Documentul oferă informații despre substanțele nutritive necesare plantelor pentru o creștere sănătoasă, inclusiv sursele de nitrogen, fosfor și potasiu. De asemenea, discută despre metodele de îmbunătățire a solului și pregătirea acestuia pentru iarnă, subliniind importanța utilizării îngrășămintelor organice. În plus, calendarul gradinii detaliază activitățile necesare pentru fiecare lună în grădinărit, de la semănat și plantare până la îngrijirea plantelor și recoltat.

1. A-PDF OFFICE TO PDF DEMO: Purchase from www.A-PDF.com to remove the watermark
Substante nutritive pentru pamant
Afla mai multe despre:
scoici, seminte, ciment, magazin, aplica, bucatarie mica, in gradina, verde, toate, animale, gips, bucatarie, seminte in, umezeala,culoarea verde
In acest articol veti afla care sunt aceste substante si ce puteti adauga in pamant pentru a-l face mai bun
din punct de vedere calitativ.
Substantele nutritive de baza
Plantele au nevoie de aceste substante intr-o cantitate echilibrata pentru a creste si a se dezvolta
sanatos. Substantele fertilizatoare sau hrana completa pentru plante contin toate aceste elemente de
baza: nitrogen (N), fosfor (P) si potasiu (K).
Nitrogen - pentru dezvoltarea frunzelor si a tulpinii.
Fosfor - pentru dezvoltarea radacinii, culoarea florilor si rezistenta la boli.
Potasiu - pentru producerea de fructe si seminte.
Iata cateva materiale organice care, adaugate in pamant, dau substantele nutritive specifice de care au
nevoie plantele:
Surse de nitrogen (N): balegar transformat in compost, compost din ciuperci, oase de peste macinate,
teci de orez.
Surse de fosfor (P): oase macinate, fosfat.
Surse de potasiu (K): var, dolomita, scoici sfaramate, alge, talas si aschii de lemn.
Ingrasamantul pentru pamant
Toate solurile din gradina beneficiaza de ingrasaminte adaugate regulat de gradinari (sau ar trebui...).
Acestea se aplica individual sau in combinatii, in fiecare sezon si de cate ori plantati cate ceva in gradina.
Compostul, balegarul sau pietrisul trebuie imprastiate intr-un strat gros de 7,5 cm, dupa care se sapa
pana la o adancime de 15 cm. Stratul de nisip, vermiculita, perlita sau gips trebuie sa aiba 1 cm, dupa
care se sapa si mai adanc, pana la 20 cm.
Iata in continuare materialele care va vor ajuta sa imbunatatiti calitatea si fertilitatea solului din gradina
dvs., precum si capacitatea acestuia de a retine umezeala.

2. 1. Compost - format din frunze
descompuse, frunze taiate, resturi
de ierburi folosite in bucatarie si alte
materiale organice. Este un
ingrasamant bugat in humus, bine
echilibrat din punctul de vedere al
celor trei substante nutritive (NPK) si
cu eliberare inceata. Transforma
solurile grele in soluri usoare, iar pe
cele lipsite de substante nutritive le
imbogateste.
2. Nisip - folositi nisip cu graunte
mai mari, dar in cantitati mai mici,
pentru a imbunatati drenajul si
pentru a aerisi pamantul lutos. Prea
mult nisip va transforma unele tipuri
de pamant in ciment. Nu contine
nutrienti, dar dureaza foarte mult.
3. Balegar - fie ca e proaspat sau
invechit, putrezit (de la vaci, oi, cai,
gaini sau alte animale), creste
cantitatea de nitrogen din pamant.
Aeriseste pamanturile grele si
imbunatateste retentia de apa in cele
usoare. Balegarul proaspat arde
plantele, asa ca acesta trebuie sa
stea un an inainte de a fi folosit.

3. 4. Turba - absoarbe umezeala, lucru
important mai ales pentru
pamanturile nisipoase. Aeriseste
solurile lutoase sau grele. Daca este
lasat sa se usuce va forma o crusta,
se va intari si va fi dificil de umezit.
Turba sau muschiul de turba se
poate cumpara din magazin sau
procura din locuri bogate in acest
element.
5. Vermiculita - retine umezeala si
aeriseste pamantul. E buna pentru
orice tip de pamant si, la fel ca
nisipul, dureaza foarte mult timp.
6. Perlita - este reziduu vulcanic de
culoare alba care aereaza pamantul
si dureaza la nesfarsit. O cantitate
mica este buna pentru toate tipurile
de sol.

4. 7. Nisipul verde - este un amestec
special preparat care contine potasiu
si alte elemente nutritive.
Micsoreaza gradul de compactare al
pamantului (acesta nu se mai stange
la fel de repede in bulgari) si ajuta la
retentia de umezeala.
8. Gips - este un minereu macinat
care usureaza solurile grele si
lutoase. De asemenea, ajuta la
imbunatatirea drenajului.
Pregatirea gradinii pentru iarna
Afla mai multe despre:
plante perene, aplica, in gradina, toate, animale, vara, umezeala, plante de gradina, nivela
Pregatirea gradinii pentru iarna este mai mult o problema de curatenie si "acoperire". Odata cu
apropierea iernii si cu scaderea temperaturilor, plantele care nu au murit de inghet intra in perioada de
stagnare. Curatati florile anuale si legumele de frunzele si tulpinile uscate pentru ca in ele se pot adaposti
peste iarna boli si oua de insecte. Vremea rece e o perioada potrivita si petru a face reparatii.
Desi in aparenta toata activitatea din gradina a incetat, se petrec multe la nivelul solului pana cand acesta
ingheata. Copacii sau tufele nou transplantate, florile perene care au fost divizate, bulbii, toate isi dezvolta
radacini noi si trag din pamant substante nutritive si umezeala. Unele vietati din pamant inca mai
proceseaza materialul organic pe care il gasesc si fara indoiala ca o parte din ingrasamantul pe care l-ati
aruncat pe pamant in perioada de vara s-a descompus deja. Acum este foarte important sa mai
imprastiati ingrasamant in gradina - un strat mai gros, pentru iarna - pentru a proteja pamantul si plantele.
Scopul nu este numai de a mentine pamantul "cald", ci mai ales de a mentine o temperatura constanta.

5. - taiati tulpnile uscate ale plantelor perene
pana la nivelul solului dupa primul inghet,
pentru a nivela gradina si a inlatura ouale
daunatorilor sau sporii purtatori de boli; puteti
lasa netaiate tulpinile interesante.
- adunati partile uscate ale plantelor ca sa
faceti din ele ingrasamant natural pentru
gradina dumneavoastra. Gramezile
de frunze si tulpini uscate pot ucide semintele
de buruieni si bolile patogene, insa in ele nu
trebuie sa se afle parti de plante bolnave.
- indepartati foliajul bolnav al plantelor mereu
verzi si al tufelor, si aruncati-l la gunoi.
Greblati si aruncati ingrasamantul vechi,
purtator de boli.

6. - pentru ca rozatoarele sa nu isi faca cuib in
pamantul din gradina dumneavoastra,
asteptati pana cand ingheata solul si de abia
apoi imprastiati un strat de material organic
(gros de cca. 15 cm), pe post de ingrasamant
de iarna.
- straturile de plante perene, si tufe pitice pot
fi acoperite cu frunzemaruntite sau crengi de
brad (acolo unde e posibil). Acest lucru
protejeaza atat radacina plantelor cat si
pamantul si modereaza efectele schimbarilor
de temperatura din timpul inghetului si
dezghetului. De asemenea, si straturilor de
bulbi li se pot aplica acelasi tratament pentru
ca pamantul sa nu crape iarna. Altfel, plantele
mici si bulbii plantati la mica adancime ies la
suprafata.

7. - imprejmuiti trunchiurile fragile ale copacilor
tineri cu un gard de sarma sau alte produse
de acest gen pentru a-i feri de animale.
i
- protejati plantele mereu verzi, mai ales pe
cele care au frunze mari, de vantul uscat care
bate iarna si de soare.
Calendarul gradinii de legume
Afla mai multe despre:
distanta de plantare, pomi fructiferi, spanac, seminte, sfecla rosie samanta, patrunjel, lumina, hartie, in gradina, verde, fructe si legume, toate, incaperi, seminte in
rosie, incaperi
FEBRUARIE
- Se incearca semintele sanatoase punand cateva din ele sa incolteasca in muschi sau nisip umezit.
- Livada doarme sub amortirea iernii; in zilele frumoase se pot curata pomii de frunzele uscate - in ele se
ortirea
ascund dusmani din primavara; tot in aceste zile se sapa pomii la radacina si se pune gunoi, se acopera
cu pamant sapat, sau se aduna zapada la radacina lor.
- si pamantul are viata lui; din cand in cand nu strica sa se puna pe el gunoi. Pe straturile de langa casa
l
se pune gunoi de pasari, cenusa pentru ingrasarea pamantului.
MARTIE
- replicatul rasadurilor in cuburi sau ghivece nutritive destinate culturilor timpurii de camp (tomate, ardei,
vinete)
- insamantarea in rasadnite sau solarii incalzite biologic a legumelor destinate culturilor de vara (varza,
tomate)
- plantarea in prima jumatate a lunii in solarii sau tunele a verzei timpurii, conopidei timpurii si gulioarel
gulioarelor

8. - plantatul si semanatul din timp a mazarei, verzei si conopidei timpurii, a cepei din arpagic si samanta, a
usturoiului de primavara, a morcovului, patrunjelului, spanacului, ridichii de luna, etc.
- in a doua jumatate a lunii se planteaza in rasadnite castravetii, ardeii
- se pregatesc solariile pentru tomate, ardei, vinete
- se continua protejarea verdeturilor cu polietilena si recoltarea verdeturilor produse in sistem fortat
- se practica supraaltoirea pomilor (unde e cazul) dupa metoda prin despicatura, copulatie sau
triangulatie
- fertilizarea suplimentara cu azot
- dezgropatul si demusuroitul vitei de vie
- se face taierea radacinilor pornite din altoi (taierea de rodire si copcitul)
- in legumicultura se continua dezinfectarea rasadnitelor, solariilor, cu formalina sau sulfat de cupru;
- pomii fructiferi se pot stropi cu solutie sulfo-calcica, impotriva fainarii; peste 2 saptamani se mai face o
stropire impotriva moniliei, cu o solutie pe baza de cupru. Tot in aceasta luna putem pregati terenul
pentru plantarea de noi pomi fructiferi: se sapa si se gunoieste pentru a fi reavan, apoi, spre sfarsitul lunii,
se pot planta.
APRILIE
- pana la mijlocul lunii aprilie se mai pot planta in gradina:
- radacinoasele (morcovi, patrunjel, pastarnac) in randuri, distanta de 25 cm; salata, spanacul;
- se seamana soiuri de mazare tarzie, sfecla rosie si samanta de ceapa;
- de la mijlocul lunii incepe:
- plantatul varzoaselor, guliei si conopidei;
- semanatul cartofilor preincoltiti la distanta de 70 cm intre randuri, iar pe rand, intre cuiburi, 30-40 cm, la
adancimea de 10 cm;
- semanatul fasolei, castravetelui, pepenelui si dovlecelului;
- se mai poate semana inca sfecla rosie la 30 cm intre randuri;
- plantarea telinei la distanta de 40 cm intre randuri si pe rand;
- semanatul porumbului;
- semanatul florilor anuale, plantatul trandafirilor, al daliilor, gladiolelor, crinilor;
- la sfarsitul lunii se poate planta rasadul de rosii timpurii si ardei;
- Atentie la semanat! Combinatii bune: morcovi-mazare, semanate alternativ; ceapa-morcov, semanate
alternativ; ceapa-sfecla rosie-gulie; cartof timpuriu-mazare; cartof-fasole sau ridiche de luna cu fasolea.
Combinatii rele: ceapa-usturoi; morcov-patrunjel; mazare-fasole; castravete-cartof;
- � n livada se uda bine pomii fructiferi plantati in primavara si se incepe pregatirea pentru stropitul lor.
MAI
- incepe plantarea rasadurilor de legume. Vom planta rasadurile de ardei, rosii, castraveti, varza, gulie,
conopida, broccoli, telina, ceapa (din seminte), praz, vinete;
- inainte de plantarea rasadurilor este necesar sa faceti o erbicizare a solului cu urmatoarele substante:
Dithane 0,5%, Captan 5%, Merpan 0,5%. De asemenea, uneltele trebuie dezinfectate cu solutie de
Carbetox 0,4% sau sulfat de cupru 2-3%.
- plantarea rasadurilor de varza timpurie, conopida, broccoli si castraveti se face numai pe pamant umed,
la o temperatura de 7-10 grade Celsius. daca nu a plouat, udati terenul, operatiune care se repeta si
dupa plantare;
- rasadurile vor avea roade dupa 50-60 de zile, timp in care trebuie sa prasiti de 2 ori si sa udati din 10 in
10 zile. Controlati mereu rasadurile pe masura ce cresc si nu ezitati sa folositi insecticide daca vor aparea
paraziti: purici, fluturi, muste.
IUNIE
- daca nu ai reusit sa termini plantarea rasadurilor de legume in luna mai, ai timp doar la inceputul lunii
iunie sa plantezi rasadurile de rosii, ardei si vinete;
- pe soluri fertilizate cu ingrasamant organic planteaza conopida, varza de toamna, varza rosie, varza de
Bruxelles, gulia de toamna si broccoli;

9. - foloseste culturile succesive pe parcele eliberate dupa ceapa verde, salata, spanac, mazare si gulioare.
� n vederea infiintarii culturilor duble cureti terenul de resturile vegetale, sapi si nivelezi pamantul. Poti
cultiva fasole, ridichi de toamna, castraveti de toamna;
- este perioada pentru palisarea, copilirea si carnatirea rosiilor timpurii;
- daca ai vita de vie, continua legarea lastarilor, copilitul si carnatitul (indepartarea varfurilor tuturor
lastarilor mai vigurosi). Daca ai timp suficient, aranjeaza frunzele vitei in asa fel incat ciorchinii sa aiba
mai multa lumina, mai mult soare. Stropeste via contra manei, fainarii si putregaiului;
- intinde castravetii timpurii din sera pe sfoara. Daca frunzele nu sunt ridicate pe sfoara, castravetii nu vor
avea lumina si nu se vor coace;
- continua prasitul. Plivitul, raritul si irigarea zarzavaturilor si combaterea bolilor si daunatorilor la legume.
IULIE
- Atentie! Rosiile care incep sa se maneze pot fi salvate prin ruperea regulata a frunzelor si indepartarea
fructelor stricate.
AUGUST
- grabeste strangerea cepei, dar inainte de depozitare pastreaz-o la soare cateva zile;
- continua recoltarea castravetilor pentru muraturi;
- strange rosiile pentru sucuri si bulion, dar nu uita sa continui copilitul si carnitul lor;
- spre sfarsitul lunii poti incepe recoltarea cartofilor, dupa o prealabila verificare daca s-au maturat
suficient;
- fasolea uscata pentru consum se aduna, se despoaie si se mai pastreaza la soare cateva zile inainte de
depozitare;
- pentru o productie sporita de ardei vei continua fertilizarea cu azot si potasiu;
- continui recoltarea vinetelor, ardeilor, verzei de vara, pepenilor galbeni si verzi;
- in livezi incepe adunarea merelor de vara (imediat dupa ce roua s-a uscat) si se continua recoltarea
piersicilor si a caiselor tarzii;
- incep sa se coaca strugurii timpurii, dar atentie, acestia nu se recolteaza decat daca sunt complet copti,
caci altfel sunt acri;
- nu uita sa semeni pe sol bine maruntit salata, pentru obtinerea rasadului de plantat la inceputul lunii
octombrie;
- daca vrei sa ai hrean cu radacina dreapta si groasa, indeparteaza radacinile laterale;
- pe terenuri eliberate se poate semana spanac, morcov si patrunjel, pentru productia de primavara.
SEPTEMBRIE
- acum este momentul strangerii semintelor pentru primavara. La tomate, se aleg fructele mari, specifice
soiului, sanatoase, coapte bine. Rosiile se zdrobesc bine, se pun in vase cu apa, unde se spala bine.
Dupa ce s-au spalat se indeparteaza de pe seminte resturile de pulpa si se lasa apa sa se linisteasca.
Semintele bune se lasa la fund, in timp ce semintele seci plutesc la suprafata. Semintele bune se spala
bine si se pun la uscat, la soare. Cand s-au uscat trebuie sa aiba o culoare albicioasa-argintie. n medie
�
la 10 kg tomate se obtin 30-50 g samanta ( in functie de soi). Laardei, pentru extragerea semintelor se
taie fructul in jurul coditei, apoi se scot semintele (codita cu seminte se aseaza pe un ziar si cu mana se
desprind semintele). Acestea se spala in apa, se separa semintele bune de cele seci prin punerea lor in
apa si decantarea apei. Se usuca la umbra, iar semintele se rasfira intr-un strat subtire (1-2 cm). Din cand
in cand se rascolesc cu mana, pentru a se usca mai repede. Cand sunt uscate au o culoare galben-aurie.
Se pastreaza pana in primavara in pungi de hartie. Din 15 kg ardei se pot obtine in medie 100 g samanta.
La vinete, cand fructele au ajuns la maturitate, se zdrobesc, se toaca marunt, apoi pulpa se pune intr-un
vas cu apa, unde se freaca bine cu mainile pentru a separa semintele de pulpa. Semintele bune sunt
grele si se lasa la fundul apei, separate de cele seci, usoare, care raman la suprafata. Cele bune se
spala, se usuca la umbra si apoi se pun in pungi de hartie. La castraveti se aleg fructele mari, galbene,
care au ajuns la maturitate. Se lasa la soare 6-7 zile, dupa care se extrag semintele. Se taie longitudinal
fructul si cu o lingura se scot semintele, se spala si se lasa in apa. Apoi, dupa cateva ore acestea se
desprind usor de mucilagiile care le inconjoara. Semintele bune raman la fundul vasului, se scurg, se
usuca la soare in strat subtire de 1-2 cm, cat mai repede, pentru a nu se innegri. La salata, semintele
ajung la maturitate la 25-30 de zile de la inflorire. Plantele se taie, se fac snop, se duc la umbra pentru

10. uscare. Dupa o saptamana snopii se scutura bine deasupra unui ziar, se vantura si ramane samanta
buna, care se pastreaza in pungi de hartie. La ceapa, semintele se recolteaza dimineata, pe roua, pentru
a nu se scutura. Se taie cu tija intreaga, se fac snopi mici, se usuca la umbra, dupa care se scutura
capsulele, sa iasa semintele, care sunt de culoare neagra. Se vantura semintele si se pun la uscat in strat
subtire.
OCTOMBRIE
- se scot cartofii de toamna;
- morcovii, patrunjelul, pastarnacul se scot pe timp uscat, se zvanta, se curata de frunze si se
depoziteaza in pivnita;
- se recolteaza ultimii ardei, care au devenit dulci si carnosi;
- rosiile necoapte se pot smulge din vrejuri cu tot si se pun la adapost si intuneric, unde se coc;
- se recolteaza varza si se pune la murat;
- se recolteaza vinetele, ardeii, guliile, morcovii, patrunjelul, pastarnacul, telina;
- se recolteaza gogonelele, care pot fi puse la murat sau pot fi depozitate in pivnita sau in incaperi mai
calduroase, unde cu timpul se inrosesc si se pot consuma ca rosii coapte. Se vor depozita numai
gogonelele sanatoase; pivnita inainte de depozitare trebuie aerisita, curatata si dezinfectata;
- se defriseaza terenul de resturile vegetale si se pregateste terenul in vederea fertilizarii;
- se sapa terenul, pe masura ce s-au recoltat ultimele legume;
- Nu uita! Pentru a avea legume proaspete primavara devreme, este timpul sa le cultivam - ceapa verde
(de stufat), usturoiul verde, salata, spanacul, loboda, toate acestea rezista bine la temperaturi joase: se
planteaza rasadul de salata pentru primavara, cu 2-3 udari obligatoriu; se seamana morcovii, patrunjelul,
mazarea, ceapa si usturoiul pentru recoltele timpurii de anul viitor;
- se recolteaza merele, perele, gutuile, nucile, prunele;
- se aduna porumbul care este copt;
- se mai pot aduna semintele de ceapa si loboda;
- pentru protejarea pomilor tineri de inghet si de rozatoare vom pune frunze moarte in jurul lor si le vom
acoperi tulpinile cu saci.
NOIEMBRIE
- pe masura ce gogosarii se coc, sunt culesi si pusi la borcan;
- sfecla rosie mai poate fi recoltata, curatata de frunzele verzi si depozitata in pivnita;
- se mai culege porumbul, se taie cocenii si se pun pe foc;
- zarzavaturile vor fi recoltate dupa 1 noiembrie, dupa caderea brumei;
- varza se recolteaza tot acum;
- toamna se scurteaza radacinile pomilor batrani pentru a le prelungi viata. O lucrare care da bune
rezultate la pomii batrani carora li s-au aplicat taieri de regenerare este si intinerirea radacinilor. Aceasta
lucrare se face fie in toamna premergatoare regenerarii, fie primavara, inainte de intrarea pomilor in
vegetatie, si consta in saparea unui sant circular in dreptul proiectiei coroanei pe sol, adanc de 60-80 cm
si lat de 60 cm. Toate radacinile se taie cu fierastraul de pomi si se scot. Apoi santul se acopera cu
pamant amestecat cu ingrasaminte. Pentru un pom se socotesc 150 kg gunoi de grajd bine putrezit, 3 kg
superfosfat si 1 kg sare potasica. santul se umple pe trei sferturi, se toarna 10 caldari de urina de grajd
subtiata cu apa (1 parte urina si 3-4 parti apa). Dupa udat santul se umple definitiv cu pamant. La pomii
batrani se face o scurtare foarte puternica a ramurilor de schelet astfel incat jumatate din lungimea lor se
taie. Trebuie insa sa respectam cateva reguli la taierea de intinerire: 1) punctul din care se face scurtarea
ramurilor trebuie sa se afle deasupra unor ramuri lacome sau a unei ramuri laterale; 2) in locul unde se
face taierea, ramura nu trebuie sa fie au groasa de 8-10 cm. Pentru asigurarea unei incarcaturi normale
de fructe pe pom, este bine sa se faca si rarirea ramurilor de rod, stiut fiind ca distanta normala intre ele
este de 10-20 cm. Trebuie pastrate ramurile de rod cu pozitie laterala, acestea fiind considerate cele mai
bune.
Insecte benefice pentru gradina
Afla mai multe despre:
plante perene, daunatori, in gradina, verde, negru, pete, casa din busteni, casa ecologica, covor, plante de gradina, pentru casa,covor

11. Una din cele mai bune metode de a tine sub control insectele daunatoare pentru plante este sa fim
"prieteni" cu inamicii lor naturali. Plantarea in gradina a unor speci de flori cu polen si nectar precum si
protejarea insectelor sunt unele din principiile de baza ale gradinaritului organic si in acelasi timp un mod
de a mari diversitatea ecologica din gradina dvs. Mai jos am adunat informatii referitoare la cele mai des
intalnite insecte benefice, precum si cateva sfaturi pentru a le atrage in gradina.
Gargarita
foto: www.freedigitalphotos.net
Chrysopa
foto: www.uky.edu
Gargarita
Bine-cunoscuta insecta mica, rotunda, rosie sau portocalie si cu pete negre este numai una din cele mai
mult de 400 de specii de coleoptere. Majoritatea gargaritelor adulte, dar si larvele, se hranesc cu afide
sau alte insecte asemanatoare musculitelor. Adultii sunt atrasi de florile cu mult polen si nectar, pe care
trebuie sa il consume pentru a se reproduce.
Chrysopa
Adultii de culoare verde-pal sau maronii au aripi deosebite, mari, cu vinisoare si se hranesc mai ales cu
nectar de flori. Larvele insa sunt pradatori avizi ai afidelor, fluturilor, puricilor de plante, tripsului, oualelor
de molii si omizilor mici.
Syrphida
Gaza adulta arata ca o albina mica, pentru ca abdomenul e negru cu dungi galbene; larva se aseamana
cu limaxul si are capul ascutit. O caracteristica dupa care este foarte usor de recunoscut este ca ea
pluteste in aer deasupra/in jurul plantelor sau florilor, pe care le cauta pentru nectar si polen. Larvele de
Syrphida se hranesc cu afide. Odata ajunsa la maturitate, Syrphida ajuta la polenizarea soiurilor de
capsuni.

12. sus: Carabide
stanga: Syrphida
Carabide
Aceste insecte coleoptere sunt destul de mari, au picioare lungi si culoare maro sau negru-albastruie; ca
sa va dati seama despre care gandaci este vorba, va mai spun ca ei se ascund in timpul zilei sub pietre,
lemne sau busteni si, atunci cand sunt ''deranjati'' fug repede in orice directie. Carabidele se hranesc cu
limax, melci, omizi si larve de gandaci de Colorado. Pentru a-i atrage in gradina, plantati un covor verde
peren sau asezati pietre sau busteni.
Paianjenul
Toti paienjenii se hranesc cu insecte si din acest punct de vedere sunt ideali pentru a stapani o invazie de
daunatori. Paienjenii care se gasesc in gradina nu sunt veninosi si nici nu se ''muta'' in casa, asa ca nu
trebuie sa ii alungati. Zonele cu flori perene si straturile de mulci (mai ales daca au si paie) ofera un
adapost bun si acolo ii veti gasi, cel mai probabil.
Tachinide
Mustele din famia Tachinidae arata la fel ca mustele de casa, insa sunt arme foarte importante in lupta
impotriva omizilor, viermelui verde de varza, etc. Sunt atrase de plantele cu polen si nectar.
musca din familia Tachinidae
Scoarta de copac maruntita reprezinta un strat protector pentru pamantul din gradina si ofera multe
avantaje. Daca este utilizat corespunzator, ingrasamantul naturalusureaza munca din gradina si scade
consumul de apa, destinata udarii plantelor.
Ce gradinar nu-si doreste sa ude mai putin sau sa smulga buruiana mai rar? In anotimpurile calde cresc
atat legumele si florile cat si ierburi si buruieni nedorite. Imediat dupa ce terminam de curatat gradina,

13. trebuie sa o luam de la inceput pentru ca acestea isi fac din nou aparitia. Impotriva acestor "plagi" exista
si solutii, iar cuvintele magice sunt:ingrasamantul natural.
Avantaje
In general, in natura pamantul este rareori "liber" sa respire. Aceasta problema o regasim in special in
padure, astfel sub brazi crescand foarte putine plante. Un efect asemanator este si in cazul
ingrasamantului. Scoarta de copac maruntita reprezinta un strat protector si are mai multe avantaje:
cresterea plantelor nedorite este vizibil diminuata din cauza substantelor si a rasinii lemnului. Astfel,
plivitul este necesar doar din cand in cand. Aproape ca nici nu mai trebuie efectuat. In acelas timp, stratul
protector mentine umiditatea in pamant, astfel ne mai fiind nevoie de udatul zilnic, doar daca afara sunt
temperaturi extrem de ridicate. Astfel puteti economisi apa si timp. Iarna, aceasta "patura" din scoarta
copacilor protejeaza pamantul impotriva inghetului.
In cazul in care in anumite perioade ale anului exista caderi masive de ploaie, scoarta maruntita
impiedica aparitia eroziunii. Prin descompunerea materialului care acopera pamantul se formeaza si mai
multe microorganisme, astfel se formeaza mai mult humus, iar pamantul respira mult mai bine.
Dezavantaje
Pe langa multele avantaje, ingrasamantul are si un mare dezavantaj: nu toate plantele suporta acest strat
care acopera pamantul. Acest lucru este valabil in special pentru plantele cu radacina plata (mac). In
aceste cazuri este indicat sa folositi scoarta maruntita de copac in locul ingrasamantului natural. De
asemenea, evitati ingrasamantul daca aveti in gradina zmeura, legume sau capsuni, in schimb trandafirii
si diferitele plante si tufe cu tulpina lemnoasa suporta excelent acest strat.
Mod de utilizare
Inainte de a aduce si imprastia ingrasamantul natural, pamantul din gradina trebuie sapat, iar buruiana
deja crescuta taiata imediat, altfel mai tarziu va veti lovi din nou de ea. Pentru ca plantele sa nu sufere de
"foame", iar cresterea si dezvoltarea lor sa fie optima, este bine sa adaugati ingrasamant pamantului.
Acesta se gaseste in bulgari mari,iar la inceput nu are un aspect sau miros placut. In schimb, scoarta
copacului se gaseste gata maruntita, dar se strica, se mucegaieste mult mai repede. Ar trebui sa fie
asternut un strat cel putin la fel de gros cat un pumn, cu alte cuvinte 5 - 7 cm. Bucatile de ingrasamant
natural nu se dizolva atat de repede, astfel raman mai mult pe suprafata pamantului. Partea negativa este
ca acest strat protector reprezinta un bun adapost pentru melci.
Chiar si cand este vorba despre calitatea ingrasamantului natural se vorbeste despre diferente. In cazul
in care exista multe resturi de lemn are o influenta negativa asupra plantelor, deaoarece in procesul de
mucegaire retine foarte mult azot. Foarte important este ca acest produs sa nu fie tratat chimic.