moneda si credit..

1. Tema 2
Provenienţa şi esenţa monedei

2. Subiecte
• Provenienţa şi evoluţia monedei
– abordări doctrinale privind originea banilor;
– necesitatea şi apariţia banilor;
– etape în evoluţia banilor;
– banii în arealul românesc;
– retrospectivă istorică asupra circulaţiei monetare pe
teritoriul Republicii Moldova;
• Esenţa şi formele monedei
– conceptul de bani
– formele monedei
– rolul monedei în economiile moderne

3. Bibliografie
• BRAN Paul. Mecanismul monetar. - Chişinău: Ştiinţa, 1991. -262 p.
• Cantemir Dmitrie. Descrierea Moldovei. - Chişinău: Ed. Hyperion, 1992.
-262 p.
• Golimas Aurel. Bibliografie numismatică românească. - Bucureşti:
Ed. Ştiinţifică şi enciclopedică, 1984. -319 p.
• Gonţa Alexandru I. Legăturile economice dintre Moldova şi Transilvania în
secolele XIII-XVII. - Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1989
252p.
• Donoiu Ion. Monede daco-getice şi efigii romane. -Bucureşti: Ed. Militară,
1980.-204 P.
• Romascanu M. Gr. Contribuţii la istoria monetară a principatelor.
-Bucureşti: Acad. RSR, 1973.-564p.
• Нудельман А.А. очерки истории монетного обращения в Днестровско-
прутском регионе (с древнейших времен до образования
феодального Молдавского государства). -Кишинёв: Штиинца, 1985.
-185с.

4. Provenienţa şi evoluţia monedei

5. Necesitatea şi apariţia monedei
Banul este un fenomen obiectiv, generat de
nevoile reale ale oamenilor pentru înlesnirea
şi echivalarea schimbului de bunuri.

6. Necesitatea monedei a fost condiţionată de înlesnirea
schimbului cu bunuri oamenilor care:

7. Factorii ce au determinat apariţia monedei

8. Etape în evoluţia monedei
Etapa I-ea în evoluţia banului demarează odată cu apariţia lui şi în decursul ei au loc
un şir de mutaţii conceptuale şi tehnice cu referinţă la valoare şi schimb.

9. Inconvenientele trocului

10. Etapa a Il-a (apariţia monedei metalice) în istoria monedei, care
s-a extins pe o perioadă de trei milenii.
• Primele monedele şi-au făcut apariţia în
Mesopotamia şi Asia Mică în sec II î.Hr., mai
întâi sub formă de lingouri, iar mai apoi sub
formă de monedă. Erau bătute de bancheri,
comercianţi, iar mai apoi de monarh.

11. Etapa III-ea – apariţia monedei de hârtie – bancnotei, care reprezintă un
simplu certificat de depozitare a monedei metalice la o bancă
• Odată cu dezvoltarea schimbului nevoile de
monedă-marfă, respectiv de metale preţioase
cresc, în timp ce producerea lor rămâne
limitată. Apare un dezechilibru între cererea şi
oferta de metale.

12. Etapa a IV-a - apariţia monedei de cont
• Depozitarea biletelor de bancă a condus la
utilizarea acestor depozite pentru a se efectua
reglementarea datoriei prin virament şi cecuri.

13. Etapa a V-ea – apariţia monedei
electornice
• Inovaţia tehnologică în domeniul monetar
permite stocarea puterii de cumpărare într-o
cartelă “plătită anterior”, cartelă eliberată de
bănci titularilor de conturi fiind utilizate
pentru efectuarea plăţilor.

14. BANII ÎN AREALUL ROMÂNESC

15. RETROSPECTIVĂ ISTORICĂ ASUPRA CIRCULAŢIEI
MONETARE PE TERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA
• Circulaţia monetară în arealul modern al
Republicii Moldova are o istorie de peste două
şi jumătate milenii. Apariţia circuitului de
monedă în regiune se referă la sec. al IV-lea
î.H., marcându-se prin penetrarea episodică şi
răspândirea grupurilor de monede greceşti şi
diferitor imitaţii de bani locale.

16. II. ESENŢA ŞI FORMELE MONEDEI – opinii care redau esenţa
monedei
• După Paul Bran - Banul-marfă este un bun în formă substanţial-materială care, cuprinzând în dimensiunile
sale cantitative şi calitative valoare, are rezervat rolul economic de etalon al valorii şi misiunea socială de
intermediere a schimbului de valori concrete.
La rândul său, banul-semn este un simbol care, fiind rezultatul unei convenţii sau unui decret de semnificare a
valorii, are sarcina de a reprezenta banul-marfă în toate funcţiile sale.
• După Adam Smith „Banii sunt instrument general ai comerţului prin intervenţia căruia mărfurile se
cumpără şi se vând" .
• După Karl Marx Banii, reprezintă o „marfă specială, separată spontan din lumea celorlalte mărfuri în urma
dezvoltării îndelungate a producţiei şi schimbului de mărfuri, care îndeplineşte funcţia socială de
echivalent general al tuturor celorlalte mărfuri şi de instrument general al schimbului, datorită
proprietăţilor sale deosebite".
• Celebrul economist roman Victor Slăvescu afirma: „Banul este un bun economic ca oricare altul, care se
deosebeşte totuşi din punct de vedere economic şi juridic de toate celelalte bunuri" .
• Costin Kiriţescu susţine că "Banii reprezintă un instrument social, o formă particulară, imediat mobilizabilă
a avuţiei sociale, o întruchipare transmisibilă şi omnivalentă a puterii de cumpărare, care conferă
deţinătorului dreptul asupra unei părţi din produsul social al ţării emitente"
• Paul Samuelson scrie că banii sunt un „mijloc modern de schimb şi unitatea etalon în care se exprimă
preţurile şi obligaţiile" .
• Moneda este un echivalent general care exprimă valoarea tuturor mărfurilor.

17. Formele monedei
I. Moneda metalică
Generalităţi:
Odată cu dezvoltarea diviziunii sociale
a muncii şi în rezultatul dezvoltării
relaţiilor de piaţă din metal au început
a se bate monede, care aveau o
anumită formă stabilită prin lege şi un
conţinut valoric.

18. II. Moneda de hârtie
Generalităţi:
1. Moneda de hârtie este creată şi
circulă pe baza unor dispoziţii legale
date de stat prin care i se recunoaşte
anumite funcţii şi rol economic.
2. Moneda de hârtie este un semn
monetar sau reprezentantul monedei
metalice.
3. Din punct de vedere istoric moneda
de hârtie a apărut în rezultatul
circulaţiei metalice, astfel înlocuind
moneda de aur şi argint în circulaţie.
4. Primele monede de hârtie au apărut
în China în sec. XII î. e. n., în Europa şi
America în sec. XVII – XVIII î. e. n.

19. Formele monedei de hârtie

20. III. Titlurile de credit
Generalităţi:
1.Din cele mai vechi timpuri creşterea
producţiei metalelor preţioase
rămânând în urma creşterii producţiei
celorlalte mărfuri, a creat premisele
economice pentru punerea în
circulaţie a unei serii de înlocuitori ai
aurului bazaţi pe relaţiile de credit.
2.Titlurile de credit sunt înscrisuri care
nu au valoare proprie.
3.Ele sunt concomitent simbol al
banilor şi document de expresie a
relaţiilor de credit, respectiv relaţii
dintre debitori şi creditori.
CLASIFICAREA TITLURILOR DE CREDIT:

21. Cardul în forma sa materială
IV. Moneda electronică
este:
Generalităţi:
1. Extinderea depunerilor în conturi
• confecţionată din metale
curente şi a tehnicilor electronice de
calcul a condus la utilizarea pe o scară plastice speciale;
tot mai largă a cărţilor de credit la care
recurg titularii de conturi, persoane
fizice.
• are desene holografice în
scopul evitării falsificărilor
pe care sunt înscrise
elementele de identificare
specifice.