„Cea mai bună reţetă pentru a transforma un sistem disfuncţional într-unul funcţional este normalitatea” - Prof. Dr. Irinel Popescu Protecția socială trebuie să meargă mână în mână cu creșterea economică Noul sediu al Facultăţii de Drept şi Ştiinţe Administrative din Craiova, un proiect spectaculos Sibiul, mereu surprinzător O şcoală românească de tradiţie, salvată din „ghearele” degradării Seniorii din Sectorul 2 al Capitalei – o șansă la incluziunea socială Finanțare de peste 36 de milioane de lei pentru serviciile de urgență Pentru copii, în luna copiilor Ştiri regionale Modernizarea și adaptarea procesului de educație pentru o societate bazată pe cunoaștere și tehnologie Bani reali pentru o lume virtuală Spital de pediatrie pentru secolul XXI Să mai și zâmbim!

1. nr. 23, iunie 2013
re v i s t a
Pentru copii, în luna copiilor „Cea mai bună reţetă pentru a transforma
un sistem disfuncţional într-unul funcţional
este normalitatea” - Prof. Dr. Irinel Popescu
Seniorii din Sectorul 2 al Capitalei –
o șansă la incluziunea socială
Sibiul, mereu surprinzător
Finanțare de peste 36 de milioane de lei pentru serviciile de urgență
O şcoală românească de tradiţie,
salvată din „ghearele” degradării
Noul sediu al Facultăţii de Drept şi Ştiinţe Administrative
din Craiova, un proiect spectaculos
beneficii pentru toate vÂrstele
Fondurile europene -

2. www.inforegio.ro2
Bani europeni pentru
îndatoriri locale
Pe parcursul ultimelor luni, revista
Regio a tratat subiecte de impor­
tanţă capitală pentru România. Din
orice unghi am privi, obiectiv sau
subiectiv, tragem de fiecare dată
concluzia că fondurile europene
sunt mai mult decât necesare unei
economii ca cea a ţării noastre.
Din păcate, criza pornită ca un
tăvălug în anul 2008 nu ne-a
ocolit, iar guvernanţii, fie de
stânga, fie de dreapta, trebuie să
caute soluţii, în aşa fel încât până
şi cele mai defavorizate categorii
să poată trece cu bine de anii grei
ai recesiunii economice. Exerciţiul
bugetar al fiecărui an trebuie
să fie atât de bine structurat,
încât pensiile, ajutoarele sociale,
învăţământul, cercetarea sau
sănătatea să nu fie afectate. Ba
chiar, în măsura posibilităţilor
financiare, ar fi ideal ca lucrurile
să meargă din ce în ce mai bine. Şi
aici intervin banii europeni. Ne stau
la dispoziţie fonduri importante
pentru dezvoltarea şi reabilitarea
căminelor de bătrâni, a spitalelor,
a şcolilor, a centrelor de asistenţă
socială. Dar, ca de fiecare dată,
trebuie să ne mobilizăm, să punem
toate „armele” de care dispunem
în slujba proiectelor sustenabile,
bine făcute, aşa încât Bruxelles-
ul să canalizeze cât mai multe
fonduri din bugetul comunitar
către România. Exemplele de
reuşită sunt nenumărate, aţi citit
despre multe dintre ele în revista
Regio, aveţi şansa să citiţi şi în
numărul de faţă.
La nivelul Uniunii Europene, pro­
iectele referitoare la asistenţa so­
cială sunt tratate cu prioritate, mai
ales în contextul în care şomajul în
zona euro a atins cote alarmante.
Numărul de faţă al revistei Regio
vă aduce sub ochi modele demne
de urmat, dacă vrem ca bătrânii
noştri, copiii, cei asistaţi social să
beneficieze de o viaţă frumoasă
şi liniştită, susţinută din fondurile
nerambursabile. Subiectul din pagi­
nile 16–17, Centrul de servicii de
asistenţă socială pentru persoane
vârstnice ne arată, cu prisosinţă,
adevăratele minuni ce pot fi
create cu un pic de bunăvoinţă,
mult efort şi implicare emoţională.
Citiţi, vă rog, cu atenţie, şi pro­
iectul din paginile 18–19, al cărui
nume oficial - Achiziţionare echi­
pa­mente specifice pentru îmbu­
nătăţirea capacitații şi calităţii
sistemului de intervenție în situa­
ţii de urgenţă, acordării asis­
tenţei medicale de urgenţă şi a
primului ajutor calificat - Iaşi,
Bacău, Botoşani, Neamţ, Vaslui,
Suceava – vorbeşte, de la sine, des­
pre beneficiile de care se bucură
oamenii din nu mai puţin de şase
judeţe. Şi nu rataţi interviul din
paginile 4–7, cu profesor doctor
Irinel Popescu, o somitate în me­
di­cină, autorul atâtor premiere
medicale în România. Este bine ca
exemplele acestea să continue,
să nu ne oprim. Să nu uităm că în
exerciţiul financiar al UE 2014–2020
avem alocate peste 30 de miliarde
de euro. Bani ce, transformaţi în
proiecte sănătoase, viabile, pot
face minuni pentru fiecare dintre
noi.
Nu-mi rămâne decât să vă urez, ca
de fiecare dată,
Lectură plăcută!
Editorial
Redactor-şef: Mihai CRAIU
Redactori: Cătălin ANTOHE, Vlad IONESCU
FOTOGRAF: Dinu TARNOVAN
GRAFICIAN: Cristian SCUTELNICU
SPECIALIST DTP: Lioara MAREŞ
REVISTA REGIO
www.inforegio.ro; e-mail: info@mdrap.ro; tel.: 0372 11 14 09
ISSN 2069 – 8305
2069 – 8305
TipĂrit la sc tipomar prod com impex srl
Str. General Berthelot nr. 24, Sector 1, Bucureşti,
Tel./Fax: 031/425.53.69, office@tipomar.ro, www.tipomar.ro
Coordonator proiect AM POR: Daniela SURDEANU
Vlad IONESCU
www.inforegio.ro

3. IUNIE 2013 3
Sumar
Regio în românia
04
„Cea mai bună reţetă pentru a transforma un
sistem disfuncţional într-unul funcţional este
normalitatea” - Prof. Dr. Irinel Popescu
08
Protecția socială trebuie să meargă mână în
mână cu creșterea economică
10
Noul sediu al Facultăţii de Drept şi
Ştiinţe Administrative din Craiova, un
proiect spectaculos
12 Sibiul, mereu surprinzător
14
O şcoală românească de tradiţie, salvată
din „ghearele” degradării
16
Cu peste două milioane de lei, finanțare
nerambursabilă,
Seniorii din Sectorul 2 al Capitalei – o
șansă la incluziunea socială
18
Finanțare de peste 36 de milioane de lei
pentru serviciile de urgență
20 Pentru copii, în luna copiilor
22 Ştiri regionale
24
Modernizarea și adaptarea procesului de
educație pentru o societate bazată pe
cunoaștere și tehnologie
BANI EUROPENI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ
26
FINLANDA
Bani reali pentru o lume virtuală
28
PORTUGALIA
Spital de pediatrie pentru secolul XXI
30 Agendă
31 Să mai și zâmbim!

4. www.inforegio.ro4
Regio în România
Interviu
Beniamin Cioantă
„Cea mai bună reţetă pentru a transforma
un sistem disfuncţional într-unul funcţional
este normalitatea”
Prof. Dr. Irinel Popescu
În interviul acordat revistei Regio,
Prof. Dr. Irinel Popescu face o
radiografie a sistemului medical
românesc și vorbește despre rolul
fondurilor europene în dezvoltarea
acestuia.
Aţi ales să profesaţi
medicina în România. Ce
v-a motivat să faceţi asta?
România rămâne o ţară cu multe
disfuncţionalităţi. Unele majore,
altele create artificial din cauza
unor grupuri de interese sau de
diverse subiectivisme. Acesta cred
că este principalul factor care ne
ţine în loc şi încă face din România
un mare stat disfuncţional. Nu
ştiu cum ar fi evoluat cariera mea
într-un stat funcţional, dar, cu
siguranţă, pionieratul pe care l-am
făcut aici în transplantul hepatic,
Președinte al Academiei de
Știinţe Medicale, Profesor
de Chirurgie la Universitatea
de Medicină și Farmacie „Carol
Davila” - București, Director al
„Centrului de Chirurgie Gene­
rală și Transplant Hepatic Dan
Setlacec” - Institutul Clinic
Fundeni, Membru al European
Board of Surgery, specializat
în chirurgia transplantului (cu
Diplomă de Onoare) și Chirurgie
Hepato-Bilio-Pancreatică,
decorat cu Ordinul Național
„Steaua României” în gradul
de Mare Ofițer, pentru merite
deosebite în chirurgia hepatică
și în transplantul de organe,
decorat cu Ordinul de Merit în
grad de ofițer pentru perfor­
manţele înregistrate de-a lungul
carierei profesionale din partea
statului francez, Expert al
Consiliului Europei în probleme
de transplant. Acestea sunt
doar câteva dintre titlurile
și distincțiile profesionale și
științifice ale Profesorului
Irinel Popescu. Adăugați câteva
sute de publicații, studii, tratate
și brevete de invenții și veți avea
doar o parte a portretului
acestei mari personalități a lumii
medicale.

5. IUNIE 2013 5
Regio în România
Interviu
n-aş fi putut să îl fac în altă parte.
Am considerat că acesta este locul
cel mai potrivit pentru activitatea
mea chirurgicală şi de aceea am ales
să rămân în România.
Ce şanse de reuşită daţi unui
absolvent la medicină?
Din păcate, nu pot să-i acord prea
multe şanse în momentul de faţă,
pentru că sistemul de sănătate este
afectat încă, iar subfinanţarea este
o problemă cronică. Infrastructura
este depăşită de mult şi toate
încercările de a moderniza clădirile,
de a construi noi spitale sunt
blocate de o bună perioadă de timp.
Un alt factor negativ este relaţia
cu asigurările de sănătate, care nu
este prea bună, pentru că la casele
de asigurări nu sunt niciodată bani
suficienţi. Bolnavii nu beneficiază
de medicamente tot din cauza lipsei
fondurilor. O influenţă negativă o au
şi universitățile, care au în poziţii
de conducere indivizi puşi strict
prin alegeri, fără niciun criteriu
de evaluare meritocratică. Astfel,
s-a ajuns la grupuri de interese ce
reuşesc să îşi impună proprii oameni,
care nu constituie un exemplu pentru
studenţii care doresc să urmeze o
carieră academică. Situaţia de faţă
îi determină pe mulţi absolvenţi să
caute o altă opţiune.
Se alocă suficiente fonduri
în cercetare?
Din anul 2007, după aderarea
României la Uniunea Europeană, fon­
durile pentru cercetare au crescut
semnificativ. Astfel, s-au demarat
anumite com­petiții pentru accesarea
fondurilor prin intermediul unor
proiecte, lucru cu care noi ne-am
ocupat încă de atunci. Pe parcursul
anilor, am câştigat mai multe
proiecte, iar altele sunt în curs de a
fi implementate. Am făcut eforturile
necesare pentru a colabora cu trei
laboratoare de cercetare, unde
încercăm să descoperim care au
fost motivele pentru care anumiţi
pacienţi au ajuns să aibă diverse
afecţiuni sau chiar cancer. Un
laborator de genomică, unul care se
ocupă cu colectarea celulelor stem
şi unul de chirurgie experimentală,
unde avem sală de operaţii pentru
animale mici şi mari. Toată această
infrastructură am creat-o câştigând
proiecte. De-a lungul anilor, am
învăţat că medicina nu poate pro­
gresa fără cercetare, iar în ceea
ce priveşte universitățile, doar un
cadru didactic care face cercetare
are ceva de spus studenţilor.
Cu ce probleme vă
confruntați la finanţarea
din sistemul de sănătate?
Aceasta este o problemă complexă.
Se ştie că în România avem cel mai
scăzut procent de fonduri alocate
sistemului de sănătate. Totul pleacă

6. www.inforegio.ro
Regio în România
6
Interviu
de la resursele umane, de la oameni
capabili şi motivaţi. Finanţările se
pot obţine din multe surse, totul este
ca cineva să se angajeze să le obţină
şi apoi să dovedească seriozitate,
să demonstreze că a meritat acei
bani pentru că a avut rezultate. În
România lipseşte această atmosfe­
ră. Dacă vă închipuiţi că un cerce­
tător capabil, căruia nu i se
oferă o perspectivă şi are alături
Franţa, Germania, Marea Britanie
şi Statele Unite va rămâne aici,
vă înşelaţi. Exodul de tineri către
occident este mai degrabă datorat
lipsei de perspectivă şi sistemului
disfuncţional în care trăim, decât
salariilor mici. Chiar şi cu salariile
de aici, un cercetător poate avea un
trai decent, dar sistemul acesta nu
permite o dezvoltare.
Este sprijinit sistemul de
sănătate din fondurile
europene?
Din informaţiile pe care le am,
sunt puţine cazurile în care au fost
alocate fonduri europene strict
pentru sănătate. Era şi încă este
nevoie, mai ales pentru reabilitarea
clădirilor care sunt într-o stare
jalnică.
Ce performanțe a atins
România în domeniul
în care vă desfăşuraţi
activitatea?
În ceea ce privește transplantul
hepatic, România are unul dintre
cele mai active programe din estul
Europei. Anul acesta a ajuns la 64 de
operaţii de transplant hepatic, cu
rezultate care pot intra în categoria

7. IUNIE 2013 7
celor excepţionale, dacă ne referim
la mortalitatea şi morbiditatea
postoperatorie. Transplantul făcut
pacientului care a avut ficatul de 23
de kilograme a fost un real succes,
iar pe partea medicală poate fi
considerat un record. În ciuda
disfuncționalităților despre care vă
vorbeam mai devreme, aceste oaze
de excelenţă există, cu siguranţă.
Care ar fi reţeta unui sistem
de sănătate mai eficient?
Cea mai bună reţetă pentru a
transforma un sistem disfuncţional
într-unul funcţional este normali­
tatea. Asta este ceea ce ne lipseşte.
Un general, între două războaie, a
fost întrebat cum a ajuns erou, iar
el a spus: „În mediul în care trăim,
dacă cineva se poartă normal ajunge
erou”. O ţară cu personal medical
format din oameni normali, care
îşi propun să progreseze, ajunge să
aibă un sistem de sănătate eficient.
Aici mă refer şi la cei care conduc
şi organizează acest sistem de
sănătate.
Ce notă ați da sistemului de
sănătate din România?
Nota maximă pe care o pot da
este 5, din 10. Lipsa de coerenţă
şi viziune, dar și lipsa de finanţare,
fac ca sistemul nostru de sănătate
să nu poată primi o notă prea
mare. Totuşi, faptul că existăm, că
avem un acces aproape universal şi
oricine poate fi tratat într-un spital,
fără discriminare, arată că suntem,
cumva, deasupra liniei de plutire,
dar la limită.
Regio în România
Interviu

8. www.inforegio.ro8
Regio în România
Bogdan IONESCU
Analiză
Protecția socială trebuie să meargă
mână în mână cu creșterea economică
40de milioane de europeni
trăiesc în sărăcie severă
Pentru a înțelege mai bine ce au de
rezolvat programele de asistență
socială, atât la nivel european
cât și la nivelul țării noastre,
să vedem cum arată sărăcia în
cifre. 114 milioane de locuitori ai
U.E. sunt expuși riscului sărăciei.
Dintre aceștia, 40 de milioane
trăiesc într-o precaritate materială
severă. Metodele oficiale de calcul
definesc persoanele sărace ca având
venituri sub 60% din venitul mediu
din țara de rezidență a acestora.
Bineînțeles că acest calcul, în cifre
absolute, variază foarte mult de la
un stat membru la altul, în funcție
de standardul de viață național.
Astfel, venitul care îl plasează în
categoria săracilor pe un olandez
sau pe un austriac este de cinci-
șase ori mai mare decât venitul
unui român sau bulgar din aceeași
categorie. Sărăcia extremă sau
precaritatea materială severă este
definită ca imposibilitatea unei
persoane de a-și procura minimum
de mijloace pentru un trai decent.
Cele 40 de milioane de persoane
care trăiesc astfel reprezintă 8% din
populația Uniunii Europene, acesta
reprezentând procentul mediu. În
unele state memebre, acest procent
ajunge și până la 30%.
Cine sunt cei expuși riscului
de sărăcie?
Răspunsul la această întrebare nu
surprinde pe nimeni: copii, per­
soane în vârstă, femei singure,
părinți care își cresc singuri copiii,
persoane cu calificare redusă, fără
loc de muncă, de vârstă inactivă,
inclusiv cele cu dizabilități, persoa­
ne care trăiesc în mediul rural
și migranți. Minoritățile etnice,
inclusiv minoritatea romă, nu pot fi
identificate prin intermediul statis­
ticilor oficiale ale UE, însă anumite
surse naționale indică faptul că și
acestea se confruntă cu un grad
ridicat de risc al excluziunii.
Sărăcia și excluziunea socială sunt
fenomene multidimensionale și
sunt dificil de definit și de măsurat,
dată fiind și variația veniturilor și
a standardelor între diferite părți
ale continentului. Acest lucru a fost
înțeles și de factorii decizionali de
Uniunea Europeană este singura entitate geopolitică, la nivel mondial, care a reușit, cu succes, cel
puțin până astăzi, să împletească două noțiuni aparent antagonice: o economie puternică și cea mai bună
protecție socială pentru cetățenii săi. E adevărat, însă, că acest model nu a putut fi pus în practică fără
sacrificarea unui procent din creșterea economică, dar rezultatul final, cel puțin din punctul de vedere
al cetățenilor europeni, a meritat. Din acest motiv, este aproape incredibil să descoperim în statistici că
unul din cinci locuitori ai spațiului unional este expus riscului de sărăcie sau de excluziune socială. În
cifre absolute, aceasta înseamnă peste o sută de milioane de oameni. Consecințele sunt deosebit de grave:
numărul acestora subminează coeziunea socială și limitează potențialul europenilor ca întreg, cu atât mai
mult cu cât, în momentul de față, Europa începe delicatul drum al redresării post-criză.

9. IUNIE 2013 9
Regio în România
Analiză
la Bruxelles, care solicită forurilor
executive proceduri de măsurare
mai exactă a sărăciei, a excluziunii
de pe piața forței de muncă și a
impactului sistemelor fiscale și de
prestații sociale.
Politicile europene de prevenire și
eradicare a sărăciei sunt cuprinse
în strategia Europa 2020. Trei sunt
direcțiile de acțiune ale acestei stra­
tegii: promovarea creșterii econo­
mice, crearea de locuri de muncă
și ocuparea acestora prin strategii
inclusive și creșterea gradului de
educație și calificare, în condițiile
în care un loc de muncă este cel mai
bun atenuator de risc.
De două ori mai mulți săraci
în România decât media
U.E.
În România, gradul de sărăcie se
calculează după recomandările
EuroStat și potrivit normelor euro­
pene. Rata sărăciei relative în anul
2008 avea valoarea de 18,2%, în
scădere ușoară față de anul 2007,
când înregistra valoarea de 18,5%
(calculate la 60% din valoarea
medie, așa cum am scris mai sus).
Pentru anul 2008, pragul a fost
de 459,33 lei, ceea ce însemnă
că o persoană care realizează
venituri sub acest prag este săracă.
România se situează peste dublul
mediei europene. În același timp,
dacă privim evoluția ratei sărăciei
absolute începând din anul 2000,
observăm o scădere dramatică a
acesteia, de la aproape 35%, la 7,4%
în 2008. Tendința descrescătoare
continuă și astăzi, nu la fel de
abrupt, din păcate, din cauza crizei
economice.
Fondurile europene sunt
esențiale pentru o
protecție socială eficientă
Politicile publice ale României în
domeniul incluziunii și protecției
sociale sunt, în general, aliniate
strategiilor europene și dau rezul­
tate. Astfel, planurile de acțiune și
modificările legislative din ultimii
ani au dus la menținerea uneia
dintre cele mai scăzute rate ale
șomajului din Uniunea Europeană.
O monitorizare realizată de Comisia
Europeană a arătat că România a
înregistrat o dezvoltare deosebită
a sistemului de servicii sociale,
dar, cu toate acestea, se află, încă,
în urma multor state din Uniunea
Europeană. Din păcate, România
ocupă ultima poziție și la procentul
din Produsul Intern Brut alocat
cheltuielilor cu protecția socială.
De asemenea, nici la nivelul de
pregătire a resur­selor umane nu stăm
cu mult mai bine. Soluțiile la aceste
probleme sunt ușor de identificat,
iar implementarea lor, deși dificilă,
arată un început promițător. Astfel,
studiile multidisciplinare realizate
la solicitarea Comisiei Europene,
au demonstrat că cea mai eficientă
formă de protecție socială pentru
o persoană este existența unui loc
de muncă. Prin urmare, investițiile
în direcții de dezvoltare care
asigură crearea de locuri de muncă,
creșterea nivelului de pregătire a
forței de muncă reprezintă soluții
pentru îmbunătățirea sistemului de
protecție socială.

10. www.inforegio.ro10
Regio în România
Mediul universitar
Florian Schiponca
Noul sediu al Facultăţii de Drept şi
Ştiinţe Administrative din Craiova,
un proiect spectaculos
Într-unul dintre articolele prece­
dente vorbeam despre Craiova
ca pol de creştere economică al
României şi subliniam excepţionala
dimensiune a tradiţiei academice şi
culturale pe care vechea cetate a
Banilor o are.
Universitatea din Craiova apare,
pentru prima dată în istorie, în
secolul al XVIII-lea, într-un deziderat
introdus de Nicolae Bălcescu şi de
luptătorii de la 1848 în Proclamaţia
de la Islaz, la cererea episcopului
Damaschin al Râmnicului, însă înfiin­
ţarea şi instituţionalizarea acesteia
are loc la data de 25 aprilie 1947.
De atunci, a urmat o dezvoltare
continuă şi armonioasă până la
dimensiunea pe care o are astăzi,
când toată ţara se găseşte într-un
amplu proces de transformare
şi de modernizare. Standardele
Uniunii Europene stimulează din
plin aceste procese, nu numai prin
nivelul condiţiilor impuse, ci şi prin
punerea la dispoziţie a mijloacelor
concrete prin care acestea pot fi
atinse, respectiv finanţarea Regio.
Profitând din plin de condiţiile
favorabile oferite şi de o echipă
tehnică formată din arhitecţi,
ingineri şi constructori de excepţie,
Universitatea din Craiova se poate
mândri, astăzi, cu unul dintre cele
mai moderne şi multifuncţionale
campusuri din ţară, care răspunde
din plin cerinţelor obiectivului pro­
iectului, acela de creştere continuă
a calităţii procesului de învăţământ.
„Reabilitare campus universitar
Complex mecanică - lucrări de
schimbare de destinație a cantinei în
bibliotecă, extindere clădire pentru
asigurarea de spații de învățământ
și facilități conexe Craiova, str.
Calea București, nr. 107D”, proiect
finanţat de Uniunea Europeană în
cadrul Programului Operaţional
Regional, şi-a propus, în primul rând,
creșterea gradului de participare
a tinerilor la procesul educaţional,
prin oferirea de spaţii generoase,
multifuncţionale şi moderne de
desfăşurare. Au fost construite şi
amenajate zece amfiteatre, trei
săli de curs, zece săli de seminar,
o sală pentru simularea proceselor,
o aulă cu o capacitate de 300 de
locuri, un laborator de informatică,
un laborator de criminalistică şi
medicină legală, o sală de curs
pentru doctoranzi, birouri, o sală de
consiliu, bibliotecă (sală de lectură,
depozit de carte), sală de sport
şi cafe-bar cu terasă exterioară
circulabilă. Au fost create terenuri
de sport cu suprafaţă totală de 1.248
mp, spaţii verzi, alei carosabile şi
parcări, toate iluminate pe timp de
noapte.
Rezultatul obţinut, de-a dreptul
spectaculos, o adevărată provocare,
după cum ne-a declarat arhitectul
Mihai Radu Trif, cel care, împreună
cu echipa sa, a realizat proiectul:
„Provocare este cuvântul care
reuşeşte să definească întreaga
experienţă de realizare a noului
sediu al Facultăţii de Drept şi Ştiinţe

11. IUNIE 2013 11
Regio în România
Mediul universitar
Administrative din Craiova. A fost
o provocare ca oraşul şi oamenii
să primească „noua arhitectură” şi
ca aceasta să răspundă cerinţelor
întregului context.
Amplasamentul noului sediu al
Facultăţii de Drept şi Ştiinţe Admi­
nistrative din Craiova este situat
în mijlocul unei insule urbane
coagulate la nivel urbanistic şi
arhitectural.
Din punct de vedere funcţional,
zona are un caracter educaţional,
puternic marcat de existenţa Fa­
cultăţii de Mecanică, Facultăţii de
Chimie şi a căminelor studenţeşti.
Astfel, prin prezenţa în sit a noii
intervenţii, s-a desăvârşit un
campus universitar compact şi bine
structurat.
Clădirea este alcătuită din trei
corpuri distincte: corp bibliotecă,
corp aulă şi corp central de învă­
ţământ. Biblioteca este rezultatul
reabilitării şi modernizării unei
clădiri existente, aceasta fiind
anvelopată de panouri de sticlă am­
prentate cu adagii în limba latină,
care ţin activă istoria pe care o
adăposteşte.
Intrarea principală este marcată
de aulă, concepută ca un volum
de arhitectură complet capsulat şi
flotant, comunicând cu biblioteca
printr-o pasarelă de sticlă. Corpul
central de învăţământ, conceput
în baza relaţiilor contrastante între
suprafeţe vitrate şi suprafeţe opace,
este cel care echilibrează întreaga
compoziţie.
Interiorul, cu atriumul, sălile
de curs, birourile, cabinetele,
cafeneaua, sala de sport, aduce
în plus un contrast puternic între
culoare şi nonculoare, între lumină
şi umbră, între deschis şi închis.
Pentru o facilă şi rapidă orientare
s-a utilizat o gamă de culori pentru
fiecare nivel, sub forma unui cod de
bare, care reuşeşte să dinamizeze
circulaţiile.
Prin concept s-a încercat ca întregul
ansamblu să se detaşeze de imaginea
convenţională a instituţiilor de învă­
ţământ şi să devină un pol educa­
ţional puternic, atât prin formă, cât
şi prin funcţiune.”
Nu ne puteam încheia călătoria în
acest spaţiu magnific, fără a obţine
o scurtă declaraţie din partea
rectorului Universităţii din Craiova,
domnul Dan Claudiu Dănişor:
„Proiectul finanţat prin Programul
Operaţional Regional este una dintre
marile realizări ale Universităţii din
Craiova şi, cu certitudine, aduce un
plus de valoare instituţiei noastre şi
actului de învăţământ.
Avem, astăzi, o infrastructură uni­
versitară cu adevărat de nivel
european şi facem un pas important
pentru a atinge standardele de
calitate ale marilor universităţi.
Îi aşteptăm cu drag pe toți cei
interesaţi să urmeze cursurile
facultăţii noastre şi le garantăm
calitatea procesului de învăţare,
din toate punctele de vedere.”
Un proiect şi o realizare absolut
fabuloase, nu-i aşa?
FIŞA TEHNICĂ A
PROIECTULUI
Denumire proiect:
„Reabilitare campus universitar
Complex mecanică - lucrări
de schimbare de destinație a
cantinei în bibliotecă, extindere
clădire pentru asigurarea de
spații de învățământ și facilități
conexe Craiova, str. Calea
București, nr. 107D”
Valoarea totală a proiectului:
60.765.438 lei
Valoarea neeligibilă a
proiectului: 2.541.211 lei
Valoarea eligibilă a
proiectului: 48.600.499 lei

12. www.inforegio.ro12
Regio în România
Sănătate
Florian Schiponca
Sibiul, mereu surprinzător
Acelaşi şi, de fiecare dată,
altfel... Unul dintre cele
mai prospere oraşe din România,
Capitală Culturală Europeană în
anul 2007, sediul a trei teatre,
a unei filarmonici, a opt centre
culturale, a opt muzee, a unor
licee, colegii şi universităţi de
prestigiu şi enumerarea poate
continua cu o mulţime de lăcaşuri
de cult, clădiri sau locuri cu o
inestimabilă valoare istorică şi
culturală.
Sibiul ne surprinde prin amestecul
de cultură, tradiţie, istorie şi
modernism. Mai mult ca oriunde
altundeva în România, în Sibiu se
simte dorinţa de recuperare şi
restaurare a valorilor istorice care
dau parfumul medieval al oraşului,
dar şi de dezvoltare economică şi
socială continuă.
O destinaţie turistică şi culturală
cu potenţial uriaş, aşa cum este
Sibiul, trebuie să pună la dispoziţia
locuitorilor săi şi a valului continuu
de turişti, o reţea de servicii, în
special medicale, de o calitate
ireproşabilă. Încă de la intrarea
României în Uniunea Europeană,
Regio „a pus umărul” la aproape
toate transformările semnificative
ale frumoasei urbe transilvănene.
Când proiectele sunt bine întoc­
mite, finanţarea nu întârzie, iar
rezultatele sunt spectaculoase,
vizibile la tot pasul. Au curs râuri
de cerneală, s-au făcut zeci de
reportaje, documentare, interviuri
şi transmisiuni directe, majoritatea
pentru a prezenta manifestările
culturale de înaltă ţinută artistică
pe care Sibiul le-a găzduit, într-un
număr impresionant, în ultimii ani.
De această dată, vreau să vă aduc
în atenţie un proiect social, care
vine să completeze dimensiunea
de important centru medical jude­
ţean şi regional pe care Sibiul o
are. „Reabilitarea, modernizarea,
dezvoltarea şi echiparea Ambula­
toriului nr. 1 al Spitalului Clinic
Judeţean Sibiu”, proiect realizat de
Consiliul Judeţean Sibiu cu finanţare
Regio, pune la dispoziţia sibienilor,
şi nu numai, condiţii şi servicii
medicale la standarde moderne.
Valoarea totală a finanţării din
fonduri europene este de peste
7,5 milioane lei, din care suma
nerambursabilă se ridică la aproape
șase milioane lei. Lucrările au fost
complexe, clădirea ambulatoriului
necesitând ample operaţiuni de
consolidare, reabilitare şi moder­
nizare. Planşeele au fost supra­
betonate, pardoselile au fost aco­
perite cu covor sanitar tip PVC, au
fost complet refăcute instalaţiile
termice şi electrice, integral schim­
bată tâmplăria uşilor şi ferestrelor,
a fost instalat liftul şi a fost reame­
najată mansarda, a cărei suprafaţă
utilă de 428 mp găzduieşte 16
cabinete medicale.
Pentru funcţionarea optimă a am­
bulatoriului, au fost achiziţionate 16
echipamente noi, absolut necesare
desfăşurării actului medical:
combină ORL, audiometru pentru
diagnostic, audiometru pentru
screening, combină oftalmologică,
angiofluorograf, electromiograf,
EEG asistat pe calculator, EKG cu
6 canale asistat de calculator pentru
diagnostic, ecograf color şi power
doppler, spirometru, echipament
de probă la efort, electrocauter
cu înaltă frecvenţă, masă de
consultaţie chirurgicală cu ridicare
automată, masă ginecologică cu
ridicare automată, oscilometru şi
tensiometru de perete.
Au fost create locuri de muncă,
numărul personalului angajat cres­
când cu 10%, condiţii în care a
crescut şi numărul consultaţiilor
de specialitate acordate sibienilor,
scopul final fiind acela de a preveni
apariţia sau dezvoltarea unor boli
şi de a scurta sau chiar elimina
nedoritele perioade de spitalizare.
Este extrem de plăcut să constaţi
că toţi cei implicaţi în acest proiect
sunt mulţumiţi de noile condiţii pe
care Ambulatoriul nr. 1 al Spitalului
Clinic Judeţean Sibiu le oferă, de la
corpul medical, la pacienți.

13. IUNIE 2013 13
Regio în România
Sănătate
Iată câteva declaraţii elocvente, în
sensul celor afirmate anterior:
„În Ambulatoriul de Specialitate al
Spitalului Clinic Judeţean de Urgen­
ţă Sibiu, pacienţii beneficiază de
cele mai bune condiţii, într-o locaţie
complet reabilitată şi utilată,
graţie unei finanţări europene, prin
Programul Operaţional Regional şi
cu sprijinul Consiliului Judeţean
Sibiu. Modernizarea policlinicii este
un mare pas înainte în demersul
nostru de a asigura calitate şi
eficienţă actului medical, în folosul
direct al întregii comunităţi, la nivel
local şi chiar regional. Ne bucurăm
că, pe lângă cadrele medicale
de o înaltă ţinută profesională
care îşi desfăşoară activitatea în
ambulatoriu, avem şi o locaţie la
standarde europene, unde pacienţii
beneficiază, pe lângă investigaţii şi
tratament, de confort şi siguranţă.”
- Dr. Liviu Cotârlă, manager SCJU
Sibiu.
„După mari eforturi, demersul
de a uni cele două policlinici ale
spitalului într-o singură clădire
s-a finalizat cu succes la începutul
acestui an. Proiectul a fost unul
de mare importanţă şi extrem
de binevenit, întrucât s-a reuşit
integrarea tuturor specialităţilor
medicale într-un spaţiu modern,
care oferă condiţii net superioare
comparativ cu ceea ce era înainte,
atât pentru cadrele medicale cât şi
pentru pacienţii pe care îi deser­
vim. În momentul de faţă, Ambu­
latoriul de Specialitate al Spitalului
Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu
rivalizează cu orice policlinică
modernă din ţară.” - Dr. Adrian
Moga, medic primar radioterapie
oncologică, coordo­nator al activităţii
Ambulatoriului de Specialitate al
SCJU Sibiu.
„Pentru specialitatea Diabet-nutri­
ţie, reabilitarea şi modernizarea
policlinicii este un fapt de mare
importanţă. Dacă înainte toţi cei trei
medici de pe această specialitate
ne desfăşuram activitatea în doar
două cabinete, dintre care unul
foarte mic, ceea ce era insuficient,
întrucât consultăm zilnic circa 100
de pacienţi, acum fiecare medic are
cabinetul său. De asemenea, există
şi o sală de aşteptare mult mai mare,
mai bine utilată şi mai confortabilă,
care ne oferă posibilitatea de a
desfăşura activităţi educative pe
suport electronic pentru pacienţi.”
- Dr. Gheorghe Ghişe, medic pri­
mar specialitatea diabet zaharat,
nutriţie şi boli metabolice, coordo­
nator Compartiment Diabet Nutriţie.
Şi conducerea Consiliului Judeţean
Sibiu îşi exprimă mulţumirea pentru
realizarea acestui proiect, prin
vocea preşedintelui Ioan Cindrea,
care ne-a declarat: „Investițiile
în sănătate sunt o prioritate în
județul Sibiu, motiv pentru care
proiectul de față este unul dintre
proiectele de succes derulate de
Consiliul Județean Sibiu în sprijinul
cetățenilor. Și, când spun asta, mă
refer la faptul că, odată cu această
modernizare a Ambulatoriului nr. 1,
sibienii beneficiază de cele mai
bune condiții, într-o locație mo­
dernă și cu aparatură medicală de
ultimă generație.
Ne dorim ca acest exemplu de
bună practică să fie continuat și
în perioada următoare de progra­
mare 2014-2020, în condițiile în
care fondurile europene alocate
României sunt destul de generoase,
iar acestea reprezintă o mare opor­
tunitate de dezvoltare.”
Nimeni nu îşi doreşte să aibă
nevoie, dar este bine şi, mai ales
confortabil, să ştii că acolo unde
locuieşti sau unde mergi pentru a-ţi
petrece vacanța, există o unitate
medicală modernă, echipată şi la
dispoziţie, pentru a te ajuta în caz
de nevoie. Îţi conferă linişte şi te
face să te simţi în siguranţă.
FIŞA TEHNICĂ A
PROIECTULUI
Denumire proiect:
Reabilitarea, modernizarea,
dezvoltarea şi echiparea
Ambulatoriului nr. 1 al Spitalului
Clinic Judeţean Sibiu
Denumire program: Programul
Operaţional Regional 2007-2013,
Axa prioritară 3 - Îmbunătăţirea
infrastructurii sociale
Beneficiar: Judeţul Sibiu
Valoare totală: 7.873.915 lei
Valoare nerambursabilă
(FEDR): 5.129.911 lei
Finanţare de la bugetul
naţional: 784.575 lei
Cofinanţare de la bugetul
local: 120.704 lei

14. www.inforegio.ro14
Regio în România
Florian SCHIPONCA
Educaţie
O şcoală românească de tradiţie,
salvată din „ghearele” degradării
Privesc adesea la puştii din ziua
de astăzi... Frumoşi, liberi,
rebeli, îmbrăcaţi multicolor, gălă­
gioşi, obligatoriu „blindaţi” cu
gadget-uri de ultimă generaţie,
pe care le „butonează” cu mare
dexteritate, oriunde se găsesc. Au
la dispoziţie posibilităţi uriaşe de
învăţare, Internetul le aduce pe
computer, pe laptop, pe tabletă,
pe telefon, cantităţi uriaşe de
informaţie. O judecată simplistă
ar putea emite că practic, în scurt
timp, nu vom mai avea nevoie de
şcoli, de biblioteci, de cărţi, pentru
că totul se va muta pe Internet şi
va fi la îndemâna oricui. În aceste
condiţii, necesitatea de bază ar fi
doar aceea de a şti să scrii şi să
citeşti, pentru că restul ar veni
de la sine. Sumbru scenariu, din
punct de vedere cultural.
Şcoala este şi trebuie să rămână
sfântă. Formează oameni, caracte-­
re, te învaţă să înveţi, pentru că
toată viaţa este un continuu
exerciţiu de învăţare. Degeaba atâta
informaţie, dacă nu ai capacitatea
de a o structura, de a o înţelege şi
de a o folosi. Şcoala te învaţă toate
aceste lucruri definitorii pentru
devenireaunuiom.Dinfericire,avem
încă şcoli de prestigiu, adevărate
temple de cultură, creuzete în care
se plămădesc oamenii de mâine,
de care ţara are atâta nevoie. Am
avut şi avem încă dascăli cu vocaţie,
oameni dedicaţi şi responsabili,
care îşi asumă îndrumarea copiilor
noştri pe drumul cunoaşterii. Enu­
merarea şcolilor româneşti de
prestigiu ar putea ocupa întregul
spaţiu al acestei reviste, însă, de
data aceasta, mă voi opri doar la
Colegiul Naţional „Decebal” Deva,
un aşezământ de cultură a cărui
istorie vine din a doua parte a
secolului al XVIII-lea. De-a lungul
timpului, pe poarta acestei instituţii
au ieşit generaţii după generaţii
de tineri pregătiţi să dea piept
cu viaţa, însă timpul neiertător a
început să lase amprenta degradării

15. Regio în România
IUNIE 2013 15
asupra bătrânului edificiu, aşa cum
se întâmplă cu multe alte lăcaşuri şi
clădiri cu imensă valoare istorică şi
de suflet.
Din fericire, Colegiul Naţional
„Decebal” Deva a găsit, în persoana
domnului director prof. dr. Florin
Ilieş, omul potrivit şi i-a oferit locul
potrivit pentru a fructifica iniţiativa
Consiliului Judeţean Hunedoara
de reabilitare integrală a ansam­
blului. Domnia sa a coordonat con­
cepţia proiectului care s-a bucurat
de finanţare din Fondul European
pentru Dezvoltare Regională, prin
Programul Operaţional Regional.
Prin implementarea proiectului,
s-a dorit îmbunătăţirea calității
procesului educaţional, prin atra­
gerea şi menţinerea elevilor într-un
sistem de înaltă ținută, generator
de performanțe şcolare de excepţie.
Numai aşa pot fi asigurate resursele
umane necesare unei dezvoltări
socio-economice durabile şi echili­
brate.
Au fost reabilitate clădirea principa­
lă a liceului, clădirea gimnaziului,
cabinetul medical, centrul de do­
cumentare şi informatică şi sala de
sport, fiecare în parte reprezentând
corpuri de clădire distincte în cadrul
ansamblului. Lucrările executate
au fost complexe, pentru că s-a
dorit păstrarea integrală a stilului
arhitectonic. Cu multă grijă au
fost izolate planşeele la pod, a
fost reproiectat şi modernizat
punctul termic, au fost reproiectate
instalaţiile interioare de încălzire,
instalaţiile sanitare, electrice, s-au
înlocuit pardoseli, s-au renovat
integral sălile de clasă, coridoarele
şi anexele. Sala de sport a fost
extinsă şi consolidată, având acum
626 mp.
Vechiul şi, totodată, renăscutul edi­
ficiu a primit şi o dotare pe mă­su­ră:
60 de calculatoare, 10 laptop-uri,
4 multifuncționale-la­ser A3, 10 tele­
vizoare, 4 panouri de bas­chet, 500
de bănci şcolare şi 500 de scaune,
120 de dulapuri şcolare individuale,
47 de table, 20 de saltele pentru
gimnastică şi multe alte obiecte
necesare activităţilor educaţionale.
Extrem de mulţumit de realizarea
proiectului, directorul Colegiului
Naţional „Decebal” din Deva ne-a
declarat: „Începând cu anul şcolar
2012-2013, Colegiul Naţional
„Decebal” reprezintă o şcoală de
nivel european şi din punctul de
vedere al dotării tehnico-materiale
şi al confortului. Este, cu adevărat,
o unitate de învăţământ a secolului
XXI, un spaţiu educaţional şi cultural
încărcat de istorie, dar actualizat,
înnoit prin investiţii materiale
care îl fac să-şi păstreze o tinereţe
perpetuă.”
Mulţumire este cuvântul care
subliniază şi opinia Primarului
Muni­cipiului Deva, domnul Petru
Mărginean: „Bugetele adminis­
traţiilor locale sunt cele pe care
le ştim, este evident că soluţia
pentru a realiza anumite obiective
investiționale pentru comunitate
este concen­trarea pe atragerea de
finanţări europene. Eu am declarat
încă de la preluarea mandatului
că serviciul specializat pe scrierea
de proiecte europene din cadrul
Primăriei Municipiului Deva va avea
foarte mult de lucru. Exemplul
proiectului scris şi implementat la
Colegiul Naţional Decebal este unul
care poate fi urmat şi de restul
instituţiilor de învăţământ din
municipiul Deva. Este necesar să ne
concentrăm nu doar pe reabilitarea
de clădiri şi spaţii de învăţământ,
ci şi pe dotarea corespunzătoare a
şcolilor, pe aducerea bazei materiale
la nivelul anului 2013. Asta costă
foarte mult şi banii pot şi trebuie
să fie aduşi prin scrierea unor
proiecte cu finanţare europeană.
De altfel, pot să vă confirm deja
că şi alte instituţii de învăţământ
devene au mers pe acest drum şi,
spre exemplu, avem finalizat un
proiect european la Liceul Teoretic
„Sabin Drăgoi” Deva, iar al doilea
proiect este în derulare la Colegiul
Tehnic „Dragomir Hurmuzescu”.
Aşadar, nu stăm, ci facem paşi
serioşi pentru a profita la maximum
de oportunităţile oferite de pro­
gramele cu finanţări asigurate de
Uniunea Europeană. ”
Se pare că, şi pentru învăţământul
românesc, Regio este cuvântul
magic. Eu aşa cred!
FIŞA TEHNICĂ A
PROIECTULUI
Denumire proiect:
Reabilitarea ansamblului
de clădiri și echiparea
infrastructurii educaționale a
Colegiului Național „Decebal”
Deva
Valoare totală proiect:
9.376.460 lei
Valoarea finanţării
nerambursabile: 7.356.907 lei
Educaţie

16. www.inforegio.ro16
Regio în România
Andrei ONOFREI
Cu peste două milioane de lei, finanțare nerambursabilă,
Seniorii din Sectorul 2 al Capitalei –
o șansă la incluziunea socială
Asistenţă socială
În București, numărul persoa­
nelor vârstnice care nu își mai
pot purta singure de grijă crește
de la un an la altul. Această
situație nu este restrânsă la
țara noastră sau la capitala
acesteia, ci face parte dintr-o
tendință generală, specifică
țărilor dezvoltate. Îmbătrânirea
populației pune factorii decizionali
în fața unor probleme cu totul noi.
Furnizarea asistenței medicale,
asigu­rarea incluziunii sociale, asi­
gurarea veniturilor minime pen­
tru un trai demn, sunt doar
câteva dintre provocările care
trebuie soluționate cât mai rapid
și eficient cu putință. La nivelul
Uniunii Europene există politici
și strategii care au în vedere
fenomenul îmbătrânirii populației
și contracararea efectelor nega­
tive ale acestuia. Una dintre
soluții este înființarea centrelor
comunitare pentru seniori.
Cifrele ne spun că, în prezent, în
Capitală, sunt zece astfel de centre
de asistență pentru vârstnici, cu un
total de 1.137 de locuri și tot atâția
beneficiari. La nivelul Sectorului 2,
există o populație de 350.000 de
locuitori, din care 19,54% cu vârsta
de peste 60 de ani, pondere ce a
crescut de la un ritm de 0,03%, în
2003, la unul de 0,5%, în 2010.
Tot aici se găsește și cel mai mare
număr de pensionari de invaliditate,
iar un procent de 49,62% din totalul
pensionarilor existenți la nivelul
acestui sector au pensii mai mici
de 470 lei. În Cartierul Ion Creangă
sunt 25.000 de locuitori, din care
aproximativ 5.000 au vârsta peste
60 de ani.
Nevoile bătrânilor
pot fi rezolvate cu noul
Centru de Asistență
Socială
Seniorii, mai ales cei din categoriile
defavorizate, cei cu resurse mate­
riale insuficiente, cei singuri sau

17. IUNIE 2013 17
Regio în România
Asistenţă socială
cei suferinzi, au de înfruntat obsta­
cole serioase pentru a-și duce traiul
zilnic. Lipsa sau insuficiența trata­
mentelor medicale, probleme în
a-și procura și pregăti hrana, im­
po­sibilitatea de a-și procura îm­
bră­căminte adecvată, izolarea,
care îi face vulnerabili la schim­
bă­rile sociale și economice, lipsa
de informare sunt probleme de
nerezolvat fără un sistem de
asistență socială corespunzător.
Înțelegând că timpul nu este un
aliat în această stare de fapt,
Direcția Generală de Asistență
Socială și Protecția Copilului din
Sectorul 2 a inițiat un proiect
pentru înființarea unui Centru de
Servicii de Asistență Socială pentru
Persoane Vârstnice. Cu un sprijin
financiar de peste 2,7 milioane lei,
obținuți prin Programul Operațional
Regional, a fost reabilitată, în acest
scop, o clădire situată pe strada
Valter Mărăcineanu, la numărul 33.
Clădirea a fost renovată complet și
recompartimentată pentru a servi
noii destinații și a fost dotată cu un
ascensor pentru înlesnirea accesului
persoanelor cu dizabilități. Au fost,
de asemenea, achiziționate echipa­
mente pentru recuperare medicală,
cu mobilier și tehnică multimedia.
Toate aceste facilități sunt puse
gratuit la dispoziția persoanelor
vârstnice din zona deservită de
centru.
„Începând din luna octombrie
2012, Centrul a fost dat în
folosință și, în acest moment,
avem deja 633 de beneficiari
legitimați. În cadrul acestuia,
se desfășoară diverse activități
din zona socială și medico-
socială, având un impact
major asupra comunității,
respectiv al cartierului Ion
Creangă din Sectorul 2. Zona
medicală, constituită dintr-un
cabinet de medicină generală
și o zonă de recuperare și
gimnastică medicală, repre­
zintă un beneficiu imens, de
care se bucură cetățenii din
zonă, având în vedere că în
cartier nu există niciun fel de
servicii medicale dezvoltate
de tip cabinet medical sau
policlinică”, ne-a declarat
Directorul General al Direcției
Generale de Asistență Socială
și Protecția Copilului, Isabela
Hurjui.
Centrul de Servicii de Asistență
Socială pentru Persoane Vârstnice
luptă împotriva marginalizării socia­
le a persoanelor vârstnice, pentru
integrarea acestora într-o comu­
nitate, pentru creșterea numărului
persoanelor care beneficiază de
servicii sociale și medicale gratuite,
pentru îmbunătățirea tratamentelor
și terapiilor specifice bătrânilor
(servicii de recuperare neuromotorie
de tip ambulatoriu, gimnastică
medicală și de întreținere, servicii
de consiliere socială, psihologică
și juridică), pentru asigurarea
unui ambient plăcut în care să se
desfășoare activități specifice de
socializare și petrecere a timpului
liber.
FIŞA TEHNICĂ A
PROIECTULUI
Denumire proiect:
„Înființarea Centrului de Servicii
de Asistență Socială pentru
Persoane Vârstnice”
Program: Programul
Operațional Regional 2007-
2013, Axa prioritară 3 –
„Îmbunătățirea Infrastructurii
sociale”
Valoare totală proiect:
3.575.102 lei
Asistență financiară
nerambursabilă: 2.772.905 lei

18. www.inforegio.ro18
Regio în România
Bogdan Ionescu
Regiunea Nord-Est
Finanțare de peste 36 de milioane
de lei pentru serviciile de urgență
Echipamente
De fiecare dată când auzim
sirena sau vedem sclipirile
albastre-roșii ale unui vehicul
de urgență care își caută
drumul prin trafic, avem o
strângere de inimă: știm că
undeva s-a întâmplat ceva rău.
În același timp, ne încearcă
și un sentiment de speranță:
știm că în vehiculele care
aleargă pe lângă noi se află
profesioniști de primă mână și
echipamente moderne, care vor
ajuta la salvarea de vieți sau
bunuri.
Serviciile de intevenție în caz de
urgență sunt una dintre poveștile de
succes ale României moderne. Poate
și pentru că sunt și unele dintre
cele mai – necesar – vizibile. Totul
a pornit în urmă cu peste douăzeci
de ani, de la un sistem învechit,
ineficient, iar astăzi putem vorbi, și
datorită unor oameni excepționali,
de unul dintre cele mai moderne
sisteme de intervenție din lume. Un
rol fundamental în această evoluție
majoră îl au finanțările din fonduri
europene. Cu siguranță că, fără
acest sprijin financiar, lucrurile nu
ar fi stat atât de bine.
Un argument relevant pentru
cele de mai sus este și proiectul
„Achiziționare echipamente speci­
fice pentru îmbunătățirea capaci­
tății şi calității sistemului de
inter­venție în situații de urgență,
acor­dării asistenței medicale de
urgență și a primului ajutor cali­
ficat în Regiunea Nord–Est”. Soli­
ci­tantul, Asociația de Dezvoltare
Inter­comunitară EURONEST, un
parteneriat între Consiliile jude­
țene din Iași, Bacău, Botoşani,
Neamţ, Suceava şi Vaslui, a
dorit modernizarea serviciilor de
intervenții și creșterea calității
și eficienței acestora. Proiectul a
fost selectat pentru finanțare prin
Programul Operațional Regional.
Valoarea totală proiectului a
fost de 45,5 milioane de lei, din
care, cheltuieli eligibile, peste 36
milioane de lei. Valoarea finanțării
nerambursabile alocate de Autori­

19. IUNIE 2013 19
tatea de Management a fost de 98%
din valoarea eligibilă, din care, de la
Fondul European pentru Dezvoltare
Regională, aproape 31 milioane lei,
și peste 4 milioane lei de la bugetul
național.
Rezultatele implementării proiec­
tului arată o evoluție spectaculoasă
a eficienței și calității serviciilor de
intervenție în caz de urgență. Astfel,
în prezent, în Regiunea de Dezvoltare
Nord-Est, există o ambulanță la
fiecare 600.000 de locuitori, față de
una la 1,8 milioane, și o autospecială
de intervenție și descarcerare la
230.000 de locuitori (înainte de
implementarea proiectului exista
o singură autospecială de descar­
cerare pentru șase județe, deservind
3,7 milioane de locuitori).
Per total, cele șase județe benefici­
ază acum de 48 de unități mobile
complet echipate și de un centru
mobil de comandă. Timpul mediu
de răspuns și intervenție, indiferent
de natura urgenței, a ajuns la 4,52
minute în mediul urban, și la 18,35
minute în mediul rural. Aceste valori
se încadrează în media europeană
a timpului de răspuns, fiind, însă,
mai bune decât în unele țări și au
fost obținute prin achiziționarea
de ambulanțe, autospeciale pentru
stingerea incendiilor, autospeciale
pentru descarcerare și acordarea
asistenței medicale de urgență. Au
fost, de asemenea, achiziționate
echipamente de comunicații pentru
punctele de comandă.
„Acest proiect reprezintă un balon
de oxigen care ne face să trecem
de la autospeciale de 35 de ani, la
autospeciale noi și performante.
Scade timpul de intervenție și asta
înseamnă foarte mult. Noi nu suntem
beneficiarii, ci suntem utilizatorii
acestui proiect. Beneficiari sunt
cetățenii”, a declarat colonelul
Radu Anton, șeful ISU Botoșani.
Regio în România
Echipamente
FIŞA TEHNICĂ A
PROIECTULUI
Denumire proiect:
„Achiziționare echipamente
specifice pentru îmbunătățirea
capacității şi calității sistemului
de intervenție în situații de
urgență, acordării asistenței
medicale de urgență și a
primului ajutor calificat în
Regiunea Nord–Est”
Program: Programul
Operațional Regional 2007
- 2013, Axa Prioritară 3,
Îmbunătățirea infrastructurii
sociale
Finanțare nerambursabilă
FEDR: 30.811.236 lei
Cost total eligibil:
36.316.721 lei
Buget național: 4.709.150 lei

20. www.inforegio.ro20
Regio în România
Florian Schiponca
Pentru copii, în luna copiilor
Universul copiilor
Suntem în iunie, cea unanim
cunoscută ca fiind luna
copiilor... Şi, dacă tot este luna
celor mici, vă propun să vorbim
despre ei sau, mai exact, despre
cum se implică Regio în proiecte
destinate exclusiv acestora.
Într-o lume tot mai digitalizată,
copiii noştri nu trebuie să uite să
se joace, să facă mişcare, pentru
a se dezvolta armonios şi sănătos.
La Slobozia, în judeţul Ialomița, S.C.
Project Construct S.R.L. a iniţiat
proiectul „Fun House - împreună
creştem mai frumoşi” pentru care
a obţinut finanţare prin Programul
Operațional Regional, domeniul
destinat dezvoltării microîntre­
prinderilor.
Din valoarea totală a proiectului
de 1.193.253 lei, fondurile neram­
bursabile Regio au reprezentat 70%,
adică 798,303 lei. Toate acestea
pentru înfiinţarea unui loc de joacă
pentru copii, constând în construirea
unei clădiri de 150 mp, alimentată
cu gaze naturale, dotată cu instalații
electrice, sanitare, termice, de
sonorizare şi de supraveghere. Do­
tarea a constat în achiziţia unui
complex de joacă gonflabil, căsuţe
de joacă, balansoare, saltele,
mobilier, echipamente IT, electro­
nice şi electrocasnice. S-a obţinut,
astfel, un loc de joacă generos,
cu labirinturi, trambuline, teren
de baschet şi tobogane gonflabile,
ateliere de creaţie pentru dezvol­
tarea abilităţilor de modelat,
construit şi pictat prin jocuri şi o
sală de jocuri electronice.
Nici părinţii nu au fost uitaţi,
aceştia putând savura o cafea sau
sucuri naturale din fructe, în timp
ce copiii se joacă. Există şi un
magazin specializat, cu un bogat
sortiment de articole şi accesorii
pentru petreceri, de unde pot fi
achiziţionate coifuri, confetti,
cadouri, bomboane şi multe alte
asemenea lucruri, absolut necesare
pentru succesul unei petreceri sau
aniversări bine organizate.
Fun House este o gazdă minunată
pentru cei care doresc să organizeze
aniversarea zilei de naştere a
copiilor, având o echipă specializată,
care poate furniza servicii de
entertaining, muzică, dans, face
painting, închiriere costume şi tot
ce v-aţi mai putea dori. În plus, în
fiecare săptămână este organizat
un program special de petreceri şi

21. IUNIE 2013 21
Regio în România
Universul copiilor
evenimente, la care sunt invitaţi să
participe toţi copiii din Slobozia şi
din localităţile limitrofe, pe care
iniţiatorii proiectului şi Regio îi
doresc cât mai armonios dezvoltaţi
din punct de vedere fizic şi afectiv.
Extrem de satifacută de succesul
proiectului pe care a reuşit să-l
implementeze, doamna Alice
Sneatinschi, administratorul S.C.
Project Construct S.R.L., a declarat,
pentru revista Regio: „Toţi prietenii
ne-au spus că în România este
imposibil să-ţi realizezi visul. M-am
încăpăţânat să nu cred asta şi am
pornit la drum bazându-mă pe
intuiţie şi pasiune.
Fără strategii de marketing, fără
capital social, dar cu un mare capital
numit încredere în forţele proprii
şi în adevărul pe care îl aveam de
arătat tuturor, am început să păşesc
cu paşi mici, dar siguri, pe calea
realizării visului meu.
Doream să construiesc un loc în care
copiii să fie în lumea poveştilor,
să se întâlnească cu personajele
preferate într-un cadru de spectacol
şi unde să-şi poată păstra acea stare
de candoare numită COPILĂRIE, pe
care noi toţi o căutăm, chiar şi la
maturitate.
Să nu credeţi că nu m-am izbit
de ziduri de tăcere, de aşteptări
lungi... În acelaşi timp, am întâlnit
şi oameni buni, pozitivi, profesio­
nişti cu suflete mari şi deschişi la
noi provocări.
După doi ani de la depunerea
proiectului la agenţie, am reuşit
aici, în Municipiul Slobozia, să
ridicăm un frumos loc de joacă
pentru copii, care reprezintă,
pentru mine, dovada vie că în
România, dacă ai ambiţie, încredere
şi multă putere de muncă, orice vis
poate să devină realitate.”
Şi părinţii sunt foarte mulţumiţi,
pentru că au la dispoziţie un
spaţiu modern, multifuncţional,
destinat celor mici. Câţiva dintre
ei ne-au declarat:
Andreea: „La Fun House este
foarte frumos. Am fost azi
la prima petrecere şi mi-a
plăcut.”
Cosmina: „Este SUPEER! Totul
este impecabil.”
Dorel: „Într-adevăr, o chestie
inedită şi foarte utilă, mai ales
în perioada anotimpului rece
când, de obicei, stăteam mai
mult în casă, cu copiii.”
Angela: „Copilul meu este
fascinat de absolut tot. Frumos
este că avem şi noi, părinții,
un spaţiu amenajat cu foarte
mult bun gust. Lipsea un astfel
de loc în oraşul nostru.”
Ne alăturăm şi noi bucuriei generale
şi cred că se impune o singură
concluzie: este de admirat că cineva
a iniţiat un astfel de proiect şi că
Regio a finanţat transpunerea lui în
realitate.
FIŞA TEHNICĂ A
PROIECTULUI
Denumire proiect: „Fun
House - împreună creştem mai
frumoşi”
Valoare totală proiect:
1.193.253 lei
Valoare eligibilă, fonduri
nerambursabile FEDR:
798.303 lei

22. www.inforegio.ro22
Ştiri regionale
Regio în România
NORD-VEST
NORD-EST
SUD
MUNTENIA
CENTRU
Planificare regională
În perioada iunie-iulie, ADR Nord-Vest organizează o
serie de opt întâlniri ale grupurilor tematice pentru
Planul de Dezvoltare al Regiunii Nord-Vest 2014-2020.
Acesta este principalul document strategic la nivelul
Transilvaniei de Nord, care are rol de orientare a
investiţiilorpubliceşiprivateînperioadadeprogramare
2014-2020. Până în prezent, s-a realizat şi aprobat o
primă versiune a Cadrului Strategic Regional, care
include o analiză a situaţiei existente, o analiză SWOT
şi strategia de dezvoltare. Totodată, au fost organizate
mai multe întâlniri la nivel local, judeţean şi regional,
la care au participat reprezentanţi ai administraţiilor
publice, zonelor metropolitane, ai asociaţiilor de
dezvoltare intercomunitară şi ai grupurilor de acţiune
locală.
Noi fonduri pentru turism
Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est a
anunţat lansarea unui nou apel de proiecte pentru
domeniul de interventie 5.2 – Crearea, dezvoltarea,
modernizarea infrastructurii de turism pentru
valorificarea resurselor naturale şi creşterea calităţii
serviciilor turistice din cadrul Axei 5 a Programului
Operaţional Regional, Dezvoltarea durabilă şi promo­
varea turismului.
Alocarea financiară disponibilă pentru această cerere
de proiecte este de 4.882.922,25 euro. Ghidul
solicitantului este disponibil începând cu data de 5
iunie 2013, iar cererile de finanţare pot fi depuse la
ADR Nord-Est începând cu data de 5 iulie 2013.
Dezvoltare rurală
În luna iunie, ADR Sud Muntenia a participat la şedinţa
extraordinară a Filialei Judeţene Teleorman a Asocia­
ţiei Comunelor din România, cu scopul prezentării sta­
diului implementării Programului Operațional Regional
2007–2013 în Sud Muntenia şi, în special, la nivelul
județului Teleorman, precum și priorităţile de finanţare
pentru 2014–2020 „Dezvoltarea rurală şi agricultură”.
Pentru acest domeniu, se propun următoarele măsuri:
revitalizarea comunităților rurale, conservarea și
îmbunătățirea mediului înconjurător al comunităților
rurale și protejarea moștenirii culturale, diversificarea
economiei rurale şi creşterea competitivităţii
acesteia, dezvoltarea, reabilitarea și modernizarea
infrastructurii de sprijin a agriculturii și silviculturii,
diversificarea și dezvoltarea sectorului agricol și agro-
alimentar şi instruirea și consultanța în agricultură.
Jurnaliştii vizitează
proiectele Regio
Jurnaliştii din regiunea Centru au vizitat câteva
dintre proiectele Regio, finalizate sau în curs de
derulare, din Sibiu. Informaţiile referitoare la
fondurile nerambursabile atrase au fost furnizate
presei în cadrul unei vizite organizate de Ministerul
Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în
calitate de Autoritate de Management a programului.
La eveniment au participat şeful AM POR, preşedintele
CJ Sibiu, directorul Organismului Intermediar POR din
cadrul ADR Centru, alături de reprezentanţii Primăriei
Municipiului Sibiu şi ai beneficiarilor de finanţare.
Evenimentul s-a încheiat cu o conferinţă de presă la
Complexul Muzeal Astra din Dumbrava Sibiului.

23. Târg
ADR București-Ilfov a organizat, în luna mai, la
Bucureşti, cea de-a doua ediţie a Târgului Internaţional
de Investiţii „Împreună reconstruim România”. La
eveniment au participat reprezentanţi ai autorităţilor
publice locale din toate judeţele ţării, reprezentanţi
ai Ministerului Economiei, Ministerului Agriculturii
şi Dezvoltării Rurale, ai unor patronate şi asociaţii
profesionale de prestigiu şi ai corpului diplomatic
acreditat în România. S-au dezbătut aspecte legate de
dezvoltarea durabilă a tuturor regiunilor şi finanţarea
proiectelor acestora, iar ADR BI a prezentat stadiul
actual al implementării Regio în regiunea București-
Ilfov, rezultatele obţinute şi lecţiile învăţate cu ocazia
derulării acestor proiecte.
IUNIE 2013 23
Ştiri regionale
Regio în România
SUD-VEST
OLTENIA
SUD-EST
VEST
BUCUREŞTI
-ILFOV
Pregătirea
perioadei 2014-2020
ADR Vest a organizat, în cadrul proiectului Plan pentru
Dezvoltare Regională Regiunea Vest corespunzător
perioadei 2014-2020, o serie de întâlniri cu reprezen­
tanții administraţiei publice, ai instituţiilor regionale,
ai companiilor și organizațiilor non-guvernamentale.
Temele tratate în cadrul întâlnirilor au vizat sectoarele
importante pentru planificarea regională: competi­
tivitate, inovare și mediu de afaceri, educație, cerce­
tare-dezvoltare și resurse umane, agricultură şi dez­
voltare rurală, sănătate și incluziune socială. Această
analiză contribuie la găsirea soluţiilor inovative pentru
problemele Regiunii Vest și la pregătirea noii perioade
de programare a Regio-Programul Operațional Regional.
Practică
În luna iunie, ADR SV Oltenia a finalizat stagiul de
practică intitulat PRAXIS - Buni practicieni în domeniul
economic în tranziţie de la şcoală la viaţa activă.
Printr-un protocol cu Universitatea din Craiova, ADR
SV Oltenia a fost unul dintre cele 40 de centre de
practică la care au participat un număr de 10 studenţi
din cadrul Facultăţii de Economie şi Administrare
a Afacerilor din Craiova. Studenţii au putut afla
informaţii legate de activitatea ADR SV Oltenia, cu
accent pe implementarea Regio şi au participat la
activităţi precum elaborarea şi verificarea unor cereri
de finanţare, dar şi monitorizarea proiectelor.
Educaţie
ADR Sud-Est a semnat contractele de finanțare pentru
două proiecte care vizează reabilitarea și modernizarea
infrastructurii de educație, respectiv: „Reabilitare,
modernizare și dotare Școala Nr.1 Nicolae Iorga” din
municipiul Focșani, cu valoarea totală de 3.646.344,95
lei, din care finanțare nerambursabilă de 2.585.933,84
lei și „Modernizarea și reabilitarea școlii nr.9 Calistrat
Hogaș din municipiul Galați”, cu valoarea totală de
aproximativ 4 milioane de lei, din care finanțare
nerambursabilă de aproximativ 3 milioane lei. Aceste
investiţii vizează modernizarea unităților școlare,
pentru îmbunătățirea calității procesului educațional,
creşterea accesului populației școlare din mediile
defavorizate și asigurărea unui proces educațional la
standarde europene.

24. www.inforegio.ro24
Studiu de caz
Regio în România
Bogdan IONESCU
Învățământul, cheia spre succes
Modernizarea și adaptarea procesului de
educație pentru o societate bazată pe
cunoaștere și tehnologie
Trăim într-o epocă istorică, în
care evoluția, revoluția și
schimbarea sunt la ordinea zilei și se
întâmplă cu o viteză nemaiîntâlnită
în secolele precedente. Cunoaș­
terea și consecințele sale,
ansamblul tehnologiei, sunt
semnele anilor 2000. Societatea,
în întregul ei, este nevoită să se
adapteze continuu la schimbare,
iar această schimbare – dată fiind
natura umană –nu ține,de multe ori,
pasul cu viteza cu care evoluează
cunoașterea și tehnologia. Iar,
dacă în viața de zi cu zi reușim să
ne adaptăm și să adoptăm noile
descoperiri care ne fac existenţa
mai ușoară, în alte zone lucrurile
nu mai sunt atât de facile. Evoluția
societății bazate pe cunoaștere
a dus la un fenomen care,
neconștientizat, ar putea provoca
mari probleme: înjumătățirea
timpului de viață a unei profesii.
Sintagma a fost preluată din fizica
nucleară, pentru că analogia
cu dezintegrarea radioactivă a
atomului este foarte sugestivă.
Tehnologizarea agriculturii,
industriei și serviciilor duce la
dispariția, într-un timp mai lung
sau mai scurt, a multor profesii
sau specializări. Să luăm câteva
exemple: computerul personal
a dus la dispariția meseriei de
dactilograf; apariția centralelor
digitale a dus la dispariția multor
profesii în telefonie; internetul
este pe cale să afecteze ireversibil
profesiunea de agent de turism; și
exemplele pot continua aproape la
nesfârșit.
Situația descrisă mai sus este, în
general, dar nu exclusiv, carac­
teristică societăților dezvoltate
și a fost conștientizată la nivelul
organismelor europene, iar, înce­
pând cu anul 2000, rezolvarea
acestei probleme a devenit o
prioritate cuprinsă în Tratatul
de la Lisabona. Strategia pentru
învățământ a Uniunii Europene
recunoaște rolul esențial al edu­
cației în creșterea competenței și
adaptabilității viitoarei forțe de
muncă la noua paradigmă econo­
mică. În consecință, a fost elaborat
planul strategic pentru cooperare
europeană în învățământ și formare
profesională, Educaţie şi formare
2020.
Obiectivele strategice ale politicilor
europene pe termen lung sunt
dezvoltarea unui sistem de învățare
continuă, creșterea mobilității
forței de muncă, creșterea calității
și eficienței procesului de educație,
îmbunătățireacreativității,inova­ției
și a spiritului antreprenorial în toate
nivelurile sistemului de învă­țământ.
Unul dintre cele mai importante
programe prin care Uniunea
Europeană sprijină învățământul
primar este Programul „Comenius:
Europa în sala de clasă”. Țintele
acestui program sunt aceleași

25. IUNIE 2013 25
Studiu de caz
Regio în România
cu cele din Strategia Educație și
formare 2020: creșterea mobilității
elevilor și a cadrelor didactice în
U.E. (prin programe de schimburi de
elevi interstatale), îmbunătățirea
parteneriatului cu agenții econo­
mici, încurajarea învățării limbilor
străine și a disciplinelor de tehno­
logie informațională, îmbunătățirea
pregătirii cadrelor didactice.
Aceste obiective nu pot fi atinse
altfel decât cu investiții majore.
Fondul Social European împreună cu
Fondul European pentru Dezvoltare
Regională finanțează activități care
ajută la modernizarea sistemelor de
educație și formare, la reducerea
abandonului școlar, care promovează
accesul universal la învățământ
de calitate. De asemenea, fon­
durile sunt destinate creării sau
îmbunătățirii infrastructurii și do­
tărilor așezămintelor de învăță­
mânt.
Politicile, strategiile și proiectele
menționate au un impact pozitiv
și asupra României. Pe parcursul
ultimului an, am publicat în paginile
revistei de față câteva exemple
semnificative, în care banii europeni
au sprijinit proiecte de reabilitare
a infrastructurii și dotare a unor
unități de învățământ. O evoluție
recentă în direcția cea bună este și
decizia ministrului învățământului
de a digitaliza manualele școlare
și a le face universal accesibile via
Internet.
„Din septembrie, copiii de clasa
întâi vor avea manualul în format
clasic, pe masă, iar pe pagina de
internet manuale.edu.ro vor exista
manualele în format digital. Digital
înseamnă pdf, pe de-o parte, pe
de altă parte, înseamnă aplicație
multimedia. Deci, un program, un
mic program”, a declarat Remus
Pricopie, Ministrul Educației, în luna
mai 2013. „La ce ne ajută acest
lucru? Dacă trăim într-o eră digitală,
nu poți să nu adaptezi școala la
această eră. Cercetările ne arată
că procesul de învățare, atunci când
se folosesc instrumentele digitale,
este mult mai rapid”, a spus
ministrul într-o emisiune televizată.
Primele manuale vizate în cadrul
acestui proiect sunt cele de clasa
întâi, a doua, a cincea și a noua.
Un alt sprijin important pentru
sistemul educațional de la noi este
oferit prin Programul Operațional
Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane, Axa prioritară 2 - „Corelarea
învățării pe tot parcursul vieții cu
piața muncii”. Așa cum scriam și la
începutul articolului, piața forței de
muncă se schimbă cu rapiditate, iar
sistemul de învățământ trebuie să
fie proactiv, să anticipeze și să se
adapteze acestor schimbări, pentru
a furniza economiei absolvenți bine
pregătiți. Deși nu există o clasificare
oficială a universităților românești
după criteriul succesului la angajare,
un top realizat de o entitate privată
ierarhizează facultățile astfel: 1. IT
(software şi hardware), 2. Inginerie
(auto, telecom, con­strucţii), 3.
Finanţe (bănci, audit, consultanţă),
4. Marketing şi comu­nicare, 5.
Medicină - farmacie (clinici private,
farmacii), 6. Limbi străine (call
center, desk office), 7. Management,
8. Resurse umane şi psihologie, 9.
Drept.

26. Bani europeni în Uniunea Europeană
Exemplu european
Bogdan IONESCU
www.inforegio.ro26
FINLANDA
Bani reali pentru o lume virtuală
Platforma de socializare virtuală
Second Life a împlinit, pe 23 iunie,
10 ani. În realitate, Second Life
a fost, încă de la lansare, o lume
virtuală în trei dimensiuni, cu o
complexitate interactivă neegalată
până în prezent. În scurt timp de
la debutul pe piață, platforma a
dezvoltat o economie proprie, care
a ajuns astăzi la un Produs Intern
Brut de peste o jumătate de miliard
de dolari anual, iar câteva țări, între
care Suedia, Estonia, Israel și Serbia,
și-au deschis ambasade virtuale în
cadrul „jocului”. Oportunitatea
oferită de Second Life nu a scăpat
neobservată mediului educațional,
mai multe universități și-au creat
campusuri și facilități de curs în
lumea artificială.
O premieră în acest curent a fost
proiectul Universității din Vaasa,
din Finlanda, care a „deschis”
un complex de săli de curs și de
seminar, laboratoare și medii
expe­rimentale care le permit
studenților și cadrelor didactice să
interacționeze în lumea virtuală,
în timp real, prin intermediul per­
so­najelor digitale numite avataruri
sau rezidenți. Proiectul Universității
de Științe aplicate din Vaasa nu
este primul proiect educațional din
Second Life, dar este primul finanțat
cu bani europeni. Bugetul, în valoare
totală de 51.785 de euro, dintre
care 39.210 de euro finanțare de la
Fondul European pentru Dezvoltare
Re­gională, le-a permis inițiatorilor
să „construiască” o insulă care
găzduiește o serie întreagă de
experimente și simulatoare.
Potrivit managerului proiectului,
Pekka Liedes, acest pilot s-a dovedit
foarte folositor în a demonstra cum
procesul de învățământ poate fi
îmbunătățit cu ajutorul tehnologiei
și a noilor mijloace de comunicare
și, de asemenea, a ajutat la trasarea
liniilor de dezvoltare ale viitoarelor
sisteme educaționale virtuale.
Utilitatea platformei Second Life

27. Bani europeni în Uniunea Europeană
Exemplu european
IUNIE 2013 27
FIŞA TEHNICĂ A
PROIECTULUI
Denumire proiect: Studenții
din vestul Finlandei primesc un
nou instrument de învățare:
realitatea virtuală
Program: Fondul European
pentru Dezvoltare Regională
2007-2013
Cost total: 51.785 euro
Finanțare U.E.: 39.210 euro
a devenit evidentă atunci când
studenții au putut accesa simulări
ale unor situații din lumea reală,
fără consumul de resurse specific
acestora din urmă. De exemplu,
cursanții specializărilor Turism și
Management Hotelier au proiectat și
realizat un hotel virtual și au testat
impactul serviciilor și facilităților
invitând, pe post de clienți, avataruri
din Second Life. Iar studenții în
construcții civile au proiectat un
centru comercial pe care au putut
testa diferite arhitecturi și soluții
tehnologice.
„Scopul nostru nu a fost să
înlocuim amfiteatrele cu un
mediu virtual, ci să adăugăm
un instrument complementar
metodei tradiționale de învă­
țământ”, a declarat Pekka Liedes.
Rezultatele implementării proiectu­
lui pilot au fost, pe cât de pozitive,
pe atât de încurajatoare, astfel că
Universitatea din Vaasa a dezvoltat
inițiativa și a înființat în ciberspațiu
și un spital virtual de care acum
beneficiază studenții în științe
medicale.

28. Bani europeni în Uniunea Europeană
Exemplu european
Ilinca Obădescu
www.inforegio.ro28
PORTUGALIA
Spital de pediatrie pentru secolul XXI
Coimbra, al treilea oraş ca
importanță din Portugalia,
cu o populaţie de peste 150.000
de locuitori în oraş şi 300.000
în zona metropolitană, necesita
înlocuirea vechiului spital pediatric
cu un nou centru medical, adaptat
la nevoile populaţiei tinere.
Prin accesarea fondurilor europene,
s-a construit noul spital pediatric,
pe o suprafaţă impresionantă de
90.000 mp, dispus pe 11 etaje.
Împărțită în patru zone principale,
noua clădire este echipată pentru a
face față problemelor de sănătate
fizică, mentală și emoțională, și
aduce rețeaua de sănătate regională
într-o nouă eră, prin servicii de
calitate, la nivel internațional.
În zilele noastre, când vine vorba
de îngrijirea copiilor, furnizorii de
servicii medicale trebuie să răspun­
dă la multe provocări: de la o cerere
mare pentru servicii de înaltă
tehnologie, până la tratarea unei
largi game de afecțiuni cronice sau
urgențe.
Spitalul din Coimbra are tocmai
această importantă menire, de a
acoperi nevoile actuale de servicii
de sănătate ale populației cu vârste
cuprinse între 0 și 18 ani, în regiunea
Centro din Portugalia.
Pacienţii spitalului beneficiază de
facilități care acoperă dezvoltarea
copilului, cercetare, reabilitare,
psihiatrie, radiologie, ortopedie, un
centru de sterilizare şi o farmacie.
Personalul va asigura procesarea
rapidă şi efici­entă a solicitărilor
pacienţilor şi a datelor lor.
Proiectul oferă câteva cifre impre­
sionante, care ne dau o mai bună

29. înțelegere a impactului noului spital
în zonă: 65.918 consultații externe/
an, 58.743 de vizite de urgenţă/an,
4.110 operații chirurgicale/an, 107
secții și 188 de camere de diagnostic
și terapie.
Noul complex spitalicesc, inaugurat
în 2011, are o capacitate de inter­
nare de 130 de paturi și deservește
un număr de peste 330.000 de copii
și adolescenți până la vârsta de 15
ani, oferindu-le acestora o gamă
completă de servicii medicale inclu­
zând terapie intensivă, transplan­
turi, oncologie și chirurgie pedia­
trică. Spitalul portughez este
asociat cu Universitatea de Medicină
din Coimbra și îi găzduiește pe stu­
denții în medicină pediatrică și
subspecializările acesteia.
Secția de boli infecțioase are,
dincolo de atribuțiile obișnuite,
consultații și tratamente interne sau
ambulatorii, și rolul de prevenire și
control al epidemiilor. Astfel, per­
sonalul spitalului se implică activ
în viața comunității din regiunea
Centro.
Dincolo de serviciile directe de
sănătate, investiția se extinde și
în alte arii, acoperind și realizarea
a 600 de locuri de parcare pentru
un acces mai ușor (cinci etaje
subterane), servicii şi facilităţi
religioase, un departament de
educație și cercetare și o cantină
pentru personal. Prin construirea
noului spital, nu numai că au fost
îmbunătăţite condițile de muncă ale
angajaților vechiului spital, dar s-au
creat și alte locuri de muncă.
Costul total al proiectului – con­
strucție, studiu de fezabilitate,
proiectare și amenajări – a fost de
69 de milioane de euro, dintre care
42 de milioane euro au fost finanțați
prin Fondul European pentru Dezvol­
tare Regională.
Bani europeni în Uniunea Europeană
Exemplu european
IUNIE 2013 29
FIŞA TEHNICĂ A
PROIECTULUI
Denumire proiect: Coimbra –
Spital pediatric
Finanțare: Fondul European
pentru Dezvoltare Regională,
2007-2013
Cost total: 68.655.500 euro
Finanțare FEDR: 41.968.900
euro
consultaţii
externe/an65.918
vizite de
urgenţă/an58.743
operaţii
chirurgicale/an4.110

30. www.inforegio.ro30
Autoritatea de Management
pentru POR (AM POR) - Ministerul
Dezvoltării Regionale şi
ADMINISTRAŢIEI PUBLICE
Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5
Telefon: (+40 37) 211 14 09
E-mail: info@mdrap.ro,
Website: www.mdrap.ro, www.inforegio.
ro
Organisme intermediare POR
Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Nord-Est (ADR Nord-Est)
Str. Lt. Drăghescu nr. 9, Piatra Neamţ,
judeţ Neamţ, cod poştal 610125
Telefon: 0233 218071, Fax: 0233 218072
E-mail: adrnordest@adrnordest.ro
Website: www.adrnordest.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Sud-Est (ADR Sud-Est)
Str. Anghel Saligny nr. 24, Brăila,
judeţ Brăila, cod poştal 810118
Telefon: 0339 401018, Fax: 0339 401017
E-mail: adrse@adrse.ro
Website: www.adrse.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Sud Muntenia (ADR Sud Muntenia)
Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A,
cod poştal 910164 Călăraşi, România
Telefon: 0242 331769, Fax: 0242 313167
E-mail: office@adrmuntenia.ro
Website: www.adrmuntenia.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia)
Str. Aleea Teatrului, nr. 2A, Craiova,
judeţ Dolj, cod poştal 200402
Telefon: 0251 418240, Fax: 0251 412780
E-mail: office@adroltenia.ro
Website: www.adroltenia.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Vest (ADR Vest)
Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5,
Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054
Tel/Fax: 0256 491923
E-mail: office@adrvest.ro
Website: www.adrvest.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Nord-Vest (ADR Nord-Vest)
Sat Rădaia nr. 50, comuna Baciu,
judeţ Cluj, cod poştal 400111
Telefon: 0264 431550, Fax: 0264 439222
E-mail: adrnv@mail.dntcj.ro
Website: www.nord-vest.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Centru (ADR Centru)
Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia,
judeţ Alba, cod poştal 510093
Tel: 0258 818616/int. 110, Fax: 0258
818613
E-mail: office@adrcentru.ro
Website: www.adrcentru.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Bucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov)
Str. Mihai Eminescu, nr. 163, et. 2,
Sector 2, cod poştal 020555, Bucureşti
Telefon: 021 313 8099, Fax: 021 315 9665
E-mail: contact@adrbi.ro
Website: www.adrbi.ro, www.regioadrbi.
ro
Organism Intermediar pentru
Turism (Autoritatea Națională pentru
Turism)
Blvd. Dinicu Golescu, nr. 38, Poarta C,
sector 1, cod poştal 010873, Bucureşti
Telefon: 0372/ 144 018, Fax: 0372/ 144
001
Email: adita.stanca@mturism.ro
Centrul de Informare pentru
Instrumente Structurale
(Autoritatea pentru Coordonarea
Instrumentelor Structurale)
Bd. Iancu de Hunedoara nr. 54B,
Sector 1, Bucureşti
HELP DESK: Număr scurt 021 9340
(număr cu tarif normal)
Program de lucru:
L-V 10:00–18:00, S 10:00–16:00
E-mail: contact@fonduri-ue.ro
Organismele de implementare şi monitorizare a Programului
Operaţional Regional
Agendă
Leipzig, Germania, 02 IULIE 2013
Lansarea Alianţei Europene pentru Stagiul de Practică
Scopul evenimentului este acela de a creşte calitatea şi oferta de stagii de practică în toată Europa. Aceste
stagii ar facilita o trecere mai eficientă a tinerilor de la educaţie la muncă. De asemenea, părţile interesate
din sectorul public şi cel privat se vor putea reuni, prin cooperarea în cadrul Alianţei.
Delalii la: http://ec.europa.eu/social/main.jsp?langId=encatId=88eventsId=892furtherEvents=yes
Craiova Business Days, 3-4 iulie 2013
Noul sediu al Facultăţii de Drept şi Ştiinţe Administrative
Ediția cu numărul 11 al seriei de evenimente de succes Business Days va poposi, în perioada 3-4 iulie 2013, la
Craiova, pentru prima dată în centrul regional al Olteniei. Peste 70 de vorbitori vor interacționa cu antreprenorii
şi managerii prezenți, în cele 4 conferințe, 16 workshopuri, 4 mese rotunde, 6 sesiuni formale de business
networking sau în întâlnirile stabilite prin aplicația „meet-me” în zona specială de business networking.
Aplicația este pusă gratuit la dispoziția tuturor participanților şi permite sortarea, filtrarea şi selecția din baza
de date a participanților, după 4 criterii: domeniul de activitate, compania, funcția şi numele.
Basel, Elveția 19-23 AUGUST 2013
Mediu și sănătate
Conferința Mediu şi sănătate are ca scop tratarea următoarelor subiecte: expunerea la poluare, riscurile
de mediu în contextul urbanizării, legăturile dintre agricultură, mediu și boli ale sărăciei, precum şi alte
subiecte din domeniul sănătăţii, care vor fi dezbătute de oamenii de ştiinţă de pe toate continentele.
Detalii la: http://ec.europa.eu/yourvoice/ipm/forms/dispatch?form=InfoDayWater

31. IUNIE 2013 31
Să mai şi zâmbim!
Sesiunea de iarnă a cursurilor fără
frecvenţă la Facultatea de Știinte
Juridice din Bucureşti. Examinatorul pune
o întrebare suplimentară candidatului:
- Ce pedeapsă se aplică pentru bigamie?
- Două soacre! răspunde senin studentul şi îi întinde
carnetul.
Un boxer renumit trebuie operat de
apendicită. Din sala de operaţie iese
supărat medicul anestezist:
- Aşa nu se mai poate! Eu încerc să îl
anesteziez, număr până la 9 şi el se ridică de fiecare
dată în picioare...
Ofiţerul de stare civilă:
- Acceptaţi ca statutul vostru pe Facebook
să se schimbe din celibatar/celibatară în
căsătorit/căsătorită?
Mireasa:
- Da.
Mirele:
- Da.
Ofiţerul de stare civilă:
- Să se apropie martorii, să dea click pe like.
Un reporter merge într-un sat să ia nişte
interviuri. Spre mirarea lui, satul era
gol. Doar la o poartă zăreşte o bătrână.
Reporterul se apropie de ea:
- Săru’mâna, mamaie, da’ unde’s femeile din sat?
- La căminu’ cultural, maică, să înveţe limba
engleză...
- Da’ bărbaţii?
- La căminu’ cultural, maică, să înveţe limba
engleză...
- Şi copiii?
- La căminu’ cultural, maică, să înveţe limba
engleză...
- Da’ matale, matale de ce nu te-ai dus?
- Because I speak English...
Într-o şcoală, se aude un zgomot teribil
dintr-o clasă. Directorul intră în clasă şi
vede îngrozit cum toată lumea ţipă, se
bate, unii s-au urcat pe bănci. Directorul
se repede la cel mai zgomotos şi îl dă afară din sală.
Se face dintr-odată linişte.
- Unde este profesorul vostru?
- Tocmai l-aţi dat afară...

32. Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice
Str. Apolodor nr.17, Sector 5, Bucureşti
Website: www.inforegio.ro, www.mdrap.ro
Investim în viitorul tău!
Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.
www.inforegio.ro
e-mail: info@mdrap.ro
0372 11 14 09
Doriţi mai multe informaţii?
Numele proiectului: „Promovarea rezultatelor Regio 2012-2013”
Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice
Data publicării: iunie 2013