2. Boala Lyme
• Boala Lyme sau Borelioza Lyme (BL) este o infectie
multisistemica si cea mai frecventa boala transmisa de
artropode in Europa si America de Nord
– Artropode:(din greacă arthron, "articulație" și podos,
"picior") sunt animale nevertebrate, ce au membrele
articulate. Încrengătura include insecte, milipede,
centipede, arahnide, crustacee etc.
3. Istoric
• 1883- Buchwald - boala cutanata cronica numita-acrodermatita cronica
atrofica (ACA)
• 1909 – Afzelius a descris o leziune cutanata cu evolutie lenta - eritemul
migrator (EM)
• 1913 – Lipschutz: “ atentia trebuie indreptata inspre investigatiile
microscopice / bacteriologice asupra tractului intestinal si a secretiei
glandelor salivare ale capusei ”
• 1922 Garin and Bujardoux asociaza intepatura de capusa cu
simptomele neurologice
• 1930 Hellerstrom: face legatura intre intepatura de capusa, EM si
tulburarile sistemului nervos
• 1941 Bannwarth descrie o meningo-poliradiculonevrita care apare
dupa muscatura de capusa
• 1954 –Gotz - piele cu ACA a fost transplantata la investigator si a fost
urmata de aparitia EM , care a disparut dupa tratament antibiotic
4. Povestea Bolii Lyme
• “In November 1975 a mother from Old Lyme, Connecticut,
informed the State Health Department that 12 children from
that small community of 5,000, 4 of whom lived close
together on the same road, had a disease diagnosed as
juvenile rheumatoid arthritis (JRA). During the same month
another mother from the same community reported at the
Yale Rheumatology Clinic and to the Health Department that
she, her husband, 2 of their children, and several neighbors all
had arthritis. Again most of the children were thought to have
JRA. Subsequent studies of children and adults in that
geographic region suggest that “Lyme arthritis” is a previously
unrecognized clinical entity”
Arthritis and Rheumatism, Vol. 20, No. I (January-February 1977)
5. LYME ARTHRITIS AN EPIDEMIC OF OLIGOARTICULAR
ARTHRITIS IN CHILDREN AND ADULTS IN THREE
CONNECTICUT COMMUNITIES
ALLEN C. STEERE et al
• An epidemic form of arthritis has been occurring in eastern Connecticut at least since 1972, with the
peak incidence of new cases in the summer and early fall. Its identification has been possible
because of tight geographic clustering in some areas, and because of a characteristic preceding skin
lesion in some patients. The authors studied 51 residents of three contiguous Connecticut com-
munities-39 children and 12 adults-who developed an illness characterized by recurrent attacks of
asymmetric swelling and pain in a few large joints, especially the knee. Attacks were usually short
(median: 1 week) with much longer intervening periods of complete remission (median : 2.5
months), but some attacks lasted for months. To date the typical patient has had three recurrences,
but 16 patients have had none. A median of 4 weeks (range: 1-24) before the onset of arthritis, 13
patients (25%) noted an erythematous papule that developed into an expanding, red, annular lesion,
as much as 50 cm in diameter. Only 2 of 159 family members of patients had such a lesion and did
not develop arthritis (P < 0.000001). The overall prevalence of the arthritis was 4.3 cases per 1,000
residents, but the prevalence among children living on four roads was 1 in 10. Six families had more
than 1 affected member. Nine of 20 symptomatic patients had low serum C3 levels, compared to
none of 31 asymptomatic patients (P < 0.005); no patient had iridocyclitis or a positive test for
antinuclear antibodies. Neither cultures of synovium and synovial fluid nor serologic tests were
positive for agents known to cause arthritis. “Lyme arthritis” is thought to be a previously
unrecognized clinical entity, the epidemiology of which suggests transmission by an arthropod
vector.
Arthritis and Rheumatism, Vol. 20, No. I (January-February 1977)
6. Istoric
• 1975-1976 - Lyme, Connecticut (Allen Steere)- artrita reumatoida
juvenila la copii caracterizata prin:
- atacuri scurte si recurente pe perioada de ani de zile, cu tumefiere
si durere la nivelul marilor articulatii
- debut vara sau la inceputul toamnei
- eruptie cutanata care precede cu 4 saptamani debutul artritei
- frecventa mai mare de 100 X decat artrita reumatoida juvenila
• In urmatorii ani a fost identificat o boala multisistemica, complexa,
numita boala Lyme - boala intepaturii de capusa
• Vectorul: Ixodes scapularis
• 1982 – Burgdorfer a descris o spirocheta lunga, neregulata, izolata
si cultivata in mediul Kelly si care reactiona cu serul pacientilor cu
boala Lyme – Borrelia burgdorferi
7. Etiologie
• Borrelia burgdorferi
sensu lato este o
spirocheta mobila,
cilindrica, cu dubla
membrana, cu diametru
de 0,2 μm si lungime de
15μm
• B. burgdorferi vizualizata
prin imunoflourescenta
8. Etiologie
• Genul B.burgdorferi sensu lato cuprinde cel putin 12 specii
(descrierea de noi specii si variante continua)
• Patogene pentru om sunt: B.burgdorfri sensu stricto,
B.afzelii, B.garinii, B.spielmanii
• Rar descrise ca patogene: B.valaisiana, B. lusitaniae,
B.bissettii
• In SUA - este prezenta doar B.burgdorferi sensu stricto
• In Europa - se gasesc toate speciile patogene, dar mai
frecvente sunt B.afzelii and B.garinii
9. Epidemiologie
• BL apare in zonele temperate ale emisferei nordice (America de
Nord, Europa, Asia)
• Distributia este corelata cu prevalenta vectorului (ixodide) –
capusa
• In Europa exista un numar redus de sisteme de inregistrare
nationala a cazurilor (Austria, Franta, Romania din 2007).
• Aproximativ 85000 de cazuri sunt raportate anual, acest numar
este mult subestimat si multe cazuri de BL raman nediagnosticate
• In SUA: CDC a inceput supravegherea bolii in 1982. Intre 15000 si
20000 de cazuri sunt inregistrate in fiecare an si boala este
considerata endemica in 15 state.
13. Transmiterea
• BL este o zoonoza: agetul cauzal, B.burgdorferi s.l. circula
intre capusele Ixodes si o larga varietate de vertebrate
• Toate genospeciile de B.burgdorferi s.l sunt transmise de
capusele dure care apartin complexului Ixodes
• USA: Ixodes scapularis, Ixodes pacificus.
• Europa: Ixodes ricinus
• Europa de Est si Asia: Ixodes persulcatus
15. Harta de risc pentru contactul om-ixodide pe baza
gradului de acoperire cuhabitate adecvate ixodidelor si a ponderii populatiei cu
risc ocupational
(dupa Coipan E 2010 – Teza de Doctorat)
16. Capusele Ixodes ricinus
• Ciclul de viata al Ixodes
ricinus.
• Randul superior (de la
stanga la dreapta): larva,
nimfa, femela adult, mascul
adult.
• Randul inferior: stadiile de
hranire (femela potential
hranita)
17. Transmiterea
• Capusele ingera spirocheta in
timpul unei mese sangvine de
la un animal infectat si aceasta
se multiplica in intestinul
capusei
• Transmiterea poate fi trans-
stadiala pe parcursul ciclului
de viata al capusei si rar
transovariana
• B.b. este transmisa la
urmatoarea gazda prin saliva
capusei in timpul unei mese
sangvine
• Succesul transmisiei creste
intotdeauna cu durata
perioadei in care capusa este
atasata de gazda
• Capusa adult pe gazda
umana
19. Gazda - Rezervor
• Gazdele rezervor sunt gazde de la care o capusa care se hraneste
achizitioneaza B. burgdorferi s.l.
• La nivel global sunt mai mult de 100 de specii de animale rezervor
• Rozatoare mici, pasari domestice si salbatice
• Caprioara are rol de gazda petru capusa; contribuie indirect la
circulatia bolii Lyme
• Omul reprezinta sfarsitul ciclului de transmitere
21. Grupuri cu risc inalt pentru infectie
• Persoane care traiesc si / sau lucreaza in zonele endemice
de BL (ex zone de padure)
• Risc ocupational: padurari, vanatori, fermieri, militari
• Anumite ocupatii recreationale: vanatoare, gradinarit,
picnick
• O prevalenta mai inalta a anticorpilor a fost raportata la
barbati, probabil datorita expunerii mai frecvente la
capuse
• In unele studii BL este mai comuna la copii, iar in altele
incidenta cea mai mare a BL este la adultii activi
22. Patogeneza bolii Lyme
• BL afecteaza in primul rand omul si unele animale domestice,
iar gazdele naturale nu par sa dezvolte boala
• Dupa injectarea B.burgdorferi de catre capusa, spirocheta se
multiplica local la nivelul intepaturii
• Intr-o perioada de zile - saptamani B.burgdorferi poate
disemina in alte organe (articulatii, sistem nervos, inima,
retina)
• Sistemul imun innascut si dobandit sunt stimulate de
prezenta Borreliilor
• In ciuda unui raspuns imun adecvat B.burgdorferi poate
supravietui pe parcursul diseminarii prin schimbarea /
minimizarea expresiei antigenelor proteinelor de suprafata
Osp si inhibitia anumitor raspunsuri imune ale gazdei
• In lipsa tratamentului antibiotic spirochetele pot supravietui in
nise localizate (sistem nervos, articulatii) pentru mai multi ani
23. Manifestari clinice
• Ca si in cazul altor infectii produse de spirochete, BL evolueaza in
general in stadii, cu remisii si exacerbari si manifestari clinice
diferite in fiecare stadiu.
• Au fost descrise 3 stadii, dar boala nu evolueaza obligatoriu in
aceste stadii.
• Stadiul I (infectie localizata) : spirochetele sunt localizate la nivelul
tegumentului. Pot fi prezente simptome pseudogripale.
• Stadiul II (infectie diseminata): simptomele implica organe la
nivelul carora spirochetele au diseminat pe cale sangvina sau prin
matricea tisulara (sistem nervos, articulatii, inima).
• Stadiul III (infectie persistenta): apare la luni sau ani dupa debutul
bolii, posibil ca o sechela autoimuna post-infectioasa. Organe
afectate: articulatii, tegument, sistem nervos.
25. Manifestari cutanate
Eritemul migrator:
• Leziune eritematoasa evolutiva, rotunda/ovalara
• Se dezvolta la locul intepaturii de capusa (datorita migratiei spirochetelor)
• Incubatie ~ 10 zile
• Marginile EM sunt regulate si periferia nu este elevata comparativ cu
interiorul (dg dif erizipel)
• O zona deprimata sau elevata (punctum) poate ramane in centrul leziunii la
locul unde s-a detasat capusa
• Cu / fara clarificare centrala ( aspect anular sau “de tinta”)
• Pot fi prezente si vezicule centrale (cu continut clar, tulbure sau hemoragic)
• Diametrul este de 10-16 cm (poate fi >70cm sau < 5cm) – creste cu aprox
5cm / zi
28. Manifestari cutanate
• Simptome sistemice asociate ( >80% din cazuri in SUA, <35%
in Europa): fatigabilitate, greata, mialgii, cefalee, febra si
frisoane, varsaturi, anorexie “aspect viral”
• ±: limfadenopatie regionala, febra, durere la flexia gatului
EM multiplu
• Prezenta a 2 sau mai multe leziuni cutanate
• Leziunile secundare au morfologie similara cu leziunea initiala
solitara, dar sunt mai mici si nu au zona centrala elevata
• Apar datorita diseminarii hematogene a infectiei initiale
30. Manifestari cutanate
• Limfocitomul Borrelial
• Infiltrat tegumentar rosu-albastrui asemanator cu o tumora,
cu diametrul de cativa cm, cu proliferare limforeticulara in
derm si / sau epiderm
• Apare la saptamani / luni dupa intepatura de capusa
• Localizari preferentiale: lobul urechii, mamelon si scrot la
copii, mamelon la adult
• Se poate vindeca spontan
• Nu exista cazuri documentate in SUA
32. Manifestari cutanate
• Acrodermatita cronica atrofica (ACA)
• Mai frecvent la nivelul membrelor inferioare, mainilor,
degetelor si genunchilor, foarte rar la nivelul trunchiului
• Primele semne: localizata, leziune livida-rosie si edematiere
exprimata
• Nu se vindeca spontan
• Pe parcursul anilor tegumentul devine atrofic, hiperpigmentat
sau depigmentat, venele pot aparea proeminente, aspect de
“foita de tigara”.
34. Neuroborelioza Lyme
Neuroborelioza precoce:
• Incubatie: 4 saptamani la copil, 7 saptamani la adult.
• Forma tipica: meningita limfocitara si afectarea de nervi
cranieni si periferici
• Durere severa (radiculonevrita) descrisa ca si arsura, sfasiere,
care migreaza si este mai accentuata noaptea
• Meningita: semnele meningiene sunt moderate/absente
• LCR: clar, pleiocitoza limfocitara, proteinorahie N /usor ↑,
glicorahie N/ usor ↓
35. Neuroborelioza Lyme
• Orice nerv cranian poate fi
afectat, dar cel mai frecvent
implicat este nervul facial
• Neuroborelioza la copii:
pareza faciala acuta
frecvent bilaterala si/sau
meningita acuta aseptica
Pareza faciala (pareza Bell)
36. Neuroborelioza
Lyme
• Neuroborelioza tardiva
• Nevrita periferica apare la mai mult de jumatate din pacientii
cu ACA cu evolutie indelungata
• Pana la 10% din pacientii din Europa cu meningo-poli-
radiculonevrita netratata dezvolta fenomene de encefalo-
mielita diseminata (parapareza spastica, ataxie, tulburari
cognitive, afectiuni ale vezicii urinare) care sunt asemanatoare
cu simptomele sclerozei multiple
• O encefalopatie usoara (dificultati de memorie, incetinirea
functiilor cognitive) a fost raportata in SUA “foggy brain”
37. Manifestari articulare
• Artrita a fost manifestarea predominanta in SUA care a dus la
descoperirea BL
• Cauzata de infectia intra-articulara si mecanismele imune
• Incubatia: 10 zile pana la 16 luni
• Articulatiile implicate: genunchi (50% din cazuri), glezna, cot,
rar articulatiile mici. Uzual afectarea este asimetrica, mono
sau oligoarticulara, rar poliarticulara.
• 3 categorii de manifestari articulare:
a. Artralgii (durere musculoscheletala) fara semne obiective
b. Afectare articulara si osoasa cronica sub tegumentul afectat de
ACA
c. Artrita
38. Manifestari articulare
c. Artrita (intermitenta/cronica)
cu semne obiective prezente si
bursita. Inflamatia articulara
dureaza de la cateva zile la
cateva luni. Poate fi recurenta,
iar 10 % din pacienti dezvolta
artrita cronica.
39. Cardita Lyme
• Bloc AV intermitent (de grade diferite)
• Miocardo-pericardita
• Poate fi asimptomatica
• Cand este simptomatica evolueaza cu: sincopa, dispnee,
palpitatii, durere toracica.
• Evolutia este de obicei favorabila, simptomele remit in 3-6
saptamani.
• Blocul cardiac complet este extrem de rar si necesita
implantare de pacemaker.
40. Afectarea oculara
• Este foarte rara, fecvent este asociata cu alte semne de BL dar
poate fi si manifestare singulara a bolii.
• Conjunctivita, keratita, iridociclita, vasculita retiniana, coroidita,
neuropatie optica, episclerita, panuveita, panoftalmia
• Pareza de nervi cranieni III, IV,VI
• Dificil de diagnosticat
42. Sindromul post-boala Lyme
Definitie:
• Existenta unui episod documentat de boala Lyme precoce sau tardiva
• Dupa tratarea unui episod de boala Lyme (cu un regim medicamentos
general acceptat) se produce o rezolutie sau stabilizare a manifestarilor
obiective ale BL
• Aparitia unuia dintre urmatoarele simptome in primele 6 luni de la
diagnosticul BL si persistenta sau reaparitia acestor simptome pentru cel
putin o perioda de 6 luni dupa terminarea terapiei antibiotice:
- Fatigabilitate
- Durere musculoscheletala difuza
- Dificultati cognitive
• Simptomele au o severitate care determina reducerea activitatii
ocupationale, sociale sau personale
SINDROMUL DE OBOSEALA CRONICA / FIBROMIALGIA
43. Borelioza Lyme cronica
Manifestari obiective ale bolii Lyme tardive:
a. Acrodermatita cronica atrofica
b. Artrita cronica
c. Neuroborelioza tardiva
Nu se utilizeaza pentru:
a. Simptome de cauza necunoscuta fara evidenta infectiei cu
B.burgdorferi s.l.
b. Afectiuni bine stabilite fara legatura cu infectia cu Borrelia sp. (chiar
daca anticorpii anti-Borrelia sunt prezenti in ser)
c. Simptome de cauza necunoscuta, cu anticorpi pozitivi impotriva Bb
s.l. dar fara istoric si semne obiective de BL
d. Sindromul post-boala Lyme
44. Diagnostic
Diagnosticul se bazeaza pe: tabloul clinic, expunere in zona endemica si
anticorpi pozitivi impotriva B.burgdorferi.
Serologia
Ghidurile recomanda doua tipuri de teste pentru serodiagnostic
• ELISA: IgM, IgG anti Borrelia burgdorferi - screening
• Immunoblot (Western-Blot, care utilizeaza antigene separate in functie de
greutatea moleculara) cu rezultate pozitive sau borderline: IgM, IgG anti
Borrelia burgdorferi.- confirmare
• Anticorpii de tip IgM sunt pozitivi la ~ 3 saptamani de la infectie.
• Anticorpii de tip IgG devin pozitivi la ~ 6 saptamani de la infectie.
• Pot ramane pozitivi ani dupa recuperarea clinica.
• Neuroborelioza – producere intratecala de anticorpi in LCR.
IgG Borrelia in LCR x IgG totali in ser
Index LCR/ser [AI] = ----------------------------------------------------------------
IgG Borrelia in ser x IgG totali in LCR
45. Standardisation of immunoblots with reference
sera. G, IgG; M, IgM; 1-11, monoclonal antibodies.
The antigen used was Borrelia afzelii.
46. Diagnostic
Rezultate serologice fals negative:
• Serologia poate fi negativa (in 30-50% din cazuri) la pacientii cu EM
• In neuroborelioza acuta cu evolutie scurta indexul anticorpilor LCR/
ser (AI) poate fi pozitiv anterior seroconversiei
Rezultate serologice fals pozitive:
• Valori prea joase ale cut-off-ului
• Reactii incrucisate de anticorpi cu alte spirochete: ex. sifilis
• IgM fals pozitiv datorita factorului reumatoid prin metoda indirecta
• Prezenta atc in LCR, dar nu datorita productiei intratecale ci datorita
contaminarii cu atc din ser, prin alterarea barierei ser/LCR
• Stimulare oligoclonala, in unele infectii, ex: EBV, CMV, HIV, HSV si
Mycoplasma pneumoniae, pot determina cresterea anticorpilor la o
gama larga de antigeni
• Reactii fals pozitive, predominant ale IgM si in special ELISA cauzate
de unele boli autoimune sau boli de origine necunoscuta ex: SM,
LES.
47. Diagnostic
• Determinarea moleculara
PCR amplifica diferite fragmente, detecteaza un numar mic de copii de
spirochete cu sensibilitate diferita in functie de specimenele clinice. In
prezent nu exista proceduri standard pentru pregatirea probelor sau
pentru PCR.
• Cultura B.burgdorferi pe mediul Barbour-Stoenner-Kelly (BSK) este
dificil de efectuat pentru diagnosticul de rutina.
• Poate fi utila in cazuri speciale cu tablou clinic prezent dar serologie
negativa.
Sensibilitatea pentru cultura si PCR in determinarea B. burgdorferi
Specimen Sensibilitate
Tegument (eritem migrator,
acrodermatita)
50-70% pentru cultura sau PCR
LCR (neuroborelioza) 10-30% pentru cultura sau PCR
Lichid sinovial (artrita Lyme) 50-70% pentru PCR (cultura este
extrem de rar pozitiva).
48. Diagnostic diferential
Eritemul migrator cu:
• Reactie de hipersensibilitate la intepatura de capusa: leziunea
apare in primele 24h dupa intepatura
• Infectii fungice (in special cand localizarea este inghinala sau
axilara)
• Reactie la alte intepaturi de insecta
• Urticarie, eczema de contact, celulita, foliculita
Limfocitomul Borrelial cu localizare la nivelul sanului: neoplasm
mamar
ACA la nivelul membrelor inferioare :
• Insuficienta venoasa cronica, tromboflebita superficiala,
eczema de staza, arteriopatia cronica obliteranta, acrocianoza,
livedo reticularis, limfedem.
49. Diagnosticul diferential
Artrita Lyme cu:
• Guta, artrita septica
• Artrita reactiva, artrita psoriazica, artrita enteropatica, artrita
reumatoida
Neuroborelioza cu:
• Boli ale SNC produse de alte organisme (virusuri sau bacterii)
• Boli autoimune (scleroza multipla, lupus eritematos)
• Boala granulomatoasa (neurosarcoidoza)
• Neuropatie alergica sau toxica cauzata de saliva capusei (SUA,
Australia)
Afectarea cardiaca:
Cauze infectioase si non-infectioase pentru tulburari de conducere
51. Tratament
• Regimuri antimicrobiene recomandate
Regimuri orale de electie
• Regimul oral alternativ pentru pacientii cu intoleranta la
medicatia mentionata mai sus: macrolide
Antibiotic Doze pentru adult Doze pentru copii
Amoxicilina 3 x 500mg/zi sau
3 x 1000mg/zi
50mg/kg/zi, 3 doze
Doxiciclina 2 x 100mg/zi Nu este recomandat <8 ani
Cefuroxim axetil 2 x 500mg/zi 30mg/kg/zi, 2 doze
52. Tratament
• Regim parenteral de electie
• Regim parenteral alternativ
Antibiotic Doza pentru adult Doza pentru copil
Ceftriaxona 2g/zi, i.v. 50-75mg/zi, i.v.
Antibiotic Doza pentru adult Doza pentru copil
Cefotaxim 3 x 2g/zi, i.v. 150-200mg/zi, i.v., 3 doze
Penicilina G 18-24 mil UI/zi, i.v. 200 000-400 000 UI/kg/zi, i.v.
53. Terapia recomandata pentru pacientii cu BL
Indicatie Tratament Durata, zile
Eritem migrator Regim oral 14-21 zile
Boala neurologica precoce
Meningita sau radiculopatie Regim parenteral 14 (10-28)
Pareza de nervi cranieni Regim oral 14 (14-21)
Boala cardiaca Regim oral/parenteral 14 (14-21)
Limfocitomul Borrelia Regim oral 14 (14-21)
Boala tardiva
Artrita fara afectare neurologica Regim oral 28
Artrita recurenta dupa regim oral Regim oral/parenteral 14 (14-28)
Afectare a SNC sau a SN periferic Regim parenteral 14 (14-28)
Acrodermatita cronica atrofica Regim oral 21 (14-28)
Sindromul post-boala Lyme Simptomatice
IDSA 2006
54. Tratament
• Nu exista date care sa sustina utilizarea antibioticelor
la persoanele asimptomatice cu serologie pozitiva
pentru BL
• In conformitate cu datele existente pana in prezent,
tratamentul antibiotic prelungit (peste 1 luna) nu
este indicat
55. Profilaxia BL
• Evitarea zonelor infestate de capuse
• Profilaxia intepaturilor de capusa
- Utilizarea hainelor protectoare
- Aplicarea repelentilor la nivelul tegumentului
(contraindicate la copii mici si gravide)
• Verificarea intregului corp pentru capuse, zilnic
dupa activitati in aer liber in zone endemice
• Indepartarea prompta a capuselor cu o penseta prin
tractiune verticala fara miscari de rasucire.
Utilizarea metodelor chimice de indepartare a
capusei (alcool, ulei) nu este recomandata.
Citronela
57. Profilaxia BL
• Se prinde capusa cat mai
aproape de tegument
posibil
• Nu se rasuceste capusa
• Utilizati miscari verticale,
ferme de extragere
• Dezinfectati zona cu
antiseptic
58. Profilaxia BL
• Profilaxia antibiotica - nu exista un consens
• In SUA, IDSA recomanda utilizarea unei doze unice de
Doxiciclina (200mg) la adult cand exista urmatoarele
circumstante:
a. Capusa atasata poate fi identificata ca fiind adult sau nimfa I.
scapularis si cand atasarea a durat >36h
b. Profilaxia se administreaza in primele 72h dupa ce capusa a
fost indepartata
c. Informatiile ecologice indica faptul ca rata locala de infectie a
capuselor cu B. burgdorferi este > 20%
d. Tratamentul cu Doxiciclina nu este contraindicat
Nu este recomandat pentru copii si gravide
59. Profilaxia BL
• In Europa antibiotico-profilaxia nu este recomandata
(nu exista studii care sa arate eficienta profilaxiei
post-expunere)
• Un studiu in Rusia (I. persulcatus) a aratat beneficii
dupa administrarea a 3-5 zile de Doxiciclina dupa
intepatura de capusa
• Profilaxia prin imunizare specifica: in prezent nu
exista vaccin impotriva BL
60. Capusele
vectori pentru boli infectioase
Bacterii
• Boala Lyme / Borrelioza
• Febra recurenta
• Febra Q
• Tifosul
• Febra patata a Muntilor
Stancosi
• Febra Patata Elvetiana
• Erlichioza
• Tularemia
Virusuri
• Encefalita de capusa
• Febra de Colorado
• Febra hemoragica Crimeea-
Congo
• Alte boli febrile
Protozoare
• Babesioza
• Cytauxzoonoza
Toxine
• Paralizia de capusa
61. Principalele boli secundare intepaturii de
capusa la nivel mondial
Boala Agentul cauzal
Borrelioza Lyme Borrelia burgdorferi sensu lato
Febra patata a Muntilor Stancosi Richettsia rickettsi
Erlichioza and Anaplasmoza Rickettsiae (Ehrlichia and Anaplasma)
Febra butonoasa Richettsia conorii
Tularemia Francisella tularensis
Babesioza Babesia microti, Babesia divergens
Febra recurenta Borrelia recurentis
Encefalita de capusa TBE virus (flavivirus)
Febra hemoragica Crimean-Congo Crimean-Congo haemorrhagic fever virus
(Bunyaviridae)
62. De retinut
• BL este o zoonoza transmisa la om prin intepatura de
capusa.
• Boala poate fi localizata sau diseminata.
• Manifestarile clinice ale bolii sunt foarte variate, forma
cutanata fiind utila pentru diagnosticul clinic.
• Diagnosticul este clinic si serologic (ELISA si WB).
• Tratamentul se face cu antibiotice pentru 14-28 zile.
• Profilaxia este a intepaturii de capusa.
