domnoA bdivi zioa nil noanTia, Cb npi-
tier' nenTpo cooneTene Ye ui cog 4/1KpOZ8T. mi cnixeniis top
decac o vepi, npeoum qui daTopi a da cioma nenTpo dbn-
ceAe. S8M110B81,11, oeplyiTol aaaeA, niidb sone! ,DanTe nil sone
op ondsiaAe, npin (Paie ToTpop crb Te apwr, no nainTea-oa-
meniAop Axnlina npxiepiei Tane. crb nominiaze. uli ama To-sei
arrbTa cape nodonsa siclapivii. mi cope CAOSO yensi ye crbnuene
O'bg IleriTp8 chnca Mari ripcaT, Xp. tied adeabpaT Domnezen,
nocTpx, nape mi mdescdoim, mi porkm, nil dons *ndenonraTe
srbTpluiaue Ks mapi nIdescdi Aa yin rITirb coinuinop 43epitlipe
ck vzonni, cnde a ToTopop nldbacdoirra odixwb oaci,ole,*n -4% c.
lc. DOMU8A noclpo, Erb en iacre dkrbropig Iui IllaTIlift B8111-
rbuirop, lili .181 el, !cosine cAaBa, YincTia Ini dlnainb4lonia, Tit
Biagi! Bilitli1Op Amin
Cog cInT fin Esstspemi 7 iAX'IH 4116. AGNA B apii.
mi TialpiT p8-
rb
CI
111KaTaAni, CII asniinl, cbgi
n1,818figi Cli .pndipen-
reel, cb
SKKripb, Cb annul
eyries
main!
cr)
RA phi.
cro
www.dacoromanica.ro
12. CONDICA SANTA. 723
NOTE:
185 Acest act, dat de Biserica Munteniei Metropolitulut Atanasie
al Transilvaniei, in unire cu patriarchal Ierusalimului Dositei, nu
este subsemnat gi de catre. Metropolitul Teodosie, ci numal de Patri-
archul gi de catre Atanasie.
1" Actul este scris pre o chart. e, ce are un format mat mic, deck
ceialalta chartie a codiceigi el trebue sa fi fosf ageclatintre paginele
condicei sante 160-171, aflame la legarea et, petrecuta dupa mor-
tea MetropolituluT Teodosie. Actul inainte de a se pone In condica la
local indicat, trebue sa, se fi pastrat in arehiva.
137 Scrisarea actului este cea ronda amestecata cu litere codate gi
are si Mine asverlituri.
138 Nu trebue sa ne inpresioneze interdictiunea dela punctul tint',
puss asupra lut Atanasie, de a nu ceti serviciile divine pre cart]. ro-
manesci. Acesta provine de acolo, ca la 1698 alma se facuse tradu-
cerea tipicurilor din cartile de serviciu, Tar a rugaciunilor gi a canta-
rilor, unde se atingeu dogmele credinIei gi morala cregtina, nu erau
inca facute de catre. vre o Biserica romanesca. Cu biblia Inse gi cu
marturisirea ortodocsa lucrul era altfeliu ; cam aceste cart' avea a-
cum o traductiune romana autoritara.
XXX..
MA'ElMOE 'EAE SZ or- eITIO-
WH'COE TH-E `ATIOTA'THE
MPO-110'AME elEPAIIO'AEQE
O'IKEIA XEIPI' IIPOE'TNEA,
KAI' IIPOETPAn.
MACSIM CU MILA LUI DUM-
EPEU ALESUL PREA bAN-
TET METROPOLII A IERAPO
LEI CU (MANA MEA M'AM
PROPUS I M'AM INSEMNAT.
Kplh 4:'srpr oy'H 23 Jaiti588 T iti t KApfpf 141;111 i 041 f, etc.
1
+ HZ
z".., '.-
Me 1-Y911E6E11i
.;,
At
"N. .t.
As a'stert MA URI KI,Tt 1 0Mt Af pi Agri&
.k.
csavHs
., ..,
lifiKHEATImii LTI 41 apt ILA pie metro, ca A f na5Ectsk 4FTp8
TOsT# gi`raups mt .. ref sE, A 05CT (7210.1702).
A
4 A
iAr CA67 /Xi ,/euilat Ale
44 4 gkrt) cfro ,k-f( (ast
4.7.cakir af...
Ss
A
-/g.)4(4.
www.dacoromanica.ro
13. 724 CONDICA SANTA
NOTE:
139 Actele chirotonieT luT Macsim se aft, &arise pre pagina a doa
a foiei 25. Scris6rea este cea ronda, cu asverlituri.
140 Fiind el Eparchia lerapoleT nu este in eparchia Ungro-Vala-
chieT, de aceTa of actul alegerel luT Macsim lipsesce din Condica
Santa.
141 Ambele acte sunt dupre cuprindere cunoscute lectorilor, de a-
ceia noi nu le mai reproducem In intregul lor.
MI.
rnOtr II '4)101 'EAE'S./ 0E0T
TIrE eAPIQTA'THE
ET'OrMIOI 01'KEI'A XEIPI%
IIPOE'TAXA.
CU MILA LUT D-VEff ALE-
SUL PREA SANTET ARCHIE-
PISCOPIT POGONIANIA, Etr-
TIMIE, CU MANA MEA M'AM
INSRMNAT AICT.
Urmeza apoT simbolul credincei in limbs greca,
care nu este scris tot, Tar din confesiunea tradiciuneT
bisericescT noT reproducem numaT partea final' :
IIpbc TOCCOE.; Zai a xilvrterat zpo-
vdima 6 ccerptapxocbc, %at oixoupx-
Inxbc 0.pdvoc mo5op.oXorei) Surpo-
Vmstv xecca 7ViV2(Z 2p67TOV aurapsy-
xtinta tecci.4 ,c1;1 &void% 1.1.06:
iteora, = Pre 16)20 aceste §i ca-
te prerogative are tronul patriar-
chal §i ecumenic marturisesc, cg,
be var.]. fazi in tot modul neatinse
In eparchia, meas. 1702.
4v7tAge, r84-co w; efAii 4,0-Zhly
tHauxvi;
= t Alesul en mila luT 0+6 a Arehiepiseopiel Pegoniania
Entimie, du Juana inea am subsemnat.
NOTE:
142 Actul alegerel lui Eutimi# lipsnsce pentru envintele cunoscute,
aded." ea at fost ales In ara eparchie, Tar cele ale chirotoniei aunt
scrise pre pagina intAia a foiei a 26.
143 ScrisOrea este cea gr6c6trondAt adea, ealigrafiert en putine ab-
reviatiuni.
VI .4`
--kAd
c, etziiN7 ZfP,rgra41/2.-,Z 111,
4'
'AP XIE-
MPS/
g4
www.dacoromanica.ro
14. C ONDIC A SANTA 725
XXXII.
AE herkAilE 91 Ilerk COTA E'iiKOHIE 4,,E AA EV-
SZa e pxml (1)Z° t16 A E amszpa inKc, rinzini-
0114,,ar CJLIACKA INAToph, cepEpH4HTVA KV M H-
v0(1)A. KA CZ NV OE A 9A TB apwrz EfIK 4111E A' EV
c,.. ..r., 7 i_
ZqAc? irizr M nvro , A ?yl ROE IlEA09 'II A HtliK
CA %4 AA ArXI41, KV CCI);q4, WH KV BOA flp+ Ag-
MHHATqA1 WH 4 HZII,ATVAg illiZ91E Of 40milqAN/
rev ... i i T,
hACAeANOW lw RoCTA6H BOEKO, AO""t4W IlZei
05I
711471N(41 KA CZ ()AliZ CoKo,i'vtAx w° EVE KApE
AP-1 tl'Arty1, WH Ar A511)A;1 BerCHH, KA CZ IIIE
KEBErHICHIfi ;410 aiK011iii, W AllIgH4VCE E 4
GiCitoKA mHponomf 9 KAprk 11E;CTALVE NVMEAE
C(J)H 4HA0°. WH CA813144HAO6', W .4?TOMA KV k1 161
411XVI.11 Rovra TH 9 IIIN 6AENA. .f. TS 119E E rzi0ME-
Ni; 61 AA ii/IHKA BO, KV' H rHairi F 3 /I
_t
iN01-1Ark neE
/
_,_
irpEHATirVmfm43 AE AA eAtNV BO KVP il .0.AHAth. ilN
fief ,A,ANKAA KVIr AAMAKH, KAVAE cAg A'eXTA A
(m MA AE 40A0 AA A'9ATZ upisiirz EruIKonii.
./,
40 7 ;4:ATA All CAg CKpH HVNIEAE AI ;Teti `IA TA
KO OKZ. W rA fYcAI (7211 1703).
a /0 ) ;
az:PA( a:
= f Yost al Solid Avcsentie.
= t Al Pogonianid Eu-
Umie.
.- c. ...I
.;,..
-
WcpAr3
, .1
.... I
-, ts
1,
°4iiel
r 4 1 4
a
www.dacoromanica.ro
15. 726 CONDICA SANTA
NOTE:
Fost al Time leT Dionisie
144 Actul alegeret lui Damaskin la Episcopia Buzeului este scris
tot pre pagina intaia a foiei 26-a.
145 Scrisorea actului este cea ronda, cu putine asvorlituri, pre care
le conservam in reproducerea IU1.
145 Damaskin este unit din personele bisericesci, cAruia se datoresce
partea cea mai mare din activitatea nostra literara. La finele seculu-
lut al XVII-lea .fiind Metropolitul Teodosie, stalpul Bisericei §i al lite-
ratures romadesm. el grupase la Ti3rgovi§tea pre tote barbatit atiintet
§i ai meritului §i impreuna on din§ii se puse pre traducerea cartilor de
serviciu. Mitrofan, TAMIL veclut, a lucrat la, tiparirea bibliei de Virgo-
v4tea. Tot Mitrofam a, tiparit, Mineele in slavinesce, dand numai tipicul
in Ronnanqte (1698 , gi acesta pentru cuventul ca Mitrofan, impreuna
cu Metropolitul Teodosie facea parte din oinenii timpului, carii ore-
deli, ca traducerea romanesca a cartilor do serviciu trebue sit se face'
treptat §i cu inceptul din cau.sa, ,prostimei limbei romanert". Damas-
kin inse supranumit dascalul, §i cu Atim snagovenul, canto, t mat
Elie §i Iverenul, faceu parte tot din pleiada Torgovi§tei, darn luerati
pentru traducerea de-a dreptul in romanesce a cartilor de serviciii.
Activitatea literaraintre9ga a lui Damaskin o vom urratiri cu tiparirea
actului, in virtutea caruia el a trecut la Episcopia de Romnie.
Aim vom arata numai a in anal 1704 Damaskin a tradus de
pre grecesce Apostolul §i l'a tiparit in tipografia Buzeului, cea orga-
nizata de Mitrofan §i de Constantin Basarab. El prin dedicatia Apos-
tolulut se enspimK,: nihp zn AOR At inamgd 4ASIS tul iNKIH 1Napifi ToAf
AslorrZ Mits2 ouwititenZ A uoittTpZ) Amila VidETZ (4)7tVra garITE &lot/ 0"
n8A).is A9 tWil8Aom Tinorpacpi4 Tani, fiapg Ke apEpEc, A91 19A1H4518
Lui Ke EMI tOicrtiri WI tiOirtga WI EitArosnotituia (0140 L6At IIpEA [ON-
4.11 8n91 AOXittarrop8nEri tiourpe wi iiliTpononir Kip gteottociE. HIJUA
KILN 49 41["1 MAT 114.61 E ALLIE547 49111a 4E4 rp1.111 41.114Z 411 31AEnt +tripe
AaNt1tt5fe p2tin18nei npla AdMilio-Tanel wl 4NZAL0T13481 AoMm Itty.
KAN1 41035iNO a 0 Etit.4, 44413 .104)AIMPIAT As 449 ,441' 4,11 inzpipt ect.
147 Damaskin, ales la 1703 Octomvrie 3 pentru episcopia de Buzeil,
= f
npc-
Mermen
9vje;:(05
&Oil
www.dacoromanica.ro
16. CONDICA SANTA 727
el a adininistrat acest4 eparchie pens la 1708 Aprilie 16, cand a tre-
cut la Episcopia de Minnie ; adica ani patru, lum §e§e §i trei-spre-
clece
%XXIII
7,
ly(p-AtiMAKFI K'qi MIIAA Al? 3,VmNE5E8 Zttsiiill AA
N V
TA MIK OW E A EVZVAg KV 04A /A 1:1)Zr7#EK.
II9E 4 TO; OriV AMHEZE8 TaTz a 'rw II II-
, , ,. 3 ...
TOVOI (paKKT0e1-0 tlFeK)AV Wit A nzmainonv.
Aqnz coivro, 6.2(pEe Wit IlekIMECK6 11114 tirkAE
3 ainvrE CZ60Aea, KAVAE 08 ils,VNA 1 lini CA8 i)z-
K' FIE irpV .4'orzork Tow-VIE/MI KVELp11144.
NIZirTVVICE Ka' K..? CSICFAIT) Oi NNI-IMA, CZ CV-
(pki, wit CZ 11Z; K6, KATE KAMOtlNE3 WIl KZTE
TlMrkAE Aa 4 :q- zrsi ,%/1.1: C4Z4 imei1 4 LIE CA A-
1",
14)Ag% ATV `IF AA 1.1 AE 3 cz&o,ipz , WII frovre
CqCII1 TEM 'FWMINAE, WII .44.1iZLI,l'I'Vr tizirk 6Vnx
01"-ATE Kpimn CA8 ;MOT; AE C(I)N1411.1 fiZelititih.
,
TAP ,AE KITE CAa AllIZAA ,E AAI1ZAVMZ 1311 Ea Wli
iroaTi KITE AB flel MN E 111,111ME Kt' li /11 E8 W11 iic cs-
..f.
1
KZ MA Ani'vrtiaick K- CZ (la YE Kb UM fiATt RE-
-C+019111. Ulli )ITpV Taal-a Fie,i'rn,s, Alitt:Ill MrkAE,
CZ WPS rzEic'' ACVIVA EN NH KAeE AgKeVell .4.11130-
THsx NH" .itrpg' K 1461 'ill KV rr09-4 cz 'PIM 11111
cs., , A
ISILVATN)14A0P
7 .-, ,
A AECZ MZ IIM 4 IIEAWP 6bt4E, 119+
,.,
AW
,,9
MI 1CCIAnkfirrN vrzna, U.111 glieVIITOr A Tomrz
41 FA OyewliAAKIEN MIITaJ110A11 icy1 ,GEwAoci F.
r,,,,
(1)ZrZti,t1E K"
e.,
!VS
1'
11111 MX MN 'ri KV iparoTE AM-
3 ,r ,
.
. ,.
7/ r- /Z ri-
i
s
www.dacoromanica.ro
17. 728 CONDICA SANTA
111EIAKZ, WN KCg +VIKA Aq AmNEq, lief cpi
Trutt KANOANE WN 4 6Z4ZW5P CZ IliK6 FC5BZ TZ
Iroart 00rAlz, Kart MN CZ (NZ fief CrtMA WII
KqCZTq11 RA (p1 ngq-44,?, cz MX 11Z5E K,
,-
1069A
AE 'roa'ri eZW'FZLVIAE NEMeTE, WN hNKA'kNE.
AVriz AMicirrt .T KS MA TVel4CEIS6 W11 M KZ-
TE TOMrUAE CKAVNg MTleOn AI E CZ Al
K6 NECMIlma 4:Teq troairz )IA
/.. f
d-iitti //81n1;44,
,.rte
)P,f6rin A 4 Cia4 ill<01 tk_et 6yVW
cs? tt 772t e alVa Oa cia 4416-17%) .
NOTE:
148 Aceste doe acte sent scrise pre pagina a doa a foiei a 26 cu
o scrisore rondk" §i cu putine asverlituri, pre care le-am conservat fn
reproducerea actulul.
149 Simbolul credintei este scris in condica sang numal partea
reprodusA de nol mai sus. i ilea la chirotonia lui Damaskin s'ar fi
reprodus simbolul credintei dupre formula, usitata §i prin Bi-
sericile rom'anesci, not am fi fost obligati sg, admitem, ca: formula de
astgcli a simbolului se datoresce dascalului Damaskin. El din contra
se reproduce in intregul sett numaT in 1705, adecgla chirotonia lui A-
tim Iverenul, ca Episcop al Riimnicului. De aceia siintem obligati a
mantinea opiniunea 'Astra", a formula de ast1-511 a simbolului cre-
dintei se datoresce lig Antim, sell cel mult pleiadeT dela TOrgovi§tea,
carea avea de cap pre Metropolitul Teodosie.
,
"
9E APE n8-
X3(c--A-Ca73
11
ct
aste4
Mrk,
MZ°
lot
A p A ,
a
www.dacoromanica.ro
18. CONDICA SANTA. 729
&WOES/ 'EAE'0 OEOr HA-
TPIA'PX1I TH-E 'Arr Az no-
AEQE lEPOTEAAIIIVI KAT HA.-
EH HAAAIETVNHI
'Era 6raitsaav etc Stipopa iy-
xX111/Ta b xplitavacsac iniaxono4
hivtron EAapt'dov, rpoatayfi w ) kbt-
Aotatot) 7. al 7akeivoretwu "auainoo
It at -krap.Ovoc ran-qS 6uTxpopkaxiad
rupiou ropiout6Avvoo Kovacavtevotl
p.raoapapra Pos[368a , auvliX,O.ov
ti.st6p4 its.rpairttc, &re terAina-
to; leporoek-ilc 6oixpop1,ax(ac 7t6p
Oso86ato; at ot napauptorop.avat
Esporawt tCporoXenst, o mot)
esoSoatoc Toopv6pou , 6 aSptavon-
r6Xson 14.6p reolpalc, 6 ao?ta4 ri)p
&DVArtoc, S isparOXatoc )thp ph4t-
tioc rat 6 atpxteriaoroq roTtota-,
vtic x6p s60ty.toc 'cat iy r nove46-
oat Tatyq rat-Jac:ma; 6 Stakeip5at4
int:axonoc fx.}Lvirou Ekari.tov , ixtyt
Olinay to ipaellawt alzo5 xai icoot-
verA0qactv, Ec'Ttvat rat aki); Big)
CSTWp.actt (t)itokiplas. rpciiwy tizt g-
aocse .0.6X-eLa rat gX,TLcsocv
ot rarroXiTpat iv akt r x6pcf.
(:)Lp.yexot). Askspoy. `6'rt SIC to pvl-
!Law Tciov 6paoS3 a(ov, ETENCt rai aka.
ran= i v r chLonivg
irtaxor name aikrip.ce 'et al g-
Oatl)av r6tXtv at aa7roXztpat XeCtpava
rarcazolv , cor}rov sirdv Xeecpava
oxtap.catxthv rat atpattreiv. Tikov.
Fru gOstpe CLV& 11,0VOLXbV 'eta/ gatotev
Em(j oxsai)v 6rTaxonCouc ficituSto-
p.o6c. Ta-carrov. Ott Tuve= avapi);
iiv brivapeunav of -rove% autriS raTa
v6p,ouc.. xpetC6p.avoc Ttp ESC(i)
Ilatt, rat 1,4Xtcrca Tyi oireeti)
rat T171 irAsovsiecf inTecoavons tLE'Cti
Biserica Orb::local Awning
DOSITEI CU MILA LUI
D-)?Et PATRIARCH AL SAY-
TET CETATI A IERUSA.LI-
MULUI I A TOTA PALES-
TINA.
Fiind ca Ilarion, fostul Episcop
al Romnicului, a cactutti in mai
multe eulpe, din ordinul prealnal-
Iatului prea blanduluf Donau
gi voevod al total' Ungro-Vlachii
D. D. Than Constantin Basarab
voevod Intrunitti la modes-
tianastrA, Prea,SanpuluI Metro-
politil al Ungro-Vlachiei D. Te-
odosie gi ce
se aflati ale; D. Teodosie al 'Brno-
vei, al Adrianupolel D. Climent,
al Sofiel D. Aucsentie, al Ierapo-
lei D. Macsitn gi Archiepiscopul
Pogonianiei D. Eutimie, gipresen-
tAndu-se In adunarea acesta Ila-
rion Episcopul de Romnic eel
Intaturat, s'ari pus de fala, cul-
pele lut demunstrat, pre
care gi el cu gura taT le-a mgrturi-
sit. Int& el a consimtit gi adora-
torii Papa au construit Biserica
kiar In oragul Rilmnic. Al doilea,
la mormintele ortodocgilor, care
se afil in Banta Biserica a Episco-
piei, a consimp gi adoratorii
Pape' an ingropat cadavruri de
papists*, adedi cadavruri de ere -
ticT schismatici. Al treilea, a
bittut pre un monach gi i-a dat
luT IAA la 800 de bete. Al pa-
trulea, pre femeia unut barbat,
pre carea parin ii el au marl-
tat'o dupre lege, intrebuinIttad
arbitrariul i mat ales patima 4i
interesul, a cununat'o cu alt b4r-
bat, gi a Incuratiat Ja arlitare
2
canna
ix-AX7r4
.6.6)1-
4up.tit
sail
ceialalp
T.4
iv.
hefloi-
cday
vii;
1i
Mitropolitt,
,
gi salt
yi
www.dacoromanica.ro
19. 780 CONDICA SANTA.
iTgpoo avapbc xat iao7x6plae rpo-
tpavibc Tip 11.0tXdOCV. gTE
xat. Tyi Espana:cc!) p7pozoXerta T(13 yi-
povu &uvo5 amaze, xat sic Tip isu-
66pyrcy Toe itotpnioo eiiktjas, 'Kai
Etc psTaXa xat TcoXX« p.aprE, rpo-
cpavCtic Cima cpavepa 6vta o6x gaTt
maTaXiTscv. To6uov obrwc ix6vuov,
kirecSil Ta i7xk-4p.ocra &mob apna-
vcuc eonixsanat 'CO% Espoic xavOat,
xat Tor; RoXtuxotc v6p.occ xat mkt
Cc-A ipacpt, xrott-xaTa Tip gxxVti-
ataauxijv napecaoano , of Vet "COMO-
TOG, 11 TOLOUTOW rpgavtec,
xaza StacpOpoo; xacpoec ixaanyi.-
.81aav xat rijc EeptoaCrtic air 40,91-
crow, xat arscpayfa,01 7velip.1
xotn Tijc µWV 87IXaSt pzrptovtycoc,
xat tein napeops0.6nton teponaTow
eipxtspiow. ,rcin OcTitp 7r."1/6
IC VOW IcSeXcp(By xat ao),Xeccoup76.5Y
Ecuqc, iva akbc otkoc 6 xp-tipmre-
aac Pcpnexou irCaxolroc EXapeon
oatsplphvoc xat iork6.); xa.arpip.i-
voc /gamic apxtepaTtx-ilc iverrela;
%at xat Eur6f3X7yroc xis eta-
Xijcpasearic Ocruotaryic iTcLaxoir-iic
fRpnixoo umi stvaL a6rby xat xaXeta-
.8.aL Cuc6 61pac Ta6vtic gtoc gax6c-
rricako5 civaicvo-ijc tlapiova p.ova-
xbv, xat covtivrea0at pzrei TCOY 6c7C-
X6V p.oyaviiv, xat p.lte 6yop.a Mte
gxecy akin apxtepiwv %ay
Espicoc, &XV alvat xat XiTeal5at
"auz6v p.ovaxbv,, xat o6Siv 7cMoy,
lIpotportiaj xat izt,carfj To5 s6ae-
f3satcitoo xat 64nXotd,rou a6Oinoo g-
xscy nooaCay sktipeaTivriv Tby tepW-
TaToy p.-poroXirriv o6TxpopXaxtac
x6p esoSoatov p.s.rec vijc ispic aov8-
Soo'CCU's%) StaktypOiwconi EEptOTotTOW
apxcepicov ixAiEat xat xstpozoleqaaL
grepoy infaxonoy Etc Ttv Staktyp-
concubinajul. Al cincilea, se opu-
ne gi propriului sett Metropo-
lit, staritului lui, gi neingrijesce
de administratia tunnel, gi a pe-
cgtuit to multe gi marl' peate ,
care, fiind cunoscute, este de pri-
sos a le enumera. Aceste fiind
ast-feliu pentru cuventul
culpele lui stair pre fafe; in contra
can6nelor, in contra legilor poll-
tice, gi kiar in contra s-teT Scrip-
turT gi in contra tradiliuneT biseri-
cesci, fAptuitorii unor asemene
acte din diferite timpurl s'art ca-
terisit gi de preutie s'art depe;r-
tat, (de aceia) s'a judecat gi s'a
chotarit cu socotinte; comung,
adece; a modesties nestre gi a
Prea Santitilor Archierei, aflatori
de fail, fratilor nogtri elor prea
iubitT in S. Spirit gi coliturgisitorii
nogtri, ca acesta, fostul Episcop
al RemniculuT Ilarion, se; fie lip -
sit gi caterisit de Mfg aeiunea
gi ordinea archieresa gi departat
dela Episcopiea Romnicului mai
sus numite;, gi el sa, fie gi se; se
numiasce din ora acesta pane la
cea de pre urme, resuflare Ilarion
monachul, gi sa, se ageP intro
monachii simpli, gi nits nume, nits
on6re de archiereu sti nu MIA sett
eel putin de preut ci sa fie gi
s'ase dice monach gi nimic mai
mult. Cu permisiunea gi din ordi-
nal Prea piosului gi prea
Domnitor, D-1 Teodosie ,
propriul Metropolit al Ungro-
VlachieT,-og aibA depling, putere
cu S. Sinod al Prea Senftilor
archiereT menfonatT sa alege gi
sa chirotonisiasce alt Episcop
la S. Episcovie a RomniculuT,
llipzeov.
gl4 OWLY
CCICC-
Erq
Tet6U.);
tcpily
ae
, ca
Inglta-
tutu!
ixptal
to
3
too
www.dacoromanica.ro
20. CONDICA SANTA 731
,Osiaccv etTLOYriTV inLazoittv
vtxon, zaTec rob; astopc zai [spots);
xavOvexc avSprx TCp.tov, %act iietov tijc
CepripatcwiN gyms%)
xai Irapbv ypilipta xat
inreypigni. iv Bouv.oupscrthp atps.
p.cciythp.
citatA, aid, dupre santele §i divi-
nele canon; barbat onorabil §i
demo de pastoria archieresa.
Pentru care §i gramata acesta
s'a scris ffi subscris. fn Bucuresti.
1705 tuna Mai tie.
= tpost al Tilmovulni Teodosie.
= t FostA al Andriannpolei Climent
CD
he. 4 1).3,1
/441140;
I
el)
0.4
= t Al Ierapolel martor.
o rapp
t Al Pogonianiel Eutimic.
t Vladica Teodosie.
fcp.-
itotlwric, on
id amain
.'iskr*-firrki
4,4
0r-1
Matsui
1'1,1
www.dacoromanica.ro
21. 732 CONDICA SANTA.
NOTE t
155 Actul acesta este stria pre.pagina a doa a foiei 27.
151 Scrisorea actului este cea rondI grecK cu obreviatiuni §i cu as-
verlituri.
(Va urma. Archim. Gonadic Enacdnit.
www.dacoromanica.ro
22. Misteriul Penitentei,
(Urmaro v. No. 9 anal al VIII-lea pag. 643).
Falsitatealnveleiturd bisericet Romane despre in-
dulgence.
Cu criderea invetaturei bisericd Romane despre epi-
timiT, ca pedepse timporale pentru a satisface drepta-
tea diving, cade negreqit qi invetatura amintiteY bise-
rid in privinta indulgentelor (iconomiT sail condescen-
dente). Iath, care-1 sunt punctele principale.
1°. In Misteriul penitentei D-q.eil, ertand celor ce
se these, precum pdcatele qi pedepsele eterne pen -
tru plicate, nu'T eliber4z6 in tot-di-una de pedep-
sele timporale, care puse fie de confesor (in epitimiT)
sail chiar nepuse, trebue s'a le indure numal de
cat p6catoqiT, sail in vita acesta, sail dupa na6rte
in purgator, pentru satisfacerea dreptAteT divine.
2°. Dar omul fiind slab ki puterile sale nefiind 'in-
destulatore pentru acesta, pedepsele acestea timpora-
le pot sá i se curete sail ssa-T fie resplatite, inaintea
dreptateT eterne, prin meritele prisosit6re ale lui Iisus
Christos qi ale santilor, care constitue tesaurul Bise-
riceT.
3°. Puterea de a face asemenea compenstari qi a
elibera ast-fel pre p6cAtoqi, nu numaT pre cei vii ci §i
pre cei morti, cle aceste pedepse timporale, adecit
dreptul de a da indulgentele, este al Bisericel (1).
I. Falsitatea prima ideT noT dej a am v6clut'o : ea este
(1). Perrone, Praelect. Theolog. vol. VII, Tract. de Indulgentiis,
www.dacoromanica.ro
23. 734 MISTERIUL PENTENTEf
in bpunere cu inv6thtura lui Christos despre satisfa-
cerea drepthtei divine qi justificarea peatosului, in
opunere cu invethtura Bisericei vechi, in opunere chiar
§i cu ideia shnht6sh despre dreptatea diving §i despre
ertarea sail lhsarea pe'catelor. lath ce ne r6mane de clis
10 Dach epitimiile nu sunt pedepse timporale pe
care pechtosul ce se cheqte trebue sil, le sufere spre
a satisface dreptatea diving, este deprisos ale mai
suprima, sail mai exact, de a le Inlocui Inaintea lui
D-cleil prin meritele prisosit6re ale Domnului nostru
tisus Christos qi ale santilor. Invetatura despre in-
dulge* aqa dar este intemeiath pe nisip.
2° Dach, din contra, epitimiile nu sunt alt ceva
de cat pedepse phrinteqti, avend de scop vindecarea
bolelor sufieteqti, ele pot, ca remediT, sa fie suprimate,
sail Indulcite, sail Inlocuite cu alte doctorii mai po-
trivite cu starea penitentilor, aqa precum prescriil
chiar hothririle sAntelor sin6de qi precum face penh
acum biserica ortodoxh; dar a rhdica epitimiile IAA
nici o privire la starea moralh a penitentilor, a da
indulgente p6chtoqilor Idea a cerceta dach s'ail in-
dreptat sail nu, este a abusa de un drept in dauna
celor p6catoqi.
30 Daca lucrarea epitimiilor, ca pedepse curative,
se marginesce la vieta presents, unde Vechtoqii ail
inch posibilitatea de a se cauta §i Indrepta, §i nu se
Intind peste morment (1), este de prison a mai da
1). Se §tie din canonele sin6delor a penitentiT erairi scutiti de epiti-
miile for inainte de morte §i rea§ezati in Biseria ; a acel arora le
era- interclisA Banta Eucharistie, primeati Wants Cuminiatura chiar
and ilia nu era Implinit timpul penitentel lor. (Sin. Ancir. Can. 6,
22; Neoces. c. 2 ; 1 Nic can. 13 ; Cartag. can. ,7 ; Vasilie cel mare
can. 73. Greg. Nis. can. 2.
www.dacoromanica.ro
24. 'MISTERIUL PENITENTEf 735
indulgence in folosul celor mortt pentru al scdte din
pretinsul purgator.
4° Cine-va nu p6te ridica de la un p6cAtos de cat
pedepse care au fost puse de el insusi, dar a'l scApa
de pedepse care n'ail fost puse de el,, sail 'I au fost
puse chiar de D-clef i, nu de not, spre esemplu, in
pretinsul purgator, este pe de o parte ce-va straniA,
si pe de alta chiar indrdsnet!
II. In privinta socotintet a doua avem de &cut
cate-va observart.
1° Este prea adev6rat ca. meritele Mantuitorulut
suet infinite, a, form6z6, un tesaur nesecat de char
care justifica :Ili mantueste pre p6cAtosi ; dar meritele
acestea nu s'ar putea apropria si atribui 6menilor data
n'ar avea credintl, o adev6rata chintA, si fapte bune,
fructe ale credintet si chintei, set. cel putin a unei
hotgrirt ferme de a se indrepta si a vietui cu An-
tenie , ceia ce cred si dad a intelege pAstorit bise-
ricel ortodoxe cand earth, pre p6chtosi in misteriul
Pententet. Dar a atribui pecatosilor meritele lui Chris-
tos farA sa implinesa, et conditiunile acestea si al
elibera, in puterea acestor merite de pedepse de
si timporale, la care D-q.eil insust, in.tru dreptatea
sa 't supune pentru pe'catele lor, cu un cuvent, a
da indulge*, este o violare mare a legei.
2° Meritele santilor, or cat de mart ar fi ele, nu
pot fi privite nice o data ca cu totul netrebuit6re,
de prisos, netrebuit6re pentru et insil si sa fie a-
tribuite altora (pdcatosilor) spre al justifica ina-
intea dreptatet divine. CAA : 1. Faptele virt6se
ale santilor nu li se atribue pe deplin, far6, s6, fie
ahversite cu ajutorul charulu( dumneq.eese sicthiar
www.dacoromanica.ro
25. 736 MISTERTUL MITENTET
nicT n'aA valore inaintea tribunalului drepthteT divine
de cat prin meritele 1u1 Christos. 2° Legea evange-
lich, care duce la vieta, este de o intindere nesfar-
OM, (Ps. °XVIII, 96), aqa ca implinindu-o, totu0
vor r6manea multe puncte ne implinite. Fiti deshver-
qiti precum i Tathl vostru eel ceresc este deskvaqit"
(Mat. V, 48); iath tinta la care sunt- chematT §i tre-
bue sa tina totsi creqtinii! Si chiar Ornenica Santul
apostol Pavel, nu se priveati ca perfectT i c iceau :
Nu cred ca am ajuns unde tind ; dar tot ceea ce fac,
este eh uitand cele din urmh, §i inainthnd carte cele-
dinaintea mea, inerg necontenit chtre sfarqitul chlh-
toriel mele, ca sa capht pretul fericird cerulul, la
care ne-a chemat prin Iisus Christos" (Fil.
III, 13, 14). A face ceva mai mult deck se cade
ar fi a tinde la o perfectiune superiOra acelia ce o
cere credinta cre§tina. 3° Trebue a ne aminti ca
cunt multe locaquri in casa PiirinteluT (nu XIV, 2).
Mortea lovesce pe un prune indata dupe botez, in
curhtie i nevinovatie; pentru pruncul aceata este
un grad determinat de fericire. Dac6 cel ce more
este om mare, care a avut iimpul a'qT arata credinta-
sa prin fapte qi a aduce fructe bune, este pentru el
o alts resplata decat pentru prune ; se inalth catre
un lupthtoriu sant care '§i petrecu tot& vieta
sa in ostenela ajunitreT qi a curhtieT, a shracieT de
buns voie qi in abnegatie complecth: pentru lin a-
semenea om este 6r4T o alth resplata mat inalta, un
grad superior de fericire. Prin urmare, °A-care ar fi
faptele bune ale unuT om, orT-care ar fi fast meri-
tele s6le pre pdment, pentru t6te meritele acestea
va trebui sa fie o resplata corespunzet6re, qi nicT
D-ded
D-ded
www.dacoromanica.ro
26. MISTERIUL PENITENTEI 737
intr'un cast nu pot fi de prisos, nefolositore, pentru
dreptl chiar. 4° Din aceia ca D-14et in tot-d'a-u-
na a crutat qi este gata a cruta pre pe'cato§T pen-
tru eel drepti (Fac. XVIII, 33 ; Eire XXXIII, 32,
33), nu trebue a incheia cum ca El ar fi crutat
§i ar cruta pe eel' dinteit pentru prisosul meri-
telor celor din urma, satisfacendu-se prin aces-
te merite §i atribuindu-le p6chtoqilor. Dreptii sunt
amicil §i fill iubiti al' lui Dumnec)et(I6n XV, 14,
15); tote chile for 1 sunt ptacute (Ps.1, 6); tote
dorintele for sunt bane Inaintea lul (Prow. XI, 23) ;_
tote cererile §i rughcIunile for 'I plact (XV, 29). El
bine ! din causa acestel iubirl chtre amicil seT, pal'
ales din causa intervenirilor qi rugheiunilor cele inal-
th, chtre tronul set in. favarea altora, qi acesta a-
desea cu atata putere ca el. insu§T ca Moisi §i Pavel,
doresc sa fie lipsiti de imperatia cerurilor in folosul
apropeldi (Eqire XXXII 31, Rom. IX, 3); de aceia
qi D-filet cruta pre eel p6cato§i, pruth pre fiii self
vinovatl pentru rugheitmile iubitilor sei, care Vat' sa-
tisfacut cu adev6rat ; it truth de sigur pentru bunh-
tatea ga nesfer§ith chtra unit §i catra, altil, dar
nicI decum pentru dreptatea sa, ce s'ar pretinde sa-
tisfacuth pentru calchrile de lege a unora, prin meri-
tele prisosit6re ale altora.
3° att despre epitimil, presupuind chiar ca ar
fi in adever merite prisosit6re ale santilor §i eh a-
ceste merite, cu cele ale Mantuitoriului, ar putea fi
socotite pechtoOlor pentru a'l elibera de pedepsele de-
cretate prin dreptatea diving, el bine ! in o aseminea
presupunere, epitimiile neffind pedepse puse asupra
pgcatoqilor spre a satisface dreptatea diving ci mij-
www.dacoromanica.ro
27. 738 MISTERIUL PENITENTE1
16ce curative pentru tratarea maladiilor for spiri-
tuale, nicT nu se pot inlocui epitimiile prin asemenea
merite este nedrept a da pentru aceste merite in-
dulgente pecAtoqilor, §i a le retrage remediele spiri-
tuale, inainte de a aduce fructele for salutare.
Latinii citeza spre sustinerea socotinteT for
din urma, cuvintele MantuitoruluY catre St. Petru
Orl ate veil lega pre pgment vor fi legate qi in
certi" (Mat. XVI, 19), ?Ili esemplul bisericeT vechi(1).
Iata respunsul nostru :
1° Este adeverat ca, Petru, ca qi ceYlaltY apostoli
qi totT pastoriY Bisericei (Mat. XVIII, 18 Ion XX,
22, 23), ail primit dreptul Dumneq.eesc de a deslega
pre p6cAtoqT, de al elibera de p6catele tor, precum
qi de pedepse pentru aceste pecate. Dar :
a). Nu pot esercita dreptul acesta de cat nuthal in
numele §i in puterea meritelor lul Iisus Christos, de
la care '1 au, qi care le-a (Ps incredintandu'l for : Pre-
cum m'a trimis pre mine Tata qi eti Ard trimit pre
vol... Luati Spirit Sant, carora yeti Terta pdcatele
se vor erta for qi carora le veil Linea vor fi tinute."
(Ion XX, 21, 23). Aid nu aflam nicY cea mat mica,
alusiune la meritele santilor. PastoriT bisericeT
decT nicl intr'un chip dreptul de a Terta p6catele in
puterea pretinselor merite prisositare ale santilor.
b). ET nu trebue sa eserciteze dreptul acesta de
cat in misteriul Penitentel seu prin misteriul acesta,
§i prin urmare cu 6re-care conditiunT din partea
aitorilor chiar. Cad, mat anteiti, cu deosebire pe
cuvintele citate ale Mantuitoruldi se intemeiaza mis-
teriul Penitentel, chiar dupa marturia Latinilor, qi
(1) Perrone cit. Tract. de indulgentiis proposit. 1.
III.
nail
www.dacoromanica.ro
28. MISTtR11.11, PENITENTET 739
apoY pastorii bisericei nu pot deslega p6catele p6ea-
toqilor, i pedepsele pentru aceste pdcate deck prin
charul SpirituluT Sant (Luatl Spirit Sant, earora
vetY ierta p6catele etc . t."), care se comunich, in
genere prin misteril, qi in deosebI, pentru deslega-
rea creOnilor care se edesc, prin misteriul Penitentei.
Pastorii Biserica n'ai`l prin urmare dreptul de a des-
lega plicate i pedepse pentru p6catele 6menilor
care n'all venit la misteriul Penitentij seu n'ati ye-
nit cu conditiunile recerute qi nu s'au edit cu ade-
verat n'au dreptul de a da indulgence farg, deo-
sebire tuturor celor ce le cer.
c). Cu atata maY mult n'aif eY pe acela de a da in-
dulgente pentru cel adormitY i al deslega de p6ca-
tele lor, precum i pedepse pentru aceste plicate, in
aqa numitul purgatoriil, de lire -ce aceqtia nu se rata
pot folosi de misteriul Penitentei nici a implini
conditiunile cerute de la ca ce se ed,esc. Asta-clY
latinil chiar convin ca Biserica nu p6te intinde drep-
tul seu de ertare asupra sufletelor celor adormitY,
Foi in porunca Mantuitorulun orT cate yeti legs pre
phment cuventul, pre pdmgnt, trebue sa se ra-
p6rte atat la acel ce dd, ertare cat i la cel ce o pri-
mesce (1). Dec, spre intemeierea dreptuluY ce'§Y a-
rog6 pontiflcele roman de a da indulgentiY in folo-
sul sufletelor care ,cunt in purgatorial, n'au de cat ra-
tionamentul urmAtorti.:" T6te rughciunile pentru
mortY, j ertfa liturgics, milostenia qi alte fapte bune fo-
losesc celor mortis pentru ce nu le-ar folosi meri-
tele prisosit6re ale MI Iisus Christos qi ale santilor,
(1) Instit. catholic. in mod. cateches. t. III. p. 307.
; et
www.dacoromanica.ro
29. 740 MISTERIUL PEN1TENTEY
care li s'ar aplica, per modum sufragii in calitate de
mijlocire, adech mijlocind proaducerea acestor me-
rite lui prin papa" (1)? Da, meritele MAntui-
toriuluT, multhmith nesfarqita bunath# a Jul D- .ell,
pot sa eserciteze chiar asupra celor morn o
in a folositore puterea acestor merite se folosesc
ei qi de rugaciunile ce le fac eel vii pentru den§iY ca-
tea cerU, §i de milostenii, i maT ales de jertfa litur-
gich. Dar de tkia results numai ca episcopul Roma,
precum i calalCY pastori ai biserica, in puterea
meritelor NIAntuitorului, pdte i trebue sa se r6ge
pentru ea morn, cu deosebire in oficiul santei ii-
turgii, intemeindu-se pe indurarea lui D-cled qi lh-
sand in puterea diving, de a aucli sell nu rughaunile
acestea, de a deslega sell de a nu deslega pre peed-
toqi de pedepse pentru p6cat, qi nu urmeza de aid.'
aici decum ca papa ar fi in drept de a da dup6
placul seu indulgence spre a sc6te din purgatoriii
sufletele cre§tinilor.
2° Cithnd in sprijinul inveCatura for esemplul
biserica vechi, inv6chtoriT roman sustin urmat6-
rele (2) :
a). ,,Apostolul Pavel dadu o indulge* pechtosu-
la din Corint liberh de pedepsa timpuralh."
Dar sa,ntul Pavel, precum am observat, puce o epi-
timie asupra acestui p6chtos mg ales pentru vindeca-
rea sa spirituals, pentru ca sh se mantuesch sufletul
seri," qi nici decum spre a satisface dreptatea diving,
retrase remediul, indath ce'qi produce efectul sett
qi p6chtosul s'a chit cu adev'erat (11 Cor. IIr 6, 7).
(1) Perrone. tract. de indulg. propos. IV.
(2) ld. ibid. propos. 1,
in
9i
D-sled
infiu
si'l
www.dacoromanica.ro
30. MISTERIUL PENITENTEI 741
Aid prin urmare, indulgenta in intelesul roman,
nicY de cum nu's/ p6te avea local.
b). Pe timpul lul Tertulian i Ciprian, adaug el,
Biserica a ertat de ma/ multe or pre apostatT, dup6
mijlocirea martirilor si a, marturisitorilor credintd;
i-au liberat de epitimiile sea pedepsele ce le me-
ast-fel g'a probat dreptul de a da indulgen-
te."' Este adev6ra.t ca pe timpul acela capii biseri-
ceT stimau forte mult pre martirT, i pentru mijloci-
rile lor, primeati cate o (lath pre apostati; dar nu
socoteati acestora nici decum meritele prisosit6re
ale celorlaltil, cacT chiar cu mijlocirea martirilor ,
penitenta indreptarea pecato§ilor ere." conditiunile
neap6rate pentru ertare.,, Domnul, dice S. Ciprian,
care a intrat in amerunte in privinta acesta, p6te sa
erte cu indurare, pentru rugadunile santilor martiri
chemati in ajutor de preuti, dar mime pre acela
care se chesce, se ostenesce, se rogb', (1), pre acela
care se rogii din tots inima, plange in adev6r cu la-
-crimi de cainta,§i induplech indurarea Domnului prin
statornicia sa in fapte bune (2)". Si tot odatA, santul
Parinte indemna adesea pre peatos/ a nu se rasa
prea mult pre mijlocirea martirilor, ci a se int6r-
ce si ei catre D-clew din tout inima, a'l ruga et' in-
s% ca se '1 faca bine-voitoriti prin cainta i reforma
viete/ for (8); 'I previne cä farce acesta conditiune,
(1) Potent ille indulgentiam dare, sententiam suam potest ille de-
flectere ; pcenitenti, operanti, roganti potest clementer ignoscere.; po-
test in accepttum referre quidquid pro talibus et petierint martyres et
fecerint sacerdotes." De Laps. c. XXXVI in Patrolog. curs conipl. T.
IV, p. 494).
(2) Si precem toto corde quis faciat, si veris pcenitentice lamenta-
tionibus et lacrymis ingemiscat, pi ad veniam delicti sui iustis et con-
tinuis operibus inflectat, miseriri talium potest, ..." (Ibid. p. 493).
(2) De laps. c. XVII, XXIX, XXXV. Ibid. p. 480, 489, 491).
ritali. §i
www.dacoromanica.ro
31. 742 MIS TERIUL PENITENTEI
martirii nu pot nimica pentru el' ; nu pot, ca servitorT,
se erte of'ensele facute Domnuldi chiar (1) , ca nu
pot nicT moralmente, contra vointeT supreme §i a E-
vangeliului, a mijloci pentru un nevrednic (2); gi eh
mijlocirea for pate fi primit numaT cand este dr6pta,
ca qi un preut pate sa faca, acesta conform cu vointa
diving (3). Pe de alts parte raga pre martirT qi pre
marturisitori ca el' Fla is in consihrare meritele fie-
came pdcatos, sa cumpanesca Cu. ingrijre dispositi-
unile sele, sa aprecieze natura Ili calitatea pdcatelor
(4), se mijlocesca numaT in favarea acelora cull'
se caesc cu adevdrat qi se fac placutT luT D-cleii (0.
Prin urmare, de cate orT Biserica veche a ertat IA-
cato§ilor dupd mijlocirea martirilor §i a marturisito-
rilor, a avut in privire marturia data de acejtia, ca
6meni f6rte demnT de credinta, despre adevdrata
cainta qi intarcere a acelora, Ili nici de cum cu pre-
tentiune de a socoti pdcatoqilor meritele prisositare
ale santilor martirT.
c. Biserica veche, punend asupra pdcato§ilor epiti-
miT sad pedepse timporale, le rddica adesea, adeca cla-
dea indulgente, cum se pate vedea intre altele din-
(1) ..nec remitters aut donare indulgentia sua servus potest, quod
in Dominum delicto graviore commissuin est .. " (De Laps. c. XVII.)
(2) Martyres aut nihil possunt, si Evangelium solvi potest, aut, si
Evangelium non potest solvi, contra Evangelium facere non possunt."
(Ibid c. XX p. 483.)
(2) Mandant martyres aliquid fieri ; sed si iusta, si licita, si non con
tra ipsurn Dominum, a Dei sacerdote facienda. (Ibid. c. XVIII, p. 481)
(4) Oro vos, ut.. sollicite et caute petentium desideria ponderetisin-
spiciatis et aetum et opera et merita singulorum, ipsorum quoque
delictorum genera et qualitates cogitetis.. (Epist. X ad martyr. et don-
fessor, n. 3 in Patr. p. 255).
(6)- quorum poenitentiam satisfactioni proximam conspicitis.. (Ibid.
n. 4 p. 256).
www.dacoromanica.ro
32. MISTERIUL PENITENTEf 743
tr'un canon al sinoduluT din Ancira. " Dar pentru ce fa-
ult ac4sta ? NumaY in consideratiunea sthrei morale a
penitentilor , pentru cb, vdzend in epitimit remediI spi-
rituale, ghsea necesar qi folositorti, chiar in intere-
sul penitentilor, de a rhdica, sail de a schimba, sad
de a adAoga, sail de a suprima cu deseverqire reme-
dial, dar nu spre a atribui, inteun fel sad altul
p6chtoqilor, meritele drepIilor. Este de ajuns a
ceti eanonul citat al sinoduluY din Ancira : E-
piscopiT, dupa, o cercetare matures a medulla' in-
tOrcerei, sa alba, puterea a micqora sad a prelungi
timpul penitentd. SA se cerceteze me anteid modul
vie-0Y care a precedat si a urmat ispitel, qi indul-
genta sa se reguleze dup4 acestea." (Cant. 5 comp.
7), Avesta se confirrag, de s'antul sinod din Nicea (0,
de St. Vasilie (2), Gregorie Nissul (3) §i altiY (4). Si este
de observat ca in vechime era ihdulgenta, pentru
eel" ce se c'aesc nu indath dup6 ce ad fest supusl unel
epitimii (cum se practica fli se practices §i astd-cli in
biserica romans, rata ales la iubileuri, unde se earth,
pedepsele chiar inainte de a se pune), ci numaT
(1). Trebue tot-de-una a se avea In vedere dispositia penitentului §i
modal c'O'intel sele. (Can. 12).
(2). Trebue a m'esura cura nu prin timpul duratel sele, ci prin modal
penitentei; (Epist. can. cAtre Anliloch. can. 2). "Scriem acestea ca
sk, se cerceteze fructele peniteniel; caci nu judecnn numai dupg, timp,
ci lugrh In considerare modal penitenfi. (Ibid. Can. 84 : comp. 7).
(8). Acei ce se deosebese prin rivna for in penitenpi §i care arata
prin vieta for intercerea spre bine, acel ce caatii ceia ce este de folos
in economia Bisericet pote sa prescurteze In faverea for timpul auziref
§i se-T adua mai curend la intercere ; de asemenea 'Ate sa prescurteze
§i stagiul din urma. §i se admits pre penitent laImprairt§ire poveluin-
du-se dupe starea sa de care va avea a se incredinta singur. (Epist.
can. 4).
(4). Papa Inocentiu, Epist. ad Decent. c. VII.
www.dacoromanica.ro
33. 744 MISTERIIIL PENITENTLY
dupd un timp in care p6catosul a putut simti t6ta
greutatea gresalef sale precum si a pedepseX si a se
cai (1). Este iarasT de observat ca sin6dele vechi
santii Paring dispensary de pedepsa biseridsca
admisera la santa Cuminicatura p6catosi lovitY cu
interqicerea, dar numaY, la caz de morte, si trecand
pericolul, le punea indatorirea de a se supune Ca-
nonuluT ce li s'a dat (a). AicX este o dovada incon-
testabila ca biserica veche privea epitimiile, nu ca
satisfacerl aduse dreptatei divine, care putea fi usor
suplinite prin meritele Mantuitoriului si ale santilor,
ci ca mijlace de indreptare, de care nu puteari fi
scapati pecatosi, de cat cu conditia uneT inbunatatiri
adeverate.
Indulgentele, care ca dogma a Bisericet romane,
nu sunt nicX de cum intemeiate, precum am veclut,
nici pe santa Scripture, nicY pe traditia sacra, sunt
tot o data vetamatore vi4tiT crestinesd : ele sapa,
adeverata cainta de plicate ; radica fare cercetare pe-
catosilor mijl6cele curative indispensabile pentru vin-
decarea de b6lele for spirituale, si amagind pre
popor prin promisiunea uneX imp6carY usore cu
i Biserica, pot se contribue, precum si este, la de-
pravarea generala a moravurilor (8). NumaX vorbim
de diferitele abusurY ale ierarchiei romane, care all
fost comise si sunt tot-de-una cu putinta in impartirea
indulgentelor, (4).
Archidiaconi, Gherasim Timuq.
(1). Condi. de Ancira can. 5 ; I Nio: can. 12 s. a.
(9. I Conc. Nic. can. 12; Greg. Nis. can. 2; concil. Cart. IV, can.
LXXVI, LXXVII.
i3). Cum intAresce istoria, chiar dup6 martaria istoricilor romani
Fleury 4..disc. sur l'ihst Eccles. n. 2. 16.
(4). Fleury Hist. Eccles. T. VI, libr. 104, cap. 48 ed. 1840.
gi
D-den
:
www.dacoromanica.ro
34. DIN ISTORIA BISERICtSCA A ROMANILOR
UN DOCUMENT.
PETRU CERCEL FATA CU PAPISMUL.
Este acum cunoscut, ca Petru kiopul in Moldova
qi Petru Cercel in Muntenia, inclinau eel putin de
okii politicei catre papism. Petru Cercel, ales de
boerii Terei cu inclinatiuni chtre Staturile creqtine,
§i specialminte prin interventiunea, Paper Grigorie
al XIII-lea §i a Regelui Frantei, el nu a fdeut alt
act in fav6rea papisrnului, de eat a permis iezuitu-
lui Antonie Posevin, ca sb, cutriere T4ra qi sitli
facd diferite planuri asupra re'spanclirei papismului
in Valachia. Sin-itind se vede, Posevin, di Petru nu
face nimic serios pentru papism, ca §i contimpura-
nul seii Petru Skiopul din Moldova; §i de alts parte
observfind, c'd, influinta Bizantiului in Muntenia era
mult mar pronuntata, de cat in Moldova; se gandes-
ce la un plan nu de rond pentru convingerea lui
Cercel in unia cu papismul, i face pre un grec la-
tinizator, Macsim Margunie , ca sh"-i adreseze un
tractat despre purcederea S. Duch, qi pre acest trac-
tat sa -1 insotesca de a dedicatiune, adresat6 lui Pe-
tru Cercel in anul 1584 Aprilie 16. Eca actul, ce
ni-am propus de a publica aici, qi la dinsul ne-a
condus articulul P. C. Stile ArchimandrituluY Arse-
nie, publicat prin Revista periodic a Academies de
Biserica Ortodoesii Romani( 3
www.dacoromanica.ro
35. 746 PETRU CERCEL FATA CU PAPISMUL
Peterburg, XpaTiaucRoe tiTeHi%= Lectura creqtina, §i in-
titulat Descrierea 11D.UT sbornic manuscript, ce
Ere -card a facut parte din biblioteca mOnastiwi Si-
naea" (a) se intelege a Orientula
Noi aid., insotind acest document de ecsplicatiu-
nile necesare, vom, presenta tot-o-data qi nisce note
scurte, dupa care vom face descriptiunea manu-
scriptuluT qi vom arata .§i pre Margunie, care in mania
papismului s'a facut instrument pentru a convinge
pre Cercel, ca unia nu este pericul6sa qi ca puree-
cterea SAntului Duch §i dela Fiiul este o dogma pro-
fesata qi de ortodoc§i, dar numai rei ecsprimata de
papalf.
Sbornicul din cestiune qi care intre altele cuprinde §i trac-
tatul despre purcederea S -tulul Duch, dedicat lui °end,
este un manuscript In octavo, §i astitcy este proprietate a
D -lul Pavel Iv. Savvaitov. Manuscriptul in starea de acum
cuprinde 412 pagine §i are lipsuri, dar se pare dupre o nu-
merotafe veke, cti, ar fi avut p6n6 la 450 seil. 460 pagine.
El este scris in limba gr6cii, dar find at, cuprinde tractate
teologice ale diferitilor autori, de aceia li limba lui variaza
dupre caracteristicele distinctive ale epocei, in care s'a scris
fie-care tractat. Primul proprietar, §i p6te kiar adunrItorul
sbornicului, este Atanasie Caravela, Episcop al Ierei qi Ec-
sarch' al Petrel, care la 1668 traia in retragere la insula
Crit. Acesta se probeza prin notele, aflatore in manuscript :
to lui Atanasie al Ierei, (A. lui Atanasie Caravella, Episco-
pul Ierei, §i in fine din o notii, de o manii, streina : cNeintele-
gerea dintre P. S. D. Neofit Patelara, Metropolitul Critulul
§i iubitorul de D-deli D. Atanasie Caravella, Episcopul Ierei
§i Ecsarchul Petrel, despre spiritul omenesc.. Dela Cara-
(a) XpneT. Ilrenie Peterburg 1884 Lillie p6n6 la August. pag. 181-229. Aid
comuniezim lectorilor nostrk a, vorba c6opmurb este slavon/ li i'nsgmnezii ,eolee-
tie, adunKturii. Dela verbul c6opnTb=a aduna. ItomaniT au fileut de aid' vorba sbir
en sensul de fuuctionar administrativ, li mai special adunator de diljdil.
www.dacoromanica.ro
36. PETRU CERCEL PATA CU PAPtSMUL 741
vella manuscriptul a trecut in posesitmea monastirei Sinaea
si acesta se vede din notele : cA bibliotecei St. Munte Sina-
ea, si acesta diu biblioteca mtuatelui Sinaea,.
D. Malisevski in opera sa iMeletie Pigas, se ecspri-
ma despre Macsim Margunie : (Ocupandu-se in retragerea
sa din Crit cu cercetari teologice, Margunie s'a predat ideeT
de a proba, ca intre ortodocsi si papali nu este -diferinta in
privinta doctrineT despre purcederea St. Duch, care este
punctul dogmatic si capital de distinctiune intre ambele Bi-
Margunie cauta sa demunstreze, ca papalii 41.icend ,si
dela fiiul nu dick ca fiiul este causatorul S. Spirit, ca prin a-
cesta ecspresiune el nu inteleg purcederea eternit a St. Spi-
rit, dar tramiterea lui in lume, pogorirea lui la creaturi.
Dupa aceste mergend mai departe, el afirma, ea adausul si
dela fiiul pate fi permis si primit, ca eel ce are un caracter
relativ ; ba Inca si mai mult, el este &cut de dal-6 pdrinVi
apuseni cei veki inca din timpul lui papa Silvestru si Da-
mas si numai Teologii papali si acestia ceT mai posteriori
ecsplica acest. adaus in mod nedrept, pre carii trebue sa -1
luminam in respectul sensuluT adev6rat al adausului, (a).
La aceste ides false, atat in privinta dogmei despre pur-
cederea St. Duch, cat kiar si respectiv de imprejurarile eT
istorice, pre Margunie l'a impins faptele istorice, petrecute
la finele seculului al XVI-lea. Inca dela 1573 teologii din
Constantinupol se pusese in relatiuni cu teologii luterani pen-
tru efectuarea unirei dintre Biserica ortodocsa cu cea protes-
tanta. La 1581 predicatorul regelui Batori al Poloniel, Soco-
lovski, prin respunsul, ce face la epistola Patriarchului Iere-
mia, iarasi se silesce a demunstra, ca intre Biserica romans si
cea ortodocsa nu este diferinta. Aceste dorinte ale Bisericei
protestante si papale, de a atrage pre Biserica ortodocsa in
siuul lor, fiind cunoscute lui Macsim Margunie, care traia in
retragere la insula Crit, Ii chotarasc, ca sit se pune pre lucru;
§i in adev6r, el comunica in anul 1582 Fevruarie 27 topi-
niunea, sa despre unirea Bisericei ortodocse cu cea papala
(a) AaenaimpiAcaid IlaTpiaps% MeueTi llama% Riesb. 1872 pag. 374.
serici.
www.dacoromanica.ro
37. 748 PETRU CERCEL FATA CU PAYISMUL
Mitropolitulu! de Filadelfla, Gavriil Sever, amicului sett,
apol In limba eerie despre aceia§T tesit Dogelui de
Venetia, Nicola! Da-Ponte, (a) §i apol in anul 1583 compu-
ne un tractat intreg despre purcederea St. Duch, compus
din trei capitule, pre care it presinta Patriarchului Ieremia,
§i care tractat este §i perdut. Lui Macsim Margunie ii mal
presta un lucru, qi acesta era de a se adresa pentru scopurile
de unire a Bisericilor i entre principii erilor romAne, calif
in seculul al XVI-lea §i al XVII-lea au jucat In civili-
zatiunea Orientului un rol nu de YOnd. i lui Margunie i
s'a pitrut de prisos a se adresa catr6 Petru Skiopul, Domni-
torul Moldovei, care se afla sub o influintti, mai directit, a
Polonilor §i prin urmare pentru unie pus sub directiunea lui
Socolovski qi a altor agent): af papismului din Polonia; qi de
aceia el alege pre Domnitorul Munteniei, Petru Cercel, ea-
ruia in anul 1584 Aprilie t5 i adreseza din Galata (Con-
stantinupol) un tractat despre purcederea St. Duch, inso-
tindu-1 de o dedicatiune, pre carea in too, intinderea el o
presentam aici dupre sbornicul din cestiune §i care se inti-
tuldza
Motet liou llapiouveou tioo Kpt-
vbc, vourstvoci Extoxozou xuOlptov,
&repel( gc6kicc ispbc co % 'tpLats
Tits zo3 zavacTiou irvetip.ccrog awrop'-
f)e6csuoc.,
11
Despre purcederea plea St.
Duch , a luT Macsim Margunie
Critenul, smeritul Episcop al Ki-
terilor, alte doe all pre langA
cele trei." (b)
Marguuie prin dedicatiunea sa catr6 Petru Cercel
se ecsprima :
Prea piosule gi prea luminate Ioan Petre Voivod! Marele mister
al teologiei atat intrece intelegerea omenescA, a el r6mane ne'nteles
gi necuprins luar de mintele puterilor ceresci, care stint adapate de
cele tntai raffle divine ale prea sante gi laminate Treimi. i aceia,
ce ni se descopere not prin revelatiunea prea santuhu Duch gi aceia,
ce noi Inv6tam dela ce inspirati de Dinsul, intru atata este intelesg
de noi, infra cat noi ferim mintea nostrrt de tina cea neeurata gi de
amestecul pasiunilor gi siln.tern tot-de-una cu bagare de semA cAtre
dinsa. Iar din dogmele sante teologil at consider misterul despre
(a) mid pag. 388.
(b) Aluzie tractatul despre aceiasI materie, tramis Pat.iarchului Ieremia.
itati6ng,
wept
Ia
www.dacoromanica.ro
38. PETRU CERCEL FAT& CU PAPISMUL 749
purcederea Santulul Duch, ca eel mai principal gi mai mare din tote.
El se presint cu atAta mai greg (SoascpocaTepov) pentru mu1 T, earn*
se ocupg cu teologia, cu cat eT nu se mulIemesc eu acesta, ce este
descoperit despre el, §i ne ascultAnd de barbalii vrednici §i capabih,
cgrora li s'a facut descoperirea, recurg la de§arta filosofie §i cautg
a§i dovedi for §i a inveta §i pre a1 ii in materil supra-naturale Cu ju-
decAti omenesci §i cu argumente naturale; lucru, de care se feresc
omenii, carii in adever Out cu respect cAtre Invetatura diving §i res-
pectg pietatea cre§ting. Fiind-cg in materiile divine not trebue sit ne
folosim de filosofie numal intru cat prin dinsa not putem confirma
veritgtile (aeuiltaTa) teologice, §i nu putem ale atinge cu indraznelg.
i eu tnsumT, de§i om pecg,tos, me ocup de mult cu aceste materil, in
speranta ajutorulul §i a charulul prea Santa lig Spirit, eel ce inspirit
§i celor morff (Rom. VIII, 11) gi cu tngrijire §i dupre putintg
am ygtruns fn doctrina teologilor greci §i latini despre purcederea
prea Santului Duch §i, gAsindu-T units intre din§ii am eerie mai 'na-
inte tree card despre acest °Meet, §i avend in vedere de a colucra
dupre putin0 la unirea cea pleicutd lut' D-40E, le-am presentat pre
dinsele prea Santitulai Patriarch de Constantinupol §i Archiepiscop,
D. Ieremia. Iar acum suriclendu-ne vremea §i 6re-cum aprins de
dorixtta ardent pentru unirea Bisericilor, eu am compus §i am pre-
lucrat Inca doe card la cele ter, ea un feliii de manual (iyxeLpeStov)
in acesta materie, In total conform cu dogm a nOstrg despre purcede-
rea prea Santului Duch, kiar §i pre latini acest manual ti va conduce
la adever In mod direct §i co're de vre o dificultate, deco nu cu rea
credintg vor stgrui pre longg ne'ntelegere §i nu vor voi 01, inlgture
mantuirea dela din§h gti dela not, ci din contra stint datori, ca cu tote
puterile §i eT singuru impreung cu noT sit caute fericirea unirel Bise-
ricilor §i conintelegerea universals a tuturor cre§tinilor. Dupg o
dire indelungatg, cal anume sit dedic acesta lucrare §i sit T-o presint,
eu am creclat, cg nu trebue sit prefer pre nimene altul, inaintea prea
cinstitulul §i sAntitului teu cap ; fiind ca cluranesci in sine dragoste
arcletore cgtre obiectele divine, §i nu Min §i din intarnplare te ()cup]:
cu cun6scerea lor, §i In genere te gAndesei la ecsactitatea dogmelor
divine. De aceia eu, cu Ingrijirea necesarg m'am apucat de acesta
lucrare inaltg §i plAcutg lui fiind convins, ca Insup D-sleu ve-
de intentiunea mea. Iar to prea piosule §i prea luminatule Domnitor,
privind cu bung-vointg la rivna sufletului meg, gi primind cu plgcere
acest present, me vei Imbucura forte §i me vel convinge §i mai mult
In chotalirea, cg en frebue sit me ostenesc in viitor mai bine §i mai
mult, precum pentru tine, aga §i pentru folosul multora. Domnul sit te
pgstreze pre tine, prea piosule §i prea luminatule Domnitor, intru
ani! In onorabila montistire Chrisopiga din Galata Constanti-
view
multi
D-lea,
www.dacoromanica.ro
39. 750 PETRU CERCEL FATA. CU PAPISMUL
nupolei, in sliva 15 a luT tharghilion (Aprilie) gi in anul intrupareT eel
mantuitore 1584".
Dupe aceste in manuscript se 51101.6 ,cuprinderea
capitulelor arteI intgia" qi anume :
I. C6 gi filosofil profane, mai ales platoniciT, au avut o idee neclara,
despre D-bleu gi ca ereticil, ce T-all urmat, au caclut in amagiri gi art
gregit In privinta dogmelor.
1I. C6 ereticii In ecspresiunile for despre divina Trinitate all ur-
mat ideile filosofilor, gi ast-feliti au fost ideile filosofilor despre Tri-
nitatea cea substantiala.
III. Ca in St. Scripture se gasesc doe principii sett inceputurl pen-
tru teologia prea SantuluT Spirit.
IV. C6, numele gi actiunea principiulul dupre St. Scripture gi teo-
log: se Yea in do6 sensurT fata, cu persona Parintelul, gi.ca :ipostas al
personel gi ca daruitor de charurile divine. i ca dupre sensul de al
doilea se numesc principii (inceputurr) gi Fiiul gi Duchul. De aceia
numirea de inceput are singura de sine doe sensuri.
V. Se demunstrezrt acesta in esemple din parinlir Bisericei.
VI. Ca Fiiul gi prea S'antul Duch pentru aceia la teologi se nu-
mesc principii, pentru ca sa se arate consubstantialitatea Fiiulul cu
Parintele gi consubstantialitatea puchulur cu amandor.
VII. Ca fericitul Augustin distinge in mod clar purcederea dupla
a prea SantuluT Spirit, gi ad-fella, ideia luT despre purcederea prea
Santului Duch este gi dela Parintele.
VIII. Inca o okire mai precise despre purcederea prea Santulur
Duch gi sfatuirT dela scriitori despre unitatea Bisericilor.
Pre faca a doa a foid 23 se dice :
A aceluTagT Macs'im 1VIargunie Critenul, smerituluT Episcop al Bi-
terieT, despre purcederea prea SantuluT Duch, cartea a doa. Capitu-
lele carIeT adoa :
I. Respuns la opiniunea scriitorilor mai nor, carir cred, ca sinodul
al doilea ecumenic din Constantinupol gi-a avut locul maT 'nainte de
eel adunat in Roma pre timpul paper Damas, care a facut adausul
gi esplicaliunea din Simbolul credintel, adeca care a proclamat, ca
dela Parintele gi dela Fiiul purcede Duchul, gi alt ceva, care este ne-
cesar a se cun6sce.
II. Opiniunile unor teologT mai nor despre timpul ambelor sin6de
gi critica asupra lor.
III. Ecsplicatiune din indicatiunile chronografilor, ea,' al doilea si-
nod ecumenic din Constantinupol s'a tinut in urma celul, care a fost
in Roma pre timpul luT Damas.
IV. Aratare din alte documente, ca sinodul al doilea ecumenic este
www.dacoromanica.ro
40. PETRU GERCEL FATX CU PAPISMUL 751
mai posterior celuT din Roma de pre timpul lui Damas, §i %rap sfa.-
tuirea autorului, ca unfree, Bisericilor este un lucru forte u§or §i
drept in virtutea celor clise mai sus.
Presenana capitulul de pre urmA in traductiune
fid.ela. :
Din cele precedente, dupre cum s'a aratat in acest tractat, pre-
cum §i prin cele treT carp, compose de noi, despre purcederea prea
Santului Duch, mu mai putin results, ca sinodul din Roma de pre
timpul lui Damas a lucrat §i '§i-a terminat lucrarile sele putin mai
'nainte de sinodul al doilea ecumenic. i deca este a§a, atunci cade
§i ceia ce se clice, ca adeca adausul acela este o descoperire, pro-
nuntata de eatre sinodul al doilea ecumenic din Constantinupol ; fiind
ca descoperirea cu adausul privesce mai mult la cele pronunIate de
sinodul intaiii ecumenic, relativ la teologia despre St. Spirit. i ca a-
cesta, este a§a, se vede forte clar. Sinodul al doilea ecumenic intre
alti archiereT a avut §i pre Timotei patriarchul de Alecsandria, Tar
acesta a fost predecesorul lui Petru, dupre cum s'a clis mai sus. Iar
Petru a fost la sinodul din Roma pre timpul lui Damas ; a§a cg, §i
din acesta results, ca sinodul tinut in Roma a preecsistat celui din
Constantinupol al doilea ecumenic. Despre acesta mArturisesce §i
Bec, fostul patriarch al Constantinupolei prin.. cartea sa dogmatica,
indreptata contra nostra, fundandu-se pre cuvintele unui Ere -care
Alecsie Aristen. Caci all% se ecsprima : 4 iubitorul de D-sleti dia-
con, marele econom al mares Biserici de Constantinupol, Alecsie A-
risten, in ecspunerea scurta a tuturor canonelor celor gese sante si-
node ecumenice §i acelor dintre dinsele locale spune, ca dupe sinodul
de Nicea s'a ivit eresul raporturilor dintre Parintele §i Fiiul (oEoza-
Tpiac). Caci Pk uniT, dupre cum Fiiul s'a nascut din Parintele, a§a
§i S. Duch s'a nascut din Fiiul §i invetali, ca cu modul acesta Duchul
sant este fiiu al Fiiulut §i nepot al Parintelm. i pentru nimicirea e-
resiei §i confirmarea credinIei ortodocse P. S. Damas a convocat Si-
nod in Roma din Episcopii, supu§i credintei catolice, mai 'nainte de
sinodul al doilea ecumenic din Constantinupol, carii au §i adaus la
simbolul sinodului de Nikeia, ca S. Duch purcede dela Parintele §i
dela Fiiul, iar pre cm ce cliceii, cii S. Duch s'a nascut dela Fiiul i -au
dat anatemeT." i despre acesta s'a sills de ajuns intr'o carte, ce are
intinderea unui manual; fiind-ca mai pre larg noi am aratat In opera
nOstra, presentata preasanIitului patriarch de Constantinupol, D. Ie-
remia, pentru confirmarea dogmel n6stre, §i pentru ecsplicarea ade-
verului, noi am adus acolo dovecli dela autorii greci §i latinT. Acura
este timpul, ca sa inkeiem acesta opera, gi la skimbam din nou cu-
yental nostru in rugaminte. Iar rugamintea n6stra se adreseza la fie-
www.dacoromanica.ro
41. 752 PETRU CERCEL FATA CU PAPISMUL
care popor, la pre§edintii §i apitenfile Bisericilor. i a§a, sfatul eadu-
nat de Di lei, preutie impe'rg,tesa, care purtatT numele- 1111 Christos,
prea pio§ilor §i prea bine cinstitorilor Impe'rati §i Domnl, lupthlorii
eel Infocati pentru credinta Iul Christos, ocupati-W, ajutati de darul
lul cu unirea Bisericilor, §i Inlaturand dela sty ,j3isericK renl
desbinArei, cu stgruintele v6strenu 1mpedecati Intitrirea el mai departe.
Unirea Bisericilor, acesta este lucrul vostru eel mai bun, acesta este
gloria vostrit ! Sa se face adunare generala, a archiereilor §i a boerilor
poporulul. Eu stint convins, ca §i va fi cu vol §i ve va oferi
vol ajutorul eel mai mare posibil. Numal dea. ve- yeti' Inte lege dela
inceput ; deal, yeti face §i vol aceia, ce atarng, de la vol; decti cu In-
grijirea cea mai mare veST urmari dogma cea mare §i prin tote
16cele, ne predandu-ve" nicl unel pasiuni, veil urmari adeverul, §i
numal pre dinsul ; atunci unirea este lucrul eel mai u§or. Atunci se
vor bucura cerurile, temeliile pAmentulni se vor veseli, muntil vor
declama serbgtoresce" etc.
Eca documentul, ce ni-am propus al supune la
cunoscinta cetitorilor noqtri qi el pentru not are va-
16re istorica; adecA, Ile face cunoscut, ca Domnito-
rul Munteniei, Petru Cercel, n'a fost scutit daincer-
chrile papilor in unia, ce se agitase in mod particu-
lar pre la finele seculului al XVI-lea qi a &aria ten-
tatiuni s'a continuat mai tot seculul al XVII-lea.
nici era cu putinta a se intampla alt-felit. Protes-
tantil iqi indreptase privirile for asupra Bisericei de
Orient qi Romanilor li tradusese chili in limba na-
tionalA. Unii din principii Moldovei i ai Munteniei
pentru scopurile for politice cAutati o intelegere cu
Papa qi Domnitorii crestinT, pentru ca sa scape de ti-
rania turcescg, care acum incepusea se face mai
pentru Teed din causa elementului fanariot, ce-T
oferia mijlacele de activitate cele mai nelegitime, In
fine specialminte qi principele Munteniei, Petru Cer-
cel, om cunoscut la Roma, oferia papalilor speran-
tele cele mai maxi pentru unie. De aid cutrierarea
Terei de &due Posevin ysi alti iezuiti, si tot cu aces-
mil-
D-gteti,
D -uet
ySi
sim-
tits
www.dacoromanica.ro
42. PETRU CERCET., FATA. CU PAPISMUL 753
to imprejurki istorice se ecsplicit §i dedicarea car -
tei Margunie despre purcederea St. Spirit Dona-
nitoruluT Muntenia Petru Cercel, cAnd pre Domni-
torul Moldova, Petru Skiopul, it luase sub a sa tu-
telg, i preparare pentru unie iezuitif Po Ionia cu
predicatorul regesc in frunte, Socolovski.
Tote_ aceste manopere ale papalilor ati fost efi-
mere qi ele nu atingeu intru nimic pre poporul ra-
mhnesc, care 41 conserva legea qi datenele in mo-
dul cel mai terrace. Dar cAnd ne uithm mai de a-
prope asupra mijlocelor, intrebuintate de papalY pen-
tru convingerea in unie, ele nu erau capabile pen-
tru scopul intrebuintat nisi kYar fath cu personele,
atr6 care se adresail aceste incerchrT qi care erau
dominate de interesul de sustinere in domnie. Lui
Petru Cercel, pentru ecsemplu ca contimpuran 'T
era u§or a descoperi, ca, de§i Macsim Margunie
cu opera dedicata despre purcederea S. Spirit ve-
nia din insula Crit, §i Constantinupol §i se pre-
senta, ca un eugetAtor nepArtinitor papalilor §i nu-
mai ca simplu luptkor al adev6ruluY, totuqi cuprin-
sul opera, falsurile lui istorice it v6deti, ca el lucra
in deplin acord cu iezuitiT din Polonia. Aga Soco-
lovski in Opera : Censura Orientalis Ecclesice de
prmcipuis nostri saeculi hRreticorum dogmatibus"
afirma, ca sinodul de pre timpul luY Damas s'a adu-
nat imediat dupa sinodul al doilea ecumenic, iar
Margunie pure acest sinod cu adausul qi dela Fiiul
inainte. Si aceste afirmatiuni benevole qi diferite in
privinta cronologicA duc la acela§T resultat practic,
ca adeca, adausul filioque, este confirmat de sin6dele
ecumenice, dupre Socolovski de cele urmatore dupd
luf
www.dacoromanica.ro
43. 754 PETRU CERCEL FATA CU PAPISMUL
sinodul al doilea ecumenic, lar dupre Margunie 59i de
acesta.
Fore a mal critics aid in mod special afirmgrile
lint Margunie despre dogma purcederel S. Spirit; si
fore a mal arata nestabilitatea insinuArilor lui, adre-
sate lul Petru Cercel; nol inkeiem ac6sth relatiune
cu conclusiunea cartel adoa dela tractul sea cAtre
Petru Cercel, care se ecsprima
.Er Tuxbv Tokotc =pa T:riv Dacg din intamplare In ace-
ste s'a slis ceva alaturea Cu opi-
xotviv .r...0.086aoo reCCE0); Ty6.1-
niunea comung a credintei orto-
sipvrac, anc0104to),. docse, sg se lepede".
i nol lepg,dam, cum as lepAdat qi RomAnii se-
culultif al XVI-lea, tats doctrina lul Margunfe des-
pre purcederea St. Spirit qi nu-I primim nici argu-
mentul istoric despre sinodul din Roma cu adausul
§i dela Fiiul, dar admitem §i conservAm faptul, ca
papalit s'aii servit de grecul latinizator Margunie,
ca sd atraga pre Romanl la unie.
Archim. Genadie EnticOnu.
:
&v
rtic
µrjv
yoi
www.dacoromanica.ro
44. APOCALIPSUL
Este cunoscut tuturor ca intre cartile care corn-
pun Santa Scripture a Noului Testament este si
cartea profetica care porta, numirea de Apocalips,
o carte cu atata mai interesanta cu cat privesce in
mare parte viitorul Bisericei luptat6re aid pe pa-
n:tent si al aceliasibiserici triumfatore, la finele
veacurilor.
Multi dintre crestini, cu drept cuvent, se hatere-
seza de misticismul ce tontine ac6sta carte; pentru
ca este fOrte natural omului sa iscodeasca, sa cal-
cule viitorul, pre cat posibil, pentru ca pe cele vii-
tore se intemeaza speranta crestinului si fericirea sa
chiar aicea pe pament.
In diferite rinduri, mai multi dintre preuti si de
aid si de dincolo de Milcov esprimat catre not
dorinta de- a avea o cat de mica calausa in cetirea
si intelegerea acestei carts profetice.
Cedand acestui Indemn, publicam dupre Glaire
un scurt tratat despre Apocalips. Prevenim Ins
pe onorabilii cetitori, eh o esplicare amanuntita si
complecta, a acestei carts profetice nu se poate face,
din cause ca profetiile ce ea tontine nu sint Impli-
nite deck in parte, si desnodamintul complect al
Actului apartine inch' viitoruluT, mai mult sari mai
putin Indepartat.
Archiereul Innocent M. Ploegtenn.
s'afi
www.dacoromanica.ro
45. 756 APOCALIPSUL
Principiile dupre care trebue sa nrmAm in esplicarea Apocalipsubd
I
Principle. Cartea Apocalipsulul ne prezinta o pro-
f etie despre ni§te evinemente ce nu erau anca ivite in tim-
pul cand scriea S. Ioan, de unde urnAza viderat cit nu tre-
bue sit o privim ca o drama, sail epopee (poesie eroica), in
care autorul n'are alt stop de cat de a cauta evinementele
trecute, sail acele care deja eras iu destul de cunoscute
Apocalipsul nu p6te avea de obiect sfaramarea Tern-
qi nu trebue sa, se opreasca, nimeni la sistema
Grotiti, Rosenmiler, Herder, Eihorn qi a lui Hug, can nu
vedt. in S. Ioan de cat un simplu poet §i nu un adeverat
profet.
II -lea. Principle. Evinementele viitore, pe care le preclice
S. Joan, nu pot fi restranse numai la acele despre Antichrist
§i despre finitul lumei, pentru ca, acest Apostol ne spune la-
murit cat ceia ce el vestelte se va intampla indata ; 0, este
oprit de a pecetlui. cartea profetica; aceia ce, dupre stilul
scripture'', insamnit ca. timpul implinirel este aproape. Acei
ce voesc sa, esplice i sa raporteze totul numal la cele mai
de pe 'Irma timpuri, slut contra adev6ratului sens al cartel.
111-lea Principe. Nu trebue a se primi nici socotinta
ore-croor protestant'' pe care i-a urmat Hug care voesc a
aplica totul la nimicirea Iudaismului, a paganismului §i" la
statornicirea religiei cre§tine, qi cart pretind 0, nu este ab-
solut nimica care se raporta, la Antichrist la cele mai de
pe urma timpuri. Cad pe langit ca. aceasta socotinta este
in opositie cu aceia a tuturor sfintilor parinti qi a tuturor
esplicatorilor, dar ea face inch, o viderata, silt tecstului scrii-
toriului sfintit, care vorbeqte Ili de uni gi de alta in termenil
ce'' mai formali §i mai lamuriti. -
IV -lea Principle. Acea ce se zice in capitulele XVII §i
XVIII, se raporta la caderea Rome'' qi a Idolatriel. Bosuet
a demonstrat aceasta, i eel mai Inv64at1 esplicatori se u-
nesc cu socotinta sa; aid se vorbegte viderat de politia Roma
iara, nu de biserica cre§tina din Roma, dupre cum ail sus-
iinut Triai multi protestanti; aid' se vorbelte de Roma cea
1-ful
ralimului, lui
Asa,
si
www.dacoromanica.ro
46. APOCALIPSUL 757
idolatrg, aria singura pot ase instiqi toate caracterile profetiei.
V-lea Principe. Cele trei capete dintaii nu cuprind de
cat o introducere vi n'ail nimica profeticti. Esplicgtorii cars
rapoartg, la cele epte verste ale bisericei simbolurile celor
lepte peceti, a celor qepte trompete qi a celor ciepte cupe,
voescA de asemenea ca cele §epte biserici sa fie o profetie
despre starea bisericei creqtine in aceste §epte verste, iiii ima-
ginatia lor le da 6re-care lamuriri celi se pant foarte Insem-
nate, dar care sint in opositie cu intelesul literal al tecstului,
carele zice lamurit ca S. loan se adres6za catre cele qepte
biserici ale Asiei, cu a carora acrministratie el mai cu same
era insareinat, qi care esistatt toate pe la timpul sett; egici se
zice : loan celor epte biserict ale AsieI.
VI-le Principe. Nu este in adever, nici o greutate mai
mare de esplicat in Apocalips ca aceea ce se cuprinde de la ca-
pitulul VI-lea qi pang* la XVII escluziv, qi din aceste se pot
Inc , escepta, capitulile XII-lea §i XIII-lea, care forte proba-
bil trebue sa descrie persetutiile Bisericei din partea Impe-
ratorilor Romani. Ceea ce neliniltelte mai cu soma pe ecspli-
catori, sent cele §epte peceti, qepte trompete qi lepte cupe.
Unii intelegti, prin acestea nenorocirile ce se vor intern.-
pla la finitul lumei, gi care este cu neputintg, ale esplica
mai 'nainte ; altii,nenorocirile ce se vor intempla in timpul
celor clepte verste, in care, dupre sdcotinta lor, S. Ion desparte
intervalul timpului ce trebue sa tr6a, pang, la finitul seculilor ;
in fine Bosuet, D. Calmet gi Diupen, inteleg nimicirea idola-
tries, care, dupre socotinta lor, este obiectul eel mare ce o-
cupa pe S. I6n dela capitolul IV ci pang, la c. XX ecsculisiv.
Pentru a esplica Apocalipsul in sensul opinie adoa, ar
urma st bucatim ac6sta frum6sa opera, care se pare a fi un in-
treg clestul de regulat ; ar trebui sa silim espresiile fili Ea sub-
stituim adese-ors ideile pe care le cere a. cest sistem, in locul
celor a Apostolului. Ar trebui 86 privim in ac6sta carte nu
numai persecutiile celor dintai seculi, dar Inca qi eresurile,
sschismele, invazia barbarilor li mahometismul; revolutia frau-
cesa li persecutia lei Bonaparte. Dar espresiile S-lut I6n nu
determine numai de cat aceste evinemente ; ele all un mai
www.dacoromanica.ro
47. 758 APOCALIPSUL
mare raport cu nimicirea idolatries de care este vorba in ca-
pitulile XIIXX.
Dupre t6te aceste, se pate, fara greutate, lua oare-care lu-
cruri in intelesul esplicatiei lui Bosuet si a D. Calmet. Dar in
Joe de a determina, intr'un chipil silitu, acele diferite simbo-
luri la niste evenimente particulare, este mai tntelept ale privi
ca niste indrasnete figuri impruniutate de la profeti sail de
la geniul poesiei orientale, pentru a insemna printeensele
nenorocirile ce av&t sa cada, asupra imperiului persecutor.
Cu tote acestea, imele din aceste simboluri, dupe ce iati avut
intaea for implinire in nenorocirile ce au eitclut asupra impe-
riului Roman, vor putea sa primesa, o alts implinire mai
complectA in cele ce vor amtiri imperiul lei Antichrist a cit-
ruia persecute va intrece pe cele a seculilor primari.
U
Regulele cc trebue a se observa la esplicarea Apocalipsului.
Ori ce sistemil s'ar adopta in privirea espliegrel greutAtilor
Apocalipsului, se pare eg, nu se 'va scuti de a primi
rele regule :
I-a Reguld. Predicerile Apocalipsului fiind esprimate intr'o
limbs figurate si simbolica, acesteexpresh nu trebue a se in-
telege dupre liters, ci trebue luate intr'un inteles metaforic.
II-a Reguld. Pentru a nu se retaci tine -va in acest sense
metaforia, trebue a se raporta la intelesul ce acele simbo-
luri sifiguri ail la profetii de la tarsi S. Ion le ail imprumutat
sail la geniile cu care el s'a acommodat ; si fiind ca este vi-
derat ca profeti i apostolul ail scris p6trivit cu geniul poe,_
sies orientale, urrneza neapitrat a esplica aceste figuri du-
pre geniul acesteT poesii, care este indrilsndta para la escesti.
Ill -a Reguld. Epocele in care trebue a se implini aceste
evinemente nefiind insemnate, sintem Ebert ale aplica la di-
ferite timpurl. Nu este nimica determinat cleat numai sco-
pul cAllei sail. legg,tura numerilor care pate exista intre di-
feritele sale parts.
1V-a Reguld. Nu este sigur dace numerile de care se face
mentune in acesta carte all o val6re determinate sail nu. S.
16n p6te ci, nu le a intrebuintat de cat pentru a insemna un
urnatita-
www.dacoromanica.ro
48. APOcALIPSUL 759
timp nehotitrat, dupre cum fact cate-odata. profetii. Aqa, spre
exempla, num6rul 7 0 acel de 3 0i junOtate care este jume-
tate din 7; num6rul 12, pe care 'L inmulte§te prin el insu§i
pentru ca sit aabit 144, 000 de ale§i ai poporului Israiltean,
nu sunt de cat ni§te numere sacre §i simbolice, la care nu se
pate atribui o val6re aritmetica. Tot a§a puterati zice de nu-
m6rul de done sate mili6ne care compune ingrozitorea cava-
lerie care pustie§te pitmentul dupasunarea trompetei a §6sea;
el inseaninit in genere un forte mare limner. P6te 06, era o es-
presiune proverbialii, spre a esprima un nunAr inspramenta-
torti. Tot aqa Inca trebue stt judecitm §i despre cele cinci luni
cat va dura plaga la,custelor §i de mia de ani in care satan
se va Linea legat. Totu§i insit, nu trebue sa credem in mod.
positiv ca nici unul din numeric intrebuintate in Apocalips
n'ar avea o val6re hotarit t. A§a s. e. cele §Opte capete ale fia-
rei, care, dupre 8. Ion insemna, Opte munti, aratit pe cele
7 dealuri, deasupra-cArora era ziditit politia Roma §i pot
sit insemne Inca pe cei §Opte regi figurati prin 7 capete ; de
asemenea prin cele zece c6rne a fiarei sit inteleg 10 regi; tot
a§a, putem zice qi despre cei doi marturi, qi de alte locuri pe
care putem siti le intelegem inteun chip determinat, cand is-
toria ne conduce la adsta fLtra sm.
iN7* V- a Reguld. Nu urmezit neapitrat ca fie -care videnie sa, re-.
presinte un evinement particular. S. Mil p6te ca a intTe-
buintat diferite simboluri, care sa insemne unul §i acela§ lu-
cru, ca sa producii, un mai mare efect in spiritele cititorilor.
Si a§a principal lui Pastorini, ca S. Ion nu repetegte nimica,
'1 socotim cel putin forte indoelnic.
VI-a Regulet. Este primejdios de a aplica sensul videniilor
la un evinement particular cel putin cand tine -va n'are in-
deajunse dovezi ca se 'Ate face acOsta ; prin acesta se es-
pune a substitui propriile sale ida celor ale Apostolului.
Chiar cand se pare o mare putrivire in favorea unui
eveniment particular, putem sit 'I arittitm, fara a asigura ca
acesta este numai de cat acela al autorului. Ne observand
acesta regulit, mai multi esplicatori au atribuit Apocalipsu-
lui ni§te sensuii ridicule qi a carora falsitate a fost doveditg
www.dacoromanica.ro
49. 760 APOC ALIPSUL
de evinemente ; mai cu shag cand se atinge de evinemen-
tele viit6re trebue sit fimu sub reservit. Trebue sit tremure
cine-va, zise Bosuet, de a pane manile pe viitor, altmintrele
Apocalipsul, gi prin urmare religia, s'ar espune la deriderile
neeredincio0lor.
VII-a .Regula. Chiar and cine-va este sigur ca un simbol
arata vre un evinement particular, nu trebue a sili implinirea
tuturor imprejurarilor cuprinse in acel simbol ; Mei este si-
gur ca uncle din aceste imprejurari pot a nu fi fost puse de
cat pentru ornament. Simbolurile sint ca cuvintele. Espli-
catoril eel' mai bunt nu silesc pang la rigurositate es plicarea tu-
turor imprejurarilor din parabolele evangelice ; cu atata mai
vertos nu trebue sa espliciim not tote circumstarile vedeniilor
din Apocalips.
VIII-a Reguld. Sistemul ce trebue sit alega cineva in es-
plicarea Apocalipsului nu trebue a se departa de spiritul gi
de planul general pe care S. Ion le a avut in vedere la com-
punerea acestei carp ; trebue sa fie simplu, natural, uniform,
ase sustine pretutindenea deopotriva fara contrazice, adica
trebue tot-de-una a esplica aceia0' termini §i ace160 figure
tot 'intr'un 0E01.
III
Despre adev6ratal object al Apocalipsului.
Dupa nenumeratele socotinti ce s'ati ivit, in tote timpurile
asupra acestei materif, not gandim ca obiectul eel mare a 1
preclicerilor din Apocalips este daramarea iraperiului perse-
cutor. Ffind-ca in timpul Ion acest iniperiii era -imperiul
Roman, obiectul dar nemijlocit al Apocalipsului, dupre so-
cotinta nostra, este caderea acestui imperiti ; dar caderea a-
cestui prima imperiti persecutor p6te fi prevestirea qi figura
imperiului lui Antichrist, care la finitul timpurilor are sit per-
secute piserica cu cea mai cumplita salbatacie ; gi Duhul
sant, care inspira pe Santul Ion, aplica de asemenea spiritul
sell 0 la acest mare object §i inspira ic6ne §i espresii, care
-cate-odata nu pot sa se atribuOsca de cat hu. S. Ion imitdza
pe profetii vechi care descriii de odata un object de apr6pe
gi un altul mai departat, gi care,trecti dela unul la altul dupre
gi
'1
a'll
S-lut
www.dacoromanica.ro
50. APOCALIPSUL 781
regulele alegoriei mistice ; el imit4e1 inert, pe Iisus Christos
carele vestind mai 'nainte ruinarea Ierusalimului, prec,lice de
asemenea i pe acea a Universului, §i trece de la una la alta
fat* ea al vesteasca ineeperea unui not. subiect. Dupre a-
cest sistem, care este intemeeat pe chiar natura poesiei pro-
fetice, on eine pricepe pentru ce pgrintii cei vechi au creclut
a in ,A.pocalip se descriti nenorocirile timpurilor celor mai
depe-urmtt, pentru og, in adever ele sunt obiectul mai depar-
tatt. al acestei profetii, pentru ca sunt cate-va locuri care nu
se pot rapor-ta de cat la aceste mai depe-urmg. nenorociri. Se
p6te, de asemenea, forte bine pricepe pentru ce ruinarea Ro-
me si a imperiului persecutor este aid ala de clar preclisg, ;
pentru cg, ea este obiectul nemijlocit al acestei profetii gi pen-
tru. ca, cuprinde niqte evinemente care trebuescd a se implini
indata, qi a carora vestire era forte potrivitit a mAngka pe
chre§tinii persecutati pentru tariff stria Santu1 Ion. Acest sis-
tem mi rupe nici de cum inlantuirea pgrtilor Apocalipsului;
cele done obiecte care corespund until altuia nice odatg, nu
se pot perde din vedere, §i nu este cine-va silit a buctiti a-
cestA admirabilg, poems. In sfirlit, numai in acest sistem se
p6te esplica pentru ce Apocalipsul a r6tnas incg, ma de ob-
scur, en tote ostenelile ce oat Bosuet ; did evinementele
trecute de qi forrazg. un obiect al Apocalipsului, nu sint ins,
obiectul total ; cand insg, se vor implini §i evinementele cele
mai de pe urmrt, pe care S. Ion le represintg, sub acoperiqul
celor dintai, atunci not vom intelege tote misteriile acestei
cgrti divine. In-scurt, socotinta ce not imbrg,tiOmti. este cti. a-
lufflosuet. El insu§i recundlte ea icdnele cele marl din Apo-
calips nu aunt Meg, in totul desv'elite prin sensul ce el li atri-
bueqte.
IV
Despre adeveratul inteles al Apocalipsului.
Greutatile Apocalipsului nu se incepil de cat dela cap. VI,
cu deschiderea pecetilor. Aceste peceti sintprevestiri ale ne-
norocirilor care aveati a cadea asupra imperiului persecutor.
Gavalerul pecetei intaea, alare pe un cal alb, inarmat cu
un arc Ili ornat cu o corOnA, represintti pe Iisus Christos ce
Biserica Ortodocs1 Romani 4
q'a
Qi
www.dacoromanica.ro
51. 762 APOCALIPSUL
va sA triumfe asupra inimicilor seq. Cavalerul cAlare pe un
cal ro§u, inarmat Cu o sabie mare, care vine sA sfarme pacea qi
sa inarmeze pre cetAteni unii in contra altora, figurezA rls-
b6ele 1Auntrice, ma de comune printre Romani qi care mi-
nail puterea imperiulu! lor. Cavalerul cAlare pe un cal ne-
gru, avend o cumpAntl, Inman& qi vestind scumpetea graului,
represintA f6metea o alto calamitate ce de mai multe on
a amArit imperiul. Cavalerul cAlare pe cal galb6n, a cArui nume
este 1116rtea, care trage infernul sail mormintul (1) dupA
dansul, insemnA pesta §i mortalitatea, nenorocirl care de ase-
menea s'all intemplat de mai multe on in acel timp. i pen-
tru ca sA nu se scape din vedere adev6ratul inteles al sim-
bolurilor, S. I6n adaugA ca acestor patru cavalerl li s'a dat
puterea de a perde pe inimiciT lui D-lieu prin sabie, fomete
mortalitate qi prin flare selbatice. La a cincea pecete sit and
glasurile martirilor, dati la m6rte de cAtrA impetiul persecu-
tor, cari cerki rezbunare pentru sangele for ; li se r6spunde
insti, ca num6rul acelora ce ca §i del* aveati a primi cununa
martiricA nu s'a tmplinit, §i ca ei sft se bucure a§teptand glo-
ria cerdscA. A q6sea,pecete anuntA o resturnare general& in
tout natura, care nu se p6te raporta literal de cat la strait-
marea acestuiunivers. S. Idn, dupg, exemplul celoralalti pro-
fell, se serveqte cu adstA mare figura pentru a insemna a-
propieta §i grosava cAdere a impftrAtiei persecutore.
In Capitulul VII S. I6n ne dA num6rul martirilor ce tre-
buia sA iasA in timpul persecutiilor Ili care era causa amanA-
rei acelel marl rabunAri : 144,000, numerul martirilor Op
din natio, TudaicA, qi o multime nenum6ratA din cele-lalte
rri. Num6rul 144,000 este misterios qi insdmnit o forte mare
multime. Acest num6r s'a implinit cu martini persecutiilor
primal ; dar se va mai implini li cu martiril ce se vor ada-
oga in timpul persecutieT eel marl a lui Antichrist, care va
fi cea maT de pe urma. In capitulile VIII qi IX sA deschide
a ceptea pecete §i mArimea relelor ce ea anuntA umple de
mirare pe cei fericiti §i 'I tine intr'o mare tacere timp de o
jumetate de ora. Un anger se infA4iq6z6, inaintea lui D -c eil
pentru a'l aduce rugaciunile santilor csi a cere r6sbunare : car-
(1) In S. Scripturi mormintul este icoana infernulni.
www.dacoromanica.ro
52. APOCALIPSUL 763
bunii, pe care s'a arsil. acestei rugaciuni se aruneg,
pe pament qi causdza tunete, fulgere qi un mare cutremur
de pament, ic6ne simtite ale r6zbuntirei Dumneclee§ti provo-
cata de rugaciunile santilor. Acdsta se lamureqte i maT mult
prin sunetul celor 7 trompete pe care cei 7 ingeri le fac sa
resune. Cel fntait. finger loveqte pilmentul cu grinding, §i Cu
o pl6e de singe ; al doilea, lovelte marea o mare parte
din apele sale se prefac in singe ; al treilea, ataca fluviile qi
face ca apele for sg, fie amare ; al patrulea love§te cerul
intuneca s6rele, luna stelele ; al cincelea deschide adan-
curile §i face BA lacuste ala de marl' ca scorpiile, pentru
a necaji pe 6menT ; al §eselea des14ga noriT exterminatori care
anuntg, o armata destruct6re compusa dintr'o mare multime
de 6meni ; al Optelea anuntti victoria i imp6ratia MI Bans
Christos. To explicatorii se invoessc a, nu trebue a lua a-
ceste simbolurl dupre liters. cad tine va indrasni sa zits
ca all fort vre-o data, sail. ca vor fi la finitul lumeT lacuste qi
cal' ast-fel precum ni le descrie S. Ion ? Ada dar, grindina fti
pl6ea cea amestecatg, cu singe F;li cu foe, nu aunt altceva de-
eat relile causate pamentului prin grindine, fulgere i vijelii.
Paginii se plingeati f6rte mult, In timpul restatornicireT cre§-
tinismului, de ni§te ast-fel de nenorocirT. Apele mares prefg,-
cute in singe insaana bataliile navale ; apele amarate pot sa
insemne nesankatea apelor corupte prin singele cadavrelor.
Intunecarea s6reluT qi a lunei represinta Ere -care eclipse es-
tra-ordinare sat. nilte marl nenorociri, care, in limba profe-
fiat, se esprima prin o mare intunecime ; lacustele ce at. e§it
din adancuri represinta pe acea multime de esecutorT care
mergeail sa Bug& singele provinciilor. Nenum6ratele armate
insdmna aeele 6rde de barbari care ati distrus imperiul
Romanil.
Adev6rat ca nenorocirile pe care le arAtim aid nu esprima
in totul marimea acelor simbolun ; dar calamitatile cele de
pe urma, care de asemenea le aunt obiect, vor complecta ta-
bloul ; p6te ea firs a cauta niste particulare nenorociri
care sit corespunda fie-caria din aceste figurT, _cineva se va
multami a zice ca t6te aceste simboluri, la un lot luate, nu
tamAka
§i
§i
lasit
gi
gi
www.dacoromanica.ro
53. 764 APOCALIRSUL
sunt de cat o mare §i m'a,re0, ic6nI pe care shntul Duh alit
descoperit'o santultiL I6n sa emblemri, a unei devastatii uni-
versals, asernine cu acee,a, care eitclu,asupra imperiului perse-
cutor a lui Faraon. Tata pentru ce el o deserie sub icanele plh-
gilor Egipetulni. Grindina, pl6ea de sAnge, focul ceresc, pre,
facerea apelor in Ange, insectele consumittore, se gasese aid
cu prisosinO, pentru a insemna nilte rele qi ni§te nenorociri
mai marl.
Capitulul XI ne infato§dza interiorul templului in6surat,
iar4 esteriorul lasat spre profanarea pAganilor, pentru a in-
telege ch adev6ratul templu al lui Dumne4ett, adea,
ale§ii, este afarti, de puterea persecutorilor, qi oia numai es,
teriorul adecit templurile materiale vor fi r6sturnate i pro-
fanate, dupre cum intemplat in timpul persecutiei cei
mart a Jul Diocletian, pe care- S. I6n se pare eh a avut'o in
vedere in acest capital. Cei doi marturi carii profetese sunt
inv4htorif i martirii, cariI incetat de a sustine pe ere-
dincioqi, in timpul aeestei teribile persecutii. Nu trebue nisi
de cum sit ne oprim la num6rul de doi, care nu este pus aid
de cat pentru a :irata ca numerul for este indeajuns, pentru
ch un sing 1r martur nu ajunge la o dovadit, ci trebuesc, du-
pre lege, eel putin dol. Aceqti miirturisitori qi martini vor in_
soti marturia for de cele mai marl minuni, dar vor fi dap la
m6rte de et-are fiara cea elitit din abiz ; corpurile for vor
rananea intinse pe piata cettitei cei marl idolatre, in mijlo-
0111 aria Esus Christos au fost restignit ; dar ca i invetAto-
rui for ei vor invia, Eli tot pitmentul va fi martur glories lor.
Mai repetim inch acea ce am zis mai sus: esplicarea n6i-
trg, nu corespunde indeplin mtiretiei terminilor profetiei,
de §i esplicit substanta, nu satisface ins6, indeplin t6te
circumstantele. Parintii eel vechi multimea cea mai mare
a esplicittorilor voesc ca cei doi marturi sh fie Enoh i Me,
mil vor fi dati la morte de ettre Antiehirst not nu ne 0-
punem unei socotinti atat de autorisater acordiim ch dupit
ce adstit profetie all fost implinitrt in parte, in timpul perse-
cutiei lui Dioclitian, ea va Ina o mai perfecaimplinire in
timpul persecutiei lui Antichrist ; not putem inch sit aeon-
Antil gi
Watt gi
gi
'T
gi
;
gi
1§I
ii
n'ail
eg
www.dacoromanica.ro
