În toamna caldă, legumicultorii preparează amestecurile de pământ pentru răsaduri, esențiale pentru culturile legumicole. Amestecul nutritiv trebuie să aibă un grad optim de afanare, capacitate de retenție a apei, conținut mineral adecvat și să fie lipsit de agenți patogeni. Diverse materiale, atât organice cât și anorganice, sunt utilizate în această pregătire, inclusiv mranită, turbă, composturi și nisip.

1. In zilele de toamna mai calduroase, lipsite de precipitatii, legumicultorii incep sa
pregateasca amestecurile de pamant pentru obtinerea rasadurilor necesare viitoarelor
culturi de legume. Pregatirea amestecurilor de pamanturi este o veriga tehnologica absolut
necesara pentru speciile legumicole la care infiintarea culturilor se face nemijlocit prin rasad.
In scopul obtinerii unui rasad de calitate buna, amestecul nutritiv trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii:
-sa prezinte un grad optim de afanare si permeabilitate;
- sa aiba capacitate foarte buna de retinere a apei;
- sa se caracterizeze printr-un continut ridicat de elemente minerale usor asimilabile;
- sa fie lipsit de agenti de boli si de daunatori care produc pagube culturilor legumicole;
- sa posede un pH adecvat cerintelor speciilor la care se foloseste;
- sa aiba culoare inchisa pentru a capta radiatia calorica etc.
Pentru a obtine un amestec nutritiv cu insusirile prezentate mai sus, se folosesc diverse
materiale, atat de natura organica, cat si de natura anorganica.
La pregatirea amestecului nutritiv se folosesc: mranita, turba, pamantul de telina, pamantul
de gradina, iar in proportie mai mica composturile (menajer, de resturi vegetale etc.),
pamantul de frunze si pamantul de rumegus.
Mranita.
Este un gunoi de grajd foarte bine descompus pana la stadiul de pamant, care se poate
obtine in 1 - 2 ani.
Prezinta o serie de insusiri, si anume: continut foarte ridicat de substante nutritive usor
asimilabile de catre plante, pH alcalin, culoare neagra (care favorizeaza captarea caldurii de
la soare), este afanata si permeabila.
Mranita prezinta dezavantajul ca are in continutul sau germeni de boli si daunatori, precum
si seminte de buruieni.
Pentru aceasta se impune in mod obligatoriu dezinfectia pe cale termica sau chimica, fie a
mranitei, fie a amestecurilor nutritive in compozitia caror se gaseste mranita.
Turba.
Spre deosebire de mranita, prezinta marele avantaj ca se poate folosi imediat, nefiind
necesara fermentarea si descompunerea acesteia.
Este un material organic care se formeaza in conditii naturale, in asa-numitele turbarii. Se
cunosc doua feluri de turba:
-turba neagra
(se formeaza in zonele joase), are aspect prafos, datorita gradului avansat de
descompunere, culoare neagra, o mare capacitate de retinere a apei (de 7 - 8 ori volumul
sau), mai saraca in elemente minerale, comparativ cu mranita, pH slab acid, afanata si
permeabila;
- turba rosie
(se formeaza in zonele inalte), are aspect fibros, datorita faptului ca nu este foarte bine
descompusa, culoarea este mai deschisa (roscata), capacitate foarte mare de retinere a apei
(de 10 - 15 ori volumul sau), are pH acid si de aceea se foloseste mai putin in
legumicultura, iar cand se foloseste se trateaza cu praf de var 2 - 3 kg/m³ pentru
neutralizarea aciditatii.

2. Este libera de boli si daunatori si relativ saraca in elemente nutritive.
Pamantul de telina.
Se obtine de pe terenuri intelenite cu graminee si leguminoase perene.
Se recolteaza brazde pe o adancime de 20 cm, care apoi se asaza in platforme de
descompunere, obtinand in 6 - 8 luni un pamant de telina bun pentru pregatirea
amestecurilor.
Are culoare cenusie-maronie, este foarte bine structurat, are continut ridicat in elemente
minerale, in special azot (dar acesta depinde foarte mult de flora existenta pe terenul de
unde s-au recoltat brazdele), are pH alcalin.
Pamantul de gradina.
Se poate folosi ca inlocuitor al pamantului de telina si spre deosebire de pamantul de telina
se foloseste imediat dupa recoltarea stratului de pamant de la suprafata solului. Poseda
aceleasi insusiri ca si pamantul de telina.
Composturile.
Se folosesc mai putin la pregatirea amestecurilor nutritive si pot sa inlocuiasca mranita. Se
obtin prin compostarea diferitelor resturi vegetale sau resturi menajere din gospodariile
populatiei, timp de 3 - 4 ani.
Prezinta culoare inchisa, continut ridicat in elemente nutritive, insa o atentie deosebita
trebuie acordata pH-ului si continutului variat in germeni patogeni, pentru care se
recomanda in mod absolut obligatoriu dezinfectia inainte de folosire.
Pamantul de frunze.
Se obtine din compostarea frunzelor arborilor care toamna in mod obisnuit cad.
Se strang in platforme sau in santuri, se rascolesc de mai multe ori, cu care ocazie se face si
udarea cu must de gunoi de grajd si in circa 2 ani de zile se obtine un pamant bun.
Are culoare inchisa, sarac in elemente nutritive, afanat si permeabil si cu pH variabil, in
functie de speciile de arbori de la care provine, de aceea trebuie folosit cu multa atentie.
Dintre materialele anorganice folosite la pregatirea amestecurilor, cel mai cunoscut este
nisipul, folosit in scopul asigurarii unui grad de afanare si permeabilitate corespunzator
amestecului nutritiv, evitand compactizarea acestuia.
Cel mai bun nisip este cel de rau, spalat de ape, deoarece nu contine oxizi, care ar putea fi
toxici pentru plante, si practic nu lipseste la pregatirea amestecurilor.
Pregatirea amestecurilor nutritive.
Se face manual pentru cantitati mici si mecanizat pentru cantitati mai mari.
Pregatirea manuala se face pe platforme betonate sau pe suprafete plane, bine curatate.
Mai intai, se stabileste reteta de amestec, in functie de scopul urmarit si unitatea de volum
(lopata, galeata, roaba).
In mod obligatoriu componentele se cern inainte de folosire cu ajutorul unor plase de sarma
cu ochiuri mici asezate oblic, dupa care componentele se masoara in unitati de volum si se
asaza in straturi alternative intr-o gramada conica.
Tot acum, daca este cazul, se administreaza ingrasamintele chimice in scopul sporirii
fertilitatii acestuia.
Amestecarea se face prin lopatarea materialelor, incepand de la baza gramezii, cladind
astfel doua gramezi mai mici. Concomitent se amesteca la fiecare gramada cu grebla.
In final, se reface gramada initiala in care sa nu poata sa fie ales nici un component, deci sa
fie o masa foarte bine omogenizata.
Substratul astfel pregatit se dezinfecteaza pe cale chimica (ex. formalina 3%) sau cu aburi.

3. Se depoziteaza in magazii, soproane, alte spatii acoperite, unde sa fie ferit de umezeala.
Ca timp, pregatirea amestecurilor este bine sa se faca din toamna, in zile insorite, cand
umiditatea materialelor nu depaseste 40%.
Cu 3 - 4 zile inainte de utilizare, amestecul se aduce in spatii inchise pentru a se incalzi.