Turism religios

6,080 views

Published on

Economia Bazata pe Cunoastere - proiect interdisciciplinr - Liceul Tehnologic "Sfantul Dimitrie" - Comuna Teregova, jud. Caras Severin

Published in: Education
0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total views
6,080
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
3
Actions
Shares
0
Downloads
90
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Turism religios

  1. 1. Între turism şi religie există nenumărate interacţiuni şi combinaţii pe baza relaţiei dintre locul sacru şi motivaţia turistului. Pornind de la noţiunea de turism cultural religios se poate vorbi de două mari tendinţe de călătorii: Călătorie unifuncţională, care are un singur scop de natură religioasă. Participantul la acest gen de călătorie este strict pelerinul. Călătorie plurifuncţională, care îmbină aspectele religioase ale călătoriei cu cele strict culturale, şi care permit vizitarea unui număr mai mare de obiective turistice. Atunci când elementul de atracţie pentru turişti se află într-un monument sau altă formă a patrimoniului cultural de factură religioasă, se poate vorbi de turism în spatiu religios. O altă tendinţă a ultimelor decenii ale secolului trecut este de a petrece un sejur în apropierea unor lăcaşe de cult renumite. Astfel, multe ansambluri monahale şi-au realizat propriile case de oaspeţi în care primesc un număr redus de credincioşi şi în care trebuie respectate anumite norme pe durata şederii, pentru a nu perturba ordinea activităţii monahale.
  2. 2. Trăsături Cuprinde perioada Antichitate sec. XIX Se manifesta sub forma de pelerinaj Participau doar pesoanele în vârstă Implica renunţarea la confort
  3. 3.  În Antichitate, principalele centre de pelerinaj erau:  Karnak, Teba, Egipt  Kurukshetra, India  Dodona, Epirus, Delphi, Grecia  Efes, Turcia  Baalbek , Liban  Ierusalim, Israel În secolul IV e.n., perlerinajul începe să fie practicat şi de creştini. Locul preferat de către pelerinii creştini era Ierusalimul.
  4. 4.  În Evul Mediu, pelerinajul:  Este legitimat de către ecleziastici  Devine un fenomen colectiv  Este alimentat de nevoia individului de a-şi salva sufletul  Are ca destinaţii principale Mormântul Sfânt din Palestina, Santiago de Compostela, Czestochowa şi Roma. În secolele XV-XVI, o dată cu reforma religioasă, apar aşa numiţii predicatori şi misionari, care călatoreau la distanţe mari în scopul realizarii unei propagande religioase. În secolul XVII, pelerinajul devine un act individual, având ca scop căutarea adevărului.
  5. 5.  Creştinism  Ierusalim, Nazaret, Lacul Tiberiada, Muntele Tabor (Israel)  Betleem (Palestina)  Roma (Italia)  Vatican  Istambul (Turcia)  Lourdes, Paris (Franţa)  Santiago de Compostela (Spania)  Fatima (Portugalia)  Muntele Athos (Grecia)  Mormântul Măicii Domnului din Guadalupe (Mexic)  Cologne (Germania)  Aparecida do Norte (Brazilia)
  6. 6. Se consideră că “pelerinajul modern este un pact pe care industriaturismului l-a încheiat cu religia”. Pelerinajul religios este o constantă a umanităţii. El are motivaţiimultiple şi semnificaţii spirituale profunde, când este trăit intens şiînţeles corect. Pelerinii sunt oameni care doresc să viziteze şi să venerezelocurile sfinte biblice, mormintele martirilor, moaştele sfinţilor, icoanefăcătoare de minuni sau locuri unde trăiesc mari duhovnici renumiţi. Pelerinajul este văzut ca o călătorie la locuri sfinte, întâlniri saumanifestări cu caracter religios. După opiniile bisericii, pelerinajul nuvizează doar influenţarea pshicului prin instalarea liniştii sufleteşti,împlinirea spirituală ci consideră că o cale de atingere a acestei stări estebiciuirea fizicului. Călătoria în sine, la locurile sfinte, ar trebui să fie openitenţă, o suferinţă necesară pentru atingerea unui anumit nivelspiritual. Ca urmare confortul, relaxarea, distracţia şi alte forme dedistragere nu ar avea ce căuta în pelerinaj. Văzut în felul acesta,pelerinajul are prea puţine puncte comune cu turismul. Pelerinajul în stil tradiţional însemna călătoria ca o penitenţă, însăpare că astăzi lucrurile au început să se schimbe. Chiar dacă preotulînsoţeşte grupul, se acceptă stilul de viaţă al pelerinului actual şi seoptează pentru hoteluri de trei stele, transport cu avionul, utilizareatelefoanelor mobile şi a laptopurilor. În felul acesta turismul religiosaduce beneficii atât participanţilor cât şi beneficiarilor.
  7. 7. Centrele de pelerinaj sunt mijloace moderne depromovare a spiritualităţii şi culturii în contextul ecumeniclocal şi internaţional. Acestea au rolul de a dirija, coordonaşi controla procesul de organizare al pelerinajelor. Acestecentre oferă o serie de servicii cum ar fi: excursii pentru creştini din ţară şi străinătate; pelerinaje pentru pelerini de alte confesiuni, în special din Europa Occidentală; tururi de oraşe; expediţii şi tabere de studii; cazare în case de oaspeţi şi spaţii de primire ale bisericii; consiliere pelerinaje; servicii de informare pentru turismul religios. Principalele pelerinaje se organizează spre: Ierusalim,Roma, Istanbul, Lourdes ( al doilea cel mai vizitat oraşdupă Roma) şi Santiago de Compostella.
  8. 8. Deşi au o durată scurtă - câteva zile - ele se adaugăobiectivelor turistice materializate în teren, diversificândoferta de ansamblu a unui teritoriu. Adesea practicarea estecondiţionată de prezenţa edificiilor turistice propriu zise,cum ar fi hramurile şi pelerinajele religioase desfăşurate subegida unor schituri sau mănăstiri. Hramurile şi pelerinajele religioase, concentrează, pentru1-3 zile, un mare număr de credincioşi veniţi dn toată lumeala un anumit obiectiv. Alte activităţi: Simpozioane religioase; Evenimente cultural creştine; Expoziţii de icoane şi obiecte de cult; Concerte de muzică religioasă.
  9. 9. Edificiile religioase marchează evoluţia concepţiilor şi astilurilor arhitectonice. Sunt răspândite pe toate continentele,constituind veritabile puncte de atracţie turistică. O mareparte dintre acestea au suferit mari distrugeri atunci cândforţele aflate în conflict aveau religii diferite sau aveauconcepţii antireligioase. Au fost distruse templele aztece sauincaşe de către conchistatori, bisericile creştine în evul mediude către turci, sau lăcaşurile de cult din Estul Europei de cătrecomunişti. Dar exemplul ocrotirii de către turci a catedraleiSfânta Sofia, chiar în centrul imperiului, sau a catedralei dinMoscova de către comuniştii sovietici, dovedeşte căfanatismul religios sau ateu a avut limitele lui, arta adevaratăsupravieţuindu-i. Lăcaşurile de închinăciune şi meditaţie sunt diverse. Laînceput această funcţie au îndeplinit-o peşterile şi labirinturileîntunecate unde omul şi-a înfiripat primele altare de cult sauurne mortuare. Ulterior, componenta mistică a sufletului săul-a condus la edificarea şi diversificarea edificiilor cu o astfelde funcţie, în strânsă dependenţă cu varietatea religiilor,tradiţiilor, vechimii şi intensităţii populării teritoriului, cugradul de dezvoltare al societăţii etc.
  10. 10. World Religious Travel Association (WRTA)Modelează Era Modernă a Liderilor în Turismul Religios WRTA este principala organizaţie, ce are ca scopmodelarea, îmbogăţirea şi extinderea la nivel globala industriei turismului religios; WRTA furnizează membrilor săi resurse,cunoştinţe şi oportunitatea de a se întâlni şi de acolabora, aceştea devenind mult mai informaţi, multmai profitabili şi adevăraţi profesionişti.
  11. 11.  Astăzi, turismul religios, a ajuns să reprezinte un segment distinct al pieţei turistice mondiale, transformându-se treptat într-o vastă industrie; Dacă, transformăm această industrie în „dolari”, atunci, pelerinajul, excursiile religioase, întrunirile, conferinţele şi taberele religioase vor reprezenta în cadrul acestei industrii, segmente distincte de multi- miliarde de dolari;
  12. 12.  - mai mult de 8 milioane de voluntari s-au implicat în proiectele de înfiinţare a taberelor religioase, incluzând mai mult de 120.000 de biserici; - au fost înfiinţate 600 milioane de tabere religioase;
  13. 13.  1 din 4 turişti sunt interesaţi de turismul religios; numeroşi turoperatori au început să elaboreze circuite cu caracter religios; 10 din 1000 de agenţii turistice vând circuite cu caracter religios; s-a înregistrat o creştere imensă a programelor turistice şi taberelor oferite de biserici şi organizaţii religioase; s-a înregistrat o creştere a numărului de ghiduri turistice, broşuri, pliante etc. cu caracter religios.
  14. 14.  Comparativ cu Occidentul, în România lucrurile stau mai bine în ceea ce priveşte turismul religios şi pelerinajele. Mănăstirile din România sunt des vizitate de turişti, acest fapt a dus la o creştere considerabilă a lăcaşelor de cult în ultimii ani. Dacă mai adăugăm şi faptul că în foste mănăstiri, precum celebra Westminster Abbey, din Londra, vizitatorii sunt mai degrabă turişti decât pelerini, deoarece pot cumpăra chiar în biserică hot-dog-uri şi salate, pe care le consumă în timp ce se plimbă prin naos, atunci România poate fi chiar mândră cu pelerinii săi. Ochiul atent al celor care ştiu să scoată profit din orice a remarcat nevoia de pelerinaj a Occidentului, dar a deturnat-o rapid către turism, aşa încât la Fatima sau la Ierusalim, de exemplu, sacrul se vinde şi se cumpără cu neruşinare. În Ţara Sfântă poţi închiria o cruce şi o cunună cu spini şi te poţi fotografia purtându-le, sau poţi cumpăra o ilustrată din care Iisus iţi face cu ochiul, fără ca vreun turist să reproşeze ceva… Există chiar şi salamuri cu chipul Mântuitorului pe etichetă, după cum poţi cumpăra şi sticluţe cu lacrimile Maicii Domnului sau bucăţi generoase din lemnul Sfintei Cruci… În materie de sacralitate, Occidentul vinde şi cumpără orice, în timp ce Răsăritul creştin pare a păstra încă duhul autentic al sfinţeniei anumitor locuri, lăcaşuri sau persoane…
  15. 15. Având în vedere turismul religios din România trebuie să luăm în considerare 6 aspecte: Mormintele sfinte, ca locuri de pelerinaj (mormântul Sfintei Paraschiva la Iaşi, osemintele primilor părinţi martiri creştini de la mănăstirea Cocoş din nordul Dobrogei); Sanctuarele religioase (sanctuarul dacic de la Sarmisegetuza Dacică din Munţii Orăştiei); Bunuri cultural-religioase (mănăstirile din Moldova, Muntenia, Oltenia sau Transilvania şi catedralele catolice din Şumuleu, Braşov, Cluj-Napoca); Destinaţiile religioase, unde au loc manifestări religioase (sărbătorile de Crăciun şi sfârşitul anului în zona Maramureş sau în Bucovina); Circuitele de vizitare a unor importante lăcaşe de cult (circuitul mănăstirilor din Bucovina, Moldova, Dobrogea); Taberele religioase pentru tineret (Asociaţia Studenţilor Creştin- Ortodocşi din România organizează pelerinaje la mănăstiri din toată ţara, grupurile de studenţi din Bucureşti şi din alte centre universitare pot participa la pelerinaje organizate la Muntele Athos);
  16. 16. În ultima perioadă, a apărut o nouă formă de pelerinaj - pelerinajul cultural. Destinaţiile pentru astfel de pelerini includ siturile istorice de importanţă naţională sau culturală (casa unui artist, un loc în care s-a petrecut un eveniment important sau o destinaţie iconică): Muzeul Naţional de Basseball numit „Holul Faimei”, din localitatea Cooperstown, New York; Lagărul de Concentrare Nazist Auschwitz-Birkenau, fondat între anii 1940-1945, situat în Polonia; Casa scriitorului Ernest Hemingway, din Key West, Florida; Parcul de Distracţii Disneyland, din Anaheim, California; Mausoleul lui Lenin,din Moscova, Rusia; Mausoleul Dictatorului Italian Benito Mussolini, din Predappio, Italia; Mausoleul lui Mao Zedong, din Beijing, China; Casa lui Karl Marx, din Trier, Germania; Muzeul Graceland (Casa lui Elvis Presley), din Memphis, Tennessee.
  17. 17. Din perspectiva unora, între turism şi religie nu existăprea multe puncte comune. Având în vedere obiectiveleintrinseci pe care turismul şi religia le au, atragereaturiştilor ar trebui să fie un scop comun. Marketingul religios, la fel de „real” ca şi cel turistic,chiar dacă mai puţin cunoscut ar trebui să se îmbine cuacesta din urmă pentru satisfacerea multiplelor categoriide turişti. Un management atent al destinaţiilorreligioase ar putea aduce beneficii atât pentru operatoriituristici cât şi pentru instituţiile religioase.

×