În toamna caldă, legumicultorii pregătesc amestecurile de pământ pentru răsaduri, asigurându-se că acestea îndeplinesc condiții esențiale precum afanarea și capacitatea de retenție a apei. Se folosesc diverse materiale, inclusiv mranită, turba și composturi, fiecare având caracteristici specifice ce influențează calitatea răsadurilor. Pregătirea amestecurilor se desfășoară manual sau mecanizat, iar substratul final trebuie dezinfectat și depozitat corespunzător.

1. Cand si cum pregatim pamantul pentru rasadnite
In zilele de toamna mai calduroase, lipsite de precipitatii, legumicultorii incep sa pregateasca amestecurile de pamant
pentru obtinerea rasadurilor necesare viitoarelor culturi de legume.
Pregatirea amestecurilor de pamanturi este o veriga tehnologica absolut necesara pentru speciile legumicole la care
infiintarea culturilor se face nemijlocit prin rasad.
In scopul obtinerii unui rasad de calitate buna, amestecul nutritiv trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- sa prezinte un grad optim de afanare si permeabilitate;
- sa aiba capacitate foarte buna de retinere a apei;
- sa se caracterizeze printr-un continut ridicat de elemente minerale usor asimilabile;
- sa fie lipsit de agenti de boli si de daunatori care produc pagube culturilor legumicole;
- sa posede un pH adecvat cerintelor speciilor la care se foloseste;
- sa aiba culoare inchisa pentru a capta radiatia calorica etc.
Pentru a obtine un amestec nutritiv cu insusirile prezentate anterior, se folosesc diverse materiale, atat de natura organica,
cat si de natura anorganica. La pregatirea amestecului nutritiv se folosesc: mranita, turba, pamantul de telina, pamantul
de gradina, iar in proportie mai mica composturile (menajer, de resturi vegetale etc.), pamantul de frunze si pamantul de
rumegus.
Mranita
Este un gunoi de grajd foarte bine descompus pana la stadiul de pamant, care se poate obtine in 1 - 2 ani. Prezinta o serie
de insusiri, si anume: continut foarte ridicat de substante nutritive usor asimilabile de catre plante, pH alcalin, culoare
neagra (care favorizeaza captarea caldurii de la soare), este afanata si permeabila.
Mranita prezinta dezavantajul ca are in continutul sau germeni de boli si daunatori, precum si seminte de buruieni. Pentru
aceasta se impune in mod obligatoriu dezinfectia pe cale termica sau chimica, fie a mranitei, fie a amestecurilor nutritive in
compozitia caror se gaseste mranita.
Turba
Spre deosebire de mranita, prezinta marele avantaj ca se poate folosi imediat, nefiind necesara fermentarea si
descompunerea acesteia. Este un material organic care se formeaza in conditii naturale, in asa-numitele turbarii. Se
cunosc doua feluri de turba:
-turba neagra
(se formeaza in zonele joase), are aspect prafos, datorita gradului avansat de descompunere, culoare neagra, o mare
capacitate de retinere a apei (de 7 - 8 ori volumul sau), mai saraca in elemente minerale, comparativ cu mranita, pH slab
acid, afanata si permeabila;
- turba rosie
(se formeaza in zonele inalte), are aspect fibros, datorita faptului ca nu este foarte bine descompusa, culoarea este mai
deschisa (roscata), capacitate foarte mare de retinere a apei (de 10 - 15 ori volumul sau), are pH acid si de aceea se
foloseste mai putin in legumicultura, iar cand se foloseste se trateaza cu praf de var 2 - 3 kg/m³ pentru neutralizarea
aciditatii.
Este libera de boli si daunatori si relativ saraca in elemente nutritive.
Pamantul de telina
Se obtine de pe terenuri intelenite cu graminee si leguminoase perene.
Se recolteaza brazde pe o adancime de 20 cm, care apoi se asaza in platforme de descompunere, obtinand in 6 - 8 luni un
pamant de telina bun pentru pregatirea amestecurilor.
Are culoare cenusie-maronie, este foarte bine structurat, are continut ridicat in elemente minerale, in special azot (dar
acesta depinde foarte mult de flora existenta pe terenul de unde s-au recoltat brazdele), are pH alcalin.
Pamantul de gradina
Se poate folosi ca inlocuitor al pamantului de telina si spre deosebire de pamantul de telina se foloseste imediat dupa
recoltarea stratului de pamant de la suprafata solului. Poseda aceleasi insusiri ca si pamantul de telina.
Composturile

2. Se folosesc mai putin la pregatirea amestecurilor nutritive si pot sa inlocuiasca mranita. Se obtin prin compostarea
diferitelor resturi vegetale sau resturi menajere din gospodariile populatiei, timp de 3 - 4 ani.
Prezinta culoare inchisa, continut ridicat in elemente nutritive, insa o atentie deosebita trebuie acordata pH-ului si
continutului variat in germeni patogeni, pentru care se recomanda in mod absolut obligatoriu dezinfectia inainte de
folosire.
Pamantul de frunze
Se obtine din compostarea frunzelor arborilor care toamna in mod obisnuit cad.
Se strang in platforme sau in santuri, se rascolesc de mai multe ori, cu care ocazie se face si udarea cu must de gunoi de
grajd si in circa 2 ani de zile se obtine un pamant bun.
Are culoare inchisa, sarac in elemente nutritive, afanat si permeabil si cu pH variabil, in functie de speciile de arbori de la
care provine, de aceea trebuie folosit cu multa atentie.
Dintre materialele anorganice folosite la pregatirea amestecurilor, cel mai cunoscut este nisipul, folosit in scopul asigurarii
unui grad de afanare si permeabilitate corespunzator amestecului nutritiv, evitand compactizarea acestuia.
Cel mai bun nisip este cel de rau, spalat de ape, deoarece nu contine oxizi, care ar putea fi toxici pentru plante, si practic
nu lipseste la pregatirea amestecurilor.
Pregatirea amestecurilor nutritive
Se face manual pentru cantitati mici si mecanizat pentru cantitati mai mari.
Pregatirea manuala se face pe platforme betonate sau pe suprafete plane, bine curatate.
Mai intai, se stabileste reteta de amestec, in functie de scopul urmarit si unitatea de volum (lopata, galeata, roaba).
In mod obligatoriu componentele se cern inainte de folosire cu ajutorul unor plase de sarma cu ochiuri mici asezate oblic,
dupa care componentele se masoara in unitati de volum si se asaza in straturi alternative intr-o gramada conica.
Tot acum, daca este cazul, se administreaza ingrasamintele chimice in scopul sporirii fertilitatii acestuia. Amestecarea se
face prin lopatarea materialelor, incepand de la baza gramezii, cladind astfel doua gramezi mai mici. Concomitent se
amesteca la fiecare gramada cu grebla.
In final, se reface gramada initiala in care sa nu poata sa fie ales nici un component, deci sa fie o masa foarte bine
omogenizata.
Substratul astfel pregatit se dezinfecteaza pe cale chimica (ex. formalina 3%) sau cu aburi. Se depoziteaza in magazii,
soproane, alte spatii acoperite, unde sa fie ferit de umezeala.
Ca timp, pregatirea amestecurilor este bine sa se faca din toamna, in zile insorite, cand umiditatea materialelor nu
depaseste 40%.
Cu 3 - 4 zile inainte de utilizare, amestecul pentru rasaduri se aduce in spatii inchise pentru a se incalzi.