1. I. AMENAJAREA TERITORIULUI
Conceptul de spatiu amenajat contine asadar idea de adaptare reciproca intre teritoriu si
nevoile rezultate din activitatile economic-sociale desfasurate in limitele teritoriului respective
definindu-se ca produs al interactiunii intre activitati si spatii.
Amenajarea teritoriului are drept fundament necesitatea adaptarii teritoriului la problemele
ridicate de dezvoltarea economic-sociala si se constituie dintr-un inventor de tehnici pentru
localizarea activitatilor si pentru reglementarea utilizariii spatiului.
Sistematizarea poate fi exprimata printr-un ansamblu de principia si activitati ce vizeaza
asigurarea eficienta a teritoriului si valorificarea deplina a poitentialului de resurse si cadrului
fizic al fiecarei zone concomitant cu realizarea unor conditii civilizate de viata ale oamenilor.
Obiectivele majore ale acestui proces de sistematizare pot fi sintetizate in:
- Utilizarea rationala a spatiului, chiar economisirea lui
- Valorificarea eficienta a tuturor categoriilor de resurse
- Dezvoltarea armonioasa, echilibrata a localitatilor
- Pastrarea echilibrului ecologic, protejarea lor.
II. AMENAJAREA TURISTICA A TERITORIULUI SI PROTEJAREA MEDIULUI
Protectia mediului se materializeaza intr-un ansamblu de actiuni si masuri: cunoasterea
temeinica a mediului si a interactiunii dintre sistemul social-economic si sistemele natural,
prevederea consecintelor acestei interactiuni, utilizarea rationala si cu maximum de
economicitate a resurselor natural, prevenirea si combaterea degradarii mediului, etc.
III. METODOLOGIA AMENAJARII TURISTICE A TERITORIULUI
In functie de dimensiunile si raspandirea in teritoriu a resurselor, localizarile turistice pot fi:
- Univoce (un singur obiectiv: cascada Niagara, piramidele, cetatea de scaun a sucevei)
- Plurivoce(un ansamblu de conditii care ofera o anumita specifitate: arie geografica cu un
anume character, tarm cu nisip, zona cu izvoare minerale)
- Echivoce (specific zonelor turistice relative omogene, cu o arie larga de intindere, fara o
anumita particularitate).
Solutiile de amenajare se diferentiaza semnificativ si in functie de natura spatiului geografic:
- Amenajarea siturilor balneare de litoral

2. - Amenajarea siturilor montane
- Amenajarea parcurilor si a rezervatiilor natural
- Amenajarea siturilor istorice si arheologice (orase)
- Amenajarea statiunilor termale
- Amenajarea zonelor rurale
- Amenajarea zonelor periurbane, etc.
Caracteristicile amenajarii turistice:
- unicitatea prestatiei: fiecare localizare reprezinta un caz particular, unic, chiar si in
cadrul unor arii geoturistice mari si relativ omogene
- localizarea turistica se face la sursa: statiunile se amenajareaza la locul materiei prime
- localizarea turistica este indepartata de piata cumparatorului: consumarea produsului
touristic presupune deplasarea cererii, a turistului.
- Polivalenta amenajarilor: amenajarile trebuie sa ofere un nivel ridicat de complexitate si
diversivitate a dotarilor si serviciilor care sa permita satisfacerea cererii.
- Amenajarile turistice se integreaza tendintei de expansiune a tertiarului: amplasarea lor
va fi favorizata in zonele dezvoltate economic si social.
Amenajarea turistica – criterii:
- Conditii natural: geologia, clima, fauna etc
- Bogatica cultural-istorica: vestigii arheologice, monumente
- Conditii sociale si economice: demografia teritoriului, dezvoltarea economica
- Infrastructura: cai si mijloace de acces, telecomunicatii
- Echipamentul general de odihna si recreere: mijloace de gazduire
- Legislatia si reglementarile in vigoare: rol stimulativ sau restrictiv.
Clasificarea resurselor dupa originalitate/unicitate:
- Resurse unice: piramidele, acropole
- Resurse de creatie: orginiale, orase precum: Roma, Paris, Florenta
- Resurse attractive: structura diversa, existente in mai multe zone ale lumii
Clasificarea resurselor dupa natura elementelor:
- cadrul natural: relief, flora, fauna
- valorile cultural: monumente istorice, constructii modern
- structura sociala a zonei: eterogenitate si originalitate
- conditiile economice: cai de acces, structura economiei zonei.

3. Indicele de atractivitate:
I= ;
i = 1,2,…n reprezinta numarul componentelor resurselor turistice
q = ponderea (la unitate) a fiecarui element
C = nivelul calitativ al elementelor
Inzestrarea (zestrea) turistica cuprinde doua categorii principale de elemente:
- functionale: resedinta, restaurantele, serviciile, infrastructura generala
- recreative: spatiile deschise, monumentele, muzeele, etc
Principii de amenajare turistica:
- principiul integrarii armonioase a constructilor
- principiul flexibilitatii sau al structurilor evolutive
- principiul corelarii activitatii principale si receptiei secundare
- principiul interdependentei retelelor
- principiul functionalitatii optime a intregului system de retele
- principiul rentabilitatii directe si indirecte.
IV. AMENAJAREA TURISTICA A LITORALULUI
Litoralul – zona de contact intre elementele terestre si cele hidrologice.
Cererea turistica pentru litoral a inregistrat o suita de mutatii structurale:
- Deplasarea lenta de la turismul in grup la cel individual
- Extinderea naturismului
- Diversificarea activitatilor recreative si sportive in dauna plajei
- Organizarea activitatii in formula ‘club de vacanta’
- Afirmarea turismului social, etc.
Normele amenajarii de litoral:
- 2mp plaja (nisip) + 8mp teren pentru un loc de cazare
- 5-6 mp pana la 8mp plaja pentru un loc de cazare
- 100 paturi la 1 ha suprafata totala amenajata
Implementarea in zona de litoral are 2 solutii:
- Cea a urbanizarii sau microurbanizarii: realizarea unor statiuni turistice amplasate in
apropierea unui centru locuit
- Cea a constructiilor izolate: punctiforme cu structuri exclusivi turistice

4. V. AMENAJAREA TURISTICA A AREALELOR BALNEO-CLIMATICE
Factori determinanti ai dezvoltarii turismului balneo-medical:
- Deteriorarea starii de sanatate a populatiei
- Cresterea duratei medii de viata
- Intensificarea eforturilor individuale si colective pentru ingrijirea sanatatii
Conditii impuse procesului de amenajare a arealelor balneare:
- Delimitarea zonelor functionale si exploatarea optima a factorilor naturali
- Dimensionarea constructiilor balneare si de alta natura in raport cu volumul, capacitatea
si calitatea resurselor
- Structurarea echipamentelor intr-o conceptie unitara
- Amenajarea unor spatii libere si utilizarea lor in scopuri terapeutice
- Utilizarea judicioasa a factorilor de cura si implementarea progresului tehnic
Determinarea marimii viitoarelor localizari:
- Evaluarea capacitatii factorilor naturali de cura: izvoare minerale, ape termale, etc
- Stabilirea modalitatilor de utilizare a resurselor si a necesarului pentru o procedura
- Stabilirea raportului intre curanti si cei veniti pentru alte destinatii: odihna, recreere, etc
Solutii de amplasare a echipamentelor:
- Localizarea sub forma ‘tabla de sah’; dotarile turistice si balneare alterneaza cu
echipamentele urbane si edilitare ale asezarilor umane
- Localizarea in forma de ‘panza de paianjen’; adecvata implantarilor in vai largi, marcate
de inaltimi sau cursuri de rauri
- Localizarea radiocentrica; modelul cel mai evoluat al amenajarilor balneare, fiind
prezent in statiunile noi; un element de atractie in jurul caruia graviteaza toate
activitatile
VI. AMENAJAREA TURISTICA A ZONELOR MONTANE
Factori determinanti ai domeniului schiabil:
- Conditii naturale de clima: temperatura aerului, cantitati de precipatii, nebulozitatea
- Cadrul natural: peisaj, flora, fauna, izvoare (pentru sezonul de vara a turismului de
odihna, drumetie, etc)

5. Determinarea numarului optim de schiori ce ocupa partiile de schi la un moment dat:
Q=
Q = capacitatea optima a partiei
D = debitul mediu orar
L = coeficientul de corectie a debitului mediu in functie de latimea partiei
Z = diferenta de nivel pe care o coboara un schior intr-o zi, in functie de performantele sale
tehnice
H = diferenta de nivel a partiei care se ia in calcul
Principalele tipuri de localizari pentru statiunile montane (amplasarea echipamentelor fata de
masiv)
- Localizarea periferica – la marginea masivelor montane si in imediata vecinatate a unor
localitati
- Localizarea liniara – de-a lungul culoarelor natural de patrundere in masiv
- Localizare terminala – in zonele inalte sau adanci, dincolo de limita asezarilor umane.
Localizarea periferica poate fi:
- Limita exterioara (de distributie) in care statiunile sunt amlasate la cativa km de munte
- De contact
- Limita interioara in care centrele turistice sunt amplasate in interiorul muntelui.
Trasaturile statiunilor din generatia a treia:
- Sunt realizate pe baza unor proiecte economic-financiare de anvergura nationala
- Presupun colaborarea unui system de institutii specializate in elaborarea proiectelor
- Dispun de o dotare importanta cu mijloace tehnice de urcare pentru turismul de schi
- Echipamentele de gazduire sunt reprezentate de unitati mici si dominate de un anumit
stil
- Sunt concepute potrivit unei scheme unipolare, cu un centru puternic ce grupeaza
elementele vietii collective.
Caracteristicile statiunilor din generatia a patra:
- In privinta amplasarii statiunilor, trebuie abandonata dezvoltarea celor situate la
inaltime in favorea celor situate la altitudini mai mici
- Promovarea tendintei de descentralizare si de plasare a centrului de greutate spre
organismele regionale
- Asigurarea caracterului continuu si relativ echilibrat al dezvoltarii turistice

6. - Stimularea activitatii turistice larg distribuite in spatiu prin organizarea de mai multe
centre de receptive mici
- Orientarea beneficiilor din turism spre celelalte sectoare – comert, servicii constructii
- Promovarea unor masuri organizatorice care sa protejeze interesele locale
VII. ALTE TIPURI DE AMENAJARE TURISTICA
1. Amenajarea turismului rural
Amenajarea zonelor rurale inglobeaza un ansamblu de actiuni:
- Realizarea unor rezervatii funciare
- Dezvoltarea de servicii de gazduire a turistilor si activitatilor de agreement
- Crearea unor oglinzi de apa.
Implantari individuale ale turismului rural:
- Rededinte secundare
- Locuinte rurale si pensiuni: adaptarea si modernizarea gospodariilor taranesti
- Mica hotelarie rurala: hanuri, obiective cu functionalitate complexa
Amenajarea concertata:
- Statiuni verzi: amenajarea localitatilor cu peste 10.000 locuitori si bogate in vegetatie
- Parcurile nationale si regionale: protejarea peisajului, mentinerea vietii rurale
- Oglinzile de apa: utilizarea unei resurse naturale: izvor, lac, rau sau construirea unui
baraj sau lac artificial
- Locuinte familial: grupuri de unitati mici, create sau amenajate in constructii existente
- Satele de locuinte noi: ansambluri de factura eterogena cu destinatie de vacant,
construite in intentia de a repopula unele zone
2. Amenajarea turistica a parcurilor nationale si rezervatiilor
Structura parcului:
- ‘Rezervatia integrala’ sau zona salbatica
- Parcul propriu-zis sau zona tampon
- Zona periferica sau proparcul
Parcurile nationale si rezervatiile au fost structurate astfel:
- Parcuri suffocate prin amenajari turistice

7. - Parcuri cu o echipare turistica eficienta
- Parcuri cu dotari turistice semnificative
- Parcuri cu un singur nucleu touristic
- Parcuri cu o echipare turistica sumara
- Parcuri fara echipare turistica (rezervatii)
- Rezervatii inchise turismului.