Documentul analizează aspecte esențiale ale arhitecturii catedralei și ale muzicii, evidențiind efectul profund pe care acestea îl au asupra sufletului uman. Autorul folosește numeroase figuri de stil pentru a ilustra modul în care muzica, în special cea a lui Mozart, îmbogățește experiența vieții și rezonează cu emoțiile profunde ale oamenilor. În concluzie, muzica este prezentată ca un element vital, aproape sacru, care unifică sufletele și oferă alinare în fața adversităților vieții.

1. TEMĂ PENTRU ACASĂ:
EX.4. Precizează ce te impresionează:
• în arhitectura catedralei;
Scaune josuțe de lemn,tocite de o folosință mult prea lungă, pereți groși de cetate,prin care nu
răzbate nici vuietul, nici forfota lumii înconjurătoare, ferestre înalte, frumos încheiate.
• în felul cum se produce sunetul;
Foșnetul filelor de program se ridică pînă sus sub boltă, transformîndu-se într-un vuiet de codru la
ceas de furtună. Scîrţîie un scaun și glasul lemnului,mort de două ori, ajungînd sus, sub cupolă, se
transformă în ţipătul unui pescăruș rotindu-se disperat în largul mării.
• în specificul corului de bărbaţi;
Acea nemuritoare împletitură a tot ce e mai frumos și plin de viață! Un cor de bărbați – viața este
bărbăție, și nu atât o cântare despre viață, cât însăți seva vieții se revarsă peste noi.
• în stilul scriitorului de a-ţi comunica informaţia.
Utilizează foarte multe figuri de stil, precum metafore, epitete, personificări. Vorbește cu suflet și
inimă despre sexul masculin și aduce în prim plan frumusețea muzicii.
EX.5. Interpretează semnele din text ce țin de:
a) arhitectură;
Turn
Scaune
Pereți
Ferestre
Zăvoare
Cupola catedralei
b) obiecte de cultură materială.
Orgă
EX.6. Argumentează, prin secvențe din text, caracterul static sau dinamic al evenimentului
cultural din fragmentul eseului.
Caracterul dinamic al evenimentului îl desprindem din următoarele secvențe:

2. ,,Dirijorul își ridică braţele și răsare din depărtare o lungă, o nesfîrșită frază muzicală. Vine încet, îţi
scoate sufletul și tot vine și vine, încît nici nu mai ai cu ce o întîmpina, nici nu mai ai cu ce o
petrece...”
,, Tot urcînd încet, domol, treptele măreţului palat divin, la un moment dat, răsare în depărtare un cor
de bărbaţi.”
,, În fruntea tuturora vin bărbaţii, căci pe umerii lor a căzut tot greul, ei au trebuit să ţină piept
tuturor furtunilor și lor li s-a cerut, de nenumărate ori, să învingă ori să piară.”
EX.7. Extrage, din text, segmentele ce se referă la:
• trei motive dominante;
Motivul muzicii - ,, muzica lui Mozzart”, ,,veni vremea marelui ospăţ al sunetelor.”
Motivul sufletului - ,, te gîndești la suflet”, ,, îţi scoate sufletul și tot vine și vine”
Motivul vieții - ,, acea nemuritoare împletitură a tot ce e mai frumos și plin de viaţă!”, ,, viaţa, în
primul rînd, e bărbăţie”
• arta muzicală;
,,Lumea înţepenește.Inimile nu mai bat, piepturile nu mai suflă, ochii nu mai văd, căci veni vremea
marelui ospăţ al sunetelor.”
,, și răsare din depărtare o lungă, o nesfîrșită frază muzicală.”
,, Tot cernînd povestea vremurilor trecute, orga prinde deodată suflare nouă.”
• ideea de receptare a frumosului.
,, pentru că ceea ce urmează să fie spus este vital, este aproape sfînt pentru noi toţi.”
,, Vine încet, îţi scoate sufletul și tot vine și vine, încît nici nu mai ai cu ce o întîmpina, nici nu mai
ai cu ce o petrece...”
EX.8. Comentează figurile de stil ce sugerează faptul că muzica este o minune ce pasionează,
cultivă sufletul omului.
1. vremea marelui ospăţ al sunetelor – metaforă. Această metaforă aseamănă muzica ca fiind
modul perfect pentru a hrăni sufletul, deoaarece la fel cum ne înhibăm simțul foamei cu
ajutorul mâncării, la fel sufletul pentru a înflori și a deveni mai bun, necesită hrană, iar ce
alimentare poate fi mai bună pentru un organ ce nu primește mâncarea propriu-zisă dacă nu
muzica lui Mozart?...
2. Muzica- ceva aproape sfînt – epitet. Epitetul format din substantivul ,, muzica” și adjectivul
,,sfânt”. Sugerează măiestria muzicii și importanța duhovnicească a acesteia în existența
noastră ca muritori de rând.

3. 3. îţi scoate sufletul – personificare. Personificarea ,,îți scoate sufletul” descrie frumusețea și
puterea muzicii de a pătrunde în sufletele oamenilor și de a aduce într-o lume mai bună
părțile interioare a corpului uman.
4. lumea de basm – metaforă. Metafora ,,lume de basm” aseamănă muzica cu basmul, altfel
spus muzica are o putere imensă asupra specificului uman încât pătrunde până în adâncul
sufletului atât de mult, încât aduce în lumea copilăriei, a frumosului, orice adult posac.
EX.8.1. Relaționează propriile idei cu reflecția lui Grigore Vieru din Rînduri–Gînduri.
Singura artă în care ar putea să încapă, întreg și nestingherit, Universul este Muzica.
Grigore Vieru
Muzica însăși, este un univers al notelor muzicale, al melodicității și al frumosului. Orice sentiment,
frumos sau urât, de bucurie sau tristețe, poate fi redat prin muzică. Există sute de mii de opere
muzicale care cuprind Universul sufletului nostru în note și melodii, care servesc drept balsam
pentru suflet.
EX.9. Dezvoltă, într-un text coerent de o pagină, viziunea proprie asupra unor idei din eseu.
,,Apoi se așteaptă pînă se lasă liniștea, o liniște adîncă, nemărginită, pentru că ceea ce urmează
să fie spus este vital, este aproape sfînt pentru noi toţi.”
Fiecare din noi are viziuni diferite asupra valorilor esențiale vieții sau a ocupațiilor care îi țin încă
în viață într-o lume atât de sombră. Însă un lucru este comun pentru toți, muzica.
Secretul principal este următorul: Frumosul nu este vizibil decât doar pentru inimă. Esențialul nu
este vizibil pentru ochi și auzibil pentru urechi. Asftel, muzica este considerată balsam pentru suflet.
Cel mai bun remediu pentru orice rană sufletească, este ea. Muzica adevărată, cea a lui Mozart, care
în orchestre și simfonii răsună și pătrunde până în cele mai îndepărtate nervuri ale corpului omenesc.
Pentru asta este nevoie de liniște, pentru a o obține este de ajuns să închidem ochii și să ne
deschidem inima.
Dacă întrebăm zece oameni ce înseamnă cuvântul ,,sfânt” și asociațiile cu acesta, cei zece vor avea
zeci de răspunsuri diferite, dar o valoare se va repeta la toți, și anume – MUZICA.
EX.10. Formulează tema și ideea fundamentală a eseului.
TEMA: MUZICA
IDEEA: Muzica întrunește suflete și le tratează în cel mai neobișnuit mod.
EX.11. Demonstrează cu argumente din eseul dat și din alte opere valoarea relației muzică–
literatură.

4. În general, frazele muzicale sînt ca și frazele literare, măsurate și socotite după respiraţia umană, dar
această orgă, această pădure de metal cu lumea ei de basm, de prevestiri mari și grele, pare zămislită
de Acel ce are o altă respiraţie, o altă viziune, un alt Adevăr...
fiinţa ţi se înfioară de parcă și-ar fi dat seama că iese dintr-o lume și intră-n alta.
Oamenii își găsesc locurile, se așază, amuţesc, încetul cu încetul,și, tăcerea se lasă
Apoi se așteaptă pînă se lasă liniștea, o liniște adîncă, nemărginită, pentru că ceea ce
urmează să fie spus este vital, este aproape sfînt pentru noi toţi.
EX.12. Reflectează la adevărul din concluzia finală a autorului, exemplificînd cu informații
din literatură și din viață.
Concluzia: ,,Totul e un imn măreţ de sărbătoare, dar, vai, acest blestemat pămînt pe care dat
ne-a fost să ne naștem! Iar ni se cere să cîștigăm sau să murim, și iar totul se fărîmă, și sub
cupola catedralei se zbuciumă glasul divin al unei tinere fecioare...”
Pentru poporul moldovenesc, consider că acesta este un adevăr pur. În secvența ,,blestemat pământ
pe care dat ne-a fost să ne naștem!”, putem face legătura cu opera ,,Frunze de dor” a lui Ion Druță, în
care pământul este de fapt valoarea principală pe care se axează Gheorghe, uitând de Rusanda și
dând importanță minimală inteligenței, astfel pământul devenind motivul nenorocirii. Multe opere
scrise de autori basarabeni se referă la timoul războiului unde tinere feciore, și nu doar tinere, dar
femei pure și sincere suferă de durerea provocată de bărbații cărora li ,,se cere să câștige sau să
moare”, precum Vasiluța din opera ,,Casa mare” de Ion Druță.