Documentul discută despre metodele de cultivare biologică a legumelor, subliniind importanța reintroducerii substanțelor nutritive în sol prin utilizarea îngrășămintelor organice și a compostului. Se prezintă principii esențiale, cum ar fi rotația culturilor, stimularea plantelor și utilizarea asociațiilor de plante pentru a controla dăunătorii. Această practică de agricultură ecologică urmărește nu doar fertilitatea solului, ci și menținerea unei biodiversități sănătoase în mediu.

1. MODUL
CULTIVAREA BIOLOGICA A LEGUMELOR
During the process of a harvest we carry out a certain quantity of nutritious
substances that we have to recreate subsequently:
In timpul recoltei se elimina o serie de substante nutritionale care trebuie
reintroduse ulterior:
- Prin importul de fertilizatori usori solubili
- Prin importul de fertilizatori organici, asa cum sunt fertilizatorii naturali,
ingrasamantul natural lichid, ingrasamantul verde, compostul, etc.
Exista trei mari principii ale cultivarii biologice a legumelor:
1. Fertilizarea cu ingrasamat organic
2. Constituirea unei rotaii a culturilor
3. Stimularea naturala a plantelor, stimularea insectelor folositoare si a
animalelor, precum si protectia plantelor cu ajutorul extractelor din
plante si a altor mijloace
FERTILIZAREA CU INGRASAMANT ORGANIC
Scopul acestei fertilizari este cresterea cantitatii de humus din sol pentru
a stimula activitatea microbiologica si fertilitatea cu ajutorul:
1. Conservarii corecte si utilizarii partii lichide a ingrasamintelor
naturale. Partea solida a ingasamintelor naturale trebuie lasata
sa se descompuna intr-o gramada unde, sub influenta
temperaturilor mari si a umiditatii optime, sunt distruse
cauzele diferitelor boli, precum si insectele daunatoare si
semintele de buruieni. In timpul fertilizarii, este mai bine ca
stratul descompus de ingrasamant sa fie ingropat in stratul
superior al solului. Partea lichida este pastrata in puturi de
fertilizare si este stropita pe campuri cu ajutorul unor cisterne
speciale.

2. 2. Colectarii diferitelor tipuri de materiale organice si prin
trasformarea acestora in compost (resturi din plante, frunze,
paie, fertilizator natural, etc.)
3. Productia sistematica a bio-pulpei pentru fertilizatorul verde
sau asa numitei productie de “recolte intermediare de nutret”
intre doua mari recolte. Trrebuie luat in considerare si faptul
ca buruienile nu sunt intotdeauna periculoase si uneori pot fi
tolerate dar nu lasate sa se dezvolte foarte mult si sa faca
seminte.
4. Acoperirea permanenta a suprafetei solului pentru a preveni
eroziunea – se poate utilza o anumita cultura. Materialele care
pot fi utilizate sunt: paie, rumegus, frunze, folie artificiala
(foarte rar), etc.
5. Rascolirea solului care ii permite acestuia sa se aeriseasca si
favorizeaza activitatea microbiologica. De asemenea, acest
procedeu faciliteaza si asimilarea elementelor hranitoare
pentru plante. Exista un principiu de baza: o rascolire = doua
irigari.
6. Irigarea optima care permite o dezvoltare corespunzatoare a
plantelor. Irigarea nu trebuie sa fie insa excesiva, pentru ca
stratul fertil de la suprafata solului ar putea si indepartat.
PRACTICAREA UNEI SUCCESIUNI ECHILIBRATE DE CULTURI
Alternarea culturilor este un procedeu prin care o anumita cultura este
plantata pe diferite suprafete in ani diferiti. IN acest scop, trebuie
identificata cea mai buna alternanta a culturilor in spatiu si timp.
De multe ori, plantele sunt sensibile chiar fata de ele insele. Se intampla
destul de des ca radacinile sa produca substante toxice care sa intarzie
cresterea plantei in sine. In sol raman astfel boli si alti daunatori care pot
afecta culturile ce vor urma.
Criteriile principale ale succesiunii culturilor sunt urmatoarele:
1. Asigurarea hranirii suficiente a plantelor. In functie de necesitatile de
hranire, plantele se pot imparti in 3 grupre:
 Plante cu necesitati mari de hranire, cum sunt porumbul, varza,
rosiile, sfecla, plantele din familia cucurbitaceelor – castraveti,
dovleci, etc.

3.  Plante cu necesitati medii de hranire – prazul, planele leguminoase
care nu au nevoie de fertilizare directa sau pentru care
ingraamantul a fost asigurat pentru cultura anterioara, dar care
necesita un sol bine-ingrijit.
 Plante cu necesitati reduse de hranire – morcovii, ceapa, usturoiul,
patrunjelul, pastarnacul, etc.
Exista o legatura directa intre alternanta culturilor si fertilitate. Prima
data, se fertilizeaza solul pentru o anumita perioada de timp, cu
ajutorul ingrasamintelor organice, a compostului sau a fertilizatorilor
lichizi, urmand ca apoi sa fie cultivata una dintre plantele din prima
categorie. Culturile mai putin pretentioase vin dupa cele cu necesitati
mari de hranire. In final, se cultiva planta care are cele mai mici nevoi
de hranire, morcovul. In acest mod se asigura utilizarea cat mai
eficienta a elementelor nutritive.
Culturile de plante leguminoase au o importanta deosebita pentru
alternanta culturilor. Acestea permit reglarea cantitatii de azot cu
ajutorul bacteriilor care traiesc in simbioza cu radacinile plantelor
astfel incat se pot planta culturi din primul grup dupa culturile
leguminoase, solul fiind deja imbogatit cu nitrogen.
2. Familiile de plante
Este deja cunoscut faptul ca plantele nu rodesc singure si sunt in acelasi
timp sensibile fata de alte plante din aceeasi familir. De obicei sunt
atacate de aceleasi molimi si aceiasi daunatori.
Exemplu: cartofii, rosiile, vinetele, ardeiul iute, etc. apartin familiei
solanaceelor. Atunci cand cartofii sunt plantati imediat dupa vinete,
gandacul de Colorado a carui mancare favorita este vanata se trasfera
catre cartofi si ii distruge pe acestia.
3. Conditiile agro-ecologice, care includ conditiile de clima si sol din
regiune.
4. Perioada de insamantare si de recoltare a culturii. Trebuie sa fie adaptate
in functie de sezon.
5. Daca este posibil, solul trebuie sa fie acoperit cu plante pe parcursul
anului. In acest scop sunt dezvoltate culturile “umplutura” care sunt
foarte eficiente daca li se asigura irigarea necesara.

4. E.g. on one field, through one year:
First crop - radish or salads
Second crop - tomatoes or vegetable marrow
Third crop - spinach or a mixture of vetch and rye or vetch and barley
Exemplu: pe un camp, pe parcursul anului:
Prima cultura – ridichi sau salata
A doua cultura – rosii sau dovleci
A treia cultura – spanac sau o mixtura din mazarica si secara sau
mazarica si orz
6. Conditiile pietei. Acest criteriu nu ar trebui lasat pe ultimul loc pentru ca
are o mare importanta. In mod normal trebuie gasit un echilibru intre
conditiile ecologice si economice.
Exemplu: nu trebuie produse numai rosii, chiar daca acestea sunt
profitabile, si nici nu trebuie cultivate numai plante leguminoase care fac
intr-adevar solul mai fertil, dar le lipseste piata de desfacere.
Stimularea plantelor
Bolile si daunatorii sunt un indicator al fertilizarii incorecte si a unei
alternante gresite a culturilor. Trebuie avut in vedere si faptul ca oamenii
cultiva legume din cele mai vechi timpuri fara ajutorul chimicalelor. In
trecut se foloseau ca ingrasaminte numai infuzii ale diferitelor plante,
sulfuri, si numai de la inceputul secolului trecut a fost descoperit carbunele.
In acelasi timp, aceste elemente au fost folosite numai cu caracter ocazional
– atunci cand aparea o problema intr-o regiune izoltata si nu erau utilizati in
mod sistematic, asa cum se procedeaza in cazul chimicalelor moderne.
Alt element care le-a venit in ajutor stramosilor in lupta lor cu molimile a
fost stimularea dezvoltarii unor insecte folositoare, utilizand in acest sens
conservarea habitatului natural, prin conservarea gardurilor naturale, a
granitelor intre terenuri, a pietrelor si a crengilor cazute la pamant, acolo
unde traiesc insectele folositoare.
Cele mai importante elemente din acest grup sunt:

5.  Gardurile naturale – protejeaza impotriva vantului, tin umbra,
pasarile isi pot face cuib in ele, iar insectele se dezvolta.
 Granitele intre campuri – munte insecte folositoare traiesc aici –
paienjeni, buburuze, etc.
 Gramezile de frunze si crengi sunt un habitat natural pentru
arici.
 Gramezile de pietre – soparlele care se hranesc cu musca
morcovului pot fi gasite aici.
Alte elemente care stimuleaza stabilitatea plantelor sunt:
 Alegerea unor soiuri stabile.
 Alegerea unor soiuri locale, adaptate conditiilor din regiune si
molimilor si daunatorilor din zona.
 Cultivarea solului pentru a stimula activitatea microbiologica.
 Irigarea corespunzatoare – principiul irigarii este – primavara si
toamna trebuie irigat dimineata, iar vara se iriga seara. Este mai
bine ca irigarea sa se faca o data pe saptamana cu o cantitate mai
mare de apa decat zilnic si in cantitati mici.
 Spatierea corespunzatoare in si intre randuri. Este de asemenea
importata adancimea exacta a plantarii. Oamenii au de obicei
tendinta sa planteze mai adanc decat este nevoie. Principiul de
baza este ca adancimea plantarii nu trebuie sa depaseasca 1,5 din
diametrul sau lungimea semintei.
 Plantarea diferitelor culturi. Cu cat intr-o gradina sunt mai multe
plante, cu atat este mai mic riscul aparitiei unor molimi sau a
daunatorilor. Asociatiile de plante sunt un mod foarte bun de a
lupta cu molimile si daunatorii.
 Protectia naturala a plantelor. Daca inca exista pericolul unor
molimi sau daunatori ichiar dupa implementarea mijloacelor
mentionate mai sus, se pot utiliza medicamente naturale care sunt
admise in cultura ecologica.
Cele mai importante elemente pe care trebuie sa le cunoasca un
cultivator
1. Raportul carbon:azot (C:N)
In timpul conservarii ingrasamantului natural, raportul optim intre
carbon si azot in gramada de fertilizare este de 30:1, iar gramada de

6. fertilizare trebuie sa aiba o umiditate optima si trebuie sa fie ferita de
razele soarelui. Cel mai bun raport se obtine atunci cand se amestera
ingrasamantul organic cu paie, rumegus, tulpini de porumb, frunze, etc.
Raportul optim de 30:1 este echivalentul unui plus de 7-8 kg de paie pe
zi in ingrasamant pentru fiecare animal. In Tabelul 1 se pote observa care
este raportul C:N in anumite materiale care pot fi utilizate pentru
formarea unui compost bun. Straturile formate din reziduuri zilnice ar
trebui alternate cu straturi de reziduuri amestecate cu paie, iar stratul care
atinge solul trebuie sa fie format din paie. Se recomanda de asemenea ca
toate materialele organice existente sa fie folosite in obtinerea
compostului. Anumite plante, asa cum sunt cartofii, prefera un compost
matur bine descompus, in timp ce rosiile pot fi fertilizate cu un compost
pe jumatate descompus sau chiar proaspat.
Tabelul 1 Raportul C:N pentru anumite materiale
Material Raportul C:N
Iarba 20
Orz, paie din grau 80-100
Frunze 45
Rumegus proaspat 500
Tulpini de porumb 60
Resturi menajere 30
Faina din oase 8
2. Productia biopulpei, a ingrasamantului verde si a culturilor
intermediare pentru nutreturi
Culturile pentru fertilizarea verde nu sunt colectate, ci sunt introduse in
sol pentru a-i imbunatati fertilitatea. Atunci cand cultivatorul are in
posesie si animale, este cel mai bine ca acestea sa fie hranite cu pulpa
verde, iar radacinile sa fie ingropate in sol. Daca cultivatorul nu are
animale, atunci pulpa verde se poate cosi si introduce direct in sol.
Ingrasamantul verde este o modalitate buna de a fertiliza si creste
activitatea biologica a solului atunci cand acest lucru nu se poate realiza
cu ajutorul animalelor. Este ca mai buna metoda de a asigura o acoperire
a solului pe perioada iernii. Multe plante pot fi utilizate in amestecuri
pentru a crea ingrasamantul verde (floarea soarelui, seminta de rapita,

7. plante din familia cruciferelor, etc). Cele mai bune amestecuri pentru
cresterea plantelor sunt cele formate din porumb si plante leguminoase.
In acest sens, se pot utiliza mazarica in cumbinatie cu ovaz sau mazare
furajera, pe perioada primaverii, sau iarna, un amestec din mazarica si
secara.
3. Alti fertilizatori naturali
 Formarea unui strat de frunze uscate si paie – in fapt, resturi ale
plantleor sunt dispersate pe toate suprafata gradinii intr-un strat
subtire (formarea permanenta a compostului). In acest fel este
pastrata umiditatea solulului si nu este permis rasaritul buruienilor.
In plus, viata microbiologica din sol devine mai intensa.
Dezavantaje: daca se doreste cultivarea mecanica a solului,
aceasta actiune ar putea fi ingreunata de existenta stratului
protector de la suprafata. O alta problema o reprezinta aparitia
greierilor si a soarecilor. De asemenea, pe portiunile acoperite pot
aparea si melci.
 Aschiile din lemn – bogate in potasiu, un foarte bun ingrasamnt
pentru plantele leguminoase si morcovi.
 Ingrasamantul din urzici 

 Asociatiile din plante – asa cum sunt campurile amestecate pentru
ingrasamantul verde formate din ovaz, fasole si mazarica, sau
campuri amestecate cu diferite culturi (un rand de ceapa, unul de
sfecla, unul de ceapa sau fasole amestecata cu porumb)
Asociatiile din plante au un efect pozitiv. Ele contribuie la lupta
impotriva molimilor si a daunatorilor. Spre exemplu atunci cand
se planteaza simultan ceapa si morcovi, musca morcovului nu
ataca morcovii, pentru ca aceasta nu suporta mirosul care vine de
la ceapa, si viceversa – musca cepei nu suporta mirosul care vine
de la morcovi.
Asociatiile din plante stimuleaza legumele. Un exemplu este
amestecul din porumb si fasole, pentru ca in urma acestui amestec

8. bacteriile care se dezvolta in radacinile fasolei stimuleaza
cresterea porumbului.
Al treilea avantaj este crearea unui spatiu liber si acoperirea
solului. Spre exemplu, cand varza si plantele cu pastai sunt
plantate in acelasi timp, acestea se dezvolta incep la inceput. Apoi
printre ele se planteaza salata sau ridichi, care au o perioada de
vegetare mica (aproximativ 6 saptamani). In acest fel, se asigura o
buna acoperire a solului si se poate obtine un profit bun.
Dezavantajele asociatiilor din plante sunt faptul ca acestea
impiedica procesarea mecanica a solului si ingreuneaza lupta cu
buruienile dintre randuri. In acest fel, devine dificila alcatuirea
unei succesiuni adecvate a culturilor.
Mecanisme de protectie a plantelor admise in cultura
ecologica a legumelor
Mijloace de protectie a plantelor care pot fi preparate de
producator
 Ceaiul de urzica – o anumita cantitate de urzica este pusa
in apa intr-o proportie de 1:5. Este lasata sa fermenteze timp
de 2 zile, este filtrata si apoi este stropita impotriva puricilor
de la plante. Acest ceai ajuta plantele sa isi activeze propria
imunitate. Daca amestecul este lasat la fermentat mai mult
de 48 de ore, capata un miros specific si isi pierde
proprietatile de insecticid. In aceasta situatie, amestecul
fermentat poate fi diluat cu apa intr-o proportie de 1:5 si
plantele pot fi tratate cu el.
 Ceai din coada-calului – 300 gr de coada-calului uscata
sunt fierte in 10 litri de apa pentru 20 de minute. Ceaiul este
apoi diluat cu 5 parti apa si este folosit ca fungicid
impotriva mucegaiului, ruginii sau impotriva bacteriilor
care ataca rosiile.
 Pelinul – 300 gr de pelin sunt fierte in 10 litri de apa
pentru 5 min si apoi sunt difuzate pe plante impotriva
puricilor si a omizilor.
 Praful din lemn – difuzat impotriva puricilor

9.  Rubarba – 500 gr de frunze de rubarba sunt fierte in 3
litri in apa si sunt folosite in forma nediluata pentru a fi
difuzate importriva moliei cepei si a puricilor mazarii.
 Iarba fetei – 3 portii din aceasta planta uscata si din
florile sale sunt fierte in 10 litri de apa. Ceaiul preparat
astfel este diluat in apa de doua ori si este utilizat pentru a fi
dispersat pe frunze impotriva mucegaiului, ruginii,
bacteriilor rosiilor.
 Rosiile – tulpinile si frunzele sunt taiate bine si sunt
lasate timp de 2 ore in 2 litri de apa. Acest extract este
utilizat ne-diluat impotriva albiţei rapiţei
 Piatra acra – 40 g sunt dizolvate in apa fiarta. Amestecul
este apoi diluat in 10 litri de apa si se aplica in aceasta
forma pe sol impotriva melcilor sau pe plante impotrica
puricilor si a omizilor.
 Fungicide naturale sunt si sulful si cuprul. Cuprul este
utilizat sub forma unei solutii Bordeaux impotriva
mucegaiului de pe cartofi, spanac, etc., iar sulful este
utilizat sub forma de praf impotriva diferitelor rugini.
ATENTIE: cuprul trebuie sa fie folosit in cantitati limitate.
Spre exemplu, standardele elvetiene permit utilizarea
cuprului numai pana la 400 g pe an.
Fungicide si insecticide industriale

Pyrethrum – un extract de frunze uscate de crizantema, care
creste in Ecuador sau Kenya. Acesta este un insecticid care
controleaza toti daunatorii plantelor, cu exceptia unor acari
si a unor molii.
Rotenonul – este un extract din radacinile de Derris din Asia de
Est. Este utilizat impotriva oricaror inseste; nu are efect
asupra furnicilor, moliilor si acarilor.
Quassia – este utilizata impotriva puricilor in special impotriva
puricilor de pe soia si a viespiilor.
Margusa – avand ca substanta activa extractul din semintele,
fructele si frunzele de Azadirachta indica, care creste in
India – este de obicei folosita impotriva larvelor de gandaci,

10. impotriva omizilor, moliilor, lacustelor si diferitelor tipuri
de purici.
Portocala salbatica – are un efec semnificativ impotriva mustei
morcovului
Novodor – o substanta preparata pe baza de Bacillus
thuringiensis var. Tenebrionis – este utilizat impotriva
gancacului de Colorado
Dipel - o substanta preparata pe baza Bacillus thuringiensis var.
Kurstaki – utilizata impotriva daunatorilor din familia
fluturelui alb, care includ albita rapitei, fluturele ridichiei,
etc.
Pandorra – impotriva bacteriilor care traiesc pe castraveti si
alte plante din familia cucurbitaceelor.
Kocide 101; Cuprofix; Cupromag – pentru combaterea petelor
de pe frunze cauzate de Alternaria la rosii, vinete si cartofi.