Documentul explică rolul și structura rețelelor de transport, care sunt esențiale pentru mobilitatea bunurilor și oamenilor. Se detaliază tipurile de transport (rutier și feroviar) și componentele acestora, inclusiv căile de transport, nodurile și terminalele. De asemenea, se abordează clasificarea și caracteristicile drumurilor și căilor ferate, împreună cu exemple specifice din România.

1. Rețele de transport

2. Noţiuni generale
 Transporturile au avut din totdeauna un rol major în viaţa oamenilor şi în
dezvoltarea civilizaţiilor umane. Toate activităţile implică deplasarea în
spaţiu a bunurilor create de aceştia. Oamenii au căutat continuu soluţii
pentru ca transportul să fie cât mai rapid şi sigur,indiferent în ce mediu se
desfăşoară (apă, aer, sau pe pământ).
 Fiecare dintre aceste 4 tipuri este structurat şi organizat astfel încât să
funcţioneze în cadrul unor reţele de transport.

3. CLASIFICAREA TRANSPORTURILOR
În funcţie de natura căilor pe
care se desfăşoară

4. Noţiuni generale
 În general, orice reţea de transpor este alcătuită din :
 Căi de transport: terestre (drumuri, străzi, autostrăzi), aeriene (rute de
zbor), pe apă ( mări, oceane, canale, navigabile, fluvii etc.)
 Noduri (gări, autogări, aeroporturi, porturi etc.)
 Terminale (locuri în care se termină căile de transport).
 Transportul între noduri şi terminale se realizează pe căile de transport prin
intermediul mijloacelor de transport (autovehicule, nave maritime, avioane,
trenuri etc.)

5. Reţele de transport terestru
 Transportul terestru este organizat, în funcţie de specificul căilor de
transport construite pe pământ în :
a) Transport rutier (auto)
b) Transport feroviar

6. a) Reţele de transport rutier
 În funcţie de mărimea zonei în care este organizată reţeaua de
transport rutier poate fi:
 Locală (rurală sau urbană, adică organizată la nivelul de comună sau
oraş);
 Interurbană (la nivel de judeţ);
 Naţională (la nivel de ţară);
 Continentală (de ex.: reţeaua de drumuri europene).
 Indiferent de mărimea reţelei de transport rutier, aceasta este
constituită din căi, noduri şi terminale.

7.  1. Căile de transport rutier sunt drumurile.
 Drumul este o porţiune de teren îngustă şi continuă, amenajată, utilizată pentru
circulaţia autovehiculelor şi pietonilor. El poate fi: bătătorit, pietruit, construit (pavat
sau asfaltat).
 Drumul amenajat se numeste potecă, uliţă,Cărare etc.

8.  Drumul construit se realizează, în general, la nivel de oraş, judeţ sau ţară.
 Autovehiculele circulă pe partea carosabilă, iar pietonii de-o parte şi de alta a
carosabilului, pe porţiuni special amenajate, numite trotuare.

9.  În funcţie de utilitatea lor, drumurile din România sunt de două feluri : drumuri publice
şi drumuri de exploatare.
 Drumurile publice se clasifică astfel:
- drumuri în localităţi: străzi, drumuri comunale (DC), şosele; ele sunt construite şi
întreţinute de autorităţile locale (Primării, Consilii Judeţene, Municipale);
- drumuri între localităţi (rurale sau urbane), drumuri judeţene (DJ), drumuri naţionale
(DN), autostrăzi (A) sau drumuri europene (E).
 În oraşe, străzile pot fi denumite şi ca bulevarde, alei, căi, intrări etc. (de exemplu:
Bulevardul Basarabiei, Aleea Florilor, Calea Dorobanţilor, Intrarea Cetăţii).
 Drumurile comunale (DC), sun drumuri publice, în majoritatea lor doar amenajate
(pietruite sau bătătorite), aflate în interiorul comunelor.
 Drumurile naţionale (DN) sunt drumuri publice de lungimi mari, care, în general, fac
legătura cu punctele de frontieră (de hotar) ale ţării şi intersectează localităţi rurale şi
urbane. Denumirea drumurilor naţionale se face prin numere (de exemplu: DN1:
Bucureşti-Braşov)

10.  Autostrada (A) este un drum public, care face legătura între oraşele mari. Ea
are 4 sau mai multe benzi de circulaţie. Sensurile de circulaţie sunt despărţite
de o bandă de mijloc constituită, de obicei, din garduri metalice sau garduri vii.
 Autostrăzile nu sunt semaforizate, nu trec prin interiorul localităţilor şi nu
intersectează alte căi de transport (căi ferate, rutiere etc.). Exemple de
autostrăzi: Autostrada Soarelui (Bucureşti-Constanţa), Autostrada Bucureşti
Piteşti.

11.  Drumurile europene (E) sunt
drumuri naţionale care fac legătura
cu alte oraşe importante ale Europei.
 Drumurile de exploatare sunt
drumuri private şi aparţin unor
societăţi comerciale sau regii din
domeniul forestier, agricol sau
minier.
 2. Nodurile din reţelele de
transport rutier urban sunt staţiile.
Staţia este un loc amenajat special
unde pasagerii urcă sau coboară din
mijloacele de transport public.
Staţiile fac parte din traseele de
transport (numite şi linii). Liniile de
transport urban sunt individualizate
prin numere.

12.  În reţelele de transport rutier interurban, nodurile sunt reprezentate de
autogări. Autogările sunt spaţii care cuprind terenuri de parcare şi clădiri în
care se realizează activităţi coordonate a transportului: stabilirea traseelor de
transport, vânzarea biletelor de călătorie, conceperea orarului de drum etc.
 3.Terminalele sunt capetele de linii de transport (urban sau interurban). Liniile
de transport interurban sunt denumite prin precizarea terminalelor între care
se fac legătura (de exemplu: linia Bucureşti-Giurgiu).

13. b) Reţele de transport
 Reţeaua de transport feroviar asigură deplasarea în spaţiu a persoanelor şi mărfurilor, pe trasee fixe
de căi de transport, cu ajutorul trenurilor.
 1. Calea de transport
Calea ferată se poate clasifica după următoarele criterii:
După numărul liniilor
a. simple
b. duble
2. După ecartament
a. cu ecartament normal (1435mm)
b. cu ecartament larg (1524mm)
c. cu ecartament îngust (600-1000 mm)
3. După poziţia faţă de suprafaţa terenului
a. linii de suprafaţă
b. linii subterane (metrou)
c. linii supraterane

14.  Calea ferată este alcătuită din două şine de oţel, fixate pe traverse din
lemn sau beton la aceeaşi distanţă una de cealaltă. Această distanţă se
numeşte encartament.
 Ecartamentul (simbolizat prin litera e) nu este acelaşi în toate ţările; mai
mult de jumătate din reţeaua feroviară mondială are ecartamentul 1435
mm (normal). Căile ferate care folosesc un ecartament mai mare decât
cel normal se numesc căi ferate largi, iar cele cu ecartament mai mic, se
numesc căi ferate înguste.
 2. Nodurile unei reşele feroviare se numesc gări sau triaje.
 Gările sunt staţii ăn care se opresc trenurile şi sunt amplasate la
marginea căilor ferate.
 Triajele sunt staţii în care opresc trenurile pentru verificări tehnice ale
instalaţiilor şi pentru formarea garniturilor de tren care merg spre diferite
destinaţii.

15. 3. Terminalele din reţeaua feroviară se numesc gări terminale şi ele cuprind
clădiri administrative, locuri de depozitare a coletelor poştale, a bagajelor etc.
 Gara-terminal este locul de unde încep sau unde se termină căile ferate; numărul
acestori gări fiind foarte mic (de exemplu: Gara de Nord din Bucureşti).
 Un tip special de terminal al reţelei feroviale este portul; trenurile transportă, în
vagoane speciale, diverse mărfuri până în porturi, iar aici mărfurile sunt încărcate
pe nave, pentru alte destinaţii.
 Căile de transport (drumul, calea ferată) pot avea porţiuni de construcţii speciale,
numite poduri şi tunele, care fac parte integrantă din căile respective.
 Podurile susţin greutatea drumurilor rutiere sau a căilor ferate,iar în unele cazuri
pe amândouă (poduri combinate, ce asigură atât transportul rutier cât şi pe cel
feroviar).

16.  Principalele tipuri de poduri sunt:
- suspendate pe cabluri;
- în arc;
- din grinzi metalice.
 Tunelul este o galerie subterană
ce străbate munţi, dealuri sau poate
trece pe sub o apă. Tunelele pot fi rutiere sau feroviare.

17. Trenuri moderne
TGV- 525km pe oră
Monorai
Trenuri suspendate

18. Bibliografie:
Manual de Educație Tehnologică
G. Lichiardopol – C. Galin
www.google.ro
imagini cu drepturi de reutilizare