1. TURISMUL ŞI
MEDIUL
ÎNCONJURĂTOR
Prof.SILVIA CROITORU
C.N.’’ELENA CUZA”-CRAIOVA

2. TURISM MEDIU GEOGRAFIC
relaţie de simbioză
TURISM ECOLOGIC – fondat pe :
•Respectarea mediului local
•Apărarea valorilor dobândite
•Optimizarea valorilor
•Proiectarea pe termen lung
ECOSISTEM TURISTIC – presupune
suprapunerea şi interacţiunea echipamentelor de
tip urban şi de deplasare cu cele naturale, fizico-
geografice.

3. PRINCIPII PENTRU UN TURISM
ECOLOGIC
• Definirea caracteristicilor fizico-geografice
• Definirea folosinţei pentru fiecare din elementele
mediului
• Determinarea normelor de utilizare
• Determinarea folosinţei minimale şi maximale
• Evaluarea duratei în care ecosistemul poate fi considerat
stabil natural

4. IMPACTUL TURISMULUI ASUPRA
MEDIULUI
Determină:
• Consum de resurse
• Pierderea de suprafeţe cultivabile
• Degradarea terenurilor
• Cantităţi însemnate de deşeuri menajere
• Scăderea puterii de cumpărare a autohtonilor
• Modificarea caracteristicilor arhitectonice locale
Depinde de :
• Diversitatea impactului
• Dimensiunea temporală
• Natura destinaţiei
Problemele nu trebuie tratate individual ci în
complexitatea legăturilor reciproce.

5. INFLUENŢELE MEDIULUI ÎNCONJURATOR
ASUPRA TURISMULUI
Influenţe pozitive
Potenţialul turistic natural este dat de atractivitatea elementelor
fizico-geografice.
Relieful – resursă turistică
- suport al activităţilor turistice
- caracteristici geomorfologice influenţează potenţialul turistic
Regiuni cu mare potential morfoturistic:
• Creste muntoase şi vârfuri izolate (Piatra Craiului, Mont Blanc,
Chogori, Onu)
• Platouri ( Kuku Nor, Bucegi )
• Pasuri, trecători ( Valle d’Aosta, Mestecăniş )
• Defilee, chei, canioane ( Cheile Sohodolului, Tusnad, Grand Canyon )
• Relief carstic ( Peştera Pastojna, Peştera Altamira )
• Relief glaciar ( Alpi, Pirinei, Caucaz, Himalaya, sudul Patagoniei )
• Alte tipuri de relief ( vulcanic, eolian, litoral, biogen )

6. Clima – resursă turistică
- Influenţează turismul prin:
• Elemente permanente – se manifestă continuu în timp şi spaţiu
( temperatura, presiunea, evaporarea, radiaţia )
• Elemente interminente sau accidentale ( fenomene orajoase, viscole, brumă,
precipitaţii abundente )
- Microclimatele – resursă atractivă pentru turişti
• Climat de litoral ( riviera franceza, riviera italiana )
• Climat de adăpost ( Geoagiu, Moneasa )
• Microclimatul peşterilor ( Slănic Prahova, Praid )

7. Apa – resursă turistică
- Resursa necesară proceselor vitale
- Caracteristici date de: conţinut de gaze, săruri, grad de radioactivitate,
temperatură
- Regiuni cu potenţial turistic:
• Apele curgătoare ( Nilul, v. Dunarii )
• Lacuri şi mări interioare ( Garda, Como, Balaton, L. Roşu )
• Ţărmurile mărilor ( litoralul M. Egee, coasta Dalmaţiei )
• Ghţarii ( Alpi-Mer de Glace )
• Gheizere ( Islanda, S.U.A., Japonia )
• Ape termale ( Yellowstone – 3000 izvoare, Herculane )
• Ape minerale ( România – locul I în Europa, Franţa, Ungaria )

8. Biosfera – resursă turistică
- Se manifestă în forme variate în funcţie de:
• Zona climatică
• Etaj altitudinal
• Factori locali
• Ciclu vegetativ
- Atractivă în special pentru turiştii din arii urbane
- Pădurile reprezintă moderator climatic şi purificator atmosferic
în spaţiile turistice ( Buşteni, Stâna de Vale, Sovata )

9. Influenţe negative ale mediului asupra
turismului
Disconfortul condiţiilor climatice
Parametri utilizaţi:
• Temperatura aerului
• Cantitatea de vapori
• Dinamica aerului
• Radiaţia solară directă
TEE = temperatura efectiv echivalentă optimă = 20°C
TEE < 16,8°C inconfort prin răcire
TEE > 20,6°C inconfort prin încălzire
In România se utilizează frecvent indicele de temperatură – umezeală
(ITU)
- Confort – ITU < 65
- Alertă – 66 < ITU < 79
- Inconfort – ITU > 80

10. Fenomene hidro-metereologice şi geomorfologice
• inundaţiile – 70% din suprafaţa continentelor este drenată de
râuri
- pot antrena şi alte (nordul Greciei, aug. 2007;
litoralul românesc, aug. 2007)
• uragane şi furtuni extratropicale – 80 cicloni /an în medie
- afectează zonele de litoral (Asia
de SE, America Centrală)
• avalanşe – regiuni montane (Elveţia – 28 victime/an, Franţa
31 victime /an)
• alunecări şi curgeri de noroi (2002, Apenini, Italia)

11. Cutremure, vulcanism şi fenomene asociate
• Cutremure – mişcări generate de dinamica terestră
- areale turistice în zone seismice: Asia de SE,
M. Mediterană, Orientul Mijlociu, Japonia,
Indonezia, I.le Pacificului
• Tsunami – valuri seismice (Oc. Indian, dec. 2004 – 273.000
vitime)
• Vulcanism – asociat ariilor seismice
- zone turistice afectate: I.le Hawaii, I. Martinica,
I.le Filipine, I.le Indoneziene

12. Turismul în arii protejate
Ariile protejate = mijloace eficiente destinate conservării
biodiversităţii
Reţeaa mondială a ariilor protejate :
 30.350 arii protejate
 13.232.275 km2
 8,83 % din suprafaţa terestră
I.U.C.N (Uniunea Internaţională pentru Conservarea
Naturii ) a stabilit şse categorii pentru ariile protejate şi o
gradaţie a intevenţiei umane.
• 20% din ţări au mai puţin de 1 % din suprafaţă ocupată cu arii
protejate
•Cheltuieli de întreţinere :
─ 1687 $/ km2 – ţări dezvoltate
─ 161 $/ km2 – ţări slab dezvoltate

13. “Sindromul parcurilor de hârtie“ – activitatea turistică nu este suficient
de bine cunoscută şi monitorizată.
• măsurile depind de :
 Tipul de rezervaţie
 Sensibilitatea elementului ocrotit
 Suprafaţa arealului protejat
 Politicile implementatare de fiecare ţară
• Coordonarea la nivel mondial se face de către Departamentul pentru
Eficienţa Managementului în cadrul IUCN
• Fundaţia europeană Pan Parks garantează vizitatorilor o “Europa cu arii
sălbatice”.
 2008 – martie – Parcul Retezat a primit diploma de Excelenţă
pentru peisaje remarcabile, diversitatea faunei şi florei şi
pentru un plan bun de mangement din partea Consiliului
Europei

14. Măsuri pentru atenuarea efectelor negative
Instituţii şi programe
ONU – Strategia Internaţională pentru Prevnirea Dezastrelor
(I.S.D.R. – între 2000-2010)
OMT (Organizaţia Mondială a Turismului) şi O.M.M.
(Organizaţia Metereologică Mondială) :
- Convenţie de colaborare
- Manual privind strategia prevenirii dezastrelor şi reconstrucţia
post-dezastru
Centrul Seismic Innternaţional din U.K.
Institutul Federal pentru Cercetarea Zăpezii şi Avalanşelor din
Davos – Elveţia
Departamentul de Activitate umanitară a Naţiuniilor Unite

15. Cerinţe pentru diminuarea efectelor negative
• Resurse Guvernamentale
 voinţa politică
 resurse
 conducere, management, coordonare
• Cunoştinţe şi practici
 conştientizarea opiniei publice
 antrenament şi educare
 cercetare şi dezvoltare
• Restricţii şi iniţiative
 cadru legal şi administrativ
 iniţiative financiare
Şcoala are un rol important în educaţia ecologică, sensibilizarea opiniei
publice, crearea de bune practici în domeniul turismului, dezvoltarea unor
programe şi parteneriate de protecţie a mediului înconjurător.

16. Colegiul Naţional “Elena CUZA” a derulat mai multe
programe la nivel regional sau european.
•“Educaţia în spiritul protecţiei mediului
înconjurător” împreună cu Institutul de Studii
pedagogice Strasbourg – 2007
•“Reţeaua transfrontalieră pentru conservarea
biosferei în municipiile transdanubiene” Craiova,
România + Mizia, Bulgaria - 2007
•“Suntem responsabili pentru mediul în care trăim”
împreună cu Gr. Şc Forestier - Tg. Jiu în cadrul
programului Socrates, Proiect Comenius I “Tineri
cetăţeni activi ai Europei” - 2007
Prof. Silvia Croitoru - C.N. “Elena Cuza”