1. WEB 2.0, BIBLIOTECA 2.0 ŞI UTILIZATORUL 2.0
ÎN VIZIUNEA IFLA
Secţiuni şi grupuri speciale IFLA
Analizând documentele şi activităţile IFLA putem constata că acest subiect
este în vizorul majorităţii secţiunilor, dar în mod special al secţiunilor:
Tehnologii informaţionale, Management şi marketing, Referinţe şi servicii
informaţionale, Genealogie şi istorie locală, Cultura informaţiei, Biblioteci
pentru copii şi tineret, Biblioteci publice, Catalogare, Managementul
cunoaşterii.
În martie 2009 a fost creat un Grup special pe interese „Bibliotecile şi Web
2.0”, condus de Patrick Danowski de la Biblioteca de Stat din Berlin şi
menţinut de Secţiunea Tehnologii informaţionale. Acest grup urmăreşte
implicarea mai multor secţiuni IFLA în discutarea problemelor legate de
Web 2.0 şi Biblioteca 2.0.
Acest grup a avut planificată o sesiune în cadrul Conferinţei IFLA 2010 la
Gothenburg, dar care, din motive necunoscute, a fost anulată.
De asemenea, a fost abandonată ideea de a organiza o întrunire pre-
conferinţă în Danemarca cu tema „Noua generaţie de utilizatori, noua
generaţie de servicii, noua generaţie de specialişti în informaţie”.
Întruniri profesionale IFLA
Subiectul implicării Web 2.0 în activitatea bibliotecilor a fost abordat la
câteva întruniri profesionale IFLA.
În cadrul Conferinţei IFLA 2009 a avut loc o întrunire-satelit la Florenţa cu
genericul „Noi tendinţe în tehnologie: bibliotecile între Web 2.0, web-ul
semantic şi tehnologia de căutare”, organizată de Secţiunea Tehnologii
informaţionale.
Comunicările prezentate la această întrunire au abordat în special subiecte
legate de utilizarea principiilor Web 2.0 în cataloagele bibliotecilor, în
bibliotecile digitale. S-a pus accentul pe implicarea utilizatorilor în indexare,
adăugarea tag-urilor, plasarea link-urilor la alte surse. De exemplu, fişierele
de autoritate să fie legate de datele din enciclopediile web.
Tot la Conferinţa IFLA 2009 din Milan a avut loc o sesiune cu tema
„Promovarea moştenirii noastre culturale prin digitizare şi colaborare”, la

2. care s-a menţionat importanţa utilizării instrumentelor Web 2.0, a
tehnologiei Open Source şi a serviciilor reţelelor sociale în promovarea
istoriei locale.
O altă sesiune de la această conferinţă a avut ca temă „Instrumente
sociale computerizate pentru studiu şi răspândirea cunoştinţelor”.
Participanţii au discutat despre gradul de utilizare a reţelelor sociale în
diverse tipuri de biblioteci. S-au prezentat diverse căi de încurajare a
utilizatorilor să facă schimb de cunoştinţe prin intermediul mecanismelor
Web 2.0.
La Congresul Mondial al Bibliotecii şi Informaţiei, Conferinţa IFLA 2010 a
avut loc sesiunea pre-conferinţă „Marketing-ul bibliotecilor în lumea Web
2.0” la Biblioteca Universităţii din Stockholm.
Participanţii la această sesiune au examinat posibilităţile oferite de Web 2.0
în procesul de marketing al bibliotecii, accentul punându-se pe scopul
principal – inovaţia în bibliotecă să fie determinată de utilizatori.
La Gothenburg a avut loc sesiunea Secţiunii Asia şi Oceania cu tema
„Utilizarea reţelelor sociale în biblioteci şi alte organizaţii informaţionale din
Asia şi Oceania”.
Subiectele abordate au fost următoarele:
- Utilizarea reţelelor sociale în elaborarea strategiilor de dezvoltare a
bibliotecilor, în determinarea necesităţilor utilizatorilor;
- Diseminarea cunoştinţelor prin intermediul reţelelor sociale;
- Promovarea informaţiei despre cum bibliotecile pot colabora cu alte
instituţii.
Publicaţii IFLA
Ivan Chew „Web 2.0 and Library Services for Young Adults” [Web 2.0 şi
servicii de bibliotecă pentru tineret]
Este o publicaţie care îi introduce pe bibliotecari în tema Web 2.0 şi Social
Media şi se adresează celor care doresc să utilizeze instrumentele de
social media accesibile public în scopul servirii tinerilor din diverse tipuri de
biblioteci: publice, şcolare, speciale şi universitare. Acest ghid practic
răspunde la următoarele întrebări vizavi de fiecare instrument: „Ce este?”,

3. „Cum se utilizează?”, „De ce se utilizează?” şi „Ce trebuie să avem în
vedere când îl utilizăm?”.
Autorul afirmă că Web 2.0 sau Social Media schimbă substanţial
modalitatea de comunicare a bibliotecilor cu utilizatorii şi non-utilizatorii. El
sugerează că este foarte important ca biblioteca să devină membru cheie
al comunităţilor din Social Media.
Acest document se referă în special la tineri, aceştia fiind cei care
utilizează mai des Social Media, produc şi publică conţinuturi on-line, adică
sunt exponenţii cei mai caracteristici ai Utilizatorului 2.0.
Profilul tânărului utilizator 2.0, care poate fi reconstituit din această
publicaţie, are următoarele caracteristici:
- Îşi doreşte o relaţie mai personală şi de la egal la egal cu adulţii.
Comunicarea cu tinerii pe blog-uri şi pe reţelele sociale facilitează
acest tip de comunicare. Trebuie să permitem tinerilor să comenteze
cele postate de noi, să le răspundem la comentarii, să ni-i facem
„Prieteni” pe reţelele sociale.
- Vrea ca cineva să-i aprecieze creaţiile, gândurile, ideile. Bibliotecarii
trebuie să găsească blog-urile, profilurile tinerilor pe reţelele sociale
(Facebook, Youtube, Flickr etc.) şi să comenteze, să aprecieze ceea
ce postează tinerii. Aici îşi are locul şi recomandarea unor cărţi,
resurse informaţionale, care i-ar ajuta în dezvoltarea pasiunii lor.
- Doreşte să primească răspunsuri cât mai rapid la întrebările pe care
le are sau să obţină informaţie pentru rezolvarea unei probleme.
Bibliotecarul poate folosi chat-ul, mesageria instantanee, conferinţele
video (Skype, Yahoo Messenger, Google Talk), prin care să ofere
servicii de referinţe.
- Are diverse preferinţe, deseori foarte diferite de cele ale adulţilor, în
domenii precum muzica, filmul, arta vizuală, tehnologiile
informaţionale şi chiar literatura. Pentru ai cunoaşte aceste preferinţe
trebuie să-l urmărim pe reţelele sociale, pe blog-uri.
- Îi place când este implicat şi consultat în anumite activităţi.
Bibliotecarul îl poate implica în menţinerea unui blog, în crearea unei
prezentări postate pe Slideshare, în crearea unui film despre
bibliotecă şi pus pe Youtube, în elaborarea unor idei, texte. Folosind
Google Docs, Wikis.

4. Diverse
Pe site-ul web al IFLA sunt plasate informaţii despre bibliografiile naţionale
din mai multe ţări, structurate după anumită schemă, unde se regăseşte şi
următorul criteriu: servicii Web 2.0 oferite.
Premiul De Gruyter Saur/IFLA pentru cercetare în 2011 se va acorda
pentru cea mai bună lucrare la tema „Utilizarea şi utilizatorii bibliotecilor
digitale”. Subtemele care pot fi abordate sunt: accesul la informaţia digitală;
comportamentul utilizatorului în bibliotecile digitale; sporirea interactivităţii
în bibliotecile digitale prin utilizarea tehnologiilor Web 2.0; deschiderea spre
o comunitate mai largă prin bibliotecile digitale. Premiul este de 1000 euro.
Secţiunea IFLA pentru Management şi Marketing în colaborare cu Emerald
a anunţat concursul pentru IFLA International Marketing Award 2011
(Premiul Internaţional IFLA pentru Marketing 2011). Organizatorii
concursului au stabilit că sunt interesaţi în proiecte care se referă la
marketing-ul:
- resurselor cu acoperire internaţională;
- resurselor electronice;
- în spaţiul virtual;
- la Web şi Biblioteca 2.0;
- culturii informaţiei;
- produselor şi serviciilor noi.
Concluzie
IFLA încurajează utilizarea tehnologiilor Web 2.0 în diverse activităţi ale
bibliotecii orientate spre satisfacerea intereselor şi necesităţilor utilizatorilor,
precum şi în scopul implicării utilizatorilor în crearea de conţinuturi, în
determinarea serviciilor bibliotecilor şi în promovarea cunoştinţelor.
Eugenia Bejan
Director adjunct
Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă”