Downloaded 42 times
More Related Content
Turismul si mediul inconjurator
- 1. TURISMUL ŞI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR Prof.SILVIA CROITORU C.N.’’ELENA CUZA”-CRAIOVA
- 2. TURISM MEDIU GEOGRAFIC relaţie de simbioză TURISM ECOLOGIC – fondat pe : •Respectarea mediului local •Apărarea valorilor dobândite •Optimizarea valorilor •Proiectarea pe termen lung ECOSISTEM TURISTIC – presupune suprapunerea şi interacţiunea echipamentelor de tip urban şi de deplasare cu cele naturale, fizico- geografice.
- 3. PRINCIPII PENTRU UNTURISM ECOLOGIC • Definirea caracteristicilor fizico-geografice • Definirea folosinţei pentru fiecare din elementele mediului • Determinarea normelor de utilizare • Determinarea folosinţei minimale şi maximale • Evaluarea duratei în care ecosistemul poate fi considerat stabil natural
- 4. IMPACTUL TURISMULUI ASUPRA MEDIULUI Determină: • Consum de resurse • Pierderea de suprafeţe cultivabile • Degradarea terenurilor • Cantităţi însemnate de deşeuri menajere • Scăderea puterii de cumpărare a autohtonilor • Modificarea caracteristicilor arhitectonice locale Depinde de : • Diversitatea impactului • Dimensiunea temporală • Natura destinaţiei Problemele nu trebuie tratate individual ci în complexitatea legăturilor reciproce.
- 5. INFLUENŢELE MEDIULUI ÎNCONJURATOR ASUPRA TURISMULUI Influenţe pozitive Potenţialul turistic natural este dat de atractivitatea elementelor fizico-geografice. Relieful – resursă turistică - suport al activităţilor turistice - caracteristici geomorfologice influenţează potenţialul turistic Regiuni cu mare potential morfoturistic: • Creste muntoase şi vârfuri izolate (Piatra Craiului, Mont Blanc, Chogori, Onu) • Platouri ( Kuku Nor, Bucegi ) • Pasuri, trecători ( Valle d’Aosta, Mestecăniş ) • Defilee, chei, canioane ( Cheile Sohodolului, Tusnad, Grand Canyon ) • Relief carstic ( Peştera Pastojna, Peştera Altamira ) • Relief glaciar ( Alpi, Pirinei, Caucaz, Himalaya, sudul Patagoniei ) • Alte tipuri de relief ( vulcanic, eolian, litoral, biogen )
- 6. Clima – resursăturistică - Influenţează turismul prin: • Elemente permanente – se manifestă continuu în timp şi spaţiu ( temperatura, presiunea, evaporarea, radiaţia ) • Elemente interminente sau accidentale ( fenomene orajoase, viscole, brumă, precipitaţii abundente ) - Microclimatele – resursă atractivă pentru turişti • Climat de litoral ( riviera franceza, riviera italiana ) • Climat de adăpost ( Geoagiu, Moneasa ) • Microclimatul peşterilor ( Slănic Prahova, Praid )
- 7. Apa – resursăturistică - Resursa necesară proceselor vitale - Caracteristici date de: conţinut de gaze, săruri, grad de radioactivitate, temperatură - Regiuni cu potenţial turistic: • Apele curgătoare ( Nilul, v. Dunarii ) • Lacuri şi mări interioare ( Garda, Como, Balaton, L. Roşu ) • Ţărmurile mărilor ( litoralul M. Egee, coasta Dalmaţiei ) • Ghţarii ( Alpi-Mer de Glace ) • Gheizere ( Islanda, S.U.A., Japonia ) • Ape termale ( Yellowstone – 3000 izvoare, Herculane ) • Ape minerale ( România – locul I în Europa, Franţa, Ungaria )
- 8. Biosfera – resursăturistică - Se manifestă în forme variate în funcţie de: • Zona climatică • Etaj altitudinal • Factori locali • Ciclu vegetativ - Atractivă în special pentru turiştii din arii urbane - Pădurile reprezintă moderator climatic şi purificator atmosferic în spaţiile turistice ( Buşteni, Stâna de Vale, Sovata )
- 9. Influenţe negative alemediului asupra turismului Disconfortul condiţiilor climatice Parametri utilizaţi: • Temperatura aerului • Cantitatea de vapori • Dinamica aerului • Radiaţia solară directă TEE = temperatura efectiv echivalentă optimă = 20°C TEE < 16,8°C inconfort prin răcire TEE > 20,6°C inconfort prin încălzire In România se utilizează frecvent indicele de temperatură – umezeală (ITU) - Confort – ITU < 65 - Alertă – 66 < ITU < 79 - Inconfort – ITU > 80
- 10. Fenomene hidro-metereologice şigeomorfologice • inundaţiile – 70% din suprafaţa continentelor este drenată de râuri - pot antrena şi alte (nordul Greciei, aug. 2007; litoralul românesc, aug. 2007) • uragane şi furtuni extratropicale – 80 cicloni /an în medie - afectează zonele de litoral (Asia de SE, America Centrală) • avalanşe – regiuni montane (Elveţia – 28 victime/an, Franţa 31 victime /an) • alunecări şi curgeri de noroi (2002, Apenini, Italia)
- 11. Cutremure, vulcanism şifenomene asociate • Cutremure – mişcări generate de dinamica terestră - areale turistice în zone seismice: Asia de SE, M. Mediterană, Orientul Mijlociu, Japonia, Indonezia, I.le Pacificului • Tsunami – valuri seismice (Oc. Indian, dec. 2004 – 273.000 vitime) • Vulcanism – asociat ariilor seismice - zone turistice afectate: I.le Hawaii, I. Martinica, I.le Filipine, I.le Indoneziene
- 12. Turismul în ariiprotejate Ariile protejate = mijloace eficiente destinate conservării biodiversităţii Reţeaa mondială a ariilor protejate : 30.350 arii protejate 13.232.275 km2 8,83 % din suprafaţa terestră I.U.C.N (Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii ) a stabilit şse categorii pentru ariile protejate şi o gradaţie a intevenţiei umane. • 20% din ţări au mai puţin de 1 % din suprafaţă ocupată cu arii protejate •Cheltuieli de întreţinere : ─ 1687 $/ km2 – ţări dezvoltate ─ 161 $/ km2 – ţări slab dezvoltate
- 13. “Sindromul parcurilor dehârtie“ – activitatea turistică nu este suficient de bine cunoscută şi monitorizată. • măsurile depind de : Tipul de rezervaţie Sensibilitatea elementului ocrotit Suprafaţa arealului protejat Politicile implementatare de fiecare ţară • Coordonarea la nivel mondial se face de către Departamentul pentru Eficienţa Managementului în cadrul IUCN • Fundaţia europeană Pan Parks garantează vizitatorilor o “Europa cu arii sălbatice”. 2008 – martie – Parcul Retezat a primit diploma de Excelenţă pentru peisaje remarcabile, diversitatea faunei şi florei şi pentru un plan bun de mangement din partea Consiliului Europei
- 14. Măsuri pentru atenuareaefectelor negative Instituţii şi programe ONU – Strategia Internaţională pentru Prevnirea Dezastrelor (I.S.D.R. – între 2000-2010) OMT (Organizaţia Mondială a Turismului) şi O.M.M. (Organizaţia Metereologică Mondială) : - Convenţie de colaborare - Manual privind strategia prevenirii dezastrelor şi reconstrucţia post-dezastru Centrul Seismic Innternaţional din U.K. Institutul Federal pentru Cercetarea Zăpezii şi Avalanşelor din Davos – Elveţia Departamentul de Activitate umanitară a Naţiuniilor Unite
- 15. Cerinţe pentru diminuareaefectelor negative • Resurse Guvernamentale voinţa politică resurse conducere, management, coordonare • Cunoştinţe şi practici conştientizarea opiniei publice antrenament şi educare cercetare şi dezvoltare • Restricţii şi iniţiative cadru legal şi administrativ iniţiative financiare Şcoala are un rol important în educaţia ecologică, sensibilizarea opiniei publice, crearea de bune practici în domeniul turismului, dezvoltarea unor programe şi parteneriate de protecţie a mediului înconjurător.
- 16. Colegiul Naţional “ElenaCUZA” a derulat mai multe programe la nivel regional sau european. •“Educaţia în spiritul protecţiei mediului înconjurător” împreună cu Institutul de Studii pedagogice Strasbourg – 2007 •“Reţeaua transfrontalieră pentru conservarea biosferei în municipiile transdanubiene” Craiova, România + Mizia, Bulgaria - 2007 •“Suntem responsabili pentru mediul în care trăim” împreună cu Gr. Şc Forestier - Tg. Jiu în cadrul programului Socrates, Proiect Comenius I “Tineri cetăţeni activi ai Europei” - 2007 Prof. Silvia Croitoru - C.N. “Elena Cuza”