• Share
  • Email
  • Embed
  • Like
  • Save
  • Private Content
Turismul cultural_o. arsene
 

Turismul cultural_o. arsene

on

  • 301 views

Bed&Breakfast training

Bed&Breakfast training
Viscri village, Brasov county, Romania
3 Nov. 2013

Statistics

Views

Total Views
301
Views on SlideShare
301
Embed Views
0

Actions

Likes
0
Downloads
0
Comments
0

0 Embeds 0

No embeds

Accessibility

Categories

Upload Details

Uploaded via as Microsoft PowerPoint

Usage Rights

© All Rights Reserved

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Processing…
Post Comment
Edit your comment

    Turismul cultural_o. arsene Turismul cultural_o. arsene Presentation Transcript

    • TURISMUL CULTURAL Octavian Arsene Viscri, noiembrie 2013
    • CONTINUTUL PREZENTARII  CULTURA  TURISMUL CULTURAL IN ROMANIA  TURISMUL CULTURAL      Definitii/Forme Caracteristici Turistul cultural TO europeni Impact    Promovare Touroperatorii romani si turismul cultural SWOT/in loc de incheiere
    • CULTURA  Reuniunea Mondiala a Turismului din Mexico (1982)  Cultura - ansamblu de trasaturi distinctive, spirituale si materiale, intelectuale si afective, care caracterizeaza o societate sau un grup social.  UNESCO  Cultura - «moduri de convietuire»  Banca Mondiala  Cultura - «ansamblul complex de trasaturi distincte spirituale, materiale, intelectuale si emotionale, ce caracterizeaza o societate sau un grup social. Cultura include atat arta si literatura, cat si stiluri de viata, sisteme de valori, traditii si credinte»
    • c.e.t. si cultura  Comisia Europeana pentru Turism  Cultura in relatie cu turismul : doua cercuri concentrice  cercul interior - elementele traditionale ale turismului cultural, respectiv patrimoniul si arta cercul exterior - elementele secundare ale turismului cultural respectiv stilul de viata si industria creativa. 
    • componentele culturii  Cand ne gandim     la cultura ne gandim la : patrimoniul istoric – vestigii arhelogice, castele, edificii religioase muzeele – considerate a fi intr-o continua transformare evenimentele culturale din diferte regiuni patrimoniul industrial, respectiv tehnic
    • TURISMUL CULTURAL definitii     Comisia Europeana pentru Turism turismul cultural : miscarea unor persoane catre atractii culturale in orase din alte tari decat cele de residenta, cu intentia de a acumula noi informatii si experiente pentru satisfacerea nevoilor culturale; toate miscarile persoanelor catre atractii culturale specifice, cum ar fi locuri de patrimoniu, manifestari culturale si artistice, catre orase in afara tarilor de resedinta
    • omt- motivatiile turismului        Loisir, recreere si vacante; Vizite la rude si la prieteni; Afaceri si motive profesionale; Sanatate (tratament balneomedical); Religie si pelerinaje; Alte motive. Observatie - turismul cultural/cultura nu este o motivatie importanta in opinia specialistilor O.M.T.
    • tc si bunurile culturale     monumente si ansambluri de arhitectura: cetati, centre domnesti, biserici fortificate, muzee, castele, palate; Romania numar foarte mare si raspandire lor aproape omogena; nivelul de conservare diferit – exemplu trist cetatea Arganum; monumente si situri arheologice: complexe paleolitice, neolitice, asezari si necropole din epoca bronzului, fortificatii dacice, fortificatii romane, romano-bizantine, orase antice, monumente medievale, rezervatii arheologice (zona Dobrogea si Transilvania sunt foarte importante din acest punct de vedere).
    • formele tc  valorificarea vestigiilor arheologice: monument arhelogic, sit arheologic, rezervatie arheologica – mai multe situri.  patru tipuri de asezari: cetati grecesti, cetati dacice, castre si fortificatii daco- romane, orase daco-romane Muntii Orastiei, Dobrogea;  cultural religios si de pelerinaj.  cunoastere- a unui mod de viata, a unor forme superioare de cultura – arta, istorie sau religie;  urban  Populatia unei asezari peste 20.000 locuitori/ circa 4%/coordonare APL/APC/TO  nise  sejururile lingvistice, turismul gastronomic, festivalurile, taberele artistice si artizanale (Ciolanu – Buzau).
    • tc - caracteristici     TC - conditii: dorinta de cunoastere, de cultivare sa fie determinanta; semnificatia culturala a produsului turistic consumat; mediatorul – persoana, document scris, audio vizual – care trebuie sa puna in valoare produsul cultural.
    • tc-avantaje/dezavantaje  avantaje ale turismului cultural:   independenta fata de un anumit sezon; dezvoltarea in diferite zone, cu implicatii in valorificarea resurselor culturale.  dezavantaje ale turismului cultural :    adresabilitate redusa: public avizat, deci mai redus numeric; mai scump in comparatie cu turismul de agrement; consecinte negative asupra mediului (nu neaparat mediul natural).
    • tc si patrimoniul  Obiectul turismului cultural - patrimoniul :  material - siturile consacrate culturii realizate de om  cladiri si situri clasificate – patrimoniul UNESCO; muzee – numarul si varietatea imense ; locuri memoriale – locuri legate de batalii situri arheologice si preistorice – Muntii Orastiei; locuri legate de turismul industrial; podul de la Cernavoda; artizanat si conservare a traditiilor – Maramures/Tirolul; parcuri si gradini –gradinile Versailles/Castelul Peles ; orasele – de la fachwerk la casele traditionale ; sate si catune izolate –Casa de Piatra ;        
    • tc si patrimoniul  Patrimoniul imaterial- sarbatorile traditionale, manifestarile internationale .      festivaluri – marile festivaluri de muzica culta –Viena/ George Enescu spectacole obisnuite in cadrul manifestarilor istorice ; targuri si sarbatori locale – Muntele Gaina targuri de produse (marche) – nedeile; evenimente punctuale – evenimente istorice importante (500 de ani)
    • turistul cultural  caracteristici      nivel mai ridicat al educatiei si al veniturilor cheltuieste mai multi bani durata sejurului este mai mare ; femeile domina! Numeric!; grupa de varsta de 45-64 de ani este cel mai bine reprezentata
    • monomaniacii  turistii interesati de o anumita tema :  japonezi exclusiv pentru monumentele UNESCO ; Vlad Tepes –discutie ampla a relatiei cu turismul cultural ; 
    • bulimicii    turistii foarte motivati pe ansamblul culturii si nu pe o anumita tema; reprezinta numarul cel mai mare ; o parte importanta familiile prin programele precise organizate si obiectivele cu incarcatura educationala vizitate.
    • ocazionali    turistii amestecati, care se intalnesc mai ales in siturile importante si la manifestari. sunt turistii care practica diverse forme de turism, incluzand si turismul cultural. o parte dintre ei o reprezinta comunitatea oamenilor de afaceri.
    • to europeni si tc  3 categorii  to generali specializati specialisti.  
    • to specializati    aloca o parte din oferta lor tc; puncte forte – retea de distributie mai vasta, accesibilitate catre marele public, firma comerciala sub umbrela careia actioneaza; puncte slabe –clientela redusa, produse turistice sofisticate, rezultate comerciale mediocre.
    • to specialisti    exclusiv tc. clientela specifica, interesata (monomaniacii?) si de costuri reduse pentru editarea cataloagelor; touroperatorii care se adreseaza unui segment de piata foarte precis.
    • Impactul turismului cultural trei nivele  cultura turistului venit sa descopere pe un altul – diferit;  rezultate in comunicare si, implicit, intelegere;  cultura turistului venit sa descopere radacinile reale sau fantastice;  americanii care traverseaza oceanul;  cultura autohtonului care este tulburata de propria imagine in fata turistului;  lucrurile sunt cele mai sensibile –„momarlanii” din Valea Jiului nu vor „barabi”
    • impact pozitiv       cresterea activitatii economice/venituri fonduri suplimentare pentru conservarea patrimoniului si imbunatatirea serviciilor turistice; atentie legislatie ; conservarea elementelor de patrimoniu de catre populatia locala; TC - locomotiva pentru alte sectoare economice (numar turisti/numar pensiuni/ gatere/ depozite materiale constructii); cresterea nivelului de instruire/educatie/toleranta al populatiei; cresterea numarului de oameni inclusi in sfera serviciilor.
    • impactul negativ      supraaglomerarea unor spatii: Bran/Bucovina; cresterea nivelurilor preturilor – Pna Brasov agravarea problemelor sociale; fragmentarea comunitatii; deteriorarea limbii native, a valorilor traditionale, aparitia kitsch-ului
    • TURISMUL CULTURAL IN ROMANIA Promovarea turismului cultural din Romania  Cum promovam ?  materialele promotionale (support/calitate/cantitate/versiuni); cofinantarea materialelor promotionale regionale; targurile de turism internationale si interne; evenimente de prezentare si promovare a Romaniei; publicitate –in mass media/stradala - transport vizite de documentare: mass media si touroperatori. organizarea evenimente internationale – Moieciu. ghiduri de calatorie : Hachette       
    • Ce promovam?    Conservatori- evolutiile internationale/nise de piata/grupuri de dimensiuni reduse; Nu promovam unicitatea/ineditul:Corbii de Piatra, Alunis si Nucu; fenomenul biserici de lemn; minoritati; martiri crestini; Lipsa de varietate – oferim aceiasi imagine a unui anumit tip de monument care nu acopera oferta (5 biserici cu picturi exterioare – de fapt sunt….. www.romaniatravel.com).
    • Cu cine promovam?.     SinguriLipsa /Izolati parteneriat al institutiei guvernamentale cu sectorul privat. Lipsa parteneriat al institutiilor guvernamentale intre ele. Nici macar formal.
    • Touroperatorii romani si tc           in general TO romani nu promoveaza regiunea ; in general TO romani nu promoveaza Romania; To vand tc dar neinclus pe pagina web; Dracula? Nu program cultural/kitsch/incultura (Peles); domina: Maramures, Bucovina, Transilvania. Superficial; foarte putine programe/descoperire tematica – durata – 1-3 zile dar ajung la 6 zile; foarte rar- depasesc 7 zile; in tara peste 150 de agentii, 28 includ oferte cu TC. 20%; turismul rural sau agroturismul-omniprezent- cazare si masa cei mai multi to care vand turismul cultural sunt in Bucuresti/Dar multi nu il includ pe paginile web.
    • swot puncte tari      varietatea culturala:mozaic religios/cultural unic in EU singularitatea unei tari latine si ortodoxe in acelasi timp; izolarea unei tari latine si ortodoxe inconjurate de o lume slava (ortodoxa de rit vechi, protestanta si catolica) sau ugro-finica (catolica si protestanta); spatiul natural/bogat/divers/legatura cu spatiul cultural; exista o marca a spatiului cultural si natural (Bucovina); multiculturalitatea teritoriului.
    • puncte slabe      Atitudinea. lipsa constiintei/educatiei privind patrimoniu cultural national si a importantei acestuia in prezent/viitor; lipsa de conlucrare intre APC/APL/societatea civila, pentru gandirea/aplicarea politicilor de dezvoltare; sistem educational la nivelul scolii bazat pe evaluare cantitativa si nu calitativa; lipsa unei gandiri la scara macro ( a spatiului si a timpului)
    • Oportunitati      international, reviriment al tc opus t.masa/post masa; caderea zidului/ extinderea spatiului turistic si circulatia informatiei extinderea spatiului geografic al UE/influenta directa asupra circulatiei turistice/afaceri; vestul descopera estul – apropiat si sigur; stabilitatea politica/imaginea economica m.buna.
    • amenintari. pericole       concurenta internationala – biserici de lemn in R si H; litoral; economia comparativ cu vecinii nostri; Romania/tara de pasaj in drum spre B, GR sau TR; dezvoltarea turismului in mod haotic, fara o componenta precisa de strategie la macro/micor romanii lipsa de implicare/lipsa de dialog a agentilor economici in refacerea patrimoniului cultural in general a celui monahal in special /Continental exceptia
    • In loc de incheiere Ce facem si ceea ce ar trebui sa facem pentru turismul cultural din Romania? 5 idei    primul lucru/spunem ca nu avem bani. problema; modul in care gestionam aceste finante, modul in care stabilim prioritatile, prioritatile pe care le avem; Exemplu Catedrala Mantuirii Neamului/bisericile cu picturi exterioare/ bisericile de lemn/marile palate (Castelul Huniazilor) sunt nerestaurate/restaurate partial/lasate in paragina/nevalorificate.
    • dezvoltarea de parteneriate     Parteneriatele nu merg in profunzime/nivel superficial/ rezultate slabe scara macro. Autoritatile publice centrale / vezi Franta Autoritatile publice locale Organizatii neguvernamentale
    • cit     numarul centrelor de acest tip este foarte redus; orase importante/lipsa – Bucuresti, Cluj-Napoca zone importante/lipsa: nordul Olteniei, zona Hategului, bisericile de lemn din Salaj; parteneriate intre Autoritatea Nationala pentru Turism si APL pe doua componente principale: orase si imprejurimile acestora; zone etnoculturale importante
    • redistribuirea eforturilor promotionale   fondurile promovarii tc marite/ implicatii in calitatea si cantitatea promovarii/mai multe zone/mai multe monumente; extinderea promovarii la nivel national, in cadrul diferitelor categorii de monumente: biserici de lemn; biserici pictate; biserici fortificate; manastiri oltenesti; biserici paleocrestine; palate si castele.
    • valorificarea turismului religios     complex, ca urmare a numeroaselor culte religioase existente pe teritoriul Romaniei. renumite sunt bisericile/manastirile ortodoxe de la Nicula, Cocos, Catedrala Metropolitana din Bucuresti si cea din Iasi, Putna Sumuleu - cel mai mare pelerinaj catolic din estul Europei. sarbatorile religioase ale minoritatilor
    • MULTUMIRI