Despre viața de pe front a soldaților există multe mărturii, jurnale, scrisori, filme și imagini. Soldații își împărtășeau experiențele și trăirile sub amenințarea permanentă a morții și a gloanțelor. În acest proiect voi prezenta câteva dintre aceste mărturii istorice. Să ne prețuim eroii!

1. Viața pe Front
Al Doilea Război
Mondial
Sebastian Gherasim, elev clasa a IX-a

2. 1. Scrisori de pe front
2. Fragmente de jurnal
3. Războiul în imagini
4. Brothers in Arms/Frați de arme, Dire Straits
5. Mărturii ale soldaților
6. Documentar. Al doilea război mondial: poveștile nespuse
7. Poezii ale soldaților
8. Filme de război ”Salvați Soldatul Ryan”
Cuprins

3. BOOM
Viața pe front - Al Doilea Război Mondial prin ochii eroilor noștri

4. 85.000.000
Câți oameni au murit în al doilea război mondial?

5. INTRODUCERE
Despre viața de pe front a soldaților există multe mărturii,
jurnale, scrisori, filme și imagini. Soldații își împărtășeau
experiențele și trăirile sub amenințarea permanentă a
morții și a gloanțelor.
În acest proiect voi prezenta câteva dintre aceste mărturii
istorice.
Să ne prețuim eroii!

6. 1. Scrisori de pe front
”Dacă eşti mai rănit nici
vorbă de scăpare, căci cei
150 km de transport de la
unde ai căzut şi până la
Spital, câte zece-douăzeci
într-o auto-sanitară, te
duce acolo, mort. Omul
aici nu contează nimic, un
Pr. Verbal [Proces Verbal]
că ai murit sigur şi gata.
Morţi pe toate drumurile.”
Neagu Dimitrie, 3 septembrie
1941, Odessa
Soldat român Soldat german
”Când am ajuns la
Stalingrad eram 140, dar
până la 1 septembrie, după
două săptămâni de luptă,
a rămas numai 16. Toţi
ceilalţi au fost răniţi sau
ucişi. Nu mai avem niciun
ofiţer, iar subofiţerul a
trebuit să preia comanda
diviziei. Până la o mie de
soldaţi răniţi sunt trimişi
zilnic în spatele frontului
din Stalingrad.”
Heinrich Malchus, 13
Soldat american
”I don't know why I am
writing this because if we
are hit with a bomb here
— they won't find enough
of me and the rest — let
alone this letter. I imagine
it is to show myself that I
can be calm under fire.”
William Czako,7 decembrie
1941, Pearl Harbor
01 02 03

7. Kamikaze se traduce ca ”vântul divin” și era o
practică a piloților japonezi de a pilota avioane
încărcate cu bombe în misiuni sinucigașe. Un pilot
pe nume Hayashi Ichizo povestește despre
oroarea acestei practici și despre frica lui de
moarte în jurnalul lui:
”Să fiu sincer, nu pot să spun că dorința de a muri
vine din inima mea. În orice caz mi s-a decis deja
soarta de a muri pentru împărat.”
În alt fragment lui Hayashi i se face dor de mama
și de copilăria sa:
”Sunt îngrozit de moarte. Chiar și așa, ni s-a decis
soarta… Mamă, încă vreau să fiu iubit și alintat de
tine. Vreau să fiu ținut în brațele tale și să adorm.”
(Ianuarie - Martie 1945, Bază navală japoneză)
https://www.mentalfloss.com/article/83417/12-w
orld-war-ii-diaries-you-can-read
2. Fragmente de Jurnal Dear Jennie,
We're in peat-bog country, where it's difficult to
move army tanks. The farms here are occupied with
machine guns, bazooka fire, slit trenches, and enemy
occupants of the worst fanatical sort. I had a narrow
escape! Had to take some "Jerries" (Germans) to the
rear of the line for safety, I almost got hit by a sniper.
The sniper apparently took a pot-shot at me, but his
shot got one of the lads I was escorting. With his last
breath he forced out the words "Heil Hitler." With
great effort he raised his hand in salute. It's scary!
What an eternity to meet.
Love Gaele
"Keep in touch with the folks at home"
Gaele Visser, aprilie 1945, Olanda
Soldat Canadian
https://www.veterans.gc.ca/eng/remembrance/those-w
ho-served/diaries-letters-stories/second-world-war/gvis
ser

8. 3. Războiul în imagini

9. 4. Brothers in arms/Frați de arme
Versuri
Frați de arme, Dire Straits
Aceste piscuri acoperite de ceață
Acum sunt casa mea.
Dar acasă este valea adâncă
Și mereu va fi.
Într-o zi vă veți întoarce
La fermele și văile voastre.
Și nu veți mai arde niciodată să fiți
Frați de arme.
V-am simțit suferința
Atunci când furia bătăliei v-a
doborât.
Și chiar de m-au rănit atât de tare
În frică și teroare
Voi nu m-ați trădat,
Frații mei de arme.
Sunt atât de multe lumi diferite,
Atât de mulți sori diferiți
Deși avem doar o singură lume,
Trăim în lumille noastre.
Soarele s-a scufundat în iad
Iar luna strălucește sus pe cer.
Lăsați-mă să îmi iau rămas bun
Pentru fiecare bărbat care a
murit.
Este scris în stele și în fiecare
linie din palmă,
Sunt nebuni cei ce aduc
războiul
Fraților noștri de arme.
(Traducerea și adaptarea:
Sebastian Gherasim 29/11/2020)

10. 5. Mărturii ale soldaților
5.1. Mărturii cutremurătoare ale prizonierilor de război
Maior Sandu V. Cernat
”De cum se lăsa întunericul haitele de șacali dădeau târcoale
lagărului, urlând și schelălăind, dezgropau morții și îi mâncau.”
Aceasta este mărturia maiorului român Sandu V. Cernat. Acesta
a luptat în bătălia de la Stalingrad, unde nemții și românii au fost
înfrânți și luați prizonieri la 27 ianuarie 1943. Prizonierii au fost
duși în lagărul numărul 29, Secția 1 Pachta Aral, în sudul
Kazahstanului. Acolo erau șapte secții a câte aproximativ 1000
de prizonieri. Oamenii erau puși la muncă forțată în funcție de
condiția lor de sănătate. Aceștia erau împărțiți în 6 categorii de la
oameni complet sănătoși la oameni bolnavi la pat. Din păcate cei
din urmă erau numeroși.
În cartea sa ”Prizonier în lagărele sovietice”, 2009, Maiorul
descrie în detaliu viața grea și experiențele crunte pe care le
aveau în lagăr: ”Morţii erau duşi la groapa comună, undeva în
apropierea lagărului. Dar, prizonierii nici morţi nu-şi găseau liniştea. De
cum se lăsa întunericul, haitele de şacali care dădeau târcoale lagărului,
urlând şi schelălăind, dezgropau morţii şi-i mâncau. Le găseam ciolanele
înşirate pe drumul nostru spre tarlalele de bumbac. Ceream atunci
permisiunea celor din pază şi le adunam în grămezi, pe marginea
drumului.”
”În primul lagăr au ajuns să ciopârțească morții și să ofere astfel carnea
altor prizonieri, drept carne de cal.”
Erau soldați pe care prizonieratul i-a dezumanizat, i-a transformat
în niște monștri. Pentru a supraviețui, vindeau chiar și carne de om.
Moartea prizonierilor devenea un beneficiu pentru ceilalți:„Trebuie
s-o spun că mulţi dintre prizonieri erau aproape de treapta animalică,
datorită foamei şi mizeriei îndurate. Era între prizonieri o adevărată
luptă pentru supravieţuire. În lagăr se mânca orice:broaşte, râme, şerpi,
arici, urzici, păpădie, susai, ştevie, lobodă, troscot şi altele, binenţeles
toate crude. În primele luni de prizonierat, în lagărul de la Krasnoe
Armesk, s-a mâncat chiar şi carne de om. Am dedus acest lucru
deoarece găseam mulţi morţi cărora le lipseau părţile cărnoase, muşchii
membrelor şi fesele.”
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/marturii-de-la-stalingrad-d
e-cum-se-lasa-intunericul-haitele-de-sacali-dadeau-tarcoale-lagarului-urla
nd-si-schelalaind-dezgropau-mortii-si-i-mancau

11. 5.2. Mărturii cutremurătoare ale prizonierilor de război
Ioan Dulă: un om, o poveste, o viață cât un secol
Căpitanul (rtr.) Ioan Dulă a împlinit 100 de
ani. A luptat în cel de-Al Doilea Război
Mondial, fiind înrolat în Regimentul 20
Dorobanți. A luptat pe frontul de est și a
ajuns până aproape de Stalingrad. Pe
timpul retragerii spre țară, căpitanul (rtr.)
Ioan Dulă a fost rănit, iar în 1944 a fost luat
prizonier. După 4 ani de lagăr a fost
eliberat și s-a întors în țară.
La mulți ani!
Respect și prețuire!
Clip realizat de Centrul de Televiziune şi
Film al MApN

12. 5.3. Mărturii despre străbunicii mei, veterani de război
Agheorghiesei Ioan - Veteran de război
N. 1910 - D. 1986
Cornățel, Com. Tudora, Județul Botoșani, România
Agheorghiesei Ioan este străbunicul meu din partea mamei. În
timpul războiului a servit ca cercetaș pe frontul de est. Mătușa
mea povestește viața lui de pe front și din lagăr: ”Mergea înainte
cu calul și cerceta terenul iar plutonul venea în urma lui abia
după ce primeau semnal. Pentru faptele lui de eroism a fost
decorat cu trei medalii de onoare.”La un moment dat a fost prins
de ruși și dus în lagărul din Siberia de unde a încercat să evadeze
de trei ori. Ultima oară a reușit să ajungă pe jos din Siberia până
acasă. Rușii au venit după el și l-au băgat în închisoare. El
povestea cum dormea pe saci de nisip puși pe gratii de fier iar
dedesubt era apă. A stat în închisoare un an și jumătate, până
când comandantul i-a dat opțiunea să meargă pe front. Cu mult
curaj, a luptat împotriva nemților în linia întâi și a fost rănit de un
proiectil. O schijă i-a intrat în picior și a fost disponibilizat la
vatră. A suferit mai multe operații și schija i-a fost scoasă la
spitalul din Botoșani. Străbunicul a avut opt copii, patru înainte
de război și patru după război. El a mai trăit 40 de ani. A murit în
1986 la vârsta de 76 de ani.”
(Povestitor - Ciornei Militia, fiică )
Ciocan V. Dumitru - Veteran de război
N. 1912 - D. 2003
Com. Roma, Județul Botoșani, România
Ciocan V. Dumitru este străbunicul meu din partea tatei. El a făcut
pregătire pentru război la Cavalerie 8 Roșiori, din 1936 până la
începutul războiului. A luptat în linia I ca sergent doi ani în Rusia și
doi ani în Cehoslovacia, până la sfârșitul războiului, în 1945. Pentru
faptele lui de vitejie pe front, a fost decorat cu medalia de onoare
”Bărbăție, Credință și Virtute Militară”. A supraviețuit războiului, s-a
întors acasă, s-a căsătorit cu străbunica mea și au avut împreună
șapte copii.
”Acasă, străbunicul deseori povestea plângând despre moartea
multora dintre camarazii săi, cum îi șuierau gloanțele pe la urechi,
despre hrana inexistentă (mâncau pielea de la ciubote, rodeau oasele
cailor și scoarța copacilor). Într-o luptă pe malul râului Tisa, soldații
noștri erau îmbarcați să treacă pe partea cealaltă. Inamicii îi așteptau,
asaltau bărcile cu proiectile iar oamenii mureau cu zecile. Când a
venit rândul bunicului și al plutonului său el a refuzat (cu prețul vieții
lui) să își ducă oamenii la moarte. Risca să fie împușcat pentru
nesupunere. În următoarele minute s-a anunțat la radio că războiul
s-a încheiat. Astfel a salvat viața camarazilor săi. A murit în 2003 la
91 de ani.”
(Povestitori - Ciocan Erodia, fiică; Ciocan Elena, soție)

13. 6. Documentar. Al doilea război mondial:
poveștile nespuse
”HISTORY comemorează
80 ani de la atacul
Germaniei naziste și al
Uniunii Sovietice asupra
Poloniei, cu 40 de ore de
documentare
excepționale de război.”
Sursă:
https://www.historytv.ro/
emisiuni/untold-stories-o
f-ww2

14. 7. Poezii ale soldaților
We are not blessed
We are not blessed to rot under gravestones –
To lie all stretched, – having half-opened graves,
We hear guns’ roar from the battle’s place
The regimental trumpet’s coarse wails
From the highroads that were our own.
We know all field manuals by heart.
What’s death to us? We’re higher than death here.
In our graves we’re in arrays, advanced,
Wait for a sign to go in a fight
And let all know that the dead do hear
The offspring’s talk of them and their past.
https://www.theweek.co.uk/104151/seven-tragic
Nikolay Mayorov era necunoscut ca poet dar a ajuns să
simbolizeze o generație de tineri soldați sovietici ce nu
au putut să își atingă visele. A murit la doar 22 de ani
pe front în 1942.
Nu suntem binecuvântați
Nu suntem binecuvântați să putrezim sub
pietrele de mormânt -
Ci să zacem - în morminte deschise,
Auzim vuietul gloanțelor de la locul bătăliei
Plânsetele aspre ale trompetelor camarazilor
Din văile ce erau ale noastre.
Inimile noaste cunosc ritmul bătăliei.
Ce e moartea pentru noi? Suntem mai presus
de ea.
Suntem aruncați în mormântul nostru
Așteptând un semn să ne aruncăm în luptă.
Și lasă-i să știe că morții aud
Cuvintele urmașilor despre gloria lor apusă.
Traducerea și adaptarea: Sebastian
Gherasim, Clasa a IX-a

15. 7. Poezii ale soldaților
Fuga Morții
Negru lapte al zorilor seara îl bem
la amiză îl bem dimineaţa îl bem noaptea
îl bem şi bem
săpăm o groapă-n văzduh acolo patul nu-i
strâmt.
În casă stă un bărbat cu şerpii se joacă el scrie
când seara se lasă el scrie-n Germania părul
tău auriu Margareta
el scrie şi iese în faţa casei şi stele scânteie el
fluieră şi-şi cheamă dulăii
îşi fluieră jidovii să sape o groapă-n pământ
ne ordonă cântaţi acum pentru dans.
Negru lapte al zorilor noaptea te bem
te bem dimineaţa-n amiază şi seara te bem
te bem şi te bem.
În casă stă un bărbat cu şerpii se joacă el scrie
scrie când seara se lasă-n Germania părul tău auriu
Margareta.
Părul tău de cenuşi Sulamita săpăm o groapă-n
văzduh acolo patul nu-i strâmt.
El strigă săpaţi mai adânc în pământ voi unii voi alţii
cântaţi mişcaţi din arcuş
îşi scoate pistolul din brâu îl flutură – albaştri-i sunt
ochii
înfingeţi mai bine lopate voi unii voi alţii cântaţi
pentru dans mai departe.
Negru lapte al zorilor noaptea te bem
la amiază te bem dimineaţa şi seara
te bem şi te bem
în casă stă un bărbat cu părul tău auriu Margareta
părul tău de cenuşi Sulamita cu şerpii se joacă.
El strigă mai dulce moartea cântaţi moartea-i un
maistru din ţara germană
el strigă mai sumbru atingeţi viorile atunci veţi
sui ca fumu-n văzduh
atunci veţi avea o groapă în nori acolo patul
nu-i strâmt.
Negru lapte al zorilor noaptea te bem
te bem la amiază moartea-i un maistru din ţara
germană
seara te bem dimineaţa te bem şi te bem
moartea-i un maistru din ţara germană ochiul lui
e albastru
cu glonţul de plumb te loveşte te loveşte precis
în casă stă un bărbat părul tău auriu Margareta
dulăii asupra-ne asmute, ne dăruie-o groapă-n
văzduh
cu şerpii se joacă visează e moartea-un maistru
din ţara germană
părul tău auriu Margareta
părul tău de cenuşi Sulamita.
Traducere de Maria Banuş
http://poetii-nostri.ro/paul-celan-fuga-m
Paul Celan este un poet român de origine ebraică, născut la Cernăuți în 1920. În timpul celui de al
doilea război mondial a fost forțat să muncească într-un lagăr dar a supraviețuit. Din păcate, părinții
lui și-au pierdut viața într-un lagăr nazist.

16. 8. Film ”Salvați Soldatul Ryan”
Văzută prin ochii unui pluton de soldați
americani, povestea începe cu Ziua Z a invaziei
din cel De-al Doilea Razboi Mondial, apoi
avansează dincolo de plața, când soldații
primesc o misiune specială foarte periculoasă.
Căpitanul John Miller (Tom Hanks) trebuie să-și
ducă oamenii în spatele liniilor inamice, pentru
a-l găsi pe soldatul James Ryan, ai cărui trei frați
au fost uciși pe front. În fața unor forțe inamice
copleșitoare, soldații pun la îndoială ordinele. De
ce își riscă viața opt soldați, pentru a salva unul
singur? Înconjurați de brutalitățile războiului,
fiecare dintre ei trebuie să găsească singur
răspunsul și puterea de a triumfa cu onoare și
curaj.
Sursa:
https://www.cinemagia.ro/filme/saving-private-ryan-salvati-
soldatul-ryan-244/

18. CREDITS: This presentation template was created by Slidesgo, including icons
by Flaticon, infographics & images by Freepik and illustrations by Stories
sebigherasim2000@gmail.com
Please keep this slide for attribution
Mulțumesc