DIB ULIM, profile picture
Uploaded byDIB ULIM
433 views

Symposia investigatio bibliotheca, editia 2011

Volumul Simposia Investigatio Bibliotheca 2011, coordonat de Andrei Galben și echipa sa, este dedicat prezentării rezultatelor cercetărilor în domeniul biblioteconomiei, incluzând articole despre cultura informației, parteneriatele bibliotecilor universitare, și statisticile activităților acestora. Lucrarea reunește contribuții relevante din diverse instituții, promovând bunele practici și cercetarea științifică în comunitatea bibliotecară. Această ediție subliniază importanța colaborării și accesului la resursele bibliotecii, îmbunătățind astfel experiența utilizatorilor și eficiența instituțiilor bibliotecare.

Embed presentation

Download to read offline
1 / 107
2 / 107
3 / 107
4 / 107
5 / 107
6 / 107
7 / 107
8 / 107
9 / 107
10 / 107
11 / 107
12 / 107
13 / 107
14 / 107
15 / 107
16 / 107
17 / 107
18 / 107
19 / 107
20 / 107
21 / 107
22 / 107
23 / 107
24 / 107
25 / 107
26 / 107
27 / 107
28 / 107
29 / 107
30 / 107
31 / 107
32 / 107
33 / 107
34 / 107
35 / 107
36 / 107
37 / 107
38 / 107
39 / 107
40 / 107
41 / 107
42 / 107
43 / 107
44 / 107
45 / 107
46 / 107
47 / 107
48 / 107
49 / 107
50 / 107
51 / 107
52 / 107
53 / 107
54 / 107
55 / 107
56 / 107
57 / 107
58 / 107
59 / 107
60 / 107
61 / 107
62 / 107
63 / 107
64 / 107
65 / 107
66 / 107
67 / 107
68 / 107
69 / 107
70 / 107
71 / 107
72 / 107
73 / 107
74 / 107
75 / 107
76 / 107
77 / 107
78 / 107
79 / 107
80 / 107
81 / 107
82 / 107
83 / 107
84 / 107
85 / 107
86 / 107
87 / 107
88 / 107
89 / 107
90 / 107
91 / 107
92 / 107
93 / 107
94 / 107
95 / 107
96 / 107
97 / 107
98 / 107
99 / 107
100 / 107
101 / 107
102 / 107
103 / 107
104 / 107
105 / 107
106 / 107
107 / 107
UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAŢIONALĂ DIN MOLDOVA DEPARTAMENTUL INFORMAŢIONAL BIBLIOTECONOMIC SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA Ediţia 2011 Anuar Chişinău 2011
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 2 CZU SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA Director publicaţie: Academician, prof. univ., dr. hab. Andrei GALBEN Redactor responsabil: Ludmila CORGHENCI Responsabil pentru ediţie: Zinaida SOCHIRCĂ Colegiul de redacţie: conf. univ., dr. Ana Guţu, conf. univ., dr. Mihai Cernencu, conf. univ., dr. Svetlana Rusnac, Sha Li Zhang, PhD, assistant dean (UNC Greensboro, North Carolina, USA), conf. univ., dr. Lidia Kulikovski, mg. Zinaida Sochircă, drd. Monica Avram (Târgu-Mureş, România), Arja Mantykangas, PhD, lecteur (Boras, Suedia) Abstracte în limba engleză: Zinaida Sochircă, MA Machetare: Victoria Moşneaga Volumul a fost recomandat pentru publicare de către Consiliul Coordonator DIB (proces verbal nr. 2 din 25 martie 2011) şi Senatul ULIM (proces verbal nr. 3 din 30 martie 2011) © ULIM, 2
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 3 SUMAR Confluenţe: cultura informaţiei, produse şi servicii, acces la resursele bibliotecii universitare ori În loc de Prefaţă (Ludmila Corghenci). …7 Bibliotecile universitare: context statistic. Parteneriate în dezvoltarea resurselor Ludmila Costin Mesajul Preşedintelui Asociaţiei Bibliotecarilor din Republica Moldova ……….. 8 Ecaterina Zasmenco Bibliotecile universitare în contextul anului 2010: repere analitico-sintetice ……….. 9 Zinaida Sochircă Parteneriate pentru dezvoltarea colecţiilor: instituirea la DIB a colecţiilor Ambasadelor, acreditate în Republica Moldova ..…….. 20 Tatiana Levinţa Dezvoltarea resurselor documentare – reflecţia a nivelului culturii informaţiei ..……. 28 Accesul Deschis la Informaţie: experienţe şi metodologii Stephen H. Dew NC DOCKS: The Institutional Repository for the University Library of North Carolina at Greensboro ...…….36 Creativitatea bibliotecarilor. Cercetarea în biblioteca universitară Ludmila Corghenci Cercetarea biblioteconomică la ULIM: componentă integrantă a cercetării universitare ..……. 42 Elena Ţurcan Творчество – характерная профессиональная черта университетского библиотекаря ……… 51
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 4 Irina Cerneauscaite Profesia de Bibliotecar în viziunea Bibliotecarului: pe marginea rezultatelor unui sondaj ……… 57 Cultura informaţiei şi a învăţării permanente Natalia Ghimpu Noul Utilizator DIB: orientare către Utilizatorul WEB 2.0? .…….. 66 Tatiana-Adriana, Oprescu Cultura informaţiei şi învăţarea pe parcursul întregii vieţi …72 Angela Nagornaia Formarea culturii informaţiei şi a învăţării permanente în biblioteca universitară .…..…80 Biblioteca şi spaţiul virtual Victoria Moşneaga, Sergiu Burac Diseminarea informaţiei despre resursele, serviciile şi produsele DIB prin intermediul reţelelor informaţionale de socializare ….…86 Tatiana Panaghiu Promovarea publicaţiilor instituţionale şi de autor, editate în cadrul ULIM, în spaţiul bibliografic virtual …….. 91 Valentina Chitoroagă, Ludmila Corghenci Index Translationum – repertoriu bibliografic mondial de traduceri în sprijinul informării şi cercetării …….. 97 Autorii materialelor, incluse în Symposia Investigatio Bibliotheca ……. 103 Recenzenţii articolelor, inserate în Symposia Investigatio Bibliotheca .…… 105 Ghid pentru autori: cerinţe faţă de manuscrise …..… 106
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 5 ABREVIERI UTILIZATE: ABRM Asociaţia Bibliotecarilor din Republica Moldova AGEPI Agenţia de Stat pentru Protecţia Intelectuală AMTAP Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice ASEM Academia de Studii Economice din Moldova BC Biblioteca Congresului, SUA CBN Consiliul Biblioteconomic Naţional CI Clinica Informaţională DIB CID AGEPI Centrul de Informare şi Documentare al AGEPI CID ULIM Centrul de Informare şi Documentare ULIM CRETI Centrul Resurse Electronice şi Tehnologii Informaţionale CT nr.1 Comitetul Tehnic nr.1 „Biblioteconomie. Informare. Documentare” CZU Clasificarea Zecimală Universală DEPASIR Serviciul Dezvoltarea şi Prelucrarea analitico- sintetică a Resurselor Documentare şi Informaţionale DIB Departament Informaţional Biblioteconomic DL ULIM Depozit Legal ULIM DSI Diseminarea Selectivă a Informaţiei MP Managementul Proiectului OMPI Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale OMS Organizaţia Mondială a Sănătăţii PASRDI Oficiul Prelucrarea analitico-sintetică a resurselor informaţionale şi documentare PDRI Politica de Dezvoltare a Resurselor Documentare şi Informaţionale DIB PI Proprietate intelectuală PS Plan Strategic SIBD Serviciul Informare Bibliografică şi Documentară SIBIMOL Sistemul Informaţional Integrat al Bibliotecilor din Republica Moldova SL Sală de Lectură
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 6 SPB Sistemul publicaţiilor bibliografice ale Departamentului Informaţional Biblioteconomic SPL Sală Polivalentă de Lectură UASM Universitatea Agrară de Stat din Moldova ULIM Universitatea Liberă Internaţională din Moldova UPS Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” USEFS Universitatea de Stat de Educaţie Fizică şi Sport USM Universitatea de Stat din Moldova USMF Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” UTM Universitatea Tehnică din Moldova
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 7 CONFLUENŢE: CULTURA INFORMAŢIEI, PRODUSE ŞI SERVICII, ACCES LA RESURSELE BIBLIOTECII UNIVERSITARE ORI ÎN LOC DE PREFAŢĂ Prezenta ediţie a anuarului Symposia Investigatio Bibliotheca inserează materialele, prezentate în cadrul reuniunii ştiinţifice cu genericul „Confluenţe: cultura informaţiei, produse şi servicii, acces la resursele bibliotecii universitare”,, ţţiinnuuttăă llaa 2288 iiaannuuaarriiee 22001111,, îînn ccaaddrruull UUnniivveerrssiittăăţţiiii LLiibbeerree IInntteerrnnaaţţiioonnaallee ddiinn MMoollddoovvaa.. AAcceesstteeaa ssuunntt aaxxaattee ppee ssuubbiieecctteellee::  pprreezzeennţţee aallee bbiibblliiootteecciilloorr uunniivveerrssiittaarree,, rreefflleeccttaattee pprriinn pprriissmmaa iinnddiiccaattoorriilloorr ssttaattiissttiiccii şşii ddee ppeerrffoorrmmaannţţăă  ddeezzvvoollttaarreeaa rreessuurrsseelloorr ddooccuummeennttaarree pprriinn ppaarrtteenneerriiaattee  rroolluull şşii llooccuull ccuullttuurriiii iinnffoorrmmaaţţiieeii şşii aa îînnvvăăţţăărriiii îînn ffoorrmmaarreeaa ssppeecciiaalliissttuulluuii  ccrreeaattiivviittaatteeaa bbiibblliiootteeccaarriilloorr,, pprreezzeennttaarreeaa rreezzuullttaatteelloorr ssttuuddiiiilloorr pprriivviinndd ssttaattuuttuull pprrooffeessiiuunniiii ddee bbiibblliiootteeccaarr,, ffoorrmmaarreeaa uuttiilliizzaattoorruulluuii nnuu nnuummaaii ddrreepptt ccoonnssuummaattoorr,, ddaarr şşii pprroodduuccăăttoorr ddee ccoonnţţiinnuuttuurrii  ooppttiimmiizzaarreeaa cceerrcceettăărriiii bbiibblliiootteeccoonnoommiiccee îînn ccoonntteexxttuull cceelleeii uunniivveerrssiittaarree  llăărrggiirreeaa aacccceessuulluuii llaa rreessuurrsseellee,, sseerrvviicciiiillee,, pprroodduusseellee ddee bbiibblliiootteeccăă ((îînn ddeeoosseebbii –– aa ppuubblliiccaaţţiiiilloorr ccaaddrreelloorr ddiiddaaccttiiccoo-- şşttiiiinnţţiiffiiccee)) pprriinn pprroommoovvaarreeaa aacccceessuulluuii ddeesscchhiiss,, aa pprreezzeennţţeeii ppuubblliiccaaţţiiiilloorr iinnssttiittuuţţiioonnaallee şşii ddee aauuttoorr îînn ssppaaţţiiuull bbiibblliiooggrraaffiicc vviirrttuuaall,, pprreeccuumm şşii ddiisseemmiinnaarreeaa iinnffoorrmmaaţţiieeii îînn rreeţţeelleellee ddee ssoocciiaalliizzaarree şşii ccoommuunniiccaaţţiioonnaallee.. EExxpplloorraarreeaa aacceessttoorr ssuubbiieeccttee,, ddee oo îînnaallttăă ţţiinnuuttăă şşttiiiinnţţiiffiiccăă,, eessttee oorriieennttaattăă ppeennttrruu aauuggmmeennttaarreeaa pprroocceessuulluuii ddee sseerrvviirree iinnffoorrmmaaţţiioonnaall-- bbiibblliiootteeccaarrăă aa ssffeerreeii eedduuccaaţţiioonnaallee.. AAvvâânndd oo ddeeoosseebbiittăă iimmppoorrttaannţţăă ddaattoorriittăă ffuunnddaammeennttuulluuii tteeoorreettiicc şşii eexxppeerriimmeennttaall,, ffoolloossiirriiii uunneeii aammppllee iinnffoorrmmaaţţiiii ddeessccrriippttiivv--mmeettooddoollooggiiccee,, vvoolluummuull ddeevviinnee oo iinnvviittaaţţiiee ddeesscchhiissăă ppeennttrruu ppeerrssoonnaalluull pprrooffeessiioonnaall şşii ssppeecciiaalliizzaatt aall bbiibblliiootteecciilloorr,, ppeennttrruu mmaannaaggeerrii,, pprreeccuumm şşii ppeennttrruu ffaaccttoorriiii ddee ddeecciizziiee.. LLuuddmmiillaa CCoorrgghheennccii
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 8 MESAJUL PREŞEDINTELUI ASOCIAŢIEI BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA Stimaţi colegi! DIB ULIM s-a manifestat pe parcursul anilor ca o instituţie biblioteconomică cu autentice experienţe în cercetarea ştiinţifică biblioteconomică. Echipa DIB, o echipă consolidată şi inovativă, răspunde creativ tuturor provocărilor timpului. Astfel, reorientându-şi ciclul de activităţi ştiinţifice conform conceptului universitar, începând cu anul 2009, DIB organizează cu succes la început de an sesiunea ştiinţifică de comunicări Symposia Investigatio Bibliotheca, care dă startul reuniunilor profesionale ştiinţifice în comunitatea biblioteconomică. Ajunsă la a treia ediţie, Symposia s-a dovedit a fi o reuşită din toate punctele de vedere: amplifică promovarea experienţelor reprezentative ale DIB în comunitate, intensifică activitatea de cercetare ştiinţifică, reliefează subiecte actuale domeniului biblioteconomic, demonstrează o largă deschidere profesională şi disponibilitatea permanentă de a-şi împărtăşi bunele practici. În fiecare an, cei prezenţi la Symposia urmăresc evoluţia şi dezvoltarea instituţiei DIB, admiră performanţele, maturitatea profesională a echipei, ce impresionează comunitatea servită prin calitatea, diversitatea produselor şi a serviciilor informaţionale prestate. Venim întotdeauna cu plăcere la activităţile organizate de DIB, la care persistă o atmosferă optimă de comunicare profesională, o ambianţă plăcută şi prietenoasă. Vă dorim succes în desfăşurarea lucrărilor conferinţei, realizări frumoase şi rodnice, sănătate, inspiraţie, creativitate şi ascensiune permanentă. Cu înalte consideraţiuni, Ludmila Costin, preşedinte ABRM
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 9 BIBLIOTECILE UNIVERSITARE ÎN CONTEXTUL ANULUI 2010: REPERE ANALITICO-SINTETICE Ecaterina ZASMENCO, Biblioteca Centrală Universitară, USM Abstract: This article reflect the results of the investigation, based of statistical reports of the activity of twelve university libraries for 2010. The author present the indicators of: collections, public relations, professional and specialized human recourses for libraries. Keywords: university library, library statistic, performance indicators, etc. Cuvinte-cheie: bibliotecă universitară, statistici de bibliotecă, indicatori de performanţă. Datele statistice stau la baza raportărilor statistice, rapoartelor şi programelor de activitate, diverselor analize care reflectă activitatea bibliotecii, inclusiv şi argumentării numărului necesar de personal. Statistica este necesară pentru o apreciere reală a tendinţelor de dezvoltare a bibliotecilor, contrapunerii şi comparării activităţii şi depistării problemelor interne. În fine totalitatea indicatorilor este utilizată sistematic de către managerii superiori ai bibliotecilor în analiza activităţii în scopul perfecţionării ulterioare a tehnologiilor şi prognozării sistemice a managementului de bibliotecă. Prin prezenta cercetare se urmăreşte scopul de a elucida selectiv situaţia statistică privind bibliotecile universitare (12 instituţii). Rezultatele înregistrate în activitatea bibiliotecilor se referă la anii 2008-2010. Pentru realizarea scopului ne-am propus următoarele obiective:  evidenţierea prin indicatori statistici şi de performanţă generalizaţi a dinamicii în timp a bibliotecilor universitare  reflectarea dinamicii activităţii fiecărei biblioteci supuse analizei statistice.
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 10 Datele sunt culese din Rapoartele statistice anuale (formularul № 6-c) pe care bibliotecile le prezintă Bibliotecii Centrale a USM, aceasta fiind abilitată cu funcţia de cumulare, contabilizare şi prelucrare a indicatorilor şi prezentarea raportului cumulativ Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova. Datele prezentate reflectă indicatorii ce ţin de compartimentele: colecţii, utilizarea bibliotecii, personal specializat şi profesional de bibliotecă. Selectarea acestor indicatori este determinată de faptul că aceştia sunt prezentaţi unitar şi uniform. Deasemenea datele sunt abordate şi în aspectul indicatorilor de performanţă: achiziţii per utilizator, intrări per utilizator, consultări pe loc şi împrumuturi per utilizator, utilizatori per angajat, consultări pe loc şi împrumuturi per angajat de bibliotecă. Datele acumulate sunt grupate pe indicatori şi ani şi prezentate în tabele care reflectă situaţia pentru fiecare bibliotecă în parte, precum şi date generalizate şi media calculată pe biblioteci în ansamblu. Tabelul 1 ne prezintă indicatorii generalizaţi, ce ţin de compartimentul „Utilizarea bibliotecilor universitare”. În ansamblu, remarcăm o descreştere a indicatorilor statistici de la an la an. Tabel 1. Utilizarea bibliotecilor universitare Perioada Număr utilizatori Număr intrări (vizite) Număr exemplare împrumutate, consultate Număr exemplare achiziţionate 2008 112 952 3 178 617 6 005 090 83 701 2009 110 315 3 070 719 5 362 254 68 520 2010 103 256 2 731 418 5 160 981 65 331 / 14 739 E necesar să ţinem cont de faptul, că numărul de utilizatori în instituţiile de învăţământ superior este determinat de planul de înmatriculare a candidaţilor la studii, din acest motiv urmărindu-se varierea acestui indicator. Acest indice, într-o măsură anumită,
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 11 influenţează numărul de intrări şi numărul de consultări pe loc, împrumuturi, sesiuni. Referindu-ne la numărul de exemplare achiziţionate, care la fel este în descreştere, vom menţiona că acest indicator este în dependenţă directă de resursele financiare alocate de administraţiile universităţilor în acest scop şi care sunt mult prea reduse pentru a satisface necesităţile informaţionale şi documentare ale utilizatorilor. Pentru anul 2010 tabelul reflectă datele privind atât volumele, cât şi titlurile achiziţionate. În cazul multor biblioteci universitare peste 50% din achiziţii sunt provenite din donaţii. Următoarele tabele reflectă situaţia în dinamică pentru fiecare bibliotecă universitară prin prizma indicatorilor: utilizatori, intrări, consultări şi împrumuturi. Tabel 2. Utilizatorii bibliotecilor universitare Denumirea instituţiilor Perioada 2008 2009 2010 Biblioteca AMTAP 2 648 2 537 2 807 Biblioteca Centrală USM 20 683 21988 20 827 Biblioteca Republicană Ştiinţifică Agricolă a UASM 6 925 5 500 5 466 Biblioteca Tehnico- Ştiinţifică a UTM 23 209 22 197 21 625 Biblioteca Ştiinţifică ASEM 16 713 13 184 12 658 Biblioteca Ştiinţifică Medicală a USMF „N.Testemiţeanu” 10 035 9 948 10 102 Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „A.Russo”, Bălţi 13 276 11 586 9 982 Biblioteca UPS „I.Creangă” 5 515 5 412 5 328 Biblioteca USEFS 3 000 3 302 3 350
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 12 Biblioteca US “B.P.Hasdeu”, Cahul 2425 3 168 2 372 Biblioteca Universităţii de Stat, Comrat 2 523 2 176 1 948 Departamentul Informaţional Biblioteconomic ULIM 6 000 9 317 6 791 TOTAL 118 952 119 632 110 047 Tabel 3. Intrări (vizite) Denumirea instituţiilor Perioada 2008 2009 2010 Biblioteca AMTAP 132 075 128 347 124 517 Biblioteca Centrală USM 760 262 901 467 606 859 Biblioteca Republicană Agrară a UASM 92 536 81 792 72 096 Biblioteca Tehnico- Ştiinţifică a UTM 508 650 523 770 530 085 Biblioteca Ştiinţifică ASEM 285 026 200 802 178 292 Biblioteca Ştiinţifică Medicală a USMF „N.Testemiţeanu” 257 022 230 900 233 650 Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „A.Russo”, Bălţi 588 281 552 532 543 637 Biblioteca UPS „I.Creangă” 177 287 166 333 183 100 Biblioteca USEFS 16 146 16 929 19 809 Biblioteca US “B.P.Hasdeu”, Cahul 32 476 39 864 25 001 Biblioteca Universităţii de Stat, Comrat 71 405 37 197 30 135 Departamentul Informaţional Biblioteconomic ULIM 273 821 211 048 184 237 TOTAL 3 452 438 3 281 767 2 915659
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 13 Tabel 4. Împrumut, consultări pe loc ale documentelor Denumirea instituţiilor 2008 2009 2010 Biblioteca AMTAP 249 255 205 386 214 698 Biblioteca Centrală USM 1 305 826 988 977 929 667 Biblioteca Republicană Agrară a UASM 205 525 195 732 174 183 Biblioteca Tehnico- Ştiinţifică a UTM 893 185 910 190 942 245 Biblioteca Ştiinţifică ASEM 435 878 329 709 358 743 Biblioteca Ştiinţifică Medicală a USMF „N.Testemiţeanu” 514 106 622 321 512 109 Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „A.Russo”, Bălţi 1 470 558 1 411 678 1 390 398 Biblioteca UPS „I.Creangă” 323 485 301 730 318 370 Biblioteca USEFS 21 325 22 357 22 510 Biblioteca US “B.P.Hasdeu”, Cahul 90 245 11 584 67 357 Biblioteca Universităţii de Stat, Comrat 110 975 55 524 42 375 Departamentul Informaţional Biblioteconomic ULIM 384 727 307 066 188 326 TOTAL 6 389 817 5 669 320 5 349 307 În tabelul 5 sunt reflectate datele privind achiziţiile de documente, efectuate în fiecare bibliotecă. Pentru perioada anului 2010 indicatorii reflectă, alături de numărul de volume, numărul de titluri achiziţionate de către biblioteci. În comparaţie cu anul 2009, putem constata o îmbunătăţire nesemnificativă a indicatorilor statistici.
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 14 Tabel 5. Achiziţii de documente Denumirea instituţiilor Perioada 2008 (volume) 2009 (volume) 2010 ( volume/titluri) Biblioteca AMTAP 1 399 1 375 1 579/374 Biblioteca Centrală USM 8 380 6 761 6 812/856 Biblioteca Republicană Agrară a UASM 3 466 1 762 2 877/943 Biblioteca Tehnico- Ştiinţifică a UTM 22 183 12 917 21 014/1 179 Biblioteca Ştiinţifică ASEM 6 855 4 356 4 245/1 005 Biblioteca Ştiinţifică Medicală a USMF „N.Testemiţeanu” 15 549 22 401 10 136/427 Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „A.Russo”, Bălţi 14 105 10 967 9 867/5 769 Biblioteca UPS „I.Creangă” 5 602 3 263 2 714/878 Biblioteca USEFS 1 009 542 917/354 Biblioteca US “B.P.Hasdeu”, Cahul 1 486 871 1 669/1153 Biblioteca Universităţii de Stat, Comrat 802 680 642/393 Departamentul Informaţional Biblioteconomic, ULIM 2 865 2 625 2 859/1 408 TOTAL 86 566 71 145 68 190/16 147 O situaţie mai clară privind activitatea bibliotecilor universitare este prezentată prin intermediul indicatorilor relaţionali – de performanţă. Astfel, tabelele de mai jos prezintă atât indicatorii de performanţă în ansamblu pe biblioteci, cât şi pentru bibliotecile
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 15 analizate în parte. O concluzie comună pe marginea acestor indicatori - sunt în descreştere, situaţie cauzată de insuficienţa mijloacelor financiare şi materiale, resurselor documentare puse la dispoziţie de către biblioteci etc. Tabel 6. Indicatori de performanţă pentru bibliotecile universitare Perioada Intrări (vizite) per utilizator Împrumuturi per utilizator Achiziţii per utilizator Număr utilizatori per angajat Număr împrumuturi per angajat 2008 28.1 53.2 0.7 225 11 962 2009 27.8 48.6 0.6 231 11 242 2010 26,5 50,0 0,6 / 0,1 212 10 597 Tabel 7. Intrări (vizite) per utilizator Denumirea instituţiilor Perioada 2008 2009 2010 Biblioteca AMTAP 50 51 44 Biblioteca Centrală USM 38 41 29 Biblioteca Republicană Agrară a UASM 13 15 13 Biblioteca Tehnico-Ştiinţifică a UTM 22 24 25 Biblioteca Ştiinţifică ASEM 17 15 14 Biblioteca Ştiinţifică Medicală a USMF „N.Testemiţeanu” 26 23 23 Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „A.Russo”, Bălţi 44 48 54 Biblioteca UPS „I.Creangă” 32 31 34 Biblioteca USEFS 5 5 6
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 16 Biblioteca US “B.P.Hasdeu”, Cahul 13 13 11 Biblioteca Universităţii de Stat, Comrat 28 17 15 Departamentul Informaţional Biblioteconomic, ULIM 46 23 27 Tabel 8. Împrumut/consultare pe loc per utilizator Denumirea instituţiilor Perioada 2008 2009 2010 Biblioteca AMTAP 94 84 76 Biblioteca Centrală USM 63 45 45 Biblioteca Republicană Agrară a UASM 30 36 32 Biblioteca Tehnico-Ştiinţifică a UTM 38 41 44 Biblioteca Ştiinţifică ASEM 26 25 28 Biblioteca Ştiinţifică Medicală a USMF „N.Testemiţeanu” 51 63 51 Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „A.Russo”, Bălţi 111 122 139 Biblioteca UPS „I.Creangă” 59 56 60 Biblioteca USEFS 7 7 7 Biblioteca US “B.P.Hasdeu”, Cahul 37 4 28 Biblioteca Universităţii de Stat, Comrat 44 26 22 Departamentul Informaţional Biblioteconomic, ULIM 64 33 28
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 17 Tabel 9. Achiziţii per utilizator Denumirea instituţiilor Perioada 2008 2009 2010 Biblioteca AMTAP 0,5 0,5 0,6 / 0,1 Biblioteca Centrală USM 0,4 0,3 0,3 / 0,04 Biblioteca Republicană Agrară a UASM 0,5 0,3 0,5 / 0,2 Biblioteca Tehnico-Ştiinţifică a UTM 1,0 0,6 1,0 / 0,05 Biblioteca Ştiinţifică ASEM 0,4 0,3 0,3 / 0,07 Biblioteca Ştiinţifică Medicală a USMF „N.Testemiţeanu” 1,5 2,3 1,0 / 0,04 Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „A.Russo”, Bălţi 1,1 0,9 1,1 / 0,6 Biblioteca UPS „I.Creangă” 1,0 0,6 0,5 / 0,2 Biblioteca USEFS 1,9 1,0 0,3 / 0,1 Biblioteca US “B.P.Hasdeu”, Cahul 0,6 0,3 0,7 / 0,5 Biblioteca Universităţii de Stat, Comrat 0,3 0,3 0,3 / 0,2 Departamentul Informaţional Biblioteconomic, ULIM 0,3 0,3 0,4/0,2 Ar fi logic în continuare să prezentăm rata de vârstă şi rata de circulaţie a colecţiilor. Nu au fost calculaţi intenţionat aceşti indicatori, care în fine nu sunt reprezentativi. În Republica Moldova funcţionează biblioteci universitare care deţin colecţii voluminoase, formate în timp şi în spaţiu, dar există şi biblioteci cu colecţii formate în ultimii 15-20 ani. Aceşti indicatori ar fi mai mult sau mai puţin relevanţi dacă ar fi calculaţi reeşind din partea activă a colecţiilor. Dar în bibliotecile universitare colecţia activă nu este separată de cea pasivă, fapt care face imposibilă calcularea acestor indicatori. Analiza indicatorilor statistici, prezenţi la compartimentul “Resurse umane” (a se vedea tabelul 10) denotă o situaţie, în general,
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 18 destul de stabilă privind numărul personalului profesional şi specializat de bibliotecă. Menţionăm o descreştere nesemnificativă a numărului de personal în anul 2010 în comparaţie cu anul 2008, iar în comparaţie cu anul 2009 – o augmentare a acestui indicator. Un indicator relevant pentru bibliotecile universitare – prezenţa personalului profesional cu studii superioare. În comparaţie cu anul 2009, constatăm o reducere cu 4% a numărului de angajaţi cu studii superioare, care au primit o formare profesională în domeniul biblioteconomiei şi ştiinţei informării. Este un fenomen manifestat la nivelul Sistemului Naţional de Biblioteci, cauzat de planul redus de înmatriculare la studii la specialitatea respectivă, statutul profesiei în societate, salarizarea bibliotecarilor şi alţi factori. Dar acesta ar fi un subiect aparte de discuţie. Tabel 10. Resurse umane în bibliotecile universitare 2008 2009 2010 Total Inclusiv cu studii superioa re % personal profesion al cu studii superioar e Total Inclusiv cu studii superioa re % personal profesion al cu studii superioar e Total Inclusiv cu studii superioa re % personal profesion al cu studii superioar e 50 2 422 53 % 47 7 421 56 % 48 7 431 52 % Oricare comparaţie între biblioteci trebuie să fie efectuată ţinând cont de anumiţi factori (2). Comparaţiile, bazate pe utilizarea datelor statistice, conduc la concluzii utile, identificând unele tendinţe şi direcţii de dezvoltare, dar şi unele disfuncţii. Spre exemplu, analiza statistică oferă numeroase posibilităţi de abordare comparată a activităţii de comunicare a documentelor axată pe relaţia directă cu utilizatorii, dar interpretarea lor corectă se poate face numai
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 19 cunoscând foarte bine situaţia exactă a fiecărei biblioteci în parte: localul, spaţiile de lectură, de împrumut, de depozitare, amplasarea depozitelor (situarea acestora pe niveluri diferite la unele biblioteci duce la creşterea timpului de aşteptare pentru utilizatori), accesul la documente (direct sau intermediat, la sălile de lectură sau la împrumut), raportul între fondul activ şi fondul pasiv de documente, bugetul limitat alocat achiziţiilor de documente, gradul de informatizare, asigurarea cu personal calificat, stabil şi suficient numeric, toate acestea fiind diferite de la o bibliotecă la alta (3, 4). Este important, în cazul unei analize statistice, să se ţină cont şi de aspectele enumerate. Adoptarea standardului „Statistici internaţionale de bibliotecă: (ISO 2789:2006, IDT” (standard moldovean SM ISO 2789:2009) impune procesului de colectare şi prezentare a statisticilor unele modificări în terminologia/abordarea indicatorilor de activitate în biblioteci, precum şi o revizuire integrală a formularului naţional de statistică 6-с în contextul standardului nominalizat (1). Referinţe bibliografice: 1. Informare şi documentare. Statistici internaţionale de bibliotecă: SM ISO 2789-2009. Ch., 2009. 51 p. 2. Regneală M. Studiul comparativ al standardelor profesionale internaţionale si al indicatorilor folosiţi in Biblioteca Centrala Universitara din Bucureşti [citat la 22.01.2011] Accesibil pe Internet: http://www.bcub.ro/continut/unibib/regneala.php. 3. Барбей С.И. Измерение показателей эффективности в Национальной библиотеке Республики Молдова. В: Библиотечное дело - XXI век. 2010, Nr 1, p. 83-88. 4. Лапичкова В.П. Библиотечная статистика. Статистический отчет как показатель эффективности услуг библиотеки [citat la 20.01.2011] Accesibil pe Internet: http://www.library.ru/1/kb/articles/article.php?a_uid=289. Recenzent: Ludmila Corghenci, ULIM
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 20 PARTENERIATE PENTRU DEZVOLTAREA COLECŢIILOR DIB: INSTITUIREA COLECŢIILOR AMBASADELOR. Zinaida SOCHIRCĂ, Departamentul Informaţional Biblioteconomic, ULIM Abstract: Library Collection Development is one the most important library activities and the basic in library science field. This is the permanent process who includes not only development of collections, but also the analysis of the information needs, changeless and evaluation. The author describe in this article the implementation at the Free International University of Moldova the pilot project concerning opening national rooms at the accredited Embassies in Moldova, and the implication of the university library in this partnership for creating the embassies collections. Keywords: professional partnership, collections development, national rooms, specialized collections. Cuvinte cheie: parteneriate profesionale, dezvoltarea colecţiilor de bibliotecă, aule naţionale, colecţii specializate. Dezvoltarea colecţiilor reprezintă una din cele mai importante activităţi de bibliotecă şi totodată un domeniu de bază al biblioteconomiei şi al managementului resurselor de informare. Este un proces permanent, care include nu numai creşterea colecţiilor, dar şi analiza nevoilor de informare, restructurare şi evaluare a acestora (1). În cadrul Departamentului Informaţional Biblioteconomic dezvoltarea resurselor documentare şi informaţionale este reglementată de documentul instituţional „Politica de Dezvoltare a Resurselor Documentare şi Informaţionale DIB” (PDRI), aprobată şi semnată de către Fondator. PDRI concepe colecţiile şi resursele DIB în acţiune, ca un ansamblu coerent, viu, dinamic. PDR este orientată pentru asigurarea echilibrului între utilizările existente şi dorite din partea comunităţii universitare şi intrările în colecţii a surselor de informare şi
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 21 documentare (2). În funcţie de sarcinile şi principiile generale de constituire a colecţiilor, anul 2010 a fost reuşit la capitolul implementării Proiectului universitar „Constituirea şi funcţionarea în cadrul ULIM a aulelor Ambasadelor acreditate la Chişinău”. Despre proiect În mai 2007 la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova şi-a început activitatea Centrul de Cooperare Internaţională (CCI). Scopul Primordial al Centrului ţine de iniţierea, implementarea şi monitorizarea proiectelor internaţionale ale universităţii. CCI activează ca structură centrală în gestionarea activităţilor internaţionale ULIM , având următoarele responsabilităţi :  a susţine structurile universitare în iniţierea şi implementarea activităţilor internaţionale  a amplifica imaginea ULIM pe arena internaţională  a sprijini facultăţile/institutele ULIM în promovarea brand-ului ştiinţifico-didactic, recunoscut internaţional  a coordona activităţile de caracter internaţional, organizate în cadrul ULIM  a asigura informarea operativă, transparentă a implicării ULIM în activităţi de caracter internaţional  a complementa activitatea internaţională a facultăţilor/institutelor cu evenimente şi proiecte inovatoare. Activitatea internaţională la ULIM este complexă. În decurs de circa 17 ani, ULIM a semnat peste o sută de acorduri de colaborare cu ambasadele acreditate la Chişinău, Bucureşti şi Kiev, cu instituţii de învăţământ superior de peste hotare. Acum doi ani, la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova a fost iniţiat proiectul-pilot „Constituirea aulelor Ambasadelor, acreditate în Republica Moldova", în realizarea căruia Departamentul Informaţional Biblioteconomic, a fost implicat activ prin forme şi metode specifice: expoziţii de carte, prezentări, flash- moburi, promovarea patrimoniului existent etc.
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 22 Scopul Proiectului: cunoaşterea istoriei, valorilor culturii şi ştiinţei din diferite ţări, a limbilor străine, promovarea imaginii ULIM. Metodologia Proiectului: În cadrul inaugurării Aulelor Ambasadelor are loc semnarea acordului de colaborare între ULIM şi ambasada ţării corespunzătoare. Din momentul semnării acordului de colaborare, aulele respective devin spaţiu funcţional pentru organizarea diverselor evenimente academice şi culturale cu participarea persoanelor reputate din ţara respectivă, reprezentanţilor Ambasadei. Aulele Ambasadelor sunt dotate cu echipament necesar procesului didactico-ştiinţific, materiale de artă, documentare şi informaţionale. Radiografia Proiectului: În perioada 2009-2010 au fost inaugurate 25 de Aule ale Ambasadelor. Doar în perioada iunie- decembrie 2009 în incinta Universităţii Libere Internaţionale din Moldova au fost inaugurare: Aula „Germania” (17 iunie), Aula „Azerbaidjan” (24 iunie), Aula „China” (29 septembrie), Aula „SUA” (27 octombrie), Aula „Spania” (29 octombrie), Aula „Israel” (4 noiembrie), Aula „Republica Coreea de Sud” (5 noiembrie), Aula „Georgia” (6 noiembrie), Aula „Franţa” (18 noiembrie), Aula „Chile” (3 decembrie), Aula „Bulgaria” (8 decembrie), Aula „Federaţia Rusă” (9 decembrie). Anul 2010 a fost marcat de deschiderea în incinta ULIM a următoarelor Aule Naţionale: Aula „Lituania” (27 ianuarie), Aula „Ungaria” (2 februarie), Aula „Turcia” (10 februarie), Aula „Suedia” (15 februarie), Aula „Austria” (22 februarie), Aula „Portugalia” (1 martie), Aula „Ucraina” (9 martie), Aula „Finlanda” (10 Martie), Aula „Armenia” (30 martie), Aula „Canada” (12 mai), Aula „Norvegia” (14 mai ), Aula „Cehia” (14 mai), Aula „Olanda” (6 iunie).
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 23 Obiectul acordului îl constituie conlucrarea în promovarea valorilor educaţionale, ştiinţifice şi culturale prin prisma proceselor de modernizare şi globalizare a societăţii contemporane. Pentru realizarea obiectivelor propuse ULIM :  pune la dispoziţia ambasadelor spaţii şi încăperi necesare pentru efectuarea conferinţelor, lecţiilor şi întâlnirilor publice  acordă sprijin logistic în organizarea manifestărilor de caracter universitar-academic şi cultural, cu participarea studenţilor şi profesorilor ULIM  pune la dispoziţie o sala de curs (încăpere), care va fi amenajată şi echipată de ambasadă în stilul unei Aule naţionale a ţării reprezentate şi care va fi utilizată, la cererea ambasadei, pentru realizarea activităţilor academice si culturale  acordă accesul la resursele documentare şi informaţionale, oferite de Departamentul Informaţional Biblioteconomic, pentru persoanele recomandate de Ambasadă  organizează împreuna cu Ambasada manifestări consacrate Zilei Naţionale şi altor evenimente importante din viaţa social-culturală a ţării La rândul său Ambasada :  informează comunitatea universitară despre manifestările de caracter universitar-academic şi cultural, în care urmează să fie antrenaţi studenţii şi/sau profesorii  pune la dispoziţia ULIM oportunităţile legate de colaborarea, în domeniile stipulate în Acord, cu instituţiile şi organizaţiile din ţara pe care o reprezintă, inclusiv prin iniţierea şi realizarea proiectelor comune  participa cu aportul colaboratorilor săi şi/sau a persoanelor invitate la conferinţe, lecţii tematice şi întâlniri publice cu studenţii şi/sau profesorii ULIM  ia atitudine şi decide asupra opţiunii de amenajare şi echipare a sălii naţionale cu materiale informaţionale, cărţi, aparataj, etc.
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 24  contribuie la promovarea imaginii universităţii şi la informarea publicului din ţara, pe care o reprezintă, despre condiţiile de înscriere şi efectuare a studiilor la ULIM  intervine către Senatul ULIM pentru desemnarea personalităţilor marcante din ţara pe care o reprezintă cu titluri onorifice şi distincţii ale ULIM, în conformitate cu Codexul ULIM. Impactul Proiectului. Care este impactul Proiectului asupra comunităţii universitare şi dezvoltării colecţiilor Departamentului Informaţional Biblioteconomic? Graţie donaţiilor din partea ambasadelor, care si-au deschis Aule Naţionale în cadrul ULIM, colecţiile Departamentului Informaţional Biblioteconomic au fost completate în perioada 2009- 2010 cu circa 8 233 exemplare publicaţii din domeniul istoriei, culturii, literaturii, în sprijinul studierii limbilor străine. În scopul comodităţii servirii utilizatorilor, dar şi pentru vizualizarea impactului Proiectului în structura DIB au fost constituite colecţii speciale ale ambasadelor. Acestea pot fi prezentate prin următorii indicatori: Nr. d/r Denumirea colecţiei Număr ex. Conţinut 1. Ambasada Austriei 113 Prioritar conţine publicaţii în domeniile lingvistică, filologie, literatură artistică, critică literară 2. Ambasada Canadei 52 Domenii: istorie, lingvistică, literatură Prioritar conţine publicaţii în domeniile 3. Ambasada SUA 78 Prioritar conţine publicaţii în domeniile literatură artistică, psihologie 4. Centrul Asociat Institutului Cervantes 106 Prioritar conţine publicaţii în domeniile beletristică, critică literară
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 25 5. Institutul de Cercetări Filologice şi Interculturale 167 Include publicaţii privind istoria şi critica literară, opere artistice 6. Ambasada Spaniei 202 Include preponderent dicţionare, opere de lingvistică, literatură artistică, critică literară 7. Ambasada Portugaliei 230 Conţine dicţionare, opere artistice, materiale promoţionale 8. Institutul Confucius 4 520 Include dicţionare, manuale pe suport tradiţional şi electronic, 9. Alianţa Franceză 145 Înserează prioritar documente de lingvistică, literatură artistică 10. Ambasada Poloniei 23 Conţine preponderent documente în domeniul artelor, seriale, literatură artistică, publicaţii de referinţe 11. Ambasada Federaţiei Ruse 280 Prioritar conţine publicaţii în domeniile literaturii, artei, psihologiei 12. Centrul „Se Jong”, Coreea de Sud 2 340 Publicaţii privind istoria, cultura, literatura ţării
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 26 Colecţiile sunt amplasate în acces liber, în sălile funcţionale ale DIB (Sala de Lectură Filologie Romano-Germanică nr.3 şi Sala Polivalentă de Lectură Nr.2 ) Un alt impact al implementării Proiectului analizat ţine de diversificarea serviciilor informaţional-bibliotecare, oferite comunităţii universitare. Drept exemplu putem evidenţia constituirea Centrului de Limbă şi Cultură Chineză in structura DIB. Centrul a fost inaugurat cu suportul financiar al Institutului Confucius, deschis în cadrul Universităţii Libere Internaţionale din Moldova in luna septembrie 2009. Institutul Confucius este o organizaţie de învăţământ non-profit. Fondat cu sprijinul Ambasadei Republicii Populare Chineze la Chişinău şi al organizaţiei HanBan, în parteneriat cu ULIM şi “Northwest Normal University”, Lanzhou, China, Institutul Confucius este o premieră pentru Republica Moldova. Obiectivul prioritar al acestuia ţine de promovarea relaţiilor educaţionale, economice şi culturale între Republica Moldova şi Republica Populară Chineză. Astfel, Centrul constituit în structura DIB, se înscrie în comunitatea universitară cu următoarele obiective şi sarcini: a contribui la cunoaşterea culturii chineze prin intermediul colecţiilor deţinute; a acoperi organizaţional şi logistic activităţile organizate în sprijinul procesului de învăţare a limbii chineze; a contribui la cunoaşterea istoriei cărţii , bibliotecilor din China; a promova mobilităţii profesionale (schimb de experienţă, organizarea reuniunilor profesionale, editarea în comun a publicaţiilor etc.). Concluzii: Parteneriatele sunt create pentru a aduce eficienţă, oferind posibilitate instituţiilor participante să realizeze mai mult cu mai puţin efort şi investiţii (3). Acest deziderat vine să confirme în totalitate succesul proiectului iniţiat acum doi ani de către Universitatea Liberă Internaţională din Moldova în scopul creării aulelor naţionale. Este vorba despre avantaje bi-laterale, obţinute graţie amplificări procesului de comunicare, oferind partenerilor un sentiment de interdependenţă, de legătură, de unitate de interese.
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 27 Participarea DIB în proiectul „Constituirea şi funcţionarea în cadrul ULIM a aulelor Ambasadelor acreditate la Chişinău” are drept urmare îmbogăţirea colecţiilor, lărgirea accesului la informaţie, formarea unei imagini pozitive a DIB în comunitatea profesională şi în mediile externe. Referinţe bibliografice: 1. Florea-Paraipan, Emanuela. Biblioteca de ştiinţe politice. Studiu de caz. In: Biblioteca. 2009, nr.6, p.152-155. 2. Politica de Dezvoltare a Resurselor Documentare şi Informaţionale. Departamentul Informaţional Biblioteconomic. Ch., 2009.13 p. 3. Sochircă, Zinaida. Managementul proiectului: tendinţe şi implementări la DIB. In: Symposia Investigatio Bibliotheca. Ch., 2010, p. 27-33. 4. Relaţii internaţionale [citat la 20 mai 2011] Accesibil pe Internet: http://www.ulim.md/relatii-internationale. 5. [Institutul Confucius din cadrul Universităţii Libere Internaţionale din Moldova] [citat la 19 mai 2011] Accesibil pe Internet: http://confucius.ulim.md/node/12. Recenzent: Ana Guţu, ULIM
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 28 DEZVOLTAREA RESURSELOR - REFLECŢIE A NIVELULUI CULTURII INFORMAŢIEI Tatiana LEVINŢA Departamentul Informaţional Biblioteconomic, ULIM Abstract: The author makes a comparative analysis of the acquisitions of documents at the Informational and Library Science Department of ULIM. There are presented yearly statistics for 2010, 2009 and 2008 years. In 2010 DIB developed resources depending on the necessities of the didactic and research process in accordance with the „Policy of development of informational and documentation recourses of the Information and Library science Department”. Key-words: information culture, documentation and informational resources, collections, acquisitions Cuvinte cheie: cultura informaţiei, resurse documentare şi informaţionale, colecţii, achiziţii. Societatea informaţională, dezvoltarea noilor tehnologii de Informare şi Comunicare impun o formare profesională continuă la baza căreia stă Cultura informației. Noţiunea de Cultură a Informaţiei include căutarea şi utilizarea informaţiei la toate etapele vieții pentru a atinge obiectivele personale, sociale, ocupaționale și educaționale (1). Departamentul Informaţional Biblioteconomic (în continuare DIB) este o subdiviziune informaţional documentară universitară, misiunea căreia ţine de satisfacerea necesităţilor documentar- informaţionale ale studenţilor şi profesorilor, tuturor colaboratorilor universităţii. Pentru aceasta este nevoie în primul rând de o colecţie bine organizată. Formarea unei astfel de colecţii este reglementată la DIB de „Politica de Dezvoltare a Resurselor Documentare şi Informaţionale”, care stipulează sarcinile şi principiile generale de constituire a colecţiilor, criteriile de selectare a documentelor, bazele dezvoltării colecţii de publicaţii ale cadrelor didactico-ştiinţifice ULIM, structura şi sursele de completare ale colecţiilor.
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 29 În prezent DIB dispune de circa 28 459 titluri documente - manuale, monografii, cursuri universitate, disertaţii, autoreferate, ziare şi reviste, documente electronice, în număr total de 117 473 exemplare (situaţia statistică este reflectată la data de 1 ianuarie 2011). Aceste surse sunt îmbinate organic în procesul educaţional cu publicaţiile continue şi periodice în format electronic. Trebuie să menţionăm, că DIB oferă acces deschis la un şir de baze de date cum ar fi on-line şi off-line : „Moldova actuală” (accesată din spaţiile DIB şi Mediatecii ULIM), EBSCO, Cambridge University Press, Oxford Journals, HINARI şi altele, puse în servirea utilizatorilor direct de pe situl bibliotecii. Studiul comparat al resurselor documentare este efectuat anual, oferind informaţii concrete privind dimensiunile cantitative şi de conţinut ale colecţiilor, oferind fundament pentru definitivarea direcţiilor procesului de ţinere la zi a acestora. Prezentul material reflectă rezultatele analizei achiziţiilor din ultimii 2-3 ani. In anul 2010 au fost achiziţionate de către DIB 2859 exemplare/1408 titluri documente. În comparaţie cu anii precedenţi (2008, 2009) în anul de referinţă au fost adăugate stocului cu 234 exemplare mai mult decât în anul 2009 (în raport cu anul 2008 indicatorul statistic fiind la acelaşi nivel). Referindu-ne la numărul de titluri achiziţionate, situaţia statistică relevă o constantă pentru doi ani la rând şi o creştere cu 289 titluri în comparaţie cu anul 2008. Astfel, se realizează prevederile „Politicii de Dezvoltare a Resurselor Documentare şi Informaţionale”, prin care se dă prioritate titlurilor versus numărul de exemplare. Analiza comparată a achiziţiilor 2010 2009 2008 2859 2625 2865 1408 1444 1119 ex tit
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 30 Achiziţii în funcţie de genul documentelor Evaluarea colecţiilor confirmă orientarea DIB pentru dezvoltarea/diversificarea colecţiilor în funcţie de suportul de fixare a informaţiei, destinaţia funcţională a documentelor şi alte criterii. Astfel, în comparaţie cu anul 2009, pentru anul de referinţă menţionăm o creştere a numărului de cărţi, broşuri şi o diminuare pentru publicaţiile periodice. Se observă o scădere esenţială a achiziţiilor de documente electronice, dar această diminuare este compensată prin prezenţa multor materiale în acces direct pe Internet. Pentru a facilita accesul la astfel de documente, serviciul DEPASIR în colaborare cu bibliotecarii contact au completat colecţia departamentală e-Books, lista adreselor utile oferită prin intermediul site-ului DIB şi a blogurilor instituţionale. Gen documente 2010 ex tit 2009 ex tit Schimbare 2010 ex tit Cărţi, broşuri 2051 1362 1740 1101 +311 +261 Seriale 701 155 782 240 -81 -85 Disertaţii 12 12 12 12 0 0 Autoreferate 92 92 80 80 +12 +12 Doc. electr, CD 3 3 11 11 -8 -8 Total: 2859 1408 2 625 1 444 +234 -36 Achiziţii în funcţie de limba publicaţiilor „Politica de Dezvoltare a Resurselor Documentare şi Informaţionale DIB” stipulează următoarele poziţii de bază privind ţinerea la zi a colecţiilor în funcţie de criteriile lingvistice. Astfel, completarea documentelor în limba română este prioritară, indiferent de locul editării documentelor. Politica de predare şi dezvoltare a limbilor străine la ULIM influenţează completarea colecţiilor DIB cu documente în diferite limbi ale lumii - profilul facultăţii Limbi străine şi Ştiinţe ale Comunicării, predarea disciplinelor de profil în limbi străine etc. ( 9; 6, p,8)
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 31 Evident, în anul 2010, cele mai mari achiziţii au fost în limba română (64%). În limbile străine au fost efectuate achiziţii după cum urmează: în limba rusă - 17%, în alte limbi străine – 19%. Graţie funcţionării în cadrul ULIM a aulelor ţărilor Ambasadelor străine la Chişinău, se constată creştere a numărului de cărţi, broşuri, reviste în limbile rusă, spaniolă, portugheză, chineză, ucraineană, germană – impact al implementării proiectului universitar. 2010 2009 Achiziţii în funcţie de conţinutul documentelor Schimbările ce au loc în procesul de instruire, diversitatea de discipline, care se studiază la ULIM în cadrul facultăţilor, necesită o gamă largă de e-conţinuturi documentare şi informaţionale. În acest sens se cere o examinare continuă a resurselor documentare deja existente pentru reînnoirea colecţiilor cu publicaţii noi. Acest lucru este necesar în scopul corespunderii colecţiilor noutăţilor din domeniile de profil, actualizărilor planurilor de studii şi solicitărilor profesorilor şi studenţilor universităţii. Analiza permite de a depista lacunele şi de a stabili priorităţile în procesul de achiziţii. Priorităţile achiziţiilor de documente în funcţie de conţinut diferă de la an la an. De exemplu, în anul 2009 cele mai mari achiziţii au fost realizate pentru domeniile filologie, lingvistică, literatură – 20,1%, şi respectiv - drept 20%; economie 12,6%, În anul 2010 cele mai multe cărţi au procurate în domeniul istoriei şi politologiei - 22%, urmând: filologie, lingvistică, literatură - 20%, drept - 16,1% etc. Analiza achiziţiilor după conţinut ne-a mai demonstrat şi faptul, că pe parcursul acestor ani au fost achiziţionate prioritar publicaţii ştiinţifice
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 32 (publicaţiilor didactice revenindu-le 18.3 % din numărul total de achiziţii). Surse de achiziţii Sursele de achiziţii pentru anul de referinţă sunt divizate în două categorii: cheltuieli pentru achiziţii din contul ULIM şi alte surse (donaţii, schimb etc.). Din cuantumul total cheltuielile ULIM pentru achiziţiile anului 2010 (inclusiv achiziţionarea bazelor de date) constituie circa 37 % (în anul 2009 - 58 %). 63% din documente au fost achiziţionate prin intermediul altor surse. În mare parte, colecţiile DIB s-au îmbogăţit în anul de referinţă din contul donaţiilor Domeniu 2 010 2 009 Schimbare 2010 Jurnalism, comunic. publică 4 2 8 6 - 44 Psihologie, asistenţă socială 1 51 1 29 + 22 Economie 3 28 3 33 - 5 Drept 4 59 5 15 - 56 Biomedicină şi şt. ale naturii 9 9 1 34 - 35 Filolog., lingv., literatură 5 58 5 35 + 23 Inginerie, informatică 1 8 5 1 - 33 Istorie şi REI 6 18 2 15 + 403 Alte domenii 5 86 6 27 - 41 Total: 2 859 2 625 +234
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 33 instituţionale şi individuale, prin intermediul proiectelor (5, p. 8) Ca exemple pot servi: Eco Tiras – 27 exemplare / 21 titluri, în valoare de 750 lei ; Fundaţia Cărţii - 300 exemplare / 10 titluri, în valoare de 45 347 lei ; Asociaţia pentru Democraţie Participativă „Adept” – 51 exemplare / 5 titluri, în valoare de 580 lei ; donaţii individuale – academician A. Galben (90 exemplare), dr. Sv. Rusnac (43 exemplare), dr. A. Guţu (55 exemplare), Gh. Ohrband (70 exemplare); Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu – 46 exemplare/27 titluri, în valoare de 5 266 lei. Ofertele de donaţii necesită cerinţe obligatorii: publicaţiile recepţionate să fie în concordanţa cu profilul şi misiunea bibliotecii, corespunderea numărului de exemplare cu necesităţile acesteia. În anul 2010 DIB a recepţionat donaţii din partea Camerei Naţionale a Cărţii în număr de 315 exemplare (11% din cuantumul anual de achiziţii), acestea constituind un suport esenţial pentru dezvoltarea colecţiilor (5, p.10). Graţie acestor donaţii la dispoziţia utilizatorilor au fost puse: Anul Cărţi, broşuri Reviste Ziare Buletine Materiale promoţionale, alte genuri % achi ziţii anua le 2010 191 104 1 9 10 11% 2009 558 244 15 22 17 34% Schimbul de carte este o modalitate de completare eficientă cu publicaţii instituţionale şi didactice ale autorilor din ţară şi de peste hotare. În anul 2010 DIB a transmis partenerilor de schimb naţional 48 exemplare / 33 titluri documente, recepţionând 55 exemplare / 57 titluri documente (în anul 2009 – corespunzător 47 exemplare /41 titluri). Este vorba despre implicarea activă a DIB în procesul de promovare a publicaţiilor instituţionale şi de autor, editate în cadrul ULIM. Anul 2010 se caracterizează prin amplificarea indicatorilor statistici privind schimbul internaţional de documente: total au fost recepţionate de către DIB 57 exemplare/38 titluri, iar trimise – 70 exemplare/53 titluri (în anul 2009 corespunzător: recepţionate: 7/7,
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 34 trimise – 5/4). Schimbul internaţional de publicaţii impune DIB anumite acţiuni: selectarea partenerilor, încheierea contractelor de colaborare cu bibliotecile instituţiilor – parteneri ULIM, elaborarea bazei de date a partenerilor reali şi potenţiali, constituirea unui fond de schimb eficient, elaborarea listelor - propuneri etc. Concluzii Analiza efectuată sugerează necesitatea amplificării insistenţelor DIB privind achiziţiile de documente, acest proces fiind coordonat cu responsabilii de la facultăţi (decani, şefi catedre, profesori). Dezvoltarea resurselor infodocumentare trebuie să corespundă ultimilor noutăţi în domeniu pentru toate specialităţile în conformitate cu planurile de studii, cu solicitările universitarilor, să cuprindă spectrul larg de publicaţii de referinţe manuale cursuri. Referinţe bibliografice: 1. Calenge, Bertran Politicile de achiziţie: constituirea unei colecţii într-o bibliotecă. Bucureşti, 1999. 399 p. ISBN 973-98918-1-0. 2. Departamentul Informaţional Biblioteconomic: creativitate, inovaţie, imaginaţie: Rap. de activitate 2009. Ch., 2009. 65 p. 3. Departamentul Informaţional Biblioteconomic: productivitate, progres, putere: Rap. de activitate 2008, Ch., 2008. 90 p. 4. Erceanu , Mihaela Biblioteca Naţională a României – Managementul calităţii reflecţii în procedurile de lucru (3). Serviciul Primiri. Evidenţă. Expediţii. In: Biblioteca (Bucureşti). 2010, nr. 11, p. 301-303. 5. Investind în informaţie şi cultura învăţării – investim în viitor: rap. de activitate 2010. Dep. Informaţional Biblioteconomic ULIM. Ch., 2011. 86 p. 6. Politica de dezvoltare a Resurselor Documentare şi Informaţionale a Departamentului Informaţional Biblioteconomic. Ch., 2009. 13 p. 7. Scherlet, E. Asigurarea informaţională a activităţii didactice şi ştiinţifice de către Biblioteca Universităţii Pedagogice de stat „Ion Creangă”. In: Biblioteca (Bucureşti), 2010, nr. 11, p. 290 - 293. 8. Stoica, Ion Scurtă introducere la o enciclopedie a informaţiei. Constanţa , 2010, 159 p. ISBN 978-973-611-948-2.
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 35 9. Strategia de dezvoltare ULIM pentru anii 2009-2014: aprob. la şedinţa lărgită a Senatului din 29.01.2009 [citat la 11 mai 2011] Accesibil pe Internet: http://www.ulim.md/strategia-ulim. 10.Symposia Investigatio Bibliotheca. Ed. 2010. An. Ch., 2010. 85 p. ISBN 978-9975-101-44-8. Recenzent: Valentina Chitoroagă, Camera Naţională a Cărţii
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 36 NC DOCKS: THE INSTITUTIONAL REPOSITORY FOR THE UNIVERSITY OF NORTH CAROLINA AT GREENSBORO Stephen H. DEW, University Libraries of North Carolina at Greensboro, USA Abstract: NC DOCS este o bază de date cu acces deschis care are ca scop primordial crearea, prezervarea şi diseminarea lucrărilor ştiinţifice şi creative ale corpului profesoral-didactic şi studenţesc din cadrul Universităţii din Greensboro, Carolina de Nord, SUA. Articolul prezintă experienţa şi paşii, parcurşi de bibliotecă, în crearea şi dezvoltarea repozitoriului universitar: elaborarea şi implementare soft-ului, promovarea scopului şi obiectivelor repozitoriului, a avantajelor accesului deschis, stabilirea de parteneriate etc. Cuvinte cheie: repozitoriu instituţional, arhive digitale, acces deschis, edituri, baze de date. Keywords: institutional repository, digital archive, open acces, Publisher, databases. NC DOCKS (North Carolina Digital Online Collection of Knowledge & Scholarship available at http://libres.uncg.edu/ir/ (1) is an open-access database for collecting, preserving, and disseminating the scholarly and creative works produced by the faculty of the University of North Carolina at Greensboro (UNCG), and in addition, it provides open access to the electronic theses and dissertations written by UNCG graduate students. When UNCG was considering the possibility of creating an institutional repository, we decided not to use any of the software packages then available (such as DSpace, Eprints, Digital Commons, etc.), and instead, the software for NC DOCKS was developed in-house by the Libraries’ information technology staff. As we prepared to develop our institutional repository, we communicated with our sister institutions within the
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 37 University of North Carolina System, and four of the sixteen other universities agreed to contribute to the development of the repository as a consortium. The four other universities involved in NC DOCKS are Appalachian State University, East Carolina University, the University of North Carolina at Wilmington, and the University of North Carolina at Pembroke. NC DOCKS was launched in November 2008, followed by a promotional campaign to our faculty during the spring of 2009. NC DOCKS is based on voluntary contributions; there is no mandate. Although most works in NC DOCKS are peer-reviewed journal articles, the repository also includes technical and government reports, conference papers, book reviews, book chapters, editorials, educational documents, audio, video, and more. Most journal publishers allow authors to archive articles in institutional repositories, but usually there is an embargo period of one year to eighteen months, in order to protect subscriptions (see also http://library.uncg.edu/services/scholarly_communication/ncdocks.asp x (2). At UNCG, faculty members voluntarily send lists of their publications to the libraries, and library staff are responsible for the copyright-verification process, ensuring that open access archiving in institutional repositories is permitted by the publisher. This can be a time-consuming process that requires attention to detail. For every citation, one must discover who published the work and whether or not they allow open-access archiving. This can involve searching the title in the Serials Directory, Google, and WorldCat, checking the publisher on the SHERPA RoMEO Web site (http://www.sherpa.ac.uk/romeo/ (3) or on our in-house list of publishers (those we have contacted previously), and in many cases, the process involves sending an email to the publisher or editor to verify whether or not the publisher allows authors to archive their works in a repository (and this communication often includes follow- up emails). When possible, electronic copies of the works are obtained from the author, and if the author has no electronic copy, other
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 38 methods are used (scanning of print copies, interlibrary loan for an electronic copy, etc.). In addition, whenever possible, we process each work using Optical Character Recognition (OCR), in order to make each work full-text searchable and discoverable through Internet search engines, like Google and Google Scholar. Although a few publishers allow the final publisher PDF to be archived, most only allow the author’s final text that was accepted for publication. Most publishers require that a citation for and a link to the original work be placed on the archived work (which UNCG does for all works in NC DOCKS), while some publishers also require that specific copyright statements or other phrases accompany each archived text. At UNCG, we follow the publishers’ policies, archiving what they allow and adding any phrases, notifications, or links that they require. To assist in our record keeping, the Libraries created a special database for preserving the emails that we receive from editors and publishers when they notify us about their policies. When a faculty member agrees to archive his or her works in NC DOCKS, we set up an “author’s page” within NC DOCKS for that faculty member, and it includes his/her name, department, contact information, research interests, a brief biographical statement, a photograph, and a list of all of his/her works that are archived in the repository. Currently, over 200 faculty members have archived their works in NC DOCKS (over 20 percent of the faculty), and they have contributed over 3,000 works to the repository. In addition, there are about 1,000 electronic theses and dissertations (ETDs—the only student works included), and ETDs are automatically added at the end of each semester. Since January 2009, the 4,000 documents in NC DOCKS have been viewed or downloaded over 100,000 times. Statistics that show how often each work has been viewed are automatically generated each day, and the statistics for each work are posted next to the citation as it is listed on the author’s page in NC DOCKS. Currently, the most viewed article, “A Descriptive Model for Managerial Effectiveness,” is by Dianne Welsh, Distinguished
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 39 Professor of Entrepreneurship, and it has been viewed approximately 700 times (see http://libres.uncg.edu/ir/uncg/clist.aspx?id=1948 (4) There are many ways that faculty will benefit by posting their works in NC DOCKS. Since researchers worldwide will have continuous and perpetual access to their publications, authors with works in NC DOCKS will enjoy a larger community of readers. The primary benefit to faculty who post their works in NC DOCKS is the dramatic increase in the discoverability of their works. Although NC DOCKS has its own searching interface (searchable by author, department, title, and keyword), most researchers will use an Internet search engine, such as Google or Google Scholar, to discover works archived in the repository. Importantly, Google and other Internet search engines are primary discovery tools for a vast number of researchers throughout the world. Search engines “crawl” repositories for new material, provide full-text keyword access, and give preferential treatment to such works. In a keyword Google search, works in NC DOCKS tend to fall out early in the results list, which greatly increases discoverability. Studies show that, across all disciplines, open-access articles, such as those in NC DOCKS, have greater research impact than traditional publications—when works are discovered more, it naturally follows that they also are read more and cited more (see http://eprints.ecs.soton.ac.uk/18516/ (5) . Traditionally, in order to discover scholarly articles on any subject, a researcher would need to have access to scholarly databases, indexes, and other discovery tools, such as Web of Science, Biological Abstracts, MLA International Bibliography, etc. , which would be paid for by the institution where the researcher worked. Institutional repositories like NC DOCKS will not replace these valuable resources, so researchers who have access to and use these databases should continue to enjoy the special and thorough coverage that they provide to the various disciplines. However, not everyone has access to these databases, indexes, and special discovery tools. In fact, there is a world full of researchers, practitioners, and other individuals who would be interested in our faculty’s research, but they do not have
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 40 access to the databases and indexes typically provided by a university or other research institution. However, anyone in the world with a computer and an Internet connection has access to Google and other search engines, and they can discover our faculty’s works through simple keyword searches. NC DOCKS opens our faculty’s research to the world—anyone with a computer can discover their works, not just those who work at institutions that can pay for special databases and indexes. For example, if you go to Google and do a keyword search on the two words “athletes” and “pain,” you get a lot of information, as you would expect—over 14 million hits. Hey, as popular saying among American athletes reports, “No pain, no gain.” Even though the results for this keyword search exceeds 14 million, you do not have to go far through the results list in order to discover a work from NC DOCKS. On the fifth page of the results list, you would find a citation and link to a work entitled, “Pain and Ethnicity in Athletes” (http://libres.uncg.edu/ir/listing.aspx?id=433 (6), written by our Provost at UNCG. If you added just one more keyword to the search, “threshold,” the results list narrows to over 80 thousand hits, and second citation on the results list is the same article from NC DOCKS. In this case “athletes” and “pain” are title words, but “threshold” is an abstract word. Importantly, this example highlights the fact that the vast majority of works in NC DOCKS are full-text searchable and that Google has given a significant amount of preference to works in NC DOCKS so that they fall out high in any results list. And of course, that is the great benefit that NC DOCKS brings to our faculty—it makes their works significantly more discoverable. And when works are discovered more, it just follows naturally that they will be read more and cited more. Conclusions: Whenever I discuss NC DOCKS with faculty members, I note that archiving a work in NC DOCKS dramatically increases that work’s discoverability, that most publishers allow archiving in institutional repositories, and that archiving in NC DOCKS is easy to
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 41 do for faculty members, especially since the library does all of the work verifying publishers’ policies and preparing faculty works for archiving. Over 200 faculty members have archived their works thus far, and as that number continues to grow steadily, the statistics show that faculty works in NC DOCKS are being discovered by significant numbers of researchers using Internet search engines. For University of North Carolina at Greensboro, the statistics that show our faculty’s works being viewed and downloaded is prime proof that NC DOCKS is succeeding in fulfilling its primary purpose—to showcase our faculty’s works to the world and make them more discoverable. References: 1. http://libres.uncg.edu/ir/ 2. http://library.uncg.edu/services/scholarly_communication/ncdocks.aspx 3. http://www.sherpa.ac.uk/romeo 4. http://libres.uncg.edu/ir/uncg/clist.aspx?id=1948 5. http://eprints.ecs.soton.ac.uk/18516 6. http://libres.uncg.edu/ir/listing.aspx?id=433 Recenzent:MA, Zinaida Sochircă, ULIM
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 42 CERCETAREA INFORMAŢIONAL-BIBLIOTECONOMICĂ LA ULIM: COMPONENTĂ A CERCETĂRII UNIVERSITARE Ludmila CORGHENCI Departamentul Informaţional Biblioteconomic, ULIM Abstract: The author promotes the necessity of boarding of research in the field of library science, information and documentation, as integral part of the university research. It is relieved a synthesis of the activity of research the pathway of 2010 year at the Information and Library Science Department of ULIM, substantiated with the help of quantitative and qualitative indicators. The author specifies the scientific profile, the fields of activity of research and of scientifically popularization at DIB, underlining long-range orientations and implications. At national level it is important to revive the activity of research by: elaborating and promoting the area of the rules of the regulation and accreditation, amplification of the potential and quality of the research staff from the libraries, ameliorating the professional and cooperation communication/information. Key-words: research in library science, information and documentation, librarian’s creativity, scientifically cooperation. Cuvinte cheie: cercetare în domeniul biblioteconomiei, informării şi documentări, creativitatea bibliotecarilor, cooperare ştiinţifică. Societatea bazată pe cunoaştere are ca misiune generarea de cunoştinţe, diseminarea acestora prin educaţie şi formare profesională, valorificarea lor prin inovare şi transfer tehnologic. Aceste deziderate sunt realizate prin învăţământul superior, în general, şi prin cercetarea universitară – în particular. În „Strategia de dezvoltare ULIM pentru anii 2009-2014”, elaborată în baza Conceptului Educaţional Universitar, se specifică că „Activitatea de cercetare ştiinţifica constituie cel de-al doilea pilon al universităţii, împreuna cu procesul de predare. Cercetarea ştiinţifică va reprezenta in continuare … una din
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 43 componentele de baza ale activităţii academice desfăşurate in cadrul ULIM.” ( 7). Implicarea bibliotecii universitare în activitatea de cercetare poate fi abordată în două sensuri: indirect (context universitar: punerea la dispoziţia comunităţii servite a resurselor, serviciilor, produselor, spaţiilor de cercetare); direct (context profesional: abordarea activităţii de cercetare a bibliotecii drept parte componentă/integrantă a cercetării universitare prin investigaţii biblioteconomice, bibliografice, info-bibliometrice etc.). Prezentul material reliefează cel de-al doilea aspect, reieşind din faptul că la ULIM cercetarea informaţional-biblioteconomică este parte componentă a cercetării universitare. Pentru a confirma cele menţionate invocăm următoarele argumente: integrarea organizaţională a DIB în procesul de cercetare (desemnarea prin ordinul rectorului ULIM a responsabilului pentru ştiinţă la DIB; prezenţa bibliotecarilor în organele ştiinţifico-metodologice universitare - Senat, Consiliu Educaţional etc.); reflectarea aspectelor biblioteconomice în programe, rapoarte, concepte, alte documente conceptuale privind ştiinţa universitară; parteneriate cu institutele de cercetare (publicaţii, articole în comun); editarea publicaţiilor DIB şi despre bibliotecari (colecţia “Universitaria”), desemnarea bibliotecarilor în concursurile universitare pe marginea rezultatelor ştiinţifice etc. Anual, ca şi celelalte structuri ştiinţifice universitare, DIB elaborează studiul analitico-sintetic „Raport privind activitatea ştiinţifică a Departamentului Informaţional Biblioteconomic în anul calendaristic …” (5, textele integrale pot fi consultate la adresa: http://library.ulim.md/index.php?option=com_content&view=article& id=51&Itemid=32 . Acest studiu prezintă interes, la părerea noastră, atât din punct de vedere al designului structural, cât şi, evident, al conţinutului, experienţelor reflectate. Designul structural al studiului include următoarele componente:
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 44 informaţii (de caracter general): date generale despre DIB ; profilul ştiinţific DIB; obiectivele cercetării; structura organizaţională DIB; componenţa cercetătorilor; potenţial logistic. rezultatele activităţii de cercetare: direcţii, probleme, teme; îndeplinirea planului de cercetare (evaluarea); activitatea redacţională; editarea lucrărilor instituţionale şi de autor; organizarea manifestărilor ştiinţifice; participarea la manifestări ştiinţifice (luat în calcul doar participarea angajatului DIB cu comunicare, prezentare, intervenţie); proiecte: gestionate de DIB, proiecte noi, participarea în proiecte gestionate de alte instituţii; cooperări ştiinţifice instituţionale şi individuale; deplasări, stagii, burse Notă: DIB a introdus aici un nou element: Indicatori statistici ai activităţii de cercetare la DIB (analiză comparată) activităţi ştiinţifice aplicative: activităţi de transfer tehnologic şi practice; activităţi de popularizare şt. şi promovare a imaginii instituţiei Notă: DIB a introdus aici elementele: lista publicaţiilor despre DIB; indicatori statistici ai activităţii de popularizare ştiinţifică la DIB (analiza comparată) alte compartimente: bugetul; concluzii şi recomandări; anexe Profilul ştiinţific al DIB: Biblioteca universitară în contextul schimbărilor procesului educaţional şi de cercetare. Activitatea de cercetare la DIB este orientată prioritar pentru optimizarea informaţional-documentară a procesului educaţional, optimizarea culturii informaţiei şi a învăţării, introducerea noilor forme de servire, amplificarea indicatorilor relaţionali etc. Impactul activităţii de investigare, în mare parte, a fost determinat de îmbinarea organică a necesităţilor instituţionale cu cele individuale, fapt ce a fortificat interesul, implicaţiile, rezultatele muncii de cercetare a personalului DIB. Rezultatele activităţii ştiinţifice au fost valorificate prin diversificarea resurselor, serviciilor, produselor info-bibliotecare, prezentate/promovate în cadrul reuniunilor profesionale de nivel
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 45 universitar şi naţional, prin intermediul publicaţiilor, articolelor în revistele de specialitate din ţară şi străinătate. Implicaţiile ştiinţifice ale angajaţilor DIB în anul 2010 au fost apreciate la diverse concursuri naţionale şi universitare („Cel mai Bun Bibliotecar al Anului 2009”, Cele mai Bune Lucrări în domeniul Biblioteconomiei, Informării şi Documentării, diplome ale Ministerului Culturii şi Educaţiei, premii ULIM, diplome ale Asociaţiei Bibliotecarilor din Republica Moldova etc.). În anul 2010 activitatea de cercetare la DIB a avut următoarele obiective: adaptarea principiilor managementului informaţional la specificul organizaţional al bibliotecii universitare; diversificarea şi îmbunătăţirea serviciilor info-bibliotecare oferite comunităţii universitare; investiţii profesional-informaţionale pentru formarea culturii informaţiei şi a învăţării a utilizatorilor bibliotecii universitare; amplificarea componentelor de cercetare în procesul de formare profesională continuă la locul de muncă; elucidarea formelor şi metodelor eficiente de identificare şi valorificare a creativităţii bibliotecarilor. Caracteristicile activităţii de cercetare: amplificarea cooperării ştiinţifice între DIB şi institutele universitare (proiecte, publicaţii instituţionale şi de autor în comun) augmentarea interesului/responsabilităţii privind implicarea/efectuarea cercetărilor individuale şi instituţionale dezvoltarea unui demers sistematic pentru creativitate în procese, activităţi, servicii diversificarea formelor şi metodelor de promovare/popularizare a rezultatelor activităţii de cercetare (contribuţii în culegeri şi seriale, comunicate, utilizarea potenţialului paginii WEB şi blogurilor, campanii, comunicate etc.) integrarea activităţii de cercetare cu cea tehnologică şi practică evidenţierea deschiderii spre diversitate, schimbare, creativitate, calitate.
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 46 Activitatea de cercetare la DIB în anul 2010 este caracterizată prin următorii indicatori: Profil de cercetare Nr d/r Poziţii de plan 2010 2009 Schimbare 1. Direcţii de cercetare 6 7 -1 2. Probleme de cercetare în domeniul BID 8 9 0 3. Teme de cercetare în domeniul BID 8 programate / 1 finisată / 7 prolongate 9 programate / 6 finisate / 3 prolongate -1 Indicatori statistici ai activităţii de cercetare la DIB (prezentare comparată) Nr d/r Domeniu al activităţii de cercetare 2010 2009 Schimbare 1. Activitate redacţională 8 tit. 6 tit. +2 2. Lucrări instituţionale:  culegeri  bibliografii, studii in honorem  ghiduri  alte publicaţii 1 5 1 5 1 6 0 4 0 -1 +1 +1 3. Lucrări de autor:  monografii  contribuţii (articole) 0 38 2 25 -2 +13 4. Organizarea manifestărilor ştiinţifice:  locale  naţionale  internaţionale 3 14 0 2 18 6 +1 -4 -6 5. Participare la manifestări ştiinţifice:  locale  naţionale  internaţionale 5 29 2 2 18 6 +3 +11 --4
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 47 6. Proiecte de cercetare gestionate de către DIB 6 3 +3 7. Elaborarea şi aplicarea proiectelor noi de cercetare 3 1 +2 8. Participarea cercetătorilor în proiecte gestionate de alte instituţii 6 proiecte 4 proiecte +2 9. Cooperări ştiinţifice:  instituţionale  individuale 5 5 6 5 -1 0 10. Deplasări, stagii, reciclări, formare profesională 3 3 0 O direcţie importantă, care a solicitat implicaţii ale cercetătorilor DIB este activitatea de popularizare ştiinţifică, incluzând acţiuni de transfer tehnologic. Prin conceptul de transfer de tehnologie (sau transfer tehnologic) se înţelege procesul de transmitere a tehnologiei între două sau mai multe entităţi, în scopul de a face accesibile contribuţiile ştiinţifice şi tehnologice unui domeniu mai larg de utilizatori, în vederea folosirii sub forma de noi produse şi/sau servicii. Acest transfer se poate produce prin procese educaţionale, prin literatură ştiinţifică, prin contactul direct între persoane. Cercetătorii DIB au efectuat diverse activităţi de transfer tehnologic: expertizarea proiectelor tehnologice ale bibliotecarilor şcolari, implicaţi în formarea continuă la Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, redactarea compartimentului „Personalul de bibliotecă” al proiectului „Strategii de dezvoltare a Sistemului Naţional de Biblioteci”; amendamente şi completări pentru proiectul Codului Educaţiei; elaborarea Ghidului de descriere bibliografică etc. Indicatori statistici ai activităţii de popularizare ştiinţifică la DIB (prezentare comparată conform structurii compartimentului 3 al Raportului): Nr d/r Domeniu al activităţii de cercetare 2010 2009 Schimb are 1. Activităţi de transfer tehnologic şi activităţi practice 4 3 + 1
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 48 2. Publicaţii/activităţi de popularizare ştiinţifică şi de promovare a imaginii DIB 25 20 + 5 3. Publicaţii despre DIB 10 9 + 1 Cercetarea în domeniul biblioteconomiei, informării şi documentării, fiind parte integrantă a ştiinţei universitare, a înregistrat în anul 2010 performanţe cantitative şi calitative. Menţionăm augmentarea indicatorilor statistici la majoritatea poziţiilor de evidenţă, cu excepţia: organizarea manifestărilor ştiinţifice, cooperarea ştiinţifică instituţională şi de autor. Conchidem şi asupra îmbunătăţirii calităţii activităţii de cercetare, în acest sens menţionând următoarele reuşite: publicaţii în străinătate (solicitări cu destinaţie specială); în medie, fiecare angajat DIB, a prezentat 2 comunicări la manifestări ştiinţifice şi a publicat 2 contribuţii. În anul de referinţă au fost iniţiate 2 proiecte noi internaţionale, impactul acestora reflectându-se asupra diversificării serviciilor informaţional- documentare în sprijinul comunităţii universitare. O reuşită a anului 2010 – proiectul „Dimensiuni bibliografico- infometrice ale patrimoniului documentar instituţional şi de autor universitar”, gestionat de către DIB în parteneriat cu institutele de cercetare universitare. Drept impact putem specifica: analiza/promovarea publicaţiilor în funcţie de criteriile: loc, limbă editare, apartenenţă funcţională şi altele; publicarea a 5 articole şi a 5 materiale bibliografice. Anul 2010 a marcat o integrare mai vizibilă a cercetării biblioteconomice în cercetarea universitară. Colaborarea cu institutele de cercetare DIB ţine de următoarele forme: elaborarea şi publicarea în comun a publicaţiilor instituţionale (biobibliografii şi studii in honorem: Institutul de Istorie şi Ştiinţe Politice, Institutul de Cercetări Filologice şi Interculturale), publicaţii de autor comune, analize infometrice a patrimoniului documentar al cadrelor didactico- ştiinţifice ULIM, expoziţii prilejuite de reuniuni profesionale, jubilee ale cercetătorilor.
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 49 Sunt elocvente activităţile de transfer tehnologic în care a fost implicat DIB în anul 2010: expertizarea proiectelor tehnologice ale bibliotecarilor şcolari (10 proiecte); implicaţi în procesul de formare continuă a bibliotecarilor şcolari şi altor categorii; redactarea compartimentului „Personalul de bibliotecă” al proiectului „Strategii de dezvoltare a Sistemului Naţional de Biblioteci”; amendamente şi completări pentru proiectul Codului Educaţiei; elaborarea Ghidului de descriere bibliografică etc. Orientări şi implicaţii ştiinţifice de perspectivă pentru DIB: iniţierea editării revistei instituţionale (2 numere per/an); promovarea anuarului „Symposia Investigatio Biblitoheca” pentru includerea în listele de profil ale CNAA; elaborarea şi implementarea Politicii Accesului Deschis la ULIM (impact: constituirea Repozitoriului instituţional); accentuarea aspectelor biblioteconomice în realizarea studiilor şi sondajelor; diversificarea cercetărilor bibliografice (impact: editarea diverselor categorii de publicaţii bibliografice); orientarea aplicativă a procesului de cercetare la DIB pentru despuierea bibliografico-infometrică a patrimoniului documentar, semnat de către cadrele didactico-ştiinţifice ULIM (studii infometrice instituţionale şi individuale, amplasarea articolelor de acest gen în publicaţiile bibliografice DIB şi în revistele institutelor ştiinţifice ULIM); augmentarea procesului de integrare/prezenţă a cercetării biblioteconomice în cadrul universitar (cooperări organizaţional- ştiinţifice şi informaţionale cu institutele de cercetare, diversificarea tipurilor de documente elaborate în comun etc.). Necesitatea revigorării cercetării în biblioteconomie, informare şi documentare la nivel naţional Cercetarea în biblioteconomie, informare şi documentare are un randament ne-eficient, ne-fiind fundamentată din punct de vedere legal, organizaţional, logistic, lipsind şi un management efectiv la acest capitol. Necesitatea de revigorare este evidentă, reliefând mai multe probleme şi opţiuni în acest sens:  elaborarea şi promovarea cadrului de reglementare şi acreditare: legalizarea statutului bibliotecii ca instituţie de cercetare şi a
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 50 bibliotecarului ca cercetător, acreditarea instituţiilor şi a domeniilor de profil  potenţialul şi calitatea personalului de cercetare: intensificarea procesului de creativitate prin intermediul programelor de licenţă, masterat şi doctorat, formarea cercetătorilor la locul de muncă  augmentarea eficienţei activităţii de cercetare în biblioteci: intervenţii cooperante ale bibliotecilor ştiinţifice, a autorităţilor profesional-sociale şi administrative privind coordonarea şi informarea asupra studiilor şi subiectelor de cercetare; activităţi de cercetare în cadrul consorţiilor; efectuarea studiilor şi cercetărilor de interes comun etc.  îmbunătăţirea comunicării/informării profesionale (reuniuni la subiect, programe naţionale şi departamentale, publicaţii etc.) . Referinţe bibliografice: 1. Conceptul educaţional al Universităţii Libere Internaţionale din Moldova. Ch.: ULIM, 2007. 232 p. ISBN 978-9975-101-10-3. 2. Corghenci, Ludmila. Cercetarea ştiinţifică la DIB în contextul Anului creativităţii şi al Inovării – 2009. In: Symposia Investigatio Bibliotheca. Ed. 2010. Ch., 2010, p. 34-44. 3. Duca, Gheorghe. Necesitatea evaluării cercetării într-o societate bazată pe cunoaştere. In: Akademos. 2009, nr 2, p. 3-6. 4. Popa, Ana. Cercetare, dezvoltare şi inovare în Republica Moldova: probleme şi opţiuni. Ch., 2011. 68 p. ISBN 978-9975-80-436-3. 5. Raport privind activitatea ştiinţifică la Departamentul Informaţional Biblioteconomic în anul calendaristic 2010. Ch., 2010. 34 p. 6. Rotaru, Anatol; Alexeeva, Svetlana; Cujba, Rodica. Contribuţii privind analiza dinamică a unor indicatori ai potenţialului ştiinţifico-tehnologic din Republica Moldovva. In: Economica. 2010, nr. 2, p. 9-17. 7. Strategia de dezvoltare ULIM pentru anii 2009-2014: aprob. la şedinţa lărgită a Senatului din 29.01.2009 [citat la 11 mai 2011] Accesibil pe Internet: http://www.ulim.md/strategia-ulim 8. Ţurcan, Aurelia. Racordarea evaluării statistice a activităţii ştiinţifice la standardele europene. In: Akademos. 2009, nr 2, p. 5-7. Recenzent: dr. Svetlana Rusnac, ULIM
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 51 ТВОРЧЕСТВО - ХАРАКТЕРНАЯ ПРОФЕССИОНАЛЬНАЯ ЧЕРТА УНИВЕРСИТЕТСКОГО БИБЛИОТЕКАРЯ Елена ЦУРКАН, Departamentul Informaţional Biblioteconomic, ULIM Abstract: The author reflects upon the contemporary model of the librarian, his necessary professional capacities and abilities. The necessity of the creative attitude – as required ability of the university librarian – is exemplified from the personal experience of the author, as contact librarian of the Economic Sciences faculty of ULIM. The author revives the creative attitude in the process of promotion of the publication of the didactic-scientifically faculties via exhibition activity. Key-words: creativity, competence, exhibition activity. Cuvinte cheie: creativitate, competenţe, activitate expoziţională. Школа бизнеса Саида в Оксфорде (Said Business School in Oxford) начала свою работу с создания Виртуальной библиотеки для своих студентов. Но библиотекари были удивлены, когда многие студенты отвергли идею формирования набора электронных документов по учебному курсу, заявив, что хотели бы вместо этого иметь настоящие книги, чем сохранили верность печатному слову. Это еще один пример в полемике о том, какие библиотеки будут в будущем. Вытеснят ли новые формы библиотечного обслуживания привычные нам методы? Библиотеки, какими мы их представляем: со стеллажами до потолка, забитые ценным человеческим даром – книгами, останутся и будут востребованы всегда. Естественно, сегодня важно органически сочетать преимущества электронной коммуникации и информации с информацией фиксированной на традиционных носителях. Библиотека, реагирующая на изменения в области техники и технологий, нуждается в людских ресурсах, обладающих высоким уровнем знаний и компетенций, сторонников концепции постоянного непрерывного образования.
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 52 Каков же современный библиотекарь? Естественно, это сотрудник, умеющий применять в своей работе новые техники и технологии. Но есть еще что-то очень важное, и это особенно подчеркивается в специальных публикациях. Авторы многих работ подчеркивают, что это человек скучный, отставший от жизни. Как не уйти от себя, так истинному библиотекарю невозможно отказаться от своей работы. Скорее всего, это больше, чем просто профессия, ведь достоинствам ее нет числа. Имидж библиотеки создают люди, которые в ней работают. Читатели высоко ценят профессиональные качества библиотечных работников, но, вместе с тем, нуждаются в доброжелательности, вежливости, тактичности, культуре обслуживания. Библиотекарю важно уметь ориентироваться в жанровых и тематических предпочтениях каждого обратившегося к нему за помощью. Осваивая и внедряя информационные технологии, библиотеки должны помнить, что полноценная отдача от их использования будет только при условии, если они ориентированы на человека, на развитие его образовательного и общекультурного уровня. Хочет ли библиотекарь, а, главное, может ли он быть полноправным собеседником читателя? Каким читателем является сам библиотекарь – человек, который должен иметь моральное право выбирать книги для других и быть в их глазах признанным авторитетом? Библиотекарь читает не только для себя, но и для работы. Даже читая книгу для себя, он всегда должен думать о тех читателях, кому она может быть полезна. Можно считать собственное чтение удачно завершившимся тогда, когда, посоветовав ее читателям, увидишь, что она произвела на них должное впечатление ...» (1, 3, 4) Библиотечная работа предполагает присутствие творческого потенциала во всех своих процессах. Чем больше творческого потенциала вложит библиотекарь в тот или иной процесс обслуживания читателя, тем ближе книга станет к читателю.
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 53 Что же такое творчество? Творить, в словаре Владимира Даля - это давать бытиё, созидать, создавать, рождать. В философии есть определение этому процессу. Это возникновение мира и любой отдельной вещи из ничего, благодаря всемогущему божественному началу. Согласно христианскому учению creatio continua (лат. - продолжающееся творение) – акт божественного творения является непрерывным, он не только создаёт мир, но и содержит его в бытии. В переносном смысле творением, творчеством называют всякое внесение нового, в частности создание образов в результате формирующей деятельности духа, творческой фантазии (2). Часто спрашивают автора данной статьи, почему выставки, расставленные к юбилею или посвященные какой-то теме, личности, не повторяются. Почему каждая из них в своём роде, как модно сейчас говорить - брэнд: красочна, оригинальна, привлекает внимание, уникальна. При организации выставок публикаций мы руководствуемся принципами: доступность, красочность, святая наука - услышать друг друга (учет пожеланий. тенденций и ожиданий читателей), толерантность - наше будущее и др. Это далеко не полный перечень принципов, чаще всего ориентируясь на: внимание, личность! Именно поэтому выставка к юбилею Петра Рошки - профессора экономики, доктора хабилитат, - привлекла внимание не только экспонатами- фотографиями, публикациями редкими по своей сути, но и иллюстрациями и видами Молдовы, её природы, видами исторических мест. Уже ставшим символом Молдовы белый журавль на деревенском колодце - эта иллюстрация открывает просмотр выставки. Иллюстрации древних Кодр и старинного Орхея - всё это тонкая духовная связь с личностью профессора, его трудовой деятельностью, вкладом его труда в развитие Молдовы. Выставка, посвященная юбилею другого профессора - Тудору Дубовка – это рассказ о путешественнике, о профессоре,
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 54 чья трудовая деятельность посвящена географии Молдовы, природе и географическим местам. Основные экспонаты выставки – публикации автора, издания о нем -органически были связаны с изображением осеннего леса, золота листвы на земле, походного ружья, непременного компаса. Тудором Дубовка написаны учебники по географии для школьников и студентов. Данная выставка помимо огромного информационного потенциала, включила и большой воспитательный момент, призывая ценить и беречь природу, любить свой край. Получилась неповторимой выставка, посвящённая юбилею профессора с экономического факультета Леонида Острофца - автора многочисленных монографий, статей по развитию туризма в Молдове. Посетители выставки отметили, что рекомендации, заключенные в статьях и докладах на национальных и международных конференциях, направлены на решение конкретных проблем развития туризма в нашей стране, совершенствование экономического механизма деятельности в сфере туристических услуг, изменение места и роли отрасли туризма в экономике Молдовы. Выставка была организована следующим образом, Материал на выставке был расположен в следующем порядке : статьи из научных изданий УЛИМ («Analele ştiinţifice», «Symposia Professorum», «Symposia Studentium», «Studii Economice»), монографии, учебные издания, статьи из научных сборников, материалов конференций, изданных за пределами Республики Молдова, статьи из научных сборников, материалов конференций, изданных на национальном уровне. Выставка была проиллюстрирована видами исторических и туристических мест Молдовы. Данная выставка привлекла внимание студентов редкими фотоснимками из частной коллекции юбиляра, а также многообразием публикаций. Выставки, где использованы элементы творчества гораздо глубже, качественнее в эмоциональном восприятии, они должны воздействовать на души нравственным зарядом, должны помочь
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 55 подняться над суетой и ложными стереотипами, которые существуют в нашем обществе. Мы неоднократно подчеркивали, что основной подход в этой работе – рассмотрение организации юбилейных выставок преподавателей как комплексного процесса, основывающегося на принципах менеджмента качества (7, p. 74). Не исключая важность технологического подхода, понимание процесса в менеджменте качества выделяет следующие положения: менеджмент качества рассматривает как процесс любую деятельность, не ограничиваясь технологией производства; менеджмент качества вводит понятия «вход» и «выход» процесса, что обеспечивает системную концептуализацию всей деятельности организации; менеджмент качества повышает ответственность и решенческо-управленческие функции всех участников процесса; вся деятельность рассматривается как совокупность процессов; создаваемая продукция (услуги) является результатом всех процессов библиотеки (1, р. 58). Такой подход позволяет выделить следующие этапы организации юбилейных выставок преподавателей: идентификация процесса (предполагает определение состава всех составляющих компонентов и этапов, их наполнение и последовательность реализации) определение приоритетных компонентов и их соотношение с другими составляющими (на этом этапе выделяются наиболее комплексные составные и их моделирование, что позволяет исключить неясности, четко распределить обязанности и ресурсы, рационально использовать рабочее время сотрудников/участников процесса и др.) анализ эффективности процессов, разработка предложений по их совершенствованию Процессный подход позволяет совершенствовать выставочную работу в отдельности, но самое главное – создает необходимое пространство и условия для выявления, развития и применения творчества библиотекарей.
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 56 Referinţe bibliografice: 1. Вершинина, Л. П.; Ландер Т. С. Совершенствование деятельности вузовской библиотеки на основе процессного подхода. В: Науч. и техн. б-ки. 2007, Nr 4, р. 56-64. 2. Даль, В. Толковый словарь живого великорусского языка. Т. 4. М.: Терра , 1998. 689 p. 3. Земсков, А.И. Роль библиотек. Чтение. B: Библиотековедение. 2003, nr. 3, p. 80-86. 4. Леонова, Н.В. Мне нравится, что я – библиотекарь. В: Молодые в библиотечном деле. 2003, nr. 3, p. 91-95 [citat la 11 mai 2011] Accesibil pe Internet: < http://www.library.ru/1/education/creation/ doc.php?o_sec=207&o_doc=2152>. 5. Похилэ,В. Библиотека- это хороший шанс для формирования интеллекта. B: Biblio Polis. 2009, nr. 2, p. 5-11. 6. Философский энциклопедический словарь. М.: ИНФРА-М,1998. 576 p. 7. Цуркан. Елена. Юбилейные выставки преподавателей УЛИМ-а: ориентация к диверсификации информационно-библиотечного обслуживания. В: Symposia Investigatio Bibliotheca. Dep. Informaţional Biblioteconomic ULIM. Ch., 2010, p. 72-76. Recenzent: dr. habilitat Iurie Crotenco, ULIM
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 57 PROFESIA DE BIBLIOTECAR ÎN VIZIUNEA BIBLIOTECARULUI Irina CERNEAUSCAITE Departamentul Informaţional Biblioteconomic, ULIM Abstract: The author is making the analysis concerning the opinion of the librarians from Information and Library Science Department ULIM and University Library of the Academy of Economics Studies of Moldova, unto the librarian profession or “librarian today”, based on opinion study. The author undertake a comparative opinion of asking librarians and specialists in library science field, for understand the reality that existing is the same that is writing in specializing journals and sources in this field. Key-words: librarian profession, librarian, librarianship opinion study. Cuvinte cheie: profesia de bibliotecar, bibliotecar, sondaj biblioteconomic Ne aflăm în era informaţională, într-o societate în care informaţia a devenit un bun, o marfă, şi anume bibliotecile sunt instituţiile-cheie a accesului la informaţie, contribuind pentru integrarea socială a indivizilor. Bibliotecarii sunt cea mai bună interfaţă între cetăţeni şi informaţie. Dar care este locul bibliotecarului in societate şi care sunt perspectivele acestei profesiuni în Republica Moldova? Savanţii, cercetătorii prin intermediul publicaţiilor în revistele de specialitate reliefează diverse aspecte despre profesia de bibliotecar, încurajând şi promovând reprezentanţii acesteia. Prezentul material reflectă rezultatele unui micro-sondaj pe marginea viziunilor şi aprecierilor din interior privind profesiunea de bibliotecar. Cum sunt văzuţi bibliotecarii de către ei însăşi? Este important să cunoaştem răspunsul la această întrebare, fiindcă un domeniu profesional este pus la respect, în primul rând, prin oamenii care îl profesează. Profesiunea poate/trebuie susţinută de către decidenţi, fondatori, utilizatori, comunităţi, societate civilă – dar în primul rând ea este apărată/promovată de către cei care au îmbrăţişato.
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 58 Micro-sondajul a avut drept generic „Profesia de bibliotecar în viziunea bibliotecarului”, fiind realizat în două biblioteci universitare: Departamentul Informaţional Biblioteconomic al Universităţii Libere Internaţionale din Moldova (DIB ULIM) şi Biblioteca Ştiinţifică a Academiei de Studii Economice din Moldova (BŞ ASEM). Sondajul a fost efectuat în scopul cunoaşterii atitudinii personalului de bibliotecă faţă de profesia de bibliotecar, a cauzelor şi motivelor statutului profesional şi social diminuat, determinării unor perspective. Perioada de realizare a micro-sondajului: 1–10 mai 2010. Metodele utilizate în cadrul micro-sondajului: completarea şi analiza chestionarelor, prelucrarea analitico-sintetică a datelor statistice, inducţia, deducţia. În calitate de obiective ale sondajului au fost preconizate:  a stabili care este atitudinea bibliotecarilor faţă de postul/obligaţiunile deţinute  a reliefa calităţile şi abilităţile bibliotecarului modern, în viziunea specialiştilor de profil  a răspunde la întrebarea: „Cred bibliotecarii in perspectiva profesiei pe care o practică?”  a conchide asupra atitudinii bibliotecarilor faţă de schimbările, ce au loc în domeniul biblioteconomic. În calitate de respondenţi ai micro-sondajului au fost implicaţi: bibliotecari din toate serviciile, manageri superiori şi funcţionali ai instituţiilor bibliotecare. Astfel, rezultatele acoperă diverse puncte de vedere ale titularilor posturilor de bibliotecă. Prima întrebare a chestionarului - „De ce lucraţi în domeniul biblioteconomic?” - a avut drept scop de a afla motivele alegerii profesiei, ale apartenenţei profesionale şi instituţionale ale respondenţilor. Au fost contabilizate următoarele date. 16,7% dintre persoanele chestionate la BŞ ASEM, şi corespunzător 18,75% la DIB, consideră că activând în acest domeniu poţi acumula cunoştinţe noi, asigura o dezvoltare intelectuală, deschizând noi orizonturi. 6,25% din cadrul DIB şi 22,2% din cadrul BŞ ASEM activează în acest domeniu, deoarece deţin studii de profil.
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 59 Alte motive invocate de către respondenţi, răspunzând la prima întrebare, sunt:  preferinţe pentru relaţiile directe cu publicul, posibilităţi de comunicare cu utilizatorii - 16,7% - respondenţi de la BŞ ASEM, 25% - respondenţi de la DIB  vocaţie profesională - 38,9% - respondenţi de la BŞ ASEM, 50% - respondenţi din cadrul DIB. Răspunsurile obţinute ne permit să afirmăm, că o mare parte dintre bibliotecarii chestionaţi îşi îndeplinesc misiunea cu plăcere şi interes profesional, unii chiar considerând că anume aceasta le este vocaţia. Aceştia activează în domeniul biblioteconomic invocând motive convingătoare: în biblioteci există oportunitatea de a acumula cunoştinţe noi, pentru o dezvoltare intelectuală şi deschidere de noi orizonturi. A doua întrebare – “ Sunteţi mulţumit de postul pe care îl deţineţi? ”- a acumulat următoarele rezultate:  „Da” - 72,3% - respondenţi de la BŞASEM, 87,5% - respondenţi de la DIB  „Desigur” - 16,7% - respondenţi de la BŞ ASEM, 6,25% - respondenţi din cadrul DIB  „Puţin” - 5,5% - respondenţi de la BŞ ASEM, 6,25% - respondenţi de la DIB  „Nu” - doar 5,5% respondenţi din cadrul BŞ ASEM au menţionat această poziţie a chestionarului. Putem conchide, că în mare parte personalul profesional şi cel specializat din bibliotecile cercetate este satisfăcut de postul pe care îl deţin, de conţinutul şi logistica muncii efectuate. Următoarea întrebare (a treia) a fost formulată în felul următor: „Din punctul Dvs. de vedere, profesia de bibliotecar are perspective?”. Răspunsurile la această întrebare pot fi prezentate după cum urmează:  „Da” - 44,4% - respondenţi de la BŞ ASEM, 62,5% - respondenţi de la DIB  „Bineînţeles” - 27,8% - respondenţi de la BŞ ASEM, 6,25% - respondenţi de la DIB
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 60  „Nu ştiu” - 11,1 - respondenţi de la BŞ ASEM, 25% - respondenţi de la DIB  „Nu” - 16,7% respondenţi din cadrul BŞ ASEM  „Nu au loc schimbări” – 6,25% respondenţi din cadrul DIB. În general, rezultatele sunt îmbucurătoare. Cel mai important este că însăşi bibliotecarii cred în viitorul lor profesional, deci profesia va exista şi chiar va evolua, deoarece există oameni devotaţi. O altă întrebare (a patra) inclusă în chestionar – „Ca să activezi în domeniul biblioteconomic, este nevoie să ai o formare profesională de bibliotecă?”. Cea mai mare parte dintre respondenţi şi-au exprimat acordul, răspunsurile finale fiind următoarele: 62,5% dintre cei chestionaţi la DIB şi corespunzător 77,8% de la BŞ ASEM au răspuns „Da”; 25% DIB şi 16,7% ASEM - “Nu”. 5,5% din numărul respondenţilor de la BŞ ASEM au bifat poziţia „Desigur”, iar 6,25% din cadrul DIB au răspuns “Nu ştiu’’. Aşadar, cea mai mare parte dintre bibliotecarii chestionaţi consideră că pentru a activa în domeniul biblioteconomic este necesar de a avea o formare profesională în biblioteconomie şi ştiinţele informării. Aici apelăm la cercetarea privind statutul social al bibliotecarului, întreprinsă de ABRM în anul 2003, care a reliefat vârsta medie a bibliotecarului din Republica Moldova -42 de ani (1). Reiese, că numărul personalului profesional de bibliotecă tânăr este în diminuare, iar în consecinţă cuantumul prea mic de tineri noi intraţi în biblioteci nu poate susţine schimbarea şi inovarea domeniului. Lipsa tinerilor calificaţi ca bibliotecari impun bibliotecilor obţinerea de încadrare a para-profesionalilor. Deci, chiar prezentă orientarea pentru predominarea personalului profesional de bibliotecă, datele ne demonstrează că situaţia reală e alta. Este cert faptul că perspectiva profesiei de bibliotecar depinde în mare parte de competenţele şi abilităţile bibliotecarului. În acest sens sunt relevante publicaţiile cercetătorului Lidia Kulikovski, care pledează pentru introducerea termenului de manager sau management performant, acesta fiind un imperativ în sistemul globalizat şi a lumii competitive din sfera biblioteconomică. Competenţele sunt abilităţi,
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 61 cunoştinţe tehnice şi atribute personale, susţine cercetătorul, care trebuie să stea la baza formării profesionale (8). În sprijinul acestei poziţii vine şi N. Ţurcan, care menţionează: „Bibliotecarul viitorului trebuie să aibă abilităţi de comunicare interpersonală, socială şi tehnologică, să aibă calităţi de lider şi să poată stăpâni noile principii manageriale” (13). Abilităţile şi capacităţile pe care trebuie să le posede un bibliotecar sunt abordate şi în publicaţiile Anei Sofroni. Iată dor un citat: „Profesia de bibliotecar dintotdeauna a presupus la purtătorii ei o anumită abilitate în ceea ce priveşte informarea cititorilor despre noutăţile editoriale, achiziţionările recente de carte, baze de date. Prin intermediul diferitor forme de comunicare bibliotecarul stabileşte contactul necesar între sine şi utilizator. Calificarea specialistului e legată de capacitatea lui de a comunica, îndeosebi, când activitatea bibliotecară este axată pe poziţii profund umaniste.” (11, p. 118). Ce cred respondenţii despre calităţile şi abilităţile pe care trebuie să le posede bibliotecarul de azi? La această întrebare (cea de-a cincea) au fost acumulate următoarele răspunsuri. Personalul din cadrul DIB a enumerat astfel de calităţi: creativitate, să fie calm, abil, echilibrat, cercetător, corect, un bun coleg, răbdător, diplomatic, amabil, să posede dragoste pentru cărţi şi să ştie despre istoria lor, să fie descurcăreţ, citit, erudit, insistent, modest, educat, perseverent, pedant, conştiincios, să posede un spirit de observaţie dezvoltat şi o gândire divergentă. 18,75% dintre respondenţii DIB consideră că bibliotecarul de azi trebuie să fie „disciplinat”, 18,75% - „creativ”, 25% consideră că trebuie să fie „comunicabil”, 37,5% - „cult” şi „inteligent”. Personalul specializat şi profesional de bibliotecă din cadrul BŞ ASEM a prezentat următoarele răspunsuri: 38,9% consideră că bibliotecarul de azi trebuie să fie „binevoitor”, 33,3% - tolerant, cult, amabil, răbdător, 11,1% - comunicabil, 16,7% - competent. La întrebarea ’”Ce abilităţi trebuie să posede bibliotecarul de azi’’ (a şasea) majoritatea bibliotecarilor din cadrul DIB au răspuns în felul următor. 56,25% consideră că trebuie să deţină şi să cunoască
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 62 tehnologiile informaţionale, iar 37,5% consideră ca bibliotecarul de azi trebuie să fie abil de a lucra eficient, rapid, posedând spirit creativ, cunoscând mai multe limbi străine. Respondenţii din cadrul BŞ ASEM s-au prezentat cu astfel de răspunsuri la întrebarea de mai sus. 33,3% au menţionat abilitatea de a cunoaşte limbile străine, însă o mai mare parte dintre ei - 55,6% consideră că bibliotecarul de azi trebuie să posede abilitaţi ca: psiholog, pedagog, să cunoască tehnologiile informaţionale şi domeniul propriu-zis. 5,5% au specificat astfel de abilităţi: ingeniozitate, punctualitate, atitudine pozitivă, demn de încredere. 5,5% consideră că este nevoie de a poseda abilitatea de a orienta cititorul pentru informaţia necesară . Observăm, că părerile respondenţilor au tangenţe comune în sensul necesităţii de a deţine de către angajaţii bibliotecii cunoştinţe şi deprinderi privind tehnicile şi tehnologiile informaţionale şi de comunicare interpersonală. Întrebarea a şaptea - ‘‘Există, în viziunea Dvs., o diferenţă între biblioteca de ‘‘ieri’’ şi biblioteca de „azi”?” a urmărit scopul de-a afla dacă bibliotecarii au observat schimbări în evoluţia profesiei care o deţin, instituţiilor pe care le reprezintă. S-a constatat că 87,5% dintre angajaţii chestionaţi din cadrul DIB şi 61,1% din cadrul BŞ ASEM au răspuns „Da”. 12,5% de respondenţi de la DIB şi 38,9% de la BŞ ASEM consideră, că diferenţa dintre biblioteca de ‘‘ieri’’ şi biblioteca de ‘‘azi” este „foarte mare”. Bibliotecarii sunt optimişti şi acceptă faptul, că a avut loc o oarecare evoluţie în profesie. Însă rezultatele sondajului, efectuat de către ABRM specifică: „Statul social al unei profesii este în strânsă legătură cu factorul economic, politic, cultural şi nu în ultimul rând cel uman. În Republica Moldova se resimte criza acută de specialişti în domeniul biblioteconomic din cauza remunerării slabe, salariul lor neacoperind nici 20 la sută din mărimea coşului de consum. Aceasta contribuie la componenţa numeric redusă a colectivelor de bibliotecarii. Nivelul de trai al bibliotecarilor se caracterizează ca fiind foarte scăzut în comparaţie cu angajaţii din alte ramuri ale economiei
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 63 naţionale. Din acest motiv unul din obiectivele majore ale ABRM a constituit: ridicarea statutului social şi a prestigiului profesiei de bibliotecar, determinarea semnificaţiei sociale a activităţii bibliotecarilor, ameliorarea condiţiilor materiale şi sociale. O altă componentă esenţială profesiei este formarea specialiştilor. Este dificil de menţinut în bibliotecă specialişti cu un înalt nivel profesional, cunoscător de limbi străine şi tehnologii moderne, atâta timp cât salariile sunt mici.” (1). Întrebarea care urmează este de autoapreciere, deoarece însăşi bibliotecarii vor spune dacă sunt destul de calificaţi şi competenţi. Analiza răspunsurilor relevă constatarea: personalul din cadrul bibliotecilor tind mereu spre mai mult, mai bine, spre augmentarea cunoştinţelor şi deprinderilor. Astfel: 62,5% DIB, au răspuns că ,,Mai au de muncit’’; doar 37,5% DIB, au răspuns „Da”, sunt destul de calificaţi şi competenţi. Cei din cadrul Bibliotecii Ştiinţifice a ASEM apreciază mai aspru bibliotecarii ca ceilalţi deoarece 27,8% au bifat „Nu prea” ; 38,9% - „Mai au de muncit’’ ; 33,3% au răspuns „Da”. Observăm că bibliotecarii se autoapreciază, dar dacă e să ne amintim cuvintele Claudiei Balaban „Este dificil de menţinut în bibliotecă specialişti cu un înalt nivel profesional, cunoscător de limbi străine şi tehnologii moderne, atât timp cât salariile sunt mici.” înţelegem că totuşi bibliotecarii mai au de lucrat asupra competenţelor sale profesionale. Ultima întrebare urmărea scopul de a afla dacă bibliotecarii chestionaţi cred în viitorul şi perspectiva profesiei de bibliotecar: „Sunteţi de acord cu fraza, că într-un viitor apropiat vom deveni martori ai unor schimbări de esenţă în teoria şi practica biblioteconomică?”. Răspunsurile sunt următoarele : 68,75% dintre respondenţii de la DIB şi 55,5% de la BŞ ASEM au răspuns „Da”, 12,5% de la DIB şi 27,8% de la BŞ ASEM - „Desigur”, 12,5% de la DIB şi 11,1% de la BŞ ASEM - „Nu ştiu”. 6,25% dintre respondenţii din cadrul DIB au venit şi cu alte variante de răspunsuri, de exemplu:
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 64 ‘‘Nu trebuie să aşteptăm acest viitor apropiat, ci noi trebuie să facem aceste schimbări’’. Cercetătorii în domeniu afirmă, că bibliotecarii pot fi lideri ai comunităţii acţionând în toate domeniile vieţii politice interne şi internaţionale. Ei reprezintă viaţa intelectuală şi culturală a comunităţii, fiind esenţiali pentru buna dezvoltare a societăţii şi conştienţi de angajarea publică pe care o cere statutul instituţiei (2, 3, 4, 5). În publicaţiile de specialitate bibliotecarii sunt calificaţi drept agenţi ai schimbării, exploratori care cartografiază terenul informaţional, ghizi şi mentori care în loc de probleme văd doar posibilităţi de dezvoltare (6, 7, 8, 10). Deci, observăm că bibliotecarul este conceput nu ca un funcţionar mărunt, ne-important, ci drept un lider ai comunităţii care va acţiona în toate domeniile vieţii politice interne, agent ai schimbării, explorator de conţinuturi şi producător de servicii informaţionale etc. Desigur, bucură faptul că respondenţii au opinii, în general, favorabile şi optimiste faţă de profesia de bibliotecar, dar pentru a ajunge în vârful piramidei este nevoie de foarte multă muncă şi timp. Referinţe Bibliografice: 1. Balaban, Claudia. Statutul social al bibliotecarului basarabean în pragul mileniului III. In: Magazin bibliologic. 2000, nr. 1, p. 60 – 62. 2. Corghenci Ludmila. Bibliotecarul şi biblioteca, aspecte ale eficienţei profesionale. Ch.: Epigraf, 2009. 112 p. ISBN 978-9975-947-83-1. 3. Craia, Sultana. Comunicare între corpul didactic şi bibliotecari. In: Biblioteca. 2008, nr. 3, p.114-115. 4. Litră, Dorina. Profesia de bibliotecar între misiune şi pasiune. In: Biblioteca. 2008, nr. 7, p.197-198. 5. Frâncu, Victoria. Profesia de bibliotecar la graniţa dintre spaţiul bibliotecii şi ciberspaţiu. In: Biblioteca. 2008, nr. 10, p.111-113. 6. Ghinculov, Silvia. Biblioteca este un catalizator al informaţiei şi al cunoaşterii în societatea contemporană. In: Magazin bibliologic. 2001, nr. 3, p.10-13.
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 65 7. Harea, Gabriela. Profesia de bibliotecar – trecut, prezent şi viitor. In: Biblioteca. 2008, nr. 5, p. 62-63. 8. Kulikovski, Lidia. Educaţia pe tot parcursul vieţii: bibliotecarii şi utilizatorii în aceeaşi abordare. In: Biblioteca. 2010 nr.1, p. 14 -15. 9. Niţu, Elena. Bibliotecarul, formator al utilizatorului de Internet. In: Biblioteca. 2008, nr. 6, p. P.83-84. 10. Rău, Alexe. Vechea/nouă bibliotecă în condiţiile vechii/noii Globalizări. In: Magazin bibliologic. 2004, nr. 3/4, p.88-92. 11. Sofroni, Ana; Ciocanu, Maria. Comunicarea – factor determinativ în profesia de bibliotecar. In: Conferinţa ştiinţifică jubiliară: rez. Comunicărilor. Univ. de stat din Moldova. Ch.,1996, p.118-119. 12. Şuşcov, Andrei. SIBIMOL: tendinţe şi realizări. In: Buletinul ABRM. 2006, nr. 2, p. 21-22. 13. Ţurcan, Nelly. Tranziţia şi probleme de formare biblioteconomică în Republica Moldova. In: Studii şi cercetări de biblioteconomie şi jurnalism. Ch., 2000, p. 5-9. Recenzent: Natalia Cheradi, Biblioteca Ştiinţifică ASEM
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 66 NOUL UTILIZATOR DIB – ORIENTARE CĂTRE UTILIZATORUL WEB 2.0? Natalia GHIMPU, Departamentul Informaţional Biblioteconomic, ULIM Abstract: In this article, the author reflect the results of the study concerning the new users of DIB – the students of the first year, recently became to be a student of ULIM. The answers of the new users is a good support for implementation at the university library the program ” Customer Care for the new users DIB” and for efficiently informational-librarian serving. Key-words: information culture, WEB 2.0 user, social network etc. Cuvinte cheie: cultura informaţiei, utilizator WEB 2.0, reţele de socializare. Departamentul Informaţional Biblioteconomic (DIB) ULIM, în funcţie de misiunea sa, se orientează prioritar pentru sprijinirea informaţional-documentară a procesului educaţional universitar, dar mai ales pentru formarea viitorului specialist ca persoană activă, deţinătoare a unui nivel vizibil de cultură a informaţiei şi a învăţării permanente (1). Oferind comunităţii universitare în acest scop un sistem de servicii şi produse – programe, proiecte, campanii, pachete informaţionale etc. – DIB urmăreşte permanent diversificarea şi inovarea acestora. Este semnificativ la acest capitol Programul instituţional complex „Grija pentru Noii Beneficiari”, iniţiat în anul 2001 ca impact al Proiectului Tempus-Tacis „Library Training in Moldova” (3). Ediţia anului 2010 a urmărit următoarele scopuri: sensibilizarea noilor beneficiari DIB vizavi de oportunităţile informaţional- bibliotecare la ULIM, orientarea acestora pentru acceptarea şi aplicarea prevederii: „Cunoştinţele şi deprinderile, acumulate în aulele universitare, sunt augmentate/fortificate în spaţiile funcţionale ale DIB. Procesul de informare/documentare este parte integrantă a celui
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 67 educaţional”, facilitarea adaptării studenţilor, înscrişi la anul 1 al ciclului licenţă la specificul comunităţii, atragerea noilor beneficiari ai DIB, facilitarea orientării acestora în spaţiile funcţionale ale DIB: săli de lectură silenţioase şi de grup, mediateca, promovarea, cunoaşterea şi utilizarea raţional/efectivă a resurselor, serviciilor, oferite de către DIB şi instituţiile sistemului informaţional – biblioteconomic naţional şi altele (2, p. 1). Reliefând în calitate de grup-ţintă studenţii nou înscrişi la universitate, Programul inserează diverse activităţi, orientate pentru facilitarea adaptării noilor studenţi la specificul lumii academice, a informaţiei. Este important de a cunoaşte utilizatori, inclusiv noi înscrişi, pentru o ulterioară servire calitativă şi pertinentă. Iată de ce, anual, DIB efectuează un sondaj privind potenţialul informaţional al noilor beneficiari, evident determinând priorităţi şi orientări instituţionale pentru formarea acestora drept utilizatori „activi”, capabili de a se adapta avantajelor şi dezavantajelor Societăţii Informaţionale şi a Cunoaşterii. Sondajul a fost realizat în lunile septembrie–octombrie 2010, fiind intervievaţi 754 de respondenţi – studenţi noi, înscrişi la facultăţile ULIM, audienţi ai cursului opţional „Bazele culturii informaţiei”. Metoda cercetării - anchetarea anonimă, chestionarul incluzând 6 întrebări. Întrebările şi analiza/sinteza răspunsurilor urmează în continuare. 1. Indicaţi instituţiile informaţionale de care beneficiaţi/a-ţi beneficiat ?
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 68 Astfel, analiza răspunsurilor la prima întrebare ne permite să conchidem: cele mai solicitate/vizitate biblioteci sunt – bibliotecile gimnaziale/liceale/şcolare cu 62 %, pe locul doi - bibliotecile raionale/săteşti cu 16 %, pe locul trei – Biblioteca Municipală “B. P. Haşdeu” cu 12 %, pe locul patru – biblioteca ASEM cu 5 %, pe locul cinci – biblioteca UTM cu 2 %. Au mai fost nominalizate şi biblioteca bisericească, iar 16 intervievaţi au fost beneficiari ai tuturor categoriilor de biblioteci. 2. Cunoaşteţi/utilizaţi tehnologiile informaţionale ? Răspunsurile intervievaţilor confirmă cunoaşterea şi utilizarea de către ei a tehnicilor şi tehnologiilor informaţionale: Internet (menţionat de 27 % dintre cei intervievaţi), comunicare Skype (25 %), lucru în Word (17 %), utilizarea diverşilor purtători de informaţie (CD, DVD, stick - 15 %), elaborare de prezentări în Power Point (9 %), utilizarea programului Excel (7 %). Au mai fost nominalizate programele Pascal, Access. Deci, noii utilizatori ai DIB sunt pregătiţi pentru a accesa informaţia pe suport netradiţional, evident fiind necesare în acest sens unele investiţii de învăţare.
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 69 3. Ce modalităţi de comunicare/socializare utilizaţi? Cel mai utilizat mijloc de comunicare, conform intervievaţilor, este Skype-ul (menţionat de 34 % dintre studenţii respondenţi), urmând Odnoklassniki (28 %), e-mail-ul (20 %), Facebook-ul (15 %) şi Messenger-ul (3 %). Au mai fost nominalizate şi alte modalităţi de comunicare/socializare precum ar fi: Agent, blog-uri personale, ISQ. Răspunsurile sunt îmbucurătoare, confirmând prezenţa studenţilor anului I în reţele de comunicare/socializare. Luând în consideraţie tendinţa DIB de dezvoltare a utilizatorului WEB 2.0, există perspective reale pentru formarea utilizatorului nu numai drept consumator, dar şi producător de conţinuturi. 4. Indicaţi 2 titluri de reviste şi 2 titluri de ziare (titluri concrete). Răspunsurile la această întrebare sunt prezentate după cum urmează: Timpul 33% Jurnal de Chişinău 23% Flux; 15 Săptămîna 17% Antena;17 Комсомольская Правдя; 60 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 70 Astfel, 33% dintre respondenţi au nominalizat ziarul „Timpul de dimineaţă”, 23% – ziarul „Jurnal de Chişinău”. Publicaţiile „Săptămâna” şi „Antena” au fost nominalizate de 17 % dintre respondenţi, săptămânalul „Flux: ediţia de vineri” de 15 %, iar „Комсомольская правда” - de 6 %. Au mai fost nominalizate şi alte titluri de periodice, ca: „Magazin istoric”, „Monitorul oficial al Republicii Moldova”, „a”Mic”, „Alunelul”, „Drujba”, „Mireasa”, „Nunta”, „Aquarelle”, „Alunelul”. Întrebarea a 5-a s-a referit la un studiu concret de caz, studenţii fiind rugaţi să răspundă la întrebările gen: „Cum procedaţi când aveţi necesitatea de a concretiza cum se scrie corect denumirea capitalei Tailandei”, „Cum procedaţi când aveţi necesitatea de a concretiza care este cuantumul populaţiei României?” etc. Scopul întrebării ţine de analiza nivelului deprinderilor studenţilor pentru selectarea operativă a informaţiei factografice. În cazul dat dispunem de următoarele rezultate. Pe locul întâi se plasează Internetul cu 51 de studenţi din toţi cei intervievaţi, pe locul doi – Google cu 41 de studenţi, pe locul trei Wikipedia cu 27 de studenţi. Cel mai des în astfel de cazuri studenţii apelează la Internet, Google, Wikipedia, dar mulţi dintre intervievaţi au îmbinat căutarea on-line cu publicaţiile tradiţionale – dicţionare, enciclopedii. Ultima întrebare a fost formulată în felul următor: „Care sunt aşteptările Dvs. din partea bibliotecii universitare?”. Răspunsurile obţinute ţin de calitatea resurselor, serviciilor şi produselor, orientarea pentru o comunicare eficientă, asigurarea unui spaţiu prietenos de învăţare etc. Iată unele dintre aşteptările, stipulate de către
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 71 respondenţi: colaborare, cooperare; să se ofere informaţia necesară; să fie asigurat procesul didactic cu materiale necesare; documentare, liberă exprimare, înţelegere, noi experienţe; informaţie concisă, calitativă, prietenie (spaţiu prietenos); colaborare plăcută cu personalul; folosirea pe larg a internetului; sursele de tip tradiţional să se poată găsi şi în format electronic; mai multă informaţie în formă tradiţională; personal amabil şi altele. Impactul sondajului poate fi rezumat după cum urmează:  cunoaşterea noilor utilizatori DIB: interes faţă de bibliotecă, aprecierea nivelul deţinerii tehnicilor şi tehnologiilor informaţionale, cunoaşterea fluxului informaţional etc.  fundamentarea practică a cursului „Bazele culturii informaţionale” în funcţie de nivelul deprinderilor noilor utilizatori  reliefarea aşteptărilor utilizatorilor şi orientarea DIB pentru realizarea acestora  efectuarea actului de comunicare „DIB – student” la etapa de integrare a acestuia în comunitatea universitară. Referinţe bibliografice: 1. Codex DIB, Ch.: ULIM, 2007. 89 p. ISBN 978-9975-101-08-0. 2. Corghenci, Ludmila. Program “Grija pentru Noii Beneficiari”: ed. 2010. Ch., 2010. 2 p. 3. Corghenci, Ludmila. Program „Grija pentru Noii Beneficiari”: necesitate, orientări şi impact. In: Symposia Professorum. Biblioteconomie. Informare. Documentare. Dep. Informaţional Biblioteconomic ULIM. Ch., 2007, p. 77-85. 4. Programul de activitate a DIB: 2010. Ch.:ULIM, 2009. 97 p. Recenzent: dr. Mihai Cernencu, ULIM
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 72 CULTURA INFORMAŢIEI ŞI ÎNVĂŢAREA PE PARCURSUL ÎNTREGII VIEŢI Drd. Tatiana-Adriana OPRESCU Biblioteca Universităţii din Piteşti, România Abstract: Information literacy is a theoretical and practical response to the cultural, social and economic developments associated with the information society. In other words information literacy, lifelong learning and the information society are not only inextricably linked, but the very concept of the former flows from the demands of the latter. In simple terms the impact of the information society on individuals is to create a requirement for functioning effectively within it, and that some of the associated capabilities might be encapsulated in a concept called information literacy. Key-words: information culture, lifelong learning, information society, education, ability. Cuvinte cheie: cultura informaţiei, învăţarea continuă, societatea informaţională, educaţie, abilitate. Realizarea culturii informaţiei nu poate fi văzută doar ca o dezvoltare sau instruire a capacităţilor, ci necesită a fi recunoscută drept o schimbare contextuală şi educaţională. Acest deziderat este exprimat prin ideea de dezvoltare a culturii informaţiei ca "inteligenţă de căutare" şi nu doar ca rezultat al "încrederii diferenţiate". Astfel, cultura informaţiei se defineşte ca acţiune ce facilitează accesul la tehnologia informaţională şi la produsul acestei tehnologii informaţionale. Accederea României între ţările cu o eficientă cultură a informaţiei implică nu numai recunoaşterea la nivel naţional a importanţei culturii informaţiei în societatea informaţională, ci şi existenţa întregii baze logistice aferente: stocul de programe necesar pentru această complexă acţiune şi, finalmente, existenţa unei populaţii educate, informate şi, necesarmente, active. Aplicarea acestei experienţe superioare, în contextul larg naţional, implică însă parcurgerea mai multor etape.
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 73 Candy Philip C. citează definiţia propusă de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO) pentru învăţarea pe parcursul întregii vieţi, care, ca şi în anul 1972, desemnează acest proces ca “un concept important pentru politicile educaţionale din anii următori, pentru acele ţări dezvoltate sau în curs de dezvoltare” (6). O altă descriere a învăţării pe parcursul întregii vieţi, ilustrată de Iniţiativa Mondială pentru Învăţarea pe Parcursul Vieţii (World Initiative on Lifelong Learning - WILL), în anul 1994, lărgeşte sensul conceptului, în planul educaţiei formale, la toţi factorii implicaţi fie în producerea, fie în consumul de informaţie, accentuând însă palierele agenţilor: individual, în comunitate, la nivel naţional şi la nivel internaţional. Aflăm, aici, configurat un proces continuu de încredere, căci, stimulând şi îndemnând persoanele individuale să-şi însuşească toate cunoştinţele, valorile şi abilităţile, noi avem încrederea că ei le vor solicita pe tot parcursul vieţii lor şi le vor aplica mereu, cu bucurie, cu încredere şi cu creativitate, în toate cazurile, momentele şi mediile. În anul 1996, Organizaţia pentru Cooperarea şi Dezvoltarea Economică (Organisation for Economic Co-operation and Development - OECD) a publicat un raport intitulat "Economia bazată pe cunoştinţe", care întărea ideea pentru învăţătura pe parcursul vieţii, accentuând faptul că, prin abilitatea de a învăţa, se vor îndeplini cerinţele tot mai mari, pentru lucrătorii cu abilităţi înalte. Economia bazată pe cunoştinţe este caracterizată de necesitatea pentru învăţarea continuă atât a informaţiei codificate, cât şi a competenţelor de a utiliza această informaţie. Aşa cum accesul la informaţie devine mai uşor şi mai puţin scump, abilităţile şi competenţele legate de selectarea şi utilizarea eficientă a informaţiei devin mai importante. Capacităţile pentru selectarea informaţiei relevante, modelele de recunoaştere în informaţie, interpretarea şi decodarea informaţiei, precum şi noutatea învăţării şi eliminarea vechilor abilităţi reprezintă o cerinţă mereu în creştere (10). Afirmaţiile de mai sus confirmă faptul că abilitatea pentru învăţarea de-a lungul vieţii nu poate fi estimată ca un domeniu al unei
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 74 discipline specifice, ci trebuie asociată cu practicile generale de căutare a informaţiei, fapt ce demonstrează iniţiativa învăţării pe parcursul întregii vieţi. În plus, Mark Hepworth (8), prin descrierea persoanei care învaţă pe parcursul vieţii drept o persoană care se poate educa (pe sine), creează o asociere puternică între acest proces şi a învăţa cum să înveţi, fapt ce caracterizează cultura informaţiei. De fapt, conform lui Christine Bruce (2), recunoaşterea învăţării pe parcursul vieţii ca un scop educaţional a constituit una din forţele principale de impulsionare a dezvoltării culturii informaţiei, ca fenomen global. Perspectiva procesului de a învăţa cum să înveţi, propusă de Asociaţia Americană a Bibliotecilor (ALA), implică abilitatea de a localiza, de a realiza, de a evalua şi de a utiliza critic informaţia, pentru rezolvarea problemei, pentru cercetare, pentru luarea deciziei şi pentru dezvoltarea profesională continuă. Acest lucru este considerat ca o componentă vitală pentru învăţarea pe parcursul întregii vieţi, deoarece dă posibilitate elevilor/studenţilor să-şi dezvolte un cadru pentru învăţătura independentă şi pentru abilităţile transferabile, ce pot fi aplicate în noile situaţii şi probleme (11). Mutch A. (9) sprijină, de asemenea, acest punct de vedere, explicând cum definim şi interpretăm informaţia care se realizează alături de preocuparea pentru activităţile de descoperire şi stocare, asociate cu transmitere, de transferare a cunoştinţelor. Prin aceasta, el afirmă că procesul interpretării constă în formularea de întrebări, în procesul de creare de cunoştinţe, în identificarea celui mai bun mod de accesare şi înmagazinare de date şi în recunoaşterea factorilor - ce operează atât la nivelul individual, cât şi social - care influenţează utilizarea datelor. Acest proces evidenţiază elementul reflectiv care leagă cultura informaţiei cu învăţătura pe parcursul vieţii şi care implică politicile informaţionale naţionale şi care, desigur, sunt încadrate în curriculum-ul educaţiei din instituţiile educaţionale şi în practicile dezvoltării profesionale din toate sectoarele.
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 75 Învăţarea pe durata întregii vieţi Învăţarea independentă învăţ Învăţarea p vieţii Învăţătura pe În paralel cu perspectiva ALA, ANZIIL (Australian and New Zealand Institute for Information Literacy) asociază acest concept cu “cunoaşterea modului cum să înveţi” (3) şi ilustrează grafic cum operează, ca o subcategorie a învăţării independente, care, la rândul ei, este o subramură a învăţării pe parcursul întregii vieţi (Figura 1). Fig. 1. Relaţia dintre cultura informaţiei şi învăţarea pe parcursul întregii vieţi Definiţia ANZIIL despre învăţarea pe parcursul vieţii a fost preluată de raportul lui Candy Philip (3) şi acoperă “toată învăţătura formală, nonformală şi informală, intenţionată sau neintenţionată, care se desfăşoară în orice timp de-a lungul vieţii” (1). Profilul celui care învaţă pe parcursul vieţii, promovat de raport, este inclus în standardele ce ilustrează gradul înalt al combinării dintre acest instruit şi instruibil şi cultura informaţiei. Profilul prezintă, în sinteză, următoarele caracteristici (12):  cunoaşterea resurselor majore curente, valabile în cel puţin un domeniu al studiului  abilitatea de a încadra întrebările de cercetare în cel puţin un domeniu al studiului  abilitatea de a localiza, evalua, realiza şi utiliza informaţia într-un şir de contexte  abilitatea de a descoperi informaţia, utilizând o varietate de medii  abilitatea de a decoda informaţia într-o varietate de forme: scrise, statistice, grafice, hărţi, diagrame, tabele, etc.  evaluarea critică a informaţiei. Cultura informaţiei
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 76 ANZIIL mai afirmă că ideile învăţării independente, promovate de educaţia culturii informaţiei, sunt reflectate în procesul de adoptare a unei pedagogii constructiviste, care introduce pe cei care studiază în învăţarea bazată pe problemă şi pe resursă, prin modul de învăţare experimental. Procesul de învăţare din mediul constructivist se dezvoltă prin formularea întrebării şi încadrarea problemelor care accentuează, explicit şi implicit, utilizarea efectivă a informaţiei. Un punct de vedere similar este promovat de standardele culturii informaţiei ale Asociaţiei Bibliotecilor de Colegiu şi de Cercetare (ACRL), confirmat de punctul de vedere al Comisiei Boyer, care sprijină necesitatea de implicare a perspectivei învăţării pe parcursul vieţii în cadrul unui mediu de învăţare studenţesc, constând în “încadrarea unei întrebări specifice sau a unui set de întrebări, explorarea de cercetare sau creativă, pentru a găsi răspunsuri şi abilităţile de comunicare, pentru a transfera rezultatele” (6). Extinderea culturii informaţiei ca un proces educaţional este sprijinită de articolul tipărit de Conferinţa Permanentă a Bibliotecilor Naţionale şi Universitare (SCONUL - Society of College, National and University Libraries) (12), care susţine că abilităţile informaţionale se pot forma prin promovarea culturii informaţiei ca o necesitate esenţială pentru lărgirea contextului învăţării şi pentru învăţarea permanentă. SCONUL se axează pe sectorul educaţional, pentru a accentua preocuparea consumatorilor critici pentru informaţie, cei care sunt înzestraţi cu capacităţi transferabile apropiate, necesare confruntării cu schimbările rapide tehnologice şi economice. Iar aceasta este o temă centrală în raportul lui Candy Philip, în care devenirea unei persoane iniţiată în cultura informaţiei este considerată ca o preocupare pe parcursul întregii vieţi, ce ar trebui estimată în contextul educaţiei formale, care să se adreseze necesităţilor societăţii în ansamblu. Raportul concluzionează că, în ciuda dezvoltărilor naţionale în direcţia realizării economiilor informaţionale şi a societăţilor de studiu, în practică, puţine guverne naţionale s-au preocupat pentru iniţiative majore educaţionale sau sociale, care să ducă la adoptarea largă a realizării culturii informaţiei
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 77 sau la evaluarea populaţiei. Majoritatea iniţiativelor tind să fie treptate, lente şi, în general, se axează pe secţiuni limitate de populaţie, precum copiii de la şcoală, studenţii de la universităţi, specialiştii din bibliotecă şi informatică sau aceia care sunt deja angajaţi sau doresc să intre în cadrul forţei de muncă (6). Crearea culturii informaţiei şi, pe această cale, a societăţii informaţionale, au devenit şi în România, de mai multe decenii, un imperativ naţional pentru integrarea ţării în sistemul european şi în sistemul global. Există, în acest moment, premisele pentru demararea unui amplu proces în acest sens, declanşarea lui depinde numai de promulgarea legilor educaţiei, dezbătute deja în Parlament. Respectivele legi conferă explicit prioritate obiectivului formării culturii informaţiei, la toate nivelurile de şcolaritate. În acel moment, care este foarte aproape, vor exista şi finanţarea necesară, şi voinţa politică, şi solicitudinea factorilor educaţionali de la toate nivelurile de acţiune şi de decizie. Căci, astăzi, nu se mai îndoieşte nimeni de forţa uriaşă şi decisivă a informaţiei şi a comunicării în societatea contemporană. Altfel spus, fără informaţie şi, implicit, fără comunicare, nu pot exista nici educaţie, nici cultură, nici economie, nici politică, nici democraţie, deci nici stat de drept. Referinţe bibliografice: 1. ACRL (Association of College and Research Libraries). Information Literacy Competency Standards for Higher Education. Chicago, 2000 [citat la 27 aug. 2010] Accesibil pe Internet: http://www.ala.org/ala/mgrps/divs/acrl/standards/standards.pdf. 2. Bruce, Christine. Information Literacy. An international review of programs and research. Auckland `99 Lianza Conference, 9-12 November 1999, p. 1-9 [citat la 15 august 2010] Accesibil pe Internet: http://www.lianza.org.nz/ [accesat 15.03.2010] 3. Bundy, Alan (ed.) Australian and New Zealand Information Literacy Framework principles, standards and practice, 2nd edn. Adelaide: Australian and New Zealand Institute for Information Literacy, 2004
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 78 (citat la 31 aug. 2010] Accesibil pe Internet: http://www.library.unisa.edu.au/infoskills/infolit/infolit-2nd-edition.pdf . 4. Bundy, Alan (ed.) Australian and New Zealand Information Literacy Framework: principles, standards and practice, 2nd edn. Adelaide: Australian and New Zealand Institute for Information Literacy, 2004 [citat la 31 aug. 2010] Accesibil pe Internet: http://www.library.unisa.edu.au/infoskills/infolit/infolit-2nd-edition.pdf . 5. Candu, Andy Philip C.; Crebert, Gay; O’Leary, Jane. Developing Lifelong Learners through Undergraduate Education, Canberra: Australian Government Publishimg Service, august 1994 [citat la 31 aug. 2010] Accesibil pe Internet: http://www.dest.gov.au/NR/rdonlyres/AF55BDE9-B90B-466C-A7C8- E938D1515C46/3933/94_21.pdf . 6. Candy, Philip C. Information Literacy and Lifelong Learning [citat la 31 aug. 2010] Accesibil pe Internet: http://citeseerx.ist.psu.edu/viewdoc/download?doi=10.1.1.119.5676&rep =rep1&type=pdf. 7. Candy, Philip C. Information Literacy and Lifelong Learning. p. 1-16 [citata la 31 aug. 2010] Accesibil pe Internet: http://citeseerx.ist.psu.edu/viewdoc/download?doi=10.1.1.119.5676&rep =rep1&type=pdf. 8. Hepworth, Mark. A study of undergraduate information literacy and skills: the inclusion of information literacy and skills in the undergraduate curriculum. 65th IFLA Council and General Conference. Bangkok. Thailand, 20-28 august, 1999 [citat la 31 aug. 2010] Accesibil pe Internet: http://archive.ifla.org/IV/ifla65/papers/107-124e.htm; http://www.eric.ed.gov/PDFS/ED441445.pdf . 9. Mutch, A. Information literacy: an exploration. In: International Journal of Information Management, 1997, vol. 17, nr 5, p. 377–386 [citat la 15 aug. 2010] Accesibil pe Internet: http://www.sciencedirect.com/science/journal/02684012. 10. O’Sullivan, Carmel. Is Information Literacy relevant in the real world? In: New Library World, 2002, vol. 30, nr 1, p. 7–14 (citat la 12 noiem. 2010] Accesibil pe Internet: http://www.emeraldinsight.com/. 11. Orr, Debbie; Appleton, Margaret; Wallin, Margie. Information literacy and flexible delivery: creating a conceptual framework ad model. In: Journal of Academic Librarianship, 2009, vol. 27, nr 6, p. 457-463 [citat
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 79 la 15 aug. 2010] Accesibil pe Internet: http://develop.lib.tsinghua.edu.cn/infoweb/UploadedFiles/737/11065724 68152.pdf. 12. Sconul (Standing Conference of National and University Libraries). Information Skills in Higher Education: A SCONUL Position Paper [citat la 15 aug. 2010] Accesibil pe Internet: http://www.sconul.ac.uk/groups/information_literacy/papers/Seven_pilla rs.html. Recenzent: Ludmila Corghenci, ULIM
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 80 FORMAREA CULTURII INFORMAŢIEI ŞI A ÎNVĂŢĂRII PERMANENTE ÎN BIBLIOTECA UNIVERSITARĂ Angela NAGORNAIA Departamentul Informaţional Biblioteconomic, ULIM Abstract: The article is consecrated to the problem of formation of information’s culture and of teaching students „how to learn on the range of the entire life”. Contending from the theoretical and practical point of view concerning the importance of this problem, the author draws a special attention to the technology of learning and to the work with information. The material reflects the representative experience of DIB at this chapter: programs, campaigns, projects etc. Key-words: information culture, lifelong learning, users. Cuvinte-cheie: cultura informaţiei, învăţarea permanentă, utilizatori. Expresia „cultura informaţiei” este o noţiune nouă, în proces de definire, care are multe interpretări şi abordări. Termenii „cultură” şi „informaţie”, fiecare din ele fiind polisemantic, deţin diverse semnificaţii. (1, p.10). La părerea noastră, conţinutul relevant al fenomenului „cultura informaţiei”, în contextul relaţiilor cu publicul, este formulat în felul următor: ”Modul optim de utilizare a semnelor, datelor, informaţiei şi punerea lor la dispoziţia utilizatorului interesat pentru soluţionarea sarcinilor teoretice şi practice; mecanismele perfecţionării mediului tehnic de producere, conservare şi transmitere a informaţiei; dezvoltarea sistemului de învăţare, de pregătire a persoanei pentru utilizarea eficientă a instrumentelor de informare şi a informaţiei” (8, p.110; trad. aut.). Persoana, care posedă cultura informaţiei trebuie să deţină o serie de competenţe în tehnologia învăţării. Dar pentru ce învăţăm? În calitate de răspuns la această întrebare putem invoca maxima „Non scholae, sed vitae discimus” – „Nu pentru şcoală, ci pentru viaţă
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 81 învăţăm”, care de fapt, este sloganul Universităţii Libere Internaţionale din Moldova. Tinerii vin la Universitate pentru a căpăta cunoştinţe fundamentale în viitoarea lor profesie, să înveţe pentru a deveni persoane active. Aceste cunoştinţe şi aptitudini ei le vor folosi în practică pe parcursul întregii vieţi. Deaceia este foarte importantă calitatea învăţării lor la Universitate. În Magna Charta Universitatium este scris: „Universitatea trebuie să asigure generaţiilor viitoare o educaţie şi o formare care să le permită să contribuie la respectarea marilor echilibre ale mediului natural şi ale vieţii”(6, p. 11) În contextul aderării Republicii Moldova la Procesul de la Bologna se pune accentul pe asigurarea calităţii studiilor universitare. Ce este de fapt învăţarea? Conform Dicţionarului universal al limbii române - învăţarea este „acţiunea de a însuşi, a asimila o informaţie şi rezultatul ei – însuşire, învăţătură, studiu”. În proiectul Codului Învăţământului este menţionat, că „ … idealul educaţional constă în formarea integrală a personalităţii din perspectiva exigenţelor culturale, sociale, economice, politice şi ştiinţifice ale societăţii democratice”(2, p. 3). Învăţarea constă nu doar în acumularea informaţiei ce se referă la viitoarea profesie sau la perfecţionarea cunoştinţelor profesionale. Învăţarea înseamnă şi înţelegerea aprofundată a acestei informaţii cu scopul de a o utiliza în practică. Iată de ce tehnologia învăţării în instituţiile superioare de învăţământ diferă esenţial de tehnologia învăţării în cele preuniversitare. Este nevoie, ca studentul, fostul şcolar, să treacă de la instruirea didactică la învăţarea, pregătirea individuală. De la el se cere un efort real pentru asimilarea cunoştinţelor, prin libertatea de acţiune corelată cu responsabilitatea lui pentru rezultatele muncii (5, P. 118). Studentul în procesul învăţării trebuie să capete competenţe, sau capacităţi de a acţiona, aprecia, a soluţiona şi a primi decizii în domeniul ales. Persoana deţinătoare de diploma universitară, chiar de primul nivel, trebuie să dea dovadă de o gândire divergentă.
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 82 În acest sens un rol aparte revine muncii cu cartea şi cu alte surse de documentare/informare, integrate în tehnologia învăţării. Aplicarea acestei tehnologii înseamnă crearea de oportunităţi pentru o educaţie a capacităţii de studiere (învăţare), a unei atitudini active faţă de cele studiate şi o însuşire treptată a unor competenţe de învăţare permanentă, cum ar fi:  a selecta informaţia necesară  a înţelege aprofundat textul (cuvinte, terminologie, construcţie etc.)  a consulta dicţionarele explicative, enciclopediile şi alte surse de referinţe, pentru a găsi definiţiile cuvintelor necunoscute şi datelor necesare  a realiza analiza şi sinteza informaţiei, a găsi ideile principale din conţinutul documentelor  a aplica cele studiate/învăţate în practică. Biblioteca universitară, fiind una dintre structurile strategice ale instituţiei de învăţământ, este nu numai un centru informaţional, dar şi un centru de învăţare. Biblioteca îşi asumă nu numai rolul de ghid în mulţimea resurselor informaţionale, ajutând studentul în procesul de căutare, dar şi un rol de mentor în utilizarea, prelucrarea şi asimilarea informaţiei găsite. Putem afirma, că biblioteca este un actor direct al procesului educaţional, contribuind la modernizarea cunoştinţelor şi amplificarea deprinderilor viitorului specialist. În cadrul DIB a fost elaborat şi implementat un sistem al serviciilor de învăţare, care include:  programe de învăţare: de exemplu: „Grija pentru Noii Beneficiari” – program complex de caracter tutorial, destinat studenţilor anului I de la toate facultăţile, „Utilizatorul nostru – partenerul nostru” – program, care asigură interacţiunea utilizatorilor cu personalul specializat al DIB în procesul de formulare a necesităţii informaţionale, de căutare şi selectare a informaţiei;  curs universitar opţional „Bazele culturii informaţionale”: inclus în curriculumul universitar pentru I semestru al anului academic şi
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 83 fiind destinat studenţilor anului I, ciclul licenţă, de la toate facultăţile. Structura tematică a cursului: prelegeri: „Cultura informaţiei: abilităţi şi deprinderi indispensabile în condiţiile Societăţii Informaţiei şi a Cunoaşterii”; „Sistemul instituţiilor info-bibliotecare din Republica Moldova: resurse, servicii, acces”; practicumuri: „Elaborarea, prezentarea şi citarea referinţelor bibliografice”, „OPAC”, „Baze de date, oferite de către DIB. Pagina WEB ULIM şi a DIB”  pachete de alfabetizare documentară: mini-cursuri de felul: „Cum se conspectează un document” (în cadrul cursului sunt promovate metode de lectură rapidă, modalităţi de analiză şi sinteză a informaţiei, de conspectare operativă); „Acces liber la raft: cum cauţi şi găseşti documentul necesar”; „Ce trebuie să ştii pentru prima vizită la DIB” etc.  pachete de alfabetizare informaţională: oferite în formă de mini- cursuri, gen : „Cum se lucrează cu catalogul electronic”, „Servicii informaţionale on-line, oferite de către DIB”, „Resurse WEB”, „Colecţia e-Books” etc.;  campanii informaţional-documentare: de exemplu: “Campania în sprijinul Absolventului ULIM” – o activitate complexă de informare, documentare şi consultare, orientată pentru satisfacerea cerinţelor şi necesităţilor informaţionale, provocate de perioada de finalizare a studiilor de licenţă şi master (elaborarea, prezentarea şi susţinerea tezelor de licenţă, a rapoartelor; susţinerea examenelor de finalizare a ciclului de studii); Campania „Pentru un Student de nota 10” – în cadrul acestei activităţi este centrată atenţia studenţilor pentru bazele de date de profil, resursele noi achiziţionate de către DIB etc.  alte proiecte instituţionale ( de ex.: proiect în parteneriat cu Centrul de Cooperare Internaţională ULIM „Aule Universitare ale Ambasadelor - centre de cultură şi informare” – oferă posibilităţi de învăţare a limbilor, de cunoaştere a valorilor culturii şi ştiinţei ţărilor corespunzătoare, inclusiv prin constituirea colecţiilor
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 84 speciale ale documentelor intrate prin sprijinul ambasadelor etc.(3). Activitatea cotidiană a bibliotecarilor în procesul de servire a studenţilor în spaţiile DIB se axează pe lucrul individual cu fiecare utilizator. Tehnologia învăţării la universitate, după cum a fost menţionat mai sus, presupune deprinderi şi capacităţi de gestionare eficientă a informaţiei. Rolul bibliotecarului este foarte important în acest sens, contribuind la formarea unui viitor specialist competent. Cel din urmă în mod obligatoriu trebuie să fie o persoană bine informată, demonstrând că poate inova şi transpune cunoştinţele pe tărâmul profesional. Bibliotecarul comunică cu studenţii individual zi de zi, ceia ce profesorul nu poate să-şi permită în condiţiile unui proces organizat de studiu. Răspunsul la multe întrebări, multe neînţelegeri, provocate în aulele universitare, este căutat în spaţiul funcţional al bibliotecii. Menţionăm un aspect foarte important, pentru care optează în mod deosebit consultanţii-specialişti ai Sălii Polivalente de Lectură nr. 2. Evaluând procesul de utilizare a resurselor documentare de către studenţi, a fost constatat unul dintre motivele apelării limitate la câteva documente, necesare şi utile procesului de studiu. Este vorba despre prevalarea în conţinutul documentelor a cuvintelor şi termenilor necunoscuţi, neînţeleşi iniţial de către utilizatori. Alăturând acestor documente dicţionarele explicative şi alte publicaţii de referinţe, promovând tehnologia consultării acestora, studenţii au devenit mai receptivi, mai deschişi utilizării diverselor resurse documentare. Contează mult, la părerea noastră, implicarea bibliotecarilor pentru formarea vocabularului de cultură generală (aspect foarte important pentru românii basarabeni), vocabularului profesional (acesta oglindind deschiderea studentului pentru profesia îmbrăţişată), deprinderilor de lectură a textului şi de documentare etc. Programele, campaniile şi proiectele DIB, dar mai ales activitatea cotidiană a specialiştilor în spaţiile funcţionale, contribuie
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 85 la conştientizarea importanţei deţinerii culturii informaţiei drept suport indispensabil învăţării permanente. Referinţe bibliografice: 1. Chante, Alain, Lavergne de, Chaterine Expresia „cultura informaţiei”: relevanţă şi probleme. In: Biblio Polis (ed. spec. „Cultura informaţiei”). 2010, nr.5, p.10-19. 2. Codul Învăţământului. Proiect. In: Moldova suverană. 2008, 9 oct., p. 3- 4. 3. Corghenci L. Biblioteca – centru de învăţare permanentă. In: Libraria (Târgu-Mureş). 2010, anuar 9, p. 17-24. 4. Digodi, I. Biblioteca utilizatorului. Experienţe ale instituţiilor informaţionale din SUA, Suedia, Marea Britanie. In: Symposia Profesorum. Seria Biblioteconomie. Informare. Documentare. Materialele ses. şt. din 26-27 apr. 2002. Ch.:ULIM, 2002, P. 8-12. 5. Floander, I.; Zidaru, M.; Tănase, O.C. Pedagogia învăţământului superior. Constanţa: Tomiş, 2006. 148 p. ISBN 978-973-87876-2-9. 6. Magna Charta Universitatium. Bologna. Adopt. la 18 sept. 1988. In: Obiective Bologna: Proces de implementare. Ch., 2008. 267 p. 7. Programul „Biblioteca utilizatorului”. In: Codex DIB. Ch.: ULIM, 2007, p. 46. 8. Кравец В.А.; Кухаренко В.Н. Вопросы формирования информационной культуры. In: Biblio Polis (ed. spec. „Cultura informaţiei”). 2010, nr.5, p.110 -113. Recenzent: dr. Svetlana Rusnac, ULIM
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 86 DISEMINAREA INFORMAŢIEI DESPRE RESURSELE, SERVICIILE ŞI PRODUSELE DIB PRIN INTERMEDIUL REŢELELOR SOCIALE Victoria MOŞNEAGA, Sergiu BURAC Departamentul Informaţional Biblioteconomic ULIM Abstract: With the advent of social networking across from the library opened new horizons and new opportunities to diversify the services offered by the library. Social networks can help librarians to improve the social visibility of libraries, to promote services and activities, to communicate with users. The most common social networks are used for advertising, marketing, interaction with users, the dissemination of news. Development of tools used by social networks offer libraries opportunities to communicate with users directly, quickly and efficiently, the effect being to improve library services. This article is reproduced in need and the opportunities offered by social networks at the DIB, and discussed methods and results of their implementation for the promotion and diversification of services provided by DIB ULIM. Key-words: social networks, web 2.0, electronic libraries, electronic recourses, DIB products. Cuvinte-cheie: reţele sociale, web 2.0, biblioteci electronice, resurse electronice, produse DIB. În societatea contemporană, biblioteca este o instituţie de o importanţă strategică prin asigurarea accesului la informaţie de orice tip şi satisfacerea necesităţilor informaţionale de comunicare şi documentare. Activitatea acesteia este centrată în prezent pe om, pe utilizator cu necesităţi specifice de documentare, informare, comunicare. Omul este o fiinţă complexă, iar nevoia de a comunica, de a transmite sau de a primi semnale, mesaje (informaţii, idei, sentimente) este o trăsătură fundamentală a sa, definindu-i viaţa, coordonând
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 87 acţiunile, organizarea socială şi condiţionând întreaga evoluţie. Evoluţia culturii şi a civilizaţiei, a omului însuşi, ca fiinţă superioară, este legată implicit de evoluţia procesului de comunicare, de multiplicare şi diversificare a modurilor şi mijloacelor de comunicare. Schimbările din domeniul tehnologiilor informaţionale a pus omul în faţa altui tip de comunicare, şi anume - comunicarea electronică. Progresul tehnologic a adus schimbări enorme care sunt în cerere mare şi continuă să exercite o influenţă puternică asupra accesului, recuperării şi difuzării de informaţii. Spaţiul virtual este o dovadă a creşterii vitezei informaţiei sau a modului în care trăim şi percepem realitatea. Iar reţelele de socializare (comunităţile virtuale) nu fac altceva decât să înlesnească accesul la informaţii. Utilizarea reţelelor de socializare satisface şi nevoia de a scăpa de sub presiunea cotidianului, de a evada şi de a găsi refugiu într-o lume virtuală. Pe de altă parte, caracterul interactiv al reţelelor de socializare, forma grafică, cromatica au un rol important, fiind atractiv, incitant. Implementarea acestor reţele sociale constituie un mare pas în dezvoltarea civilizaţiei moderne, caracterizată prin creşterea rolului de informaţii şi cunoştinţe. O reţea de socializare este, în general vorbind, o reţea de persoane cu scopuri, interese sau preocupări comune, cum ar fi o reţea de studenţi, politicieni, dintr-un domeniu de activitate. Uneori reţelele de socializare din web mai sunt numite şi „reţele sociale”, deschizând noi orizonturi în domeniul comunicării şi orientând-o spre diversitate (4, p. 21-30). În ultimii ani însă, printr-o reţea socială se înţelege deseori şi o reţea informaţională de utilizatori Internet, bazată pe anumite situri web la care utilizatorii se pot înscrie şi interacţiona cu alţi utilizatori, deja înscrişi. Aceste reţele sociale fac parte din fenomenul relativ nou, global, numit Web 2.0, care desemnează noi căi de a implementa şi de a exploata posibilităţile organizatorice ale webului. Astfel, membrii unei reţele sociale sunt legaţi între ei în mod informal, fără obligaţii, dar de obicei contribuie activ la colectarea şi răspândirea informaţiilor pe întregul glob prin intermediul webului. S-ar putea echivala
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 88 denumirea unei astfel de reţele (informaţionale) de utilizatori cu „reţea internetică de utilizatori”. Activitatea DIB a fost profund modelată în funcţie de schimbările tehnologiilor de informare şi comunicare. Vom argumenta cele menţionate reliefând doar un singur aspect – lărgirea prezenţei DIB în reţelele sociale, prin intermediul cărora putem obţine un efect mai profund, mai eficient şi mai rapid asupra utilizatorilor noştri reali sau potenţiali. Anul 2010 este semnificativ în acest sens, deoarece au fost înregistrate şi create paginile DIB în cadrul unor Internet-proiecte recunoscute în lume. Flickr este un proiect online ce permite stocarea de imagini în mod gratuit şi publicarea acestora pe Internet, unde fiecare utilizator poate crea un album foto cu imagini. Datorită acestei oportunităţi DIB a devenit mai transparent, activitatea acestuia, precum şi resursele/serviciile fiind disponibile pentru o mai mare parte de utilizatori, aceştia având posibilitatea de a se implica nu numai în calitate de consumatori, dar şi ca producători de conţinuturi. Deci, utilizatorul DIB este implicat prin intermediul noilor tehnologii în procesul de dezvoltare a resurselor (meniu „Achiziţii” pe site-ul DIB), în elaborarea programelor de formare profesională a bibliotecarilor ULIM, a programelor şi conceptelor de prestare a serviciilor informaţional-bibliotecare. Această transformare a utilizatorului DIB, care este benefică pentru comunitatea universitară, este realizată şi prin intermediul a două bloguri instituţionale. Blogul de Biblioteconomie si Ştiinţe ale Informării (1) este creat pentru a adăuga toate tipurile de informaţii actuale şi viitoare, care
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 89 sunt puse la dispoziţia utilizatorilor. Prin intermediul blogului este oferită posibilitatea de a comenta şi de a expune opinia privind: prestaţia şi performanţele profesionale ale oamenilor DIB, dezvoltarea resurselor documentare, calitatea şi impactul serviciilor şi produselor create şi oferite de DIB, participarea la reuniunile profesionale (cu şi fără comunicări), la activităţile culturale şi promoţionale. Blogul e-Professio (2) este elaborat şi promovat în scopul sprijinirii procesului de formare profesională continuă a bibliotecarilor ULIM, precum şi diseminării informaţiei privind realizarea conceptului “DIB – instituţie care învaţă”. Prin intermediul blogului vizitatorii pot efectua comentarii privind orice publicaţie, activitate sau noutate, care influenţează procesul de modernizare şi actualizare a cunoştinţelor/deprinderilor profesionale. Blogul este un suport esenţial pentru formarea profesională continuă la locul de muncă, precum şi pentru auto-formare. Prezenţa DIB pe site-ul Slideshare asigură posibilitatea de a oferi operativ comunităţii profesionale şi celei servite rezultatele cercetărilor, studiilor efectuate de către bibliotecari, a materialelor reuniunilor informaţional-bibliotecare. Este vorba atât despre reuniunile organizate sub egida DIB (de exemplu, Symposia Investigatio Bibliotheca etc.), cât şi despre integralele extra-ULIM, la care au participat bibliotecarii DIB cu comunicări. Important, că aceste materiale pot fi comentate de un cerc larg de specialişti, favorizând discuţii şi comentarii profesionale utile. Accesul la aceste reţele sociale este asigurat prin intermediul site-ului DIB, fiind create „banere” speciale. Prezenţa DIB în reţelele sociale este un rezultat al implementării conceptelor „Biblioteca 2.0”, „Utilizator DIB – Utilizator 2.0”, care centrează activitatea pe utilizatori, implicându-i în crearea şi diversificarea serviciilor reale şi virtuale. Cercetarea efectuată asupra prezenţei DIB în reţelele sociale ne permite să reliefăm următoarele avantaje: diversificarea modalităţilor
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 90 de promovare a imaginii instituţiei; promovarea şi cunoaşterea eficientă a serviciilor/produselor DIB în comunitatea servită şi în afara acesteia; crearea de noi servicii şi diversificarea lor, amplificând relevanţa acestora graţie statutului de participanţi al utilizatorilor în dezvoltarea resurselor/serviciilor/produselor; atragerea noilor utilizatori şi augmentarea interacţiunii cu aceştia, atribuirea pentru ei a rolului de parteneri în procesul de creare a conţinuturilor informaţional-bibliotecare; îmbunătăţirea feedback-lui. Referinţe bibliografice: 1. Blog de Biblioteconomie şi Ştiinţe ale Informării [citat la 12.05.2011] Accesibil pe Internet: dib.ulim.md. 2. e-Professio: blog profesional [citat la 12.05.2011] Accesibil pe Internet: e-professio.ulim.md. 3. http://www.slideshare.net/Dib_ulim/presentations 4. Osoianu, Vera. Biblioteca în căutarea identităţii. Ch., 2010. 116 p. 5. Osoianu, Vera. Biblioteca şi comunitatea: tangenţe în spaţiul virtual. In: Biblio Polis. 2010, nr. 3, p. 22-30. 6. www.flickr.com/photos/55523218@N02. Recenzent: MA, Zinaida Sochircă, ULIM
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 91 PROMOVAREA PUBLICAŢIILOR INSTITUŢIONALE ŞI DE AUTOR ÎN SPAŢIUL BIBLIOGRAFIC VIRTUAL Tatiana PANAGHIU, Departamentul Informaţional Biblioteconomic, ULIM Abstract: This article reflect the process of improving of the virtual bibliographical space at DIB ULIM, in idea to promote the scientifically institutional publications and the author. Is talking about register this publications in Open Bibliographic Data Guide: international electronic catalog with open access. OBDG reflect the publication via diversity elements of bibliographical identification: bibliographical description, annotations, ISBN or ISSN. The catalog also permit registration of the extracts and links to the web pages, institutional and personal blogs. Key-words: virtual bibliographical space, Open Bibliographic Data Guide, Open Library, institutional publications and the author. Cuvinte–cheie: spaţiu bibliografic virtual, Open Bibliographic Data Guide, Open Library, publicaţii instituţionale şi de autor. În era tehnologiilor informaţionale, când Internetul ocupă tot mai mult loc în viaţa şi activitatea de cunoaştere a omului e inevitabilă o adaptare a activităţii biblioteconomice şi bibliografice la rigorile actuale ale timpului. Crearea/integrarea în spaţiul bibliografic virtual este şansa bibliotecilor de a fi în pas cu timpul. Cred că o carte în format tradiţional nu-şi va pierde nicicând din importanţă, doar că e nevoie de o integrare activă a acesteia în spaţiul virtual. Cel din urmă nu exclude cartea, ci o poate completa şi promova, fiind valorificat iscusit. Orientarea pentru diversificarea serviciilor info-bibliotecare, utilizând tehnici şi tehnologii noi, este una dintre cele prioritare pentru Departamentul Informaţional Biblioteconomic (1, 3). În acest sens anul 2010 este relevant prin integrarea DIB în catalogul Open Bibliographic Data Guide, identificând prin acesta publicaţiile instituţionale şi de autor, editate în cadrul ULIM.
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 92 Este vorba despre impactul şedinţei din noiembrie 2010 a Clubului Bibliografilor, în cadrul căreia a fost prezentată experienţa bibliografică inedită a Bibliotecii Municipale „B.P. Haşdeu”: reflectarea în Open Bibliographic Data Guide a publicaţiilor bibliotecii. Reflectarea publicaţiilor instituţionale şi de autor în acest ghid este o pârghie de promovare eficientă, în acelaşi timp contribuind şi la amplificarea imaginii instituţiei. Iată de ce preluarea acestei experienţe, evident în funcţie de specificul universitar, este considerată o realizare deosebită a anului, deja apreciată de către utilizatori. Menţionăm sprijinul consultativ al Bibliotecii Municipale „B.P.Hasdeu”, în persoana directorului CID „Chişinău” L. Pânzaru. Open Bibliographic Data Guide este un catalog electronic internaţional, gratuit, cu acces liber, în care pot fi înregistrate publicaţii, pot fi efectuate descrieri bibliografice, adnotări, introduce extrase, realizate link-uri la pagini WEB etc. Accesul catalogului poate fi efectuat la adresa: http://obd.jisc.ac.uk. Pentru asigurarea utilizării/prezenţei DIB în catalog au fost efectuate următoarele acţiuni:  statut de utilizator: accesarea extensiei „Open library” în scopul utilizării catalogului (selectarea informaţiei după titluri, vedete de subiect, autori).  statut de participant la crearea catalogului:
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 93  obţinerea autorizaţiei pentru a înregistra în catalog resursele documentare: a se vedea poziţiile corespunzătoare de pe pagina „Open Library” (login, parolă – partea dreaptă sus)  deschiderea fişei de înregistrare: prin tastarea din meniu a opţiunii „Add a book”. Fişa de înregistrare oferă pentru completarea obligatorie 5 câmpuri: titlu, autor, autor colectiv (editor), anul publicării şi un număr de identificare (ISBN, ISSN, ISMN). Informaţia introdusă este salvată prin intermediul butonului corespunzător, pas care asigură accesul la următoarea pagină:  introducerea informaţiei în următoarea fişă cu opţiunile: locul publicării, cuprinsul cărţii, date adăugătoare la menţiune, limba în care este editată publicaţia, paginaţia, tipul de publicaţie şi alte elemente de identificare. Fişa oferă posibilitatea de a înregistra coperta scanată a publicaţiei. La fel, aici sunt prezente opţiunile: „What’s about?”, „Add exceprts”, „Links”
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 94 La tastarea opţiunii „What’s about?” se deschide o fişă adăugătoare cu câmpul, în care este posibil de a descrie conţinutul publicaţiei (elaborarea descrierii bibliografice, adnotării, rezumatului etc. - la latitudinea celor, ce înregistrează publicaţia). Fişa de lucru conţine, la fel, câmpuri pentru înscrierea vedetelor de subiect generale şi grupate după categorii: persoane, localităţi, perioade de timp. Opţiunea „Add excerpts” oferă posibilitatea de a înregistra citate, extrase din publicaţie cu indicarea paginaţiei. De asemenea, este prezent câmpul, în care este posibil de a crea notiţe, acestea prezentând răspunsul la întrebarea: de ce anume acest citat? Prin opţiunea „Links” sunt realizate link-uri cu diverse pagini WEB, blog-uri, unde această publicaţie este prezentă: descrierea biblio- grafică, text integral, coperta ori pagini scanate. Astfel, utilizatorul bazei de date va avea acces la informaţia despre publicaţie de pe alte sit-uri şi la textul integral (dacă el este plasat pe unul din aceste sit-uri).
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 95 În final, toate fişele fiind completate, informaţia este salvată prin opţiunea „Save”. Astfel, este creată o înregistrare integră a publicaţiei instituţionale ori de autor în Open Bibliographic Data Guide, aceasta fiind accesibilă tuturor utilizatorilor din Internet. De exemplu: Înregistrarea resurselor în Open Bibliographic Data Guide oferă următoarele avantaje:  promovarea, asigurarea prezenţei lucrărilor instituţionale şi de autor în reţeaua globală (prin elementele de identificare: autor, ISBN, editor ş.a.)  amplificarea imaginii instituţiei (deţinerea unui suport convingător pentru fidelizarea autorilor/universitarilor)  utilizarea eficientă a pârghiilor/produselor informaţionale ale bibliotecii, cum ar fi: pagina WEB, blog-urile instituţionale şi personale, expoziţiile virtuale şi altele  diseminarea informaţiei despre resursele info-documentare ULIM (inclusiv şi a conţinutului acestora) în reţeaua globală. În calitate de perspectivă menţionăm tendinţa DIB de a amplifica prezenţa în spaţiul bibliografic virtual, aderând la alte baze de date şi cataloage internaţionale (2, 4).
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 96 Referinţe bibliografice: 1. Conceptul educaţional al Universităţii Libere Internaţionale din Moldova. Ch.: ULIM, 2007. 232 p. ISBN 978-9975-101-10-3. 2. Direcţii strategice de activitate 2006-2010. Dep. Informaţional Biblioteconomic ULIM. Ch., 2006. 24 p. 3. Raport privind activitatea ştiinţifică la Departamentul Informaţional Biblioteconomic în anul calendaristic 2010. Ch., 2010. 34 p. 4. Strategia de dezvoltare ULIM pentru anii 2009-2014: aprob. la şedinţa lărgită a Senatului din 29.01.2009 [citat la 11 mai 2011] Accesibil pe Internet: http://www.ulim.md/strategia-ulim. Recenzent: dr. Mihai Cernencu, ULIM
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 97 INDEX TRANSLATIONUM – REPERTORIU BIBLIOGRAFIC MONDIAL DE TRADUCERI ÎN SPRIJINUL INFORMĂRII ŞI CERCETĂRII Valentina CHITOROAGĂ, Camera Naţională a Cărţii Ludmila CORGHENCI, Departamentul Informaţional Biblioteconomic, ULIM „Gândirea comună europeană este opera colosală a traducătorilor. Fără traducători nu ar exista Europa, nu ar exista literatura mondială. Fără traducători eu nu l-aş fi citit pe Cervantes, iar dumneavoastră pe Kafka. Traducătorii sunt de o mie de ori mai importanţi decât deputaţii din Parlamentul European.” (Milán Kundera) Abstract: Databases Translationum is a essential support for information and research process. Because Translationum is dedicated to researchers, translators, publishers, librarians and other category of users, the database offer the possibility of selection of the information concerning the translated works in about 150 countries, depending by criteria: the name of the author or translator, the origin of the country, the language of the original work etc. Key-words: Index Translationum, bibliographical repertory, translations Cuvinte-cheie: Index translationum, repertoriu bibliografic, traduceri Resursele bibliografice, create la nivel local, naţional ori internaţional, constituie fundamente importante pentru procesul de informare, documentare, cunoaştere. Acestea pot fi universale ori tematice, pot reflecta fluxul documentar în funcţie de genul acestora, limba ori locul editării etc. O resursă unicat este repertoriul bibliografic internaţional Index Translationum. Este vorba despre bibliografia mondială de traduceri, elaborată sub egida UNESCO.
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 98 Scopul prezentului material: a promova repertoriul internaţional, a contribui la utilizarea acestuia de către factorii interesaţi, precum şi de a reliefa prezenţa Republicii Moldova prin intermediul informaţiilor bibliografice asupra traducerilor. Repere istorice Index Traslationum ca repertoriu bibliografic a fost constituit şi dezvoltat sub patronatul UNESCO, graţie necesităţilor culturale şi informaţionale:  anul 1932 – anul constituirii (sub egida Ligii Naţiunilor – Societe des Nations, constituită în iunie 1919 urmare a Tratatului de la Versailles; după anul 1945 – funcţiile acestei organizaţii fiind preluate de ONU)  anii 1932-1940: Index Translationum era editat ca buletin trimestrial, prezentând iniţial informaţia bibliografică asupra traducerilor din 6 ţări: Germania, Spania, Franţa, Italia, Marea Britanie, SUA; în anul1940 reflecta informaţia din 14 ţări  reluarea noii serii a repertoriului – în anul 1948, drept urmare a recomandării Conferinţei miniştrilor Educaţiei a ţărilor aliate din 28 iunie 1945, Londra  anii 1948-1979: Index Translationum era editat ca anuar, în format tradiţional, în total fiind editate 39 de volume. Câteva date statistice pentru această perioadă: Anul Cantitatea datelor Număr ţări reflectate 1948 8 570 descrieri bibliografice Informaţii asupra traducerilor editate în 26 de ţări 1979 60 573 descrieri bibliografice Informaţii asupra traducerilor editate în 56 de ţări  1979 – prezent: repertoriul este ţinut şi editat în format electronic: CD - ediţie anuală. În prezent este asigurat accesul gratuit al cercetătorilor la baza de date Index Translationum – www.unesco.org/xtrans (limbile de prezentare a bazei de date: engleza, franceza şi spaniola).
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 99 www.unesco.org/culture/xtrans • prima pagină Pentru cine este destinat şi în ce scopuri este utilizat repertoriul bibliografic internaţional? Index Translationum are drept grup ţintă bibliotecari, cercetători, editori, documentarişti, traducători, fiind util şi pentru alte categorii socio-profesionale, interesaţi asupra traducerilor operelor. Acesta oferă răspuns la întrebări gen: A fost efectuată traducerea operei autorului concret? În care limbă şi de către cine a fost efectuată traducerea? Unde a fost editată traducerea? Index Translationum oferă şi posibilitatea efectuării/vizualizării rezultatelor contabilizărilor statistice, gen top-uri: Care este cel mai „tradus” autor? Care este ţara cu cele mai multe traduceri editate? Care este cea mai „tradusă” lucrare? şi altele. Astfel, conform datelor Index Translationum, topul celor „mai traduşi autori” este prezentat în felul următor: pe primul loc se află Agatha Christie, urmând Jules Verne, William Shakespeare etc. În Top se mai găsesc: Danielle Steele, creatorii de poveşti Hans Christian Andersen şi fraţii Grimm, Stephen King şi Isaac Asimov. Conţinutul Index Translationum: În prezent Index Traslationum include mai mult de 2 000 000 de înregistrări bibliografice asupra lucrărilor traduse şi editate în 150 de ţări, primele reprezentând toate domeniile: agricultură, arhitectură, drept, economie, educaţie, management, medicină, literatură etc. Sunt reflectate circa 462 302
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 100 nume de autori, 1 100 limbi în care sunt traduse lucrările. Anual baza de date este înnoită cu circa 100 000 de înregistrări. Baza de date nu reflectă informaţia privind traducerile contribuţiilor din culegeri, publicaţii periodice şi continue, brevetelor, broşurilor. Fiecare înregistrare include numele autorului, titlul lucrării traduse, numele traducătorului şi editorului, anul ediţiei traducerii şi alte date. E de reţinut, că toate înregistrările bibliografice sunt prezentate în Index Translationum prin caractere latine, indiferent de caracterele originale ale lucrărilor. În acest scop sunt aplicate standardele internaţionale de transliteraţie. Utilizatorilor bazei de date li se oferă informaţia necesară privind normele de transliteraţie (a se vedea meniul „Normes de translitteration”). Cum se efectuează cercetarea? Cercetarea poate fi efectuată în funcţie de diverse criterii: numele autorului, limba originală, denumirea ţării, numele traducătorului etc. În acest scop este utilizat meniul „Cercetare bibliografică” (Recherche bibliographiqie), fiind necesar de a completa poziţia corespunzătoare a chestionarului:Cum se efectuează cercetarea? • D
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 101 Prezenţa Republicii Moldova în repertoriul bibliografic internaţional „Index Translationum”: Informaţia privind toate lucrările traduse şi editate pe teritoriul Republicii Moldova sunt reflectate în Index Translationum din anul 1995. Conform deciziei din 2 februarie 1995 a Departamentului Edituri, Poligrafie şi Comerţul cu Cărţi din Republica Moldova, responsabilitatea privind colectarea şi transmiterea informaţiei asupra traducerilor, editate în Republica Moldova, revine Camerei Naţionale a Cărţii. Anual Camera Naţională a Cărţii transmite secţiuni Index Translationum a UNESCO informaţia corespunzătoare, ea fiind unicul deţinător al ediţiilor anuale în format CD a bazei de date. Câteva informaţii statistice asupra acestei activităţi: Anul Număr înregistrări bibliografice transmise de CNC 1995 150 2000 300 2005 300 2009 600 2010 600 Fiecare lucrare tradusă şi editată în Republica Moldova, este identificată bibliografic de către Camera Naţională a Cărţii după cum urmează:
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 102 Autain, Clémentine : Macho pe înţelesul fratelui meu [Mol] /Georgeta Barbu-Anghel / Chişinău : Cartier, 2009 (Combinatul Poligr.). 84 p. – (Colecţia "Verde"). FR : Les Machos expliqués à mon frère. Morel, Fabienne ; Bizouerne, Gilles : Poveştile Cenuşăresei istorisite în lumea întreagă [Mol] / Andreea Trincă / Chişinău : Cartier, 2009 (Tipogr. "Bons Offices" SRL). 94 p. : il. color. – (Înconjurul lumii cu o poveste)(Cartier codobelc). FR : Les histoires de Cendrillion racontées dans le monde. Repertoriul bibliografic internaţional Index Translationum oferă avantaje utilizatorilor, asigurând selectarea operativă şi multiaspectuală a informaţiei asupra traducerilor editate în diferite ţări, în final sprijinind (şi economisind) munca cercetătorilor şi altor categorii interesate. Referinţe bibliografice: 1. www.unesco.org/xtrans 2. www.bookchamber.md Recenzent: dr. Ana Guţu, ULIM
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 103 AUTORII MATERIALELOR, INCLUSE ÎN SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA, EDIŢIA 2011 Burac, Sergiu – inginer tehnician, DIB ULIM itperson@ulim.md Cerneauscaite, Irina: bibliotecar, DIB ULIM cerneauscaite@ulim.md Chitoroagă, Valentina: director, Camera Naţioanlă a Cărţii valentina.chitoroaga@gmail.com Corghenci, Ludmila: director adjunct, DIB ULIM lcorghenci@ulim.md Costin, Ludmila: preşedinte al Asociaţiei Bibliotecarilor din Republica Moldova, director al Bibliotecii Republicane Ştiinţifice Agricole a Universităţii Agrare de Stat costin@uasm.md Dew, Stephen H. – PhD Collections & Scholarly Resources Coordinator of University Libraries of North Carolina at Greensboro, USA shdew@uncg.edu Levinţa, Tatiana - şef serviciu Dezvoltarea şi Prelucrarea Analitico- Sintetică a Resurselor Documentare şi Informaţionale, DIB ULIM levintat@ulim.md Moşneaga, Victoria – bibliograf, serviciul Informare Bibliografică şi Documentară ULIM mvika@ulim.md Nagornaia, Angela - şef oficiu Sala Polivalentă de Lectură nr. 2, DIB ULIM anagornii@ulim.md Oprescu, Tatiana-Adriana - doctorand, şef Birou Dezvoltarea Colecţiilor, Biblioteca Universităţii din Piteşti, România tatianadriana@yahoo.com
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 104 Panaghiu, Tatiana - şef oficiu Prelucrarea Analitico-Sintetică a Resurselor Documentare şi Informaţionale, DIB ULIM tpanaghiu@ulim.md Sochircă, Zinaida - magistru, director general, DIB ULIM zsochirca@ulim.md Ţurcan, Elena – şef oficiu, Sala de Lectură nr. 1, DIB ULIM elenaturcan@ulim.md Zasmenco, Ecaterina – director, Biblioteca Centrală Universitară, USM e_zasmenco@mail.ru
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 105 RECENZENŢII ARTICOLELOR, INSERATE ÎN SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA, EDIŢIA 2011 Cernencu, Mihai – doctor, conferenţiar universitar, ULIM Cheradi, Natalia – doctorand, director adjunct, Biblioteca Ştiinţifică a Academiei de Studii Economice Chitoroagă, Valentina – director general al Camerei Naţionale a Cărţii Corghenci, Ludmila – vice-preşedinte al Asociaţiei Bibliotecarilor din Republcia Moldova, director adjunct DIB Crotenco, Iurie – doctor habilitat, director al Institutului Investigaţii Strategice în Economie, ULIM Guţu, Ana – doctor, profesor universitar, prim-vicerector, ULIM Rusnac, Svetlana – doctor, conferenţiar universitar, director al Institutului de Formare şi Cercetare Socială, ULIM Sochircă, Zinaida – master in ştiinţe economice, director general DIB, absolvent al Programului de Cercetare Fulbright, finanţat de Guvernul SUA
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 106 GHID PENTRU AUTORI: CERINŢE FAŢĂ DE MANUSCRISE „Symposia Investigatio Bibliotheca” este o lucrare cu apariţie anuală, editată sub egida Departamentului Informaţional Biblioteconomic, ULIM. Anuarul publică studii de biblioteconomie, informare şi documentare. Limba – română, engleză, franceză, germană, rusă. Volumul articolului – până la 1,0 c.a. (redactare: Times New Roman; Font 12; Spaţiu 1,15). Abstract: Articolele urmează a fi însoţite de rezumate, în una din limbile de comunicare internaţională, alta decât cea a textului de bază. Rezumatul va avea între 6 şi 10 rânduri. Rezumatele vor fi prezentate în format Times New Roman italic, cu aliniere stânga; Font 12; Spaţiu 1,00). Cuvinte cheie: După un rând liber, sub rezumat, vor fi indicate maximum 8 cuvinte cheie, având caractere: înălţimea 12 pt., înclinate (italic), cu aliniere stânga, despărţite prin virgulă. Titlul se scrie cu majuscule, dimensiune 11 pt., îngroşate (bold), centrat (center). Autor(i): sub titlu, dreapta, se indică prenumele (cu litere minuscule) şi numele (cu majuscule) autorului (autorilor): font 12 pt., bold. Numele recenzentului se indică la sfârşitul textului articolului. Textul articolului se scrie la 1,15 rânduri libere sub cuvinte cheie, cu caractere de înălţime de 12 pt., cu aliniere stânga-dreapta. Părţile principale ale lucrării vor fi introduse prin titluri numerotate cu cifre arabe, bold. Se vor lăsa un rând liber deasupra acestora şi un rând după. Titlurile şi paragrafele vor începe la 0,6 cm faţă de marginea textului. Figurile, diagramele şi tabelele vor fi inserate cât mai aproape de prima referinţă. Referinţele bibliografice sunt elaborate în conformitate cu prevederile standardelor: SM SR ISO 690:2005 „Referinţe bibliografice. Conţinut, formă şi structură”, SM SR ISO 690-2:2005 „Referinţe bibliografice. Partea 2: Documente electronice complete
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 107 sau părţi de documente”. Referinţele bibliografice sunt amplasate la sfârşitul articolului, citarea fiind înserată în text între paranteze rotunde şi prezentând numărul de ordine al referinţei bibliografice şi pagina amplasării textului citat: (2, p. 76). Este posibilă şi varianta citării în general a lucrării, inclusă în lista referinţelor: (7) ori dacă este vorba de mai multe lucrări : (3; 7; 12). Pentru informaţii: lcorghenci@ulim.md biblioteca@ulim.md

More Related Content

PPTX
Angela HĂBĂŞESCU, Valentina VACARCIUC. Dimensiunile valorice şi impactul publ...
byScientific Library of Alecu Russo State University Balts Moldova
 
PDF
Symposia investigatio bibliotheca, editia 2013
byDIB ULIM
 
PDF
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA, editia 2010
byDIB ULIM
 
PPTX
Ana Nagherneac. Lunarul Licenţiatului, Masterandului şi Doctorandului în Bibl...
byScientific Library of Alecu Russo State University Balts Moldova
 
PPTX
Elena Harconita, Lina Mihaluta.Biblioteca Universităţii bălţene - componentă...
byScientific Library of Alecu Russo State University Balts Moldova
 
PDF
Workshop cu participare internaţională: "Competiţia dintre tradiţie şi invon...
byDIB ULIM
 
PPTX
Olga DASCAL, Snejana ZADAINOVA. Resurse ştiinţifice deschise conform profilul...
byScientific Library of Alecu Russo State University Balts Moldova
 
PDF
E-buletin achizitii noi ianuarie 2016
byDIB ULIM
 
Angela HĂBĂŞESCU, Valentina VACARCIUC. Dimensiunile valorice şi impactul publ...
byScientific Library of Alecu Russo State University Balts Moldova
 
Symposia investigatio bibliotheca, editia 2013
byDIB ULIM
 
SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA, editia 2010
byDIB ULIM
 
Ana Nagherneac. Lunarul Licenţiatului, Masterandului şi Doctorandului în Bibl...
byScientific Library of Alecu Russo State University Balts Moldova
 
Elena Harconita, Lina Mihaluta.Biblioteca Universităţii bălţene - componentă...
byScientific Library of Alecu Russo State University Balts Moldova
 
Workshop cu participare internaţională: "Competiţia dintre tradiţie şi invon...
byDIB ULIM
 
Olga DASCAL, Snejana ZADAINOVA. Resurse ştiinţifice deschise conform profilul...
byScientific Library of Alecu Russo State University Balts Moldova
 
E-buletin achizitii noi ianuarie 2016
byDIB ULIM
 

Similar to Symposia investigatio bibliotheca, editia 2011

PDF
Symposia investigatio bibliotheca, editia 2009
byDIB ULIM
 
PDF
Buletinul ABRM Nr.2(12)/2010
byAsociatia Bibliotecarilor RM
 
PPTX
Elena Harconiţa: Preocupări de cercetare ştiinţifică a bibliotecarilor univer...
byDIB ULIM
 
PDF
Buletinul ABRM Nr.2(4)/2006
byAsociatia Bibliotecarilor RM
 
PDF
Strategia dib 2020
byDIB ULIM
 
DOCX
Comunicat final symposia 2014
byDIB ULIM
 
PPTX
Silvia Ciobanu: • Revista electronică BIBLIOUNIVERSITAS @ABRM.md – revistă de...
byScientific Library of Alecu Russo State University Balts Moldova
 
PDF
Program symposia investigatio bibliotheca 2019
byDIB ULIM
 
PDF
Workshop cu participare internaţională DIB ULIM 25 DE ANI DE ACTIVITATE
byDIB ULIM
 
PDF
Program symposia 2014
byDIB ULIM
 
PDF
Colloquia professorum TRADIŢIE ŞI INOVARE ÎN CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ, secţiune...
byScientific Library of Alecu Russo State University Balts Moldova
 
PPT
Ludmila Corghenci: Dimensiunea informaţională a Procesului Bologna: activit...
byDIB ULIM
 
DOC
Program symposia 2017
byDIB ULIM
 
PDF
Program
byScientific Library of Alecu Russo State University Balts Moldova
 
DOC
Concept symposia investigatio bibliotheca 2019
byDIB ULIM
 
DOCX
Concept, symposia investigatio bibliotheca, 2018
byDIB ULIM
 
PDF
PALETELE TEMPORALE ALE BIBLIOTECII UNIVERSITARE 23 octombrie 2015 PR...
byScientific Library of Alecu Russo State University Balts Moldova
 
PDF
Program
byScientific Library of Alecu Russo State University Balts Moldova
 
PPT
Simpozionul științific „anul bibliologic”
byNational Library of Republic of Moldova
 
DOC
Concept symposia 2017
byDIB ULIM
 
Symposia investigatio bibliotheca, editia 2009
byDIB ULIM
 
Buletinul ABRM Nr.2(12)/2010
byAsociatia Bibliotecarilor RM
 
Elena Harconiţa: Preocupări de cercetare ştiinţifică a bibliotecarilor univer...
byDIB ULIM
 
Buletinul ABRM Nr.2(4)/2006
byAsociatia Bibliotecarilor RM
 
Strategia dib 2020
byDIB ULIM
 
Comunicat final symposia 2014
byDIB ULIM
 
Silvia Ciobanu: • Revista electronică BIBLIOUNIVERSITAS @ABRM.md – revistă de...
byScientific Library of Alecu Russo State University Balts Moldova
 
Program symposia investigatio bibliotheca 2019
byDIB ULIM
 
Workshop cu participare internaţională DIB ULIM 25 DE ANI DE ACTIVITATE
byDIB ULIM
 
Program symposia 2014
byDIB ULIM
 
Colloquia professorum TRADIŢIE ŞI INOVARE ÎN CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ, secţiune...
byScientific Library of Alecu Russo State University Balts Moldova
 
Ludmila Corghenci: Dimensiunea informaţională a Procesului Bologna: activit...
byDIB ULIM
 
Program symposia 2017
byDIB ULIM
 
Program
byScientific Library of Alecu Russo State University Balts Moldova
 
Concept symposia investigatio bibliotheca 2019
byDIB ULIM
 
Concept, symposia investigatio bibliotheca, 2018
byDIB ULIM
 
PALETELE TEMPORALE ALE BIBLIOTECII UNIVERSITARE 23 octombrie 2015 PR...
byScientific Library of Alecu Russo State University Balts Moldova
 
Program
byScientific Library of Alecu Russo State University Balts Moldova
 
Simpozionul științific „anul bibliologic”
byNational Library of Republic of Moldova
 
Concept symposia 2017
byDIB ULIM
 

More from DIB ULIM

PDF
Victor Untilă: În căutarea unei cunoaşteri complexe, sistemice şi integrale: ...
byDIB ULIM
 
PDF
„Angela Savin-Zgardan. Viața oglindită în cuvânt: Biobibliografie”
byDIB ULIM
 
PPTX
Natalia Ghimpu, Biblioteca Natională a Republicii Moldova
byDIB ULIM
 
PPTX
Anișoara Budui, Biblioteca Universitară „Ștefan cel Mare” din Suceava
byDIB ULIM
 
PPTX
Ina Neagu. Sfaturi utile pentru un absolvent de succes
byDIB ULIM
 
PPTX
Cel mai activ, devotat si intelectual utilizator al DIB ULIM in anul 2018
byDIB ULIM
 
PPTX
Noiembrie zilele tineretului
byDIB ULIM
 
PDF
Concept, salon scientia, ed. a 12 a 2020
byDIB ULIM
 
PPTX
Rodica Gangura, Lolita Caneev, Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”
byDIB ULIM
 
PPTX
Angela Repanovici, universitatea transilvania din brasov
byDIB ULIM
 
PDF
Inaugurarea Campaniei în Sprijinul Absolventului de Succes ULIM, Ediţia 2020
byDIB ULIM
 
PPTX
Donaţie de carte din partea Facultății Științe Sociale și ale Educației
byDIB ULIM
 
PDF
Rugulament privind constituirea și ținerea la zi a colecției "E-Portofolii Ed...
byDIB ULIM
 
PPTX
Raisa Șveț, Biblioteca Ştiinţifică UCCM, Elena Balinschi, BNRM
byDIB ULIM
 
PDF
Prezentare ceeol
byDIB ULIM
 
PDF
ZIUA EUROPEI 2020: ÎMPREUNĂ MAI PUTERNICI, SUNTEM SOLIDARI PENTRU SĂNĂTATE!
byDIB ULIM
 
PDF
Ghid pentru activarea contului
byDIB ULIM
 
PDF
Material promotional si orarul cursurilor
byDIB ULIM
 
PPTX
Donații din partea cadrelor didactico-științifice ULIM
byDIB ULIM
 
PPTX
Achizitii noi ianuarie 2020
byDIB ULIM
 
Victor Untilă: În căutarea unei cunoaşteri complexe, sistemice şi integrale: ...
byDIB ULIM
 
„Angela Savin-Zgardan. Viața oglindită în cuvânt: Biobibliografie”
byDIB ULIM
 
Natalia Ghimpu, Biblioteca Natională a Republicii Moldova
byDIB ULIM
 
Anișoara Budui, Biblioteca Universitară „Ștefan cel Mare” din Suceava
byDIB ULIM
 
Ina Neagu. Sfaturi utile pentru un absolvent de succes
byDIB ULIM
 
Cel mai activ, devotat si intelectual utilizator al DIB ULIM in anul 2018
byDIB ULIM
 
Noiembrie zilele tineretului
byDIB ULIM
 
Concept, salon scientia, ed. a 12 a 2020
byDIB ULIM
 
Rodica Gangura, Lolita Caneev, Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”
byDIB ULIM
 
Angela Repanovici, universitatea transilvania din brasov
byDIB ULIM
 
Inaugurarea Campaniei în Sprijinul Absolventului de Succes ULIM, Ediţia 2020
byDIB ULIM
 
Donaţie de carte din partea Facultății Științe Sociale și ale Educației
byDIB ULIM
 
Rugulament privind constituirea și ținerea la zi a colecției "E-Portofolii Ed...
byDIB ULIM
 
Raisa Șveț, Biblioteca Ştiinţifică UCCM, Elena Balinschi, BNRM
byDIB ULIM
 
Prezentare ceeol
byDIB ULIM
 
ZIUA EUROPEI 2020: ÎMPREUNĂ MAI PUTERNICI, SUNTEM SOLIDARI PENTRU SĂNĂTATE!
byDIB ULIM
 
Ghid pentru activarea contului
byDIB ULIM
 
Material promotional si orarul cursurilor
byDIB ULIM
 
Donații din partea cadrelor didactico-științifice ULIM
byDIB ULIM
 
Achizitii noi ianuarie 2020
byDIB ULIM
 

Recently uploaded

PPTX
Manciu Aliona_Proiect educațional transfrontalier_Republica Moldova_România
byManciuAliona
 
PPT
Politica de distributie a firmei. Canale de distributie
byRodica B
 
PDF
253437800-7-Lp-Anemii-pptx.pdfMecanismee
byradunicolae16
 
PPTX
Adam si Eva.pptx aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa
byssuser4be33d
 
PPTX
Lapte si produse din lapte
byRodica B
 
PPTX
Carne si produse din carne
byRodica B
 
Manciu Aliona_Proiect educațional transfrontalier_Republica Moldova_România
byManciuAliona
 
Politica de distributie a firmei. Canale de distributie
byRodica B
 
253437800-7-Lp-Anemii-pptx.pdfMecanismee
byradunicolae16
 
Adam si Eva.pptx aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa
byssuser4be33d
 
Lapte si produse din lapte
byRodica B
 
Carne si produse din carne
byRodica B
 

Symposia investigatio bibliotheca, editia 2011

  • 1.
    UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAŢIONALĂDIN MOLDOVA DEPARTAMENTUL INFORMAŢIONAL BIBLIOTECONOMIC SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA Ediţia 2011 Anuar Chişinău 2011
  • 2.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 2 CZU SYMPOSIAINVESTIGATIO BIBLIOTHECA Director publicaţie: Academician, prof. univ., dr. hab. Andrei GALBEN Redactor responsabil: Ludmila CORGHENCI Responsabil pentru ediţie: Zinaida SOCHIRCĂ Colegiul de redacţie: conf. univ., dr. Ana Guţu, conf. univ., dr. Mihai Cernencu, conf. univ., dr. Svetlana Rusnac, Sha Li Zhang, PhD, assistant dean (UNC Greensboro, North Carolina, USA), conf. univ., dr. Lidia Kulikovski, mg. Zinaida Sochircă, drd. Monica Avram (Târgu-Mureş, România), Arja Mantykangas, PhD, lecteur (Boras, Suedia) Abstracte în limba engleză: Zinaida Sochircă, MA Machetare: Victoria Moşneaga Volumul a fost recomandat pentru publicare de către Consiliul Coordonator DIB (proces verbal nr. 2 din 25 martie 2011) şi Senatul ULIM (proces verbal nr. 3 din 30 martie 2011) © ULIM, 2
  • 3.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 3 SUMAR Confluenţe:cultura informaţiei, produse şi servicii, acces la resursele bibliotecii universitare ori În loc de Prefaţă (Ludmila Corghenci). …7 Bibliotecile universitare: context statistic. Parteneriate în dezvoltarea resurselor Ludmila Costin Mesajul Preşedintelui Asociaţiei Bibliotecarilor din Republica Moldova ……….. 8 Ecaterina Zasmenco Bibliotecile universitare în contextul anului 2010: repere analitico-sintetice ……….. 9 Zinaida Sochircă Parteneriate pentru dezvoltarea colecţiilor: instituirea la DIB a colecţiilor Ambasadelor, acreditate în Republica Moldova ..…….. 20 Tatiana Levinţa Dezvoltarea resurselor documentare – reflecţia a nivelului culturii informaţiei ..……. 28 Accesul Deschis la Informaţie: experienţe şi metodologii Stephen H. Dew NC DOCKS: The Institutional Repository for the University Library of North Carolina at Greensboro ...…….36 Creativitatea bibliotecarilor. Cercetarea în biblioteca universitară Ludmila Corghenci Cercetarea biblioteconomică la ULIM: componentă integrantă a cercetării universitare ..……. 42 Elena Ţurcan Творчество – характерная профессиональная черта университетского библиотекаря ……… 51
  • 4.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 4 IrinaCerneauscaite Profesia de Bibliotecar în viziunea Bibliotecarului: pe marginea rezultatelor unui sondaj ……… 57 Cultura informaţiei şi a învăţării permanente Natalia Ghimpu Noul Utilizator DIB: orientare către Utilizatorul WEB 2.0? .…….. 66 Tatiana-Adriana, Oprescu Cultura informaţiei şi învăţarea pe parcursul întregii vieţi …72 Angela Nagornaia Formarea culturii informaţiei şi a învăţării permanente în biblioteca universitară .…..…80 Biblioteca şi spaţiul virtual Victoria Moşneaga, Sergiu Burac Diseminarea informaţiei despre resursele, serviciile şi produsele DIB prin intermediul reţelelor informaţionale de socializare ….…86 Tatiana Panaghiu Promovarea publicaţiilor instituţionale şi de autor, editate în cadrul ULIM, în spaţiul bibliografic virtual …….. 91 Valentina Chitoroagă, Ludmila Corghenci Index Translationum – repertoriu bibliografic mondial de traduceri în sprijinul informării şi cercetării …….. 97 Autorii materialelor, incluse în Symposia Investigatio Bibliotheca ……. 103 Recenzenţii articolelor, inserate în Symposia Investigatio Bibliotheca .…… 105 Ghid pentru autori: cerinţe faţă de manuscrise …..… 106
  • 5.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 5 ABREVIERIUTILIZATE: ABRM Asociaţia Bibliotecarilor din Republica Moldova AGEPI Agenţia de Stat pentru Protecţia Intelectuală AMTAP Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice ASEM Academia de Studii Economice din Moldova BC Biblioteca Congresului, SUA CBN Consiliul Biblioteconomic Naţional CI Clinica Informaţională DIB CID AGEPI Centrul de Informare şi Documentare al AGEPI CID ULIM Centrul de Informare şi Documentare ULIM CRETI Centrul Resurse Electronice şi Tehnologii Informaţionale CT nr.1 Comitetul Tehnic nr.1 „Biblioteconomie. Informare. Documentare” CZU Clasificarea Zecimală Universală DEPASIR Serviciul Dezvoltarea şi Prelucrarea analitico- sintetică a Resurselor Documentare şi Informaţionale DIB Departament Informaţional Biblioteconomic DL ULIM Depozit Legal ULIM DSI Diseminarea Selectivă a Informaţiei MP Managementul Proiectului OMPI Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale OMS Organizaţia Mondială a Sănătăţii PASRDI Oficiul Prelucrarea analitico-sintetică a resurselor informaţionale şi documentare PDRI Politica de Dezvoltare a Resurselor Documentare şi Informaţionale DIB PI Proprietate intelectuală PS Plan Strategic SIBD Serviciul Informare Bibliografică şi Documentară SIBIMOL Sistemul Informaţional Integrat al Bibliotecilor din Republica Moldova SL Sală de Lectură
  • 6.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 6 SPBSistemul publicaţiilor bibliografice ale Departamentului Informaţional Biblioteconomic SPL Sală Polivalentă de Lectură UASM Universitatea Agrară de Stat din Moldova ULIM Universitatea Liberă Internaţională din Moldova UPS Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” USEFS Universitatea de Stat de Educaţie Fizică şi Sport USM Universitatea de Stat din Moldova USMF Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” UTM Universitatea Tehnică din Moldova
  • 7.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 7 CONFLUENŢE:CULTURA INFORMAŢIEI, PRODUSE ŞI SERVICII, ACCES LA RESURSELE BIBLIOTECII UNIVERSITARE ORI ÎN LOC DE PREFAŢĂ Prezenta ediţie a anuarului Symposia Investigatio Bibliotheca inserează materialele, prezentate în cadrul reuniunii ştiinţifice cu genericul „Confluenţe: cultura informaţiei, produse şi servicii, acces la resursele bibliotecii universitare”,, ţţiinnuuttăă llaa 2288 iiaannuuaarriiee 22001111,, îînn ccaaddrruull UUnniivveerrssiittăăţţiiii LLiibbeerree IInntteerrnnaaţţiioonnaallee ddiinn MMoollddoovvaa.. AAcceesstteeaa ssuunntt aaxxaattee ppee ssuubbiieecctteellee::  pprreezzeennţţee aallee bbiibblliiootteecciilloorr uunniivveerrssiittaarree,, rreefflleeccttaattee pprriinn pprriissmmaa iinnddiiccaattoorriilloorr ssttaattiissttiiccii şşii ddee ppeerrffoorrmmaannţţăă  ddeezzvvoollttaarreeaa rreessuurrsseelloorr ddooccuummeennttaarree pprriinn ppaarrtteenneerriiaattee  rroolluull şşii llooccuull ccuullttuurriiii iinnffoorrmmaaţţiieeii şşii aa îînnvvăăţţăărriiii îînn ffoorrmmaarreeaa ssppeecciiaalliissttuulluuii  ccrreeaattiivviittaatteeaa bbiibblliiootteeccaarriilloorr,, pprreezzeennttaarreeaa rreezzuullttaatteelloorr ssttuuddiiiilloorr pprriivviinndd ssttaattuuttuull pprrooffeessiiuunniiii ddee bbiibblliiootteeccaarr,, ffoorrmmaarreeaa uuttiilliizzaattoorruulluuii nnuu nnuummaaii ddrreepptt ccoonnssuummaattoorr,, ddaarr şşii pprroodduuccăăttoorr ddee ccoonnţţiinnuuttuurrii  ooppttiimmiizzaarreeaa cceerrcceettăărriiii bbiibblliiootteeccoonnoommiiccee îînn ccoonntteexxttuull cceelleeii uunniivveerrssiittaarree  llăărrggiirreeaa aacccceessuulluuii llaa rreessuurrsseellee,, sseerrvviicciiiillee,, pprroodduusseellee ddee bbiibblliiootteeccăă ((îînn ddeeoosseebbii –– aa ppuubblliiccaaţţiiiilloorr ccaaddrreelloorr ddiiddaaccttiiccoo-- şşttiiiinnţţiiffiiccee)) pprriinn pprroommoovvaarreeaa aacccceessuulluuii ddeesscchhiiss,, aa pprreezzeennţţeeii ppuubblliiccaaţţiiiilloorr iinnssttiittuuţţiioonnaallee şşii ddee aauuttoorr îînn ssppaaţţiiuull bbiibblliiooggrraaffiicc vviirrttuuaall,, pprreeccuumm şşii ddiisseemmiinnaarreeaa iinnffoorrmmaaţţiieeii îînn rreeţţeelleellee ddee ssoocciiaalliizzaarree şşii ccoommuunniiccaaţţiioonnaallee.. EExxpplloorraarreeaa aacceessttoorr ssuubbiieeccttee,, ddee oo îînnaallttăă ţţiinnuuttăă şşttiiiinnţţiiffiiccăă,, eessttee oorriieennttaattăă ppeennttrruu aauuggmmeennttaarreeaa pprroocceessuulluuii ddee sseerrvviirree iinnffoorrmmaaţţiioonnaall-- bbiibblliiootteeccaarrăă aa ssffeerreeii eedduuccaaţţiioonnaallee.. AAvvâânndd oo ddeeoosseebbiittăă iimmppoorrttaannţţăă ddaattoorriittăă ffuunnddaammeennttuulluuii tteeoorreettiicc şşii eexxppeerriimmeennttaall,, ffoolloossiirriiii uunneeii aammppllee iinnffoorrmmaaţţiiii ddeessccrriippttiivv--mmeettooddoollooggiiccee,, vvoolluummuull ddeevviinnee oo iinnvviittaaţţiiee ddeesscchhiissăă ppeennttrruu ppeerrssoonnaalluull pprrooffeessiioonnaall şşii ssppeecciiaalliizzaatt aall bbiibblliiootteecciilloorr,, ppeennttrruu mmaannaaggeerrii,, pprreeccuumm şşii ppeennttrruu ffaaccttoorriiii ddee ddeecciizziiee.. LLuuddmmiillaa CCoorrgghheennccii
  • 8.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 8 MESAJUL PREŞEDINTELUIASOCIAŢIEI BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA Stimaţi colegi! DIB ULIM s-a manifestat pe parcursul anilor ca o instituţie biblioteconomică cu autentice experienţe în cercetarea ştiinţifică biblioteconomică. Echipa DIB, o echipă consolidată şi inovativă, răspunde creativ tuturor provocărilor timpului. Astfel, reorientându-şi ciclul de activităţi ştiinţifice conform conceptului universitar, începând cu anul 2009, DIB organizează cu succes la început de an sesiunea ştiinţifică de comunicări Symposia Investigatio Bibliotheca, care dă startul reuniunilor profesionale ştiinţifice în comunitatea biblioteconomică. Ajunsă la a treia ediţie, Symposia s-a dovedit a fi o reuşită din toate punctele de vedere: amplifică promovarea experienţelor reprezentative ale DIB în comunitate, intensifică activitatea de cercetare ştiinţifică, reliefează subiecte actuale domeniului biblioteconomic, demonstrează o largă deschidere profesională şi disponibilitatea permanentă de a-şi împărtăşi bunele practici. În fiecare an, cei prezenţi la Symposia urmăresc evoluţia şi dezvoltarea instituţiei DIB, admiră performanţele, maturitatea profesională a echipei, ce impresionează comunitatea servită prin calitatea, diversitatea produselor şi a serviciilor informaţionale prestate. Venim întotdeauna cu plăcere la activităţile organizate de DIB, la care persistă o atmosferă optimă de comunicare profesională, o ambianţă plăcută şi prietenoasă. Vă dorim succes în desfăşurarea lucrărilor conferinţei, realizări frumoase şi rodnice, sănătate, inspiraţie, creativitate şi ascensiune permanentă. Cu înalte consideraţiuni, Ludmila Costin, preşedinte ABRM
  • 9.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 9 BIBLIOTECILEUNIVERSITARE ÎN CONTEXTUL ANULUI 2010: REPERE ANALITICO-SINTETICE Ecaterina ZASMENCO, Biblioteca Centrală Universitară, USM Abstract: This article reflect the results of the investigation, based of statistical reports of the activity of twelve university libraries for 2010. The author present the indicators of: collections, public relations, professional and specialized human recourses for libraries. Keywords: university library, library statistic, performance indicators, etc. Cuvinte-cheie: bibliotecă universitară, statistici de bibliotecă, indicatori de performanţă. Datele statistice stau la baza raportărilor statistice, rapoartelor şi programelor de activitate, diverselor analize care reflectă activitatea bibliotecii, inclusiv şi argumentării numărului necesar de personal. Statistica este necesară pentru o apreciere reală a tendinţelor de dezvoltare a bibliotecilor, contrapunerii şi comparării activităţii şi depistării problemelor interne. În fine totalitatea indicatorilor este utilizată sistematic de către managerii superiori ai bibliotecilor în analiza activităţii în scopul perfecţionării ulterioare a tehnologiilor şi prognozării sistemice a managementului de bibliotecă. Prin prezenta cercetare se urmăreşte scopul de a elucida selectiv situaţia statistică privind bibliotecile universitare (12 instituţii). Rezultatele înregistrate în activitatea bibiliotecilor se referă la anii 2008-2010. Pentru realizarea scopului ne-am propus următoarele obiective:  evidenţierea prin indicatori statistici şi de performanţă generalizaţi a dinamicii în timp a bibliotecilor universitare  reflectarea dinamicii activităţii fiecărei biblioteci supuse analizei statistice.
  • 10.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 10 Datelesunt culese din Rapoartele statistice anuale (formularul № 6-c) pe care bibliotecile le prezintă Bibliotecii Centrale a USM, aceasta fiind abilitată cu funcţia de cumulare, contabilizare şi prelucrare a indicatorilor şi prezentarea raportului cumulativ Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova. Datele prezentate reflectă indicatorii ce ţin de compartimentele: colecţii, utilizarea bibliotecii, personal specializat şi profesional de bibliotecă. Selectarea acestor indicatori este determinată de faptul că aceştia sunt prezentaţi unitar şi uniform. Deasemenea datele sunt abordate şi în aspectul indicatorilor de performanţă: achiziţii per utilizator, intrări per utilizator, consultări pe loc şi împrumuturi per utilizator, utilizatori per angajat, consultări pe loc şi împrumuturi per angajat de bibliotecă. Datele acumulate sunt grupate pe indicatori şi ani şi prezentate în tabele care reflectă situaţia pentru fiecare bibliotecă în parte, precum şi date generalizate şi media calculată pe biblioteci în ansamblu. Tabelul 1 ne prezintă indicatorii generalizaţi, ce ţin de compartimentul „Utilizarea bibliotecilor universitare”. În ansamblu, remarcăm o descreştere a indicatorilor statistici de la an la an. Tabel 1. Utilizarea bibliotecilor universitare Perioada Număr utilizatori Număr intrări (vizite) Număr exemplare împrumutate, consultate Număr exemplare achiziţionate 2008 112 952 3 178 617 6 005 090 83 701 2009 110 315 3 070 719 5 362 254 68 520 2010 103 256 2 731 418 5 160 981 65 331 / 14 739 E necesar să ţinem cont de faptul, că numărul de utilizatori în instituţiile de învăţământ superior este determinat de planul de înmatriculare a candidaţilor la studii, din acest motiv urmărindu-se varierea acestui indicator. Acest indice, într-o măsură anumită,
  • 11.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 11 influenţeazănumărul de intrări şi numărul de consultări pe loc, împrumuturi, sesiuni. Referindu-ne la numărul de exemplare achiziţionate, care la fel este în descreştere, vom menţiona că acest indicator este în dependenţă directă de resursele financiare alocate de administraţiile universităţilor în acest scop şi care sunt mult prea reduse pentru a satisface necesităţile informaţionale şi documentare ale utilizatorilor. Pentru anul 2010 tabelul reflectă datele privind atât volumele, cât şi titlurile achiziţionate. În cazul multor biblioteci universitare peste 50% din achiziţii sunt provenite din donaţii. Următoarele tabele reflectă situaţia în dinamică pentru fiecare bibliotecă universitară prin prizma indicatorilor: utilizatori, intrări, consultări şi împrumuturi. Tabel 2. Utilizatorii bibliotecilor universitare Denumirea instituţiilor Perioada 2008 2009 2010 Biblioteca AMTAP 2 648 2 537 2 807 Biblioteca Centrală USM 20 683 21988 20 827 Biblioteca Republicană Ştiinţifică Agricolă a UASM 6 925 5 500 5 466 Biblioteca Tehnico- Ştiinţifică a UTM 23 209 22 197 21 625 Biblioteca Ştiinţifică ASEM 16 713 13 184 12 658 Biblioteca Ştiinţifică Medicală a USMF „N.Testemiţeanu” 10 035 9 948 10 102 Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „A.Russo”, Bălţi 13 276 11 586 9 982 Biblioteca UPS „I.Creangă” 5 515 5 412 5 328 Biblioteca USEFS 3 000 3 302 3 350
  • 12.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 12 BibliotecaUS “B.P.Hasdeu”, Cahul 2425 3 168 2 372 Biblioteca Universităţii de Stat, Comrat 2 523 2 176 1 948 Departamentul Informaţional Biblioteconomic ULIM 6 000 9 317 6 791 TOTAL 118 952 119 632 110 047 Tabel 3. Intrări (vizite) Denumirea instituţiilor Perioada 2008 2009 2010 Biblioteca AMTAP 132 075 128 347 124 517 Biblioteca Centrală USM 760 262 901 467 606 859 Biblioteca Republicană Agrară a UASM 92 536 81 792 72 096 Biblioteca Tehnico- Ştiinţifică a UTM 508 650 523 770 530 085 Biblioteca Ştiinţifică ASEM 285 026 200 802 178 292 Biblioteca Ştiinţifică Medicală a USMF „N.Testemiţeanu” 257 022 230 900 233 650 Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „A.Russo”, Bălţi 588 281 552 532 543 637 Biblioteca UPS „I.Creangă” 177 287 166 333 183 100 Biblioteca USEFS 16 146 16 929 19 809 Biblioteca US “B.P.Hasdeu”, Cahul 32 476 39 864 25 001 Biblioteca Universităţii de Stat, Comrat 71 405 37 197 30 135 Departamentul Informaţional Biblioteconomic ULIM 273 821 211 048 184 237 TOTAL 3 452 438 3 281 767 2 915659
  • 13.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 13 Tabel4. Împrumut, consultări pe loc ale documentelor Denumirea instituţiilor 2008 2009 2010 Biblioteca AMTAP 249 255 205 386 214 698 Biblioteca Centrală USM 1 305 826 988 977 929 667 Biblioteca Republicană Agrară a UASM 205 525 195 732 174 183 Biblioteca Tehnico- Ştiinţifică a UTM 893 185 910 190 942 245 Biblioteca Ştiinţifică ASEM 435 878 329 709 358 743 Biblioteca Ştiinţifică Medicală a USMF „N.Testemiţeanu” 514 106 622 321 512 109 Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „A.Russo”, Bălţi 1 470 558 1 411 678 1 390 398 Biblioteca UPS „I.Creangă” 323 485 301 730 318 370 Biblioteca USEFS 21 325 22 357 22 510 Biblioteca US “B.P.Hasdeu”, Cahul 90 245 11 584 67 357 Biblioteca Universităţii de Stat, Comrat 110 975 55 524 42 375 Departamentul Informaţional Biblioteconomic ULIM 384 727 307 066 188 326 TOTAL 6 389 817 5 669 320 5 349 307 În tabelul 5 sunt reflectate datele privind achiziţiile de documente, efectuate în fiecare bibliotecă. Pentru perioada anului 2010 indicatorii reflectă, alături de numărul de volume, numărul de titluri achiziţionate de către biblioteci. În comparaţie cu anul 2009, putem constata o îmbunătăţire nesemnificativă a indicatorilor statistici.
  • 14.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 14 Tabel5. Achiziţii de documente Denumirea instituţiilor Perioada 2008 (volume) 2009 (volume) 2010 ( volume/titluri) Biblioteca AMTAP 1 399 1 375 1 579/374 Biblioteca Centrală USM 8 380 6 761 6 812/856 Biblioteca Republicană Agrară a UASM 3 466 1 762 2 877/943 Biblioteca Tehnico- Ştiinţifică a UTM 22 183 12 917 21 014/1 179 Biblioteca Ştiinţifică ASEM 6 855 4 356 4 245/1 005 Biblioteca Ştiinţifică Medicală a USMF „N.Testemiţeanu” 15 549 22 401 10 136/427 Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „A.Russo”, Bălţi 14 105 10 967 9 867/5 769 Biblioteca UPS „I.Creangă” 5 602 3 263 2 714/878 Biblioteca USEFS 1 009 542 917/354 Biblioteca US “B.P.Hasdeu”, Cahul 1 486 871 1 669/1153 Biblioteca Universităţii de Stat, Comrat 802 680 642/393 Departamentul Informaţional Biblioteconomic, ULIM 2 865 2 625 2 859/1 408 TOTAL 86 566 71 145 68 190/16 147 O situaţie mai clară privind activitatea bibliotecilor universitare este prezentată prin intermediul indicatorilor relaţionali – de performanţă. Astfel, tabelele de mai jos prezintă atât indicatorii de performanţă în ansamblu pe biblioteci, cât şi pentru bibliotecile
  • 15.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 15 analizateîn parte. O concluzie comună pe marginea acestor indicatori - sunt în descreştere, situaţie cauzată de insuficienţa mijloacelor financiare şi materiale, resurselor documentare puse la dispoziţie de către biblioteci etc. Tabel 6. Indicatori de performanţă pentru bibliotecile universitare Perioada Intrări (vizite) per utilizator Împrumuturi per utilizator Achiziţii per utilizator Număr utilizatori per angajat Număr împrumuturi per angajat 2008 28.1 53.2 0.7 225 11 962 2009 27.8 48.6 0.6 231 11 242 2010 26,5 50,0 0,6 / 0,1 212 10 597 Tabel 7. Intrări (vizite) per utilizator Denumirea instituţiilor Perioada 2008 2009 2010 Biblioteca AMTAP 50 51 44 Biblioteca Centrală USM 38 41 29 Biblioteca Republicană Agrară a UASM 13 15 13 Biblioteca Tehnico-Ştiinţifică a UTM 22 24 25 Biblioteca Ştiinţifică ASEM 17 15 14 Biblioteca Ştiinţifică Medicală a USMF „N.Testemiţeanu” 26 23 23 Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „A.Russo”, Bălţi 44 48 54 Biblioteca UPS „I.Creangă” 32 31 34 Biblioteca USEFS 5 5 6
  • 16.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 16 BibliotecaUS “B.P.Hasdeu”, Cahul 13 13 11 Biblioteca Universităţii de Stat, Comrat 28 17 15 Departamentul Informaţional Biblioteconomic, ULIM 46 23 27 Tabel 8. Împrumut/consultare pe loc per utilizator Denumirea instituţiilor Perioada 2008 2009 2010 Biblioteca AMTAP 94 84 76 Biblioteca Centrală USM 63 45 45 Biblioteca Republicană Agrară a UASM 30 36 32 Biblioteca Tehnico-Ştiinţifică a UTM 38 41 44 Biblioteca Ştiinţifică ASEM 26 25 28 Biblioteca Ştiinţifică Medicală a USMF „N.Testemiţeanu” 51 63 51 Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „A.Russo”, Bălţi 111 122 139 Biblioteca UPS „I.Creangă” 59 56 60 Biblioteca USEFS 7 7 7 Biblioteca US “B.P.Hasdeu”, Cahul 37 4 28 Biblioteca Universităţii de Stat, Comrat 44 26 22 Departamentul Informaţional Biblioteconomic, ULIM 64 33 28
  • 17.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 17 Tabel9. Achiziţii per utilizator Denumirea instituţiilor Perioada 2008 2009 2010 Biblioteca AMTAP 0,5 0,5 0,6 / 0,1 Biblioteca Centrală USM 0,4 0,3 0,3 / 0,04 Biblioteca Republicană Agrară a UASM 0,5 0,3 0,5 / 0,2 Biblioteca Tehnico-Ştiinţifică a UTM 1,0 0,6 1,0 / 0,05 Biblioteca Ştiinţifică ASEM 0,4 0,3 0,3 / 0,07 Biblioteca Ştiinţifică Medicală a USMF „N.Testemiţeanu” 1,5 2,3 1,0 / 0,04 Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „A.Russo”, Bălţi 1,1 0,9 1,1 / 0,6 Biblioteca UPS „I.Creangă” 1,0 0,6 0,5 / 0,2 Biblioteca USEFS 1,9 1,0 0,3 / 0,1 Biblioteca US “B.P.Hasdeu”, Cahul 0,6 0,3 0,7 / 0,5 Biblioteca Universităţii de Stat, Comrat 0,3 0,3 0,3 / 0,2 Departamentul Informaţional Biblioteconomic, ULIM 0,3 0,3 0,4/0,2 Ar fi logic în continuare să prezentăm rata de vârstă şi rata de circulaţie a colecţiilor. Nu au fost calculaţi intenţionat aceşti indicatori, care în fine nu sunt reprezentativi. În Republica Moldova funcţionează biblioteci universitare care deţin colecţii voluminoase, formate în timp şi în spaţiu, dar există şi biblioteci cu colecţii formate în ultimii 15-20 ani. Aceşti indicatori ar fi mai mult sau mai puţin relevanţi dacă ar fi calculaţi reeşind din partea activă a colecţiilor. Dar în bibliotecile universitare colecţia activă nu este separată de cea pasivă, fapt care face imposibilă calcularea acestor indicatori. Analiza indicatorilor statistici, prezenţi la compartimentul “Resurse umane” (a se vedea tabelul 10) denotă o situaţie, în general,
  • 18.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 18 destulde stabilă privind numărul personalului profesional şi specializat de bibliotecă. Menţionăm o descreştere nesemnificativă a numărului de personal în anul 2010 în comparaţie cu anul 2008, iar în comparaţie cu anul 2009 – o augmentare a acestui indicator. Un indicator relevant pentru bibliotecile universitare – prezenţa personalului profesional cu studii superioare. În comparaţie cu anul 2009, constatăm o reducere cu 4% a numărului de angajaţi cu studii superioare, care au primit o formare profesională în domeniul biblioteconomiei şi ştiinţei informării. Este un fenomen manifestat la nivelul Sistemului Naţional de Biblioteci, cauzat de planul redus de înmatriculare la studii la specialitatea respectivă, statutul profesiei în societate, salarizarea bibliotecarilor şi alţi factori. Dar acesta ar fi un subiect aparte de discuţie. Tabel 10. Resurse umane în bibliotecile universitare 2008 2009 2010 Total Inclusiv cu studii superioa re % personal profesion al cu studii superioar e Total Inclusiv cu studii superioa re % personal profesion al cu studii superioar e Total Inclusiv cu studii superioa re % personal profesion al cu studii superioar e 50 2 422 53 % 47 7 421 56 % 48 7 431 52 % Oricare comparaţie între biblioteci trebuie să fie efectuată ţinând cont de anumiţi factori (2). Comparaţiile, bazate pe utilizarea datelor statistice, conduc la concluzii utile, identificând unele tendinţe şi direcţii de dezvoltare, dar şi unele disfuncţii. Spre exemplu, analiza statistică oferă numeroase posibilităţi de abordare comparată a activităţii de comunicare a documentelor axată pe relaţia directă cu utilizatorii, dar interpretarea lor corectă se poate face numai
  • 19.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 19 cunoscândfoarte bine situaţia exactă a fiecărei biblioteci în parte: localul, spaţiile de lectură, de împrumut, de depozitare, amplasarea depozitelor (situarea acestora pe niveluri diferite la unele biblioteci duce la creşterea timpului de aşteptare pentru utilizatori), accesul la documente (direct sau intermediat, la sălile de lectură sau la împrumut), raportul între fondul activ şi fondul pasiv de documente, bugetul limitat alocat achiziţiilor de documente, gradul de informatizare, asigurarea cu personal calificat, stabil şi suficient numeric, toate acestea fiind diferite de la o bibliotecă la alta (3, 4). Este important, în cazul unei analize statistice, să se ţină cont şi de aspectele enumerate. Adoptarea standardului „Statistici internaţionale de bibliotecă: (ISO 2789:2006, IDT” (standard moldovean SM ISO 2789:2009) impune procesului de colectare şi prezentare a statisticilor unele modificări în terminologia/abordarea indicatorilor de activitate în biblioteci, precum şi o revizuire integrală a formularului naţional de statistică 6-с în contextul standardului nominalizat (1). Referinţe bibliografice: 1. Informare şi documentare. Statistici internaţionale de bibliotecă: SM ISO 2789-2009. Ch., 2009. 51 p. 2. Regneală M. Studiul comparativ al standardelor profesionale internaţionale si al indicatorilor folosiţi in Biblioteca Centrala Universitara din Bucureşti [citat la 22.01.2011] Accesibil pe Internet: http://www.bcub.ro/continut/unibib/regneala.php. 3. Барбей С.И. Измерение показателей эффективности в Национальной библиотеке Республики Молдова. В: Библиотечное дело - XXI век. 2010, Nr 1, p. 83-88. 4. Лапичкова В.П. Библиотечная статистика. Статистический отчет как показатель эффективности услуг библиотеки [citat la 20.01.2011] Accesibil pe Internet: http://www.library.ru/1/kb/articles/article.php?a_uid=289. Recenzent: Ludmila Corghenci, ULIM
  • 20.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 20 PARTENERIATEPENTRU DEZVOLTAREA COLECŢIILOR DIB: INSTITUIREA COLECŢIILOR AMBASADELOR. Zinaida SOCHIRCĂ, Departamentul Informaţional Biblioteconomic, ULIM Abstract: Library Collection Development is one the most important library activities and the basic in library science field. This is the permanent process who includes not only development of collections, but also the analysis of the information needs, changeless and evaluation. The author describe in this article the implementation at the Free International University of Moldova the pilot project concerning opening national rooms at the accredited Embassies in Moldova, and the implication of the university library in this partnership for creating the embassies collections. Keywords: professional partnership, collections development, national rooms, specialized collections. Cuvinte cheie: parteneriate profesionale, dezvoltarea colecţiilor de bibliotecă, aule naţionale, colecţii specializate. Dezvoltarea colecţiilor reprezintă una din cele mai importante activităţi de bibliotecă şi totodată un domeniu de bază al biblioteconomiei şi al managementului resurselor de informare. Este un proces permanent, care include nu numai creşterea colecţiilor, dar şi analiza nevoilor de informare, restructurare şi evaluare a acestora (1). În cadrul Departamentului Informaţional Biblioteconomic dezvoltarea resurselor documentare şi informaţionale este reglementată de documentul instituţional „Politica de Dezvoltare a Resurselor Documentare şi Informaţionale DIB” (PDRI), aprobată şi semnată de către Fondator. PDRI concepe colecţiile şi resursele DIB în acţiune, ca un ansamblu coerent, viu, dinamic. PDR este orientată pentru asigurarea echilibrului între utilizările existente şi dorite din partea comunităţii universitare şi intrările în colecţii a surselor de informare şi
  • 21.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 21 documentare(2). În funcţie de sarcinile şi principiile generale de constituire a colecţiilor, anul 2010 a fost reuşit la capitolul implementării Proiectului universitar „Constituirea şi funcţionarea în cadrul ULIM a aulelor Ambasadelor acreditate la Chişinău”. Despre proiect În mai 2007 la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova şi-a început activitatea Centrul de Cooperare Internaţională (CCI). Scopul Primordial al Centrului ţine de iniţierea, implementarea şi monitorizarea proiectelor internaţionale ale universităţii. CCI activează ca structură centrală în gestionarea activităţilor internaţionale ULIM , având următoarele responsabilităţi :  a susţine structurile universitare în iniţierea şi implementarea activităţilor internaţionale  a amplifica imaginea ULIM pe arena internaţională  a sprijini facultăţile/institutele ULIM în promovarea brand-ului ştiinţifico-didactic, recunoscut internaţional  a coordona activităţile de caracter internaţional, organizate în cadrul ULIM  a asigura informarea operativă, transparentă a implicării ULIM în activităţi de caracter internaţional  a complementa activitatea internaţională a facultăţilor/institutelor cu evenimente şi proiecte inovatoare. Activitatea internaţională la ULIM este complexă. În decurs de circa 17 ani, ULIM a semnat peste o sută de acorduri de colaborare cu ambasadele acreditate la Chişinău, Bucureşti şi Kiev, cu instituţii de învăţământ superior de peste hotare. Acum doi ani, la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova a fost iniţiat proiectul-pilot „Constituirea aulelor Ambasadelor, acreditate în Republica Moldova", în realizarea căruia Departamentul Informaţional Biblioteconomic, a fost implicat activ prin forme şi metode specifice: expoziţii de carte, prezentări, flash- moburi, promovarea patrimoniului existent etc.
  • 22.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 22 ScopulProiectului: cunoaşterea istoriei, valorilor culturii şi ştiinţei din diferite ţări, a limbilor străine, promovarea imaginii ULIM. Metodologia Proiectului: În cadrul inaugurării Aulelor Ambasadelor are loc semnarea acordului de colaborare între ULIM şi ambasada ţării corespunzătoare. Din momentul semnării acordului de colaborare, aulele respective devin spaţiu funcţional pentru organizarea diverselor evenimente academice şi culturale cu participarea persoanelor reputate din ţara respectivă, reprezentanţilor Ambasadei. Aulele Ambasadelor sunt dotate cu echipament necesar procesului didactico-ştiinţific, materiale de artă, documentare şi informaţionale. Radiografia Proiectului: În perioada 2009-2010 au fost inaugurate 25 de Aule ale Ambasadelor. Doar în perioada iunie- decembrie 2009 în incinta Universităţii Libere Internaţionale din Moldova au fost inaugurare: Aula „Germania” (17 iunie), Aula „Azerbaidjan” (24 iunie), Aula „China” (29 septembrie), Aula „SUA” (27 octombrie), Aula „Spania” (29 octombrie), Aula „Israel” (4 noiembrie), Aula „Republica Coreea de Sud” (5 noiembrie), Aula „Georgia” (6 noiembrie), Aula „Franţa” (18 noiembrie), Aula „Chile” (3 decembrie), Aula „Bulgaria” (8 decembrie), Aula „Federaţia Rusă” (9 decembrie). Anul 2010 a fost marcat de deschiderea în incinta ULIM a următoarelor Aule Naţionale: Aula „Lituania” (27 ianuarie), Aula „Ungaria” (2 februarie), Aula „Turcia” (10 februarie), Aula „Suedia” (15 februarie), Aula „Austria” (22 februarie), Aula „Portugalia” (1 martie), Aula „Ucraina” (9 martie), Aula „Finlanda” (10 Martie), Aula „Armenia” (30 martie), Aula „Canada” (12 mai), Aula „Norvegia” (14 mai ), Aula „Cehia” (14 mai), Aula „Olanda” (6 iunie).
  • 23.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 23 Obiectulacordului îl constituie conlucrarea în promovarea valorilor educaţionale, ştiinţifice şi culturale prin prisma proceselor de modernizare şi globalizare a societăţii contemporane. Pentru realizarea obiectivelor propuse ULIM :  pune la dispoziţia ambasadelor spaţii şi încăperi necesare pentru efectuarea conferinţelor, lecţiilor şi întâlnirilor publice  acordă sprijin logistic în organizarea manifestărilor de caracter universitar-academic şi cultural, cu participarea studenţilor şi profesorilor ULIM  pune la dispoziţie o sala de curs (încăpere), care va fi amenajată şi echipată de ambasadă în stilul unei Aule naţionale a ţării reprezentate şi care va fi utilizată, la cererea ambasadei, pentru realizarea activităţilor academice si culturale  acordă accesul la resursele documentare şi informaţionale, oferite de Departamentul Informaţional Biblioteconomic, pentru persoanele recomandate de Ambasadă  organizează împreuna cu Ambasada manifestări consacrate Zilei Naţionale şi altor evenimente importante din viaţa social-culturală a ţării La rândul său Ambasada :  informează comunitatea universitară despre manifestările de caracter universitar-academic şi cultural, în care urmează să fie antrenaţi studenţii şi/sau profesorii  pune la dispoziţia ULIM oportunităţile legate de colaborarea, în domeniile stipulate în Acord, cu instituţiile şi organizaţiile din ţara pe care o reprezintă, inclusiv prin iniţierea şi realizarea proiectelor comune  participa cu aportul colaboratorilor săi şi/sau a persoanelor invitate la conferinţe, lecţii tematice şi întâlniri publice cu studenţii şi/sau profesorii ULIM  ia atitudine şi decide asupra opţiunii de amenajare şi echipare a sălii naţionale cu materiale informaţionale, cărţi, aparataj, etc.
  • 24.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 24 contribuie la promovarea imaginii universităţii şi la informarea publicului din ţara, pe care o reprezintă, despre condiţiile de înscriere şi efectuare a studiilor la ULIM  intervine către Senatul ULIM pentru desemnarea personalităţilor marcante din ţara pe care o reprezintă cu titluri onorifice şi distincţii ale ULIM, în conformitate cu Codexul ULIM. Impactul Proiectului. Care este impactul Proiectului asupra comunităţii universitare şi dezvoltării colecţiilor Departamentului Informaţional Biblioteconomic? Graţie donaţiilor din partea ambasadelor, care si-au deschis Aule Naţionale în cadrul ULIM, colecţiile Departamentului Informaţional Biblioteconomic au fost completate în perioada 2009- 2010 cu circa 8 233 exemplare publicaţii din domeniul istoriei, culturii, literaturii, în sprijinul studierii limbilor străine. În scopul comodităţii servirii utilizatorilor, dar şi pentru vizualizarea impactului Proiectului în structura DIB au fost constituite colecţii speciale ale ambasadelor. Acestea pot fi prezentate prin următorii indicatori: Nr. d/r Denumirea colecţiei Număr ex. Conţinut 1. Ambasada Austriei 113 Prioritar conţine publicaţii în domeniile lingvistică, filologie, literatură artistică, critică literară 2. Ambasada Canadei 52 Domenii: istorie, lingvistică, literatură Prioritar conţine publicaţii în domeniile 3. Ambasada SUA 78 Prioritar conţine publicaţii în domeniile literatură artistică, psihologie 4. Centrul Asociat Institutului Cervantes 106 Prioritar conţine publicaţii în domeniile beletristică, critică literară
  • 25.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 25 5.Institutul de Cercetări Filologice şi Interculturale 167 Include publicaţii privind istoria şi critica literară, opere artistice 6. Ambasada Spaniei 202 Include preponderent dicţionare, opere de lingvistică, literatură artistică, critică literară 7. Ambasada Portugaliei 230 Conţine dicţionare, opere artistice, materiale promoţionale 8. Institutul Confucius 4 520 Include dicţionare, manuale pe suport tradiţional şi electronic, 9. Alianţa Franceză 145 Înserează prioritar documente de lingvistică, literatură artistică 10. Ambasada Poloniei 23 Conţine preponderent documente în domeniul artelor, seriale, literatură artistică, publicaţii de referinţe 11. Ambasada Federaţiei Ruse 280 Prioritar conţine publicaţii în domeniile literaturii, artei, psihologiei 12. Centrul „Se Jong”, Coreea de Sud 2 340 Publicaţii privind istoria, cultura, literatura ţării
  • 26.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 26 Colecţiilesunt amplasate în acces liber, în sălile funcţionale ale DIB (Sala de Lectură Filologie Romano-Germanică nr.3 şi Sala Polivalentă de Lectură Nr.2 ) Un alt impact al implementării Proiectului analizat ţine de diversificarea serviciilor informaţional-bibliotecare, oferite comunităţii universitare. Drept exemplu putem evidenţia constituirea Centrului de Limbă şi Cultură Chineză in structura DIB. Centrul a fost inaugurat cu suportul financiar al Institutului Confucius, deschis în cadrul Universităţii Libere Internaţionale din Moldova in luna septembrie 2009. Institutul Confucius este o organizaţie de învăţământ non-profit. Fondat cu sprijinul Ambasadei Republicii Populare Chineze la Chişinău şi al organizaţiei HanBan, în parteneriat cu ULIM şi “Northwest Normal University”, Lanzhou, China, Institutul Confucius este o premieră pentru Republica Moldova. Obiectivul prioritar al acestuia ţine de promovarea relaţiilor educaţionale, economice şi culturale între Republica Moldova şi Republica Populară Chineză. Astfel, Centrul constituit în structura DIB, se înscrie în comunitatea universitară cu următoarele obiective şi sarcini: a contribui la cunoaşterea culturii chineze prin intermediul colecţiilor deţinute; a acoperi organizaţional şi logistic activităţile organizate în sprijinul procesului de învăţare a limbii chineze; a contribui la cunoaşterea istoriei cărţii , bibliotecilor din China; a promova mobilităţii profesionale (schimb de experienţă, organizarea reuniunilor profesionale, editarea în comun a publicaţiilor etc.). Concluzii: Parteneriatele sunt create pentru a aduce eficienţă, oferind posibilitate instituţiilor participante să realizeze mai mult cu mai puţin efort şi investiţii (3). Acest deziderat vine să confirme în totalitate succesul proiectului iniţiat acum doi ani de către Universitatea Liberă Internaţională din Moldova în scopul creării aulelor naţionale. Este vorba despre avantaje bi-laterale, obţinute graţie amplificări procesului de comunicare, oferind partenerilor un sentiment de interdependenţă, de legătură, de unitate de interese.
  • 27.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 27 ParticipareaDIB în proiectul „Constituirea şi funcţionarea în cadrul ULIM a aulelor Ambasadelor acreditate la Chişinău” are drept urmare îmbogăţirea colecţiilor, lărgirea accesului la informaţie, formarea unei imagini pozitive a DIB în comunitatea profesională şi în mediile externe. Referinţe bibliografice: 1. Florea-Paraipan, Emanuela. Biblioteca de ştiinţe politice. Studiu de caz. In: Biblioteca. 2009, nr.6, p.152-155. 2. Politica de Dezvoltare a Resurselor Documentare şi Informaţionale. Departamentul Informaţional Biblioteconomic. Ch., 2009.13 p. 3. Sochircă, Zinaida. Managementul proiectului: tendinţe şi implementări la DIB. In: Symposia Investigatio Bibliotheca. Ch., 2010, p. 27-33. 4. Relaţii internaţionale [citat la 20 mai 2011] Accesibil pe Internet: http://www.ulim.md/relatii-internationale. 5. [Institutul Confucius din cadrul Universităţii Libere Internaţionale din Moldova] [citat la 19 mai 2011] Accesibil pe Internet: http://confucius.ulim.md/node/12. Recenzent: Ana Guţu, ULIM
  • 28.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 28 DEZVOLTAREARESURSELOR - REFLECŢIE A NIVELULUI CULTURII INFORMAŢIEI Tatiana LEVINŢA Departamentul Informaţional Biblioteconomic, ULIM Abstract: The author makes a comparative analysis of the acquisitions of documents at the Informational and Library Science Department of ULIM. There are presented yearly statistics for 2010, 2009 and 2008 years. In 2010 DIB developed resources depending on the necessities of the didactic and research process in accordance with the „Policy of development of informational and documentation recourses of the Information and Library science Department”. Key-words: information culture, documentation and informational resources, collections, acquisitions Cuvinte cheie: cultura informaţiei, resurse documentare şi informaţionale, colecţii, achiziţii. Societatea informaţională, dezvoltarea noilor tehnologii de Informare şi Comunicare impun o formare profesională continuă la baza căreia stă Cultura informației. Noţiunea de Cultură a Informaţiei include căutarea şi utilizarea informaţiei la toate etapele vieții pentru a atinge obiectivele personale, sociale, ocupaționale și educaționale (1). Departamentul Informaţional Biblioteconomic (în continuare DIB) este o subdiviziune informaţional documentară universitară, misiunea căreia ţine de satisfacerea necesităţilor documentar- informaţionale ale studenţilor şi profesorilor, tuturor colaboratorilor universităţii. Pentru aceasta este nevoie în primul rând de o colecţie bine organizată. Formarea unei astfel de colecţii este reglementată la DIB de „Politica de Dezvoltare a Resurselor Documentare şi Informaţionale”, care stipulează sarcinile şi principiile generale de constituire a colecţiilor, criteriile de selectare a documentelor, bazele dezvoltării colecţii de publicaţii ale cadrelor didactico-ştiinţifice ULIM, structura şi sursele de completare ale colecţiilor.
  • 29.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 29 Înprezent DIB dispune de circa 28 459 titluri documente - manuale, monografii, cursuri universitate, disertaţii, autoreferate, ziare şi reviste, documente electronice, în număr total de 117 473 exemplare (situaţia statistică este reflectată la data de 1 ianuarie 2011). Aceste surse sunt îmbinate organic în procesul educaţional cu publicaţiile continue şi periodice în format electronic. Trebuie să menţionăm, că DIB oferă acces deschis la un şir de baze de date cum ar fi on-line şi off-line : „Moldova actuală” (accesată din spaţiile DIB şi Mediatecii ULIM), EBSCO, Cambridge University Press, Oxford Journals, HINARI şi altele, puse în servirea utilizatorilor direct de pe situl bibliotecii. Studiul comparat al resurselor documentare este efectuat anual, oferind informaţii concrete privind dimensiunile cantitative şi de conţinut ale colecţiilor, oferind fundament pentru definitivarea direcţiilor procesului de ţinere la zi a acestora. Prezentul material reflectă rezultatele analizei achiziţiilor din ultimii 2-3 ani. In anul 2010 au fost achiziţionate de către DIB 2859 exemplare/1408 titluri documente. În comparaţie cu anii precedenţi (2008, 2009) în anul de referinţă au fost adăugate stocului cu 234 exemplare mai mult decât în anul 2009 (în raport cu anul 2008 indicatorul statistic fiind la acelaşi nivel). Referindu-ne la numărul de titluri achiziţionate, situaţia statistică relevă o constantă pentru doi ani la rând şi o creştere cu 289 titluri în comparaţie cu anul 2008. Astfel, se realizează prevederile „Politicii de Dezvoltare a Resurselor Documentare şi Informaţionale”, prin care se dă prioritate titlurilor versus numărul de exemplare. Analiza comparată a achiziţiilor 2010 2009 2008 2859 2625 2865 1408 1444 1119 ex tit
  • 30.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 30 Achiziţiiîn funcţie de genul documentelor Evaluarea colecţiilor confirmă orientarea DIB pentru dezvoltarea/diversificarea colecţiilor în funcţie de suportul de fixare a informaţiei, destinaţia funcţională a documentelor şi alte criterii. Astfel, în comparaţie cu anul 2009, pentru anul de referinţă menţionăm o creştere a numărului de cărţi, broşuri şi o diminuare pentru publicaţiile periodice. Se observă o scădere esenţială a achiziţiilor de documente electronice, dar această diminuare este compensată prin prezenţa multor materiale în acces direct pe Internet. Pentru a facilita accesul la astfel de documente, serviciul DEPASIR în colaborare cu bibliotecarii contact au completat colecţia departamentală e-Books, lista adreselor utile oferită prin intermediul site-ului DIB şi a blogurilor instituţionale. Gen documente 2010 ex tit 2009 ex tit Schimbare 2010 ex tit Cărţi, broşuri 2051 1362 1740 1101 +311 +261 Seriale 701 155 782 240 -81 -85 Disertaţii 12 12 12 12 0 0 Autoreferate 92 92 80 80 +12 +12 Doc. electr, CD 3 3 11 11 -8 -8 Total: 2859 1408 2 625 1 444 +234 -36 Achiziţii în funcţie de limba publicaţiilor „Politica de Dezvoltare a Resurselor Documentare şi Informaţionale DIB” stipulează următoarele poziţii de bază privind ţinerea la zi a colecţiilor în funcţie de criteriile lingvistice. Astfel, completarea documentelor în limba română este prioritară, indiferent de locul editării documentelor. Politica de predare şi dezvoltare a limbilor străine la ULIM influenţează completarea colecţiilor DIB cu documente în diferite limbi ale lumii - profilul facultăţii Limbi străine şi Ştiinţe ale Comunicării, predarea disciplinelor de profil în limbi străine etc. ( 9; 6, p,8)
  • 31.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 31 Evident,în anul 2010, cele mai mari achiziţii au fost în limba română (64%). În limbile străine au fost efectuate achiziţii după cum urmează: în limba rusă - 17%, în alte limbi străine – 19%. Graţie funcţionării în cadrul ULIM a aulelor ţărilor Ambasadelor străine la Chişinău, se constată creştere a numărului de cărţi, broşuri, reviste în limbile rusă, spaniolă, portugheză, chineză, ucraineană, germană – impact al implementării proiectului universitar. 2010 2009 Achiziţii în funcţie de conţinutul documentelor Schimbările ce au loc în procesul de instruire, diversitatea de discipline, care se studiază la ULIM în cadrul facultăţilor, necesită o gamă largă de e-conţinuturi documentare şi informaţionale. În acest sens se cere o examinare continuă a resurselor documentare deja existente pentru reînnoirea colecţiilor cu publicaţii noi. Acest lucru este necesar în scopul corespunderii colecţiilor noutăţilor din domeniile de profil, actualizărilor planurilor de studii şi solicitărilor profesorilor şi studenţilor universităţii. Analiza permite de a depista lacunele şi de a stabili priorităţile în procesul de achiziţii. Priorităţile achiziţiilor de documente în funcţie de conţinut diferă de la an la an. De exemplu, în anul 2009 cele mai mari achiziţii au fost realizate pentru domeniile filologie, lingvistică, literatură – 20,1%, şi respectiv - drept 20%; economie 12,6%, În anul 2010 cele mai multe cărţi au procurate în domeniul istoriei şi politologiei - 22%, urmând: filologie, lingvistică, literatură - 20%, drept - 16,1% etc. Analiza achiziţiilor după conţinut ne-a mai demonstrat şi faptul, că pe parcursul acestor ani au fost achiziţionate prioritar publicaţii ştiinţifice
  • 32.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 32 (publicaţiilordidactice revenindu-le 18.3 % din numărul total de achiziţii). Surse de achiziţii Sursele de achiziţii pentru anul de referinţă sunt divizate în două categorii: cheltuieli pentru achiziţii din contul ULIM şi alte surse (donaţii, schimb etc.). Din cuantumul total cheltuielile ULIM pentru achiziţiile anului 2010 (inclusiv achiziţionarea bazelor de date) constituie circa 37 % (în anul 2009 - 58 %). 63% din documente au fost achiziţionate prin intermediul altor surse. În mare parte, colecţiile DIB s-au îmbogăţit în anul de referinţă din contul donaţiilor Domeniu 2 010 2 009 Schimbare 2010 Jurnalism, comunic. publică 4 2 8 6 - 44 Psihologie, asistenţă socială 1 51 1 29 + 22 Economie 3 28 3 33 - 5 Drept 4 59 5 15 - 56 Biomedicină şi şt. ale naturii 9 9 1 34 - 35 Filolog., lingv., literatură 5 58 5 35 + 23 Inginerie, informatică 1 8 5 1 - 33 Istorie şi REI 6 18 2 15 + 403 Alte domenii 5 86 6 27 - 41 Total: 2 859 2 625 +234
  • 33.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 33 instituţionaleşi individuale, prin intermediul proiectelor (5, p. 8) Ca exemple pot servi: Eco Tiras – 27 exemplare / 21 titluri, în valoare de 750 lei ; Fundaţia Cărţii - 300 exemplare / 10 titluri, în valoare de 45 347 lei ; Asociaţia pentru Democraţie Participativă „Adept” – 51 exemplare / 5 titluri, în valoare de 580 lei ; donaţii individuale – academician A. Galben (90 exemplare), dr. Sv. Rusnac (43 exemplare), dr. A. Guţu (55 exemplare), Gh. Ohrband (70 exemplare); Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu – 46 exemplare/27 titluri, în valoare de 5 266 lei. Ofertele de donaţii necesită cerinţe obligatorii: publicaţiile recepţionate să fie în concordanţa cu profilul şi misiunea bibliotecii, corespunderea numărului de exemplare cu necesităţile acesteia. În anul 2010 DIB a recepţionat donaţii din partea Camerei Naţionale a Cărţii în număr de 315 exemplare (11% din cuantumul anual de achiziţii), acestea constituind un suport esenţial pentru dezvoltarea colecţiilor (5, p.10). Graţie acestor donaţii la dispoziţia utilizatorilor au fost puse: Anul Cărţi, broşuri Reviste Ziare Buletine Materiale promoţionale, alte genuri % achi ziţii anua le 2010 191 104 1 9 10 11% 2009 558 244 15 22 17 34% Schimbul de carte este o modalitate de completare eficientă cu publicaţii instituţionale şi didactice ale autorilor din ţară şi de peste hotare. În anul 2010 DIB a transmis partenerilor de schimb naţional 48 exemplare / 33 titluri documente, recepţionând 55 exemplare / 57 titluri documente (în anul 2009 – corespunzător 47 exemplare /41 titluri). Este vorba despre implicarea activă a DIB în procesul de promovare a publicaţiilor instituţionale şi de autor, editate în cadrul ULIM. Anul 2010 se caracterizează prin amplificarea indicatorilor statistici privind schimbul internaţional de documente: total au fost recepţionate de către DIB 57 exemplare/38 titluri, iar trimise – 70 exemplare/53 titluri (în anul 2009 corespunzător: recepţionate: 7/7,
  • 34.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 34 trimise– 5/4). Schimbul internaţional de publicaţii impune DIB anumite acţiuni: selectarea partenerilor, încheierea contractelor de colaborare cu bibliotecile instituţiilor – parteneri ULIM, elaborarea bazei de date a partenerilor reali şi potenţiali, constituirea unui fond de schimb eficient, elaborarea listelor - propuneri etc. Concluzii Analiza efectuată sugerează necesitatea amplificării insistenţelor DIB privind achiziţiile de documente, acest proces fiind coordonat cu responsabilii de la facultăţi (decani, şefi catedre, profesori). Dezvoltarea resurselor infodocumentare trebuie să corespundă ultimilor noutăţi în domeniu pentru toate specialităţile în conformitate cu planurile de studii, cu solicitările universitarilor, să cuprindă spectrul larg de publicaţii de referinţe manuale cursuri. Referinţe bibliografice: 1. Calenge, Bertran Politicile de achiziţie: constituirea unei colecţii într-o bibliotecă. Bucureşti, 1999. 399 p. ISBN 973-98918-1-0. 2. Departamentul Informaţional Biblioteconomic: creativitate, inovaţie, imaginaţie: Rap. de activitate 2009. Ch., 2009. 65 p. 3. Departamentul Informaţional Biblioteconomic: productivitate, progres, putere: Rap. de activitate 2008, Ch., 2008. 90 p. 4. Erceanu , Mihaela Biblioteca Naţională a României – Managementul calităţii reflecţii în procedurile de lucru (3). Serviciul Primiri. Evidenţă. Expediţii. In: Biblioteca (Bucureşti). 2010, nr. 11, p. 301-303. 5. Investind în informaţie şi cultura învăţării – investim în viitor: rap. de activitate 2010. Dep. Informaţional Biblioteconomic ULIM. Ch., 2011. 86 p. 6. Politica de dezvoltare a Resurselor Documentare şi Informaţionale a Departamentului Informaţional Biblioteconomic. Ch., 2009. 13 p. 7. Scherlet, E. Asigurarea informaţională a activităţii didactice şi ştiinţifice de către Biblioteca Universităţii Pedagogice de stat „Ion Creangă”. In: Biblioteca (Bucureşti), 2010, nr. 11, p. 290 - 293. 8. Stoica, Ion Scurtă introducere la o enciclopedie a informaţiei. Constanţa , 2010, 159 p. ISBN 978-973-611-948-2.
  • 35.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 35 9.Strategia de dezvoltare ULIM pentru anii 2009-2014: aprob. la şedinţa lărgită a Senatului din 29.01.2009 [citat la 11 mai 2011] Accesibil pe Internet: http://www.ulim.md/strategia-ulim. 10.Symposia Investigatio Bibliotheca. Ed. 2010. An. Ch., 2010. 85 p. ISBN 978-9975-101-44-8. Recenzent: Valentina Chitoroagă, Camera Naţională a Cărţii
  • 36.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 36 NCDOCKS: THE INSTITUTIONAL REPOSITORY FOR THE UNIVERSITY OF NORTH CAROLINA AT GREENSBORO Stephen H. DEW, University Libraries of North Carolina at Greensboro, USA Abstract: NC DOCS este o bază de date cu acces deschis care are ca scop primordial crearea, prezervarea şi diseminarea lucrărilor ştiinţifice şi creative ale corpului profesoral-didactic şi studenţesc din cadrul Universităţii din Greensboro, Carolina de Nord, SUA. Articolul prezintă experienţa şi paşii, parcurşi de bibliotecă, în crearea şi dezvoltarea repozitoriului universitar: elaborarea şi implementare soft-ului, promovarea scopului şi obiectivelor repozitoriului, a avantajelor accesului deschis, stabilirea de parteneriate etc. Cuvinte cheie: repozitoriu instituţional, arhive digitale, acces deschis, edituri, baze de date. Keywords: institutional repository, digital archive, open acces, Publisher, databases. NC DOCKS (North Carolina Digital Online Collection of Knowledge & Scholarship available at http://libres.uncg.edu/ir/ (1) is an open-access database for collecting, preserving, and disseminating the scholarly and creative works produced by the faculty of the University of North Carolina at Greensboro (UNCG), and in addition, it provides open access to the electronic theses and dissertations written by UNCG graduate students. When UNCG was considering the possibility of creating an institutional repository, we decided not to use any of the software packages then available (such as DSpace, Eprints, Digital Commons, etc.), and instead, the software for NC DOCKS was developed in-house by the Libraries’ information technology staff. As we prepared to develop our institutional repository, we communicated with our sister institutions within the
  • 37.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 37 Universityof North Carolina System, and four of the sixteen other universities agreed to contribute to the development of the repository as a consortium. The four other universities involved in NC DOCKS are Appalachian State University, East Carolina University, the University of North Carolina at Wilmington, and the University of North Carolina at Pembroke. NC DOCKS was launched in November 2008, followed by a promotional campaign to our faculty during the spring of 2009. NC DOCKS is based on voluntary contributions; there is no mandate. Although most works in NC DOCKS are peer-reviewed journal articles, the repository also includes technical and government reports, conference papers, book reviews, book chapters, editorials, educational documents, audio, video, and more. Most journal publishers allow authors to archive articles in institutional repositories, but usually there is an embargo period of one year to eighteen months, in order to protect subscriptions (see also http://library.uncg.edu/services/scholarly_communication/ncdocks.asp x (2). At UNCG, faculty members voluntarily send lists of their publications to the libraries, and library staff are responsible for the copyright-verification process, ensuring that open access archiving in institutional repositories is permitted by the publisher. This can be a time-consuming process that requires attention to detail. For every citation, one must discover who published the work and whether or not they allow open-access archiving. This can involve searching the title in the Serials Directory, Google, and WorldCat, checking the publisher on the SHERPA RoMEO Web site (http://www.sherpa.ac.uk/romeo/ (3) or on our in-house list of publishers (those we have contacted previously), and in many cases, the process involves sending an email to the publisher or editor to verify whether or not the publisher allows authors to archive their works in a repository (and this communication often includes follow- up emails). When possible, electronic copies of the works are obtained from the author, and if the author has no electronic copy, other
  • 38.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 38 methodsare used (scanning of print copies, interlibrary loan for an electronic copy, etc.). In addition, whenever possible, we process each work using Optical Character Recognition (OCR), in order to make each work full-text searchable and discoverable through Internet search engines, like Google and Google Scholar. Although a few publishers allow the final publisher PDF to be archived, most only allow the author’s final text that was accepted for publication. Most publishers require that a citation for and a link to the original work be placed on the archived work (which UNCG does for all works in NC DOCKS), while some publishers also require that specific copyright statements or other phrases accompany each archived text. At UNCG, we follow the publishers’ policies, archiving what they allow and adding any phrases, notifications, or links that they require. To assist in our record keeping, the Libraries created a special database for preserving the emails that we receive from editors and publishers when they notify us about their policies. When a faculty member agrees to archive his or her works in NC DOCKS, we set up an “author’s page” within NC DOCKS for that faculty member, and it includes his/her name, department, contact information, research interests, a brief biographical statement, a photograph, and a list of all of his/her works that are archived in the repository. Currently, over 200 faculty members have archived their works in NC DOCKS (over 20 percent of the faculty), and they have contributed over 3,000 works to the repository. In addition, there are about 1,000 electronic theses and dissertations (ETDs—the only student works included), and ETDs are automatically added at the end of each semester. Since January 2009, the 4,000 documents in NC DOCKS have been viewed or downloaded over 100,000 times. Statistics that show how often each work has been viewed are automatically generated each day, and the statistics for each work are posted next to the citation as it is listed on the author’s page in NC DOCKS. Currently, the most viewed article, “A Descriptive Model for Managerial Effectiveness,” is by Dianne Welsh, Distinguished
  • 39.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 39 Professorof Entrepreneurship, and it has been viewed approximately 700 times (see http://libres.uncg.edu/ir/uncg/clist.aspx?id=1948 (4) There are many ways that faculty will benefit by posting their works in NC DOCKS. Since researchers worldwide will have continuous and perpetual access to their publications, authors with works in NC DOCKS will enjoy a larger community of readers. The primary benefit to faculty who post their works in NC DOCKS is the dramatic increase in the discoverability of their works. Although NC DOCKS has its own searching interface (searchable by author, department, title, and keyword), most researchers will use an Internet search engine, such as Google or Google Scholar, to discover works archived in the repository. Importantly, Google and other Internet search engines are primary discovery tools for a vast number of researchers throughout the world. Search engines “crawl” repositories for new material, provide full-text keyword access, and give preferential treatment to such works. In a keyword Google search, works in NC DOCKS tend to fall out early in the results list, which greatly increases discoverability. Studies show that, across all disciplines, open-access articles, such as those in NC DOCKS, have greater research impact than traditional publications—when works are discovered more, it naturally follows that they also are read more and cited more (see http://eprints.ecs.soton.ac.uk/18516/ (5) . Traditionally, in order to discover scholarly articles on any subject, a researcher would need to have access to scholarly databases, indexes, and other discovery tools, such as Web of Science, Biological Abstracts, MLA International Bibliography, etc. , which would be paid for by the institution where the researcher worked. Institutional repositories like NC DOCKS will not replace these valuable resources, so researchers who have access to and use these databases should continue to enjoy the special and thorough coverage that they provide to the various disciplines. However, not everyone has access to these databases, indexes, and special discovery tools. In fact, there is a world full of researchers, practitioners, and other individuals who would be interested in our faculty’s research, but they do not have
  • 40.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 40 accessto the databases and indexes typically provided by a university or other research institution. However, anyone in the world with a computer and an Internet connection has access to Google and other search engines, and they can discover our faculty’s works through simple keyword searches. NC DOCKS opens our faculty’s research to the world—anyone with a computer can discover their works, not just those who work at institutions that can pay for special databases and indexes. For example, if you go to Google and do a keyword search on the two words “athletes” and “pain,” you get a lot of information, as you would expect—over 14 million hits. Hey, as popular saying among American athletes reports, “No pain, no gain.” Even though the results for this keyword search exceeds 14 million, you do not have to go far through the results list in order to discover a work from NC DOCKS. On the fifth page of the results list, you would find a citation and link to a work entitled, “Pain and Ethnicity in Athletes” (http://libres.uncg.edu/ir/listing.aspx?id=433 (6), written by our Provost at UNCG. If you added just one more keyword to the search, “threshold,” the results list narrows to over 80 thousand hits, and second citation on the results list is the same article from NC DOCKS. In this case “athletes” and “pain” are title words, but “threshold” is an abstract word. Importantly, this example highlights the fact that the vast majority of works in NC DOCKS are full-text searchable and that Google has given a significant amount of preference to works in NC DOCKS so that they fall out high in any results list. And of course, that is the great benefit that NC DOCKS brings to our faculty—it makes their works significantly more discoverable. And when works are discovered more, it just follows naturally that they will be read more and cited more. Conclusions: Whenever I discuss NC DOCKS with faculty members, I note that archiving a work in NC DOCKS dramatically increases that work’s discoverability, that most publishers allow archiving in institutional repositories, and that archiving in NC DOCKS is easy to
  • 41.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 41 dofor faculty members, especially since the library does all of the work verifying publishers’ policies and preparing faculty works for archiving. Over 200 faculty members have archived their works thus far, and as that number continues to grow steadily, the statistics show that faculty works in NC DOCKS are being discovered by significant numbers of researchers using Internet search engines. For University of North Carolina at Greensboro, the statistics that show our faculty’s works being viewed and downloaded is prime proof that NC DOCKS is succeeding in fulfilling its primary purpose—to showcase our faculty’s works to the world and make them more discoverable. References: 1. http://libres.uncg.edu/ir/ 2. http://library.uncg.edu/services/scholarly_communication/ncdocks.aspx 3. http://www.sherpa.ac.uk/romeo 4. http://libres.uncg.edu/ir/uncg/clist.aspx?id=1948 5. http://eprints.ecs.soton.ac.uk/18516 6. http://libres.uncg.edu/ir/listing.aspx?id=433 Recenzent:MA, Zinaida Sochircă, ULIM
  • 42.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 42 CERCETAREAINFORMAŢIONAL-BIBLIOTECONOMICĂ LA ULIM: COMPONENTĂ A CERCETĂRII UNIVERSITARE Ludmila CORGHENCI Departamentul Informaţional Biblioteconomic, ULIM Abstract: The author promotes the necessity of boarding of research in the field of library science, information and documentation, as integral part of the university research. It is relieved a synthesis of the activity of research the pathway of 2010 year at the Information and Library Science Department of ULIM, substantiated with the help of quantitative and qualitative indicators. The author specifies the scientific profile, the fields of activity of research and of scientifically popularization at DIB, underlining long-range orientations and implications. At national level it is important to revive the activity of research by: elaborating and promoting the area of the rules of the regulation and accreditation, amplification of the potential and quality of the research staff from the libraries, ameliorating the professional and cooperation communication/information. Key-words: research in library science, information and documentation, librarian’s creativity, scientifically cooperation. Cuvinte cheie: cercetare în domeniul biblioteconomiei, informării şi documentări, creativitatea bibliotecarilor, cooperare ştiinţifică. Societatea bazată pe cunoaştere are ca misiune generarea de cunoştinţe, diseminarea acestora prin educaţie şi formare profesională, valorificarea lor prin inovare şi transfer tehnologic. Aceste deziderate sunt realizate prin învăţământul superior, în general, şi prin cercetarea universitară – în particular. În „Strategia de dezvoltare ULIM pentru anii 2009-2014”, elaborată în baza Conceptului Educaţional Universitar, se specifică că „Activitatea de cercetare ştiinţifica constituie cel de-al doilea pilon al universităţii, împreuna cu procesul de predare. Cercetarea ştiinţifică va reprezenta in continuare … una din
  • 43.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 43 componentelede baza ale activităţii academice desfăşurate in cadrul ULIM.” ( 7). Implicarea bibliotecii universitare în activitatea de cercetare poate fi abordată în două sensuri: indirect (context universitar: punerea la dispoziţia comunităţii servite a resurselor, serviciilor, produselor, spaţiilor de cercetare); direct (context profesional: abordarea activităţii de cercetare a bibliotecii drept parte componentă/integrantă a cercetării universitare prin investigaţii biblioteconomice, bibliografice, info-bibliometrice etc.). Prezentul material reliefează cel de-al doilea aspect, reieşind din faptul că la ULIM cercetarea informaţional-biblioteconomică este parte componentă a cercetării universitare. Pentru a confirma cele menţionate invocăm următoarele argumente: integrarea organizaţională a DIB în procesul de cercetare (desemnarea prin ordinul rectorului ULIM a responsabilului pentru ştiinţă la DIB; prezenţa bibliotecarilor în organele ştiinţifico-metodologice universitare - Senat, Consiliu Educaţional etc.); reflectarea aspectelor biblioteconomice în programe, rapoarte, concepte, alte documente conceptuale privind ştiinţa universitară; parteneriate cu institutele de cercetare (publicaţii, articole în comun); editarea publicaţiilor DIB şi despre bibliotecari (colecţia “Universitaria”), desemnarea bibliotecarilor în concursurile universitare pe marginea rezultatelor ştiinţifice etc. Anual, ca şi celelalte structuri ştiinţifice universitare, DIB elaborează studiul analitico-sintetic „Raport privind activitatea ştiinţifică a Departamentului Informaţional Biblioteconomic în anul calendaristic …” (5, textele integrale pot fi consultate la adresa: http://library.ulim.md/index.php?option=com_content&view=article& id=51&Itemid=32 . Acest studiu prezintă interes, la părerea noastră, atât din punct de vedere al designului structural, cât şi, evident, al conţinutului, experienţelor reflectate. Designul structural al studiului include următoarele componente:
  • 44.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 44 informaţii(de caracter general): date generale despre DIB ; profilul ştiinţific DIB; obiectivele cercetării; structura organizaţională DIB; componenţa cercetătorilor; potenţial logistic. rezultatele activităţii de cercetare: direcţii, probleme, teme; îndeplinirea planului de cercetare (evaluarea); activitatea redacţională; editarea lucrărilor instituţionale şi de autor; organizarea manifestărilor ştiinţifice; participarea la manifestări ştiinţifice (luat în calcul doar participarea angajatului DIB cu comunicare, prezentare, intervenţie); proiecte: gestionate de DIB, proiecte noi, participarea în proiecte gestionate de alte instituţii; cooperări ştiinţifice instituţionale şi individuale; deplasări, stagii, burse Notă: DIB a introdus aici un nou element: Indicatori statistici ai activităţii de cercetare la DIB (analiză comparată) activităţi ştiinţifice aplicative: activităţi de transfer tehnologic şi practice; activităţi de popularizare şt. şi promovare a imaginii instituţiei Notă: DIB a introdus aici elementele: lista publicaţiilor despre DIB; indicatori statistici ai activităţii de popularizare ştiinţifică la DIB (analiza comparată) alte compartimente: bugetul; concluzii şi recomandări; anexe Profilul ştiinţific al DIB: Biblioteca universitară în contextul schimbărilor procesului educaţional şi de cercetare. Activitatea de cercetare la DIB este orientată prioritar pentru optimizarea informaţional-documentară a procesului educaţional, optimizarea culturii informaţiei şi a învăţării, introducerea noilor forme de servire, amplificarea indicatorilor relaţionali etc. Impactul activităţii de investigare, în mare parte, a fost determinat de îmbinarea organică a necesităţilor instituţionale cu cele individuale, fapt ce a fortificat interesul, implicaţiile, rezultatele muncii de cercetare a personalului DIB. Rezultatele activităţii ştiinţifice au fost valorificate prin diversificarea resurselor, serviciilor, produselor info-bibliotecare, prezentate/promovate în cadrul reuniunilor profesionale de nivel
  • 45.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 45 universitarşi naţional, prin intermediul publicaţiilor, articolelor în revistele de specialitate din ţară şi străinătate. Implicaţiile ştiinţifice ale angajaţilor DIB în anul 2010 au fost apreciate la diverse concursuri naţionale şi universitare („Cel mai Bun Bibliotecar al Anului 2009”, Cele mai Bune Lucrări în domeniul Biblioteconomiei, Informării şi Documentării, diplome ale Ministerului Culturii şi Educaţiei, premii ULIM, diplome ale Asociaţiei Bibliotecarilor din Republica Moldova etc.). În anul 2010 activitatea de cercetare la DIB a avut următoarele obiective: adaptarea principiilor managementului informaţional la specificul organizaţional al bibliotecii universitare; diversificarea şi îmbunătăţirea serviciilor info-bibliotecare oferite comunităţii universitare; investiţii profesional-informaţionale pentru formarea culturii informaţiei şi a învăţării a utilizatorilor bibliotecii universitare; amplificarea componentelor de cercetare în procesul de formare profesională continuă la locul de muncă; elucidarea formelor şi metodelor eficiente de identificare şi valorificare a creativităţii bibliotecarilor. Caracteristicile activităţii de cercetare: amplificarea cooperării ştiinţifice între DIB şi institutele universitare (proiecte, publicaţii instituţionale şi de autor în comun) augmentarea interesului/responsabilităţii privind implicarea/efectuarea cercetărilor individuale şi instituţionale dezvoltarea unui demers sistematic pentru creativitate în procese, activităţi, servicii diversificarea formelor şi metodelor de promovare/popularizare a rezultatelor activităţii de cercetare (contribuţii în culegeri şi seriale, comunicate, utilizarea potenţialului paginii WEB şi blogurilor, campanii, comunicate etc.) integrarea activităţii de cercetare cu cea tehnologică şi practică evidenţierea deschiderii spre diversitate, schimbare, creativitate, calitate.
  • 46.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 46 Activitateade cercetare la DIB în anul 2010 este caracterizată prin următorii indicatori: Profil de cercetare Nr d/r Poziţii de plan 2010 2009 Schimbare 1. Direcţii de cercetare 6 7 -1 2. Probleme de cercetare în domeniul BID 8 9 0 3. Teme de cercetare în domeniul BID 8 programate / 1 finisată / 7 prolongate 9 programate / 6 finisate / 3 prolongate -1 Indicatori statistici ai activităţii de cercetare la DIB (prezentare comparată) Nr d/r Domeniu al activităţii de cercetare 2010 2009 Schimbare 1. Activitate redacţională 8 tit. 6 tit. +2 2. Lucrări instituţionale:  culegeri  bibliografii, studii in honorem  ghiduri  alte publicaţii 1 5 1 5 1 6 0 4 0 -1 +1 +1 3. Lucrări de autor:  monografii  contribuţii (articole) 0 38 2 25 -2 +13 4. Organizarea manifestărilor ştiinţifice:  locale  naţionale  internaţionale 3 14 0 2 18 6 +1 -4 -6 5. Participare la manifestări ştiinţifice:  locale  naţionale  internaţionale 5 29 2 2 18 6 +3 +11 --4
  • 47.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 47 6.Proiecte de cercetare gestionate de către DIB 6 3 +3 7. Elaborarea şi aplicarea proiectelor noi de cercetare 3 1 +2 8. Participarea cercetătorilor în proiecte gestionate de alte instituţii 6 proiecte 4 proiecte +2 9. Cooperări ştiinţifice:  instituţionale  individuale 5 5 6 5 -1 0 10. Deplasări, stagii, reciclări, formare profesională 3 3 0 O direcţie importantă, care a solicitat implicaţii ale cercetătorilor DIB este activitatea de popularizare ştiinţifică, incluzând acţiuni de transfer tehnologic. Prin conceptul de transfer de tehnologie (sau transfer tehnologic) se înţelege procesul de transmitere a tehnologiei între două sau mai multe entităţi, în scopul de a face accesibile contribuţiile ştiinţifice şi tehnologice unui domeniu mai larg de utilizatori, în vederea folosirii sub forma de noi produse şi/sau servicii. Acest transfer se poate produce prin procese educaţionale, prin literatură ştiinţifică, prin contactul direct între persoane. Cercetătorii DIB au efectuat diverse activităţi de transfer tehnologic: expertizarea proiectelor tehnologice ale bibliotecarilor şcolari, implicaţi în formarea continuă la Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, redactarea compartimentului „Personalul de bibliotecă” al proiectului „Strategii de dezvoltare a Sistemului Naţional de Biblioteci”; amendamente şi completări pentru proiectul Codului Educaţiei; elaborarea Ghidului de descriere bibliografică etc. Indicatori statistici ai activităţii de popularizare ştiinţifică la DIB (prezentare comparată conform structurii compartimentului 3 al Raportului): Nr d/r Domeniu al activităţii de cercetare 2010 2009 Schimb are 1. Activităţi de transfer tehnologic şi activităţi practice 4 3 + 1
  • 48.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 48 2.Publicaţii/activităţi de popularizare ştiinţifică şi de promovare a imaginii DIB 25 20 + 5 3. Publicaţii despre DIB 10 9 + 1 Cercetarea în domeniul biblioteconomiei, informării şi documentării, fiind parte integrantă a ştiinţei universitare, a înregistrat în anul 2010 performanţe cantitative şi calitative. Menţionăm augmentarea indicatorilor statistici la majoritatea poziţiilor de evidenţă, cu excepţia: organizarea manifestărilor ştiinţifice, cooperarea ştiinţifică instituţională şi de autor. Conchidem şi asupra îmbunătăţirii calităţii activităţii de cercetare, în acest sens menţionând următoarele reuşite: publicaţii în străinătate (solicitări cu destinaţie specială); în medie, fiecare angajat DIB, a prezentat 2 comunicări la manifestări ştiinţifice şi a publicat 2 contribuţii. În anul de referinţă au fost iniţiate 2 proiecte noi internaţionale, impactul acestora reflectându-se asupra diversificării serviciilor informaţional- documentare în sprijinul comunităţii universitare. O reuşită a anului 2010 – proiectul „Dimensiuni bibliografico- infometrice ale patrimoniului documentar instituţional şi de autor universitar”, gestionat de către DIB în parteneriat cu institutele de cercetare universitare. Drept impact putem specifica: analiza/promovarea publicaţiilor în funcţie de criteriile: loc, limbă editare, apartenenţă funcţională şi altele; publicarea a 5 articole şi a 5 materiale bibliografice. Anul 2010 a marcat o integrare mai vizibilă a cercetării biblioteconomice în cercetarea universitară. Colaborarea cu institutele de cercetare DIB ţine de următoarele forme: elaborarea şi publicarea în comun a publicaţiilor instituţionale (biobibliografii şi studii in honorem: Institutul de Istorie şi Ştiinţe Politice, Institutul de Cercetări Filologice şi Interculturale), publicaţii de autor comune, analize infometrice a patrimoniului documentar al cadrelor didactico- ştiinţifice ULIM, expoziţii prilejuite de reuniuni profesionale, jubilee ale cercetătorilor.
  • 49.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 49 Suntelocvente activităţile de transfer tehnologic în care a fost implicat DIB în anul 2010: expertizarea proiectelor tehnologice ale bibliotecarilor şcolari (10 proiecte); implicaţi în procesul de formare continuă a bibliotecarilor şcolari şi altor categorii; redactarea compartimentului „Personalul de bibliotecă” al proiectului „Strategii de dezvoltare a Sistemului Naţional de Biblioteci”; amendamente şi completări pentru proiectul Codului Educaţiei; elaborarea Ghidului de descriere bibliografică etc. Orientări şi implicaţii ştiinţifice de perspectivă pentru DIB: iniţierea editării revistei instituţionale (2 numere per/an); promovarea anuarului „Symposia Investigatio Biblitoheca” pentru includerea în listele de profil ale CNAA; elaborarea şi implementarea Politicii Accesului Deschis la ULIM (impact: constituirea Repozitoriului instituţional); accentuarea aspectelor biblioteconomice în realizarea studiilor şi sondajelor; diversificarea cercetărilor bibliografice (impact: editarea diverselor categorii de publicaţii bibliografice); orientarea aplicativă a procesului de cercetare la DIB pentru despuierea bibliografico-infometrică a patrimoniului documentar, semnat de către cadrele didactico-ştiinţifice ULIM (studii infometrice instituţionale şi individuale, amplasarea articolelor de acest gen în publicaţiile bibliografice DIB şi în revistele institutelor ştiinţifice ULIM); augmentarea procesului de integrare/prezenţă a cercetării biblioteconomice în cadrul universitar (cooperări organizaţional- ştiinţifice şi informaţionale cu institutele de cercetare, diversificarea tipurilor de documente elaborate în comun etc.). Necesitatea revigorării cercetării în biblioteconomie, informare şi documentare la nivel naţional Cercetarea în biblioteconomie, informare şi documentare are un randament ne-eficient, ne-fiind fundamentată din punct de vedere legal, organizaţional, logistic, lipsind şi un management efectiv la acest capitol. Necesitatea de revigorare este evidentă, reliefând mai multe probleme şi opţiuni în acest sens:  elaborarea şi promovarea cadrului de reglementare şi acreditare: legalizarea statutului bibliotecii ca instituţie de cercetare şi a
  • 50.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 50 bibliotecaruluica cercetător, acreditarea instituţiilor şi a domeniilor de profil  potenţialul şi calitatea personalului de cercetare: intensificarea procesului de creativitate prin intermediul programelor de licenţă, masterat şi doctorat, formarea cercetătorilor la locul de muncă  augmentarea eficienţei activităţii de cercetare în biblioteci: intervenţii cooperante ale bibliotecilor ştiinţifice, a autorităţilor profesional-sociale şi administrative privind coordonarea şi informarea asupra studiilor şi subiectelor de cercetare; activităţi de cercetare în cadrul consorţiilor; efectuarea studiilor şi cercetărilor de interes comun etc.  îmbunătăţirea comunicării/informării profesionale (reuniuni la subiect, programe naţionale şi departamentale, publicaţii etc.) . Referinţe bibliografice: 1. Conceptul educaţional al Universităţii Libere Internaţionale din Moldova. Ch.: ULIM, 2007. 232 p. ISBN 978-9975-101-10-3. 2. Corghenci, Ludmila. Cercetarea ştiinţifică la DIB în contextul Anului creativităţii şi al Inovării – 2009. In: Symposia Investigatio Bibliotheca. Ed. 2010. Ch., 2010, p. 34-44. 3. Duca, Gheorghe. Necesitatea evaluării cercetării într-o societate bazată pe cunoaştere. In: Akademos. 2009, nr 2, p. 3-6. 4. Popa, Ana. Cercetare, dezvoltare şi inovare în Republica Moldova: probleme şi opţiuni. Ch., 2011. 68 p. ISBN 978-9975-80-436-3. 5. Raport privind activitatea ştiinţifică la Departamentul Informaţional Biblioteconomic în anul calendaristic 2010. Ch., 2010. 34 p. 6. Rotaru, Anatol; Alexeeva, Svetlana; Cujba, Rodica. Contribuţii privind analiza dinamică a unor indicatori ai potenţialului ştiinţifico-tehnologic din Republica Moldovva. In: Economica. 2010, nr. 2, p. 9-17. 7. Strategia de dezvoltare ULIM pentru anii 2009-2014: aprob. la şedinţa lărgită a Senatului din 29.01.2009 [citat la 11 mai 2011] Accesibil pe Internet: http://www.ulim.md/strategia-ulim 8. Ţurcan, Aurelia. Racordarea evaluării statistice a activităţii ştiinţifice la standardele europene. In: Akademos. 2009, nr 2, p. 5-7. Recenzent: dr. Svetlana Rusnac, ULIM
  • 51.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 51 ТВОРЧЕСТВО- ХАРАКТЕРНАЯ ПРОФЕССИОНАЛЬНАЯ ЧЕРТА УНИВЕРСИТЕТСКОГО БИБЛИОТЕКАРЯ Елена ЦУРКАН, Departamentul Informaţional Biblioteconomic, ULIM Abstract: The author reflects upon the contemporary model of the librarian, his necessary professional capacities and abilities. The necessity of the creative attitude – as required ability of the university librarian – is exemplified from the personal experience of the author, as contact librarian of the Economic Sciences faculty of ULIM. The author revives the creative attitude in the process of promotion of the publication of the didactic-scientifically faculties via exhibition activity. Key-words: creativity, competence, exhibition activity. Cuvinte cheie: creativitate, competenţe, activitate expoziţională. Школа бизнеса Саида в Оксфорде (Said Business School in Oxford) начала свою работу с создания Виртуальной библиотеки для своих студентов. Но библиотекари были удивлены, когда многие студенты отвергли идею формирования набора электронных документов по учебному курсу, заявив, что хотели бы вместо этого иметь настоящие книги, чем сохранили верность печатному слову. Это еще один пример в полемике о том, какие библиотеки будут в будущем. Вытеснят ли новые формы библиотечного обслуживания привычные нам методы? Библиотеки, какими мы их представляем: со стеллажами до потолка, забитые ценным человеческим даром – книгами, останутся и будут востребованы всегда. Естественно, сегодня важно органически сочетать преимущества электронной коммуникации и информации с информацией фиксированной на традиционных носителях. Библиотека, реагирующая на изменения в области техники и технологий, нуждается в людских ресурсах, обладающих высоким уровнем знаний и компетенций, сторонников концепции постоянного непрерывного образования.
  • 52.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 52 Каковже современный библиотекарь? Естественно, это сотрудник, умеющий применять в своей работе новые техники и технологии. Но есть еще что-то очень важное, и это особенно подчеркивается в специальных публикациях. Авторы многих работ подчеркивают, что это человек скучный, отставший от жизни. Как не уйти от себя, так истинному библиотекарю невозможно отказаться от своей работы. Скорее всего, это больше, чем просто профессия, ведь достоинствам ее нет числа. Имидж библиотеки создают люди, которые в ней работают. Читатели высоко ценят профессиональные качества библиотечных работников, но, вместе с тем, нуждаются в доброжелательности, вежливости, тактичности, культуре обслуживания. Библиотекарю важно уметь ориентироваться в жанровых и тематических предпочтениях каждого обратившегося к нему за помощью. Осваивая и внедряя информационные технологии, библиотеки должны помнить, что полноценная отдача от их использования будет только при условии, если они ориентированы на человека, на развитие его образовательного и общекультурного уровня. Хочет ли библиотекарь, а, главное, может ли он быть полноправным собеседником читателя? Каким читателем является сам библиотекарь – человек, который должен иметь моральное право выбирать книги для других и быть в их глазах признанным авторитетом? Библиотекарь читает не только для себя, но и для работы. Даже читая книгу для себя, он всегда должен думать о тех читателях, кому она может быть полезна. Можно считать собственное чтение удачно завершившимся тогда, когда, посоветовав ее читателям, увидишь, что она произвела на них должное впечатление ...» (1, 3, 4) Библиотечная работа предполагает присутствие творческого потенциала во всех своих процессах. Чем больше творческого потенциала вложит библиотекарь в тот или иной процесс обслуживания читателя, тем ближе книга станет к читателю.
  • 53.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 53 Чтоже такое творчество? Творить, в словаре Владимира Даля - это давать бытиё, созидать, создавать, рождать. В философии есть определение этому процессу. Это возникновение мира и любой отдельной вещи из ничего, благодаря всемогущему божественному началу. Согласно христианскому учению creatio continua (лат. - продолжающееся творение) – акт божественного творения является непрерывным, он не только создаёт мир, но и содержит его в бытии. В переносном смысле творением, творчеством называют всякое внесение нового, в частности создание образов в результате формирующей деятельности духа, творческой фантазии (2). Часто спрашивают автора данной статьи, почему выставки, расставленные к юбилею или посвященные какой-то теме, личности, не повторяются. Почему каждая из них в своём роде, как модно сейчас говорить - брэнд: красочна, оригинальна, привлекает внимание, уникальна. При организации выставок публикаций мы руководствуемся принципами: доступность, красочность, святая наука - услышать друг друга (учет пожеланий. тенденций и ожиданий читателей), толерантность - наше будущее и др. Это далеко не полный перечень принципов, чаще всего ориентируясь на: внимание, личность! Именно поэтому выставка к юбилею Петра Рошки - профессора экономики, доктора хабилитат, - привлекла внимание не только экспонатами- фотографиями, публикациями редкими по своей сути, но и иллюстрациями и видами Молдовы, её природы, видами исторических мест. Уже ставшим символом Молдовы белый журавль на деревенском колодце - эта иллюстрация открывает просмотр выставки. Иллюстрации древних Кодр и старинного Орхея - всё это тонкая духовная связь с личностью профессора, его трудовой деятельностью, вкладом его труда в развитие Молдовы. Выставка, посвященная юбилею другого профессора - Тудору Дубовка – это рассказ о путешественнике, о профессоре,
  • 54.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 54 чьятрудовая деятельность посвящена географии Молдовы, природе и географическим местам. Основные экспонаты выставки – публикации автора, издания о нем -органически были связаны с изображением осеннего леса, золота листвы на земле, походного ружья, непременного компаса. Тудором Дубовка написаны учебники по географии для школьников и студентов. Данная выставка помимо огромного информационного потенциала, включила и большой воспитательный момент, призывая ценить и беречь природу, любить свой край. Получилась неповторимой выставка, посвящённая юбилею профессора с экономического факультета Леонида Острофца - автора многочисленных монографий, статей по развитию туризма в Молдове. Посетители выставки отметили, что рекомендации, заключенные в статьях и докладах на национальных и международных конференциях, направлены на решение конкретных проблем развития туризма в нашей стране, совершенствование экономического механизма деятельности в сфере туристических услуг, изменение места и роли отрасли туризма в экономике Молдовы. Выставка была организована следующим образом, Материал на выставке был расположен в следующем порядке : статьи из научных изданий УЛИМ («Analele ştiinţifice», «Symposia Professorum», «Symposia Studentium», «Studii Economice»), монографии, учебные издания, статьи из научных сборников, материалов конференций, изданных за пределами Республики Молдова, статьи из научных сборников, материалов конференций, изданных на национальном уровне. Выставка была проиллюстрирована видами исторических и туристических мест Молдовы. Данная выставка привлекла внимание студентов редкими фотоснимками из частной коллекции юбиляра, а также многообразием публикаций. Выставки, где использованы элементы творчества гораздо глубже, качественнее в эмоциональном восприятии, они должны воздействовать на души нравственным зарядом, должны помочь
  • 55.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 55 поднятьсянад суетой и ложными стереотипами, которые существуют в нашем обществе. Мы неоднократно подчеркивали, что основной подход в этой работе – рассмотрение организации юбилейных выставок преподавателей как комплексного процесса, основывающегося на принципах менеджмента качества (7, p. 74). Не исключая важность технологического подхода, понимание процесса в менеджменте качества выделяет следующие положения: менеджмент качества рассматривает как процесс любую деятельность, не ограничиваясь технологией производства; менеджмент качества вводит понятия «вход» и «выход» процесса, что обеспечивает системную концептуализацию всей деятельности организации; менеджмент качества повышает ответственность и решенческо-управленческие функции всех участников процесса; вся деятельность рассматривается как совокупность процессов; создаваемая продукция (услуги) является результатом всех процессов библиотеки (1, р. 58). Такой подход позволяет выделить следующие этапы организации юбилейных выставок преподавателей: идентификация процесса (предполагает определение состава всех составляющих компонентов и этапов, их наполнение и последовательность реализации) определение приоритетных компонентов и их соотношение с другими составляющими (на этом этапе выделяются наиболее комплексные составные и их моделирование, что позволяет исключить неясности, четко распределить обязанности и ресурсы, рационально использовать рабочее время сотрудников/участников процесса и др.) анализ эффективности процессов, разработка предложений по их совершенствованию Процессный подход позволяет совершенствовать выставочную работу в отдельности, но самое главное – создает необходимое пространство и условия для выявления, развития и применения творчества библиотекарей.
  • 56.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 56 Referinţebibliografice: 1. Вершинина, Л. П.; Ландер Т. С. Совершенствование деятельности вузовской библиотеки на основе процессного подхода. В: Науч. и техн. б-ки. 2007, Nr 4, р. 56-64. 2. Даль, В. Толковый словарь живого великорусского языка. Т. 4. М.: Терра , 1998. 689 p. 3. Земсков, А.И. Роль библиотек. Чтение. B: Библиотековедение. 2003, nr. 3, p. 80-86. 4. Леонова, Н.В. Мне нравится, что я – библиотекарь. В: Молодые в библиотечном деле. 2003, nr. 3, p. 91-95 [citat la 11 mai 2011] Accesibil pe Internet: < http://www.library.ru/1/education/creation/ doc.php?o_sec=207&o_doc=2152>. 5. Похилэ,В. Библиотека- это хороший шанс для формирования интеллекта. B: Biblio Polis. 2009, nr. 2, p. 5-11. 6. Философский энциклопедический словарь. М.: ИНФРА-М,1998. 576 p. 7. Цуркан. Елена. Юбилейные выставки преподавателей УЛИМ-а: ориентация к диверсификации информационно-библиотечного обслуживания. В: Symposia Investigatio Bibliotheca. Dep. Informaţional Biblioteconomic ULIM. Ch., 2010, p. 72-76. Recenzent: dr. habilitat Iurie Crotenco, ULIM
  • 57.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 57 PROFESIADE BIBLIOTECAR ÎN VIZIUNEA BIBLIOTECARULUI Irina CERNEAUSCAITE Departamentul Informaţional Biblioteconomic, ULIM Abstract: The author is making the analysis concerning the opinion of the librarians from Information and Library Science Department ULIM and University Library of the Academy of Economics Studies of Moldova, unto the librarian profession or “librarian today”, based on opinion study. The author undertake a comparative opinion of asking librarians and specialists in library science field, for understand the reality that existing is the same that is writing in specializing journals and sources in this field. Key-words: librarian profession, librarian, librarianship opinion study. Cuvinte cheie: profesia de bibliotecar, bibliotecar, sondaj biblioteconomic Ne aflăm în era informaţională, într-o societate în care informaţia a devenit un bun, o marfă, şi anume bibliotecile sunt instituţiile-cheie a accesului la informaţie, contribuind pentru integrarea socială a indivizilor. Bibliotecarii sunt cea mai bună interfaţă între cetăţeni şi informaţie. Dar care este locul bibliotecarului in societate şi care sunt perspectivele acestei profesiuni în Republica Moldova? Savanţii, cercetătorii prin intermediul publicaţiilor în revistele de specialitate reliefează diverse aspecte despre profesia de bibliotecar, încurajând şi promovând reprezentanţii acesteia. Prezentul material reflectă rezultatele unui micro-sondaj pe marginea viziunilor şi aprecierilor din interior privind profesiunea de bibliotecar. Cum sunt văzuţi bibliotecarii de către ei însăşi? Este important să cunoaştem răspunsul la această întrebare, fiindcă un domeniu profesional este pus la respect, în primul rând, prin oamenii care îl profesează. Profesiunea poate/trebuie susţinută de către decidenţi, fondatori, utilizatori, comunităţi, societate civilă – dar în primul rând ea este apărată/promovată de către cei care au îmbrăţişato.
  • 58.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 58 Micro-sondajula avut drept generic „Profesia de bibliotecar în viziunea bibliotecarului”, fiind realizat în două biblioteci universitare: Departamentul Informaţional Biblioteconomic al Universităţii Libere Internaţionale din Moldova (DIB ULIM) şi Biblioteca Ştiinţifică a Academiei de Studii Economice din Moldova (BŞ ASEM). Sondajul a fost efectuat în scopul cunoaşterii atitudinii personalului de bibliotecă faţă de profesia de bibliotecar, a cauzelor şi motivelor statutului profesional şi social diminuat, determinării unor perspective. Perioada de realizare a micro-sondajului: 1–10 mai 2010. Metodele utilizate în cadrul micro-sondajului: completarea şi analiza chestionarelor, prelucrarea analitico-sintetică a datelor statistice, inducţia, deducţia. În calitate de obiective ale sondajului au fost preconizate:  a stabili care este atitudinea bibliotecarilor faţă de postul/obligaţiunile deţinute  a reliefa calităţile şi abilităţile bibliotecarului modern, în viziunea specialiştilor de profil  a răspunde la întrebarea: „Cred bibliotecarii in perspectiva profesiei pe care o practică?”  a conchide asupra atitudinii bibliotecarilor faţă de schimbările, ce au loc în domeniul biblioteconomic. În calitate de respondenţi ai micro-sondajului au fost implicaţi: bibliotecari din toate serviciile, manageri superiori şi funcţionali ai instituţiilor bibliotecare. Astfel, rezultatele acoperă diverse puncte de vedere ale titularilor posturilor de bibliotecă. Prima întrebare a chestionarului - „De ce lucraţi în domeniul biblioteconomic?” - a avut drept scop de a afla motivele alegerii profesiei, ale apartenenţei profesionale şi instituţionale ale respondenţilor. Au fost contabilizate următoarele date. 16,7% dintre persoanele chestionate la BŞ ASEM, şi corespunzător 18,75% la DIB, consideră că activând în acest domeniu poţi acumula cunoştinţe noi, asigura o dezvoltare intelectuală, deschizând noi orizonturi. 6,25% din cadrul DIB şi 22,2% din cadrul BŞ ASEM activează în acest domeniu, deoarece deţin studii de profil.
  • 59.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 59 Altemotive invocate de către respondenţi, răspunzând la prima întrebare, sunt:  preferinţe pentru relaţiile directe cu publicul, posibilităţi de comunicare cu utilizatorii - 16,7% - respondenţi de la BŞ ASEM, 25% - respondenţi de la DIB  vocaţie profesională - 38,9% - respondenţi de la BŞ ASEM, 50% - respondenţi din cadrul DIB. Răspunsurile obţinute ne permit să afirmăm, că o mare parte dintre bibliotecarii chestionaţi îşi îndeplinesc misiunea cu plăcere şi interes profesional, unii chiar considerând că anume aceasta le este vocaţia. Aceştia activează în domeniul biblioteconomic invocând motive convingătoare: în biblioteci există oportunitatea de a acumula cunoştinţe noi, pentru o dezvoltare intelectuală şi deschidere de noi orizonturi. A doua întrebare – “ Sunteţi mulţumit de postul pe care îl deţineţi? ”- a acumulat următoarele rezultate:  „Da” - 72,3% - respondenţi de la BŞASEM, 87,5% - respondenţi de la DIB  „Desigur” - 16,7% - respondenţi de la BŞ ASEM, 6,25% - respondenţi din cadrul DIB  „Puţin” - 5,5% - respondenţi de la BŞ ASEM, 6,25% - respondenţi de la DIB  „Nu” - doar 5,5% respondenţi din cadrul BŞ ASEM au menţionat această poziţie a chestionarului. Putem conchide, că în mare parte personalul profesional şi cel specializat din bibliotecile cercetate este satisfăcut de postul pe care îl deţin, de conţinutul şi logistica muncii efectuate. Următoarea întrebare (a treia) a fost formulată în felul următor: „Din punctul Dvs. de vedere, profesia de bibliotecar are perspective?”. Răspunsurile la această întrebare pot fi prezentate după cum urmează:  „Da” - 44,4% - respondenţi de la BŞ ASEM, 62,5% - respondenţi de la DIB  „Bineînţeles” - 27,8% - respondenţi de la BŞ ASEM, 6,25% - respondenţi de la DIB
  • 60.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 60 „Nu ştiu” - 11,1 - respondenţi de la BŞ ASEM, 25% - respondenţi de la DIB  „Nu” - 16,7% respondenţi din cadrul BŞ ASEM  „Nu au loc schimbări” – 6,25% respondenţi din cadrul DIB. În general, rezultatele sunt îmbucurătoare. Cel mai important este că însăşi bibliotecarii cred în viitorul lor profesional, deci profesia va exista şi chiar va evolua, deoarece există oameni devotaţi. O altă întrebare (a patra) inclusă în chestionar – „Ca să activezi în domeniul biblioteconomic, este nevoie să ai o formare profesională de bibliotecă?”. Cea mai mare parte dintre respondenţi şi-au exprimat acordul, răspunsurile finale fiind următoarele: 62,5% dintre cei chestionaţi la DIB şi corespunzător 77,8% de la BŞ ASEM au răspuns „Da”; 25% DIB şi 16,7% ASEM - “Nu”. 5,5% din numărul respondenţilor de la BŞ ASEM au bifat poziţia „Desigur”, iar 6,25% din cadrul DIB au răspuns “Nu ştiu’’. Aşadar, cea mai mare parte dintre bibliotecarii chestionaţi consideră că pentru a activa în domeniul biblioteconomic este necesar de a avea o formare profesională în biblioteconomie şi ştiinţele informării. Aici apelăm la cercetarea privind statutul social al bibliotecarului, întreprinsă de ABRM în anul 2003, care a reliefat vârsta medie a bibliotecarului din Republica Moldova -42 de ani (1). Reiese, că numărul personalului profesional de bibliotecă tânăr este în diminuare, iar în consecinţă cuantumul prea mic de tineri noi intraţi în biblioteci nu poate susţine schimbarea şi inovarea domeniului. Lipsa tinerilor calificaţi ca bibliotecari impun bibliotecilor obţinerea de încadrare a para-profesionalilor. Deci, chiar prezentă orientarea pentru predominarea personalului profesional de bibliotecă, datele ne demonstrează că situaţia reală e alta. Este cert faptul că perspectiva profesiei de bibliotecar depinde în mare parte de competenţele şi abilităţile bibliotecarului. În acest sens sunt relevante publicaţiile cercetătorului Lidia Kulikovski, care pledează pentru introducerea termenului de manager sau management performant, acesta fiind un imperativ în sistemul globalizat şi a lumii competitive din sfera biblioteconomică. Competenţele sunt abilităţi,
  • 61.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 61 cunoştinţetehnice şi atribute personale, susţine cercetătorul, care trebuie să stea la baza formării profesionale (8). În sprijinul acestei poziţii vine şi N. Ţurcan, care menţionează: „Bibliotecarul viitorului trebuie să aibă abilităţi de comunicare interpersonală, socială şi tehnologică, să aibă calităţi de lider şi să poată stăpâni noile principii manageriale” (13). Abilităţile şi capacităţile pe care trebuie să le posede un bibliotecar sunt abordate şi în publicaţiile Anei Sofroni. Iată dor un citat: „Profesia de bibliotecar dintotdeauna a presupus la purtătorii ei o anumită abilitate în ceea ce priveşte informarea cititorilor despre noutăţile editoriale, achiziţionările recente de carte, baze de date. Prin intermediul diferitor forme de comunicare bibliotecarul stabileşte contactul necesar între sine şi utilizator. Calificarea specialistului e legată de capacitatea lui de a comunica, îndeosebi, când activitatea bibliotecară este axată pe poziţii profund umaniste.” (11, p. 118). Ce cred respondenţii despre calităţile şi abilităţile pe care trebuie să le posede bibliotecarul de azi? La această întrebare (cea de-a cincea) au fost acumulate următoarele răspunsuri. Personalul din cadrul DIB a enumerat astfel de calităţi: creativitate, să fie calm, abil, echilibrat, cercetător, corect, un bun coleg, răbdător, diplomatic, amabil, să posede dragoste pentru cărţi şi să ştie despre istoria lor, să fie descurcăreţ, citit, erudit, insistent, modest, educat, perseverent, pedant, conştiincios, să posede un spirit de observaţie dezvoltat şi o gândire divergentă. 18,75% dintre respondenţii DIB consideră că bibliotecarul de azi trebuie să fie „disciplinat”, 18,75% - „creativ”, 25% consideră că trebuie să fie „comunicabil”, 37,5% - „cult” şi „inteligent”. Personalul specializat şi profesional de bibliotecă din cadrul BŞ ASEM a prezentat următoarele răspunsuri: 38,9% consideră că bibliotecarul de azi trebuie să fie „binevoitor”, 33,3% - tolerant, cult, amabil, răbdător, 11,1% - comunicabil, 16,7% - competent. La întrebarea ’”Ce abilităţi trebuie să posede bibliotecarul de azi’’ (a şasea) majoritatea bibliotecarilor din cadrul DIB au răspuns în felul următor. 56,25% consideră că trebuie să deţină şi să cunoască
  • 62.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 62 tehnologiileinformaţionale, iar 37,5% consideră ca bibliotecarul de azi trebuie să fie abil de a lucra eficient, rapid, posedând spirit creativ, cunoscând mai multe limbi străine. Respondenţii din cadrul BŞ ASEM s-au prezentat cu astfel de răspunsuri la întrebarea de mai sus. 33,3% au menţionat abilitatea de a cunoaşte limbile străine, însă o mai mare parte dintre ei - 55,6% consideră că bibliotecarul de azi trebuie să posede abilitaţi ca: psiholog, pedagog, să cunoască tehnologiile informaţionale şi domeniul propriu-zis. 5,5% au specificat astfel de abilităţi: ingeniozitate, punctualitate, atitudine pozitivă, demn de încredere. 5,5% consideră că este nevoie de a poseda abilitatea de a orienta cititorul pentru informaţia necesară . Observăm, că părerile respondenţilor au tangenţe comune în sensul necesităţii de a deţine de către angajaţii bibliotecii cunoştinţe şi deprinderi privind tehnicile şi tehnologiile informaţionale şi de comunicare interpersonală. Întrebarea a şaptea - ‘‘Există, în viziunea Dvs., o diferenţă între biblioteca de ‘‘ieri’’ şi biblioteca de „azi”?” a urmărit scopul de-a afla dacă bibliotecarii au observat schimbări în evoluţia profesiei care o deţin, instituţiilor pe care le reprezintă. S-a constatat că 87,5% dintre angajaţii chestionaţi din cadrul DIB şi 61,1% din cadrul BŞ ASEM au răspuns „Da”. 12,5% de respondenţi de la DIB şi 38,9% de la BŞ ASEM consideră, că diferenţa dintre biblioteca de ‘‘ieri’’ şi biblioteca de ‘‘azi” este „foarte mare”. Bibliotecarii sunt optimişti şi acceptă faptul, că a avut loc o oarecare evoluţie în profesie. Însă rezultatele sondajului, efectuat de către ABRM specifică: „Statul social al unei profesii este în strânsă legătură cu factorul economic, politic, cultural şi nu în ultimul rând cel uman. În Republica Moldova se resimte criza acută de specialişti în domeniul biblioteconomic din cauza remunerării slabe, salariul lor neacoperind nici 20 la sută din mărimea coşului de consum. Aceasta contribuie la componenţa numeric redusă a colectivelor de bibliotecarii. Nivelul de trai al bibliotecarilor se caracterizează ca fiind foarte scăzut în comparaţie cu angajaţii din alte ramuri ale economiei
  • 63.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 63 naţionale.Din acest motiv unul din obiectivele majore ale ABRM a constituit: ridicarea statutului social şi a prestigiului profesiei de bibliotecar, determinarea semnificaţiei sociale a activităţii bibliotecarilor, ameliorarea condiţiilor materiale şi sociale. O altă componentă esenţială profesiei este formarea specialiştilor. Este dificil de menţinut în bibliotecă specialişti cu un înalt nivel profesional, cunoscător de limbi străine şi tehnologii moderne, atâta timp cât salariile sunt mici.” (1). Întrebarea care urmează este de autoapreciere, deoarece însăşi bibliotecarii vor spune dacă sunt destul de calificaţi şi competenţi. Analiza răspunsurilor relevă constatarea: personalul din cadrul bibliotecilor tind mereu spre mai mult, mai bine, spre augmentarea cunoştinţelor şi deprinderilor. Astfel: 62,5% DIB, au răspuns că ,,Mai au de muncit’’; doar 37,5% DIB, au răspuns „Da”, sunt destul de calificaţi şi competenţi. Cei din cadrul Bibliotecii Ştiinţifice a ASEM apreciază mai aspru bibliotecarii ca ceilalţi deoarece 27,8% au bifat „Nu prea” ; 38,9% - „Mai au de muncit’’ ; 33,3% au răspuns „Da”. Observăm că bibliotecarii se autoapreciază, dar dacă e să ne amintim cuvintele Claudiei Balaban „Este dificil de menţinut în bibliotecă specialişti cu un înalt nivel profesional, cunoscător de limbi străine şi tehnologii moderne, atât timp cât salariile sunt mici.” înţelegem că totuşi bibliotecarii mai au de lucrat asupra competenţelor sale profesionale. Ultima întrebare urmărea scopul de a afla dacă bibliotecarii chestionaţi cred în viitorul şi perspectiva profesiei de bibliotecar: „Sunteţi de acord cu fraza, că într-un viitor apropiat vom deveni martori ai unor schimbări de esenţă în teoria şi practica biblioteconomică?”. Răspunsurile sunt următoarele : 68,75% dintre respondenţii de la DIB şi 55,5% de la BŞ ASEM au răspuns „Da”, 12,5% de la DIB şi 27,8% de la BŞ ASEM - „Desigur”, 12,5% de la DIB şi 11,1% de la BŞ ASEM - „Nu ştiu”. 6,25% dintre respondenţii din cadrul DIB au venit şi cu alte variante de răspunsuri, de exemplu:
  • 64.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 64 ‘‘Nutrebuie să aşteptăm acest viitor apropiat, ci noi trebuie să facem aceste schimbări’’. Cercetătorii în domeniu afirmă, că bibliotecarii pot fi lideri ai comunităţii acţionând în toate domeniile vieţii politice interne şi internaţionale. Ei reprezintă viaţa intelectuală şi culturală a comunităţii, fiind esenţiali pentru buna dezvoltare a societăţii şi conştienţi de angajarea publică pe care o cere statutul instituţiei (2, 3, 4, 5). În publicaţiile de specialitate bibliotecarii sunt calificaţi drept agenţi ai schimbării, exploratori care cartografiază terenul informaţional, ghizi şi mentori care în loc de probleme văd doar posibilităţi de dezvoltare (6, 7, 8, 10). Deci, observăm că bibliotecarul este conceput nu ca un funcţionar mărunt, ne-important, ci drept un lider ai comunităţii care va acţiona în toate domeniile vieţii politice interne, agent ai schimbării, explorator de conţinuturi şi producător de servicii informaţionale etc. Desigur, bucură faptul că respondenţii au opinii, în general, favorabile şi optimiste faţă de profesia de bibliotecar, dar pentru a ajunge în vârful piramidei este nevoie de foarte multă muncă şi timp. Referinţe Bibliografice: 1. Balaban, Claudia. Statutul social al bibliotecarului basarabean în pragul mileniului III. In: Magazin bibliologic. 2000, nr. 1, p. 60 – 62. 2. Corghenci Ludmila. Bibliotecarul şi biblioteca, aspecte ale eficienţei profesionale. Ch.: Epigraf, 2009. 112 p. ISBN 978-9975-947-83-1. 3. Craia, Sultana. Comunicare între corpul didactic şi bibliotecari. In: Biblioteca. 2008, nr. 3, p.114-115. 4. Litră, Dorina. Profesia de bibliotecar între misiune şi pasiune. In: Biblioteca. 2008, nr. 7, p.197-198. 5. Frâncu, Victoria. Profesia de bibliotecar la graniţa dintre spaţiul bibliotecii şi ciberspaţiu. In: Biblioteca. 2008, nr. 10, p.111-113. 6. Ghinculov, Silvia. Biblioteca este un catalizator al informaţiei şi al cunoaşterii în societatea contemporană. In: Magazin bibliologic. 2001, nr. 3, p.10-13.
  • 65.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 65 7.Harea, Gabriela. Profesia de bibliotecar – trecut, prezent şi viitor. In: Biblioteca. 2008, nr. 5, p. 62-63. 8. Kulikovski, Lidia. Educaţia pe tot parcursul vieţii: bibliotecarii şi utilizatorii în aceeaşi abordare. In: Biblioteca. 2010 nr.1, p. 14 -15. 9. Niţu, Elena. Bibliotecarul, formator al utilizatorului de Internet. In: Biblioteca. 2008, nr. 6, p. P.83-84. 10. Rău, Alexe. Vechea/nouă bibliotecă în condiţiile vechii/noii Globalizări. In: Magazin bibliologic. 2004, nr. 3/4, p.88-92. 11. Sofroni, Ana; Ciocanu, Maria. Comunicarea – factor determinativ în profesia de bibliotecar. In: Conferinţa ştiinţifică jubiliară: rez. Comunicărilor. Univ. de stat din Moldova. Ch.,1996, p.118-119. 12. Şuşcov, Andrei. SIBIMOL: tendinţe şi realizări. In: Buletinul ABRM. 2006, nr. 2, p. 21-22. 13. Ţurcan, Nelly. Tranziţia şi probleme de formare biblioteconomică în Republica Moldova. In: Studii şi cercetări de biblioteconomie şi jurnalism. Ch., 2000, p. 5-9. Recenzent: Natalia Cheradi, Biblioteca Ştiinţifică ASEM
  • 66.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 66 NOULUTILIZATOR DIB – ORIENTARE CĂTRE UTILIZATORUL WEB 2.0? Natalia GHIMPU, Departamentul Informaţional Biblioteconomic, ULIM Abstract: In this article, the author reflect the results of the study concerning the new users of DIB – the students of the first year, recently became to be a student of ULIM. The answers of the new users is a good support for implementation at the university library the program ” Customer Care for the new users DIB” and for efficiently informational-librarian serving. Key-words: information culture, WEB 2.0 user, social network etc. Cuvinte cheie: cultura informaţiei, utilizator WEB 2.0, reţele de socializare. Departamentul Informaţional Biblioteconomic (DIB) ULIM, în funcţie de misiunea sa, se orientează prioritar pentru sprijinirea informaţional-documentară a procesului educaţional universitar, dar mai ales pentru formarea viitorului specialist ca persoană activă, deţinătoare a unui nivel vizibil de cultură a informaţiei şi a învăţării permanente (1). Oferind comunităţii universitare în acest scop un sistem de servicii şi produse – programe, proiecte, campanii, pachete informaţionale etc. – DIB urmăreşte permanent diversificarea şi inovarea acestora. Este semnificativ la acest capitol Programul instituţional complex „Grija pentru Noii Beneficiari”, iniţiat în anul 2001 ca impact al Proiectului Tempus-Tacis „Library Training in Moldova” (3). Ediţia anului 2010 a urmărit următoarele scopuri: sensibilizarea noilor beneficiari DIB vizavi de oportunităţile informaţional- bibliotecare la ULIM, orientarea acestora pentru acceptarea şi aplicarea prevederii: „Cunoştinţele şi deprinderile, acumulate în aulele universitare, sunt augmentate/fortificate în spaţiile funcţionale ale DIB. Procesul de informare/documentare este parte integrantă a celui
  • 67.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 67 educaţional”,facilitarea adaptării studenţilor, înscrişi la anul 1 al ciclului licenţă la specificul comunităţii, atragerea noilor beneficiari ai DIB, facilitarea orientării acestora în spaţiile funcţionale ale DIB: săli de lectură silenţioase şi de grup, mediateca, promovarea, cunoaşterea şi utilizarea raţional/efectivă a resurselor, serviciilor, oferite de către DIB şi instituţiile sistemului informaţional – biblioteconomic naţional şi altele (2, p. 1). Reliefând în calitate de grup-ţintă studenţii nou înscrişi la universitate, Programul inserează diverse activităţi, orientate pentru facilitarea adaptării noilor studenţi la specificul lumii academice, a informaţiei. Este important de a cunoaşte utilizatori, inclusiv noi înscrişi, pentru o ulterioară servire calitativă şi pertinentă. Iată de ce, anual, DIB efectuează un sondaj privind potenţialul informaţional al noilor beneficiari, evident determinând priorităţi şi orientări instituţionale pentru formarea acestora drept utilizatori „activi”, capabili de a se adapta avantajelor şi dezavantajelor Societăţii Informaţionale şi a Cunoaşterii. Sondajul a fost realizat în lunile septembrie–octombrie 2010, fiind intervievaţi 754 de respondenţi – studenţi noi, înscrişi la facultăţile ULIM, audienţi ai cursului opţional „Bazele culturii informaţiei”. Metoda cercetării - anchetarea anonimă, chestionarul incluzând 6 întrebări. Întrebările şi analiza/sinteza răspunsurilor urmează în continuare. 1. Indicaţi instituţiile informaţionale de care beneficiaţi/a-ţi beneficiat ?
  • 68.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 68 Astfel,analiza răspunsurilor la prima întrebare ne permite să conchidem: cele mai solicitate/vizitate biblioteci sunt – bibliotecile gimnaziale/liceale/şcolare cu 62 %, pe locul doi - bibliotecile raionale/săteşti cu 16 %, pe locul trei – Biblioteca Municipală “B. P. Haşdeu” cu 12 %, pe locul patru – biblioteca ASEM cu 5 %, pe locul cinci – biblioteca UTM cu 2 %. Au mai fost nominalizate şi biblioteca bisericească, iar 16 intervievaţi au fost beneficiari ai tuturor categoriilor de biblioteci. 2. Cunoaşteţi/utilizaţi tehnologiile informaţionale ? Răspunsurile intervievaţilor confirmă cunoaşterea şi utilizarea de către ei a tehnicilor şi tehnologiilor informaţionale: Internet (menţionat de 27 % dintre cei intervievaţi), comunicare Skype (25 %), lucru în Word (17 %), utilizarea diverşilor purtători de informaţie (CD, DVD, stick - 15 %), elaborare de prezentări în Power Point (9 %), utilizarea programului Excel (7 %). Au mai fost nominalizate programele Pascal, Access. Deci, noii utilizatori ai DIB sunt pregătiţi pentru a accesa informaţia pe suport netradiţional, evident fiind necesare în acest sens unele investiţii de învăţare.
  • 69.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 69 3.Ce modalităţi de comunicare/socializare utilizaţi? Cel mai utilizat mijloc de comunicare, conform intervievaţilor, este Skype-ul (menţionat de 34 % dintre studenţii respondenţi), urmând Odnoklassniki (28 %), e-mail-ul (20 %), Facebook-ul (15 %) şi Messenger-ul (3 %). Au mai fost nominalizate şi alte modalităţi de comunicare/socializare precum ar fi: Agent, blog-uri personale, ISQ. Răspunsurile sunt îmbucurătoare, confirmând prezenţa studenţilor anului I în reţele de comunicare/socializare. Luând în consideraţie tendinţa DIB de dezvoltare a utilizatorului WEB 2.0, există perspective reale pentru formarea utilizatorului nu numai drept consumator, dar şi producător de conţinuturi. 4. Indicaţi 2 titluri de reviste şi 2 titluri de ziare (titluri concrete). Răspunsurile la această întrebare sunt prezentate după cum urmează: Timpul 33% Jurnal de Chişinău 23% Flux; 15 Săptămîna 17% Antena;17 Комсомольская Правдя; 60 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50
  • 70.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 70 Astfel,33% dintre respondenţi au nominalizat ziarul „Timpul de dimineaţă”, 23% – ziarul „Jurnal de Chişinău”. Publicaţiile „Săptămâna” şi „Antena” au fost nominalizate de 17 % dintre respondenţi, săptămânalul „Flux: ediţia de vineri” de 15 %, iar „Комсомольская правда” - de 6 %. Au mai fost nominalizate şi alte titluri de periodice, ca: „Magazin istoric”, „Monitorul oficial al Republicii Moldova”, „a”Mic”, „Alunelul”, „Drujba”, „Mireasa”, „Nunta”, „Aquarelle”, „Alunelul”. Întrebarea a 5-a s-a referit la un studiu concret de caz, studenţii fiind rugaţi să răspundă la întrebările gen: „Cum procedaţi când aveţi necesitatea de a concretiza cum se scrie corect denumirea capitalei Tailandei”, „Cum procedaţi când aveţi necesitatea de a concretiza care este cuantumul populaţiei României?” etc. Scopul întrebării ţine de analiza nivelului deprinderilor studenţilor pentru selectarea operativă a informaţiei factografice. În cazul dat dispunem de următoarele rezultate. Pe locul întâi se plasează Internetul cu 51 de studenţi din toţi cei intervievaţi, pe locul doi – Google cu 41 de studenţi, pe locul trei Wikipedia cu 27 de studenţi. Cel mai des în astfel de cazuri studenţii apelează la Internet, Google, Wikipedia, dar mulţi dintre intervievaţi au îmbinat căutarea on-line cu publicaţiile tradiţionale – dicţionare, enciclopedii. Ultima întrebare a fost formulată în felul următor: „Care sunt aşteptările Dvs. din partea bibliotecii universitare?”. Răspunsurile obţinute ţin de calitatea resurselor, serviciilor şi produselor, orientarea pentru o comunicare eficientă, asigurarea unui spaţiu prietenos de învăţare etc. Iată unele dintre aşteptările, stipulate de către
  • 71.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 71 respondenţi:colaborare, cooperare; să se ofere informaţia necesară; să fie asigurat procesul didactic cu materiale necesare; documentare, liberă exprimare, înţelegere, noi experienţe; informaţie concisă, calitativă, prietenie (spaţiu prietenos); colaborare plăcută cu personalul; folosirea pe larg a internetului; sursele de tip tradiţional să se poată găsi şi în format electronic; mai multă informaţie în formă tradiţională; personal amabil şi altele. Impactul sondajului poate fi rezumat după cum urmează:  cunoaşterea noilor utilizatori DIB: interes faţă de bibliotecă, aprecierea nivelul deţinerii tehnicilor şi tehnologiilor informaţionale, cunoaşterea fluxului informaţional etc.  fundamentarea practică a cursului „Bazele culturii informaţionale” în funcţie de nivelul deprinderilor noilor utilizatori  reliefarea aşteptărilor utilizatorilor şi orientarea DIB pentru realizarea acestora  efectuarea actului de comunicare „DIB – student” la etapa de integrare a acestuia în comunitatea universitară. Referinţe bibliografice: 1. Codex DIB, Ch.: ULIM, 2007. 89 p. ISBN 978-9975-101-08-0. 2. Corghenci, Ludmila. Program “Grija pentru Noii Beneficiari”: ed. 2010. Ch., 2010. 2 p. 3. Corghenci, Ludmila. Program „Grija pentru Noii Beneficiari”: necesitate, orientări şi impact. In: Symposia Professorum. Biblioteconomie. Informare. Documentare. Dep. Informaţional Biblioteconomic ULIM. Ch., 2007, p. 77-85. 4. Programul de activitate a DIB: 2010. Ch.:ULIM, 2009. 97 p. Recenzent: dr. Mihai Cernencu, ULIM
  • 72.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 72 CULTURAINFORMAŢIEI ŞI ÎNVĂŢAREA PE PARCURSUL ÎNTREGII VIEŢI Drd. Tatiana-Adriana OPRESCU Biblioteca Universităţii din Piteşti, România Abstract: Information literacy is a theoretical and practical response to the cultural, social and economic developments associated with the information society. In other words information literacy, lifelong learning and the information society are not only inextricably linked, but the very concept of the former flows from the demands of the latter. In simple terms the impact of the information society on individuals is to create a requirement for functioning effectively within it, and that some of the associated capabilities might be encapsulated in a concept called information literacy. Key-words: information culture, lifelong learning, information society, education, ability. Cuvinte cheie: cultura informaţiei, învăţarea continuă, societatea informaţională, educaţie, abilitate. Realizarea culturii informaţiei nu poate fi văzută doar ca o dezvoltare sau instruire a capacităţilor, ci necesită a fi recunoscută drept o schimbare contextuală şi educaţională. Acest deziderat este exprimat prin ideea de dezvoltare a culturii informaţiei ca "inteligenţă de căutare" şi nu doar ca rezultat al "încrederii diferenţiate". Astfel, cultura informaţiei se defineşte ca acţiune ce facilitează accesul la tehnologia informaţională şi la produsul acestei tehnologii informaţionale. Accederea României între ţările cu o eficientă cultură a informaţiei implică nu numai recunoaşterea la nivel naţional a importanţei culturii informaţiei în societatea informaţională, ci şi existenţa întregii baze logistice aferente: stocul de programe necesar pentru această complexă acţiune şi, finalmente, existenţa unei populaţii educate, informate şi, necesarmente, active. Aplicarea acestei experienţe superioare, în contextul larg naţional, implică însă parcurgerea mai multor etape.
  • 73.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 73 CandyPhilip C. citează definiţia propusă de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO) pentru învăţarea pe parcursul întregii vieţi, care, ca şi în anul 1972, desemnează acest proces ca “un concept important pentru politicile educaţionale din anii următori, pentru acele ţări dezvoltate sau în curs de dezvoltare” (6). O altă descriere a învăţării pe parcursul întregii vieţi, ilustrată de Iniţiativa Mondială pentru Învăţarea pe Parcursul Vieţii (World Initiative on Lifelong Learning - WILL), în anul 1994, lărgeşte sensul conceptului, în planul educaţiei formale, la toţi factorii implicaţi fie în producerea, fie în consumul de informaţie, accentuând însă palierele agenţilor: individual, în comunitate, la nivel naţional şi la nivel internaţional. Aflăm, aici, configurat un proces continuu de încredere, căci, stimulând şi îndemnând persoanele individuale să-şi însuşească toate cunoştinţele, valorile şi abilităţile, noi avem încrederea că ei le vor solicita pe tot parcursul vieţii lor şi le vor aplica mereu, cu bucurie, cu încredere şi cu creativitate, în toate cazurile, momentele şi mediile. În anul 1996, Organizaţia pentru Cooperarea şi Dezvoltarea Economică (Organisation for Economic Co-operation and Development - OECD) a publicat un raport intitulat "Economia bazată pe cunoştinţe", care întărea ideea pentru învăţătura pe parcursul vieţii, accentuând faptul că, prin abilitatea de a învăţa, se vor îndeplini cerinţele tot mai mari, pentru lucrătorii cu abilităţi înalte. Economia bazată pe cunoştinţe este caracterizată de necesitatea pentru învăţarea continuă atât a informaţiei codificate, cât şi a competenţelor de a utiliza această informaţie. Aşa cum accesul la informaţie devine mai uşor şi mai puţin scump, abilităţile şi competenţele legate de selectarea şi utilizarea eficientă a informaţiei devin mai importante. Capacităţile pentru selectarea informaţiei relevante, modelele de recunoaştere în informaţie, interpretarea şi decodarea informaţiei, precum şi noutatea învăţării şi eliminarea vechilor abilităţi reprezintă o cerinţă mereu în creştere (10). Afirmaţiile de mai sus confirmă faptul că abilitatea pentru învăţarea de-a lungul vieţii nu poate fi estimată ca un domeniu al unei
  • 74.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 74 disciplinespecifice, ci trebuie asociată cu practicile generale de căutare a informaţiei, fapt ce demonstrează iniţiativa învăţării pe parcursul întregii vieţi. În plus, Mark Hepworth (8), prin descrierea persoanei care învaţă pe parcursul vieţii drept o persoană care se poate educa (pe sine), creează o asociere puternică între acest proces şi a învăţa cum să înveţi, fapt ce caracterizează cultura informaţiei. De fapt, conform lui Christine Bruce (2), recunoaşterea învăţării pe parcursul vieţii ca un scop educaţional a constituit una din forţele principale de impulsionare a dezvoltării culturii informaţiei, ca fenomen global. Perspectiva procesului de a învăţa cum să înveţi, propusă de Asociaţia Americană a Bibliotecilor (ALA), implică abilitatea de a localiza, de a realiza, de a evalua şi de a utiliza critic informaţia, pentru rezolvarea problemei, pentru cercetare, pentru luarea deciziei şi pentru dezvoltarea profesională continuă. Acest lucru este considerat ca o componentă vitală pentru învăţarea pe parcursul întregii vieţi, deoarece dă posibilitate elevilor/studenţilor să-şi dezvolte un cadru pentru învăţătura independentă şi pentru abilităţile transferabile, ce pot fi aplicate în noile situaţii şi probleme (11). Mutch A. (9) sprijină, de asemenea, acest punct de vedere, explicând cum definim şi interpretăm informaţia care se realizează alături de preocuparea pentru activităţile de descoperire şi stocare, asociate cu transmitere, de transferare a cunoştinţelor. Prin aceasta, el afirmă că procesul interpretării constă în formularea de întrebări, în procesul de creare de cunoştinţe, în identificarea celui mai bun mod de accesare şi înmagazinare de date şi în recunoaşterea factorilor - ce operează atât la nivelul individual, cât şi social - care influenţează utilizarea datelor. Acest proces evidenţiază elementul reflectiv care leagă cultura informaţiei cu învăţătura pe parcursul vieţii şi care implică politicile informaţionale naţionale şi care, desigur, sunt încadrate în curriculum-ul educaţiei din instituţiile educaţionale şi în practicile dezvoltării profesionale din toate sectoarele.
  • 75.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 75 Învăţarea pedurata întregii vieţi Învăţarea independentă învăţ Învăţarea p vieţii Învăţătura pe În paralel cu perspectiva ALA, ANZIIL (Australian and New Zealand Institute for Information Literacy) asociază acest concept cu “cunoaşterea modului cum să înveţi” (3) şi ilustrează grafic cum operează, ca o subcategorie a învăţării independente, care, la rândul ei, este o subramură a învăţării pe parcursul întregii vieţi (Figura 1). Fig. 1. Relaţia dintre cultura informaţiei şi învăţarea pe parcursul întregii vieţi Definiţia ANZIIL despre învăţarea pe parcursul vieţii a fost preluată de raportul lui Candy Philip (3) şi acoperă “toată învăţătura formală, nonformală şi informală, intenţionată sau neintenţionată, care se desfăşoară în orice timp de-a lungul vieţii” (1). Profilul celui care învaţă pe parcursul vieţii, promovat de raport, este inclus în standardele ce ilustrează gradul înalt al combinării dintre acest instruit şi instruibil şi cultura informaţiei. Profilul prezintă, în sinteză, următoarele caracteristici (12):  cunoaşterea resurselor majore curente, valabile în cel puţin un domeniu al studiului  abilitatea de a încadra întrebările de cercetare în cel puţin un domeniu al studiului  abilitatea de a localiza, evalua, realiza şi utiliza informaţia într-un şir de contexte  abilitatea de a descoperi informaţia, utilizând o varietate de medii  abilitatea de a decoda informaţia într-o varietate de forme: scrise, statistice, grafice, hărţi, diagrame, tabele, etc.  evaluarea critică a informaţiei. Cultura informaţiei
  • 76.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 76 ANZIILmai afirmă că ideile învăţării independente, promovate de educaţia culturii informaţiei, sunt reflectate în procesul de adoptare a unei pedagogii constructiviste, care introduce pe cei care studiază în învăţarea bazată pe problemă şi pe resursă, prin modul de învăţare experimental. Procesul de învăţare din mediul constructivist se dezvoltă prin formularea întrebării şi încadrarea problemelor care accentuează, explicit şi implicit, utilizarea efectivă a informaţiei. Un punct de vedere similar este promovat de standardele culturii informaţiei ale Asociaţiei Bibliotecilor de Colegiu şi de Cercetare (ACRL), confirmat de punctul de vedere al Comisiei Boyer, care sprijină necesitatea de implicare a perspectivei învăţării pe parcursul vieţii în cadrul unui mediu de învăţare studenţesc, constând în “încadrarea unei întrebări specifice sau a unui set de întrebări, explorarea de cercetare sau creativă, pentru a găsi răspunsuri şi abilităţile de comunicare, pentru a transfera rezultatele” (6). Extinderea culturii informaţiei ca un proces educaţional este sprijinită de articolul tipărit de Conferinţa Permanentă a Bibliotecilor Naţionale şi Universitare (SCONUL - Society of College, National and University Libraries) (12), care susţine că abilităţile informaţionale se pot forma prin promovarea culturii informaţiei ca o necesitate esenţială pentru lărgirea contextului învăţării şi pentru învăţarea permanentă. SCONUL se axează pe sectorul educaţional, pentru a accentua preocuparea consumatorilor critici pentru informaţie, cei care sunt înzestraţi cu capacităţi transferabile apropiate, necesare confruntării cu schimbările rapide tehnologice şi economice. Iar aceasta este o temă centrală în raportul lui Candy Philip, în care devenirea unei persoane iniţiată în cultura informaţiei este considerată ca o preocupare pe parcursul întregii vieţi, ce ar trebui estimată în contextul educaţiei formale, care să se adreseze necesităţilor societăţii în ansamblu. Raportul concluzionează că, în ciuda dezvoltărilor naţionale în direcţia realizării economiilor informaţionale şi a societăţilor de studiu, în practică, puţine guverne naţionale s-au preocupat pentru iniţiative majore educaţionale sau sociale, care să ducă la adoptarea largă a realizării culturii informaţiei
  • 77.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 77 saula evaluarea populaţiei. Majoritatea iniţiativelor tind să fie treptate, lente şi, în general, se axează pe secţiuni limitate de populaţie, precum copiii de la şcoală, studenţii de la universităţi, specialiştii din bibliotecă şi informatică sau aceia care sunt deja angajaţi sau doresc să intre în cadrul forţei de muncă (6). Crearea culturii informaţiei şi, pe această cale, a societăţii informaţionale, au devenit şi în România, de mai multe decenii, un imperativ naţional pentru integrarea ţării în sistemul european şi în sistemul global. Există, în acest moment, premisele pentru demararea unui amplu proces în acest sens, declanşarea lui depinde numai de promulgarea legilor educaţiei, dezbătute deja în Parlament. Respectivele legi conferă explicit prioritate obiectivului formării culturii informaţiei, la toate nivelurile de şcolaritate. În acel moment, care este foarte aproape, vor exista şi finanţarea necesară, şi voinţa politică, şi solicitudinea factorilor educaţionali de la toate nivelurile de acţiune şi de decizie. Căci, astăzi, nu se mai îndoieşte nimeni de forţa uriaşă şi decisivă a informaţiei şi a comunicării în societatea contemporană. Altfel spus, fără informaţie şi, implicit, fără comunicare, nu pot exista nici educaţie, nici cultură, nici economie, nici politică, nici democraţie, deci nici stat de drept. Referinţe bibliografice: 1. ACRL (Association of College and Research Libraries). Information Literacy Competency Standards for Higher Education. Chicago, 2000 [citat la 27 aug. 2010] Accesibil pe Internet: http://www.ala.org/ala/mgrps/divs/acrl/standards/standards.pdf. 2. Bruce, Christine. Information Literacy. An international review of programs and research. Auckland `99 Lianza Conference, 9-12 November 1999, p. 1-9 [citat la 15 august 2010] Accesibil pe Internet: http://www.lianza.org.nz/ [accesat 15.03.2010] 3. Bundy, Alan (ed.) Australian and New Zealand Information Literacy Framework principles, standards and practice, 2nd edn. Adelaide: Australian and New Zealand Institute for Information Literacy, 2004
  • 78.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 78 (citatla 31 aug. 2010] Accesibil pe Internet: http://www.library.unisa.edu.au/infoskills/infolit/infolit-2nd-edition.pdf . 4. Bundy, Alan (ed.) Australian and New Zealand Information Literacy Framework: principles, standards and practice, 2nd edn. Adelaide: Australian and New Zealand Institute for Information Literacy, 2004 [citat la 31 aug. 2010] Accesibil pe Internet: http://www.library.unisa.edu.au/infoskills/infolit/infolit-2nd-edition.pdf . 5. Candu, Andy Philip C.; Crebert, Gay; O’Leary, Jane. Developing Lifelong Learners through Undergraduate Education, Canberra: Australian Government Publishimg Service, august 1994 [citat la 31 aug. 2010] Accesibil pe Internet: http://www.dest.gov.au/NR/rdonlyres/AF55BDE9-B90B-466C-A7C8- E938D1515C46/3933/94_21.pdf . 6. Candy, Philip C. Information Literacy and Lifelong Learning [citat la 31 aug. 2010] Accesibil pe Internet: http://citeseerx.ist.psu.edu/viewdoc/download?doi=10.1.1.119.5676&rep =rep1&type=pdf. 7. Candy, Philip C. Information Literacy and Lifelong Learning. p. 1-16 [citata la 31 aug. 2010] Accesibil pe Internet: http://citeseerx.ist.psu.edu/viewdoc/download?doi=10.1.1.119.5676&rep =rep1&type=pdf. 8. Hepworth, Mark. A study of undergraduate information literacy and skills: the inclusion of information literacy and skills in the undergraduate curriculum. 65th IFLA Council and General Conference. Bangkok. Thailand, 20-28 august, 1999 [citat la 31 aug. 2010] Accesibil pe Internet: http://archive.ifla.org/IV/ifla65/papers/107-124e.htm; http://www.eric.ed.gov/PDFS/ED441445.pdf . 9. Mutch, A. Information literacy: an exploration. In: International Journal of Information Management, 1997, vol. 17, nr 5, p. 377–386 [citat la 15 aug. 2010] Accesibil pe Internet: http://www.sciencedirect.com/science/journal/02684012. 10. O’Sullivan, Carmel. Is Information Literacy relevant in the real world? In: New Library World, 2002, vol. 30, nr 1, p. 7–14 (citat la 12 noiem. 2010] Accesibil pe Internet: http://www.emeraldinsight.com/. 11. Orr, Debbie; Appleton, Margaret; Wallin, Margie. Information literacy and flexible delivery: creating a conceptual framework ad model. In: Journal of Academic Librarianship, 2009, vol. 27, nr 6, p. 457-463 [citat
  • 79.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 79 la15 aug. 2010] Accesibil pe Internet: http://develop.lib.tsinghua.edu.cn/infoweb/UploadedFiles/737/11065724 68152.pdf. 12. Sconul (Standing Conference of National and University Libraries). Information Skills in Higher Education: A SCONUL Position Paper [citat la 15 aug. 2010] Accesibil pe Internet: http://www.sconul.ac.uk/groups/information_literacy/papers/Seven_pilla rs.html. Recenzent: Ludmila Corghenci, ULIM
  • 80.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 80 FORMAREACULTURII INFORMAŢIEI ŞI A ÎNVĂŢĂRII PERMANENTE ÎN BIBLIOTECA UNIVERSITARĂ Angela NAGORNAIA Departamentul Informaţional Biblioteconomic, ULIM Abstract: The article is consecrated to the problem of formation of information’s culture and of teaching students „how to learn on the range of the entire life”. Contending from the theoretical and practical point of view concerning the importance of this problem, the author draws a special attention to the technology of learning and to the work with information. The material reflects the representative experience of DIB at this chapter: programs, campaigns, projects etc. Key-words: information culture, lifelong learning, users. Cuvinte-cheie: cultura informaţiei, învăţarea permanentă, utilizatori. Expresia „cultura informaţiei” este o noţiune nouă, în proces de definire, care are multe interpretări şi abordări. Termenii „cultură” şi „informaţie”, fiecare din ele fiind polisemantic, deţin diverse semnificaţii. (1, p.10). La părerea noastră, conţinutul relevant al fenomenului „cultura informaţiei”, în contextul relaţiilor cu publicul, este formulat în felul următor: ”Modul optim de utilizare a semnelor, datelor, informaţiei şi punerea lor la dispoziţia utilizatorului interesat pentru soluţionarea sarcinilor teoretice şi practice; mecanismele perfecţionării mediului tehnic de producere, conservare şi transmitere a informaţiei; dezvoltarea sistemului de învăţare, de pregătire a persoanei pentru utilizarea eficientă a instrumentelor de informare şi a informaţiei” (8, p.110; trad. aut.). Persoana, care posedă cultura informaţiei trebuie să deţină o serie de competenţe în tehnologia învăţării. Dar pentru ce învăţăm? În calitate de răspuns la această întrebare putem invoca maxima „Non scholae, sed vitae discimus” – „Nu pentru şcoală, ci pentru viaţă
  • 81.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 81 învăţăm”,care de fapt, este sloganul Universităţii Libere Internaţionale din Moldova. Tinerii vin la Universitate pentru a căpăta cunoştinţe fundamentale în viitoarea lor profesie, să înveţe pentru a deveni persoane active. Aceste cunoştinţe şi aptitudini ei le vor folosi în practică pe parcursul întregii vieţi. Deaceia este foarte importantă calitatea învăţării lor la Universitate. În Magna Charta Universitatium este scris: „Universitatea trebuie să asigure generaţiilor viitoare o educaţie şi o formare care să le permită să contribuie la respectarea marilor echilibre ale mediului natural şi ale vieţii”(6, p. 11) În contextul aderării Republicii Moldova la Procesul de la Bologna se pune accentul pe asigurarea calităţii studiilor universitare. Ce este de fapt învăţarea? Conform Dicţionarului universal al limbii române - învăţarea este „acţiunea de a însuşi, a asimila o informaţie şi rezultatul ei – însuşire, învăţătură, studiu”. În proiectul Codului Învăţământului este menţionat, că „ … idealul educaţional constă în formarea integrală a personalităţii din perspectiva exigenţelor culturale, sociale, economice, politice şi ştiinţifice ale societăţii democratice”(2, p. 3). Învăţarea constă nu doar în acumularea informaţiei ce se referă la viitoarea profesie sau la perfecţionarea cunoştinţelor profesionale. Învăţarea înseamnă şi înţelegerea aprofundată a acestei informaţii cu scopul de a o utiliza în practică. Iată de ce tehnologia învăţării în instituţiile superioare de învăţământ diferă esenţial de tehnologia învăţării în cele preuniversitare. Este nevoie, ca studentul, fostul şcolar, să treacă de la instruirea didactică la învăţarea, pregătirea individuală. De la el se cere un efort real pentru asimilarea cunoştinţelor, prin libertatea de acţiune corelată cu responsabilitatea lui pentru rezultatele muncii (5, P. 118). Studentul în procesul învăţării trebuie să capete competenţe, sau capacităţi de a acţiona, aprecia, a soluţiona şi a primi decizii în domeniul ales. Persoana deţinătoare de diploma universitară, chiar de primul nivel, trebuie să dea dovadă de o gândire divergentă.
  • 82.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 82 Înacest sens un rol aparte revine muncii cu cartea şi cu alte surse de documentare/informare, integrate în tehnologia învăţării. Aplicarea acestei tehnologii înseamnă crearea de oportunităţi pentru o educaţie a capacităţii de studiere (învăţare), a unei atitudini active faţă de cele studiate şi o însuşire treptată a unor competenţe de învăţare permanentă, cum ar fi:  a selecta informaţia necesară  a înţelege aprofundat textul (cuvinte, terminologie, construcţie etc.)  a consulta dicţionarele explicative, enciclopediile şi alte surse de referinţe, pentru a găsi definiţiile cuvintelor necunoscute şi datelor necesare  a realiza analiza şi sinteza informaţiei, a găsi ideile principale din conţinutul documentelor  a aplica cele studiate/învăţate în practică. Biblioteca universitară, fiind una dintre structurile strategice ale instituţiei de învăţământ, este nu numai un centru informaţional, dar şi un centru de învăţare. Biblioteca îşi asumă nu numai rolul de ghid în mulţimea resurselor informaţionale, ajutând studentul în procesul de căutare, dar şi un rol de mentor în utilizarea, prelucrarea şi asimilarea informaţiei găsite. Putem afirma, că biblioteca este un actor direct al procesului educaţional, contribuind la modernizarea cunoştinţelor şi amplificarea deprinderilor viitorului specialist. În cadrul DIB a fost elaborat şi implementat un sistem al serviciilor de învăţare, care include:  programe de învăţare: de exemplu: „Grija pentru Noii Beneficiari” – program complex de caracter tutorial, destinat studenţilor anului I de la toate facultăţile, „Utilizatorul nostru – partenerul nostru” – program, care asigură interacţiunea utilizatorilor cu personalul specializat al DIB în procesul de formulare a necesităţii informaţionale, de căutare şi selectare a informaţiei;  curs universitar opţional „Bazele culturii informaţionale”: inclus în curriculumul universitar pentru I semestru al anului academic şi
  • 83.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 83 fiinddestinat studenţilor anului I, ciclul licenţă, de la toate facultăţile. Structura tematică a cursului: prelegeri: „Cultura informaţiei: abilităţi şi deprinderi indispensabile în condiţiile Societăţii Informaţiei şi a Cunoaşterii”; „Sistemul instituţiilor info-bibliotecare din Republica Moldova: resurse, servicii, acces”; practicumuri: „Elaborarea, prezentarea şi citarea referinţelor bibliografice”, „OPAC”, „Baze de date, oferite de către DIB. Pagina WEB ULIM şi a DIB”  pachete de alfabetizare documentară: mini-cursuri de felul: „Cum se conspectează un document” (în cadrul cursului sunt promovate metode de lectură rapidă, modalităţi de analiză şi sinteză a informaţiei, de conspectare operativă); „Acces liber la raft: cum cauţi şi găseşti documentul necesar”; „Ce trebuie să ştii pentru prima vizită la DIB” etc.  pachete de alfabetizare informaţională: oferite în formă de mini- cursuri, gen : „Cum se lucrează cu catalogul electronic”, „Servicii informaţionale on-line, oferite de către DIB”, „Resurse WEB”, „Colecţia e-Books” etc.;  campanii informaţional-documentare: de exemplu: “Campania în sprijinul Absolventului ULIM” – o activitate complexă de informare, documentare şi consultare, orientată pentru satisfacerea cerinţelor şi necesităţilor informaţionale, provocate de perioada de finalizare a studiilor de licenţă şi master (elaborarea, prezentarea şi susţinerea tezelor de licenţă, a rapoartelor; susţinerea examenelor de finalizare a ciclului de studii); Campania „Pentru un Student de nota 10” – în cadrul acestei activităţi este centrată atenţia studenţilor pentru bazele de date de profil, resursele noi achiziţionate de către DIB etc.  alte proiecte instituţionale ( de ex.: proiect în parteneriat cu Centrul de Cooperare Internaţională ULIM „Aule Universitare ale Ambasadelor - centre de cultură şi informare” – oferă posibilităţi de învăţare a limbilor, de cunoaştere a valorilor culturii şi ştiinţei ţărilor corespunzătoare, inclusiv prin constituirea colecţiilor
  • 84.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 84 specialeale documentelor intrate prin sprijinul ambasadelor etc.(3). Activitatea cotidiană a bibliotecarilor în procesul de servire a studenţilor în spaţiile DIB se axează pe lucrul individual cu fiecare utilizator. Tehnologia învăţării la universitate, după cum a fost menţionat mai sus, presupune deprinderi şi capacităţi de gestionare eficientă a informaţiei. Rolul bibliotecarului este foarte important în acest sens, contribuind la formarea unui viitor specialist competent. Cel din urmă în mod obligatoriu trebuie să fie o persoană bine informată, demonstrând că poate inova şi transpune cunoştinţele pe tărâmul profesional. Bibliotecarul comunică cu studenţii individual zi de zi, ceia ce profesorul nu poate să-şi permită în condiţiile unui proces organizat de studiu. Răspunsul la multe întrebări, multe neînţelegeri, provocate în aulele universitare, este căutat în spaţiul funcţional al bibliotecii. Menţionăm un aspect foarte important, pentru care optează în mod deosebit consultanţii-specialişti ai Sălii Polivalente de Lectură nr. 2. Evaluând procesul de utilizare a resurselor documentare de către studenţi, a fost constatat unul dintre motivele apelării limitate la câteva documente, necesare şi utile procesului de studiu. Este vorba despre prevalarea în conţinutul documentelor a cuvintelor şi termenilor necunoscuţi, neînţeleşi iniţial de către utilizatori. Alăturând acestor documente dicţionarele explicative şi alte publicaţii de referinţe, promovând tehnologia consultării acestora, studenţii au devenit mai receptivi, mai deschişi utilizării diverselor resurse documentare. Contează mult, la părerea noastră, implicarea bibliotecarilor pentru formarea vocabularului de cultură generală (aspect foarte important pentru românii basarabeni), vocabularului profesional (acesta oglindind deschiderea studentului pentru profesia îmbrăţişată), deprinderilor de lectură a textului şi de documentare etc. Programele, campaniile şi proiectele DIB, dar mai ales activitatea cotidiană a specialiştilor în spaţiile funcţionale, contribuie
  • 85.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 85 laconştientizarea importanţei deţinerii culturii informaţiei drept suport indispensabil învăţării permanente. Referinţe bibliografice: 1. Chante, Alain, Lavergne de, Chaterine Expresia „cultura informaţiei”: relevanţă şi probleme. In: Biblio Polis (ed. spec. „Cultura informaţiei”). 2010, nr.5, p.10-19. 2. Codul Învăţământului. Proiect. In: Moldova suverană. 2008, 9 oct., p. 3- 4. 3. Corghenci L. Biblioteca – centru de învăţare permanentă. In: Libraria (Târgu-Mureş). 2010, anuar 9, p. 17-24. 4. Digodi, I. Biblioteca utilizatorului. Experienţe ale instituţiilor informaţionale din SUA, Suedia, Marea Britanie. In: Symposia Profesorum. Seria Biblioteconomie. Informare. Documentare. Materialele ses. şt. din 26-27 apr. 2002. Ch.:ULIM, 2002, P. 8-12. 5. Floander, I.; Zidaru, M.; Tănase, O.C. Pedagogia învăţământului superior. Constanţa: Tomiş, 2006. 148 p. ISBN 978-973-87876-2-9. 6. Magna Charta Universitatium. Bologna. Adopt. la 18 sept. 1988. In: Obiective Bologna: Proces de implementare. Ch., 2008. 267 p. 7. Programul „Biblioteca utilizatorului”. In: Codex DIB. Ch.: ULIM, 2007, p. 46. 8. Кравец В.А.; Кухаренко В.Н. Вопросы формирования информационной культуры. In: Biblio Polis (ed. spec. „Cultura informaţiei”). 2010, nr.5, p.110 -113. Recenzent: dr. Svetlana Rusnac, ULIM
  • 86.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 86 DISEMINAREAINFORMAŢIEI DESPRE RESURSELE, SERVICIILE ŞI PRODUSELE DIB PRIN INTERMEDIUL REŢELELOR SOCIALE Victoria MOŞNEAGA, Sergiu BURAC Departamentul Informaţional Biblioteconomic ULIM Abstract: With the advent of social networking across from the library opened new horizons and new opportunities to diversify the services offered by the library. Social networks can help librarians to improve the social visibility of libraries, to promote services and activities, to communicate with users. The most common social networks are used for advertising, marketing, interaction with users, the dissemination of news. Development of tools used by social networks offer libraries opportunities to communicate with users directly, quickly and efficiently, the effect being to improve library services. This article is reproduced in need and the opportunities offered by social networks at the DIB, and discussed methods and results of their implementation for the promotion and diversification of services provided by DIB ULIM. Key-words: social networks, web 2.0, electronic libraries, electronic recourses, DIB products. Cuvinte-cheie: reţele sociale, web 2.0, biblioteci electronice, resurse electronice, produse DIB. În societatea contemporană, biblioteca este o instituţie de o importanţă strategică prin asigurarea accesului la informaţie de orice tip şi satisfacerea necesităţilor informaţionale de comunicare şi documentare. Activitatea acesteia este centrată în prezent pe om, pe utilizator cu necesităţi specifice de documentare, informare, comunicare. Omul este o fiinţă complexă, iar nevoia de a comunica, de a transmite sau de a primi semnale, mesaje (informaţii, idei, sentimente) este o trăsătură fundamentală a sa, definindu-i viaţa, coordonând
  • 87.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 87 acţiunile,organizarea socială şi condiţionând întreaga evoluţie. Evoluţia culturii şi a civilizaţiei, a omului însuşi, ca fiinţă superioară, este legată implicit de evoluţia procesului de comunicare, de multiplicare şi diversificare a modurilor şi mijloacelor de comunicare. Schimbările din domeniul tehnologiilor informaţionale a pus omul în faţa altui tip de comunicare, şi anume - comunicarea electronică. Progresul tehnologic a adus schimbări enorme care sunt în cerere mare şi continuă să exercite o influenţă puternică asupra accesului, recuperării şi difuzării de informaţii. Spaţiul virtual este o dovadă a creşterii vitezei informaţiei sau a modului în care trăim şi percepem realitatea. Iar reţelele de socializare (comunităţile virtuale) nu fac altceva decât să înlesnească accesul la informaţii. Utilizarea reţelelor de socializare satisface şi nevoia de a scăpa de sub presiunea cotidianului, de a evada şi de a găsi refugiu într-o lume virtuală. Pe de altă parte, caracterul interactiv al reţelelor de socializare, forma grafică, cromatica au un rol important, fiind atractiv, incitant. Implementarea acestor reţele sociale constituie un mare pas în dezvoltarea civilizaţiei moderne, caracterizată prin creşterea rolului de informaţii şi cunoştinţe. O reţea de socializare este, în general vorbind, o reţea de persoane cu scopuri, interese sau preocupări comune, cum ar fi o reţea de studenţi, politicieni, dintr-un domeniu de activitate. Uneori reţelele de socializare din web mai sunt numite şi „reţele sociale”, deschizând noi orizonturi în domeniul comunicării şi orientând-o spre diversitate (4, p. 21-30). În ultimii ani însă, printr-o reţea socială se înţelege deseori şi o reţea informaţională de utilizatori Internet, bazată pe anumite situri web la care utilizatorii se pot înscrie şi interacţiona cu alţi utilizatori, deja înscrişi. Aceste reţele sociale fac parte din fenomenul relativ nou, global, numit Web 2.0, care desemnează noi căi de a implementa şi de a exploata posibilităţile organizatorice ale webului. Astfel, membrii unei reţele sociale sunt legaţi între ei în mod informal, fără obligaţii, dar de obicei contribuie activ la colectarea şi răspândirea informaţiilor pe întregul glob prin intermediul webului. S-ar putea echivala
  • 88.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 88 denumireaunei astfel de reţele (informaţionale) de utilizatori cu „reţea internetică de utilizatori”. Activitatea DIB a fost profund modelată în funcţie de schimbările tehnologiilor de informare şi comunicare. Vom argumenta cele menţionate reliefând doar un singur aspect – lărgirea prezenţei DIB în reţelele sociale, prin intermediul cărora putem obţine un efect mai profund, mai eficient şi mai rapid asupra utilizatorilor noştri reali sau potenţiali. Anul 2010 este semnificativ în acest sens, deoarece au fost înregistrate şi create paginile DIB în cadrul unor Internet-proiecte recunoscute în lume. Flickr este un proiect online ce permite stocarea de imagini în mod gratuit şi publicarea acestora pe Internet, unde fiecare utilizator poate crea un album foto cu imagini. Datorită acestei oportunităţi DIB a devenit mai transparent, activitatea acestuia, precum şi resursele/serviciile fiind disponibile pentru o mai mare parte de utilizatori, aceştia având posibilitatea de a se implica nu numai în calitate de consumatori, dar şi ca producători de conţinuturi. Deci, utilizatorul DIB este implicat prin intermediul noilor tehnologii în procesul de dezvoltare a resurselor (meniu „Achiziţii” pe site-ul DIB), în elaborarea programelor de formare profesională a bibliotecarilor ULIM, a programelor şi conceptelor de prestare a serviciilor informaţional-bibliotecare. Această transformare a utilizatorului DIB, care este benefică pentru comunitatea universitară, este realizată şi prin intermediul a două bloguri instituţionale. Blogul de Biblioteconomie si Ştiinţe ale Informării (1) este creat pentru a adăuga toate tipurile de informaţii actuale şi viitoare, care
  • 89.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 89 suntpuse la dispoziţia utilizatorilor. Prin intermediul blogului este oferită posibilitatea de a comenta şi de a expune opinia privind: prestaţia şi performanţele profesionale ale oamenilor DIB, dezvoltarea resurselor documentare, calitatea şi impactul serviciilor şi produselor create şi oferite de DIB, participarea la reuniunile profesionale (cu şi fără comunicări), la activităţile culturale şi promoţionale. Blogul e-Professio (2) este elaborat şi promovat în scopul sprijinirii procesului de formare profesională continuă a bibliotecarilor ULIM, precum şi diseminării informaţiei privind realizarea conceptului “DIB – instituţie care învaţă”. Prin intermediul blogului vizitatorii pot efectua comentarii privind orice publicaţie, activitate sau noutate, care influenţează procesul de modernizare şi actualizare a cunoştinţelor/deprinderilor profesionale. Blogul este un suport esenţial pentru formarea profesională continuă la locul de muncă, precum şi pentru auto-formare. Prezenţa DIB pe site-ul Slideshare asigură posibilitatea de a oferi operativ comunităţii profesionale şi celei servite rezultatele cercetărilor, studiilor efectuate de către bibliotecari, a materialelor reuniunilor informaţional-bibliotecare. Este vorba atât despre reuniunile organizate sub egida DIB (de exemplu, Symposia Investigatio Bibliotheca etc.), cât şi despre integralele extra-ULIM, la care au participat bibliotecarii DIB cu comunicări. Important, că aceste materiale pot fi comentate de un cerc larg de specialişti, favorizând discuţii şi comentarii profesionale utile. Accesul la aceste reţele sociale este asigurat prin intermediul site-ului DIB, fiind create „banere” speciale. Prezenţa DIB în reţelele sociale este un rezultat al implementării conceptelor „Biblioteca 2.0”, „Utilizator DIB – Utilizator 2.0”, care centrează activitatea pe utilizatori, implicându-i în crearea şi diversificarea serviciilor reale şi virtuale. Cercetarea efectuată asupra prezenţei DIB în reţelele sociale ne permite să reliefăm următoarele avantaje: diversificarea modalităţilor
  • 90.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 90 depromovare a imaginii instituţiei; promovarea şi cunoaşterea eficientă a serviciilor/produselor DIB în comunitatea servită şi în afara acesteia; crearea de noi servicii şi diversificarea lor, amplificând relevanţa acestora graţie statutului de participanţi al utilizatorilor în dezvoltarea resurselor/serviciilor/produselor; atragerea noilor utilizatori şi augmentarea interacţiunii cu aceştia, atribuirea pentru ei a rolului de parteneri în procesul de creare a conţinuturilor informaţional-bibliotecare; îmbunătăţirea feedback-lui. Referinţe bibliografice: 1. Blog de Biblioteconomie şi Ştiinţe ale Informării [citat la 12.05.2011] Accesibil pe Internet: dib.ulim.md. 2. e-Professio: blog profesional [citat la 12.05.2011] Accesibil pe Internet: e-professio.ulim.md. 3. http://www.slideshare.net/Dib_ulim/presentations 4. Osoianu, Vera. Biblioteca în căutarea identităţii. Ch., 2010. 116 p. 5. Osoianu, Vera. Biblioteca şi comunitatea: tangenţe în spaţiul virtual. In: Biblio Polis. 2010, nr. 3, p. 22-30. 6. www.flickr.com/photos/55523218@N02. Recenzent: MA, Zinaida Sochircă, ULIM
  • 91.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 91 PROMOVAREAPUBLICAŢIILOR INSTITUŢIONALE ŞI DE AUTOR ÎN SPAŢIUL BIBLIOGRAFIC VIRTUAL Tatiana PANAGHIU, Departamentul Informaţional Biblioteconomic, ULIM Abstract: This article reflect the process of improving of the virtual bibliographical space at DIB ULIM, in idea to promote the scientifically institutional publications and the author. Is talking about register this publications in Open Bibliographic Data Guide: international electronic catalog with open access. OBDG reflect the publication via diversity elements of bibliographical identification: bibliographical description, annotations, ISBN or ISSN. The catalog also permit registration of the extracts and links to the web pages, institutional and personal blogs. Key-words: virtual bibliographical space, Open Bibliographic Data Guide, Open Library, institutional publications and the author. Cuvinte–cheie: spaţiu bibliografic virtual, Open Bibliographic Data Guide, Open Library, publicaţii instituţionale şi de autor. În era tehnologiilor informaţionale, când Internetul ocupă tot mai mult loc în viaţa şi activitatea de cunoaştere a omului e inevitabilă o adaptare a activităţii biblioteconomice şi bibliografice la rigorile actuale ale timpului. Crearea/integrarea în spaţiul bibliografic virtual este şansa bibliotecilor de a fi în pas cu timpul. Cred că o carte în format tradiţional nu-şi va pierde nicicând din importanţă, doar că e nevoie de o integrare activă a acesteia în spaţiul virtual. Cel din urmă nu exclude cartea, ci o poate completa şi promova, fiind valorificat iscusit. Orientarea pentru diversificarea serviciilor info-bibliotecare, utilizând tehnici şi tehnologii noi, este una dintre cele prioritare pentru Departamentul Informaţional Biblioteconomic (1, 3). În acest sens anul 2010 este relevant prin integrarea DIB în catalogul Open Bibliographic Data Guide, identificând prin acesta publicaţiile instituţionale şi de autor, editate în cadrul ULIM.
  • 92.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 92 Estevorba despre impactul şedinţei din noiembrie 2010 a Clubului Bibliografilor, în cadrul căreia a fost prezentată experienţa bibliografică inedită a Bibliotecii Municipale „B.P. Haşdeu”: reflectarea în Open Bibliographic Data Guide a publicaţiilor bibliotecii. Reflectarea publicaţiilor instituţionale şi de autor în acest ghid este o pârghie de promovare eficientă, în acelaşi timp contribuind şi la amplificarea imaginii instituţiei. Iată de ce preluarea acestei experienţe, evident în funcţie de specificul universitar, este considerată o realizare deosebită a anului, deja apreciată de către utilizatori. Menţionăm sprijinul consultativ al Bibliotecii Municipale „B.P.Hasdeu”, în persoana directorului CID „Chişinău” L. Pânzaru. Open Bibliographic Data Guide este un catalog electronic internaţional, gratuit, cu acces liber, în care pot fi înregistrate publicaţii, pot fi efectuate descrieri bibliografice, adnotări, introduce extrase, realizate link-uri la pagini WEB etc. Accesul catalogului poate fi efectuat la adresa: http://obd.jisc.ac.uk. Pentru asigurarea utilizării/prezenţei DIB în catalog au fost efectuate următoarele acţiuni:  statut de utilizator: accesarea extensiei „Open library” în scopul utilizării catalogului (selectarea informaţiei după titluri, vedete de subiect, autori).  statut de participant la crearea catalogului:
  • 93.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 93 obţinerea autorizaţiei pentru a înregistra în catalog resursele documentare: a se vedea poziţiile corespunzătoare de pe pagina „Open Library” (login, parolă – partea dreaptă sus)  deschiderea fişei de înregistrare: prin tastarea din meniu a opţiunii „Add a book”. Fişa de înregistrare oferă pentru completarea obligatorie 5 câmpuri: titlu, autor, autor colectiv (editor), anul publicării şi un număr de identificare (ISBN, ISSN, ISMN). Informaţia introdusă este salvată prin intermediul butonului corespunzător, pas care asigură accesul la următoarea pagină:  introducerea informaţiei în următoarea fişă cu opţiunile: locul publicării, cuprinsul cărţii, date adăugătoare la menţiune, limba în care este editată publicaţia, paginaţia, tipul de publicaţie şi alte elemente de identificare. Fişa oferă posibilitatea de a înregistra coperta scanată a publicaţiei. La fel, aici sunt prezente opţiunile: „What’s about?”, „Add exceprts”, „Links”
  • 94.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 94 Latastarea opţiunii „What’s about?” se deschide o fişă adăugătoare cu câmpul, în care este posibil de a descrie conţinutul publicaţiei (elaborarea descrierii bibliografice, adnotării, rezumatului etc. - la latitudinea celor, ce înregistrează publicaţia). Fişa de lucru conţine, la fel, câmpuri pentru înscrierea vedetelor de subiect generale şi grupate după categorii: persoane, localităţi, perioade de timp. Opţiunea „Add excerpts” oferă posibilitatea de a înregistra citate, extrase din publicaţie cu indicarea paginaţiei. De asemenea, este prezent câmpul, în care este posibil de a crea notiţe, acestea prezentând răspunsul la întrebarea: de ce anume acest citat? Prin opţiunea „Links” sunt realizate link-uri cu diverse pagini WEB, blog-uri, unde această publicaţie este prezentă: descrierea biblio- grafică, text integral, coperta ori pagini scanate. Astfel, utilizatorul bazei de date va avea acces la informaţia despre publicaţie de pe alte sit-uri şi la textul integral (dacă el este plasat pe unul din aceste sit-uri).
  • 95.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 95 Înfinal, toate fişele fiind completate, informaţia este salvată prin opţiunea „Save”. Astfel, este creată o înregistrare integră a publicaţiei instituţionale ori de autor în Open Bibliographic Data Guide, aceasta fiind accesibilă tuturor utilizatorilor din Internet. De exemplu: Înregistrarea resurselor în Open Bibliographic Data Guide oferă următoarele avantaje:  promovarea, asigurarea prezenţei lucrărilor instituţionale şi de autor în reţeaua globală (prin elementele de identificare: autor, ISBN, editor ş.a.)  amplificarea imaginii instituţiei (deţinerea unui suport convingător pentru fidelizarea autorilor/universitarilor)  utilizarea eficientă a pârghiilor/produselor informaţionale ale bibliotecii, cum ar fi: pagina WEB, blog-urile instituţionale şi personale, expoziţiile virtuale şi altele  diseminarea informaţiei despre resursele info-documentare ULIM (inclusiv şi a conţinutului acestora) în reţeaua globală. În calitate de perspectivă menţionăm tendinţa DIB de a amplifica prezenţa în spaţiul bibliografic virtual, aderând la alte baze de date şi cataloage internaţionale (2, 4).
  • 96.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 96 Referinţebibliografice: 1. Conceptul educaţional al Universităţii Libere Internaţionale din Moldova. Ch.: ULIM, 2007. 232 p. ISBN 978-9975-101-10-3. 2. Direcţii strategice de activitate 2006-2010. Dep. Informaţional Biblioteconomic ULIM. Ch., 2006. 24 p. 3. Raport privind activitatea ştiinţifică la Departamentul Informaţional Biblioteconomic în anul calendaristic 2010. Ch., 2010. 34 p. 4. Strategia de dezvoltare ULIM pentru anii 2009-2014: aprob. la şedinţa lărgită a Senatului din 29.01.2009 [citat la 11 mai 2011] Accesibil pe Internet: http://www.ulim.md/strategia-ulim. Recenzent: dr. Mihai Cernencu, ULIM
  • 97.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 97 INDEXTRANSLATIONUM – REPERTORIU BIBLIOGRAFIC MONDIAL DE TRADUCERI ÎN SPRIJINUL INFORMĂRII ŞI CERCETĂRII Valentina CHITOROAGĂ, Camera Naţională a Cărţii Ludmila CORGHENCI, Departamentul Informaţional Biblioteconomic, ULIM „Gândirea comună europeană este opera colosală a traducătorilor. Fără traducători nu ar exista Europa, nu ar exista literatura mondială. Fără traducători eu nu l-aş fi citit pe Cervantes, iar dumneavoastră pe Kafka. Traducătorii sunt de o mie de ori mai importanţi decât deputaţii din Parlamentul European.” (Milán Kundera) Abstract: Databases Translationum is a essential support for information and research process. Because Translationum is dedicated to researchers, translators, publishers, librarians and other category of users, the database offer the possibility of selection of the information concerning the translated works in about 150 countries, depending by criteria: the name of the author or translator, the origin of the country, the language of the original work etc. Key-words: Index Translationum, bibliographical repertory, translations Cuvinte-cheie: Index translationum, repertoriu bibliografic, traduceri Resursele bibliografice, create la nivel local, naţional ori internaţional, constituie fundamente importante pentru procesul de informare, documentare, cunoaştere. Acestea pot fi universale ori tematice, pot reflecta fluxul documentar în funcţie de genul acestora, limba ori locul editării etc. O resursă unicat este repertoriul bibliografic internaţional Index Translationum. Este vorba despre bibliografia mondială de traduceri, elaborată sub egida UNESCO.
  • 98.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 98 Scopulprezentului material: a promova repertoriul internaţional, a contribui la utilizarea acestuia de către factorii interesaţi, precum şi de a reliefa prezenţa Republicii Moldova prin intermediul informaţiilor bibliografice asupra traducerilor. Repere istorice Index Traslationum ca repertoriu bibliografic a fost constituit şi dezvoltat sub patronatul UNESCO, graţie necesităţilor culturale şi informaţionale:  anul 1932 – anul constituirii (sub egida Ligii Naţiunilor – Societe des Nations, constituită în iunie 1919 urmare a Tratatului de la Versailles; după anul 1945 – funcţiile acestei organizaţii fiind preluate de ONU)  anii 1932-1940: Index Translationum era editat ca buletin trimestrial, prezentând iniţial informaţia bibliografică asupra traducerilor din 6 ţări: Germania, Spania, Franţa, Italia, Marea Britanie, SUA; în anul1940 reflecta informaţia din 14 ţări  reluarea noii serii a repertoriului – în anul 1948, drept urmare a recomandării Conferinţei miniştrilor Educaţiei a ţărilor aliate din 28 iunie 1945, Londra  anii 1948-1979: Index Translationum era editat ca anuar, în format tradiţional, în total fiind editate 39 de volume. Câteva date statistice pentru această perioadă: Anul Cantitatea datelor Număr ţări reflectate 1948 8 570 descrieri bibliografice Informaţii asupra traducerilor editate în 26 de ţări 1979 60 573 descrieri bibliografice Informaţii asupra traducerilor editate în 56 de ţări  1979 – prezent: repertoriul este ţinut şi editat în format electronic: CD - ediţie anuală. În prezent este asigurat accesul gratuit al cercetătorilor la baza de date Index Translationum – www.unesco.org/xtrans (limbile de prezentare a bazei de date: engleza, franceza şi spaniola).
  • 99.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 99 www.unesco.org/culture/xtrans •prima pagină Pentru cine este destinat şi în ce scopuri este utilizat repertoriul bibliografic internaţional? Index Translationum are drept grup ţintă bibliotecari, cercetători, editori, documentarişti, traducători, fiind util şi pentru alte categorii socio-profesionale, interesaţi asupra traducerilor operelor. Acesta oferă răspuns la întrebări gen: A fost efectuată traducerea operei autorului concret? În care limbă şi de către cine a fost efectuată traducerea? Unde a fost editată traducerea? Index Translationum oferă şi posibilitatea efectuării/vizualizării rezultatelor contabilizărilor statistice, gen top-uri: Care este cel mai „tradus” autor? Care este ţara cu cele mai multe traduceri editate? Care este cea mai „tradusă” lucrare? şi altele. Astfel, conform datelor Index Translationum, topul celor „mai traduşi autori” este prezentat în felul următor: pe primul loc se află Agatha Christie, urmând Jules Verne, William Shakespeare etc. În Top se mai găsesc: Danielle Steele, creatorii de poveşti Hans Christian Andersen şi fraţii Grimm, Stephen King şi Isaac Asimov. Conţinutul Index Translationum: În prezent Index Traslationum include mai mult de 2 000 000 de înregistrări bibliografice asupra lucrărilor traduse şi editate în 150 de ţări, primele reprezentând toate domeniile: agricultură, arhitectură, drept, economie, educaţie, management, medicină, literatură etc. Sunt reflectate circa 462 302
  • 100.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 100 numede autori, 1 100 limbi în care sunt traduse lucrările. Anual baza de date este înnoită cu circa 100 000 de înregistrări. Baza de date nu reflectă informaţia privind traducerile contribuţiilor din culegeri, publicaţii periodice şi continue, brevetelor, broşurilor. Fiecare înregistrare include numele autorului, titlul lucrării traduse, numele traducătorului şi editorului, anul ediţiei traducerii şi alte date. E de reţinut, că toate înregistrările bibliografice sunt prezentate în Index Translationum prin caractere latine, indiferent de caracterele originale ale lucrărilor. În acest scop sunt aplicate standardele internaţionale de transliteraţie. Utilizatorilor bazei de date li se oferă informaţia necesară privind normele de transliteraţie (a se vedea meniul „Normes de translitteration”). Cum se efectuează cercetarea? Cercetarea poate fi efectuată în funcţie de diverse criterii: numele autorului, limba originală, denumirea ţării, numele traducătorului etc. În acest scop este utilizat meniul „Cercetare bibliografică” (Recherche bibliographiqie), fiind necesar de a completa poziţia corespunzătoare a chestionarului:Cum se efectuează cercetarea? • D
  • 101.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 101 PrezenţaRepublicii Moldova în repertoriul bibliografic internaţional „Index Translationum”: Informaţia privind toate lucrările traduse şi editate pe teritoriul Republicii Moldova sunt reflectate în Index Translationum din anul 1995. Conform deciziei din 2 februarie 1995 a Departamentului Edituri, Poligrafie şi Comerţul cu Cărţi din Republica Moldova, responsabilitatea privind colectarea şi transmiterea informaţiei asupra traducerilor, editate în Republica Moldova, revine Camerei Naţionale a Cărţii. Anual Camera Naţională a Cărţii transmite secţiuni Index Translationum a UNESCO informaţia corespunzătoare, ea fiind unicul deţinător al ediţiilor anuale în format CD a bazei de date. Câteva informaţii statistice asupra acestei activităţi: Anul Număr înregistrări bibliografice transmise de CNC 1995 150 2000 300 2005 300 2009 600 2010 600 Fiecare lucrare tradusă şi editată în Republica Moldova, este identificată bibliografic de către Camera Naţională a Cărţii după cum urmează:
  • 102.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 102 Autain,Clémentine : Macho pe înţelesul fratelui meu [Mol] /Georgeta Barbu-Anghel / Chişinău : Cartier, 2009 (Combinatul Poligr.). 84 p. – (Colecţia "Verde"). FR : Les Machos expliqués à mon frère. Morel, Fabienne ; Bizouerne, Gilles : Poveştile Cenuşăresei istorisite în lumea întreagă [Mol] / Andreea Trincă / Chişinău : Cartier, 2009 (Tipogr. "Bons Offices" SRL). 94 p. : il. color. – (Înconjurul lumii cu o poveste)(Cartier codobelc). FR : Les histoires de Cendrillion racontées dans le monde. Repertoriul bibliografic internaţional Index Translationum oferă avantaje utilizatorilor, asigurând selectarea operativă şi multiaspectuală a informaţiei asupra traducerilor editate în diferite ţări, în final sprijinind (şi economisind) munca cercetătorilor şi altor categorii interesate. Referinţe bibliografice: 1. www.unesco.org/xtrans 2. www.bookchamber.md Recenzent: dr. Ana Guţu, ULIM
  • 103.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 103 AUTORIIMATERIALELOR, INCLUSE ÎN SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA, EDIŢIA 2011 Burac, Sergiu – inginer tehnician, DIB ULIM itperson@ulim.md Cerneauscaite, Irina: bibliotecar, DIB ULIM cerneauscaite@ulim.md Chitoroagă, Valentina: director, Camera Naţioanlă a Cărţii valentina.chitoroaga@gmail.com Corghenci, Ludmila: director adjunct, DIB ULIM lcorghenci@ulim.md Costin, Ludmila: preşedinte al Asociaţiei Bibliotecarilor din Republica Moldova, director al Bibliotecii Republicane Ştiinţifice Agricole a Universităţii Agrare de Stat costin@uasm.md Dew, Stephen H. – PhD Collections & Scholarly Resources Coordinator of University Libraries of North Carolina at Greensboro, USA shdew@uncg.edu Levinţa, Tatiana - şef serviciu Dezvoltarea şi Prelucrarea Analitico- Sintetică a Resurselor Documentare şi Informaţionale, DIB ULIM levintat@ulim.md Moşneaga, Victoria – bibliograf, serviciul Informare Bibliografică şi Documentară ULIM mvika@ulim.md Nagornaia, Angela - şef oficiu Sala Polivalentă de Lectură nr. 2, DIB ULIM anagornii@ulim.md Oprescu, Tatiana-Adriana - doctorand, şef Birou Dezvoltarea Colecţiilor, Biblioteca Universităţii din Piteşti, România tatianadriana@yahoo.com
  • 104.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 104 Panaghiu,Tatiana - şef oficiu Prelucrarea Analitico-Sintetică a Resurselor Documentare şi Informaţionale, DIB ULIM tpanaghiu@ulim.md Sochircă, Zinaida - magistru, director general, DIB ULIM zsochirca@ulim.md Ţurcan, Elena – şef oficiu, Sala de Lectură nr. 1, DIB ULIM elenaturcan@ulim.md Zasmenco, Ecaterina – director, Biblioteca Centrală Universitară, USM e_zasmenco@mail.ru
  • 105.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 105 RECENZENŢIIARTICOLELOR, INSERATE ÎN SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA, EDIŢIA 2011 Cernencu, Mihai – doctor, conferenţiar universitar, ULIM Cheradi, Natalia – doctorand, director adjunct, Biblioteca Ştiinţifică a Academiei de Studii Economice Chitoroagă, Valentina – director general al Camerei Naţionale a Cărţii Corghenci, Ludmila – vice-preşedinte al Asociaţiei Bibliotecarilor din Republcia Moldova, director adjunct DIB Crotenco, Iurie – doctor habilitat, director al Institutului Investigaţii Strategice în Economie, ULIM Guţu, Ana – doctor, profesor universitar, prim-vicerector, ULIM Rusnac, Svetlana – doctor, conferenţiar universitar, director al Institutului de Formare şi Cercetare Socială, ULIM Sochircă, Zinaida – master in ştiinţe economice, director general DIB, absolvent al Programului de Cercetare Fulbright, finanţat de Guvernul SUA
  • 106.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 106 GHIDPENTRU AUTORI: CERINŢE FAŢĂ DE MANUSCRISE „Symposia Investigatio Bibliotheca” este o lucrare cu apariţie anuală, editată sub egida Departamentului Informaţional Biblioteconomic, ULIM. Anuarul publică studii de biblioteconomie, informare şi documentare. Limba – română, engleză, franceză, germană, rusă. Volumul articolului – până la 1,0 c.a. (redactare: Times New Roman; Font 12; Spaţiu 1,15). Abstract: Articolele urmează a fi însoţite de rezumate, în una din limbile de comunicare internaţională, alta decât cea a textului de bază. Rezumatul va avea între 6 şi 10 rânduri. Rezumatele vor fi prezentate în format Times New Roman italic, cu aliniere stânga; Font 12; Spaţiu 1,00). Cuvinte cheie: După un rând liber, sub rezumat, vor fi indicate maximum 8 cuvinte cheie, având caractere: înălţimea 12 pt., înclinate (italic), cu aliniere stânga, despărţite prin virgulă. Titlul se scrie cu majuscule, dimensiune 11 pt., îngroşate (bold), centrat (center). Autor(i): sub titlu, dreapta, se indică prenumele (cu litere minuscule) şi numele (cu majuscule) autorului (autorilor): font 12 pt., bold. Numele recenzentului se indică la sfârşitul textului articolului. Textul articolului se scrie la 1,15 rânduri libere sub cuvinte cheie, cu caractere de înălţime de 12 pt., cu aliniere stânga-dreapta. Părţile principale ale lucrării vor fi introduse prin titluri numerotate cu cifre arabe, bold. Se vor lăsa un rând liber deasupra acestora şi un rând după. Titlurile şi paragrafele vor începe la 0,6 cm faţă de marginea textului. Figurile, diagramele şi tabelele vor fi inserate cât mai aproape de prima referinţă. Referinţele bibliografice sunt elaborate în conformitate cu prevederile standardelor: SM SR ISO 690:2005 „Referinţe bibliografice. Conţinut, formă şi structură”, SM SR ISO 690-2:2005 „Referinţe bibliografice. Partea 2: Documente electronice complete
  • 107.
    SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 107 saupărţi de documente”. Referinţele bibliografice sunt amplasate la sfârşitul articolului, citarea fiind înserată în text între paranteze rotunde şi prezentând numărul de ordine al referinţei bibliografice şi pagina amplasării textului citat: (2, p. 76). Este posibilă şi varianta citării în general a lucrării, inclusă în lista referinţelor: (7) ori dacă este vorba de mai multe lucrări : (3; 7; 12). Pentru informaţii: lcorghenci@ulim.md biblioteca@ulim.md