Testul de antrenament nr.26 Evaluarea Națională

1. Ministerul Educației și Cercetării
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație (CNPEE)
Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a
Anul școlar 2019 – 2020
Probă scrisă
Limba şi literatura română
TESTE DE ANTRENAMENT
Testul 26

2. *În această oră, urmărim։
*Să ne familiarizăm cu itemii propuși la Evaluarea Națională;
*Să învățăm cum putem răspunde la acești itemi pentru a
obține punctajul maxim;
*Să organizăm ideile din cele două compuneri.

4. SUBIECTUL I 40 de puncte
Citeşte următorul text:
Pășind înainte, merse, merse și iar merse în drumul zmeului mijlociu, până dete d-o apă și mai mare, peste care trecea un
pod de argint. N-apucase să se oprească, când buzduganul vâjâi ca vântul. Deodată-l prinse din zbor și-l azvârli înapoi cale de
trei conace*, iar dânsul se piti sub pod ca și întâia oară.
D-abia-ncepea să se odihnească și s-auzi huietul zmeului, care venea și venea ca un nor verzui. Când să treacă podul, calul se
poticni cu amândouă picioarele și sforăind se trase-ndărăt, că-i mirosise a om de pe tărâmul ălălalt. Zmeul se turbură și-i zise:
— Hii! Cal de zmeu, de paraleu! Ce sai și-ndărăt te dai? De cine ți-e frică, că mie nu-mi e de nimeni, afară numai de
Țugunea, feciorul moale-al mătușii; și doar nu i-o fi adus p-aicea cioara osciorul și vântul perișorul!
— Ba am venit eu, ca un viteaz ce sunt! răspunse voinicul, ieșind de sub pod și întrebându-l:
— Cum vrei să ne măsurăm? În săbii să ne tăiem ori luptă să ne luptăm?
— Mie totuna-mi face, că ș-una ș-alta-mi place!
— În luptă, că e mai dreaptă, de la Dumnezeu lăsată!
Descălicând zmeul, se luară la luptă voinicească, smâcindu-se-n dreapta și-n stânga, în sus și-n jos, înainte și-napoi, de
ziceai ce-i asta. Și tot așa se luptară, se luptară, zi de vară până-n seară.

5. Pe la sfințitul soarelui, zmeul se prefăcuse-n flacără albă, iar viteazul în flacără albastră, dar se luptau întruna.
Puiul de corb – crau, crau, crau – se întorcea spre noapte și le trecu pe deasupra capetelor. Atunci zmeul:
— Corbule, corbule, adu nițel seu în unghișoară și-n gușă nițic-apșoară, cu seul s-atingi, cu apa să stingi, a flacăr-
albastră, că ți-oi da să mănânci un stârv cu cărnuri dulci!
Iar Țugunea și el:
— Corbule, corbule, adu nițel seu în unghișoară și-n gușă nițic-apșoară, cu seul s-atingi, cu apa să stingi, a flacără
albă, că ți-oi da să mănânci două stârvuri și mai dulci!
Corbul ca o săgeată zbură acasă și – fără să mai întrebe ce e mai mult, unul ori doi – luă seu și apă, și se-ntoarse
zicând pe drum: crau, crau, crau! Doar n-o fi păcat ca, după ce am săturat pe tata și pe mama, să mai satur pe unchi și pe
mătușă, pe veri și pe verișoare!
Când s-apropie, se lăsă-n jos, pică seul și apa peste flacăra albă, care se potoli și se stinse, iar viteazul aduse pe
zmeu de mijloc, îl trânti cu putere de-l îngropă-n pământ până la brâu, apoi scoase paloșul de-i luă capul și lui, și calului,
le dete corbului și apucă drumul înainte.
Țugunea, feciorul mătușii, basm cules de G. Dem Teodorescu
*conac – (înv.) măsură de lungime de aproximativ două poște

6. A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: azvârli, putere.
4 puncte
„Deodată-l prinse din zbor și-l azvârli înapoi cale de trei conace”
,,îl trânti cu putere de-l îngropă-n pământ”
Răspuns։
,,azvârli”– aruncă
,,putere”– forță
Atenție!
 Sinonim contextual

7. 2. Menționează rolul semnului exclamării din secvența: Hii! Cal de zmeu.
4 puncte
Răspuns։
În secvența dată, semnul exclamării se utilizează după o interjecție.
Alte variante de răspuns։
În secvența dată, semnul exclamării marchează sfârșitul unui enunț exclamativ.
În secvența dată, semnul exclamării marchează o intonație exclamativă.
Să ne amintim!
Semnul exclamării
- marchează grafic intonația frazelor și a propozițiilor exclamative sau imperative;
- se folosește de asemenea după interjecțiile și vocativele care exprimă stări afective și
sunt considerate cuvinte (sau părți de frază) independente.

8. 3. Scrie patru termeni din familia lexicală a cuvântului nor.
4 puncte
Familia lexicală cuprinde toate cuvintele formate prin derivare, compunere sau
conversiune, de la un cuvânt de bază. Aceste cuvinte sunt înrudite ca sens.
Formele de plural, de genitiv-dativ sau verbele la diferite moduri și timpuri NU intră
într-o familie lexicală.
Familia lexicală a cuvântului nor։ norișor, noros, noruleț, înnorat, înnora, înnorare,
nouraș.
Răspuns։
Patru termeni din familia lexicală a cuvântului nor։ norișor, noros, noruleț, înnorat.

9. 4.Transcrie două cuvinte care conțin diftong din secvența: Pe la sfințitul soarelui, zmeul
se prefăcuse-n flacără albă, iar viteazul în flacără albastră, dar se luptau întruna.
4 puncte
Răspuns։
,,soarelui”, ,,iar”.
Alte variante։
,,viteazul”, ,,luptau”
 Pentru aflarea grupurilor vocalice trebuie să desparți în silabe cuvintele care au două sau mai
multe vocale alăturate.
 În cazul ortogramelor i-a, ne-a, le-a etc. cratima marchează rostirea în aceeași silabă, deci se
formează un diftong, nu hiat.
 Atenție la grupurile de sunete ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi când redau un sunet!
Ceas- 4 litere, 3 sunete ( a vocală, ce un singur sunet), nu se formează diftong.

10. 5. Numește două moduri de expunere identificate în text.
4 puncte
,,Pe la sfințitul soarelui, zmeul se prefăcuse-n flacără albă, iar viteazul în flacără albastră, dar se luptau întruna. Puiul de
corb – crau, crau, crau – se întorcea spre noapte și le trecu pe deasupra capetelor. Atunci zmeul:
— Corbule, corbule, adu nițel seu în unghișoară și-n gușă nițic-apșoară, cu seul s-atingi, cu apa să stingi, a flacăr-
albastră, că ți-oi da să mănânci un stârv cu cărnuri dulci!”
Răspuns։
Două moduri de expunere identificate în text sunt։ narațiunea și dialogul.
 Modul de expunere este modalitatea folosită de scriitori, în operele literare, pentru
a prezenta aspecte generale ale unui cadru, fenomen, personaj, întâmplări, fapte.
 Modurile de expunere sunt։ narațiunea, dialogul, descrierea și monologul.

11. Narațiunea
* Este modul de expunere prin care se relatează, într-o succesiune temporală, fapte și întâmplări și presupune un
narator, acțiune, personaje. Narațiunea este modul de expunere specific operelor epice, cu toate că poate apărea și în
operele dramatice, atunci când un personaj povestește ce s-a întâmplat în afara scenei.
Descrierea
* Este modul de expunere prin care sunt prezentate caracteristicile unor obiecte, fenomene, personaje. Rolul descrierii
într-un text este de a exprima în mod sugestiv atmosfera în care se desfășoară întâmplările și ajută cititorul să-
și imagineze cum arată locurile și oamenii. Predomină în operele lirice, dar poate fi intâlnită și în operele epice, unde
se împletește cu narațiunea și dialogul.
Dialogul
* Dialogul este modul de expunere care redă convorbirea directă dintre două sau mai multe personaje. Rolul
dialogului într-o operă epică este de a oferi dinamism și de a caracteriza personajele în mod indirect.
Monologul
* Monologul este un mod de expunere și procedeu literar prin care ipostaza lirică/personajul își analizează stările
sufletești, concepțiile, ideile și le aduce la cunoștință cititorilor. În general, el poate fi vorbirea unui singur personaj,
în operele epice sau poate fi specific operelor lirice, în care ia forma confesiunii.
* Se poate vorbi și de un monolog interior, când o ipostază lirică/un personaj vorbește în gând (cu sine).
* De cele mai multe ori, monologul este și un mijloc de caracterizare directă sau indirectă a personajelor.

12. 6. Precizează, într-un enunț, o trăsătură a corbului, așa cum reiese din text.
4 puncte
Corbul ca o săgeată zbură acasă și – fără să mai întrebe ce e mai mult, unul
ori doi – luă seu și apă, și se-ntoarse zicând pe drum: crau, crau, crau!
Răspuns։
Corbul este rapid, zburând precum o săgeată.

13. B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la
specia literară basm popular a textului dat.
16 puncte
În compunerea ta, trebuie:
- să precizezi patru trăsături ale basmului popular;
- să prezinți detaliat două trăsături ale basmului popular, valorificând fragmentul dat;
- să ai un conținut adecvat cerinței;
- să respecți precizarea privind numărul minim de cuvinte.
 Recitește cu atenție textul!
 Identifică mesajul pe care îl transmite!
 Amintește-ți trăsăturile basmului popular!
 Verifică care dintre trăsăturile basmului popular sunt identificate în textul-suport!
 Aplică în compunere, dar nu uita de organizarea textului în pagină și de utilizarea conectorilor ,,În primul
rând, totodată, așadar, în concluzie” etc.!
 Precizează, mai întâi, patru trăsături ale basmului popular, apoi prezinți două trăsături, cu exemple din text.
 Formulează o concluzie a ideilor exprimate!

14. *Definiție
*Basmul este o specie a
genului epic, în care sunt
relatate întâmplări fantastice
puse pe seama unor personaje
simbolice care ilustrează tema
luptei dintre bine și rău,
având un final fericit.
*Trăsături
• Apar formule specifice- inițiale,
mediane, finale;
• Tema basmului este lupta dintre
bine și rău, victoria aparținând
întotdeauna binelui, dar și
destinul, călătoria sau drumul
inițiatic al unui erou;
• Sunt prezente obiecte
miraculoase;
• Sunt folosite cifre simbolice 3, 5,
7, 9 etc.

15. *Ce elemente de
structură identificăm
în fragment?
*Formula mediană
Pășind înainte, merse,
merse și iar merse...
În compoziția basmului identificăm o serie de
formule specifice:
*Formulele inițiale (,,a fost odată ca
niciodată”) au rolul de a introduce cititorul
în lumea fabuloasă a basmului. Expresia ,,a
fost odată” indică un timp al începuturilor .
*Formulele mediane ( ,,și înainte cu poveste
că de-aicea mult mai este”), sunt menite să
întrețină atentia cititorului, marchează
continuarea acțiunii.
*Formulele finale (,,Și-am încălecat pe-o șa
și v-am spus povestea așa”) au rolul de a
readuce cititorul în lumea reală.

16. *Timpul și spațiul în basm sunt vagi,
neprecizate, de obicei basmul se
plasează în atemporal ,, a fost
odată...”.
*Faptele narate în basme se petrec
peste mări şi ţări, într-un ţinut
îndepărtat, la capătul lumii sau pe
tărâmul celălalt, dar niciodată într-
un loc bine definit, cu coordonate
trasate.
*În lumea basmului, spaţiul are alte
proporţii decât cele normale.
*Nu există frontiere între lumea
reală şi cea fantastică.
În acest fragment observăm care
sunt elementele spațio-temporale:
*,,în drumul zmeului’’,
*,,la un pod de argint’’,
*,,pe la asfințitul soarelui’’

17. *Creație populară- trăsături
*Basmul popular are caracter
oral, tradițional, colectiv și
anonim.
*Autorul urmărește tiparul
creațiilor populare, din care se
inspiră.
*expresii populare: ,,conace’’,
,,ălălalt’’, ,,ș-alta’’, ,,nițic’’,
,,nu i-o fi adus p-aicea cioara
osciorul și vântul perișorul’’...

18. B. Basmul este o specie a genului epic, în care sunt relatate întâmplări fantastice puse pe seama unor personaje simbolice care ilustrează tema
luptei dintre bine și rău, având un final fericit.
Textul ,, Țugunea, feciorul mătușii’’, cules de G. Dem Teodorescu are toate caracteristicile basmului popular: întâmplările reale se
împletesc cu cele fantastice, este utilizată o formulă specifică, tema luptei dintre bine și rău, apare cifra magică și trăsături specifice unei creații
populare.
În primul rând, tema constă în lupta dintre bine și rău, basmul având un rol educativ. Totodată, el este construit pe baza unui tipar narativ.
Voinicul, în drumul său, se întâlnește cu un zmeu, cu care începe să se lupte. Aceștia se transformă în flăcări, iar pe deasupra lor trece un corb
pe care-l roagă să le aducă apă și seu, în schimbul hranei. El le aduce cele cerute, iar viteazul îl omoară pe zmeu și dă capul acestuia corbului.
Timpul și spațiul în care se desfășoară acțiunea sunt vagi, fiind evocate întâmplări din vremuri imemoriale: ,,în drumul zmeului’’, ,,la un pod
de argint’’, ,,pe la asfințitul soarelui’’. Modul de expunere predominant este narațiunea ,,merse, merse și iar merse în drumul zmeului
mijlociu’’, care dă un ritm alert textului și dialogul ,, — Hii! Cal de zmeu, de paraleu!’’, ce conferă dinamism acestuia.
Se remarcă prezența formulei mediane ,,merse, merse și iar merse’’, pentru o continuitate a acțiunii. Fiind o opera populară, autorul
urmărește tiparul creațiilor populare, din care se inspiră, întâlnindu-se și expresii populare: ,,conace’’, ,,ălălalt’’, ,,ș-alta’’, ,,nițic’’ sau ,,nu i-o
fi adus p-aicea cioara osciorul și vântul perișorul’’. Basmul are caracter oral, tradițional, colectiv și anonim.
În al doilea rând, o altă caracteristică a basmului este reprezentată de împletirea elementelor reale cu cele supranaturale. Basmul popular
creionează o lume aparte, astfel încât acțiunea se petrece pe un tărâm magic: ,,la un pod de argint”, iar lupta are loc între voinic și zmeu.
Totodată, se identifică motive specifice basmului: motivul animalului credincios, motivul călătoriei, al probei, dar și prezența cifrei magice
trei: ,,trei conace’’ și a obiectelor magice: ,,seul’’, ,,apa’’ și ,,flăcările’’.
De asemenea, se identifică personajele specifice basmului popular: voinicul Țugunea, personajul pozitiv, care se remarcă prin curaj și printr-o
forță inedită, întrucât îl învinge pe antagonist, pe zmeu, dar și corbul care este inteligent, fiindcă știe că va avea de câștigat hrană dacă va aduce
seu, apă și flacără, fiind și un ajutor aparte pentru erou.
În concluzie, deoarece este prezentată ideea binelui care triumfă în fața răului, iar elementele reale se împletesc cu cele supranaturale,
consider că textul fragmentar ,,Țugunea, feciorul mătușii’’, cules de G. Dem Teodorescu este un basm popular.

19. SUBIECTUL al II-lea 36 de puncte
Citește următorul text:
Corbul este cea mai mare specie de corvide din lume, având distribuție totală în Europa, Asia și America de Nord.
În Groenlanda, această specie este răspândită numai în jumătatea de sud și de est a insulei, respectiv în habitate de
tundră. Corbul este o specie ce nu are preferințe de habitat, putând fi întâlnită pretutindeni, ajungând și la altitudini de
până la 2500 de metri. Cuibărește în habitate de păduri de foioase sau de conifere, deplasându-se pentru hrană chiar și la
distanțe de peste 40 de kilometri de la cuib. Masculul și femela au același penaj de culoare neagră pe tot corpul, diferența
fiind doar la dimensiune, femela fiind mai mică. […] Durata maximă de viață atinsă în captivitate este de 44 de ani, iar în
sălbăticie este de 17-18 ani. Atât în Europa, cât și în celelalte zone de distribuție, specia este sedentară, rămânând
în teritoriile de cuibărit pe tot parcursul anului. Cu toate acestea, corbul efectuează deplasări în iarnă, de obicei
altitudinale, coborând în zone de câmpie atunci când zonele montane sunt acoperite de zăpadă și când
temperaturile sunt foarte scăzute. Specia cuibărește solitar de regulă perechea monogamă ocupând teritorii cu
suprafețe mari de peste 40 de kilometri pătrați. Cuibul este asemănător cu al altor specii de corvide, însă are
dimensiuni mai mari. Perioada de cuibărit se desfășoară între lunile februarie și mai, în funcție de intensitatea
iernii, dar cel mai adesea începe în luna martie, odată cu topirea zăpezilor.
Puii sunt îngrijiți de ambii părinți până când aceștia învață să zboare. Adesea, corbii solitari se adună în stoluri
acolo unde există hrană din abundență. Specia este omnivoră, hrănindu-se cu insecte, amfibieni, mamifere mici,
păsări, reptile, preferând chiar și insectele ce se hrănesc din stârvuri.
Corb, corvus corax, www.pasaridinromania.sor.ro

20. A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
4 puncte
1. Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
- vârsta maximă a corbului, în condiții de sălbăticie;
- dimensiunea teritoriului ocupat de o pereche monogamă de corbi.
...Durata maximă de viață atinsă în captivitate este de 44 de ani, iar în sălbăticie este de 17-18 ani...
...Specia cuibărește solitar, de regulă perechea monogamă ocupând teritorii cu suprafețe mari de peste 40 de
kilometri pătrați...
Răspuns։
- Vârsta maximă a corbului, în condiții de sălbăticie, este de 17-18 ani.
- Teritoriul ocupat de o pereche monogamă de corbi poate avea dimensiunea de peste 40 de kilometri pătrați.

21. 2. Scrie sursa și titlul articolului din care a fost preluat fragmentul dat.
4 puncte
Corb, corvus corax, www.pasaridinromania.sor.ro
Răspuns։
Sursa din care a fost preluat articolul este www.pasaridinromania.sor.ro,
iar titlul articolului este ,,Corb, corvus corax”.

22. 3. Menționează felul și cazul adjectivelor pronominale subliniate în textul dat.
4 puncte
... În Groenlanda, această specie este răspândită numai în jumătatea de sud și de est a insulei
... Masculul și femela au același penaj de culoare neagră pe tot corpul, diferența fiind doar la
dimensiune, femela fiind mai mică...
Răspuns։
această – adjectiv pronominal demonstrativ, caz nominativ;
tot – adjectiv pronominal nehotărât, caz acuzativ.

23. Adjectivul este o parte de vorbire flexibilă, care arată însușirea unui obiect, însoțește și determină un
substantiv. Adjectivul se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat. (Exemplu: fată frumoasă,
fete frumoase etc).
De obicei, locul adjectivului este după substantivul pe care îl însoțește, dar poate sta și înaintea acestuia.
Cum se clasifică adjectivele?
* După structură
- simple: bun, verde, tânăr, gras, frumos, slab;
- compuse: binevoitor, cumsecade;
- locuțiuni adjectivale: dus cu pluta, cu scaun la cap, de gașcă;
* După formă
- Variabile։ frumos/ frumoasă/ frumoși/ frumoase;
- Invariabile։ crem, atroce, mov, oliv etc.
După origine
* propriu-zise: mic, roșu, cinstit, bun, onest;
* provenite din alte părți de vorbire prin schimbarea valorii gramaticale։
verb la modul participiu: învățat, crezut, ales, citit, scris; verb la modul gerunziu: picioare tremurânde;
steaguri fluturânde; pronume: posesive- fiul meu; demonstrative: acel băiat, aceeași fată; nehotărâte: toți
copiii, fiecare autor; negative: niciun băiat; interogative: care băiat?, relative: știu care băiat;
de întărire: fata însăși.

24. Gradele de comparație ale adjectivului
* Adjectivele pot avea trei grade de comparație:
* pozitiv (frumos);
* comparativ (de superioritate – mai frumos, de egalitate – la fel de frumos, de inferioritate – mai
puțin frumos);
* superlativ (relativ de superioritate – cel mai frumos, relativ de inferioritate – cel mai puțin
frumos, absolut – foarte frumos, nemaipomenit de frumos, frumooos).
* Unele adjective nu pot avea grade de comparație։ complet, întreg, unic, maxim, minor, major,
superior, inferior, veșnic, perfect, suprem.
* Ce funcții sintactice poate avea adjectivul?
* Adjectivul poate avea în propoziție următoarele funcțiile sintactice: atribut adjectival ( Copilul
acela învață.), nume predicativ ( Acela este isteț.), complement circumstanțial de timp (De mic
a învățat să cânte.), complement indirect ( Din roșu s-a făcut galben.).
Reținem! Unele pronume (pronume: posesive- fiul meu, copiii noștri, demonstrative: acel băiat,
aceeași fată; nehotărâte: toți copiii, fiecare autor; negative: niciun băiat, interogative: care
băiat? ce bunic?; relative: știu care băiat, știu ce carte, de întărire: fata însăși) când determină
un substantiv cu care se acordă în gen, număr și caz, devin adjective pronominale și au funcția
sintactică de Atribut adjectival.

25. * În limba română sunt cinci cazuri: nominativ, acuzativ, genitiv, dativ, vocativ. În general, cazurile se stabilesc cu ajutorul
întrebărilor.
Cazul Nominativ
Întrebări specifice cine? ce? care?
Funcții sintactice posibile subiect, nume predicativ, atribut
Cazul Acuzativ
Întrebări specifice cazului
ce? pe cine? pe ce? cu cine? cu ce? la cine? la ce? despre cine? despre ce? lângă cine? lângă ce? de
la cine? de la ce? unde? de unde? până unde? când? cum? care? ce fel de?
Funcții sintactice posibile complement direct, complement indirect, complement de agent, atribut substantival prepozițional,
nume predicativ, complement circumstanțial de loc, complement circumstanțial de timp,
complement circumstanțial de mod, complement circumstanțial de scop
Cazul Genitiv
Întrebări specifice cazului al cui? a cui? ai cui? ale cui?
Funcții sintactice posibile atribut substantival genitival, atribut substantival prepozițional, atribut substantival apozițional,
nume predicativ, complement indirect, complement circumstanțial de timp, circumstanțial de loc
complement circumstanțial de mod, complement circumstanțial de scopCazul Dativ
Întrebări specifice cazului cui?
Funcții sintactice posibile
Cazul Vocativ
atribut substantival prepozițional, atribut apozițional, nume predicativ, complement indirect,
complement circumstanțial de mod, complement circumstanțial de cauză
! nu au funcție sintactică, exprimă o chemare, o strigare, o invocație cu scopul de a atrage
atenția asupra unei comunicări și se separă de restul propoziției prin virgulă (inclusiv
determinantul).

26. 4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate, menționând partea de vorbire prin
care se exprimă: Adesea corbii solitari se adună în stoluri acolo unde există hrană din
abundență.
4 puncte
Răspuns։
corbii – subiect, exprimat prin substantiv comun;
acolo – complement circumstanțial de loc, exprimat prin adverb de loc.

27. 5. Transcrie, din fraza următoare, propoziția principală și propoziția subordonată, precizând
felul acesteia: Specia este omnivoră, hrănindu-se cu insecte, amfibieni, mamifere mici,
păsări, reptile, preferând chiar și insectele se hrănesc din stârvuri.
4 puncte
Răspuns։
,,Specia este omnivoră, hrănindu-se cu insecte, amfibieni, mamifere mici, păsări, reptile,
preferând chiar și insectele...”- propoziție principală;
,,...ce se hrănesc din stârvuri” - propoziție subordonată atributivă.
ce
6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții, în care să existe o propoziție subordonată
subiectivă, introdusă prin conjuncția subordonatoare că.
4 puncte
Variantă de răspuns։
Se știe că ți-ai dat tot interesul.
Altă variantă։
Este bine că ai învățat pentru examen.

28. *
Sintaxa frazei
* Fraza este o unitate sintactică de sine stătătoare, formată din două
sau mai multe propoziții aflate, la rândul lor, fie în raport de
coordonare, fie în raport de subordonare. Numărul de propoziții
existente într-o frază este același cu numărul de predicate.
* Componența frazei
* propoziția principală - are înțeles de sine stătător.
* propoziția secundară- depinde de una sau mai multe propoziții pe
care le determină. Ea se mai numește și „propoziție subordonată”.
* Elementul regent este cuvântul sau grupul de cuvinte din altă
propoziție decât cea subordonată, luată ca referință, pe care
subordonata îl determină. Propoziția regentă este cea care conține
elementul regent.
* Exemplu: Citesc o carte 1 are autor anonim. 2
,,Citesc o carte” / P1 - propoziție principală (observăm că nu depinde
de altă propoziție din frază)
,,care are autor anonim” / P2 - propoziție subordonată atributivă,
introdusă prin pronumele relativ „care” și se raportează la elementul
regent, substantivul „carte” (care carte?).
care
Atenție!
Împărțirea frazei în propoziții
1. Subliniază predicatele ;
( verbele la infinitiv, gerunziu, participiu și supin nu au
funcția de predicat!);
2. Marchează elementele de relație;
3. Delimitează propozițiile, ținând cont de faptul că o
propoziție se termină înaintea elementului de relație;
4. Numerotează propozițiile având în vedere predicatul din
propoziție și sensul acesteia;
5. Stabilește elementul regent pentru fiecare subordonată;
6. În funcție de elementul regent, stabilește felul propozițiilor.

29. * Relațiile dintre propoziții
I. Raport de coordonare (se stabilește între propoziții de același fel, principale sau secundare).
* Prin juxtapunere ( prin virgulă)։ Am văzut rezultatul, m-am bucurat și am plecat.
* Conjuncții sau locuțiuni conjuncționale coordonatoare.
a) copulative: și, nici.
b) adversative: dar, iar, însă, ci.
c) disjunctive: sau, ori, fie.
d) conclusive: deci, așadar, prin urmare.
II. Raport de sobordonare (se stabilește între propoziția regentă și subordonatele lor).
* Conjuncții și locuțiuni conjuncționale subordonatoare.
~ că, să, dacă, fiindcă, deși, deoarece, încât, cu toate că, din cauză că, de vreme ce, în timp ce, căci, ca...să, pentru că.
* Pronume și adjective relative și nehotărâte: care, cine, ce, cât, ceea ce, oricât, oricine, orice, oricare.
* Adverbele relative și nehotărâte: unde, cât, cum, când, oriunde, oricum, oricât, oricând.
1. Subiectivă
Cine citește, bine face. Ce naște din pisică, șoareci mănâncă.
E adevărat că nu sunt atent. Se știe că nu mai vine. Este bine ce ai scris.
care, cine, că, să cum, dacă, cât
2. Predicativă Am să devin ce doresc. Întrebarea este cine a mai venit. A rămas cum îl știi. să, care, cine, ce, cum
3. Atributivă
Mă uitam cu mirare la tabloul ce atârna pe perete.
Treceam prin orașul unde am copilărit.
Întrebarea dacă/ cum a reușit mi-am pus-o de multe ori.
care, ce , cum, unde, dacă
4. Completivă directă
Știam unde era casa sa. Să întrebe pe care vrea.
Știu că ai învățat mult. Am aflat cum să ajung la concert.
că, să, ca…să, pe care, ce, cum

30. B. Redactează o narațiune de 150 – 300 de cuvinte, în care să prezinți o
întâmplare petrecută în luna mai.
12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a faptelor;
– să precizezi două elemente ale contextului spațio-temporal;
– să ai un conținut adecvat cerinței;
– să respecți precizarea privind numărul de cuvinte.

31. Compunerea narativă are la bază narațiunea, mod de expunere ce constă într-o succesiune
de întâmplări, fixate într-un anumit timp și spațiu.
 Realizezi pe ciornă planul simplu de idei;
 Asociezi ideile principale cu momentele subiectului ( expozițiunea, intriga, desfășurarea acțiunii,
punctul culminant, deznodământul) și urmărești o emoționare a cititorului;
 Relatarea trebuie să fie la persoana I sau a III-a;
 Personajele participante la acțiune să fie adecvate contextului;
 Creezi cel puțin un moment de suspans, povestești apoi cum s-a soluționat conflictul;
 Poți folosi interogații retorice (,,Ce se auzea în depărtare?, Ce trebuia să facă?’’), semne de punctuație
cu rol stilistic (punctele de suspensie, semnul exclamării);
 Finalul poate fi amuzant, reflexiv, moralizator sau poate conține impresia despre întâmplarea povestită;
 Nu uita de alineate și de așezarea în pagină!
 Recitește textul după ce l-ai conceput!

32. B. Cu mare bucurie îmi amintesc și acum de o zi minunată de mai, când parfumul teiului înflorit
pătrundea prin fereastra deschisă și mă trimitea la plimbare.
Zâmbind soarelui de dimineață, care numai pentru mine apăruse așa de devreme, am ieșit în
grădina din spatele casei pentru a admira povestea primăverii, anotimpul speranței. Dar ce să vezi?
Cum era posibil așa ceva? La umbra nucului bătrân, locul meu preferat pentru lecturat, se afla o
veveriță. Avea o coadă roșcată și stufoasă, iar ochii mărgelați și gheruțele ascuțite o făceau unică.
Micuța făptură s-a uitat mirată la mine și apoi a sărit pe o creangă, urmărindu-mă cu mare atenție.
O perioadă de timp am ignorat-o și am început să privesc florile, să le admir culorile și să mă îmbăt
cu mirosul acestora. M-am lăsat purtată de mirajul covorului floral, care părea că mă va transporta
pe aripi de fericire.
Deodată, am auzit un zgomot. Ce să fie? Aveam impresia că se aude din casă, dar nu era așa.
Veverița își dorea cu orice preț să-mi atragă atenția și parcă într-un dans al salturilor, îmi cerea
ajutorul. M-am gândit să-i aduc niște nuci din cămară și să i le pun la rădăcina copacului. Am
încercat să mă ascund, crezând că nu-și va da seama că voi fi acolo. Nu a fost așa, nu am putut să o
ating fiindcă a coborât, a luat nucile și a fugit țanțoșă până aproape de vârful copacului.
M-am întristat pe moment, pentru că îmi doream să o ating, dar m-am bucurat apoi de fapta pe
care am făcut-o și mi-am dat seama că, prin micile gesturi pe care le inițiezi, te poți apropia de
aceste viețuitoare, minuni ale naturii, pe care trebuie să le protejăm și să le îngrijim.

33. REDACTARE
* Nu ignora secțiunea de redactare a lucrării!
* Unitatea compoziției- abordează toate subiectele și încearcă să răspunzi la fiecare
cerință;
* Coerența textului- răspunsurile trebuie să aibă legătură între ele, abordarea subiectelor
trebuie să fie logică, să nu te pierzi în detalii sau să amesteci informațiile;
* Registrul de comunicare și vocabularul- registrul de comunicare nu trebuie să fie
familiar, arhaic, regional, popular sau argotic. Folosește în exprimare limba literară!
* Respectă normele de ortografie și de punctuație!
* Așezarea corectă a textului în pagină- folosește alineate, scrie până la capăt de rând!
* Lizibilitatea- a scrie lizibil nu înseamnă a scrie caligrafic. Scrisul trebuie să fie citeț.

34. O mare de emoții
Cum fac față zilei de examen?
 Concentrează-te și pregătește-te să folosești tot ce ai învățat până acum!
 Seara, înaintea examenului, oprește-te din studiu, desfășoară o activitate preferată
și încearcă să te odihnești pentru că dimineața, toate rotițele minții tale vor porni
către succes!
 Dimineața, trezește-te la timp, ia micul dejun, pornește cu încredere către școală!
 Nu uita să iei cu tine։ buletinul sau certificatul de naștere, două instrumente de scris
de același fel și de aceeași culoare!
 În timpul examenului, în primele minute, citește cu atenție subiectele, începe cu
subiectul pe care îl știi cel mai bine, rămâi în sală până la expirarea timpului, verifică-ți
lucrarea!
 ȘI... NU UITA MĂSURILE DE PROTECȚIE!
 La final, vei fi mai aproape de ce-ți dorești. MERGI LA EXAMEN CU BUCURIE!
Sau poate vei fi relaxat, plin de energie