Parcul Național Retezat, înființat în 1935, este o arie protejată de interes național și internațional, recunoscută ca rezervă a biosferei din 1979. Acesta se află în Carpații Meridionali, are o suprafață de 54,400 ha și include diverse forme de relief, 82 de lacuri glaciare și o bogată biodiversitate cu peste 1,200 de specii de plante și numeroase specii de animale. Parcul este administrat independent din 1999 și aspiră să devină parte din rețeaua ecologică europeană Natura 2000 pentru conservarea habitatelor naturale.

1. Parcul Naţional Retezat Elevi: Abrudean David Bakó Gábor Prof.: Dorina Cadiş Clasa a X-a A Liceul Teologic Baptist Emanuel Cluj-Napoca 2008-2009

2. Structură Scurt istoric Poziţie Geografică Limite Relief Climă Vegetaţia Fauna Bibliografie

3. Parcul Naţional Retezat s-a înfiinţat în anul 1935 la iniţiativa profesorului Alexandru Borza, fondatorul Grădiii Botanice din Cluj-Napoca. În prezent parcul are statut de arie naturală protejată de interes naţional şi internaţional, fiind recunoscut ca Rezervaţie a Biosferei din anul 1979. PARCUL NA Ţ IONAL RETEZAT REZERVA Ţ IE A BIOSFEREI

4. Poziţia geografică Situat î n Carpaţii Meridionali (Judeţul Hunedoara), în partea de V a acestei grupe. Consideraţi cei mai înalţi şi cei mai stâncoşi dintre şirul munţilor dintre Jiu şi Dunăre.

5. Limite Munţii Retezat au următoarele limite: în N: Depresiunea Haţeg în V: Râul Mare în E şi S: Depresiunea Petroşani

6. Relief Parcul Naţional Retezat are o suprafaţă de 54400 ha şi o altitudine cuprinsă între 800 şi 2509 m (vârful Peleaga). Parcul Naţional Retezat are aproximativ 40 de vârfuri ce trec de 2200 m în medie depăşind 2350 m. În Parcul Naţional Retezat se află 82 de lacuri glaciare dintre care Bucura (2041 m altitudine), cel mai mare din ţară, cu o suprafaţă de 11 ha şi o adâncime de până la 16 m, precum şi Tăul Negru (2014 m altitudine), cu o suprafaţă de 7,5 ha, cel mai adânc din Carpaţi (25,5 m). Râuri: Râul Mare 85 km, Lăpuşnicul Mare 21 km, Râuşorul 16 km, Nucşoara 20 km.

7. Lacul Galeşul Vârful Retezat

8. Cel mai întins lac glaciar din România Lacul Bucura (11 ha), Vârful Bucura Lacul Bucura

9. Cel mai adânc lac din România Lacul Zănoaga (29 m) Lacul Zănoaga

10. Lacul Tăul Ţapului Lacul Viorica

11. Clima Climă de munte aspră şi umedă. Temperatura medie anuală este de -2 o C pe crestele ce depăşesc 2000 m. Precipitaţiile sunt bogate şi se manifestă atât sub formă de ploaie cât şi sub formă de ninsoare iarna. Precipitaţiile medii anuale sunt de peste 1400 mm anual. Aici bate un vânt dominant Munţilor Retezat, resimţit în partea de vest. În luna februarie vânturile au puterea cea mai mare iar în august au intensitate mică.

12. Vegetaţia Retezatul este renumit prin diversitatea floristică, adăpostind peste 1100 specii de plante superioare din cele peste 3450 cunoscute în Romania; este unul din motivele pentru care a fost declarat Parc Naţional. La acestea se adaugă un număr aproximativ egal de specii inferioare. În parc sunt 1200 de specii vegetale. La poale se întind păduri de fag, carpen şi mesteacăn; în văi creşte arinul negru. Mojdreanul şi teiul pot fi găsite pe Valea Râului Mare. La peste 1000 m găsim molid, scorus, arţar, mesteacăn, mai întâi treptat în pădurile de amestec, apoi răşinoasele formează un etaj propriu-zis până la 1800 – 1900m. În vegetaţia subalpină se mai remarcă alături de iuniperete şi jnepenisuri, smirdarul. În zonele calcaroase se remarcă argintica, orhideele – păpucul doamnei, sângele voinicului, crinul, vulturica (34 de specii).

14. Fauna Parcul Naţional Retezat adăposteşte o faună deosebit de bogată. Nevertebratele sunt reprezentate prin mii de specii. Bogăţia şi raritatea fluturilor de aici i-a făcut pe specialiştii europeni să declare Lunca Berhinei din Parcul Naţional Retezat "Zona de Importanţă Lepidopterologica Europeană". Vertebratele au în Retezat reprezentanţi din toate clasele întâlnite în România. În apele numeroase de aici înoata 11 specii de peşti şi o specie de chiscar. În anii '60-'70 ai secolului trecut, au fost introduşi în câteva lacuri din Parcul Naţional Retezat păstrăvii de lac, Salmo trutta lacustris, subspecie neindigena, adusă din Alpi. Amfibienii sunt reprezentaţi prin 11 specii, mai mult de jumătate din numărul de specii de amfibieni întâlnit în România. Broaştele, salamandrele şi tritonii întâlniţi aici în număr mare arată că poluarea nu are nimic în comun cu Retezatul. Fauna este reprezentată de cerb, căprioară, capra neagră, marmota, mistreţul, ursul, jderul, pisica salbatică, cocoşul de munte, ierunca, vulturul sur, acvila de munte.

16. Începând din anul 1999, Parcul Naţional Retezat are administraţie proprie; din luna septembrie 2004 Parcul Naţional Retezat a devenit membru al fundaţiei PAN Parks, iar din anul 2007 este protejat ca propunere de sit pentru reţeaua ecologică europeană Natura 2000, în vederea conservării habitatelor naturale şi a speciilor de plante şi animale sălbatice de interes comunitar. Parcul Naţional Retezat candidează pentru nominalizarea printe cele 7 noi minuni ale naturii.

17. Bibliografie N.Popescu, Munţii Retezat, ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1982 I. Emilian, Munţii Retezat, ghid turistic, ed. Pentru Turism, Bucureşti 1974. http://www.cronicarii.com/ghidurituristice/afiseaza.cfm?idghid=100021&ghid=Muntii%20si%20Parcul%20National%20Retezat http://referat.clopotel.ro/Rezervatia_Retezat-9378.html http://www.formula-as.ro/2008/812/ecologie-14/parcul-national-retezat-9391 www.wikipedia.org

18. End of slide show, click to exit.

19. End of slide show, click to exit.

20. End of slide show, click to exit.