Symposia investigatio bibliotheca, editia 2009

Universitatea Liberă Internaţională din Moldova
Departamentul Informaţional Biblioteconomic
SYMPOSIA
INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
Ediţia 2009
Anuar
Materialele sesiunii ştiinţifice
din 29 ianuarie 2009
Chişinău
2009

CZU 02(082):378.4(478-25)=135.1=111
S 98
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
Director publicaţie:
Academician, prof. univ., dr. hab. Andrei GALBEN
Redactor responsabil: Ludmila CORGHENCI
Colegiul de redacţie:
conf. univ., dr. Ana Guţu, conf. univ., dr. Mihai Cernencu,
conf. univ., dr. Svetlana Rusnac,
conf. univ., dr. Lidia Kulikovski, Mg. Zinaida Sochircă,
Arja Mantykangas, PhD, lecteur (Boras, Suedia)
Abstracte în limba engleză:
Elena Beregoi
Volumul a fost recomandat pentru publicare de către Consiliul Coordonator al DIB (proces verbal nr. 3
din 15 aprilie 2009) şi Senatul ULIM (proces verbal nr. 3 din 29 aprilie 2009)
© ULIM, 2009

SUMAR
Ludmila Corghenci
Argument sau Aplicarea principiilor managementului modern în activiattea de cercetare
Argument or Application of the Modern Managements Principles in Research activity
Ana Sofroni, Petru Racu
Anul 2009 – Anul European al Creativităţii şi Inovării: traiectorii biblioteconomice
Zinaida Sochircă
Biblioteca Congresului, SUA: patrimoniu mondial
Ludmila Corghenci
Imaginea Departamentului Informaţional Biblioteconomic în mediul universitar:
componente şi acţiuni
Lorina Beşelea
Societatea Informaţională: repere fundamentale pentru Departamentul Informaţional
Biblioteconomic
Olga Ciocan
Politica de Marketing a Departamentului Informaţional Biblioteconomic: scop, obiective,
impact
Tatiana Levinţa
Anul 2008: analize comparate ale surselor de achiziţii de documente pentru
Departamentul Informaţional Biblioteconomic
Igor Cereteu
Cărţi bisericeşti din colecţia Departamentului Informaţional Biblioteconomic
Eleonora Idrisov
Departamentul Informaţional Biblioteconomic şi utilizatorii externi: analize statistice şi
logistice
Tatiana Panaghiu
Atribuirea indexului CZU pentru disertaţii – proces în cadrul Agenţiei Bibliografice
Universitare
Ludmila Corghenci
La collection de bibliographies „Universitaria”: 10 ans de publication
Natalia Ghimpu
Dialogul multicultural: dinamica fenomenului la Departamentul Informaţional
Biblioteconomic
Sugestii, recomandări expuse în cadrul Symposia Investigatio Bibliotheca
Autorii materialelor incluse în Symposia Investigatio Biblioheca

CONTENTS
Ludmila Corghenci
Argument or Application of the Modern Managements Principles in Research
activity
Ana Sofroni, Petru Racu
2009- European Year of Creativity and Innovation: trajectory library
Zinaida Sochircăl
U.S. Library of Congress: world heritage
Ludmila Corghenci
The image of DIB in academic sphere : components and actions
Lorina Beşelea
Informational society: fundamental benchmarks for DIB
Olga Ciocan
DIB’s marketing policy: purpose, goals and impact.
Tatiana Levinţa
2008: procurement’s sources for DIB, comparative analysis
Igor Cereteu
Religious books of DIB’s collection
Eleonora Idrisov
DIB and external users: statistical and logistic analysis
Tatiana Panaghiu
CZU index to disertations – a function in the Frame of Bibliogafic University Agen
Ludmila Corghenci
La collection de bibliographies „Universitaria”: 10 ans de publication
Natalia Ghimpu
Multicultural Dialogue: the dynamic of the phenomenon at DIB
Suggestions, recommendations outlined in the Bibliotheca Symposia Investigatio
The authors of the materials included in Biblioheca Symposia Investigatio

Abrevieri utilizate:
ABRM Asociaţia Bibliotecarilor din Republica Moldova
AGEPI Agenţia de Stat pentru Protecţia Intelectuală
CBN Consiliul Biblioteconomic Naţional
CI Clinica Informaţională DIB
CID AGEPI Centrul de Informare şi Documentare al AGEPI
CID ULIM Centrul de Informare şi Documentare ULIM
CRETI Centrul Resurse Electronice şi Tehnologii Informaţionale
CT nr.1 Comitetul Tehnic nr.1 „Biblioteconomie. Informare. Documentare”
CZU Clasificarea Zecimală Universală (schemă)
DEPASIR Serviciul Dezvoltarea îi Prelucrarea analitico-sintetică a resurselor
documentare şi informaţionale
DIB Departament Informaţional Biblioteconomic
DL ULIM Depozit Legal ULIM
OMPI Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale
PASRDI Oficiul Prelucrarea analitico-sintetică a resurselor informaţionale şi
documentare
PDR Politica de Dezvoltare a Resurselor Documentare şi Informaţionale DIB
PI Proprietate intelectuală
PS Plan Strategic
SIBD Serviciul Informare Bibliografică şi Documentară
SIBIMOL Sistemul informaţional Integrat al Bibliotecilor din Republica Moldova
SL Sală de Lectură
SPB Sistemul publicaţiilor bibliografice ale Departamentului Informaţional
Biblioteconomic
SPL Sală Polivalentă de Lectură
ULIM Universitatea Liberă Internaţională din Moldova

ARGUMENT sau APLICAREA PRINCIPIILOR MANAGEMENTULUI MODERN ÎN
ACTIVITATEA DE CERCETARE
În anul 2008 Departamentul Informaţional Biblioteconomic şi-a reorientat ciclul de
activităţi ştiinţifice, acest fapt fiind determinat de elaborarea şi implementarea unui concept
organizaţional universitar nou privind reuniunile ştiinţifice.
Cercetarea la DIB, fiind parte integrantă a cercetării universitare, a fost aliniată sub
aspect organizaţional prevederilor conceptului universitar. Astfel, începând cu anul 2009, DIB
va organiza anual trei reuniuni ştiinţifice:
 Symposia Investigatio Bibliotheca (simpozion naţional, de regulă organizat în luna
ianuarie. Scop: promovarea experienţelor reprezentative ale DIB, a capitalului intelectual
deţinut; sinteza activităţii de cercetare efectuate pe parcursul anului; efectuarea unui
audit al investigaţiilor şi altor activităţi. Grup-ţintă: fondatori, bibliotecari ULIM şi din alte
biblioteci, cadre didactico-ştiinţifice, studenţi);
 colocviu internaţional „Dimensiuni manageriale ale instituţiei info-bibliotecare” (în format
tradiţional şi digital, colocviul fiind axat asupra unui generic concret al problemei. Scop:
promovarea conceptelor şi experienţelor manageriale; îmbunătăţirea domeniului în
biblioteci; augmentarea comunicării profesionale. Grup-ţintă: reprezentanţi ai instituţiilor-
partenere DIB din Suedia, SUA, România, bibliotecari DIB şi din alte biblioteci);
 atelier inter-universitar „Biblioteca universitară: probleme de organizare şi funcţionare”
(de regulă, organizat în luna aprilie; Scop: schimb de experienţă profesională; stimularea
comunicării la nivel de manageri funcţionali şi bibliotecari din unităţile concrete;
soluţionări / abordări de probleme specifice. Grup-ţintă: reprezentanţi ai bibliotecilor din
învăţământ şi alte instituţii în funcţie de logistica atelierului, ai autorităţilor profesionale).
Prima ediţie - ediţia 2009 - a Symposia Investigatio Bibliotheca a avut drept generic:
„Dimensiuni biblioteconomice ale Conceptuuli Educaţional ULIM”, lucrările acesteia fiind ţinute
la 29 ianuarie 2009.
În cadrul Symposia au fost prezentate 11 comunicări, acestea oglindind investiţiile
intelectuale şi experienţele bibliotecarilor pe parcursul anului 2008, dar şi abordând probleme,
întrebări în funcţie de subiectele intervenţiilor: „Biblioteca Congresului SUA: patrimoniu mondial”
(Z. Sochircă), „Imaginea DIB în mediul universitar: componente şi acţiuni” (L. Corghenci),
„Societatea informaţională: repere fundamentale pentru DIB” (L. Beşelea), „Politica de
marketing a DIB: scop, obiective, impact” (O. Ciocan), „Anul 2008: surse de achiziţii pentru DIB,
analize comparate” (T. Levinţa), „Tipărituri bisericeşti din colecţia DIB” (I. Cereteu), „Colecţia
„Publicaţii ale cadrelor didactico-ştiinţifice ULIM”: analize bibliometrice” (T. Palii), „DIB şi
utilizatorii externi: analize statistice şi logistice” (E. Idrisov), „Atribuirea indexului CZU pentru
disertaţii – funcţie în cadrul Agenţiei Universitare Bibliografice” (T. Panaghiu), „Dialogul
multicultural: dinamica fenomenului la DIB” (N. Ghimpu) şi altele.

Comunicările prezentate în cadrul Symposia ne permit să reliefăm următoarele. Produs
al politicii fondatorului, al echipei de profesionişti, DIB se înscrie în cohorta instituţiilor
informaţional-bibliotecare de succes. Cuvântul cheie al activităţii DIB – perfecţiunea, aceasta
solicitând calitate în administrare, servicii şi produse. Perfecţiunea este acceptată la DIB drept
nu o singură acţiune, ci un obicei, fiind caracterizat prin productivitate, progres, putere. În
calitatea sa de instituţie de succes DIB a acceptat următoarele valori: încrederea că oamenii
sunt valoroşi ca indivizi; importanţa detaliilor (conceptualizare); încrederea în calitatea serviciilor
informaţional-documentare prestate; comunicarea este cea mai importantă în profesie;
încrederea în dezvoltarea permanentă a instituţiei; încrederea că este cel mai bun.
În cadrul reuniunii profesionale au fost expuse sugestii, propuneri atât de către vorbitori,
cât şi de către asistenţă: necesitatea organizării unui ciclu de reuniuni profesionale în contextul
Anului European al Creativităţii şi Inovării; reglementarea completării colecţiilor bibliotecilor
universitare cu autoreferate ale disertaţiilor; contabilizarea bibliografică a valorilor bibliofile DIB
în cataloagele şi programele naţionale de patrimoniu etc.
Echipa DIB mulţumeşte tuturor participanţilor la lucrările Symposia Investigatio
Bibliotheca, precum şi managerilor superiori ai instituţiilor info-bibliotecare pentru deschidere
profesională
Ludmila Corghenci

ARGUMENT or APPLICATION of the MODERN MANAGEMENT’S PRINCIPLES IN
RESEARCH ACTIVITY
In 2008 The Department of Library and Information (DIB) has refocused its cycle of
scientific activities, as a result of the elaboration and implementation of a new organizational
concept of the university’s scientific meetings.
Department’s research, as an integral part of the university research, aligned its
organizational aspect to the academic concept. Thus, since 2009, the Department will organize
three annual scientific meetings:
 Investigatio Bibliotheca Symposia (national symposium, held usually in January.
Purpose: to promote the representative Department’s experience, its intellectual capital;
to ellaborate a synthesis of research activity developed during the year; as well as an
audit of investigations and other activities. Target Group: founders, the librarians of the
Free International University of Moldova and other librarians, specialists in didactic and
research fields, students);
 International colloquium « Managerial dimensions of an info-library institution» (Being
elaborated both in traditional and digital formats, the colloquium is based on a concrete
aspect of a problem. Purpose: to promote managerial concepts and experiences,
improve this area in libraries; augment professional communication. Target Group: the
representatives of Department’s partner institutions from Sweden, USA, Romania, other
librarians);
 Inter-university workshop « Academic library: problems of organization and functioning »
(usually held in April; Goal: exchange of experience, foster communication at functional
managers’ level and librarians of specific areas; solutions / approach to specific
problems. Group Target: representatives of libraries and other educational institutions
according to the workshop’s logistics and training authorities).
First edition in 2009 - the Investigatio Bibliotheca Symposium’s main subject was: « Library
Dimensions of the Free International University of Moldova’s academic concept» the work being
held on 29th of January, 2009.
In total there were 11 communications presented at the Symposia, which reflected librarians’
intellectual investments and experiences they faced in 2008, but also addressing problems and
questions based on the discussed topics « U.S. Library of Congress: world heritage » (Z.
Sochircă), “The image of DIB in academic sphere : components and actions” (L.Corghenci),
“Informational society: fundamental benchmarks for DIB” (L. Beşelea)” “DIB’s marketing policy:
purpose, goals and impact. (O.Ciocan)”, “2008: procurement’s sources for DIB, comparative
analysis “ (T. Levinţa), „Religious books of DIB’s collection” (I.Cereteu), „DIB and external users:
statistical and logistic analysis” (E. Idrisov), „Assigning CZU index to dissertations – a function in
the Frame of Bibliografic University Agensy” (T. Panaghiu), „Multicultural Dialogue: the dynamic
of the phenomenon at DIB” (N. Ghimpu) and others.

Communications presented at the Symposia gave rise to some thought provoking
conclusions. As a result of founder and professional team’s policy, DIB registers in the cohort of
the most succesful Informational institutions. The key word of DIB’s activity is perfection, which
demands quality in management, products and services. Perfection is involved at DIB not only
as a single action but as a rule, being characterized by productivity, progress and power. As a
successful institution DIB has accepted the following values: the confidence that people are
valuable as individuals, the importance of details (conceptualisation), confidence in the quality
of rendered informational-documental services; communication is the most important
profession, confidence in the permanent development of the institution ; confidence is the best.
During the meeting there have been exposed many suggestions and proposals both by
speakers and by the audience: the need of a series of professional meetings in the context of
the European Year of Creativity and Innovation; the reglementation of the completeness of
university librariy’s collections by the dissertations; bibliographic bookkeeping of DIB’s library
values in national heritage cathalogues and programs.
DIB team is grateful to all Symposia’s participants and to senior managers of the library
and informational institutions for the professional opening.
Ludmila Corghenci
2009 – ANUL EUROPEAN
AL CREATIVITĂŢII ŞI INOVĂRII: TRAIECTORII BIBLIOTECONOMICE
Ana Sofroni
Petru Racu
The authors determine and reflect the mutual influence, the creativity and innovation
phenomena liaison. The 2009 year, being declared by the European Commision the Year of
Creativity and Innovation, influence the activity of the info-library institutions, amplifying and
stimulating the intellectual property promotion and through methods specific for professional
field. In this context becomes significant the National Library Contest „Library - a partner in
promoting the intellectual” property organized by AGEPI.
Creativitatea presupune capacitatea individului de a produce sau inventa ceva nou, ne-
existent până la momentul dat. Se manifestă în situaţii, când omul este stăpânit de o putere
deosebită, creatoare, bazată nu numai pe cunoştinţe, ci şi pe intuiţie personală, adesea greu
explicabilă. Deci, creativitatea poate fi tratată ca un talent, ca o dotaţie ce înzestrează fiinţa
umană şi o distinge vădit intre semenii săi. Totodată, acesta este un fenomen atotcuprinzător,
propriu pentru orice domeniu de activitate. O însuşire specifică a lui constă în aceea, că cu cât
mai viabil e spiritul creativ al unei generaţii, cu atât mai mult prosperă societatea la etapa
respectivă. Faptul este pe deplin conştientizat la nivel mondial, ceea ce ne-o dovedeşte atenţia

Uniunii Europene faţă de fenomenul în cauză, manifestată prin proclamarea anului 2009 drept
An al Creativităţii şi Inovării (3, 4).
Ambele noţiuni – şi creativitatea, şi inovarea sunt indisolubil legate între ele, pentru că
orice invenţie se aşteaptă a fi implementată în practică, iar inovarea în esenţă prezintă anume
acţiunea de a introduce modificări în procesele de producţie şi rezultatul ei. Astfel ambianţa
„creativitate-inovare” reflectă activităţi complexe, cu caracter atât teoretic, cât şi practic referitor
la realizarea unor noi descoperiri şi materializarea noilor idei. Pentru societatea ce tinde spre
prosperare, creativitatea-inovarea e ca o forţă motrice care, funcţionând cu regularitate şi în
condiţii de maximă eficienţă, în mod cert asigură obţinerea rezultatele scontate.
Cu toate că creativitatea ca fenomen în sine are un substrat subiectiv pronunţat,
influenţele factorilor externi asupra ei sunt destul de importante. Menţionăm în acest context
influenţa bibliotecii ca deţinătoare de documente şi informaţie cu privire la inovaţiile înregistrate
în lume. Totodată, biblioteca, în virtutea atribuţiilor profesiei de bibliotecar-bibliograf, le ajută
celor interesaţi să efectueze căutările respective în masivele bazelor de date şi face, pe de o
parte, ca informaţia concretă la timp să nimerească în mâinile utilizatorului concret, pe de altă
parte, utilizatorului preocupat de o anumită problemă îi ajută să găsească cât mai operativ
informaţia de care el are nevoie pe tărâmul profesional. E vorba aici de acordarea unei
asistenţe informaţionale corespunzător cerinţelor zilei şi în baza unui profesionalism
incontestabil al bibliotecarului, cu manifestări de cunoştinţe şi abilităţi psihologice, pedagogice,
din domeniul informaticii etc.
În anul 2009 bibliotecile îşi vor extinde aria de promovare a informaţiei referitor la
proprietatea intelectuală. Obiectivele de bază ale acestei activităţi, după cum este menţionat în
respectiva Declaraţie a Uniunii Europene, urmează a fi: sensibilizarea opiniei publice cu privire
la importanţa creativităţii şi inovării – competenţe-cheie pentru dezvoltarea personală, socială şi
economică; promovarea potenţialului de creativitate şi inovare al fiecăruia dintre noi în scopul
creării unei concurenţe stimulatoare la nivel european; determinarea căilor şi modalităţilor de
sporire a potenţialului creativ şi inovator al Europei, pentru a-i putea modela viitorul prosper (1,
3).
Realizarea obiectivelor trasate se va începe de la adaptarea în continuare la
imperativele timpului, precum dintotdeauna se proceda în biblioteci. De această dată, atenţia va
fi concentrată asupra gândirii tehnice avansate, re-tehnologizării unităţilor economice, activării
într-un mediu electronic predominant. Iar măsurile care vor fi întreprinse vor include campanii de
promovare, manifestări şi iniţiative nu numai la nivel european, ci şi în plan naţional şi local.
La desfăşurarea activităţilor de stimulare a gândirii tehnice, a spiritului creativ, se vor
folosi surse informaţionale diverse. În primul rând, acestea vor fi colecţiile de literatură din
domeniul proprietăţii intelectuale cu evidenţierea documentelor ce ţin de sfera inovaţiilor.
Asemenea colecţii, fie ele mai mari sau mai maci, deţine, în rezultatul colaborării cu Centrul de
Informare şi Documentare în domeniul Proprietăţii Intelectuale (CID PI), aproape fiecare

bibliotecă din republică. Pe parcursul anului, însă, ele vor creşte în baza noilor achiziţionări
orientate spre lărgirea accesului la potenţialul informaţional privind creativitatea şi inovarea.
De rând cu îmbogăţirea colecţiilor respective de documente, urmează să fie
perfecţionate acţiunile de promovare şi diseminare a informaţiei asupra PI. Prioritate vor avea
activităţile în parteneriat cu alte agenţii de proprietate intelectuală, cu instituţii şi întreprinderi de
profil, precum şi colaborarea mai strânsă cu utilizatorii-persoane fizice: experţi şi inventatori,
cercetători şi profesori, studenţi şi reprezentanţi ai domeniul informatici etc. Deosebit de utile vor
fi furnizările de informaţie direct către zonele de afaceri, către întreprinderile industriale şi
instituţiile administrative, către cele de învăţământ şi educaţionale. Îmbinând în mod reuşit
acţiunile de informare cu dialogul, bibliotecarul ar putea aplica în procesul de servire a
utilizatorilor elementul individualizării, ceea ce în cazul fenomenelor cu substrat subiectiv (după
cum s-a menţionat vizavi de creativitate) constituie un criteriu de eficientizare a actului de
percepere.
Îndeosebi ambianţa Informare+dialog va întregi desfăşurarea întâlnirilor potenţialilor
inventatori – studenţi, liceeni, elevi, cercetători etc., cu personalităţi care se disting în materie de
creativitate şi inovare. Uniunea Europeană a invitat asemenea somităţi să devină Ambasadori ai
Anului Creativităţii şi Inovării. Invitaţia a fost acceptată de circa 20 de persoane care vor sprijini
Programul anunţat, fiind gata să participe, ori de câte ori va fi posibil, la manifestările din diferite
ţări. Dintre ei vor face parte: Sir Ken Robinson, somitate mondială în materie de creativitate şi
educaţie; profesorul Bengt-Ake Lundvall, unul dintre cei mai de seamă cercetători europeni în
domeniul inovării; Radu Munteanu, regizor şi scenarist francez de origine română ş. a. (1).
Ascultându-le mărturisirile despre calea parcursă de ei pe tărâmul cunoaşterii şi al
descoperirilor, tinerii pasionaţi de inventivitate vor privi cu optimism în viitor, vor încerca să-şi
realizeze propriile idei cu mai multă încredere în sine. Aici bibliotecarii îşi vor axa activităţile pe
postulatul „Să ne învăţăm unul de la altul”, totodată relevând cuceririle şi realizările gândirii
tehnice, devenite factori exponenţiali ai dezvoltării societăţii.
La nivel naţional, pe viitorii inventatori i-ar putea impresiona în mod deosebit viaţa şi
creativitatea personalităţilor neamului românesc (2, 5), devenite nume notorii în domeniul
descoperirilor, care prin muncă perseverentă de-a lungul mai multor ani şi dragoste nativă
pentru cercetare şi creaţie „au adus în raza cunoaşterii universale valori noi, necunoscute până
acum, adăugând astfel partea lor de contribuţie la progresul general uman” (2, p. 5). În
culegerea de fişiere ale inventatorilor, editată de Agenţia de Stat pentru Proprietatea
Intelectuală (AGEPI) a Republicii Moldova (alcătuitori Ana Zavalistâi şi Adela Mihai), se aduce
„un omagiu binemeritat personalităţilor de excepţie” ale inventicii moldoveneşti (2, p. 6).
Semnificativ este faptul că din cele 327 de nume, incluse în această culegere, 23 aparţin
inventatorilor din Republica Moldova, distinşi cu Medalia de Aur a Organizaţiei Mondiale de
Proprietate Intelectuală (OMPI) „Inventator remarcabil”1)
. Dintre ele fac parte: Gheorghe Duca,
academician, doctor habilitat în chimie, profesor universitar, doctor honoris causa al Universităţii

Tehnice „Gh. Asachi” din Iaşi, laureat al Premiului de Stat al Republicii Moldova în domeniul
ştiinţei, tehnicii şi producţiei, Om emerit în Ştiinţă al Republicii Moldova, Preşedinte al AŞM;
Valeriu Dulgheru, doctor habilitat în tehnică, conferenţiar universitar, şef al Catedrei teoria
mecanismelor şi organe de maşini a UTM, Inventator emerit al Republicii Moldova; Galina
Lupaşcu, doctor habilitat în biologie, şef al Laboratorului imunogenetică vegetală la Institutul de
Genetică şi Fiziologie a Plantelor al AŞM ş. a. (6, p. 10; 43; 33). Datele reflectă situaţia către
începutul anului 2006. Actualmente Republica Moldova are 24 de medaliaţi cu aur ai OMPI.
În cadrul Atelierelor profesionale, devenite astăzi tor mai răspândite în activitatea
instituţiilor informaţional-culturale, tema creativităţii şi inovării în anul curent va fi cea de
preferinţă. CID PI va organiza un asemenea Atelier în comun cu ABRM, DIB ULIM. Dintre
invitaţii manifestării în cauză vor face parte atât inventatori cu renume şi promotori consecvenţi
ai proprietăţii intelectuale din republică, cât şi învingători din rândurile tinerelor talente în ale
inventicii. La fel, activităţile organizate sub egida CID PI AGEPI, vor oferi posibilitate
bibliotecilor-laureaţi ai Concursului Republican „Biblioteca – partener în promovarea Proprietăţii
Intelectuale” de a promova formele şi metodele inovaţionale, activităţile reprezentative.
Ciclul de acţiuni în scopul promovării creativităţii şi inovării la nivel naţional şi local va
putea fi uşor completat şi diversificat în baza unor iniţiative concrete din partea partenerilor
colaborării pe tărâmul dat. La nivel internaţional, însă, acţiunile de aşa gen se cer susţinute de
instanţele oficiale cu atribuţii respective, pentru a nu rata şansa de a face cunoscut lumii întregi
acel patrimoniu de proprietate intelectuală, de care dispune în prezent Republica Moldova.
Inventatorii şi inovatorii, bibliotecarii şi bibliografii, managerii şi alţi organizatori ai
promovării importantului fenomen al creativităţii şi inovării, vor putea să se exprime ferm în
favoarea necesităţii stimulării lui, întru binele societăţii.
Referinţe bibliografice:
1. Anul european al creativităţii şi inovării 2009, lansat pentru mass-media. [citat la 24.03.2009]
Accesibil pe Internet: http://europedirect.nord-vest.ro.
2. Cercetători şi inovatori din Republica Moldova: (Prezentare succintă). Alcăt.: Ana Zavalistâi,
Adela Mihai. În 4 vol.
Vol. 1. Ch.: AGEPI, 2002. 161 p.
Vol. 2. Ch.: AGEPI, 2003. 164 p.
Vol. 3 Ch.: AGEPI, 2004. 160 p.
Vol. 4. Ch.: AGEPI, 2005. 164 p.
3. Buzatu, Adrian. 2009, Anul European al Creativităţii şi Inovării . [citat la 23.03.2009]. Accesibil pe
Internet: www.stiintaazi.ro.
4. 2009, anul creativităţii şi al inovării. [citat la 23.03.2009]. Accesibil pe Internet:
http://www.foaia.hu.
5. Inventatori români. Alcăt.: Petru Costinescu, Nicolae M. Mihăilescu, Mihai Olteneanu. Oficiul de
Stat pentru Invenţii şi Mărci, Asociaţia Generală a Inginerilor din România. Bucureşti: Editura
OSIM; Editura AGIR, 1999. 170 p.

6. Medaliaţi cu aur ai Organizaţiei Mondiale de Proprietate Intelectuală (Republica Moldova). Alcăt.:
Maria Spinei. Ch.: AGEPI, 2006. 52 p.
BIBLIOTECA CONGRESULUI SUA - PATRIMONIU MONDIAL
Zinaida Sochircă
The Library of Congress was established by an act of Congress in 1800 when President
John Adams signed a bill providing for the transfer of the seat of government from Philadelphia to
the new capital city of Washington. The legislation described a reference library for Congress only,
containing such books as may be necessary for the use of Congress. The Library of Congress
Experience is made possible by the benefaction of the United States Congress and with major
support from John and Maria Kluge, Microsoft Corp., Terremark World Inc.,.. with the additional
support of other generous donors.
Este neuitată prima impresie când păşeşti pragul cele mai mari biblioteci din lume -
Biblioteca Congresului. Am avut impresia ca mă aflu intr-o alta lume, chiar daca toată viaţa mea
profesională a fost legată de bibliotecă si de cărţi. Ceea ce am văzut m-a impresionat foarte mult.
Dr. James H. Billington, Directorul Bibliotecii Congresului, numit oficial „Bibliotecarul
Congresului”, specifică in mesajul adresat utilizatorilor Bibliotecii: „Intraţi intr-un spaţiu extraordinar,
unde veţi avea o experienţa de neuitat in lumea celei mai largi colecţii din lume, unde veţi întâlni
valorile trecutului si veţi aprinde curiozitatea si imaginaţia, si această experienţa o puteţi avea si
vizitând biblioteca virtuală ….”.
Prezentul articol este prilejuit de activitatea mea în cadrul Diviziunii Europene a Bibliotecii
Congresului prin intermediul Programului de Cercetare Fulbright, sprijinit de către Guvernul SUA.
Activitatea Bibliotecii Congresului fiind vastă şi complexă, mă voi axa pe un scurt istoric al instituţiei,
specificul colecţiilor şi accesul la acestea, oferind persoanelor interesate şi o vizită virtuală în spaţiile
funcţionale. Sunt impresiile şi experienţele unui bibliotecar basarabean, acumulate din interiorul
autorităţii informaţional-bibliotecare.
Ce este Biblioteca Congresului ? După mine este Patrimoniu Mondial, este un Muzeu al
Cunoaşterii si Cunoştinţelor. este cea mai mare Biblioteca din lume, care deţine cele mai valoroase
lucrări ale creativităţii si cunoaşterii.
Scurt istoric:
Biblioteca Congresului (BC), una din cele mai mari biblioteci din lume, a fost fondata la 14
aprilie 1800 pentru a servi necesităţilor de cercetare ale Congresului Statelor Unite. Cu toate ca
misiunea de baza a BC este de a servi Congresul, instituţia si-a deschis larg uşile pentru toată
lumea care a împlinit majoratul, oferind o gamă diversă de servicii informaţional-bibliotecare
(tradiţionale si electronice). Pagina WEB a BC (www.loc.gov) oferă milioane de materiale
multimedia, accesibile in oricare colţ al lumii la orice oră.
Biblioteca Congresului, cea mai veche instituţie cultural-federală, cu o colecţie de peste 128
milioane de titluri, editate practic in toate formatele existente si fondată prin actul semnat de către

Congres, prin semnătura preşedintelui SUA – Abraham Lincoln, a fost găzduită iniţial de către
Capitoliu, desfăşurându-şi aici activitatea până in anul 1814.
Biblioteca este condusă de către Bibliotecarul Congresului, aceste fiind aprobat de către
Preşedintele Statelor Unite si confirmat in funcţie de către Senat. De la fondare, anul 1800 şi până în
prezent, Bibliotecii au servit 13 Bibliotecari ai Congresului, inclusiv si actualul bibliotecar - Dr.
James H. Billington. Domnia sa conduce BC din 14 septembrie1987.
Cu o colecţie de circa 55.000 volume, in mare parte acte legislative, Biblioteca Congresului,
aşa cum am menţionat mai sus, si-a început activitatea având misiunea “de a face disponibile si
folositoare pentru Congres si poporul american întreaga colecţie universală de care dispune si
prezervarea acesteia pentru viitoarele generaţii”.
Primele achiziţii de carte au fost comandate la Londra. In anul 1814 britanicii incendiază
Capitoliul, multe cărţi fiind mistuite de focul incendiului. Preşedintele Thomas Jefferson, care la
momentul dat era la pensie, se oferă să înlocuiască cărţile distruse cu biblioteca sa personală.
Jefferson a adunat cărţile in biblioteca sa pe parcursul a 50 de ani, acestea reflectând in mare parte
viata Americii si a americanilor. Biblioteca includea si publicaţii rare si valoroase, semnate de
scriitorii de pe mapamond.
Biblioteca “Thomas Jefferson” a fost considerată cea mai splendidă bibliotecă a Statelor
Unite ale Americi. Oferind colecţia sa Congresului, Jefferson a anticipat controversele, provocate de
faptul, că colecţia sa includea carţi in limbi străine in diferite domenii (filosofie, ştiinţa, literatură etc.),
ceea ce nu corespundea cerinţelor unei biblioteci legislative. El scria ” Dar aceasta nu înseamnă că
ceilalţi membrii ai congresului nu pot sa-si expună părerea…”. In ianuarie 1815 Congresul a
acceptat oferta lui Jefferson, estimând cele 6.487 de cărţi la valoarea de circa 23.950 dolari
americani. Aceasta colecţie a stat la baza celei mai faimoase Biblioteci Naţionale. Thomas
Jefferson scria in adresarea sa către Congres : “Eu nu ştiu dacă conţinutul cărţilor pe care le ofer va
acoperi toate domeniile de cercetare de care are nevoie Congresul, dar de fapt nu există un
impediment ca fiecare membru al congresului sa facă acelaşi lucru ca si mine ...”. Prin această
achiziţie de carte a fost schimbat radical statutul Bibliotecii Congresului, transformând-o dintr-o
biblioteca mică legislativă intr-o instituţie de rang naţional, cu un patrimoniu mondial.
Colecţiile Bibliotecii fiind în permanentă creştere, spatiile acesteia din clădirea Capitoliului
deveneau ne-încăpătoare. Astfel, in anul 1973 Congresul a anunţat un concurs pentru designul noii
clădiri a Bibliotecii, iar in anul 1886 autorizează construcţia noii clădiri in stilul Renaissanse, arhitecţi
fiind Lohn L. Smithmeyer si Paul J.Pelz. In anul 1888 generalul Thomas Lincoln Casey, seful
corpului de ingineri din cadrul armatei naţionale, demarează lucrările de construcţie a clădirii.
Începând cu anul 1892 un nou arhitect Edward Pearce Casey, fiul generalului Casey, purcede la
supervizarea celor peste 50 de sculptori, pictori, artişti americani, care erau implicaţi în lucrările de
reparaţie din interiorul clădirii.
Biblioteca Congresului a fost deschisa la 1 noiembrie 1897, constituind cel mai înălţător si
glorios monument pe care l-a avut America.

Colecţiile de biblioteca:
Cărţile tradiţionale, constituind fondul de bază al Bibliotecii Congresului, sunt rânduite grijuliu
pe rafturi, ocupând un spaţiu de peste 500 mile (circa 800 km). Fondul de bază este amplasat in
cele trei clădiri ale Bibliotecii Congresului: „Tomas Jefferson” (deschisa publicului larg in anul 1897
si care reprezintă cartea de vizita a Bibliotecii); „John Adams” (construită în anul 1939), iar in anul
1980 este data in exploatare a treia clădire administrativa – „James Madison Memorial”.
Colecţia de documente include aproximativ 130 milioane titluri, tipărite in toate formatele,
reflectând toate domeniile de cercetare . Această colecţie este cea mai mare din lume si unicată prin
diversitatea documentelor prezente, pe care a putut-o crea omenirea.
Idealul lui Thomas Jefferson vizavi de caracteristica lingvistică a colecţiei Bibliotecii
Congresului era: să conţină documente in toate limbile lumii. Astăzi colecţia BC include materiale in
460 de limbi ale lumii, editate in toate suporturile existente. Pentru următorii 20 de ani BC are drept
prioritate conservarea patrimoniului prin digitizarea colecţiei de documente si oferirea lor on-line
pentru publicul larg.
Cine sunt utilizatorii si câţi vizitatori serveşte biblioteca?
Funcţia primordiala a Bibliotecii este de a servi Congresul SUA. Adiţional Biblioteca oferă
servicii agenţiilor guvernamentale, bibliotecilor, universităţilor, fiind deschisă şi publicului larg.
Cititor al Bibliotecii poate deveni orice cetăţean american, care a împlinit vârsta de 21 de ani.
Studenţii ultimilor ani de liceu beneficiază de serviciile bibliotecii la prezentarea unui proiect cu
supervizarea tutorelui ştiinţific. Cercetătorii, alte categorii de utilizatori, care au permis de şedere
legală in Statele Unite, pentru accesul la colecţiile Bibliotecii au nevoie de „reader identification
card”, care se eliberează pentru 5 ani. În mod deosebit sunt încurajaţi sa viziteze Biblioteca
Congresului copii şi adulţii.
Câţi vizitatori serveşte Biblioteca anual ? Cu un personal de peste 4000 de angajaţi,
Biblioteca serveşte anual circa 2 milioane de vizitatori si cercetători.
Biblioteca Congresului – vizită virtuală:
Cum prezervă Biblioteca colecţia digitală? Cunoaştem faptul, că informaţia în formă digitala
depăşeşte cu mult posibilităţile celei tradiţionale. În multe cazuri putem găsi informaţia doar in format
electronic ori digital. Acum câţiva ani, Congresul s-a adresat Bibliotecii cu rugămintea de a iniţia
Programul Naţional de Digitizare si Prezervare a colecţiilor. Biblioteca lucrează in strânsă colaborare
cu diferite instituţii de rang federal in vederea colectării informaţiei digitale si prezervarea ei pentru
generaţiile viitoare. Mai multe detalii referitor la acest program pot fi accesate la adresa:
www.digitalpreservation.gov.
Ce este Programul Naţional Digital al Bibliotecii Congresului? Acest Program pune la
dispoziţia utilizatorului, şi in primul rând cel american, versiunea digitală a colecţiilor priivnd istoria

Americii. Toate colecţiile sunt in acces liber si pot fi vizualizate prin Internet in oricare colt al lumii.
Dintre acestea fac parte:
 Memoria Americii (www.memory.loc.gov) (conţine un număr impunător de articole,
disponibile on-line si aranjate tematic)
 Biblioteca Americana (www.americaslibrary.gov) (este un WEB site interactiv, destinat
pentru copii si familii)
 expoziţii on-line (www.loc.gov/exibits) (conţine o galerie de peste 40 de expoziţii, inclusiv
„Patrimoniul American” si „Patrimoniul Mondial”)
 ghid Informativ (www.loc.gov/wiseguide) (revistă lunară, care reflectă cele mai principale
evenimente de pe web-situl Bibliotecii)
 Deschiderea Globala (www.international.loc.gov) (este un WEB site, care reflectă colecţia
internaţională a Bibliotecii, adunata de pe tot globul pământesc).
Recomandări:
Experienţa trăită la Biblioteca Congresului mi-a schimbat mult viziunea asupra activităţii de
bibliotecă. Dacă sunteţi prin aria Washingtonului DC, şi vă aflaţi la intersecţia străzii 1 şi a
Bulevardului Independenţei Sud – Est, atunci sunteţi exact acolo unde trebuie sa fiţi în calitatea Dvs.
de bibliotecar. Sunteţi in faţa celei mai faimoase clădiri ale Bibliotecii Congresului - Thomas
Jefferson, unde sunteţi binevenit de a face un tur al Bibliotecii, chiar fără a deţine la moment vre-un
document. Vizitele sunt gratuite, fiind organizate zilnic intre ora 10.00 pînă la 16.00. Ghizii
profesionişti vă vor purta prin holurile fastuoase ale Bibliotecii, povestindu-vă istoria şi prezentându-
vă multiplele expoziţii tematice despre istoria si viata americana. Iar dacă nu există posibilitatea de a
vizita Biblioteca fizic, pot fi efectuate vizite on-line, călătorind şi descoperind experienţa Bibliotecii
Congresului la adresa: www.myLOC.gov .
IMAGINEA DIB ÎN MEDIUL UNIVERSITAR: COMPONENTE ŞI ACŢIUNI
Ludmila Corghenci
The library image problem is one of the most important now, its competitiveness is in a
close liaison with the impression it has on users, founders, professional community.
The author identifies the phenomenon of „library image”, emphasizing the promotion activity as
the axis of the establishment and maintenance of positive image. The material inserts the
description of the various methods that enable to maintain the strong and serious image of the
library, focusing on the representative experiences of the Library Information Department ULIM.
Repere teoretice:

Problema imaginii bibliotecii este în prezent una dintre cele mai importante,
competitivitatea acesteia fiind într-o strânsă legătură cu impresia pe care o face utilizatorilor,
fondatorilor, comunităţii profesionale.
Cum este identificat fenomenul „imaginea bibliotecii”? În acest sens evidenţiem
culegerea de materiale ştiinţifice şi de prezentare, elaborată de Biblioteca Naţională a Republicii
Moldova, alte publicaţii relevante (1,2,4). Conotaţia fenomenului fiind variată şi complexă, vom
insista asupra a două variante de definiţii, care la părerea noastră sunt adecvate poziţiei
autorului.
“Imaginea unei anumite biblioteci este constituită din ansamblul reprezentărilor, mai
mult sau mai puţin subiective, care îi sunt asociate de către parteneri, utilizatori şi autoritatea
tutelară, cristalizate într-o identitate specifică” - definiţie de Robert Coravu, biblioteconomist
român (1).
Biblioteconomistul moldovean V. Osoianu specifică trei ipostaze a fenomenului „imaginea
de bibliotecă” (5, p. 13):
 imaginea ideală – spre care tinde instituţia şi oglindeşte scopurile fundamentale ale
activităţii, direcţiile şi tendinţele de dezvoltare;
 imaginea de oglindă – reflectă părerile bibliotecarilor despre cât de atrăgătoare este
biblioteca pentru utilizatori, reputaţia ei, atenţia de care se bucură din partea organelor
de decizie, autorităţilor profesionale şi a comunităţii;
 imaginea reală – oglindeşte atitudinea diferitor categorii de cetăţeni faţă de bibliotecă,
nivelul de corespundere a calităţii servirii aşteptărilor acestora, înţelegerea importanţei
bibliotecii pentru comunitate.
Este important, specifică autorul, ca imaginea reală să coincidă cu cea de oglindă, în caz
contrar activitatea bibliotecii devine formală, ne-competitivă, comunitatea fiind oricând în stare
de a refuza serviciile informaţional-bibliotecare.
Strategia de creare şi optimizare a imaginii:
Crearea imaginii pozitive ţine de fiecare bibliotecă, la fel de importantă fiind
augmentarea continuă a acesteia. Analiza publicaţiilor de specialitate (1-6) permite specificarea
următoarelor strategii de creare şi optimizare a imaginii:
 utilizarea tehnologiilor de informare şi comunicare;
 relaţii cu mass-media;
 implicarea comunităţii în activitatea bibliotecii;
 participarea la viaţa comunităţii;
 plasarea reuşită a indicatoarelor exterioare şi interioare;
 marcarea unor aniversări şi evenimente (prin modalităţi specifice bibliotecii: expoziţii,
elaborare bibliografii, campanii etc.);
 crearea web site-ului bibliotecii; linkuri spre alte biblioteci şi instituţii adiacente;

 rapoarte despre activitatea bibliotecii (este importanţă elaborarea acestora, dar mai ales
promovarea, lărgirea accesului comunităţii la ele);
 crearea unor societăţi, cum ar fi „Voluntarii Bibliotecii”; „Avocaţii bibliotecii”, grupuri de
lobbyng;
 activităţi de promovare a resurselor, serviciilor şi producţiei intelectuale.
Activitatea de promovare – axa creării şi întreţinerii imaginii:
Activitatea de promovare are următoarele sarcini:
 formarea imaginii pozitive a bibliotecii versus comunitatea servită şi profesională,
organele de decizie şi finanţatoare, organizaţii non-guvernamentale, sponsori etc;
 promovarea resurselor intelectuale, documentare, informaţionale;
 informarea despre serviciile noi, oferite de bibliotecă;
 promovarea spaţiilor funcţionale şi accesibilităţii acestora;
 actualizarea şi modernizarea serviciilor existente, convingerea utilizatorilor de
necesitatea utilizării acestora;
 informarea utilizatorilor potenţiali despre timpul, locul, condiţiile serviciilor şi activităţilor
noi, despre schimbările în activitatea bibliotecii, programul de funcţionare etc.
 atenţionarea potenţialilor utilizatori despre importanţa şi accesibilitatea serviciilor oferite
de bibliotecă;
Cazul DIB: Impact al Proiectului Tempus-Tacis „Managementul bibliotecii universitare”,
activitatea promoţională a DIB este direcţionată după cum urmează (experienţa Oxford Brookes
University Library):
 promovarea personalului DIB, producţiei intelectuale a acestuia în mediile universitar şi
profesional;
 promovarea realizărilor didactice şi ştiinţifice ale ULIM, ale universitarilor, a ULIM în
general;
 promovarea DIB (spaţii, resurse documentare şi informaţionale, servicii, acces la
resurse).
Forme şi metode ale activităţii promoţionale la DIB:
 program „Grija pentru noii beneficiari” (scop prioritar – educarea apartenenţei
universitare, educarea intelectuală a studenţilor anului I);
 ciclul de expoziţii promoţionale „Contribuţii ştiinţifico – didactice ale universitarilor ULIM”
(expoziţii tradiţionale şi on-line);
 lansări de cărţi;
 participarea la acţiuni extra-universitare (de ex.: expoziţie în cadrul şedinţei CNAA, „Ziua
municipiului Chişinău” etc.);
 ţinerea şi promovarea colecţiei „Depozit legal ULIM” ( promovarea experienţe unicat a
DIB);

 instituirea colecţiei cu acces public „Publicaţii seriale şi continue, editate sub egida
ULIM”;
 schimb de documente, editate sub egida / ale universitarilor ULIM, cu instituţiile
interesate;
 colecţii de bibliografii: „Universitaria” (36 fascicule), BiblioLautus (1 fasciculă), „Scriptio”
(1 fasciculă), „Studiorum” (1 fasciculă);
 elaborarea şi difuzarea materialelor promoţionale, inclusiv în perioada de admitere
(poziţia DIB: viitorul student îşi alege universitatea în funcţie de ofertele bibliotecii
universitare);
 promovarea realizărilor DIB prin comunicări, intervenţii la reuniuni profesionale, activităţi
didactice;
 publicarea articolelor de caracter promoţional („Gazeta bibliotecarului”, „Magazin
bibliologic” (Chişinău), „Buletin ABRM” etc.;
 vizite de documentare la DIB ale colegilor din biblioteci publice, universitare din ţară şi
străinătate (România, Rusia etc.);
 organizarea acţiunilor de instruire ale bibliotecarilor şcolari, din colegii în spaţiile
funcţionale DIB;
 promovarea dosarelor bibliotecarilor ULIM pentru distincţii ULIM, ale ABRM, ale
ministerelor de resort;
 participări şi nominalizări la concursuri naţionale de specialitate;
 consemnarea Zilei Bibliotecarului şi altor evenimente biblioteconomice în comunitatea
universitară;
 implicaţii de caracter biblioteconomic pentru evenimentele universitare, programele
universitare (jubilee ale profesorilor, jubilee instituţionale etc.).
O formă specială, implementată la DIB cu anul 2009 - Salonul „Scientia”, ediţia 2009
(publicaţii ale cadrelor didactico-ştiinţifice ULIM). Ideea organizării Salonului a parvenit în
rezultatul participării DIB la Concursul naţional „Biblioteca – partener în promovarea proprietăţii
intelectuale” (ediţia 2007/2008; organizator – AGEPI; DIB fiind laureat al ediţiei la
compartimentul „biblioteci universitare”). Este semnificativ faptul, că Salonul va fi inaugurat în
anul 2009, declarat de către Comisia Europeană Anul European al Creativităţii şi Inovării sub
deviza „Imaginează, Creează. Inovează”.
Salonul „Scientia” va fi organizat anual, de regulă, în luna martie. Acest termen este
determinat de finalităţile anuale editoriale, efectuate tradiţional de către centrele editoriale.
Scopul organizării Salonului:
 cumularea şi prezentarea prin intermediul Salonului a tuturor genurilor şi categoriilor de
publicaţii, semnate de către universitari, editate pe parcursul anului anterior;
 asigurarea accesului pentru vizualizarea şi documentarea publicaţiilor;

 informarea comunităţii universitare, altor factori interesaţi, asupra capitalului intelectual-
documentar ale universitarilor;
 prezentarea şi promovarea rezultatelor procesului de investigare, efectuat de către
structurile ştiinţifice universitare şi individual;
 contabilizarea bibliografică şi bibliometrică a publicaţiilor cadrelor didactico-ştiinţifice;
 campania „Cunoaşte Cartea Profesorului tău”;
 stimularea utilizării publicaţiilor universitarilor în procesul educaţional şi de cercetare;
 provocarea, stimularea şi sprijinirea competiţiei profesionale de echipă şi individuală,
orientată spre creşterea performanţei în procesul educaţional universitar;
 completarea colecţiei „Publicaţii ale cadrelor didactico-ştiinţifice ULIM” (donaţii în
rezultatul expunerii publicaţiilor în cadrul Salonului).
Grup-ţintă: Salonul este destinat cadrelor universitare şi studenţilor, precum şi tuturor celor
interesaţi de a lua act de capitalul intelectual ULIM
Criterii cronologice şi logistice de prezentare a publicaţiilor: În cadrul Salonului vor fi expuse
toate publicaţiile universitarilor, editate pe parcursul anului precedent (de ex.: ediţia anului 2009
– va prezenta publicaţiile, apărute în anul 2008). La Salon vor fi prezentate diverse genuri şi
tipuri de publicaţii (cărţi, articole, materiale grafice, manuale şi monografii, lucrări didactice,
materiale promoţionale etc.). Publicaţiile vor fi selectate indiferent de conţinutul şi limba
prezentări acestora. Este important, că în cadrul Salonului, alături de standurile facultăţilor şi
institutelor ULIM, va funcţiona anual şi standul Departamentului Informaţional Biblioteconomic,
confirmând statutul de actor participativ al procesului de cercetare universitară.
Din punct de vedere organizaţional Salonul Scientia are următorul algoritm (fiind organizat
în colaborare cu Departamentul Ştiinţă, institutele ştiinţifice ULIM): elaborarea programului
anual şi promovarea acestuia spre aprobare de către vice-rectorul pentru Ştiinţă (ianuarie);
informarea comunităţii universitare asupra organizării Salonului, pregătirea materialelor
promoţionale (ianuarie); cumularea publicaţiilor, destinate pentru a fi expuse în cadrul Salonului
(februarie); aranjarea spaţiului funcţional al Salonului (martie); inaugurare, asigurarea
funcţionării propriu-zisă a Salonului (martie); sinteze, analize, impact, prezentări în cadrul
şedinţei Senatului ULIM (aprilie).
Forme şi metode de funcţionare a Salonului: Forma principală de funcţionare a Salonului –
expoziţii de documente. În cadrul Salonului sunt organizate: lansări ale publicaţiilor cadrelor
didactico-ştiinţifice (în colaborare cu institutele ULIM), prezentări bibliografice, prezentări
panoramice, consultaţii asupra standardelor în vigoare privind prezentarea revistelor ştiinţifice,
referinţelor bibliografice, ISBN şi ISSN.
Promovarea Salonului Scientia: Informaţia asupra Salonului „Scientia” va fi promovată în
cadrul universităţii şi „extramuros”, în acest scop fiind utilizate metode tradiţionale (avize,
informaţii orale, radio universitar), precum şi potenţialul informaţional al paginilor WEB ULIM şi
DIB. Informaţia privind funcţionarea Salonului va fi amplasată pe monitorul electronic din holul

blocului 1 ULIM. Setul de materiale promoţionale pentru Salon include: sigla, program, semne
de carte, calendare etc.
Impact. Finalităţi: Salonul „Scientia” va deveni o pârghie eficientă de promovare a
rezultatelor activităţii de cercetare, a creativităţii cadrelor didactico-ştiinţifice ULIM. Salonul va
impulsiona lectura publicaţiilor, semnate de către universitari, utilizarea acestora în procesul
educaţional. Salonul va contribui la completarea colecţiei DIB „Publicaţii ale cadrelor didactico-
ştiinţifice ULIM”.
Salonul este o modalitate eficientă de augmentare a imaginii pozitive DIB. Implementarea
acestei forme promoţionale complexe în cadrul ULIM va amplifica rolul bibliotecarului contact
DIB, stimulând procesul de comunicare profesională.
La finele funcţionării Salonului va fi elaborat un Comunicat, amplasat pe paginile WEB ULIM
şi DIB.
Cum întreţinem o imagine puternică şi serioasă ?
O imagine bună poate fi întreţinută prin diverse mijloace, care sunt la îndemâna oricărui
manager şi angajat, unele dintre care nu presupun nici un fel de costuri. Fără a minimiza rolul şi
locul multiplelor mijloace, vom insista asupra unora dintre ele, axându-ne în acest sens pe
necesităţile şi specificul DIB.
Personalul DIB – factor crucial în determinarea imaginii: ca fenomen intelectual
Bibliotecarul ULIM trebuie să fie: biblioteconomist (fără referire la specificul studiilor), bibliolog
(cunoscător, valorificator de carte şi cultură, valori); bibliotecar de referinţă (bine informat,
orientare în sistemele informaţionale); deţinător de cultură managerială, de un vocabular uzual
civilizat şi profesionist.
Deşi poate nu pare, o carte de vizită este parte integrantă a unei politici de promovare.
Câte biblioteci universitare din Republica Moldova se îngrijesc de a asigura angajaţii cu un
astfel de instrument promoţional (instituţional)? O carte de vizită contribuie la crearea primei
impresii despre bibliotecă şi bibliotecar şi este la fel de semnificativă ca alte materiale de
prezentare.
Publicitatea – presa (orientări DIB: utilizarea spaţiului ediţiilor naţionale şi ale altor instituţii;
campania „Fiecare angajat DIB – 3 articole promoţionale per/an”; elaborarea conceptului şi
iniţierea editării revistei de specialitate DIB); radioul universitar (orientări DIB: întreţinerea unor
emisiuni permanente de cultură şi informare, gen „Parte de Carte”; prezentări bibliografice
săptămânale; campania „Cunoaşte Cartea Profesorului tău” etc.); e-Zilnicul Salonului Scientia
(www.library.ulim.md); panouri publicitare (utilizarea panourilor flexibile); materiale promoţionale
(necesitatea unui sistem, îmbinând conţinutul şi designul);
Utilizarea e-mailului instituţional - factor important, care atestă apartenenţa instituţională a
persoanei concrete.
Crearea blog-urilor personal/profesionale – Crearea acestora la fel a fost provocată de
declararea Anului 2009 drept An European al Creativităţii şi Inovării. Fiind încă în proces de

constituire, acestea vor conţine texte, imagini, linkuri şi alte informaţii, caracteristice unui jurnal
WEB. Blog-urile bibliotecarilor ULIM poartă următoarele semne: împărtăşire, comunicare în
ambele sensuri, auto-descoperire, voluntariat, creaţie, imaginaţie, exprimare, personalitate.
Felul în care se răspunde la telefon – este o problemă (dar poate şi un avantaj?) pentru
DIB, dat fiind conectarea reţelei interne telefonice la cea externă prin intermediul unui singur
număr de telefon, programarea electronică a timpului de conexiune. Astfel, unii bibliotecari DIB
sunt puşi în situaţia de a îndeplini funcţii de secretariat, lucru care solicită multă răbdare şi
înţelegere. Orientări DIB: răspunsul la telefon este un monument de amabilitate şi solicitudine;
specialiştii recomandă: primul răspuns – nu “alo” ori “da”, ci - denumirea instituţiei; telefonul să
fie lăsat să sune cel puţin de 2-3 ori (de ce ? – pentru a nu crea impresia că suntem în
aşteptare); să avem în faţă o ... oglindă (de ce? – pentru a ne vedea imaginea, acceptând faptul
că telefonul „transmite” un zâmbet, o satisfacţie, dar şi o in-dispoziţie); să omitem cuvintele “nu
ştiu”, “nu vă pot spune” – chiar dacă le utilizăm, să adăugăm cuvântul “la moment”.
Corolar: Tot ce facem (şi ce nu facem) contribuie la formarea imaginii DIB. Puterea
imaginii va continua să crească – este important de a o administra şi a o controla. Fiind un
produs complex (îmbinare de comportament, servicii şi resurse oferite, comunicare, ambient) –
imaginea se construieşte şi se întreţine în timp, dar se distruge fără lungă durată. Deci, procesul
se cere ocrotit, analizat, actualizat şi gestionat.
1. Coravu, Robert. Imaginea bibliotecii în mediul universitar. Strategii de optimizare. Accesibil pe
Internet : <http://www.geocities.com/conanbibliotecarul/Comunicare_Brasov.rtf> Accesat la
13.03.09
2. Enache, Ionel; Maftei, Mihaela. Marketingul în bibliotecă. Accesibil pe Internet:
<URL:http://www.ebooks.unibuc.ro> Accesat la 13.03.09.
3. Gerea, Cristian. Cum să construieşti o imagine de firmă puternică şi serioasă. Accesibil pe
Internet: <URL http://ideideafaceri.ro/a/2/Articole> Accesat la 12.01.09
4. Imaginea bibliotecii publice în comunitate / Bibl. Naţ. a Rep. Moldova. Ch., 2009. 68 p.
5. Osoianu, Vera. Componentele imaginii, mijloacele de creare şi întreţinere a ei. In: Imaginea
bibliotecii publice în comunitate / Bibl. Naţ. a Rep. Moldova. Ch., 2009, p. 12-28.
6. Rău, Alexe. Introducere în tema „Imaginea bibliotecii publice”. In: Imaginea bibliotecii publice în
comunitate / Bibl. Naţ. a Rep. Moldova. Ch., 2009, p. 3-6.

SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ: REPERE FUNDAMENTALE PENTRU DEPARTAMENTUL
INFORMAŢIONAL BIBLIOTECONOMIC
Lorina Beşelea
The author reflects the specific stages of informational society development and their
distinctive features. The phenomena which directly influence the library activity are detail:
information explosion, information crisis, information barriers. In the Republic of Moldova the
information society is facing the following problems: the regulatory frame functionality,
insufficient level of information culture, information inequity characteristic to rural and urban
areas and so on.
Relaţia „societate-informaţie” este indispensabilă dezvoltării sociale, economice,
intelectuale etc. Schimbul de informaţii reprezintă o categorie esenţială în existenţa societăţii.
Ceea ce a fost diferit de la o etapă la alta a fost conţinutul şi intensitatea transferului de
informaţii. Pe măsură ce informaţia s-a diversificat şi mesajele au devenit mai complicate, mai
determinate, mai numeroase în procesul de transfer, s-au produs specializări, au intervenit
forme noi de organizare şi memorizare.
În publicaţiile de specialitate sunt reflectate câteva etape succesive de dezvoltare a
societăţii informaţionale, precum şi trăsăturile distinctive ale acestora (1, 2, 3):
 prima revoluţie informaţională – înseamnă din punct de vedere istoric crearea limbajului
articulat care a permis realizarea comunicării prin schimbul direct de informaţii dintre
oameni;
 a doua revoluţie informaţională – este marcată prin apariţia scrisului şi a permis
posibilitatea de transfer informaţional de la o generaţie la alta;
 a treia revoluţie informaţională – a fost marcată de realizarea tiparului cu litere mobile
din metal de J. Gutenberg. Prima carte tipărită de Gutenberg a fost Biblia (1450-1456);
 a patra revoluţie informaţională – este marcată prin creşterea fără precedent a fluxului
de informaţie ştiinţifică determinată de amplificarea şi diversificarea surselor şi
mijloacelor de comunicare în masă. Analiza relaţiei nou create între informaţia ştiinţifică
şi savantul, cercetătorul lumii contemporane, chemat să o amplifice, conferă cu adevărat
„ştiinţei informării” un rol determinant în progresul societăţii. Cu vreo câteva decenii în
urmă majoritatea ştiinţelor erau separate prin graniţe precise, informarea specialistului
fiind realizată cu mult mai uşor. Dezlănţuirea revoluţiei ştiinţifice şi tehnice a schimbat
situaţia. Şi-au făcut apariţia astfel de termeni, ca: explozie informaţională, criză
informaţională, bariere informaţionale.
Acestea fiind considerate şi ca provocări în realizarea competitivităţii, o bibliotecă
universitară trebuie să cunoască esenţa acestor fenomene, beneficiind de avantaje şi ocolind
dezavantajele.
Explozia informaţională ţine de dezvoltarea rapidă a ritmului de creştere a volumului de
informaţii ştiinţifice, tehnice şi economice. Despre „inundarea cu lucrări de literatură ştiinţifică”
au vorbit şi istoricii antici.

Ce factori determină o asemenea „explozie informaţională”? Activitatea de cercetare
ştiinţifică devine componentă a economiei naţionale. Este necesar să relevăm faptul, că se
publică mai mult decât este necesar. Una din cauzele acestui „exces de informare” este tradiţia
învechită de a considera numărul de lucrări publicate drept indice formal al nivelului de calificare
ştiinţifică.
Criza informaţională – termen care indică dificultăţile situaţiei actuale, când pe de o parte
există o cantitate prea mare (parţial inutilă de informaţii), iar pe de altă parte, carenţa de
informaţii pertinente, sau, este vorba despre dificultatea de a găsi o cantitate suficientă de
informaţii la o temă anumită în condiţiile unui volum imens de informaţii.
Barierele informaţionale. Informaţiile transmise sunt antrenate în conexiunile inverse,
care contribuie la generarea unor informaţii noi.
Între beneficiar şi generatorii de informaţii există o separare în spaţiu, timp şi limbă, care
şi constituie barierele informaţionale. Ele au un caracter foarte variat şi se grupează în trei mari
categorii: geografic, lingvistic, profesional.
Societatea informaţională este o formă nouă a civilizaţiei umane, în care accesul egal şi
universal la informaţie în corelaţie cu o infrastructură informaţională şi de comunicare
dezvoltată, contribuie la o dezvoltare social-economică durabilă.
În societatea informaţională cunoştinţele sunt recunoscute ca un factor esenţial al
dezvoltării. O trăsătură distinctivă a acesteia devine instruirea pe parcursul întregii vieţi,
paradigma „instruirea pentru întreaga viaţă” fiind înlocuită de prima.
În Republica Moldova, informatizarea instituţiilor de cultură a început cu cele din sistemul
bibliotecar. Şi în domeniul învăţământului, bibliotecile, mai ales cele universitare, deţin
întâietatea la capitolul informatizare. Sunt implementate tehnologii informaţionale şi de
comunicaţii în scopul promovării şi prezervării valorilor culturale, ce presupune un nivel adecvat
de dezvoltare a infrastructurii: dotarea instituţiilor cu tehnica respectivă şi asigurarea accesului
membrilor comunităţilor la patrimoniul cultural, stocat în formă electronică.
Reperele legale ale procesului de informatizare a bibliotecilor sunt prevăzute în
următoarele documente naţionale: Strategia Naţională de edificare a Societăţii Informaţionale –
“Moldova electronică” (instituţiile bibliotecare se regăsesc în compartimentul E-cultura); Politica
de edificare a Societăţii Informaţionale în Republica Moldova.
Instituţiile bibliotecare au devenit autonome de la deplina ignorare a creatorilor de
informaţii şi până la dirijarea beneficiarilor spre modalităţi şi forme de acces, care nu mai
reflectă totdeauna interesele lor, sau introduc praguri şi bariere adesea insurmontabile.
Scopul principal al procesului de edificare a societăţii informaţionale constă în punerea la
dispoziţia fiecărei persoane şi asigurarea dreptului constituţional al cetăţenilor de accesare
egală şi liberă a informaţiei, stocată în biblioteci, muzee, arhive, zone protejate şi alte unităţi
culturale. Din păcate, crearea societăţii informaţionale condiţionează şi apariţia anumitor

probleme, legate de adaptarea individului şi a comunităţii în general la noile condiţii de
existenţă.
Funcţionarea eficientă a bibliotecilor în condiţiile societăţii informaţionale depinde în
mare parte de soluţionarea următoarelor probleme (mai jos sunt enumerate doar câteva dintre
ele):
 funcţionalitatea cadrului de reglementare atât la nivel de elaborare, cât şi la cel de
implementare;
 manifestarea inechităţii informaţionale între spaţiile rurale şi urbane, între instituţiile
info-bibliotecare amplasate în aceste spaţii;
 drept urmare – funcţionarea unui nivel diferit al culturii informaţionale, lezarea
dreptului individului de acces la informaţie;
 nivelul insuficient (predominant) de cultură informaţională al indivizilor.
Soluţionarea problemelor menţionate va spori încrederea individului în organizaţie şi
societate, odată cu posibilitatea accesării informaţiilor şi utilizarea eficientă a acestora. Rolul
bibliotecilor universitare în depăşirea acestor obstacole este important.
Societatea informaţională înaintează noi cerinţe faţă de formarea resurselor
informaţionale şi de comunicaţii ale mediului cultural, considerând patrimoniul cultural drept una
din componentele de bază ale dezvoltării umane.
1. Bazele culturii informaţionale: curs univ. ABRM; Univ. de Stat „Alecu Russo”. Bălţi: Presa univ.
bălţeană, 2007. 160p. ISBN 978-9975-50-002-9.
2. Ghinculov, Silvia. Managementul informaţional în instituţiile infodocumentare. Ch.: Epigraf SRL,
2007. 112 p. – ISBN 978-9975-924-24-5.
3. Stoica, Ion. Informaţie şi cultură. Sinteze. Reflecţii. Atitudini. Bucureşti: Ed. Tehnică, 1997. 227 p.
ISBN 973-31-1097-3
4. Strategia Naţională de edificare a Societăţii Informaţionale – “Moldova electronică”. Accesat la
26.01.09. URL <http://pro-europa.md/upload/strat_inform2.pdf>
POLITICA DE MARKETING A BIBLIOTECII UNIVERSITARE: SCOP, OBIECTIVE, IMPACT
Olga Ciocan
Marketing policy is addressed by the author as an effictive leverage for argumentation of
the quality of the information-library services, resources held, creation and maintenance of a
positive image. The article provides an algorithm of marketing policy, including the components:
definition, analysis of current state of information-library activity, SWOT analysis, purpose and
objectives, priority directions and activities. DIB Marketing policy is materialized (detailed) in the
annual activity curriculum.
Restructurarea şi democratizarea vieţii sociale determină Departamentul Informaţional
Biblioteconomic să se alinieze la noi standarde calitative şi condiţii de funcţionare. Respectiv
putem vorbi despre modificarea rolului educaţional/social al instituţiei, orientat spre cunoaşterea
utilizatorilor de informaţii, despre revizuirea poziţiei faţă de resursele, disponibilităţile şi

problemele Departamentului. Astăzi DIB este preocupat de interpretarea, funcţionarea şi
întreţinerea unei noi imagini pozitive în comunitatea servită şi cea profesională.
O pârghie eficientă de realizare a acestor orientări – principiile, conceptele,
instrumentele de marketing. Comunitatea este interesată în activitatea de marketing, deoarece
contribuie la dezvoltare şi sporeşte calitatea serviciilor informaţional-bibliotecare. Sistemul de
marketing la DIB reprezintă un element al activităţii manageriale, ale cărei scopuri constau în
selectarea informaţiei, abordarea sarcinilor concrete, activitatea operativă şi controlul asupra
realizării acesteia. Nucleul sistemului de marketing include Politica de Marketing, aceasta
fundamentând organizarea şi conţinutul activităţilor de profil. În materialul ce urmează sunt
inserate câteva elemente componente ale Politicii de Marketing, acestea constituind partea
teoretică a algoritmului integral al documentului.
Algoritmul Politicii de Marketing:
Definirea Politicii de Marketing:
Politica de Marketing reflectă concepţia DIB cu privire la evoluţia activităţii sale, opţiunile
ei de ansamblu principiile şi normele ce o călăuzesc, precum şi acţiunile concrete prin care se
asigură valorificarea potenţialului său corespunzător cerinţelor pieţei.
Misiunea DIB reflectă locul şi rolul Departamentului în comunitatea universitară,
orientarea acestei instituţii către politica de prestare a unor servicii moderne şi accesibile
utilizatorilor, ce să răspundă provocărilor, schimbărilor mediilor informaţional - tehnologice.
În acest sens DIB urmăreşte (2, 3):
 modelarea, dezvoltarea şi administrarea serviciilor info-documentare în sprijinul
programelor de învăţământ şi de cercetare ale ULIM, orientate pentru studenţi, cadre
didactice, cercetători şi alte categorii socio-profesionale;
 formarea deprinderilor beneficiarilor privind căutarea, selectarea, identificarea şi
gestionarea informaţiei.
Marketingul de bibliotecă este în stare să contribuie în mare parte la realizarea misiunii
sociale a acestei instituţii. Totodată implementarea lui va contribui la promovarea mai rapidă a
serviciilor oferite de DIB pe piaţa informaţională.
Starea actuală a activităţii informaţional – bibliotecare:
 scanarea mediului. Influenţa mediului asupra funcţionării DIB ( influenţa factorilor interni
şi externi);
 resurse umane (recrutare; analiza posturilor şi a necesităţilor de personal; instruirea
continuă, instruirea la locul de muncă);
 resurse documentare şi informaţionale;
 utilizatorii DIB şi serviciile prestate;
 informatizarea; tehnici şi tehnologii informaţionale;

 spaţii funcţionale şi dotare materială;
 analiza SWOT care reflectă punctele forte şi punctele slabe, oportunităţile pentru DIB .
Punctele forte ale DIB (situaţia la 1 ianuarie 2009) (5):
 parte integrantă a Sistemului Naţional de Biblioteci;
 personal format profesional şi deschiderea acestuia pentru instruirea continuă;
 deţinerea şi aplicarea competenţelor profesionale şi tehnice;
 sprijin comunitar şi administrativ;
 autonomie profesională;
 existenţa şi funcţionarea culturii organizaţionale;
 altele.
Punctele slabe ale DIB (5):
 tendinţe de deteriorare a poziţiei competitive;
 achiziţii insuficiente de resurse informaţionale şi documentare;
 cultură managerială insuficientă;
 atenţia predominantă acordată problemelor curente în detrimentul celor strategice;
 lipsa capacităţilor de a concepe şi de a realiza problemele în context strategic (parţial la
nivel individual şi al unor sectoare funcţionale);
 învechirea echipamentului tehnic deţinut;
 amplificarea concurenţei în comunitatea profesională;
 alte puncte slabe;
Oportunităţi (5):
 deschidere pentru un parteneriat universitar informaţional-biblioteconomic moldo-
american (impact al bursei de cercetare a directorului Z. Sochircă);
 existenţa cererii de noi servicii informaţional – bibliotecare (dezvoltarea curriculum-ului
universitar, noi studenţi etc.);
 viziunea clară a fondatorilor privind rolul şi locul activităţii informaţional – bibliotecară;
 posibilitatea utilizării de noi tehnici şi tehnologii informaţionale;
 posibilităţi de implicare în consorţium-uri, proiecte şi programe naţionale şi
internaţionale;
 acceptarea de către personalul DIB a principiului instruirii pe parcursul întregii vieţi;
 alte eventuale oportunităţi;
Riscuri, ameninţări (5):
 refuzul unor angajaţi DIB de a accepta şi de a demonstra apartenenţa instituţională, de a
accepta specificul culturii organizaţionale la DIB;
 adoptarea unor decizii şi documente cu impact nefavorabil;

 fluctuaţia personalului;
 „învechirea” echipamentului tehnic;
 manifestarea dezinteresului pentru studiu în sălile de lectură, preferinţe pentru alte
surse şi modalităţi de informare;
 orientarea unor beneficiari pentru copierea mecanică a informaţiei (xerox, imprimantă
etc.);
 nivelul nesatisfăcător de salarizare a muncii bibliotecare;
 inerţie;
 perioada de recesiune economică la nivel naţional;
 apariţia unor noi competitori;
 presiunea crescândă a preţurilor pentru achiziţii de documente, consumabile etc.;
 alte eventuale pericole.
Scopul Politicii de Marketing este orientat spre extinderea şi diversificarea serviciilor în
sprijinul comunităţii universitare; asigurarea eficienţei consumului informaţional în condiţiile în
care mediul ambiant devine tot mai complex şi mai dinamic; promovarea serviciilor, colecţiilor şi
spaţiilor DIB.
Politica de marketing DIB are ca obiective receptivitatea faţă de nevoile consumatorului;
cercetarea sistematică a cerinţelor pieţei, a comportamentul postconsum al publicului;
augmentarea creativităţii, identificarea unor noi forme de activitate cu publicul.
Un element al algoritmului Politici de Marketing - direcţii şi activităţi de realizare, acesta
oglindind activităţile concrete, formele şi metodele de realizare, responsabilităţi.
Politica de Marketing este concretizată (detaliată) în programele anuale de activitate a DIB.
Impactul Politicii de Marketing:
Impactul şi viabilitatea obiectivelor este reliefat la nivelul comunităţilor servite şi
profesionale, precum şi cel instituţional în vederea satisfacerii necesităţilor informaţionale ale
utilizatorilor. Este vorba, în primul rând, despre activizarea rolului de actor direct şi indirect al
DIB în procesul educaţional universitar, despre augmentarea imaginii pozitive a structurii info-
bibliotecare. Implementarea Politici de Marketing va contribui la crearea condiţiilor optime de
promovare a patrimoniului informaţional/documentar universitar, activitatea promoţională fiind
considerată drept axă a amplificării competitivităţii instituţionale.
O altă latură a procesului de implementare a Politicii de Marketing - formarea culturii
documentare şi informaţionale a utilizatorilor în funcţie de cerinţele Societăţii Informaţionale şi a
Cunoaşterii.
1. Cheradi, Natalia. Necesitatea implementării şi direcţiile aplicative ale marketingului în sfera de
informare-documentare. În: Lectura, 2004, Nr 2, p. 26-30.

2. Departamentul Informaţional Biblioteconomic: Direcţii strategice de activitate 2002 – 2005, Ch.,
ULIM, 2001. 20 p.
3. Departamentul Informaţional Biblioteconomic : Direcţii strategice de activitate 2006 – 2010. Ch.,
ULIM, 2005. 25 p.
4. Hîrnău, Silvia. De ce 5 şi nu 4 P. În : Marketing, 2007, Nr 1/2, p. 30 – 31.
5. Departamentul Informaţional Biblitoeconomic: productivitate, progres, putere: rap. de activitate
2008. Ch., 2009. 90 p.
6. Strategii de marketing. În :Marketing, 2007, Nr 1, p.17.
SURSE DE ACHIZIŢII DE DOCUMENTE PENTRU DIB ÎN ANUL 2008: ANALIZE COMPARATE
Tatiana Levinţa
The material presents an analysis of input documents during 2008 DIB in the collections
according to various criteria: types documents, language and content.The author based his
positions resulting from the document institutional „ The policy development and documentation
of information DIB”. In conclusion it is stressed the importance of the presence of organic
combinations in collections of documents in traditional and non-traditional activities, versus the
donations of documents, the need for cooperation and collaboration in the use of information
and documentation.
Importanţa subiectului:
E indiscutabil faptul, că o colecţie bine organizată constituie fundamentul unei biblioteci,
că ţinerea la zi a acestei colecţii este un proces continuu şi că menţinerea colecţiei în pas cu
timpul în mare măsură determină calitatea şi eficienţa procesului educaţional. Organizarea şi
dezvoltarea colecţiei este determinată/influenţată de o mulţime de factori, între care:
curriculum-ul educaţional şi direcţiile de cercetare instituţionale, care formează necesităţile
documentare şi informaţionale; mobilitatea pieţei editoriale; concurenţa; diversitatea preţurilor
etc.
Formarea/dezvoltarea colecţiei este un proces bazat pe principii, acestea fiind
fundamentate în documentul instituţional „Politica de Dezvoltare a Resurselor Documentare şi
Informaţionale ale Departamentului Informaţional Biblioteconomic” (PDR) (3, p. 5). Funcţiile
PDR:
 a sprijini informaţional şi documentar procesul didactic şi de cercetare;
 a asigura unitatea de opinii în comunitatea servită privind natura şi scopurile colecţiilor
DIB, priorităţile de completare;
 a stabili standardele universitare de includere şi excludere a resurselor;
 a impune priorităţile instituţionale versus cele individuale, reducând influenţa unei
singure persoane în dezvoltarea resurselor ;
 a asigura continuitatea procesului de dezvoltare a resurselor docuemntare şi
informaţionale ;
 instrument managerial (aplicaţii de granturi şi alocaţii de buget; document de promovare;
instrument de contabilizare).

PDR concepe colecţiile şi resursele DIB în acţiune, ca un ansamblu coerent, viu, dinamic.
PDR este orientată pentru asigurarea echilibrului între utilizările existente şi dorite din partea
comunităţii universitare şi intrările în colecţii a surselor de informare şi documentare.
DIB îşi fixează politica de dezvoltare a colecţiilor în funcţie de structura procesului didactic şi
direcţiile cercetării ştiinţifice la ULIM:
Dezvoltarea resurselor documentare şi informaţionale ale DIB este condiţionată de următorii
factori (3, p. 5-6):
 politica economică, educaţională şi culturală a statului;
 profilul şi perspectivele dezvoltării procesului educaţional şi de cercetare la ULIM;
 orientarea pentru satisfacerea necesităţilor info-documentare ale comunităţii
universitare;
 resursele materiale şi financiare disponibile;
 resursele documentare şi informaţionale existente la DIB;
 cooperarea cu bibliotecile mari din republică;
 spaţii funcţionale etc
PDR este bazată pe un sistem de informaţii şi studii, acestea parvenind din următoarele
surse:
 planurile de învăţământ ale facultăţilor;
 planurile şi temele de cercetare ştiinţifică din cadrul Institutelor şi altor subdiviziuni;
 bibliografiile obligatorii şi facultative pentru fiecare disciplină;
 beneficiarii serviciilor informaţional-documentare, prestate de către DIB (cadre didactico-
ştiinţifice, studenţi).
DIB serveşte următoarele categorii de beneficiari:
 studenţi ai ciclului licenţă şi master (învăţământul de zi şi fără frecvenţă; instruirea la
distanţă);
 doctoranzi;
 cursanţi ai programelor de pregătire post-universitară;
 cadre didactice şi ştiinţifice universitare;
 alte categorii universitare (personal al contabilităţii, serviciul Resurse umane, bibliotecari
etc.);
 beneficiari externi (cercetători, specialişti – practicieni, studenţi, alte categorii)
Analiză comparată a intrărilor noi:
Pe parcursul anului 2008 DIB a dezvoltat resursele în funcţie de necesităţile procesului
didactic şi de cercetare, orientându-se pentru asigurarea accesului la capodoperele literaturii
naţionale şi mondiale, îmbunătăţind cultura generală a utilizatorilor, executând varietatea de
suporturi şi formate ale resurselor (2, p. 7).

În comparaţie cu anul 2007, se constată o diminuare a intrărilor noi în colecţiile DIB, în
deosebi la capitolul exemplare (- 221 exemplare). Implementând prevederile PDR,
completarea fondului este orientată spre dezvoltarea unei colecţii diverse după conţinut, după
titluri, prioritatea acordându-se numărului de titluri versus numere exemplare. Indicatorii statistici
la acest capitol au rămas aproape neschimbaţi, indiferent de faptul ca numărul total de intrări în
anul 2008 s-a diminuat:
Achiziţii de documente în anul 2008 (după genuri documente):
Colecţiile DIB sunt formate din documente pe diferite suporturi de fixare a informaţiei:
tipărituri, documente electronice şi alte produse de informare moderne ( multimedia, audio,
video etc.).
Caracteristica intrărilor după gen scoate în evidenţă importanţa publicaţiilor seriale ca
sursă importantă de informare şi documentare. Prioritare rămân totuşi cărţile ca gen document,
care constituie partea cea mai substanţială a fondului achiziţionat în anul 2008. Indicatorii
statistici ai anului 2008 ne permit sa conchidem asupra reducerii cantitative a intrărilor
autoreferatelor, tezelor de doctor. Pârghia de dirijare a acestor intrări însă nu ţine de
competenţa DIB:
Achiziţii de documente în anul 2008 (în funcţie de limba documentelor):
Analiza intrărilor documentelor în colecţiile DIB conform caracteristicii lingvistice
reliefează corespunderea acestora necesităţilor politicii de predare şi dezvoltare a limbilor la
Anul
Exemplare
intrate
Titluri
intrate
2008 2 865 1 119
2007 3 086 1 262
2006 2.649 1.031
Gen document
2008 2007
Schimbare
2008 (ex.)
ex. % din
vol.
achiziţii
2008
ex. % din
vol.
achiziţii
2007
Cărţi, broşuri 2 099 73,2 2 118 68,63 - 19
Seriale 599 21,0 635 20,57 - 36
Disertaţii 11 0,4 13 0,42 - 2
Autoreferate 113 3,9 215 6,96 - 102
Documente
electronice CD 43 1,5 89 2,88 - 46
Doc. cartografice,
AV
0 0 8 0,26 - 8
Non publicaţii 0 0 8 0,26 - 8
Total 2 865 100 3 086 100 - 221

ULIM. Prioritar au fost achiziţionate documente în limba română. Semnificativ este faptul, că în
anul 2008 a crescut numărul publicaţiilor achiziţionate în limbile franceză şi engleză, acestea la
rândul lor fiind limbi de studiu conform curriculumului educaţional:
Limba
documentelor
2008 2007 Schimbare
2007 (ex.)ex. % din vol.
achiz.
2007
ex. % din vol.
achiz.
2006
Limba română 2 029 70,8 2 386 77,32 - 357
imba rusă 378 13,2 325 10,53 + 53
Alte limbi străine:
limba franceză
limba engleză
limba germană
limba spaniolă
alte limbi
255
132
53
6
12
8,9
4,6
1,9
0,2
0,4
124
76
33
72
70
4,02
2,46
1,07
2,33
2,27
+ 131
+ 56
+ 20
- 66
- 58
Total 2 865 100 3 086 100 - 221
Achiziţii de documente în anul 2008 (în funcţie de conţinutul documentelor):
Cele mai multe documente, întrate în colecţiile DIB pe parcursul anului 2008, ţin de
domeniul istoriei şi relaţiilor internaţionale (comparativ cu 2007 numărul de publicaţii practic s-a
dublat), urmând: dreptul , filologia şi lingvistica. În comparaţie cu anul 2007 s-au amplificat
achiziţiile de manuale pentru domeniile: jurnalism şi comunicare publică, informatică şi
inginerie:
Conţinut
2008 2007 Schimbare
2007
(ex.)
ex. % din vol.
achiz.
2006
ex. % din vol.
achiz. 2007
Jurnalism şi Comunicare
publică
78 2,7 41 1,33 + 37
Psihologie şi Asistenţă Socială 196 6,8 152 4,93 + 44
Economie 277 9,7 434 14,06 - 157
Drept 592 20,7 674 21,84 - 82
Biomedicină şi şt. ale naturii 96 3,3 53 1,72 + 43
Filologie, lingv., literatură 416 14,5 573 18,56 - 157
Informatică. Inginerie 61 2,1 51 1,65 + 10
Istorie, Relaţii Internaţionale 663 23,2 346 11,21 + 317
Alte domenii 486 17,0 762 24,70 - 276
Total 2 865 100 3
086
100 - 221
Intrări DIB conform sursei de achiziţii:
Pentru o contabilizare comparată, sursele de achiziţii sunt divizate în două categorii:
cheltuieli pentru achiziţii din contul ULIM şi surse extra-muros (donaţii, proiecte, schimb etc.).
Din cuantumul total cheltuielile din bugetul ULIM pentru achiziţiile anului 2008 (inclusiv baza de

date Moldova actuală) constituie circa 47 %. 53% din documentele intrate au fost achiziţionate
prin intermediul altor surse: donaţii din partea cadrelor didactico-ştiinţifice ULIM, donaţii din
partea diferitor instituţii şi organizaţii, autorilor de publicaţii sau cititorilor DIB.
În mare parte colecţiile DIB s-au îmbogăţit în anul de referinţă prin intermediul Camerei
Naţionale a Cărţii. Graţie operativităţii intrării acestora în colecţiile DIB (diferenţa mică de timp
între editarea acesteia şi punerea la dispoziţia utilizatorilor, uneori chiar anticipând apariţia
publicaţiilor pe piaţa comercială), ele sunt apreciate/solicitate, chiar aşteptate, de către studenţi
şi cadrele ştiinţifico-didactice. Total din partea CNC au fost recepţionate pe parcursul anului
menţionat 255 exemplare publicaţii, inclusiv: cărţi – 189 exemplare, seriale – 66 exemplare.
Intrările anului 2008 în funcţie de sursa de achiziţie pot fi prezentate după cum urmează:
Sursa 2008 2007
ex. tit. ex. tit.
Cheltuieli ULIM:
virament cărţi 204 50 473 82
abonamente seriale
2007
488 70 395 80
achiziţii baze de
date
centrul editorial ULIM 225 9 123 5
cumpărare –vânzare
(acte)
35 28
transmise de către
facultăţi, catedre
0 0 181 177
Subtotal: 952 157 1172 344
Surse extra-muros: ex. tit. ex. tit.
schimb interbibliotecar 31 30 78 60
donaţii individuale 542 309 954 447
donaţii din partea
diferitor instituţii,
organizaţii
1168 473 735 292
Înlocuite de către cititori
(în schimbul celor
pierdute)
160 140 135 113
autogestiune DIB 12 10 12 6
Subtotal: 1913 962 1. 914 918
Achiziţii de baze de date pe parcursul anului:
 Moldova actuala
 achiziţii prin intermediul consorţiu-ului EIFL Direct Moldova

 abonament interbibliotecar pentru bazelle de date din Carolina de Nord, SUA (în cadrul
partenereatului interuniversitar) .
Donaţii reprezentative ale cadrelor didactico-ştiinţifice, structurilor ULIM:
 Centrul Cooperare Internaţională ULIM (152 titluri; director Gerhard Ohrband)
 Institutul de Cercetări Filologice şi Interculturale (350 titluri; director dr. habilitat Elena
Prus)
 rector, academician Andrei Galben (137 titluri)
 alţi universitari (P. Parasca, Gh. Postică, I. Borziac, M. Cernencu, A. Guţu, N. Sali etc.).
Concluzii:
Analiza intrărilor în colecţiile DIB în anul 2008 ne permite să conchidem următoarele:
 amplificarea rolului funcţional şi decizional al serviciului DEPASIR în procesul de
dezvoltare a resurselor
 asigurarea corespunderii colecţiilor cerinţelor utilizatorilor (accentul fiind pus pe planurile
de studiu şi programele analitice ale disciplinelor)
 acoperirea proceselor de evidenţă şi inventariere a resurselor documentare conform
prevederilor legale (conlucrare efectivă la acest capitol cu Contabilitatea ULIM)
 utilizarea prin cooperare a resurselor documentare şi informaţionale
 asigurarea transparenţei în dezvoltarea resurselor (funcţionarea Comisiei de profil a
DIB), implicarea mai insistentă a cadrelor didactico-ştiinţifice în activităţi consultative şi
informaţionale etc.)
 intensificarea activităţilor de promovare a colecţiei Seriale
 asigurarea securităţii şi gestionarea corectă a colecţiilor în condiţiile accesului liber la raft
(respectarea termenilor de inventariere a colecţiilor, corectitudinea inventarierii
serialelor; corectitudinea eliminărilor din fond, relaţii cu contabilitatea etc.)
 promovarea contribuţiilor universitarilor pentru completarea colecţiilor DIB
 depăşirea unor prevederi rigide ale cadrului de reglementare (donaţii, sponsorizări etc.),
asigurarea concordanţei între conţinutul donaţiilor şi necesităţile DIB.
Probleme manageriale de perspectivă: diversificarea surselor de completare a colecţiilor
DIB cu accent pe achiziţionarea cărţilor noi de pe piaţa editorială naţională şi internaţională;
conceptualizarea procesului de schimb de documente (fişier parteneri; analiza necesităţilor
etc.); accentuarea funcţiei patrimoniale a DIB (plenitudinea colecţiei „Publicaţii ale cadrelor
didactice ULIM”, „Depozit legal ULIM” etc.); promovarea continuă în comunitate a prevederilor
„Politicii de Dezvoltare a Resurselor Documentare şi Informaţionale DIB” (2, p. 13-14).

1. Agache, Catinca. Biblioteconomie – valori tradiţionale şi moderne. Vol. 1. Iaşi: Vasiliana ’98,
2007. 236 p. ISBN 978-973-113-051-4.
2. Departamentul Informaţional Biblioteconomic: productivitate, progres, putere: rap. de activitate
2008. Ch., 2009. 90 p.
3. Politica de Dezvoltare a Resurselor Documentare şi Informaţionale ale Departamentului
Informaţional Biblioteconomic. Ch., 2009. 13 p.
CĂRŢI BISERICEŞTI
DIN COLECŢIA DEPARTAMENTULUI INFORMAŢIONAL BIBLIOTECONOMIC
Dr. Igor Cereteu
The article reflects the analysis of representative aquisitions of manuscripts and prints,
that entered the DIB collections in 2008, appeared in various printing centers such as: Blaj,
Chişinău, Neamţ monastery, placed chronologically in the nineteenth century. In chronological
order these books are: Apostle (Blaj, printing Metropoliei, 1802), Liturghie (Chişinău,
Exarhicească printing, 1815), Ceasoslov (Neamţ monastery printing, 1833), Psaltire (Neamţ
monastery printing, 1843), Catehism creștinesc pre larg (Chişinău, Duhovnicească printing,
1844), Minei pe luna septembrie (Neamţ monastery printing, 1845), Evanghelie (Chişinău,
Duhovnicească printing, 1855), Ceasoslov (Neamţ monastery printing, 1858), Octoih (Chişinău,
Duhovnicească printing, 1862).
În ultimul timp se manifestă un interes sporit pentru valorile bibliofile, aflate în biblioteci
personale, de profil sau ale bisericilor. Cărţile vechi bisericeşti sau laice au fost şi sunt
costisitoare, dar valoarea lor istorico-socială este inestimabilă.
Importanţa acestor cărţi constă şi în faptul, ca însemnările posesorilor de multe ori pot fi
considerate adevărate surse istorice. Autorii notelor scriau pentru „ca să să ştie” sau că „mâna
va putrezi, iar slova în veci va trăi”. Consemnările manuscrise au un caracter destul de variat ca
tematică. Prin intermediul acestora pot fi restabilite itinerarele pe care s-au deplasat cărţile în
timp, pot fi constatate şi confirmate unele fenomene naturale, cutremure de pămţnt, epidemii,
calamităţi, evenimente istorice, pot fi aflate date inedite despre personalităţi, restaurarea
locaşelor de cult, documentele propriu-zise ne-identificând astfel de informaţii. Chiar şi fără
aceste însemnări, prezenţa lor în bibliotecile şi fondurile de profil din Republica Moldova
confirmă ca ele au circulat la est de Prut şi au avut menirea să păstreze credinţa creştină
ortodoxă şi limba română în regiunile înstrăinate.
Anul 2008 este semnificativ pentru DIB, pentru întreaga comunitate universitară prin
achiziţiile reprezentative de manuscrise şi tipărituri de valoare istorică. Acest eveniment a avut
loc prin contribuţia Rectorului ULIM, amplasând astfel DIB alături de instituţiile informaţional-
bibliotecare, muzee, arhive deţinătoare de valori documentare, parte componentă a Memoriei
Moldovei.
În anul 2008 pentru colecţiile DIB au fost achiziţionate nouă cărţi bisericeşti (în limba
română), apărute în diferite centre tipografice, ca: Blaj, Chişinău, mănăstirea Neamţ, încadrate
cronologic în secolul al XIX-lea. În ordine cronologică aceste cărţi sunt: Apostol (Blaj, tipografia
Mitropoliei, 1802), Liturghie (Chişinău, tipografia Exarhicească, 1815), Ceasoslov (tipografia

mănăstirii Neamț, 1833), Psaltire (tipografia mănăstirii Neamț, 1843), Catehism creștinesc pre
larg (Chişinău, tipografia Duhovnicească, 1844), Minei pe luna septembrie (tipografia mănăstirii
Neamț, 1845), Evanghelie (Chişinău, tipografia Duhovnicească, 1855), Ceasoslov (tipografia
mănăstirii Neamț, 1858), Octoih (Chișinău, tipografia Duhovnicească, 1862).
În ceea ce priveşte segmentele geografice pe care s-au deplasat în timp, este mai greu
de stabilit, din cauza că majoritatea lor nu posedă însemnări ale posesorilor. Putem constata
doar că unele dintre ele s-au aflat în nordul Moldovei, în oraşele Suceava şi Piatra Neamţ, iar de
acolo, vândute sau dăruite, au ajuns în localităţile de la est de râul Prut.
Este important ca tipăriturile, care urmează, să fie reflectate în cataloagele naţionale de
carte veche, pentru a asigura circulaţia informaţiei, identificarea şi valorificarea acestora.
APOSTOL, BLAJ, TIPOGRAFIA MITROPOLIEI, 1802.
Titlul cărţii: Apostol. Acum a doao oară s-au aşezat şi tipărit după rânduiala Besearicii
Răsăritului, supt stăpânirea prea înălţatului împărat al romanilor Franţisc al doilea, craiul
apostolicesc, mare prinţip al Ardealului şi cealealalte. Cu blagosloveniia mării sale prea
luminatului şi prea sfinţitului domnului domn Ioann Bobb vlădicul Făgăraşului. În Blaj la
Mitropolie. Anul de la Naşterea lui H(risto)s. 1802 (Cu tipariul seminariului).
Note generale: Exemplarul conţine 1 f. t. + 206 p. Dimensiunile cărţii: 32,5 x 22 x 2,5 cm.
Pagină culeasă: 25,5 x 15,5 cm. Cartea nu are coperţi şi cotor şi este desprinsă în mai multe
locuri. Foaia de titlu este încadrată într-un portal. Pe centru sus - chipul lui Iisus Hristos
binecuvântând, prin părţi - chipurile celor patru evanghelişti. Gravurile sunt semnate de Sandul
tipograf. Pe verso foii de titlu - gravură cu chipul Sfântului Evanghelist Luca. Urme de cheutori.
Text pe o coloană în negru şi roşu cu 42 de rânduri pe pagină, încadrat în chenar de linii.
Frontispicii, iniţiale, viniete.
Bibliografie: BRV, II, nr. 644, p. 433.
LITURGHIE, CHIŞINĂU, TIPOGRAFIA EXARHICEASCĂ, 1815.
Titlul cărţii: Întru slava sfintei, cei de o fiinţă, de viaţă făcătoarei şi nedespărţitei Troiţe, a
Tatălui, şi a Fiiului, şi a Sfântului Duh. Cu porunca prea blagocestivului singur stăpânitoriului
marelui domnului nostru împăratului Alexandru Pavlovici a toată Rossiia; în fiinţa soţiei sale
prea blagocestivei doamne împărătesei Elisavetei Alexievnei şi a maicii lui prea blagocestivei
doamne împărătesei Marii Feodorovnei; şi în fiinţa bine credinciosului domn ţesarevici şi a
marelui cneaz Constantin Pavlovici şi a soţiei sale bine credincioasei doamne marei cneaghine
Aneii Feodorovnei; şi a bine credincioşilor domni marilor cneji Nicolae Pavlovici şi Mihail
Pavlovici; şi a bine credincioasei doamne marei cneaghine Mariei Pavlovni şi a soţului ei; şi în
fiinţa bine credincioasei doamne marei cneaghine Ecaterinei Pavlovni; şi a bine credincioasei
doamne marei cneaghine Anei Pavlovni. Iară cu blagoslovenia prea sfântului îndreptătoriului
Sinod şi a prea osfinţitului Gavriil Exarh Mitropolit Chişinăului şi Hotinului s-au tipărit cartea
aceasta ce se numeşte Liturghie în exarhiceasca tipografie a Basarabiei ce se află în sfânta

Mitropolie a Chişinăului şi a Hotinului în Chişinău. La anul de la facerea lumii 7323. Iar de la
Naşterea cea după trup a lui Dumnezeu Cuvântul, 1815. Indictionul 3, în luna lui avgust.
Note generale: Exemplarul conţine 1 f. t. + 5 f. + 9 f. + 187 f. (lipsesc foile 1-92 numerotate).
Dimensiunile cărţii: 34,5 x 21 x 3 cm. Pagină culeasă: 21 x 13 cm. Scoarţele sunt din lemn,
îmbrăcat în piele de culoare cafenie. Pe marginile coperţilor - chenar liniar şi floral, aplicat prin
presare. Pe centrul primei coperte - o compoziţie florală care formează o cruce. Cotorul din
piele este deteriorat în partea de sus. Cartea este desprinsă în mai multe locuri şi foile unele de
altele. Urme de cheutori. Text pe o coloană în negru şi roşu, caractere de două mărimi cu 30-31
şi respectiv 36 de rânduri pe pagină. Cu roşu este doar până la f. 104. Pagina culeasă este
încadrată în două rânduri de chenare. F. 1 de titluv + 4 f. numerotate conţin o predoslovie
semnată de Gavriil Bănulescu-Bodoni. F. 4v – 5r – tabla de materii. Pe f. 5v – icoana Cina cea
de taină. Pe 9 f. numerotate Rânduiala vecernii ceii mici după Tipic. Gravuri, frontispicii, viniete,
filigrane.
Bibliografie: BRV, II, nr. 879, p. 119; CM, II, nr.4, p. 57-59.
CEASLOV, TIPOGRAFIA MĂNĂSTIRII NEAMŢ, 1833.
Titlul cărţii: Întru slava lui Dumnezeu, celui în Treime slăvit. Acum de nou dupre izvodul cel
îndreptat mai nainte întracestaş feliu tipărit în zilele bine credinciosului singur stăpânitoriului şi a
toată pravoslavnica creştinătate apărătoriului marelui domn şi împărat Nicolae Pavlovici a toată
Rossiia ş. c. l., ş. c. l. Cu blagosloveniia şi ajutoriul prea osfinţitului şi de Dumnezeu alesului
Arhiepiscop şi Mitropolit al Sucevii şi al Moldavii şi Cavaler, chirio chir Veniamin. Prin osârdiia şi
silinţa prea cuviosului arhimandrit şi stareţ al sfintelor Monastiri Neamţului şi Secului chir
Dometian. În sfânta Monastire Neamţul. La anul de la Hristos 1833. De shimonahul Isaia
tipograful.
Note generale: Exemplarul conţine 3 f nn + 331 f. Lipseşte foaia de titlu. Reprodus după Cartea
Moldovei, II, (48), Chişinău, 1992, p. 109. Dimensiunile cărţii: 28,5 x 20 x 5,5 cm. Pagină
culeasă: 21,7 x 13,5 cm. Coperţile sunt din carton, îmbrăcat în pânză de culoare neagră.
Cotorul este din pânză cafenie, deteriorat. Foile sunt rupte la colţuri, desprinse unele de altele.
Text pe o coloană cu negru şi roşu, cu 33 de rânduri pe pagină. Textul este încadrat în chenar
identic cu cel din Liturghia de la Chişinău din 1815. Frontispicii, iniţiale, viniete. Cartea necesită
restaurare. Gravuri: f. 164v – Iisus Hristos învăţător, de Ghervasie Monah, 1833; f. 184v – Buna
Vestire, de Theodosie Monah, 1833; f. 198v – Adormirea Maicii Domnului, de Ghervasie
Monah, 1821; f. 225v – S(fântul) Ioann Înaintemergător; f. 237v – S(fân)tul Ierarh Nicolae, de
Theodosie M(ona)h, 1833; f. 267v – Sfântul Marele Mucenic Ioann de la Suceava, de
Theodosie Monah, 1833; f. 290 – Îngerul păzitor, f. 294v – Soborul Arhanghelilor de
Gherv(a)s(ie), 1833.
Însemnări: Pe forzaţul II - o însemnare din care se poate citi doar: „Piatra Neamţ 1960”

Bibliografie: BRM, I, nr. 11663, p. 643; CM, II, nr.48, p. 109-110.
PSALTIRE, TIPOGRAFIA MĂNĂSTIRII NEAMŢ, 1843.
Titlul cărţii: Psaltirea prorocului şi împăratului David. Acum iarăşi întru acest chip tipărită dupre
izvodul cel dintâiu în zilele prea luminatului nostru domn Mihail Grigoriu Sturza v(oie)vod. Cu
voia şi slobozeniia şi a prea cinstitului comitet. Prin osârdiia prea cuvios(ului) arhimandrit şi
stareţ al sfin(telor) Monastiri Neamţului şi Secului chir Venedict. În sfânta Monastire Neamţul.
Cu cheltuiala şi osteneala a ieroshimonah(ului) şi duhov(nicului) Isaia tipograf şi a ieromonului
Ghenadie Cămăraşul. În tipografia ce acum a treia oară înoită. De ieroshimonah Isaia duhovnic
şi tipograf. S(fânta) M(ănăstire) 1843.
Note generale: Exemplarul conţine 1 f. t. + 4 f. nn. + 200 f. Dimensiunile cărţii: 33 x 22 x 5 cm.
Pagină culeasă: 22,5 x 14,5 cm. Scoarţele sunt din lemn, piele cafenie. Chenar aplicat prin
presare. Pe centrul primei coperţi - un medalion de formă ovală, fiind imprimat chipul sf. David.
Pe centrul coperţii a doua - o floare cu 10 petale, aplicată prin presare. Cotorul este din piele cu
imprimări florale. Coperţile şi cotorul sunt desprinse de carte. Lipseşte o foaie din cele 5
nenumerotate de la începutul cărţii. Urme de cheutori. Foaia de titlu este încadrată în chenar
din flori cu chipuri ale sfinţilor. Pe verso foii de titlu - gravură cu scena Înălţării Domnului. Pe
următoarele 9 pagini Instrucţiuni cum se citeşte Psaltirea pentru preoţi, monahi şi tuturor
creştinilor. Pe verso foii 5 nn. gravură cu chipul Sfântului Proroc David. Frontispicii, iniţiale de
dimensiuni mari, viniete. Text cu negru. Culoarea roşie este utilizată doar la începuturile
capitolelor sau la Cadisme. Text pe o coloană, caractere de două mărimi cu 25 şi peste 37 de
rânduri pe pagină. Textul este încadrat în chenar de linii. Gravuri în text semnate de Theodosie
monah 1832 şi 1833, monah Ghervasie 1817.
Însemnări: F. 1-10: „<Această carte> iaste a bisăricii din satul Brusturii ţinut Sucevii, unde se
prăznueşte hramul Sfinţilor Mai Marilor Voievozi Mihail şi Gavriil, cumpărată cu treizeci şi opt lei
din banii cutii bisăricii prin mine iscălitul Ion dascalul, anul 1850, luna iunii 18 zili”.
Pe o foaie curată la sfârşitul cărţii: I. „Cu mila lui Dumnezău şi ... naţională s-au cumpărat
această Psalteri di iscălitul P. Constantin”.
II„Să ştii di când s-au cutremurat pământul, noptia la 10 ciasuri di nopti a lunii deche(mvrie),
anul 1862 și mulți oamini au căzut în acel timp, cari di asăminea întâmplări s-au însămnat di
iscălit P.Constantin”.
III. „Să să ştii di când au răposat preuteasa preutului la anul 1877, la mart 7”.
Bibliografie: BRM, III, nr. 49466, p. 1088; CM, II, nr. 78, p. 134-136.
CATIHIZISUL CREŞTINESC PRE LARG, CHIŞINĂU, TIPOGRAFIA DUHOVNICEASCĂ,
1844.
Titlul cărţii: Catihizisul creştinesc cel pre larg a pravoslavnicii catoliceştii a Răsăritului Biserici.
S-au cercetat şi s-au îmbunătăţit de prea sfântul îndreptătoriul Sinod şi s-au tipărit pentru a să

Symposia investigatio bibliotheca, editia 2009

Symposia investigatio bibliotheca, editia 2009

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (20)

Similar to Symposia investigatio bibliotheca, editia 2009

Similar to Symposia investigatio bibliotheca, editia 2009 (20)

More from DIB ULIM

More from DIB ULIM (20)

Recently uploaded

Recently uploaded (6)

Symposia investigatio bibliotheca, editia 2009