Your SlideShare is downloading. ×
0
Turismul cultural_o. arsene
Turismul cultural_o. arsene
Turismul cultural_o. arsene
Turismul cultural_o. arsene
Turismul cultural_o. arsene
Turismul cultural_o. arsene
Turismul cultural_o. arsene
Turismul cultural_o. arsene
Turismul cultural_o. arsene
Turismul cultural_o. arsene
Turismul cultural_o. arsene
Turismul cultural_o. arsene
Turismul cultural_o. arsene
Turismul cultural_o. arsene
Turismul cultural_o. arsene
Turismul cultural_o. arsene
Turismul cultural_o. arsene
Turismul cultural_o. arsene
Turismul cultural_o. arsene
Turismul cultural_o. arsene
Turismul cultural_o. arsene
Turismul cultural_o. arsene
Turismul cultural_o. arsene
Turismul cultural_o. arsene
Turismul cultural_o. arsene
Turismul cultural_o. arsene
Turismul cultural_o. arsene
Turismul cultural_o. arsene
Turismul cultural_o. arsene
Turismul cultural_o. arsene
Turismul cultural_o. arsene
Turismul cultural_o. arsene
Turismul cultural_o. arsene
Turismul cultural_o. arsene
Turismul cultural_o. arsene
Turismul cultural_o. arsene
Turismul cultural_o. arsene
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Thanks for flagging this SlideShare!

Oops! An error has occurred.

×
Saving this for later? Get the SlideShare app to save on your phone or tablet. Read anywhere, anytime – even offline.
Text the download link to your phone
Standard text messaging rates apply

Turismul cultural_o. arsene

252

Published on

Bed&Breakfast training …

Bed&Breakfast training
Viscri village, Brasov county, Romania
3 Nov. 2013

0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total Views
252
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0
Actions
Shares
0
Downloads
9
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

Report content
Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
No notes for slide

Transcript

  • 1. TURISMUL CULTURAL Octavian Arsene Viscri, noiembrie 2013
  • 2. CONTINUTUL PREZENTARII  CULTURA  TURISMUL CULTURAL IN ROMANIA  TURISMUL CULTURAL      Definitii/Forme Caracteristici Turistul cultural TO europeni Impact    Promovare Touroperatorii romani si turismul cultural SWOT/in loc de incheiere
  • 3. CULTURA  Reuniunea Mondiala a Turismului din Mexico (1982)  Cultura - ansamblu de trasaturi distinctive, spirituale si materiale, intelectuale si afective, care caracterizeaza o societate sau un grup social.  UNESCO  Cultura - «moduri de convietuire»  Banca Mondiala  Cultura - «ansamblul complex de trasaturi distincte spirituale, materiale, intelectuale si emotionale, ce caracterizeaza o societate sau un grup social. Cultura include atat arta si literatura, cat si stiluri de viata, sisteme de valori, traditii si credinte»
  • 4. c.e.t. si cultura  Comisia Europeana pentru Turism  Cultura in relatie cu turismul : doua cercuri concentrice  cercul interior - elementele traditionale ale turismului cultural, respectiv patrimoniul si arta cercul exterior - elementele secundare ale turismului cultural respectiv stilul de viata si industria creativa. 
  • 5. componentele culturii  Cand ne gandim     la cultura ne gandim la : patrimoniul istoric – vestigii arhelogice, castele, edificii religioase muzeele – considerate a fi intr-o continua transformare evenimentele culturale din diferte regiuni patrimoniul industrial, respectiv tehnic
  • 6. TURISMUL CULTURAL definitii     Comisia Europeana pentru Turism turismul cultural : miscarea unor persoane catre atractii culturale in orase din alte tari decat cele de residenta, cu intentia de a acumula noi informatii si experiente pentru satisfacerea nevoilor culturale; toate miscarile persoanelor catre atractii culturale specifice, cum ar fi locuri de patrimoniu, manifestari culturale si artistice, catre orase in afara tarilor de resedinta
  • 7. omt- motivatiile turismului        Loisir, recreere si vacante; Vizite la rude si la prieteni; Afaceri si motive profesionale; Sanatate (tratament balneomedical); Religie si pelerinaje; Alte motive. Observatie - turismul cultural/cultura nu este o motivatie importanta in opinia specialistilor O.M.T.
  • 8. tc si bunurile culturale     monumente si ansambluri de arhitectura: cetati, centre domnesti, biserici fortificate, muzee, castele, palate; Romania numar foarte mare si raspandire lor aproape omogena; nivelul de conservare diferit – exemplu trist cetatea Arganum; monumente si situri arheologice: complexe paleolitice, neolitice, asezari si necropole din epoca bronzului, fortificatii dacice, fortificatii romane, romano-bizantine, orase antice, monumente medievale, rezervatii arheologice (zona Dobrogea si Transilvania sunt foarte importante din acest punct de vedere).
  • 9. formele tc  valorificarea vestigiilor arheologice: monument arhelogic, sit arheologic, rezervatie arheologica – mai multe situri.  patru tipuri de asezari: cetati grecesti, cetati dacice, castre si fortificatii daco- romane, orase daco-romane Muntii Orastiei, Dobrogea;  cultural religios si de pelerinaj.  cunoastere- a unui mod de viata, a unor forme superioare de cultura – arta, istorie sau religie;  urban  Populatia unei asezari peste 20.000 locuitori/ circa 4%/coordonare APL/APC/TO  nise  sejururile lingvistice, turismul gastronomic, festivalurile, taberele artistice si artizanale (Ciolanu – Buzau).
  • 10. tc - caracteristici     TC - conditii: dorinta de cunoastere, de cultivare sa fie determinanta; semnificatia culturala a produsului turistic consumat; mediatorul – persoana, document scris, audio vizual – care trebuie sa puna in valoare produsul cultural.
  • 11. tc-avantaje/dezavantaje  avantaje ale turismului cultural:   independenta fata de un anumit sezon; dezvoltarea in diferite zone, cu implicatii in valorificarea resurselor culturale.  dezavantaje ale turismului cultural :    adresabilitate redusa: public avizat, deci mai redus numeric; mai scump in comparatie cu turismul de agrement; consecinte negative asupra mediului (nu neaparat mediul natural).
  • 12. tc si patrimoniul  Obiectul turismului cultural - patrimoniul :  material - siturile consacrate culturii realizate de om  cladiri si situri clasificate – patrimoniul UNESCO; muzee – numarul si varietatea imense ; locuri memoriale – locuri legate de batalii situri arheologice si preistorice – Muntii Orastiei; locuri legate de turismul industrial; podul de la Cernavoda; artizanat si conservare a traditiilor – Maramures/Tirolul; parcuri si gradini –gradinile Versailles/Castelul Peles ; orasele – de la fachwerk la casele traditionale ; sate si catune izolate –Casa de Piatra ;        
  • 13. tc si patrimoniul  Patrimoniul imaterial- sarbatorile traditionale, manifestarile internationale .      festivaluri – marile festivaluri de muzica culta –Viena/ George Enescu spectacole obisnuite in cadrul manifestarilor istorice ; targuri si sarbatori locale – Muntele Gaina targuri de produse (marche) – nedeile; evenimente punctuale – evenimente istorice importante (500 de ani)
  • 14. turistul cultural  caracteristici      nivel mai ridicat al educatiei si al veniturilor cheltuieste mai multi bani durata sejurului este mai mare ; femeile domina! Numeric!; grupa de varsta de 45-64 de ani este cel mai bine reprezentata
  • 15. monomaniacii  turistii interesati de o anumita tema :  japonezi exclusiv pentru monumentele UNESCO ; Vlad Tepes –discutie ampla a relatiei cu turismul cultural ; 
  • 16. bulimicii    turistii foarte motivati pe ansamblul culturii si nu pe o anumita tema; reprezinta numarul cel mai mare ; o parte importanta familiile prin programele precise organizate si obiectivele cu incarcatura educationala vizitate.
  • 17. ocazionali    turistii amestecati, care se intalnesc mai ales in siturile importante si la manifestari. sunt turistii care practica diverse forme de turism, incluzand si turismul cultural. o parte dintre ei o reprezinta comunitatea oamenilor de afaceri.
  • 18. to europeni si tc  3 categorii  to generali specializati specialisti.  
  • 19. to specializati    aloca o parte din oferta lor tc; puncte forte – retea de distributie mai vasta, accesibilitate catre marele public, firma comerciala sub umbrela careia actioneaza; puncte slabe –clientela redusa, produse turistice sofisticate, rezultate comerciale mediocre.
  • 20. to specialisti    exclusiv tc. clientela specifica, interesata (monomaniacii?) si de costuri reduse pentru editarea cataloagelor; touroperatorii care se adreseaza unui segment de piata foarte precis.
  • 21. Impactul turismului cultural trei nivele  cultura turistului venit sa descopere pe un altul – diferit;  rezultate in comunicare si, implicit, intelegere;  cultura turistului venit sa descopere radacinile reale sau fantastice;  americanii care traverseaza oceanul;  cultura autohtonului care este tulburata de propria imagine in fata turistului;  lucrurile sunt cele mai sensibile –„momarlanii” din Valea Jiului nu vor „barabi”
  • 22. impact pozitiv       cresterea activitatii economice/venituri fonduri suplimentare pentru conservarea patrimoniului si imbunatatirea serviciilor turistice; atentie legislatie ; conservarea elementelor de patrimoniu de catre populatia locala; TC - locomotiva pentru alte sectoare economice (numar turisti/numar pensiuni/ gatere/ depozite materiale constructii); cresterea nivelului de instruire/educatie/toleranta al populatiei; cresterea numarului de oameni inclusi in sfera serviciilor.
  • 23. impactul negativ      supraaglomerarea unor spatii: Bran/Bucovina; cresterea nivelurilor preturilor – Pna Brasov agravarea problemelor sociale; fragmentarea comunitatii; deteriorarea limbii native, a valorilor traditionale, aparitia kitsch-ului
  • 24. TURISMUL CULTURAL IN ROMANIA Promovarea turismului cultural din Romania  Cum promovam ?  materialele promotionale (support/calitate/cantitate/versiuni); cofinantarea materialelor promotionale regionale; targurile de turism internationale si interne; evenimente de prezentare si promovare a Romaniei; publicitate –in mass media/stradala - transport vizite de documentare: mass media si touroperatori. organizarea evenimente internationale – Moieciu. ghiduri de calatorie : Hachette       
  • 25. Ce promovam?    Conservatori- evolutiile internationale/nise de piata/grupuri de dimensiuni reduse; Nu promovam unicitatea/ineditul:Corbii de Piatra, Alunis si Nucu; fenomenul biserici de lemn; minoritati; martiri crestini; Lipsa de varietate – oferim aceiasi imagine a unui anumit tip de monument care nu acopera oferta (5 biserici cu picturi exterioare – de fapt sunt….. www.romaniatravel.com).
  • 26. Cu cine promovam?.     SinguriLipsa /Izolati parteneriat al institutiei guvernamentale cu sectorul privat. Lipsa parteneriat al institutiilor guvernamentale intre ele. Nici macar formal.
  • 27. Touroperatorii romani si tc           in general TO romani nu promoveaza regiunea ; in general TO romani nu promoveaza Romania; To vand tc dar neinclus pe pagina web; Dracula? Nu program cultural/kitsch/incultura (Peles); domina: Maramures, Bucovina, Transilvania. Superficial; foarte putine programe/descoperire tematica – durata – 1-3 zile dar ajung la 6 zile; foarte rar- depasesc 7 zile; in tara peste 150 de agentii, 28 includ oferte cu TC. 20%; turismul rural sau agroturismul-omniprezent- cazare si masa cei mai multi to care vand turismul cultural sunt in Bucuresti/Dar multi nu il includ pe paginile web.
  • 28. swot puncte tari      varietatea culturala:mozaic religios/cultural unic in EU singularitatea unei tari latine si ortodoxe in acelasi timp; izolarea unei tari latine si ortodoxe inconjurate de o lume slava (ortodoxa de rit vechi, protestanta si catolica) sau ugro-finica (catolica si protestanta); spatiul natural/bogat/divers/legatura cu spatiul cultural; exista o marca a spatiului cultural si natural (Bucovina); multiculturalitatea teritoriului.
  • 29. puncte slabe      Atitudinea. lipsa constiintei/educatiei privind patrimoniu cultural national si a importantei acestuia in prezent/viitor; lipsa de conlucrare intre APC/APL/societatea civila, pentru gandirea/aplicarea politicilor de dezvoltare; sistem educational la nivelul scolii bazat pe evaluare cantitativa si nu calitativa; lipsa unei gandiri la scara macro ( a spatiului si a timpului)
  • 30. Oportunitati      international, reviriment al tc opus t.masa/post masa; caderea zidului/ extinderea spatiului turistic si circulatia informatiei extinderea spatiului geografic al UE/influenta directa asupra circulatiei turistice/afaceri; vestul descopera estul – apropiat si sigur; stabilitatea politica/imaginea economica m.buna.
  • 31. amenintari. pericole       concurenta internationala – biserici de lemn in R si H; litoral; economia comparativ cu vecinii nostri; Romania/tara de pasaj in drum spre B, GR sau TR; dezvoltarea turismului in mod haotic, fara o componenta precisa de strategie la macro/micor romanii lipsa de implicare/lipsa de dialog a agentilor economici in refacerea patrimoniului cultural in general a celui monahal in special /Continental exceptia
  • 32. In loc de incheiere Ce facem si ceea ce ar trebui sa facem pentru turismul cultural din Romania? 5 idei    primul lucru/spunem ca nu avem bani. problema; modul in care gestionam aceste finante, modul in care stabilim prioritatile, prioritatile pe care le avem; Exemplu Catedrala Mantuirii Neamului/bisericile cu picturi exterioare/ bisericile de lemn/marile palate (Castelul Huniazilor) sunt nerestaurate/restaurate partial/lasate in paragina/nevalorificate.
  • 33. dezvoltarea de parteneriate     Parteneriatele nu merg in profunzime/nivel superficial/ rezultate slabe scara macro. Autoritatile publice centrale / vezi Franta Autoritatile publice locale Organizatii neguvernamentale
  • 34. cit     numarul centrelor de acest tip este foarte redus; orase importante/lipsa – Bucuresti, Cluj-Napoca zone importante/lipsa: nordul Olteniei, zona Hategului, bisericile de lemn din Salaj; parteneriate intre Autoritatea Nationala pentru Turism si APL pe doua componente principale: orase si imprejurimile acestora; zone etnoculturale importante
  • 35. redistribuirea eforturilor promotionale   fondurile promovarii tc marite/ implicatii in calitatea si cantitatea promovarii/mai multe zone/mai multe monumente; extinderea promovarii la nivel national, in cadrul diferitelor categorii de monumente: biserici de lemn; biserici pictate; biserici fortificate; manastiri oltenesti; biserici paleocrestine; palate si castele.
  • 36. valorificarea turismului religios     complex, ca urmare a numeroaselor culte religioase existente pe teritoriul Romaniei. renumite sunt bisericile/manastirile ortodoxe de la Nicula, Cocos, Catedrala Metropolitana din Bucuresti si cea din Iasi, Putna Sumuleu - cel mai mare pelerinaj catolic din estul Europei. sarbatorile religioase ale minoritatilor
  • 37. MULTUMIRI

×