moneda si credit

1. Universitatea
“Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi
Facultatea de
Economie
și
Administrarea
Afacerilor
- 2015 -
Monedă şi credit
Anul II zi, trunchi
comun

2. Monedă şi Credit
Turliuc, Vasile; Cocriş, Vasile; Roman, Angela; Stoica, Ovidiu;
Dornescu, Valeriu; Chirleşan, Dan,
Monedă şi credit: Sinteze şi aplicaţii practice
Vasile Cocriş, Angela Roman, Dan Chirleşan, Valeriu Dornescu, Ovidiu
Stoica (coordonatori)

3. • Evaluarea pe parcurs (60% din nota finală):
1. Testul 1, tip grilă (20% din EVP). Va fi susţinut în săptămâna 6
(23-29 martie 2015); capitolele 1, 2 şi 3 – 30 de întrebări;
2. Testul 2, tip narativ (30% din EVP). Va fi susţinut în săptămâna 11
(4-10 mai 2015) ; capitolele 1, 2, 3, 4, şi 5
3. SEMINAR
Examen final (40% din nota finală) va fi de tip
grilă, din capitolele 4-11.
Structura evaluării

4. Universitatea
“Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi
Facultatea de
Economie
și
Administrarea
Afacerilor
- 2014 -
Capitolul 1
Moneda şi formele sale

5. o Din punct de vedere etimologic:
cuvântul monedă provine din latinescul:
„moneta”, participiul trecut feminin al verbului moneo,
care înseamnă a prevesti, a avertiza.
o Conform legendei, prima monetărie romană a
funcţionat o vreme în templul de pe Capitoliul din Roma
dedicat zeiţei Juno sau Junona (Juno- Moneta)
o În limba română:
„monedă”, „monetar” şi „monetărie”

6. Noţiunea de bani şi de monedă
În sens strict: noţiunea de bani# noțiunea de
monedă:
 Banii - denumire generică pentru toate felurile
de monede şi semne de valoare
 Moneda- doar un anumit tip de bani – piesele
metalice

7.  În sens larg (folosit astăzi):
- noţiunile de bani şi monedă pot fi considerate similare
- termenul de monedă cuprinzând :
 Monedele metalice
biletele de bancă
banii de cont

8. DEFINIŢII ALE MONEDEI
I. Definiţia funcţională (tranzacţională):
„la ce foloseşte moneda?”
• Moneda este :
 un mijloc de schimb
etalon al valorii (funcţia de măsură a valorii)
 rezervă de valoare (prezervare a valorii)
• Orice bun care îndeplineşte aceste funcţii :
este monedă.

9. II. Definiţia statistică:
Moneda în sens restrâns :
–Numerarul
– depozitele la vedere
– cecurile de călătorie
 Moneda în sens larg: cuprinde şi alte active,
cvasimonetare,
fiind ansamblul mijloacelor de plată general acceptate în
schimbul de bunuri şi servicii sau în reglarea unei datorii.

10. III. Definirea monedei prin prisma trăsăturilor sale aşa cum
rezultă din viaţa de zi cu zi:
 banii sunt o convenţie socială
 orice este general acceptat ca mijloc de
schimb în cadrul unei comunităţi reprezintă
bani.
IV. Definirea monedei din punctul de vedere al lichidităţii
(concepţia lui Keynes):
 Moneda (Banii)- lichiditatea prin excelenţă

11. 1.2. Funcţiile monedei (abordarea clasică)
Funcţiile monedei: 1. mijloc de schimb
2. măsură a valorii
3. rezervă de valoare
1. Funcţia de mijloc de schimb:
 este considerată funcţia de bază a monedei
 exprimă calitatea monedei de a permite separarea în
timp a cumpărării de vânzare
M - M’ = M – B – M’

12. COMPONENTE ALE FUNCŢIEI DE
SCHIMB:
 funcţia de mijloc de cumpărare:
 funcţia de mijloc de plată:
M – B – M’
M – B sau B – M’

13. 2. Funcţia de măsură a valorii
 mai este denumită de unii autori:
o funcţia de „etalon al valorii”
o „standard al valorii”
o „funcţia de calcul economic”
o „funcţia de unitate de cont”
o sau „funcţia de monedă de cont”

14.  exprimă calitatea monedei de a permite:
 exprimarea valorii diverselor mărfuri şi servicii
 măsurarea şi compararea preţurilor acestora (în
timp şi spaţiu)
 este cea dintâi care se manifestă, fiind premergătoare ca
succesiune funcţiei de mijloc de schimb, dar cele două funcţii se
presupun (condiţionează) şi se completează reciproc.

15. 3. Funcţia de rezervă de valoare
 exprimă calitatea monedei de a fi mijloc de acumulare
(economisire), în principiu în vederea consumului ulterior
 banii să păstreze valoarea, puterea de cumpărare în timp.
 prin această funcţie se transferă putere de cumpărare din
prezent în viitor
 în condiţii de inflaţie, moneda în sine nu este soluţia ideală
pentru păstrarea puterii de cumpărare:
- rezervă de precauţie contra unor situaţii neprevăzute
- rezervă (comodă sau facilă) pentru tranzacţiile curente

17. Alte abordări ale funcţiilor monedei
4. funcţia de etalon al plăţilor amânate (viitoare)
5. funcţia de unitate de cont
Gruparea funcţiilor monedei:
Funcţii în spaţiu: măsură a valorii; mijloc de schimb
Funcţii în timp :rezervă de valoare
Din punct de vedere al importanţei lor:
Funcţii de bază: măsură a valorii; mijloc de schimb
Funcţii derivate: unitate de cont; standard al plăţilor
viitoare

18. Funcţii principale: măsură a valorii; mijloc de schimb
Funcţii secundare: unitate de cont; standard al plăţilor
viitoare
Într-o altă abordare :
Funcţii concrete:
Funcţii abstracte :

19. 1.3. Caracteristicile monedei
 Portabilitate
 Durabilitate
 Divizibilitate
 Omogenitate (Uniformitate)
 Recunoaştere uşoară
 Acceptabilitate
 Raritatea

20. 1.4. Apariţia şi evoluţia monedei
1.5. Formele monedei
1. Paleomoneda sau moneda-marfă:
a) monedele- marfă „consumabile”
(denumite şi monede „alimentare”)
- reprezentate de mărfuri care aveau o dublă folosinţă
(monetară şi nemonetară).
b) moneda marfă „neconsumabilă” (exemplu: „cauri”)

21. 2. Monedele metalice:
a) Moneda măsurabilă
b) Moneda numărată
c) Moneda bătută
d) Moneda divizionară astăzi
3. Moneda de hârtie:
a) Biletul reprezentativ
b) Biletul convertibil
c) Biletul neconvertibil
d) Biletele astăzi

22. • se concretizează printr-o simplă înscriere în
registrele băncii
• creatorul sintagmei „monedă scripturală”: ec.
belgian M. Ansiaux, în 1912: o monedă care
„trece din cont în cont în loc să circule din mână în mână”
4. Moneda scripturală (sau moneda de bancă):

23. 1.6. Relaţia monedă-credit
Etapa IV
Stingerea
creditului
comercial
Marfă
Efect de comerţ
Credit comercial
Etapa I
Vânzător de
marfă cu
plata
amânată
Cumpărător de
marfă cu plata
amânată
Efect de
comerţ
Bani
(retragere)
Etapa II
Bani Efect de
comerţ
Scontare
Etapa III
Banca
centrală
Bancă
comercială
Rescontare
Efect de comerţ
Bani (emisiune)
Bancă
comercială
Efect de
comerţ
Bani

24.  pe linia creditului bancar, rezultatul final
fiind o creaţie de monedă.
A Banca comercială P A CLIENT P
Acordare
credite
1000 u.m
Disponibil
creat
1000u.m
Disponibil
creat
1000u.m
Contractare
credit bancar
1000u.m
CREDITELE
CREEAZĂ
MONEDĂ

25.  pe linia creditului public
Titluri
(vânzare)
Bani
(emisiune)
Bani
(retragere)
Stat
(Ministerul
Finanţelor)
Bancă
comercială
Titluri
(răscumpărare)
Titluri
(emisiune)
Bani
Angajare credit
public
Refinanţare
Etapa II
Etapa IIIStingerea datoriei
publice
Banca centrală
Etapa I

26. CONCLUZII cu privire la relaţiile monedă- credit:
 Evidenţiază cum de la credit se ajunge la
monedă:
 Credit comercial
 Credit public
Emisiune de monedă
 Credit bancar
Creaţie de monedă
 Emisiunea de monedă pe linie de credit este temporară