Revista CDIhcc nr.8/2017

CDIhcc Nr.8/2017 ISSN 2457-7901 ISSN-L 2068-9365
CDIhcc
Revista Centrului de Documentare i Informare alș
Colegiului Na ional „Horea, Clo ca i Cri an” Alba Iuliaț ș ș ș
ISSN 2457-7901
ISSN-L 2068-9365
Culegere, tehnoredactare i graficăș
Bibl. Lucre ia Bîrzț
Mul umim colaboratorilor fideli ai CDI:ț
Prof. Busuioc Carmen
Prof. Cetean Daniela
Prof. Cri an Alinaș
Prof. Gligor Liliana
Prof. Elvireanu Sonia
Prof. Lodoabă Liviu
Prof. Moldovan Dumitru
Prof. Mure an Codru aș ț
Prof. Ple a Deliaș
Prof. Secară Alina
Prof. Rusu Sofica
Prof. Suciu Gabriela
2

CUPRINS
Organizarea şi funcţionarea CDI în anul şcolar 2016-2017 6
CERCETĂRI 9
Tradi ii i obiceiuri române ti de primăvarăț ș ș 9
Personalită ile de azi ale jude ului Albaț ț 18
PROIECTE CULTURALE I EDUCA IONALEȘ Ț 28
O carte pentru CDI, edi ia a VI-aț 28
Să gândim pozitiv 30
La „Hanul Ancu ei”ț – elevii spun pove tiș 32
Gânduri pentru Eminescu 34
Ce-mi recomanzi să citesc? 36
Educa ia asumată vs. educa ia prohibităț ț 38
Personalită i la CDIț 40
O scrisoare puzzle de Dragobete 42
Campionat de memorat, edi ia a III-aț 44
Lansare de carte Umbrele curcubeului”- Sonia Elvireanu 46
Primii mei pa i în limba japonezăș 51
Întâlnire cu scriitorul, traducătorul i orientalistul Christian Tămaș ș 53
Te invit să gânde ti pozitivș 55
Voluntar la CDI în vacan a de varăț 57
Atelier de limba japoneză în vacan a de varăț 59
MATERIALE REALIZATE DE ELEVI ÎN CADRUL PROIECTELOR 61
Să gândim pozitiv 61
Daher Nicolas-George, clasa a X-a B 61
Bozdog Raluca, clasa a X-a B 61
Cozuc Paula, clasa a X-a B 62
Ciobu Ioana, clasa a X-a B 63
Moru ca Daria, clasa X-a Bș 63
Corlaci Robert-Claudiu, clasa a X-a B 64
Fazaca Denisa, clasa a X-a Bș 64
Lazea Drago -Bogdan, clasa a X-a Bș 65
Fâciu Mircea Alexandru, clasa a X-a B 65
Gherasin Adrienne, clasa a X-a B 66
Hăbuc Raluca Ioana, clasa a X-a B 66
Ispas Adelina, clasa a X-a B 67
Mihe Maria, clasa a X-a Bț 67
Arge an Cristina, clasa a X-a Bș 68
Bîrlu iu Claudiu, clasa a X-a Bț 68
Ursale Ioana Maria, clasa a X-a Bș 69
Ispas Oana Iulia, Arion Ioana Alexandra, clasa a X-a G 70
Budulă Iulia, clasa a X-a G 70
Cuptor Larisa, clasa a X-a G 71
David Daniela, clasa a X-a G 72
Sima Maria, Contor Cosmin, Danciu Alin, clasa a X-a G 73
Mateiu Daiana, clasa a X-a G 74
Moldovan Naomi, clasa a X-a G 74
Macarie Oana, clasa a X-a G 75
Coroiu Mădălina, clasa a X-a G 75
Petecu ă Teodora, clasa a X-a Gț 76
3

Stan Mădălina, clasa a X-a G 76
Morar Miriam, clasa a X-a G 77
Iva cu Adina, clasa a X-a Gș 77
Volonciu Diana, clasa a X-a G 78
Petric Andrada Denisa, clasa a X-a G 78
Pa ca Denisa, clasa a X-a Gș 79
Bădău Elena Nicoleta, clasa a X-a A 79
Florea Denisa, clasa a X-a A 80
Paniti Eva, clasa a X-a A 80
Aioneasă Andreea, clasa a X-a A 81
Per a Andreea, clasa a X-a Aț 81
Ignat Maria, clasa a X-a A 82
Dobra Beatrice, clasa a X-a A 82
Orza Andreea, clasa a X-a A 83
Oltean Aida, clasa a X-a A 83
Larivanov Raul, clasa a X-a A 84
Cârna Vlad, clasa a X-a Cț 84
ârlea Maria, clasa a X-a CȚ 85
Pop Larisa Ioana, clasa a X-a C 85
Ungureanu Mihai, clasa a X-a C 86
Klampfl Jacqueline, clasa a X-a C 86
Rusan Ioana Mădălina, clasa a X-a C 87
Boldea Carina, clasa a X-a C 87
Com a Denisa, clasa a X-a Cș 88
Ghemes Silvana, clasa a X-a C 88
Savu Mihaela, clasa a X-a C 89
Ha egan Robert, clasa a X-a Cț 89
Opri a Cătălin, clasa a X-a Cț 90
Muntean Ioana Marina, clasa a X-a C 90
Romcea Andreea, clasa a X-a C 91
Voina Maria Larisa, clasa a X-a C 91
Sima Mihaela, clasa a X-a C 92
Suciu Alin, clasa a X-a C 92
Leba Gabriel, clasa a X-a D 93
Tru a Maria, clasa a X-a Dț 93
Mihacea Maria, clasa a X-a D 94
Moldovan Andreea, clasa a X-a D 95
Bara Raluca, clasa a X-a D 96
Coroian Mădălina, clasa a X-a D 96
David Sorina, clasa a X-a D 97
Colcer Adriana, clasa a X-a D 97
Boroghină Ioan, Ciubean Răzvan, Man Violeta, Moga Vlad,
Moldovan Amalia, clasa a X-a D
98
Galea Ioana Roxana, clasa a X-a E 100
Avram Daria, clasa a X-a E 100
Irimescu Teodora Iamina, clasa a X-a E 101
Broscă an Antonia, clasa a X-a Eț 101
Deac Ana Denisa, clasa a X-a E 102
Danciu Ioana, clasa a X-a E 102
Novak Edit Orsolya, clasa a X-a E 103
Bogdan Mălina, Butuza Flavia, Mărginean Miruna, clasa a X-a E 103
Hada Estera, clasa a X-a F 104
Ce îmi recomanzi să citesc? 105
Oltean Anamaria, clasa a IX-a D 105
4

Vlasa Andrei Eugen, clasa a IX-a D 106
Beleiu Antonia, clasa a IX-a D 107
Clamba Ciprian Beniamin, clasa a IX-a D 108
Simon Emilia, clasa a IX-a D 109
Groza Daniela, clasa a IX-a D 110
Ha egan Teodora, clasa a IX-a Dț 111
Oarga Isabel Alexandra, clasa a IX-a D 112
Oră an Miruna, clasa a IX-a Dș 113
Olteanu Natalia, clasa a IX-a D 114
Ghiu an Norina, clasa a IX-a Dș 115
Cioran Paula, clasa a IX-a D 116
Chindri Roxana, clasa a IX-a Dș 117
Ha egan Sorana, clasa a IX-a Dț 118
Ghiura Andreea, clasa a IX-a G 119
Băra Bianca Elena, clasa a IX-a G 120
Hiri cău Cosmin Andrei, clasa a IX-a Gș 121
Marinescu Anamaria, clasa a IX-a G 122
Cirlea Daria, clasa a IX-a G 123
Bor an David Andrei, clasa a IX-a Gș 124
Bompa Diana, clasa a IX-a G 125
Jurca Iulia, clasa a IX-a G 126
Muntean Luiza, clasa a IX-a G 127
Pintea Mălina, clasa a IX-a G 128
Puiu Robert, clasa a IX-a G 129
Chiorean Rare , clasa a IX-a Gș 130
Lup an Romina, clasa a IX-a Gș 131
oaita Curetean Andreea, clasa a IX-a GȘ 132
Fuga tefan, clasa a IX-a GȘ 133
Vânt Iulia Corina, clasa a IX-a G 134
Vlad Dariana, clasa a IX-a G 135
Te invit să gânde ti pozitivș 136
Bara Raluca, clasa a X-a D 136
Cetină Diana, clasa a X-a D 137
Ciffo Roberta, clasa a X-a D 138
Coroian Mădălina, clasa a X-a D 139
David Sorina Cosmina, clasa a X-a D 140
Covaciu Irina, clasa a X-a D 141
Leba Gabriel, clasa a X-a D 142
Tat Mădălina, clasa a X-a D 143
Mihacea Maria, clasa a X-a D 144
Moldovan Andreea, clasa a X-a D 145
Nandrea Ioana, clasa a X- a D 146
Ni ă Larisa Cristiana, clasa a X-a Dț 147
Popa Oana Maria, clasa a X-a D 148
Rânghe Denisa Maria, clasa a X-a Dț 149
Sicoe Isabela Carina, clasa a X-a D 150
Tru ă Andreea Maria, clasa a X-a Dț 151
Lea Tudor, clasa a X-a Dș 152
Petecu ă Teodora, clasa a X-a Gț 153
Ha egan Bianca, clasa a XI-a Eț 154
Filipescu Ana-Maria, clasa a XI-a E 157
Dancu Adriana, clasa a XI-a E 160
Mihacea Mihaela, clasa a XI-a E 163
5

Organizarea şi funcţionarea CDI în anul şcolar 2016-2017
Lucreţia Bîrz
În anul şcolar 2016-2017, CDI a avut la dispoziţie un buget de 3115,53 lei. Pentru achiziţia
de cărţi s-au cheltuit 2598,53 lei, iar pentru achiziţia de periodice (abonamente la ziarul „Unirea‟
iș revistele „Biblioteca i „‟ ș Psyologia”) s-au cheltuit 455 lei. Tot în acest an şcolar, CDI a primit
sub formă de donaţie, cărţi în valoare de 62 lei. (a se vedea tabelul 1)
Tab. nr. 1. Bugetul CDI în anul colar 2016-2017ș
CĂRŢI Abonamente
periodice 2017
BUGETUL DE
STAT
DONAŢII
455 leiI 2598,53 lei 5 lei
II - 57 lei
T 2598,53 lei 62 lei
În perioada 1.09.2016-31.08.2017, CDI i-a îmbogăţit fondul documentar cu 130ș
documente, în valoare de 2660,43 lei. (a se vedea tabelul 2)
Tab. nr. 2. Evoluţia fondului documentar în perioada 1.09.2016 - 31.08.2017: intrări
Totalul
documentelor
intrate în C.D.I.
Inventariate Repartizarea după conţinut
Cantitatea Valoarea
(lei)
de la
numărul
la
numărul
Filozofie, ştiinţe
social-politice şi
economice,
istorie;
CZU: 1/3,
902/904,908,
93/99
Ştiinţe
exacte,
tehnică,
geografie;
CZU:5/6,
91
Lingvistică,f
ilologie şi
literatură;
CZU: 8
Generalităţi
, artă, sport,
biografii;
CZU: 0, 7,
929
I 89 2603,53 39615 39703 45 11 29 4
II 41 57,00 39704 39744 6 10 24 1
T 130 2660,53 39615 39744 51 21 53 5
La CDI pot fi consultate următoarele periodice româneşti: Unirea (2015-2017), România
literară (2007), Muzica (2005), Tribuna învăţământului (2007-2008), Magazin istoric (2007-
2009), Gazeta de informatică, Evrica, Universul şcolii, Dacoromânia (2008-2017), Arborele
lumii (2005), Descoperă (2008), National Geographic (2007-2008, 2010-2012), Gazeta
matematică (2006, 2016), PC Word (2008), Ce se întâmplă doctore (2013-2015), Geo (2008-
2009), Psihologia azi (2007-2008), Cariere (2008-2009), Ioana (2010), Felicia (2011),
Biblioteca (2011-2012), Capital (2016), Psyologia (2016-2017), dar şi o serie de periodice
primite în cadrul proiectului bilingv: Ça m’intéresse, Geo, Le français dans le monde,
6

L’Express, L’ecol numérique, Le monde dosiers & documents, Les dossiers de l actualité,ʼ
Phosphore, Regard, Science et vie junior.
Aşa cum se poate observa în tabelul 3, la sfârşitul semestrului I erau înscrişi la CDI 850 de
utilizatori, dintre care 795 elevi, 48 cadre didactice, iar 7 erau alţi angajaţi ai colegiului. Dintre
cele 850 de persoane înscrise la CDI, 384 au împrumutat cărţi la domiciliu pe parcursul
semestrului I. (a se vedea tabelele 3 i 4)ș
Tab. nr. 3. Situaţia utilizatorilor în perioada 01.09.2016 – 31.08.2017
La data de Număr total
de utilizatori D i n c a r e:
Elevi Cadre didactice Alte categorii
15.02.2017 850 795 48 7
31.08.2017 852 797 48 7
Tab. nr. 4. Situaţia utilizatorilor activi în perioada 01.09.2016 – 31.08.2017
La data
de
Număr
total de
utilizatori
activi
D i n c a r e:
Elevi Cadre
didactice
Alte
categorii
15.02.2017 384 din care IX X XI XII 35 3
74 118 71 83
31.08.2017 305 75 94 45 50 37 4
Numărul total de documente monografice împrumutate sau solicitate la sala de lectură a
fost de 5604 în primul semestru şi de 3813 în al doilea semestru. În ceea ce priveşte repartiţia pe
domenii a solicitărilor/împrumuturilor, situaţia stă în felul următor: au fost solicitate/
împrumutate, în anul şcolar 2016-2017, 6829 de cărţi de limbă, lingvistică şi literatură, 1015 de
cărţi de ştiinţe exacte, tehnică şi geografie, 1422 cărţi de filosofie, istorie, ştiinţe social-politice şi
economice şi 151 cărţi de generalităţi, artă, sport şi biografii. Pe lângă documentele monografice,
utilizatorii au solicitat şi alte categorii de documente: 1308 de documente periodice, 231 de
manuale, 729 de dosare tematice i 125 de documente audio-video. (a se vedea figura 1 iș ș
tabelele 5 i 6).ș
Fig. nr. 1. Numărul total de documente monografice
împrumutate/solicitate
7

Tab. nr. 5. Repartizarea împrumuturilor/solicitărilor de documente monografice
pe domenii, conform CZU:
Filozofie, ştiinţe
social-politice şi
economice, istorie;
CZU: 1/3,
902/904,908, 93/99
Ştiinţe exacte,
tehnică,
geografie;
CZU:5/6, 91
Lingvistică, filologie şi
literatură; CZU: 8
Generalităţi, artă,
sport, biografii;
CZU: 0, 7, 929
I 842 502 4151 109
II 580 513 2678 42
T 1422 1015 6829 151
Tab. nr. 6. Alte categorii de documente solicitate de către utilizatori
Periodice Documente
audiovizuale
Dosare Hărţi Manuale
I 721 65 45 5 82
II 587 60 684 4 149
T 1308 125 729 9 231
În anul şcolar 2016-2017, la CDI s-au desfăşurat 682 de ore şi au fost organizate 7 şedinţe
de prezentare a spaţiului şi resurselor CDI pentru clasele a IX-a.
8

CERCETĂRI
„Tradi ii i obiceiuri române ti de primăvară”ț ș ș
Studiu de caz la nivelul jude ului Albaț
Analiza datelor: bibl. Lucre ia Bîrzț
Culegerea datelor s-a realizat cu
ajutorul elevilor clasei a XI-a E
i a domnului profesor Dumitru Moldovan.ș
Pentru a identifica opinia locuitorilor jude ului Alba despre tradi iile i obiceiurileț ț ș
române ti de primăvară, am realizat un studiu la nivelul jude ului.ș ț
Cercetarea s-a desfă urat în perioada februarie-martie 2017 i a cuprins următoareleș ș
obiective:
- Identificarea tradi iilor/obiceiurilor române ti de primăvară cunoscute i practicate deț ș ș
către locuitorii jude ului Alba;ț
- Identificarea importan ei acordate păstrării i practicării tradi iilor române ti deț ș ț ș
primăvară de către locuitorii jude ului Alba;ț
- Cunoa terea tradi iilor/obiceiurilor române ti de primăvară preferate de către locuitoriiș ț ș
jude ului;ț
- Identificarea motivelor pentru care sunt apreciate obiceiurile române ti de primăvară;ș
- Identificarea cunoa terii de către locuitorii jude ului Alba a unor tradi ii/obiceiuri deș ț ț
primăvară specifice altor popoare;
- Cunoa terea opiniei locuitorilor jude ului Alba despre valoarea care ar trebui să fieș ț
acordată tradi iilor i obiceiurilor române ti;ț ș ș
- Identificarea opiniei locuitorilor despre necesitatea unei mai bune promovări a tradi iilorț
i obiceiurilor române ti;ș ș
- Identificarea celor mai bune modalită i de promovare a tradi iilor i obiceiurilorț ț ș
române ti în viziunea locuitorilor jude ului Alba.ș ț
În vedera atingerii obiectivelor propuse am optat pentru metoda anchetei, utilizând ca
instrument de colectare a datelor chestionarul, compus din 13 întrebări.
E antionul nostru a cuprins un număr de 159 de subiec i, locuitori ai jude ului Alba cuș ț ț
vârsta mai mare de 16 ani.
A a cum se poate observa în figura nr.1, 33,3% dintre responden ii no tri se încadrează înș ț ș
categoria de vârstă 16-25 de ani, 43,5% în categoria 26-64 ani, iar 23,2% au vârsta mai mare de
64 de ani.
9

Fig. nr. 1. Categoria de vârstă
În ceea ce prive te genul responden ilor, 42,8% dintre responden ii no tri sunt bărba i, iarș ț ț ș ț
57,2% sunt femei. (a se vedea figura nr. 2)
Fig. nr. 2. Genul responden ilorț
42,8%
57,2%
Masculin Feminin
Dacă avem în vedere mediul de provenienţă al persoanelor chestionate, atunci situaţia stă în
felul următor: 64,2% dintre responden i provin din mediul urban, iar 35,8% din mediul rural (aț
se vedea figura nr. 3)
Fig. nr. 3. Mediul de provenien ăț
10

În ceea ce prive te localitatea de domiciliu a persoanelor chestionate, 62,9% provin dinș
Alba Iulia, 33,3% provin dintr-o altă localitate, iar 3,8% dintre responden i au omis să precizezeț
localitatea de domiciliu. (a se vedea figura nr. 4)
Fig. nr. 4. Localitatea de domiciliu
La întrebarea „În localitatea dvs. de domiciliu se mai practică tradi ii/obiceiuriț
române ti de primăvară?ș ”, 85,5% dintre responden ii no tri au răspuns afirmativ, 10,7% auț ș
răspuns negativ, iar 3,8% au optat pentru varianta „Alt răspuns”. (a se vedea figura nr.5)
Fig. nr. 5. În localitatea ta se mai practică
tradi ii/obiceiuri române ti de primăvară?ț ș
Întreba i dacă în familia lor se mai păstrează tradi ii/obiceiuri române ti de primăvară,ț ț ș
84,9% dintre persoanele chestionate au men ionat că în familia lor încă se păstrează tradi ii iț ț ș
obiceiuri române ti de primăvară, 13,8% au răspuns negativ, în timp ce 1,3% dintre responden iș ț
au optat pentru varianta „Alt răspuns”. (a se vedea figura nr.6)
11

Fig. nr. 6. Păstrarea în familie a tradi iilor/obiceiurilor române tiț ș
Păstrarea i practicarea tradi iilor române ti de primăvară este considerată de 29,6% dintreș ț ș
responden i ca fiind foarte importantă, de 47,8% este considerată a fi importantă, 18,9% o considerăț
pu in importantă, iar 3,7% consideră deloc importantă păstrarea acestora. (a se vedea figura nr. 7)ț
Fig. nr. 7. Importan a păstrării/practicăriiț
tradi iilor române ti de primăvarăț ș
Printre cele mai cunoscute tradi ii i obiceiuri de primăvară române ti se numără:1 Martie,ț ș ș
Sărbătorile Pascale, 8 Martie, Babele, Dragobetele, Floriile, Hodai ele sau alimarii, Lucrărileț
specifice primăverii (cură at, arat, semănat, tăierea nuielelor, a vi ei de vie, afumatul pomilor) iț ț ș
cei 40 de Mucenici.
Alte tradi ii i obiceiuri de primăvară române ti pe care locuitorii jude ului nostru leț ș ș ț
cunosc sunt: Mo ii, Buna Vestire sau Ziua cucului, Caii lui Sân' Toader, Împreunatul oilor,ș
Bolboroasa sau Sângeorz, 1 Mai, 1 Aprilie, Sâmbăta Mor ilor, Pudăre ul i Sărbătoareaț ș ș
Sfin ilor Constantin i Elena. (a se vedea figura nr. 8)ț ș
12

Fig. nr. 8. Ce tradi ii/obiceiuri de primăvară cuno ti?ț ș
Cele mai preferate tradi ii i obiceiuri române ti de primăvară de către locitorii jude uluiț ș ș ț
Alba sunt Sf. Pa ti, 1 Martie, 8 Martie, Dragobetele i Babele. Motivele pentru care suntș ș
apreciate pot fi analizate în tabelul nr.1.
13
Tradi ii/obiceiuriț
de primăvară
1 Martie (113)1 Martie (113)
8 Martie (65)8 Martie (65)
Babele (40)Babele (40)
40 de Mucenici(11)40 de Mucenici(11)
Mo ii (5)șMo ii (5)ș
Dragobetele (38)Dragobetele (38)
Floriile (37)Floriile (37)
1 Mai (3)1 Mai (3)
Sărbătorile
Pascale (74)
Sărbătorile
Pascale (74)
Vopsirea ouălor,
prepararea cozonacilor (63)
Stropitul/udatul (11)
Hodai e/alimari/noapteaț
ro ilor de foc(28)ț
Hodai e/alimari/noapteaț
ro ilor de foc(28)ț
Caii lui
Sân' Toader (3)
Caii lui
Sân' Toader (3)
Sâmbăta mor ilor(2)țSâmbăta mor ilor(2)ț
1 Aprilie (2)1 Aprilie (2)
Bolboroasa/Sângeorz (3)Bolboroasa/Sângeorz (3)
Pudăre ul (2)șPudăre ul (2)ș
Împreunatul oilor (3)Împreunatul oilor (3)
Buna Vestire (4)Buna Vestire (4)
Lucrări de primăvară: cură at, arat,ț
semănat, tăierea nuielelor, a vi ei de vie,ț
afumatul pomilor(14)
Lucrări de primăvară: cură at, arat,ț
semănat, tăierea nuielelor, a vi ei de vie,ț
afumatul pomilor(14)
Sf. Constantin
i Elena (2)ș
Sf. Constantin
i Elena (2)ș

Tab. nr. 1. Motivele pentru care sunt apreciate tradi iile/obiceiurile de primăvarăț
Tradi ia/obiceiul preferatț Motivele pentru care este apreciat
Dragobetele (6) - Deoarece este un simbol al iubirii (5);
- Apropierea oamenilor.
1 Martie (43) - Dăruirea măr i orului (17);ț ș
- Simbolizează venirea primăverii (17);
- Ne îndeamnă la înfăptuirea de fapte bune;
- Întăre te prieteniile;ș
- Culesul florilor;
- Obicei specific românesc;
- Împletirea măr i orului, care semnifică împletirea zilelorț ș
anului care va urma.
8 Martie (16) - Celebrarea femeii/mamei (11);
- Dăruirea de flori femeilor în semn de admira ie i respect (3);ț ș
- O zi în care îi pot arăta mamei mele cât de mult in la ea.ț
Babele (6) - E interesant să te bazezi pe ziua respectivă ca fiind modul în
care î i va fi anul (2);ț
- Prezicerea viitorului (4).
40 de Mucenici (3) - Se face un foc mare peste care se sare;
- În Oltenia există obiceul ca în ziua de 9 Martie să se afume casa
i pe cei care locuiesc în ea deoarece a a vor fi feri i tot anul deș ș ț
animale i lighioane sălbatice.ș
Hodăi atul/ opăi atul/ alimariț ț
(4)
- Obicei cu dublă semnifica ie: ghemul de foc rotit deasupraț
satului sau în ogradă are rolul de a alunga iarna, dar i de aș
purifica spa iul înaintea Postului Mare;ț
- Reprezintă faptul că lumina câ tigă împotriva întunericului;ș
- Arderea cauciucurilor;
- Se adună foarte multă lume.
Buna Vestire (1) - O supersti ie foarte importantă în popor ne îndeamnă săț
credem că a a cum va fi ziua aceea, a a va fi în ziua de Pa te.ș ș ș
Pa teleș (51) - Reunirea familiei;
- Ciocnirea ouălor;
- Vopsitul ouălor (12);
- Este o sărbătoare importantă (12);
- Obicei din străbuni (2);
- Tăierea mieilor (1);
-Slujba de înviere – deoarece adună mul i oameni (2);ț
- Vine iepura ul;ș
- Mersul după ouă ro ii;ș
- Udatul/stropitul în a doua zi de Pa ti (4)ș
Boloboroasa (Sângeorz) (3) - Un obicei distractiv ce are loc în data de 22 Aprilie în ajunul
sărbătorii Sf. Gheorghe.
Pudăre ul sau Pudăritulș (1)
(Un tânăr îmbrăcat în zdrem e, cuț
un sac de cenu ă în spate, apărăș
gogo ile i ouăle ro ii puse laș ș ș
poartă i pe care tinerii din sat vorș
să le fure)
- Un obicei distractiv.
1 Aprilie (1) - Se fac farse cunoscu ilor.ț
Cură enia de primăvarăț (2) - Ie im din rutină i împrospătăm totul în jurul nostru.ș ș
Lucrări agricole de primăvară
(2)
- Afumatul pomilor, îmi place cum se vede fumul în aer;
- Tăierea vi ei de vie.ț
14

Tradi iile i obiceiurile de primăvară specifice altor popoare, cele mai cunoscute de cătreț ș
persoanele chestionate sunt Festivalul Sakura din Japonia i Valentineș 's Day.
Alte tradi ii i obiceiuri de primăvară specifice altor popoare men ionate de cătreț ș ț
responden ii no tri au fost: Saint Patrik; fieste dedicate primăverii în Spania; medita iiț ș ț
organizate cu ocazia solsti iului de primăvară; Pancake Day la americani; organizarea în Olandaț
a unui carnaval la lăsatul postului; sărbătoarea Holi, numită i sărbătoarea culorii în India;ș
sărbătorirea plecării Babei Dochia la maghiari; Leap a de Pa te la maghiari; bătaia pământuluiș ș
în Italia i Fran a; Lăzări a în Serbia; obiceiul îngropării unui ou ro u la bulgari; Domenicaș ț ț ș
delle Palme în Italia i Mar ea Grasă în Fran a. (a se vedea figura nr.9).ș ț ț
Fig. nr. 9. Tradi ii/obiceiuri de primăvară specifice altor popoareț
A a cum se poate observa în figura nr. 10, 44% dintre persoanele chestionate consideră căș
românii ar trebui să- i valorizeze tradi iile/obiceiurile într-o mare măsură, 34% consideră acestș ț
lucru într-o măsură foarte mare, 19,5% dintre responden i au optat pentru varianta „ț într-o
măsură ponderată”, 1,9% consideră că valorizarea acestora ar trebui realizată într-o mică
măsură, iar 0,4% într-o măsură foarte mică.
15
Tradi ii/ț
obiceiuri
specifice
altor
popoare
Tradi ii/ț
obiceiuri
specifice
altor
popoare Lăzări a în Serbia (1)țLăzări a în Serbia (1)ț
Carnaval în Olanda la
lăsatul postului (2)
Carnaval în Olanda la
lăsatul postului (2)
Holi în India (2)Holi în India (2)Medita ii deț
solsti iu (2)ț
Medita ii deț
solsti iu (2)ț
Pancake Day (2)Pancake Day (2)
Fiesteîn Spania (3)Fiesteîn Spania (3)
Saint Patrick (4)Saint Patrick (4)
Festivalul Sakura din
Japonia (14)
Festivalul Sakura din
Japonia (14)
Plecarea Babei
Dochia – la
maghiari (1)
Plecarea Babei
Dochia – la
maghiari (1)
Valentine's Day (11)Valentine's Day (11)
Leap a de Pa te- laș ș
maghiari (1)
Leap a de Pa te- laș ș
maghiari (1)
Oul ro u îngropat-ș
la bulgari (1)
Oul ro u îngropat-ș
la bulgari (1)
Bătaia Pământului în
Italia i Fran a (1)ș ț
Bătaia Pământului în
Italia i Fran a (1)ș ț
Mar ea Grasă înț
Fra a (1)ț
Mar ea Grasă înț
Fra a (1)țDomenica delle
Palme – Italia (1)
Domenica delle
Palme – Italia (1)

Fig. nr. 10. Ar trebui ca românii să- i valorizeze tradi iile/obiceiurile?ș ț
Majoritatea persoanelor chestionate, mai exact 81,1%, consideră că ar fi necesară o mai
bună promovare a tradi iilor i obiceiurilor române ti de primăvară, 15,1% consideră că nu ar fiț ș ș
necesar acest lucru, iar 3,8% dintre responden i au optat pentru varianta „ț Alt răspuns”. (a se
vedea figura nr. 11)
Fig. nr. 11. Ar fi necesară o mai bună promovare a
tradi iilor/obiceiurilor române ti?ț ș
Cele mai bune modalită i de promovare a tradi iilor i obiceiurilor române ti suntț ț ș ș
considerate de locuitorii jude ului Alba a fi următoarele: promovarea prin intermediul mass-ț
media, adică prin intermediul televiziunii, internetului, radioului, a ziarelor i revistelor;ș
transmiterea acestora în cadrul familiei, de la o genera ie la alta. De asemenea, pot fi organizareaț
festivaluri, concursuri, târguri tematice pentru a reliefa aceste tradi ii, sau pot fi înfiin ateț ț
organiza ii în vederea sus inerii i promovării acestora.ț ț ș
Tradi iile i obiceiurile române ti mai poti fi promovate i prin intermediul pliantelor iț ș ș ș ș
afi elor, prin publicarea de căr i, prin informarea elevilor în coli despre semnifica ia acestoraș ț ș ț
sau prin intermediul turismului rural, practicat în localită ile în care se mai păstrează tradi ii iț ț ș
obiceiuri ancestrale. (a se vedea figura nr.12).
16

Fig. nr. 12. Cele mai bune modalită i de promovare aț
tradi iilor/obiceiurilor române tiț ș
17
Modalită iț
de
promovare
Modalită iț
de
promovare
Prin intermediul
turismului rural
(2)
Festivalur
i (29)
Târguri
tematice (13)
Promovare
a în coliș
(19)
De la părin iț
la copii (27)
Înfiin area unorț
organiza ii (3)ț
Mass-
Media (83)
Pliante/
Afi e (12)ș
Publicarea
de căr i (2)ț
Concursuri
(4)

„Personalită ile de azi ale jude ului Alba”:ț ț
studiu de caz la nivelul jude ului Albaț
Realizat de elevii clasei a XI-a F
(coord: bibl. Lucre ia Bîrz,ț
prof. Dumitru Moldovan,
prof. Alina Cri an)ș
Pentru a identifica care sunt personalită ile de azi ale jude ului Alba, am derulat oț ț
cercetare sociologică. Pentru aplicarea chestionarului s-a recurs la tehnica anchetei orale, mai
exact ancheta fa ă în fa ă, realizată în localitatea Alba Iulia, zona Parcului Unirii i aț ț ș
Bulevardului Transilvaniei.
Ancheta a fost derulată în luna aprilie 2017 i a avut drept obiective:ș
- Identificarea opiniei locuitorilor jude ului Alba despre importan a cunoa terii unorț ț ș
personalită i care s-au remarcat la nivel jude ean, na ional sau chiar interna ional;ț ț ț ț
- Identificarea cunoa terii de către locuitorii jude ului Alba a unor personalită i care s-auș ț ț
remarcat la nivel jude ean, na ional sau chiar interna ional;ț ț ț
- Identificarea celor mai cunoscute i apreciate personalită i din jude ul Alba;ș ț ț
- Cunoa terea motivelor pentru care sunt apreciate personalită ile jude ului Alba;ș ț ț
- Identificarea interesului locuitorilor de a întâlni i dialoga cu personalită i ale jude uluiș ț ț
Alba;
- Identificarea motivelor care i-ar determina pe locuitorii jude ului Alba să ajungăț
personalită i.ț
Chestionarul a cuprins 10 întrebări i a fost aplicat pe un e antion compus din 150 deș ș
persoane, locuitori ai jude ului Alba cu vârsta mai mare de 16 ani.ț
A a cum se poate observa în figura nr.1, 31,3% dintre responden ii no tri se încadrează înș ț ș
categoria de vârstă 16-25 de ani, 33,3% în categoria 26-64 ani, iar 35,3% apar in categoriei deț
peste 65 de ani.
Fig. nr. 1. Categoria de vârstă
18

În ceea ce prive te genul responden ilor, e antionul nostru a fost compus din 50,6%ș ț ș
bărba i i 49,3% femei. (a se vedea figura nr. 2)ț ș
Fig. nr. 2. Genul responden ilorț
Dacă avem în vedere mediul de provenienţă al persoanelor chestionate, atunci situaţia stă în
felul următor: 58,7% dintre responden i provin din mediul urban, iar 37,3% din mediul rural (aț
se vedea figura nr. 3).
Fig. nr. 3. Mediul de provenien ăț
Întreba i dacă consideră că este important ca locuitorii jude ului să- i cunoascăț ț ș
personalită ile, 87,3% dintre persoanele chestionate au răspuns afirmativ,12% au răspunsț
negativ, iar 0,7% au optat pentru varianta „Alt răspuns”. (a se vedea figura nr. 4)
Fig. nr. 4. Considera i că este important ca locuitorii jude ului Albaț ț
să cunoască informa ii despre personalită ile jude ului Alba?ț ț ț
87,3%
12%
0,7%
0,0%
20,0%
40,0%
60,0%
80,0%
100,0%
Da Nu Alt
răspuns
19

În opinia locuitorilor jude ului Alba, o personalitate se deosebe te de un om obi nuit înț ș ș
primul rând prin realizările sale, apoi prin averea de inută, felul său de a fi, popularitate,ț
comportament, inteligen ă, talent, func ia de inută sau prin gradul de cultură.ț ț ț
De asemenea, o personalitate de ine un rang mai înalt în societate, are studii superioare,ț
este creativă, carismatică, este caracterizată de seriozitate, cinste, corectitudine, în elepciune iț ș
modestie, are bune maniere, reprezintă un grup social, dore te să facă schimbări, are mai multeș
responsabilită i, are tipărite publica ii sau a făcut ca jude ul Alba să fie cunoscut.ț ț ț
În rândul e antionului nostru, au fost i persoane care au men ionat că o personalitate nuș ș ț
se deosebe te prin nimic în compara ie cu un om obi nuit, poate doar prin faptul că a avut maiș ț ș
mult noroc în via ă. (a se vedea figura nr. 5)ț
Fig. nr. 5. Ce deosebe te o personalitate de un om obi nuit?ș ș
20
CaracteristiciCaracteristici
Cei 7 ani de acasă (5)Cei 7 ani de acasă (5)
Inteligen ă (8)țInteligen ă (8)ț
Talent (8)Talent (8)
Cultură (5)Cultură (5)
Prin realizări
(27)
Prin realizări
(27)
Prin caracter (16)Prin caracter (16)
Comportament (9)Comportament (9)
Are bani/avere (20)Are bani/avere (20)
În elepciuneț
(1)
În elepciuneț
(1)Atitudine (4)Atitudine (4)
Popularitate (12)Popularitate (12)
Reprezintă un
grup social (1)
Reprezintă un
grup social (1)
Carismă (1)Carismă (1)
Creativitate (2)Creativitate (2)
Studii superioare (5)Studii superioare (5)
Func ia de inută (8)ț țFunc ia de inută (8)ț ț
Calită i (2)țCalită i (2)ț
Succes (2)Succes (2)
Responsabilită iț
multe (1)
Responsabilită iț
multe (1)
Seriozitate (1)Seriozitate (1)
Modestie (1)Modestie (1)
Dore te să facăș
schimbări (1)
Dore te să facăș
schimbări (1)
Renumele dat
jude ului (1)ț
Renumele dat
jude ului (1)ț
Prin cinste si
corectitudine (1)
Prin cinste si
corectitudine (1)
Prin rangul mai
înalt in societate (5)
Prin rangul mai
înalt in societate (5)
Publica ii (1)țPublica ii (1)ț

Cercetarea noastră a relevat faptul că cele mai cunoscute personalită i din jude ul Albaț ț
care s-au remarcat la nivel jude ean, na ional sau chiar interna ional în domeniul artistic iț ț ț ș
cultural sunt Marius Moga, Furdui Iancu, Veta Biri , Lucian Blaga i Ioan Boc a; în domeniulș ș ș
tiin ific s-a remarcat, după opinia responden ilor nostri, Alexandru Dom a; în domeniulș ț ț ș
educativ, Daniel Breaz i Andronescu Rodica; în domeniul economic, Ion Dumitrel, în mass-ș
media, cea mai cunoscută este Andreea Bogdan, iar în domeniul politic/administrativ s-a
remarcat Mircea Hava. (a se vedea figura nr. 6)
Fig. nr. 6. Personalită i din jude ul Alba care s-au remarcatț ț
la nivel jude ean, na ional sau chiar interna ionalț ț ț
După cum putem observa în tabelul de mai jos, oamenii care au răspuns la întrebările din
chestionarele aplicate de către colegii nostri, i-au amintit cel mai des pe dl. Mircea Hava i pe dl.ș
Marius Moga. Ei i-au exprimat admira ia fa ă de aceste 29 de personalită i, amintindș ț ț ț
ceea ce au realizat ei în via a publică dar i privată.ț ș
Personalită ile din jude ul Alba cele mai apreciate de responde ii no tri sunt: Mirceaț ț ț ș
Hava, Marius Moga, Veta Biri , Ioan Boc a i Furdui Iancu.ș ș ș
Alte personalită apreciate sunt: Sonia Elvireanu, Ionu Fulea, Leontina Fărca , Florinț ș
Rî teiu, Părintele Pintea, Maria Medru , Ioan Mărginean, Gicu Grozav, Cornel ălnar, Danielș ț Ț
Breaz, Florea Maria, Flaviu Mîrza, Mălina Ro ca, Jidveanu, Nicu or Stanciu, Mircea Rău,ș ș
Ramona Humeniuc, Petru a Pop, Felix Cri an, Lucian Blaga, Valentin erban, Avram Iancu,ț ș Ș
Ion Dumitrel, Edward Schneider.
Motivele pentru care personalită ile jude ului nostru sunt apreciate sunt variate, acesteaț ț
putând fi analizate în tabelul nr. 1.
21
Personalită iț
Artistic iș
cultural
Furdui
Iancu
(23)
Ioan
Boc aș
(6) Lucian
Blaga(7)
Marius
Moga(48
)
Veta
Biri (13)ș
tiin ificȘ ț
Alexandru
Dom a(2)ș
Educativ
Daniel
Breaz(3
)
Andronesc
u Rodica(3)
Economic
Ion
Dumitrel(3)
Mass-Media
Politic/adm
inistrativ
Andreea
Bogdan(6
)
Mircea
Hava(13
)

Tab. nr. 1. Personalită i din jude ul Alba apreciate de locuitoriț ț
Personalitatea Motivele aprecierii
Mircea Hava - Datorită schimbărilor pe care le-a realizat;
- Datorită realizărilor sale;
- Datorită ora ului minunat pe care l-a făcut,ș
restaurat;
- Datorită ora ului, cură eniei;ș ț
- Deoarece e un om gospodar i sunt mândruș
de ce a făcut pentru cetate;
- Pentru că a restaurat cetatea;
- Pentru tot ceea ce a realizat;
- Le-a construit nepo ilor cetatea;ț
- Este un bun mesager, politician, foarte
aplecat asupra vie ii ora ului;ț ș
- A avut multe proiecte pentru dezvoltarea
ora ului;ș
- Gospodar;
- Perseversn ă;ț
- Este un om gospodar, a făcut cetatea i suntș
fericit i mândru de ceea ce a făcut pentruș
jude ;ț
- A schimbat fa a ora ului;ț ș
- A făcut multe pentru ora ;ș
- Este muncitor;
- Pentru realizările din ora ;ș
- Este în elept;ț
- E foarte competent;
- Pentru realizările sale;
- A făcut multe pentru ora ul nostru;ș
- Restaurarea cetă ii;ț
- Modernizarea ora ului.ș
Marius Moga - Cântă frumos;
- Pentru caracter;
- A realizat multe lucruri;
- A adus un renume ora ului nostru;ș
- Este un compozitor bun;
- Îl admit mult;
- Pentru seriozitate i caracter;ș
- Pentru muzică;
- Nu a uitat de unde a plecat;
- Pentru că a ajuns departe i a revolu ionatș ț
muzica din România;
- Muzica lui a făcut ora ul mai auzit;ș
- Îmi plac melodiile lui;
- Foarte bun în domeniul muzicii.
Veta Biriș - Îmi place cum cântă;
- Pentru voce;
- S-a ridicat prin muzică;
22

- Un talent excep ional.ț
Ioan Boc aș - Pentru implicările culturale;
- Pentru vocea lui;
- Pentru melodia „Ană, zorile se varsă”.
Furdui Iancu - Datorită muzicii sale;
- Pentru implicările culturale;
- Deoarece mi se pare o persoana sociabilă;
- Îmi place cum cântă.
Sonia Elvireanu - Este o doamnă faimoasă, căr ile dânsei suntț
minunate.
Ionu Fuleaț - Om serios, familist.
Leontina Fărcaș - Pentru că este talentată.
Florin Rî teiuș - Om extraordinar care î i face treaba.ș
Părintele Pintea - Bun duhovnic.
Maria Medruț - Are o voce foarte bună.
Ioan Mărginean - Pentru crea iile lui.ț
Gicu Grozav - Am jucat fotbal cu el.
ălnar CornelȚ - Talent sportiv.
Daniel Breaz
Florea Maria
Flaviu Mîrza - Îmi place cum dansează.
Mălina Ro caș - Olimpică la astrologie.
Jidveanu - Este comunicativ i are perspective.ș
Stanciu Nicu orș - Joacă bine fotbal.
Rău Mircea
Humeniuc Ramona - Pentru ceea ce face.
Petru a Popț - Pentru implicarea în jude .ț
Felix Cri anș - Pentru cuno tin ele sale.ș ț
Lucian Blaga - Pentru întreaga sa opera;
- Unul dintre cei mari scriitori.
Valentin erbanȘ - Pentru contribu ia lui în folclorul românesc.ț
Avram Iancu - La momentul lui a inspirat o masă de
oameni.
Ion Dumitrel - Pentru infrastructură/investi ii.ț
Edward Schneider - Pentru că a revolu ionat industria muzicalăț
românească.
23

A a cum se poate observa în figura nr. 7, 58,7% dintre persoanele chestionate au avutș
ocazia să întâlnească o personalitate a jude ului Alba, 40,6% nu au avut ocazia să întâlnească oț
personalitate din jude , iar 0,7% au refuzat să răspundă la acestă întrebare..ț
Fig. nr. 7. A i avut ocazia să întâlni i o personalitate a jude ului Alba?ț ț ț
Mai mult de jumătate dintre persoanele chestionate, mai exact 52,7% au men ionat căț
doresc să dialogheze cu o personalitate a jude ului Alba, 46,6% au afirmat că nu î i doresc acestț ș
lucru, iar 0,7% au refuzat să răspundă la această întrebare. (a se vedea figura nr.8)
Fig. nr. 8. Dori i să dialoga i cu o personalitate a jude ului Alba?ț ț ț
Personalită ile din jude ul Alba cu care locuitorii doresc să dialogheze sunt în specialț ț
Mircea Hava, Marius Moga, Furdui Iancu, Veta Biri . Alte personalită i pe care locuitorii ar doriș ț
să le întâlnească pentru a discuta sunt: Valentin erban, Sonia Elvireanu, arhiepiscopul Irineu,Ș
Ioan Boc a, Nicu or Stanciu, Iancu Popa, Jidveanu i Ion Lăncrănjan.ș ș ș
Motivele pentru care responden ii î i doresc să le întâlnească pe personalită ile îndrăgiteț ș ț
sunt variate i pot fi studiate în tabelul nr. 2.ș
24

Tab. nr. 2. Personalită ile din jude ul Alba dorite pentru dialogț ț
Personalitatea Motivele dialogului
Mircea Hava - Ca să-i mul umesc pentru ceea ce a făcut pentruț
cetă enii ora ului;ț ș
- Pentru anumite defecte ale ora ului;ș
- Pentru mărirea pensiilor;
- Pentru a fi implicat în proiecte.
Marius Moga - În legătură cu industria muzicală;
- Pentru a afla mai multe despre domeniul
muzici;
- Proiecte muzicale;
- Din admira ie;ț
- Pentru a-mi cânta live.
Furdui Iancu - Pentru a-i spune aprecierile mele;
- Din admira ie.ț
Veta Biriș - Datorită culturii sale.
- Pentru muzica sa.
Valentin erbanȘ - Schimb de experien ă.ț
Sonia Elvireanu - Pentru a o cunoa te personal.ș
Arhiepiscopul Irineu
Ioan Boc aș
Nicu or Stanciuș
Iancu Popa
Ion Lăncrănjan
Jidveanu
La întrebarea „Vă dori i să deveni i o personalitate a jude ului Albaț ț ț ?”, 61,3% dintre
persoanele chestionate au răspuns negativ, 30% au răspuns afirmativ, 8% au optat pentru
varianta „Alt răspuns”, iar 0,7% au refuzat să răspundă la această întrebare. (a se vedea figura
nr. 9)
Fig. nr. 9. Vă dori i să ajunge i o personalitate a jude ului nostru?ț ț ț
Printre motivele pentru care locuitorii jude ului Alba doresc să devină personalită i seț ț
numără următoarele: popularitatea, dorin a de a face bani, pentru a ridica imaginea jude ului,ț ț
pentru a aduce schimbări în ora , pentru a inspira oamenii i a fi alături de oamenii fărăș ș
posibilită i.ț
25

Locuitorii jude ului mai doresc să devină personalită i i din dorin a de a oferi autografeț ț ș ț
oamenilor, pentru a se sim i împlini i, pentru a avea un cuvânt de spus i a se implica înț ț ș
activită ile ora ului. (a se vedea figura nr.10)ț ș
Fig. nr. 10. Motivele pentru care locuitorii jude ului Albaț
doresc să devină personalită iț
Motivele pentru care locuitorii jude ului Alba nu doresc să devină personalită i ar fiț ț
următoarele: ace tia iubesc să fie oameni obi nui i, le place să trăiasca in anonimat, nu doresc săș ș ț
fie cunoscu i, nu doresc aten ie sau nu se cred capabili.ț ț
Alte motive evocate ar fi: lipsa timpului liber, vârsta înaintată, unii se feresc de
paparazzi, al ii se bucură de ceea ce sunt deja. (a se vedea figura nr. 11)ț
Fig. nr. 11. Motivele pentru care locuitorii jude ului Alba nu doresc să devinăț
personalită iț
26
Doresc să
ajung o
personalitate
Doresc să
ajung o
personalitate
Pentru a fi alături
de oamenii care nu au
posibilită iț
Pentru a fi alături
de oamenii care nu au
posibilită iț
Pentru a mă implica în
activită ile ora ului (2)ț ș
Pentru a mă implica în
activită ile ora ului (2)ț ș
Pentru autografePentru autografe
Pentru a ridica
imaginea
jude ului (2ț
Pentru a ridica
imaginea
jude ului (2ț
Pentru a mă sim iț
împlinit
Pentru a mă sim iț
împlinit
Pentru a avea un
cuvânt de spus
Pentru a avea un
cuvânt de spus
Pentru a avea
bani (3)
Pentru a avea
bani (3)
Pentru a inspira oameniiPentru a inspira oamenii
Pentru a putea
schimba ceva în
ora (6)ș
Pentru a putea
schimba ceva în
ora (6)ș
Popularitate (10)Popularitate (10)

27
Nu
doresc
să
ajung
o
personalitate
Nu doresc aten ieț
Nu mă cred în stare (3)
Lipsa timpului (5)
Datorită vârstei (22)
Nu sunt interesat (4)
Nu are rost (2)
Sunt deja o
personalitate (2)
Nu în județ
Din cauza firii (2)
Îmi place să fiu
un om obi nuit (10)ș
Paparazzi
Nu a mai avea timp liberș

PROIECTE CULTURALE I EDUCA IONALEȘ Ț
O carte pentru CDI
(edi ia a VI-a)ț
TIPUL PROIECTULUI : Proiect educaţional local
GRUPUL ŢINTĂ: elevii şi angajaţii colegiului; membrii comunităţii locale.
PARTENER/PARTENERI
- Oni oru Vioricaș – Casa Corpului Didactic Alba
- Coroiu Mariana – Colegiul HCC
OBIECTIVE:
- Educarea elevilor în spiritul dragostei de carte şi de cunoaştere;
- Apropierea elevilor de bibliotecă;
- Formarea unei atitudini de respect faţă de carte;
- Îmbogăţirea fondului documentar cu noi titluri.
DURATA: Octombrie 2016 – Iunie 2017
CALENDARUL ACTIVITĂŢILOR PROPUSE
Data Activitatea Responsabilităţi
Loc de
desfăşurar
e
Indicatori
Septembrie
2016
Lansarea
proiectului
- Realizarea afişului proiectului.
- Publicarea proiectului pe blogul
CDI:
http://hcccdi.wordpress.com/2012/12/
15/o-carte-pentru-cdi-2/
Responsabil:
- bibl. Lucreţia Bîrz
CDI HCC
Septembrie
2016
Crearea şi
răspândire
a de flyere
-Crerea machetei pentru flyere;
- Multiplicarea flyerelor;
- Distribuirea flyerelor.
Responsabil:
CDI HCC - Nmărul de
flayere
distribuite.
Octombrie
2016 – Iunie
2017
Stabilirea
detaliilor
donaţiei
-Crearea tabelelor de lucru;
-Se stabileşte cu fiecare donator în
parte regulile şi perioada pentru care
se angajază să pună cartea/ cărţile
donate la dispoziţia cititorilor CDI;
-Verificarea modului în care fiecare
donator a completat documentele de
lucru.
Responsabil:
CDI HCC -Numărul de
cărţi primite
de CDI în
scopul
reîmprumutul
ui către
cititori.
28

Octombrie
2016 – Iunie
2017
Bilanţul
colectei
-Se efectuează numărarea cărţilor şi
clasificarea acestora pe domenii.
Responsabil:
CDI HCC Numărul
cărţilor
primite.
Octombrie
2016 – Iunie
2017
Promovare
a cărţilor
strânse în
urma
campaniei
-Realizarea unei expozi ii în scopulț
promovării căr ilor colectate.ț
Responsabil:
CDI HCC Numărul
elevilor care
manifestă
interes faţă de
cărţile expuse.
PRODUSE FINALE: expoziţie, îmbogăţirea fondului documentar al CDI cu noi titluri.
IMPACTUL SCONTAT
Profesori Elevi Parinţi Comunitate locală
- Cadrele didactice
vor avea la dispozi ieț
un fond documentar
îmbogăţit.
- Elevii vor avea la
dispozi ie un fondț
documentar
îmbogăţit;
-Punerea elevilor în
situaţia de a oferi spre
a fi consultată o carte
din colecţia personală.
-Conştientizarea
importanţei implicării
elevilor în acţiuni care
au în centrul atenţiei
cartea.
ECHIPA DE PROIECT: bibl. Lucre ia Bîrz.ț
29
În edi ia din acest an, CDIț
i-a îmbogă it fondulș ț
documentar cu 99 de căr iț
din diferite domenii.
În edi ia din acest an, CDIț
i-a îmbogă it fondulș ț
documentar cu 99 de căr iț
din diferite domenii.

Să gândim pozitiv
TIPUL PROIECTULUI: Proiect educaţional local
GRUPUL ŢINTĂ: elevii claselor a X-a.
OBIECTIVE:
- Stimularea gandirii pozitive prin reperarea aspectelor pozitive din via a de zi cu zi;ț
- Dezvoltarea competen elor informa ionale ale elevilor;ț ț
- Stimularea lecturii, dar i a crea iilor elevilor;ș ț
- Dezvoltarea abilită ilor de comunicare i socializare;ț ș
- Promovarea crea iilor elevilor;ț
DURATA: Octombrie– Decembrie 2016
Loc de
desfăşurare
Indicatori
3.10. 2016-
10.10.2016
Lansarea
proiectului
Promovarea ac iunilor în rândulț
elevilor.
- Stabilirea graficului de lucru.
Responsabili:
- prof. Dumitru Moldovan
Sala de
clasă
CDI
- Numărul
elevilor
interesa iț
să participe
la ac iune.ț
- Grafic de
lucru
realizabil.
10.10.2015-
31.10.2015
„Cum să ai o
atitudine
pozitivă în
via a de zi cuț
zi” - dezbateri
- Asigurarea cadrului i condi iilorș ț
necesare desfă urării ac iunii.ș ț
- Moderarea ac iunii.ț
Responsabili:
CDI -Aprecierile
elevilor
participan iț
la dezbateri.
24.10.2016-
18.11.2016
Gânde te,ș
ac ionează iț ș
trăie te pozitiș v
– mesaje scrise
de elevi cu
scopul de a le
face ziua mai
frumoasă celor
din jur.
- Vizionarea filmule ului de 4ț
minute „Omul care crede că poate”
https://www.youtube.com/watch?
v=q6aE0EITZDg
-Selectarea din CDI a căr ilor careț
au ca tematică gandirea pozitivă,
frumosul, dezvoltarea personală iș
distribuirea acestora elevilor.
- Pregătirea materialelor necesare
(hârtie cartonată, carioci).
- Ghidarea elevilor în vederea
îndeplinirii cu succes a sarcinilor.
- Organizarea unei expozi ii cuț
materialele realizate de elevi.
Responsabili:
30

21.11.2016-
23.12.2016
Prospec iuniț
prin imagini iș
cuvinte în
lumea
optimismului –
realizarea de
desene,
fotografii,
filmule e,ț
prezentări
Power Point pe
tema gândirii
pozitive, a
frumosului din
via ă, aț
aspectelor
pozitive din
via a de zi cu zi.ț
- Stabilirea modalită ilor de lucru;ț
- Îndrumarea elevilor în realizarea
materialelor;
- Organizarea unor sesiuni de
comunicări, pe clase, în cadrul
cărora elevii î i vor prezentaș
materialele realizate;
- Moderarea discu iilor;ț
- Organizarea unei expozi ii cu celeț
mai bune materialele realizate de
elevi.
Responsabili:
- Calitatea
iș
originalitat
ea
lucrărilor.
- Interesul
manifestat
de elevi
pentru
expozi iaț
organizată.
PRODUSE FINALE: dezbateri, expoziţii, sesiuni de comunicări, fotografii.
IMPACTUL SCONTAT
-Îmbunătăţirea
comunicării în
proiecte.
-Creşterea interesului
pentru implicarea în
proiecte.
- Crearea obi nuin eiș ț
la elevi de a se centra
pe aspectele pozitive
din via a lor.ț
-Dezvoltarea
abilităţilor de
comunicare şi
relaţionare.
-Conştientizarea
elevilor în proiecte
educative.
-Sensibilizarea faţă de
activitatea cultural-
educativă a instituţiei
de învă ământ.ț
ECHIPA DE PROIECT: prof. Dumitru Moldovan; bibl. Lucreţia Bîrz.
La „Hanul Ancu ei”ț – elevii spun pove tiș
31

GRUPUL ŢINTĂ: elevii claselor a X-a D i a X-a Gș
OBIECTIVE:
- Cultivarea interesului pentru carte i lectură;ș
- Îmbunătă irea abilită ilor de exprimare orală în fa a unui public;ț ț ț
- Promoarea dialogului i a comunicării în rândul elevilor;ș
- Stimularea talentului artistic i a imagina iei creatoare.ș ț
DURATA: Octombrie 2016
Loc de
desfăşurare
Indicatori
3-14
octombrie
2016
Lansarea
proiectului
- Promovarea ac iunii;ț
-Stabilirea graficului de
lucru.
-Stabilirea grupelor de
lucru;
-Trasarea sarcinilor pe care
elevii trebuie să le respecte
în realizarea lucrărilor.
Responsabili:
- prof. Carmen Busuioc
Sala de
clasă
-Grafic de lucru
realizabil.
-Sarcini de lucru
clare.
14-21
octombrie
2016
Elevii
povestesc –
fiecare grupă
va prezenta o
poveste din
Hanul Ancu ei.ț
-Moderarea acţiunii.
Responsabili:
CDI -Calitatea
lucrărilor iș
originalitatea
mudului de
prezentare.
21-31
octombrie
2016
Expozi ieț - Organizarea expozi iei deț
desene realizate în cadrul
proiectului.
Responsabili:
CDI -Interesul
manifestat de
elevi pentru
materialele
expuse.
PRODUSE FINALE: lectură publică, expoziţie, fotografii.
IMPACTUL SCONTAT
32

-Îmbunătăţirea
comunicării în
proiecte.
- Cunoa terea elevilorș
din perspectiva
implicării în astfel de
proiecte.
-Îmbunătă irea munciiț
în echipă.
-Îmbogă ireaț
orizontului cultural al
elevilor.
-Cre terea motiva ieiș ț
elevilor pentru
lectură.
-Conştientizarea
educative.
activitatea culturală a
instituţiei de
învă ământț
ECHIPA DE PROIECT: prof. Carmen Busuioc, bibl. Lucreţia Bîrz.
Gânduri pentru Eminescu
33

GRUPUL ŢINTĂ: elevii claselor IX- XII
CLASE PARTICIPANTE: IX E, X B, X F, XI E, XI G
OBIECTIVE:
- Evocarea i sărbătorirea unor personalită i din domeniul literar;ș ț
- Stimularea interesului elevilor fa ă de opera lui Mihai Eminescu;ț
- Dezvoltarea orizontului cultural al elevilor;
- Valorificarea eficientă a fondului de carte disponibil în bibliotecă şi utilizarea tehnologiilor
moderne.
- Sensibilizarea elevior în favoarea lecturii;
- Dezvoltarea capacită ii de comunicare i interac iune.ț ș ț
DURATA: Ianuarie 2017
Loc de
desfăşurare
Indicatori
10-13 ianuarie
2017
Lansarea
proiectului
- Stabilirea graficului
proiectului.
- Promovarea proiectului
în rândul elevilor i alș
profesorilor.
Responsabili:
- bibl. Bîrz Lucre iaț
CDI -Interesul
manifestat de elevi
i profesori pentruș
activitatea
propusă.
10-13 ianuarie
2017
Pregătirea
ac iuniiț
- Selectarea volumelor
din opera lui Eminescu
existente în cole ia CDI.ț
- Pregătirea materialelor
necesare bunei
desfă urări a ac iunii.ș ț
Responsabili:
CDI - Calitatea
volumelor din
opera lui
Eminescu
existente în CDI.
- Numărul
volumelor din
opera lui
Eminescu
existente în CDI.
16 - 20
ianuarie 2017
Recital de
poezie
- Pregătirea elevilor în
vederea desfă urării cuș
succes a ac iunii;ț
-Moderarea ac iunii.ț
Responsabili:
- prof. Gligor Liliana
- prof. Lodoabă Liviu
- prof. Suciu Gabriela
CDI - Derularea în
bune condi ii aț
activită ii.ț
16-20 ianuarie
2017
Expozi ie deț
carte
- Selectarea căr ilorț
pentru expozi ie;ț
CDI -Interesul
manifestat de elevi
34

„Eminescu în
colec iile CDI”ț
- Organizarea expozi iei,ț
împreună cu elevii clasei
a XI-a E.
Responsabil:
pentru căr ileț
expuse.
PRODUSE FINALE: recitaluri de poezie, expozi ie de carte, fotografii.ț
IMPACTUL SCONTAT
-Îmbunătăţirea
comunicării în
proiecte.
- O mai bună
cunoaştere a elevilor.
-Îmbogăţirea
elevilor.
-Conştientizarea
educative.
instituţiei de
învă ământț
ECHIPA DE PROIECT: bib. Bîrz Lucre ia; prof. Gligor Liliana; prof. Lodoabă Liviu; prof.ț
Suciu Gabriela.
Ce-mi recomanzi să citesc?
35

TIPUL PROIECTULUI : Proiect educaţional jude eanț
GRUPUL ŢINTĂ: elevii claselor a IX-a i a X-aș
PARTENER: Liceul Teoretic „Petru Maior” Ocna Mure .ș
OBIECTIVE:
- Promovarea dialogului şi a comunicării între elevi din localităţi diferite;
- Dezvoltarea cooperării şi a colaborării între cadre didactice din unităţi diferite;
- O mai bună cunoaştere a elevilor prin intermediul activităţilor desfăşurate;
- Desfăşurarea de activităţi educative în comun, la fiecare dintre şcolile implicate în proiect;
- Încurajarea corespondenţei la distanţă prin intermediul po tei tradi ionale;ș ț
- Îmbogăţirea orizontului cultural şi spiritual al elevilor;
- Dezvoltarea capacită ilor de exprimare scrisă i orală;ț ș
- Formarea deprinderii de lectură a unei opere literare, analizarea ei i redactarea impresiilorș
rezultate, în forme specifice;
- Cunoa tera procupărilor literare ale altor elevi, de la altă coală;ș ș
- Educarea elevilor în spiritul dragostei pentru carte şi cunoaştere.
DURATA: Decembrie 2016 - Februarie 2017
Loc de
desfăşurare
Indicatori
5-15
decembrie
2016
Lansarea
proiectului
-Stabilirea graficului de lucru.
-Comunicarea cu coala partenerăș
în vederea stabilirii detaliilor
ac iunii.ț
Responsabili:
Sala de clasă
CDI
-Grafic de
lucru
realizabil.
15 decembrie
2016- 10
ianuarie
2017
Cum
redactăm o
scrisoare?
-Prezentarea tehnicilor de
redactare a unei scrisori.
- Prezentarea unor modele de
scrisori.
-Îndrumarea elevilor în realizarea
lucrărilor.
Responsabil:
-prof. Carmen Busuioc
CDI
Sala de clasă
10 - 20
ianuarie
2017
Ora de
lectură –
fiecare elev
î i va lecturaș
în public
scrisoarea
pregătită
Responsabili:
-bibl. Lucreţia Bîrz
CDI -Calitatea
lucrărilor iș
originalitate
a modului
de
prezentare.
36

pentru
schimb.
20- 30
ianuarie
2017
Schimbul de
scrisori
- Pregătirea scrisorilor în vederea
expedierii;
- Expedierea scrisorilor către
coala parteneră prin intermediulș
po tei tradi ionale;ș ț
-Repartizarea scrisorilor primite
de la coala parteneră către eleviș
într-un mod aleator.
Responsabili:
CDI -Respectarea
graficului de
lucru.
29 ianuarie
2017-17
februarie
2017
Premierea -Crearea, multiplicarea i avizareaș
diplomelor.
Responsabili:
CDI -
Recompensar
ea cu
diplome a
tuturor
elevilor
participanţi
la acţiune.
PRODUSE FINALE: scrisori, lectură publică, fotografii.
IMPACTUL SCONTAT
-Îmbunătăţirea
comunicării în proiecte.
proiecte.
-Îmbogăţirea orizontului
cultural al elevilor.
-Dezvoltarea abilităţilor
de comunicare şi
relaţionare.
-Conştientizarea
importanţei
implicării elevilor
în proiecte
educative.
-Sensibilizarea faţă
de activitatea
culturală a instituţiei
de învă ământ.ț
ECHIPA DE PROIECT: bibl. Lucre ia Bîrz; prof. Carmen Busuioc.ț
Educa ia asumată vs. educa ia prohibităț ț
37

GRUPUL ŢINTĂ: elevii claselor a XI-a
OBIECTIVE:
- Promovarea rela iilor sociale i de comunicare între utilizatori;ț ș
- Dezvoltarea spiritului de echipă i a gândirii critice;ș
- Consolidarea rela iei elev-elev, cât i a rela iei elev-profesor, elev-bibliotecar;ț ș ț
- Îmbogă irea orizontului cultural i spiritual al elevilor;ț ș
- Stimularea imagina iei i a creativită ii elevilor.ț ș ț
DURATA: Decembrie 2016 – Februarie 2017
Loc de
desfăşurare
Indicatori
5.12.2016-
12.12.2016
Lansarea
proiectului
- Lansarea i mediatizareaș
proiectului.
- Stabilirea graficului de
lucru.
Responsabili:
- bibl. Lucre ia Bîrzț
Sala de
clasă
CDI
- Numărul
elevilor
interesa i săț
participe la
ac iune.ț
- Grafic de
lucru realizabil.
12.12.2016
-
12.01.2017
Vizionarea
filmului
„Educa iaț
interzisă”
- Pregătirea spa iului i aț ș
aparaturii necesare vizionării
filmului.
- Crearea de chestionare în
vedera evaluării ac iunii iț ș
pentru a surprinde opinia
elevilor cu privire la câteva
aspecte ce vizează mediul
colar.ș
Responsabili:
CDI - Desfă urareaș
în condi iiț
optime o
ac iunii.ț
- Interesul
manifestat de
elevi pentru
film.
12.01.2017
-
25.01.2017
coala înȘ
viziunea
elevilor
- Stabilirea grupelor de lucru
i a regulamentului.ș
-Stabilirea temelor de lucru.
- Ghidarea elevilor în vederea
îndeplinirii cu succes a
sarcinilor de lucru.
-Prezentarea materialelor
relizate în cadrul atelierelor
de lucru.
Responsabili:
CDI -Derularea în
condi ii optimeț
a atelierelor de
lucru i aș
dezbaterilor.
-Implicarea
activă a elevilor
în cadrul
activită ilor.ț
25.01.2017
-
Concluzii -Analiza i interpretareaș
materialelor furnizate de
CDI
38

20.02.2017 activită ile desfă urate.ț ș
PRODUSE FINALE: vizionare film, dezbateri, chestionare, fotografii.
IMPACTUL SCONTAT
-Îmbunătăţirea
comunicării în
proiecte.
proiecte.
-Îmbogăţirea orizontului
cultural al elevilor.
de comunicare şi
relaţionare.
-Conştientizarea
importanţei
implicării elevilor în
proiecte educative.
de activitatea
de învă ământț
ECHIPA DE PROIECT: prof. Dumitru Moldovan; bibl. Lucre ia Bîrz.ț
Personalită i la CDIț
39

GRUPUL ŢINTĂ: elevii claselor IX – XI
OBIECTIVE:
- Dezvoltarea abilită ilor i competen elor sociale;ț ș ț
- Dezvoltarea capacită ii de comunicare i de interac iune;ț ș ț
- Valorificarea i promovarea personalită ilor locale;ș ț
- Atragerea elevilor spre bibliotecă;
- Întărirea colaborării dintre coală i comunitate.ș ș
DURATA: Decembrie 2016 – Februarie 2017
Loc de
desfăşurare
Indicatori
12 decembrie
2016 -10
ianuarie
2017
Invitarea la
dialog
- Selectarea unor personalită iț
din jude ul Alba în vedereaț
invitării la un dialog cu elevii
colegiului;
- Trimiterea invita iilor;ț
- Contactarea personalită ilorț
care au acceptat invita ia deț
participare în vederea
stabilirii detaliilor dialogului.
Responsabili:
- prof. Alina Cri anș
CDI -Numărul
personalită iloț
r care au
acceptat
participarea la
întâlnirea cu
elevii.
12 decembrie
2016 -10
ianuarie
2017
Pregătirea
ac iuniiț
- Ini ierea elevilor în tehnicaț
interviului: cum luăm un
interviu, ce întrebări pot fi
folosite, ce ar trebui să
evităm, etc.
Responsabili:
CDI -Interesul
manifestat de
elevi pentru
materialele
prezentate.
10 – 31
ianuarie
2017
Personalită i laț
CDI:
- Silvan Stâncel
- Ioana Bogă anț
- Prof. Sonia
Elvireanu
- Organizarea i moderareaș
întâlnirilor.
Responsabili:
- prof. Codru a Mure anț ș
- prof. Delia Ple aș
CDI - Derularea în
bune condi ii aț
ac iunilor.ț
- Dialoguri
reu ite întreș
elevi iș
invita i.ț
10 ianuarie
-27 februarie
Dialoguri la
distan ăț
- Ghidarea elevilor pe
parcursul coresponden ei.ț
CDI
Sala de
- O
coresponden ăț
40

2017 (personalită i înț
dialog cu elevii
prin intermediul
internetului):
- prof. Diana
Câmpan
- Mihai Florea
Responsabili:
clasă reu ită.ș
PRODUSE FINALE: dialoguri elevi-personalită i, fotografii.ț
IMPACTUL SCONTAT
-Îmbunătăţirea
comunicării în
proiecte.
proiecte.
-O mai bună cunoa tereș
de către elevi ale unor
personalită i jude ene.ț ț
de comunicare şi
relaţionare.
-Conştientizarea
importanţei
participării elevilor
la întâlniri cu
personalită i dinț
diverse domenii.
de activitatea
de învă ământț
ECHIPA DE PROIECT: bibl. Lucre ia Bîrz; prof. Alina Cri an; prof. Codru a Mure an; prof.ț ș ț ș
Delia Ple a; prof. Dumitru Moldovan.ș
O scrisoare puzzle de Dragobete
TIPUL PROIECTULUI : Proiect educaţional jude eanț
GRUPUL ŢINTĂ: Elevii claselor a IX-a i a X-aș
PARTENER: Liceul Teoretic „Petru Maior” Ocna Mureș
OBIECTIVE:
- Promovarea dialogului şi a comunicării între elevii din localităţi diferite;
41

- Educarea elevilor în spiritul dragostei pentru carte şi cunoaştere.
DURATA: Februarie - Martie 2017
Loc de
desfăşurare
Indicatori
13-17
februarie
2017
Lansarea
proiectului
-Stabilirea graficului de lucru.
-Comunicarea cu coalaș
parteneră în vederea stabilirii
detaliilor ac iunii.ț
Responsabili:
Sala de clasă
CDI
-Grafic de
lucru
realizabil.
15-23
februarie
2017
Ce i cumș
trebuie să
realizăm?
-Prezentarea tehnicilor de
redactare a unei scrisori.
- Prezentarea unor modele de
scrisori.
-Prezentarea regulilor pentru
crearea puzzle-ului.
-Îndrumarea elevilor în
realizarea lucrărilor.
Responsabil:
CDI
Sala de clasă
-To i elevii auț
în eles ce auț
de făcut pentru
activitate.
24 februarie
2017
Atelier de
lectură iș
creare de
puzzle-uri:
fiecare elev
î i va lecturaș
în public
scrisoarea,
apoi o va
transforma în
puzzle.
- Îndrumarea elevilor în
realizarea materialelor.
Responsabili:
CDI -Calitatea
lucrărilor iș
originalitatea
modului de
creare a
puzzle-ului.
25 martie
-16 martie
2017
Schimbul de
scrisori
- Pregătirea scrisorilor în
vederea expedierii;
- Expedierea scrisorilor către
coala parteneră prinș
intermediul po tei tradi ionale.ș ț
Responsabili:
CDI -Respectarea
graficului de
lucru.
16-24
martie 2017
Rezolvăm
puzzle-uri
-Repartizarea scrisorilor primite
de la coala parteneră către eleviș
într-un mod aleator.
- Rezolvarea puzzle-urilor iș
CDI
Sala de clasă
- Repartizarea
cu succes a
scrisorilor.
- Rezolvarea
42

citirea scrisorilor.
Responsabili:
i lecturareaș
tuturor
scrisorilor.
IMPACTUL SCONTAT
-Îmbunătăţirea
comunicării în
proiecte.
proiecte.
-Îmbogăţirea
elevilor.
de comunicare şi
relaţionare.
-Conştientizarea
importanţei
proiecte educative.
instituţiei de
învă ământț
ECHIPA DE PROIECT: prof. Carmen Busuioc; bibl. Lucre ia Bîrz.ț
Campionat de memorat,
edi ia a III-aț
GRUPUL ŢINTĂ: elevii claselor a X-a
OBIECTIVE:
- Dezvoltarea spiritului de competi ie;ț
- Formarea abilităţilor de memorare prin asociere, disociere, conexiune de termeni iș
înregistrare detaliată a informaţiei.
43

DURATA: Februarie - Martie 2017
Loc de
desfăşurare
Indicatori
13-20
februarie 2017
Lansarea
proiectului
- Stabilirea graficului
proiectului.
- Promovarea proiectului în
rândul elevilor.
Responsabili:
- prof. Moldovan Dumitru
CDI
Sala de clasă
-Interesul
manifestat de
elevi pentru
activitatea
propusă.
13-20
februarie 2017
Pregătirea
ac iuniiț
- Stabilirea regulamentului
concursului.
- Selectarea seturilor de
cuvinte si înregistrarea lor.
- Selectarea imaginilor
pentru proba video si
realizarea unor filmule e.ț
-Întocmirea i multiplicareaș
fi elor de lucru.ș
Responsabili:
CDI -Numărul de
elevi înscri i înș
concurs.
-Regulament
clar.
20 februarie
-24 martie
2017
Derularea
concursului
-Pregătirea echipamentelor
i asigurarea condi iilorș ț
necesare bunei desfă urăriș
a concursului.
-Jurizarea concursului.
Responsabili:
CDI - Derularea în
bune condi ii aț
concursului.
-Jurizare
corectă.
20 februarie
-24 martie
2016
Finalizarea
concursului
-Crearea machetei pentru
diplome.
-Listarea i multiplicareaș
diplomelor.
-Vizarea diplomelor.
Responsabili:
CDI -
Recompensarea
cu diplome a
elevilor
califica i la fazaț
pe coală.ș
PRODUSE FINALE: competi ie, fotografii.ț
IMPACTUL SCONTAT
-Îmbunătăţirea comunicării
în proiecte.
- Dezvoltarea
spiritului de
-Conştientizarea
importanţei
44

- O mai bună cunoaştere a
elevilor.
competi ie.ț implicării elevilor în
proiecte educative.
instituţiei de
învă ământ.ț
ECHIPA DE PROIECT: bibl. Bîrz Lucre ia; prof. Moldovan Dumitru.ț
Lansare de carte „Umbrele curcubeului”- Sonia Elvireanu
PARTENERI:
- Asocia ia AMIț
- Biblioteca Jude eană „Lucian Blaga” Albaț
- Liceul de Arte „Regina Maria” Alba Iulia
GRUPUL ŢINTĂ: elevii colegiului
45

OBIECTIVE:
- Valorificarea i promovarea culturii i a scriitorilor locali;ș ș
- Sensibilizarea elevilor în favoarea lecturii;
- Dezvoltarea orizontului cultural al elevilor;
- Dezvoltarea abilită ilor de comunicare i socializare;ț ș
- Stimularea talentului artistic i a imagina iei creatoare.ș ț
DURATA: Februarie 2017
Loc de
desfăşurare
Indicatori
13-23
februarie 2017
Lansarea iș
mediatizarea
ac iuniiț
- Crearea afi uluiș
ac iunii;ț
- Popularizarea ac iunii.ț
Responsabil:
-bibl. Bîrz Lucre iaț
HCC -Interesul
manifestat
pentru ac iune.ț
19 -22
februarie 2017
Pregătirea
ac iuniiț
- Înscrierea elevilor
doritori să participe la
ac iune.ț
- Ghidarea elevilor
pentru recitalul de
poezie.
- Ghidarea elevilor în
realizarea traducerilor
(engleză i germană).ș
- Amenajarea spa iuluiț
în care se va derula
ac iunea.ț
Responsabili:
- prof. Busuioc Carmen
- prof. Cetean Daniela
- prof. Lodoabă Liviu
- prof. Modovan
Dumitru
- prof. Rusu Petriana
- prof. Secară Alina
- prof. Suciu Gabriela
CDI
Sala de clasă
-O bună
pregătire a
ac iunii.ț
24 februarie
2017
Desfă urareaș
ac iuniiț
- Primirea i ghidareaș
invita ilor;ț
Responsabili:
- prof. Schiau Sorin
Dumitru
bibl. Bîrz Lucre iaț
prof. Cetean Daniela
prof. Suciu Gabriela
Sala
profesorală
- Impresiile
favorabile ale
participan ilorț
la ac iune.ț
PRODUSE FINALE: prezentarea critică a căr ii; recital de poezie i muzică; fotografii.ț ș
46

IMPACTUL SCONTAT
-Îmbunătăţirea
comunicării în
proiecte;
- O mai bună
- O mai bună
cunoa tere de cătreș
elevi a unor scriitori
locali.
-Conştientizarea
importanţei
participării elevilor la
întâlniri pe teme
literare.
instituţiei de
învă ământ.ț
COORDONATORI: bibl. Bîrz Lucre ia; prof. Schiau Sorin Dumitru.ț
ECHIPA DE PROIECT: prof. Busuioc Carmen; prof. Cetean Daniela; prof. Lodoabă Liviu;
prof. Modovan Dumitru; prof. Rusu Petriana; prof. Secară Alina; prof. Suciu Gabriela.
Tradi ii i obiceiuri române ti de primăvarăț ș ș
PARTENERI PROIECT: Biblioteca Casei Corpului Didactic Alba
OBIECTIVE:
- Stimularea interesului elevilor faţă de lectura documentară;
- Stimularea interesului elevilor faţă de tradiţii şi obiceiuri.
- Dobândirea unor cunoştinţe noi în domeniu;
47

- Transformarea unor cititori ocazionali în cititori activi;
- Conştientizarea rolului cărţii în formarea personalităţii umane;
- Conştientizarea rolului bibliotecii de înmagazinare i diseminare a informaţiei.ș
DURATA: Februarie - Aprilie 2017
Loc de
desfăşurare
Indicatori
13-24
februarie
2017
Lansarea
proiectului
- Lansarea i mediatizareaș
proiectului.
- Stabilirea graficului de
lucru.
Responsabili:
Sala de
clasă
CDI
- Numărul
elevilor
interesa i săț
participe la
ac iune;ț
- Grafic de lucru
realizabil.
23-28
februarie
2017
Atelier de
măr i oareț ș
- Pregătirea spa iului de lucruț
i a materialelor necesareș
confec ionării măr i oarelor;ț ț ș
- Ghidarea elevilor.
Responsabili:
CDI - Desfă urareaș
în condi iiț
optime o
ac iunii;ț
- Interesul
manifestat de
elevi pentru
confec ionareaț
măr i oarelor.ț ș
24
februarie
– 30
martie
2017
Sesiune de
comunicări
(elevii vor lucra
individual i auș
de realizat o
prezentare Power
Point ce trebuie să
con ină: un scurtț
interviu, utilizând
regulile
interviului
sociologic, cu o
persoană la
alegere, pe tema
„Tradi ia/obiceiuț
l românesc
preferat”, o scurtă
prezentare a
persoanei
intervievate iș
câteva fotografii
care să ilustreze
tradi ia discutată).ț
-Prezentarea metodelor de
cercetare specifice
sociologiei;
-Stabilirea i explicareaș
cerin elor pentru realizareaț
prezentărilor;
-Ghidarea elevilor în vederea
îndeplinirii cu succes a
sarcinilor de lucru;
-Moderarea sesiunii de
comunicări.
Responsabili:
CDI -Derularea în
condi ii optimeț
a sesiunii de
comunicări;
-Calitatea
materialelor
realizate de
elevi.
24 Cercetare - Stabilirea regulilor de CDI - Respectarea
48

februarie
– 10
aprilie
2017
sociologică –
realizarea unei
anchete în rândul
locuitorilor
jude ului Alba peț
tema tradi iilor iț ș
obiceiurilor de
primăvară.
derulare a cercetării;
- Construc ia chestionarului;ț
- Stabilirea e antionului;ș
- Pregătirea elevilor în
vederea aplicării
chestionarelor.
- Prelucrarea i analizaș
chestionarelor.
- Întocmirea raportului de
cercetare.
Responsabili:
graficului de
lucru.
10-14
aprilie
2017
Evaluarea
proiectului
- Construc ia chestionaruluiț
pentru evaluare;
- Distribuirea acestuia
elevilor;
- Discu ii finale legate deț
proiect.
Responsabili:
-Cel pu in 50%ț
dintre elevii
implica i înț
proiect vor
aprecia pozitiv
activită ileț
desfă urate.ș
PRODUSE FINALE: măr i oare, prezentări PowerPoint, raport de cercetare.ț ș
IMPACTUL SCONTAT
-Îmbunătăţirea
comunicării în proiecte.
proiecte.
-Îmbogăţirea
elevilor.
de comunicare şi
relaţionare.
-Conştientizarea
importanţei
proiecte educative.
de activitatea
de învă ământț
ECHIPA DE PROIECT: bibl. Lucre ia Bîrz; prof. Liliana Gligor; prof. Dumitru Moldovan.ț
49

Primii mei pa i în limba japonezăș
OBIECTIVE:
- Sensibilizarea elevilor fa ă de limba i cultura japoneză;ț ș
- Promovarea dialogului i a comunicării în rândul elevilor;ș
- Încurajarea transferului de cunoa tere între genera ii;ș ț
- Cultivarea unei atitudini pozitive fa ă de bibliotecă.ț
DURATA: Mai 2017
50

Loc de
desfăşurare
Indicatori
3-8 Mai 2017 Lansarea
proiectului
în coală.ș
Responsabili:
- prof. Liviu Lodoabă
- prof. Daniela Cetean
CDI
HCC
-Interesul
manifestat de
elevi pentru
activitatea
propusă.
3-10 Mai
2017
Pregătirea
ac iuniiț
doritori.
-Stabilirea programului
i a altor detalii.ș
Responsabili:
- student Chirilă Ravara
Ana Lisa
CDI -Numărul de
elevi înscri i.ș
11 Mai 2017
Desfă urareaș
atelierului
- Asigurarea bunei
desfă urări a ac iunii;ș ț
- Prezentarea
filmule ului „ț Înspre
suflet” i a câtorvaș
elemente introductive
despre limba i culturaș
japoneză.
- Dialog cursan i –ț
invitat.
Responsabili:
Ana Lisa
- prof. Daniela Cetean
CDI - Derularea în
bune conditii a
atelierului.
PRODUSE FINALE: atelier, fotografii.
IMPACTUL SCONTAT
-Îmbunătăţirea
comunicării în
proiecte.
- O mai bună
- Cre terea motiva ieiș ț
activită i cu caracterț
educativ.
-Conştientizarea
educative.
instituţiei de
învă ământ.ț
ECHIPA DE PROIECT: bibl. Bîrz Lucre ia; student Chirilă Ravara Ana Lisa; prof. Ceteanț
Daniela; prof. Lodoabă Liviu.
51

Întâlnire cu scriitorul, traducătorul i orientalistul Christian Tămaș ș
PARTENERI:
- Asocia ia AMI, Alba Iulia, Cenaclul „Jacques Prévert”.ț
- Asocia ia Culturală „Semper Artes”, Ia i.ț ș
OBIECTIVE:
- Valorificarea i promovarea personalită ilor contemporane;ș ț
52

- Îmbogă irea orizontului cultural i spiritual al elevilor;ț ș
- Promovarea dialogului i a comunicării în rândul elevilor;ș
- Stimularea interesului elevilor pentru lectură;
- Cultivarea unei atitudini pozitive fa ă de bibliotecă.ț
DURATA: Mai 2017
Loc de
desfăşurare
Indicatori
8-18 Mai
2017
Lansarea iș
mediatizarea
ac iuniiț
- Crearea afi uluiș
ac iunii;ț
- Popularizarea ac iuniiț
în rândul elevilor.
Responsabili:
bibl. Lucre ia Bîrzț
prof. Daniela Cetean
prof. Alina Cri anș
prof. Gabriela Suciu
prof. Codru a Mure anț ș
prof. Dumitru Moldovan
prof. Dan Haupcorn
CDI
Sala de clasă
-Interesul
manifestat de
elevi pentru
ac iune.ț
8-18 Mai
2017
Pregătirea
ac iuniiț
doritori să participe la
ac iune.ț
- Familiarizarea elevilor
cu opera scriitorului
Christian Tăma ;ș
- Pregătirea momentului
de lectură publică.
Responsabili:
- prof. Dan Haupcorn
CDI
Sala de clasă
-O bună
pregătire a
ac iunii.ț
19 Mai 2017 Dialogul elevi-
scriitor
- Pregătirea spa iuluiț
unde se va desfă uraș
ac iunea;ț
- Primirea invita ilor;ț
Responsabili:
prof. Dan Haupcorn
CDI - Impresii
favorabile ale
participan ilor laț
ac iune.ț
53

PRODUSE FINALE: lectură publică, dialogul elevi-scriitor-invita i, fotografii.ț
IMPACTUL SCONTAT
-Îmbunătăţirea
comunicării în
proiecte;
- O mai bună
- O mai bună
cunoa tere de cătreș
elevi a personalită ilorț
contemporane.
-Conştientizarea
importanţei
participării elevilor la
întâlniri pe teme
literare.
instituţiei de
învă ământ.ț
ECHIPA DE PROIECT: bibl. Lucre ia Bîrz; prof. Daniela Cetean; prof. Alina Cri an; prof.ț ș
Gabriela Suciu; prof. Codru a Mure an; prof. Dumitru Moldovan; prof. Dan Haupcorn.ț ș
Te invit să gânde ti pozitivș
TIPUL PROIECTULUI: Proiect educaţional jude eanț
GRUPUL ŢINTĂ: elevii claselor a IX - X
PARTENER: Liceul Teoretic „Petru Maior” Ocna Mureș
OBIECTIVE:
- Promovarea dialogului şi a comunicării între elevii din localităţi diferite;
54

- Stimularea gandirii pozitive.
DURATA: Mai – Iunie 2017
Loc de
desfăşurare
Indicatori
8-16 mai
2017
Lansarea
proiectului
-Stabilirea graficului de
lucru.
-Comunicarea cu coalaș
parteneră în vederea
stabilirii detaliilor
ac iunii.ț
Responsabili:
Sala de clasă
CDI
-Grafic de lucru
realizabil.
16 -29 mai
2017
Cum
redactăm o
scrisoare?
-Prezentarea tehnicilor
de redactare a unei
scrisori.
- Prezentarea unor
modele de scrisori.
-Îndrumarea elevilor în
realizarea lucrărilor.
Responsabil:
CDI
Sala de clasă
29-30 mai
2017
Ora de lectură
–fiecare elev
î i va lectura înș
public
scrisoarea
pregătită pentru
schimb.
Responsabili:
CDI -Calitatea
lucrărilor iș
originalitatea
modului de
prezentare.
31 mai -14
iunie 2017
Schimbul de
scrisori
- Pregătirea scrisorilor în
vederea expedierii;
- Expedierea scrisorilor
către coala partenerăș
prin intermediul po teiș
tradi ionale;ț
-Repartizarea scrisorilor
primite de la coalaș
parteneră către elevi într-
un mod aleator.
Responsabili:
CDI -Respectarea
graficului de
lucru.
55

IMPACTUL SCONTAT
-Îmbunătăţirea
comunicării în
proiecte.
proiecte.
-Dezvoltarea
abilităţilor de
comunicare şi
relaţionare.
-Dezvoltarea gândirii
pozitive.
-Conştientizarea
educative.
instituţiei de
învă ământț
ECHIPA DE PROIECT: bibl. Lucre ia Bîrz; prof. Carmen Busuioc.ț
Voluntar la CDI în vacan a de varăț
OBIECTIVE:
- Familiarizarea elevilor cu modul de organizare i func ionare a bibliotecii colare;ș ț ș
- O mai bună cunoa tere de către elevi a tipurilor de resurse specifice unei biblioteci;ș
- Familiarizarea elevilor cu circuitul pe care îl parcurge cartea în bibliotecă.
- Dezvoltarea abilită ilor de lucru în editoare de text i calcul tabelar.ț ș
- Dezvoltarea capacită ii de comunicare i interac iune.ț ș ț
56

DURATA: 22 Mai 2017 – 31 August 2017
Loc de
desfăşurare
Indicatori
22 Mai 2017-
16 Iulie 2017
Lansarea
proiectului
- Relizarea afi uluiș
ac iunii;ț
- Relizarea de pliante;
- Promovarea proiectului.
Responsabil:
CDI
HCC
-Interesul
manifestat pentru
activitatea
propusă.
22 Mai 2017-
16 Iulie 2017
Pregătirea
ac iuniiț
doritori.
-Stabilirea programului iș
a altor detalii.
Responsabili:
CDI -Numărul
persoanelor
înscrise.
5 Iulie 2017-
10 August
2017
Desfă urareaș
activită ii deț
voluntariat
(cură are iț ș
recondi ionareț
carte veche;
culegere de
informa ii dinț
căr i sau dinț
registrele
bibliotecii;
prelucrarea
informatică a
informa iilorț
culese; cotare
i organizareș
căr i.)ț
- Supravegherea iș
coordonarea activită ilorț
planificate.
Responsabili:
CDI - Numărul
persoanelor
participante;
- Derularea în
bune condi ii aț
activită ilor.ț
28 Iulie 2017
– 10 August
2017
Finalizarea
ac iuniiț
- Crearea, multiplicarea iș
avizarea
adeverin elor/diplomelorț
pentru participan i.ț
Responsabili:
- Recompensarea
cu adeverin e/ț
diplome a
persoanelor care
au desfă uratș
activitate de
voluntariat.
PRODUSE FINALE: aproximativ 3000 de căr i cură ate, recondi ionate, verificate înț ț ț
registrele inventar, cotate i ordonate conform C.Z.U.; fotografii.ș
IMPACTUL SCONTAT
- O mai bună
activită i deț
- Conştientizarea
elevilor în activită i deț
57

voluntariat. voluntariat.
ECHIPA DE PROIECT: bibl. Lucre ia Bîrzț
Atelier de limba japoneză în vacan a de varăț
OBIECTIVE:
- O mai bună cunoa tere de către elevi a limbii i culturii japoneze;ș ș
- Dezvoltarea capacită ii de comunicare i interac iune;ț ș ț
- Încurajarea transferului de cunoa tere între genera ii;ș ț
58

- Cultivarea unei atitudini pozitive fa ă de bibliotecă;ț
- Stimularea interesului pentru studiu i lectură în timpul liber.ș
DURATA: 29 Mai 2017 – 10 August 2017
Loc de
desfăşurare
Indicatori
29 Mai 2017-
23 Iulie 2017
Lansarea
proiectului
- Relizarea afi uluiș
ac iunii;ț
- Relizarea de pliante;
în coală.ș
Responsabil:
CDI
HCC
-Interesul
manifestat de
elevi pentru
activitatea
propusă.
29 Mai 2017-
23 Iulie 2017
Pregătirea
ac iuniiț
doritori.
-Stabilirea programului iș
a altor detalii.
Responsabili:
Ana Lisa
CDI -Numărul de
elevi înscri i.ș
24 Iulie 2017-
28 Iulie 2017
Desfă urareaș
atelierului
- Asigurarea bunei
desfă urări a ac iunii;ș ț
- Sus inerea lec iilor deț ț
limba i cultura japoneză;ș
- Dialog cursan i –ț
profesor.
Responsabili:
Ana Lisa
CDI - Derularea în
bune conditii a
atelierului.
27 Iulie 2017
– 10 August
2017
Finalizarea
ac iuniiț
- Crearea i aplicareaș
chestionarului de evaluare
a activită ii;ț
- Crearea
adeverin elor/diplomelorț
pentru formator iș
participan i.ț
Responsabili:
Ana Lisa
- Încheierea cu
succes a
ac iunii;ț
- Aprecierile
aduse ac iuniiț
de către
participan i.ț
PRODUSE FINALE: atelier, fotografii.
IMPACTUL SCONTAT
-Îmbunătăţirea
comunicării în
-Conştientizarea
59

proiecte.
- O mai bună
activită i cu caracterț
educativ.
educative.
instituţiei de
învă ământ.ț
ECHIPA DE PROIECT: bibl. Bîrz Lucre ia; student Chirilă Ravara Ana Lisa.ț
MATERIALE REALIZATE DE ELEVI ÎN CADRUL PROIECTELOR
SĂ GÂNDIM POZITIV
60

61

62

63

64

65

66

67

68

69

70

71

72

73

74

75

76

77

78

79

80

81

82

83

84

85

86

87

88

89

90

91

92

93

94

95

96

97

98

99

100

101

102

103

104

CE ÎMI RECOMANZI SĂ CITESC?
Dragă prietene,
Mă numesc Oltean Anamaria, locuiesc în Alba Iulia i a vrea să- i recomand o carte peș ș ț
care am citit-o în vacan a de iarnă.ț
„Regina Ro ieș ” este primul volum din seria cu acela i nume a Victoriei Aveyard.ș
Ac iunea are loc într-o lume în care oamenii sunt împăr i i după sânge: cei cu sânge argintiu iț ț ț ș
cei cu sânge ro u. Cei argintii sunt puternici i trăiesc în lux, iar cei ro ii sunt sclavii celorș ș ș
argintii i trăiesc în condi ii mizerabile.ș ț
Mare Barrow, locuie te într-un ora micu din Regatul Norta cu familia ei. Trăie te înș ș ț ș
umbra surorii ei, Ceisa, furând tot ce poate de la gărzile argintii. Într-o zi, în timp ce încerca să
fure o sumă mică de bani de la un poli ist, este oprită de un băiat, Cal, care îi dă câteva monedeț
i o conduce acasă. În drum spre casă, ea îi poveste te despre via a ei. A doua zi, gărzile vinș ș ț
după Mare pentru a o duce la castel, unde prime te ceva de muncă la balul organizat pentruș
alegerea mireselor celor doi prin i. În timp ce se uita de pe balcon la prin ese, simte ni teț ț ș
furnicături, care se transformă în scântei, care devin din ce în ce mai mari i mai puternice pânăș
ce o aruncă într-un perete, atrăgânt toată aten ia celor prezen i asupra ei.ț ț
Sper că i-am stârnit dorin a de a citi această carte.ț ț
Cu drag,
Ana
Oltean Anamaria, clasa a IX-a D
105

Dragă cititorule,
Mă numesc Andrei i studiez la Colegiul Na ional „Horea, Clo ca i Cri an” din Albaș ț ș ș ș
Iulia. Doresc să- i recomand cartea „ț Cei 100”, scrisă de Kass Morgan, din care am învă at căț
lucrul în echipă i comunicarea sunt esen iale, câteodată putând să- i salveze via a.ș ț ț ț
În carte este vorba despre 100 de adolescen i trimi i pe Pământ într-o misiune periculoasă:ț ș
trebuie să recolonizeze planeta după ce, în urmă cu 97 de ani, toate bombele nucleare au
explodat, iar via a pe Pământ a luat sfâr it. Ace tia sunt nevoi i să- i depă ească limitele pentruț ș ș ț ș ș
a putea supravie ui.ț
Personajele mele favorite sunt: Clarke, o fată de 18 ani, arestată pe Arcă (nava în care
trăiau în spa iu) pentru trădare i nevoită să-i preia meseria mamei ei de pe Pământ, adică cea deț ș
doctor i Bellamy, un tânăr de 23 de ani care a preluat postura de lider imediat după aterizarea peș
Pământ.
Sper că i-am stârnit interesul în legătură cu această carte i î i doresc să ai spor la citit.ț ș ț
Cu drag,
Andrei
Vlasa Andrei Eugen, clasa a IX-a D
106

Dragă prieten de lectură,
Am ales să- i vorbesc în rândurile care urmează despre o carte dragă sufletului meu i anumeț ș
„Marile speran eț ” de Charles Dickens. Aceasta este o carte despre maturizarea for ată, despre dragosteaț
neîmpărtă ită, despre căutarea adevăratelor valori, vise i deziluzii. Toate fac partea din copilăria iș ș ș
adolescen a unui personaj complex în care putem să ne regăsim cu to ii. Ne poate ajuta să descoperim iț ț ș
o latură luminoasă în dezamăgirile pe care uneori le trăim; ne determină să deosebim clar lucrurile
importante de cele deghizate doar în costume frumos colorate. E un roman ce merită citit, fie i numaiș
pentru viziunea nonconformistă asupra societă ii engleze i a lumii întregi.ț ș
Pot să- i mai spun că, titlul pare să dezvăluie tema căr ii, dar constituie o capcană veritabilă pentruț ț
cititori. La prima vedere i chiar după câteva capitole, suntem tenta i să credem că volumul spune doarș ț
povestea unui băiat devenit gentleman peste noapte. Surpriza adusă de schimbarea norocului în aventura
personajului ne descoperă însă adevărata semnifica ie a celor două cuvinte promi ătoare. Temaț ț
volumului este u or de identificat, i anume, dezavantajele averii. Personajele i pove tile lor suntș ș ș ș
argumente aduse de Dickens pentru a demonstra că banii nu aduc fericirea: satul izolat dispre uit ini ialț ț
de Pip pentru traiul moderat i perspectivele înguste pe care i le oferă, devine un paradis pierdut.ș
Prietenia sinceră a lui Joe este de nepre uit în compara ie cu orice mo tenire fabuloasă. Toate detaliileț ț ș
vie ii sărăcăcioase îi aduc în final băiatului mai multă bucurie i lini te decât orice rang social.ț ș ș
Această carte urmăre te inocen a copilăriei, iubirile adolescentine, obstacolele pe care via a i leș ț ț ț
pune în cale, misterul, drama. Pip este personajul principal al acestei căr i, copil orfan crescut dupăț
moartea părin ilor de către sora sa i de blândul ei so , Joe Garger, fierarul. În copilărie, Pip are parte atâtț ș ț
de asprimea surorii sale, cât i de blânde ea i căldura lui Joe. Ace tia locuiesc în apropierea uneiș ț ș ș
mla tini, unde băiatul găse te i cimitirul în care urmează să facă o descoperire nelini titoare: „Era unș ș ș ș
om înfrico ător, îmbrăcat într-o haină grosolană, cenu ie i avea o cătu ă mare de fier la picior. Arăta caș ș ș ș
un om ie it din apă sau din noroi, lovit i tăiat de pietre, în epat de urzici i sfâ iat de mărăcini.ș ș ț ș ș
chiopăta, tremura i mârâia tot timpul.”Ș ș
Un alt factor care îi schimbă radical via a lui Pip este vizita regulată la domi oara Havisham, oț ș
femeie misterioasă, îmbrăcată mereu în rochia ei de mireasă îngălbenită de timp, iar ceasurile din întreaga
casă erau oprite la ora 9 fără 20 de minute. Aici Pip se îndrăgoste te de fiica adoptivă a domni oareiș ș
Havisham, Estela.
„Marile speran e” este o carte care nu are cum să nu te tulbure. O carte despre soartă, despreț
nedreptă ile unei fiin e care î i dore te fericirea...ț ț ș ș
Lectură plăcută!!!
Cu drag ,
Antonia
Beleiu Antonia, clasa a IX-a D
107

Dragă prietene,
Mă numesc Clamba Ciprian Beniamin i sunt elev în clasa a IX-a la Colegiul Na ionalș ț
„Horea, Clo ca i Cri an” din Alba Iulia, la profilul tiin e ale naturii.ș ș ș ș ț
M-am gândit ca, prin această scrisoare, să- i recomand cartea „ț Gânde te cutezătorș “, scrisă
de Benjamin Solomon Carson, un faimos neurochirurg din S.U.A. Doctorul Ben Carson este
licenţiat al Universităţii Yale şi al Facultăţii de Medicină de la Universitatea din Michigan, mulţi
ani fiind directorul secţiei de neurochirugie infantilă a Spitalului Johns Hopkins din Baltimore.
În „Gândeşte cutezător“, doctorul Carson dezvăluie reţeta sa de a avea succes, şi cine ar
putea face mai bine acest lucru, dacă nu cineva care şi-a transformat propria viaţă, devenind
dintr-un copil de ghetou cel mai celebru specialist în neurochirurgie infantilă.
Ben Carson a scris mai multe cărţi, iar titlurile celor traduse în limba română sunt:
„Gândeşte cutezător“, „Mâini înzestrate“, „Asumă-ţi riscul“, „Imaginea de ansamblu“ şi „Şi tu ai
creier“.
Reţeta lui pentru a avea succes este acrostihul „Think big“ (gândeşte cutezător)
T = talent (talent)
H = honest (cinste)
I = insight (perspicacitate)
N = nice (amabilitate)
K = knowlege (cunoştiinţe)
B = books (cărţi)
I = in depth knowlege (sudiu aprofundat)
G = God (Dumnezeu)
În ultima parte a cărţii, Ben Carson prezintă amănunţit acest acrostih, literă cu literă, aşa
că, dacă vrei să ai succes în viaţă, această carte te-ar putea ajuta foarte mult.
Dacă citeşti această carte, aştept părerea ta la:
Nr. Telefon: 07....................
Adresa de facebook: ciprian clamba
Ţi-o recomand cu drag,
Ciprian
Clamba Ciprian Beniamin, clasa a IX-a D
108

Drag elev,
A dori să- i recomand o carte care se nume te „ș ț ș Copiii de făină” scrisă de Anne Fine, o
scriitoare foarte cunoscută în Marea Britanie. Este o carte pe care o recomand oricărui psiholog,
părinte, profesor i nu în ultimul rând, oricărui tânăr.ș
„Copiii de făină” este o carte care te inspiră, te înva ă cum să corectezi un copil rău,ț
transpunându-l într-un joc de rol, având grijă de un săcule de făină deghizat în păpu ă. Copiiiț ș
de făină ajută elevii unei clase problemă să accepte ni te responsabilită i fa ă de o altă fiin ăș ț ț ț
„însufle ită”.ț
Rolul asumat de ace ti elevi de clasa a X-a, timp de trei săptămâni, are ca scop schimbareaș
viziunii lor despre lumea care îi înconjoară i să-i facă să vadă cu al i ochi profesorii, colegii,ș ț
tocilarii.
Acest proiect are un efect pozitiv pentru Simon Martin, care începe să- i iubeascăș
„copilul”.
Î i recomand această carte, cred că o să- i placă i sunt sigură că vei avea ceva de învă atț ț ș ț
din ea.
Cu drag,
Emilia
Simon Emilia, clasa a IX-a D
109

Dragă prietene,
Vreau să încep prin a- i spune că această carte pe care i-o voi prezenta în rândurileț ț
următoare este printre pu inele care m-au inut cu sufletul la gură până la sfâr it.„ț ț ș Tragedie în
trei acte” este un roman poli ist, scris de celebra scriitoare britanică Agatha Christie.ț
Î i voi prezenta în câteva cuvinte cartea: bătrânul paroh Babbington moare subit laț
petrecerea unui celebru actor numit Charles Cartunight, după ce bea un cockteil care nu con ineț
nici o urmă de otravă. Nici măcar detectivul belgian Hercule Poirot, aflat printre invita i, nu areț
nici o suspiciune legată de acest deces. Dar, când doctorul Strange, un prieten al aceluia i actor,ș
moare în circumstan e asemănătoare, nu mai rămăne îndoială că este vorba de ni te asasinate.ț ș
Până la urmă, Poirot găse te firul crimei i prinde vinovatul.ș ș
În această carte m-a impresionat inteligen a detectivului belgian pe care mu i oameni îlț ț
subestimau, crezând că „Un individ cu o părere atât de bună despre sine nu poate valora prea
mult.”
Chiar dacă e ti nou în acest univers minunat al romanelor poli iste te încurajez să începi săș ț
cite ti acest tip de căr i, deoarece te înva ă cum să prive ti dincolo de aparen a lucrurilor i săș ț ț ș ț ș
pătrunzi în esen a lor.ț
Cu prietenie,
Daniela
Groza Daniela, clasa a IX-a D
110

Dragă viitor prieten,
Î i recomand în aceste rânduri una dintre cele mai interesante căr i pe care le-am citit înț ț
anul ce tocmai s-a sfâr it, i anume, cartea de debut a autorului John Green, „ș ș Căutând-o pe
Alaska”.
Caracteristicile adolescen ilor de la Colegiul Culver Greek prind contur cu fiecare pagină,ț
cu fiecare experien ă trăită, indiferent de natura ei, toate acestea contribuind la formarea unui firț
narativ emo ionant. Acesta surprinde cu exactitate via a unui adolescent din zilele noastre iț ț ș
interesele acestuia. Personajul central, Miles Halter trasează o linie clară între via a înainte iț ș
după evenimentul care a marcat întreaga poveste care o are în prim plan pe Alaska, o tânără
înconjurată cu o aură de originalitate.
Dacă vrei să tii care este intâmplarea care a marcat întreaga carte, î i recomand s-o cite tiș ț ș
i poate a a vei găsi, alături de Miles, o explica ie la tot ceea ce s-a întâmplat.ș ș ț
A tept un mesaj pe Facebook după ce termini cartea pe care i-am propus-o.ș ț
Cu drag , o viitoare prietenă
Ha egan Teodora, clasa a IX-a Dț
111

Dragă prietene,
Mă numesc Isabel i a vrea să- i prezint cartea mea preferată i anume „ș ș ț ș Sub aceea iș
stea” de John Green, de asemenea, autorul meu preferat.
Cartea prezintă povestea a doi tineri, care, cu timpul, se îndrăgostesc. Fata, Hazel,
personajul principal, avea o boală foarte gravă i urâtă, numită cancer. Hazel îl întâlne te peș ș
Augustus la o întrunire unde oamenii î i exprimă temerile legate de bolile lor. Legătura dintre eiș
se intensifică i ajung, la un moment dat, să se urce într-un avion care-i duce într-un loc de vis.ș
Ce se întâmplă mai departe vei afla doar dacă cite ti cartea.ș
John Green ne arată că indiferent de orice, suntem capabili să iubim i să apreciemș
lucrurile frumoase din via ă.ț
Sper că te-a captivat povestea, iar eu î i recomand să cite ti cartea, fiindcă merită citită.ț ș
Cu mult drag,
Prietena ta Isabel
Oarga Isabel Alexandra, clasa a IX-a D
112

Dragă coleg,
În primul rând a vrea să mă prezint. Mă numesc Miruna i sunt elevă în clasa a IX-a laș ș
Colegiul Na ional „Horea, Clo ca i Cri an” din Alba Iulia.ț ș ș ș
În vacan a de iarnă am citit o carte care m-a impresionat i pe care i-o recomand. Esteț ș ț
vorba despre cartea „Dacă a rămâneș ” scrisă de Gayle Forman. Cartea prezintă povestea Miei, o
fată de 17 ani, care locuie te în Oregon cu familia sa. Mia are un prieten care se nume te Adam,ș ș
vocalist într-o forma ie rock. Mia iube te muzica clasică, de i părin ii ei sunt fani ai rock-ului iț ș ș ț ș
este foarte pasionată de cântatul la violoncel. Fata se prezintă la Facultatea Julliard din New
York pentru a sus ine o probă la violoncel în urma căreia este admisă la facultate, însă trebuie săț
se decidă dacă pleacă la New York sau rămâne în Oregan cu cei dragi.
Într-o zi cu ninsoare, totul se schimbă, iar decizia pe care trebuie s-o ia este dramatică iș
dureroasă. Mia î i pierde părin ii i fratele mai mic într-un accident rutier, i, cu toate că nu- iș ț ș ș ș
aminte te momentul impactului, ea îi poate vedea pe cei din jur.ș
Sper că i-am trezit interesul pentru această carte i dacă e ti curios să afli ce se întâmplăț ș ș
mai departe î i recomand s-o cite ti. De asemenea i filmul făcut după această carte este la fel deț ș ș
frumos i cred că merită văzut.ș
Cu mare drag,
Miruna
Oră an Miruna, clasa a IX-a Dș
113

Dragă prietene,
Numele meu este Olteanu Natalia i sunt elevă în clasa a IX-a la Colegiul Na ionalș ț
„Horea, Clo ca i Cri an” din Alba Iulia. Doresc să- i recomand cartea mea preferată, i anumeș ș ș ț ș
„Jurnalul unui adolescent timid” de Stephen Chbosky. Personajul principal al acestei căr i esteț
Charlie, un adolescent timid care, o dată cu începerea liceului, începe să descopere o nouă via ă,ț
trecând de pragul copilăriei, un prag numit „maturizare” atât fizică, cât i psihică. Fiind nevoit săș
se implice mai mult în via a socială, acesta î i face doi noi amici, mai mari decât el, care îlț ș
înva ă ce înseamnă prietenia adevărată.ț
Deoarece băiatul este foarte timid i nu- i poate exprima sentimentele în mod verbal, seș ș
hotără te să- i povestească via a unui prieten imaginar, prin intermediul unor scrisori intime.ș ș ț
Fiind foarte pasionat de psihologie i literatură, acesta meditează asupra noilor sentimenteș
puternice pe care le simte, de exemplu dragostea pentru o fată i suferin a pierderii mătu ii lui.ș ț ș
El este în căutarea unei „melodii perfecte” a unei „călătorii perfecte” în care „se simte
infinit”. O să în elegi perfect la ce se referă prin metafora „se simte infinit” dacă alegi să cite tiț ș
cartea sau măcar să vizionezi filmul realizat după aceasta.
Î i urez spor la citit!ț
Cu drag,
Natalia
Olteanu Natalia, clasa a IX-a D
114

Dragă prietene,
Începtul de an l-am petrecut în compania căr ilor de la Editura Herg Benent i pot spuneț ș
că a fost un timp trecut cu folos. i-am mai spus că apreciez tare mult autorii româniȚ
contemporani care vin tare din urmă, i mă bucur că avem oameni care nu lasă literatura să seș
prăbu ească.ș
„Fata de la nord de ziuă” de Alexandru Voicescu, face parte dintr-un gen aparte, este o
poveste de dragoste pu in nonconformistă. Gerard este un profesor care i-a pierdut so ia într-unț ș ț
accident. El se „refugiază” în Norvegia în încercarea de a- i reveni psihic, însă suferă unș
accident în urma căruia se treze te într-un loc ciudat. „Colegiul” este plin de fete, foarteș
frumoase, de altfel, cu calită i fizice excep ionale, însă el o caută pe una anume, pe cea care l-aț ț
salvat din accident. Până aici, nimic anormal, poate doar perfec iunea din internat iț ș
imposibilitatea de a pleca de acolo. Totul e de un alb imaculat, camerele nu au ferestre, iar fetele
sunt preocupate de aspectul lor.
Brusc ac iunea o ia într-o altă direc ie. Suntem în „lumea noastră”, să zic a a, unde Gerardț ț ș
are în posesie un album cu 39 de fotografii. El încearcă s-o găsească pe ultima pentru a realiza un
tablou perfect, i astfel o găse te pe Mome, o fată cu anumite puteri, care era exact „piesa” lipsă.ș ș
Care e legătura cu lumea paralelă? Ce este „Colegiul” i cum merg lucrurile? Vei afla dinș
carte. Cele două lumi se împletesc tare frumos i deznodământul e unul surprinzător, care cuș
siguran ă te va pune pe gânduri.ț
Tu cât de departe ai fi dispus să mergi pentru ceea ce iube ti? Ce ai face pentru oameniiș
din jur i cum ai reac iona dacă te-ai trezi în „Colegiu”? „Fata de la nord de ziuă” e o poveste deș ț
dragoste, dar i una de vindecare. Alexandru Voicescu face o trabă foarte bună atât cuș
comunitatea izolată, cât i cu dragostea, care nu tie cum să reac ioneze la toate obstacolele.ș ș ț
Eu sunt de părere că acest roman este unul foarte bine structurat, surprinzător i cu multeș
răsturnări de situa ie. L-ai citit? Dacă nu ai făcut-o, i-a recomanda să te la i purtat, alături deț ț ș ș
Gerard prin cele două lumi.
Cu mult drag,
Amica ta, Norina
115

Ghiu an Norina, clasa a IX-a Dș
Dragă prietene,
Una dintre căr ile despre care am păstrat o amintire foarte plăcută este „ț Cei trei
muschetari” de Alexandre Dumas, un romancier francez celebru pentru romanele sale, printre
care se numără i „ș Regina Margot”, „Sfinxul Ro u”, „Laleaua Neagrăș ” sau „Contele de Monte
Cristo”.
Ac iunea căr ii se petrece în Fran a în epoca regelui Ludovic al XIII-lea. Atmosfera de laț ț ț
curtea regelui este redată cu o mână de maestru i cu un respect aproape scrupulos al adevărului.ș
În acest cadru în esat de intrigi politice, autorul împlete te firele micilor istorii persoanle aleț ș
eroilor săi în marele tablou al faptelor istorice. De i unele detalii pot fi inventate, ansamblul însăș
nu lasă să se întrevadă umbre false. Regii i reginele, marii oameni de la cur ile lor, liniile deș ț
for ă ale politicii, se recompun în mod verosimil i plin de via ă. În acest cadru îi regăsim peț ș ț
Athos, Parthos, Aramis i d′Artagnan, ale căror inimi nobile sunt însufle ite de onoare iș ț ș
patriotism, gata de sacrificiul suprem în slujba regelui.
Chiar i imaginea roman ată a muschetarilor pe care o crează cartea este opera minunată aș ț
lui Al. Dumas. El este cel care-i proiectează în spa iul legendelor, conferindu-le dimensiuniț
eroice i totodată profund omene ti.ș ș
Ce erau muschetarii înainte de Dumas? Ni te solda i oarecare coborâ i în micimeaș ț ț
scăderilor lor umane. După apari ia romanului „ț Cei trei muschetari”, ei sunt proiecta i înț
memoria colectivă a cititorilor cu o valoare de model universal.
Dacă vei decide să cite ti această carte, vreau să- i urez lectură plăcută.ș ț
Cu prietenie,
Paula
Cioran Paula, clasa a IX-a D
116

Dragă prietenă,
Mă numesc Roxana, sunt elevă în clasa a IX-a i studiez la Colegiul Na ional „Horea,ș ț
Clo ca i Cri an” din Alba Iulia. Recent am citit o carte din care am învă at că odată ce iube tiș ș ș ț ș
cu adevărat o persoană nu contează distan a dintre voi sau timpul îndelungat în care nu v-a iț ț
văzut, ci faptul că sentimentul iubirii rămâne aprins în ciuda apari iei obstacolelor din via ă.ț ț
Pe acestă afirma ie s-a bazat i cartea „ț ș Cel mai de pre cadouț ” scrisă de autorul american
Nicholas Sparks, care pe mine personal, m-a uimit. Această carte surprinde iubirea adolescentină
dintre Dawson, un băiat care provine dintr-o familie de criminali i Amanda, o fată provenităș
dintr-o familie bogată, însă dragostea dintre ace tia poate fi distrusă atunci când Dawson intră înș
pu cărie.ș
După douăzeci de ani, cei doi se reîntâlnesc la înmormântarea celui care le-a fost un
părinte spiritual, astfel fiind nevoi i să petreacă ceva timp împreună. În acest timp, i-auț ș
reamintit de perioada adolescen ei, i cel mai important, că sentimentele unuia fa ă de celălaltț ș ț
nu s-au stins odată cu despăr irea lor. A sosit timpul să se despartă, dar s-a întâmplat ceva...ț
Pentru a tii care este sfâr itul pove tii lor de iubire, î i recomand să cite ti această carte,ș ș ș ț ș
deoarece prezintă o mul ime de lucruri folositoare, pe care, probabil, le vei aplica în viitor.ț
Cu drag,
Roxana
Chindri Roxana, clasa a IX-a Dș
117

Dragă prietene,
Î i recomand cu încredere romanul „ț Winnetou”, scris de autorul german Karl May, unul
dintre romanele mele preferate. În toate cele trei volume este urmărită evolu ia personajuluiț
Charlie, care mai apoi prime te porecla „Old Shatterhand”, un tânăr neexperimentat ce porne teș ș
în căutarea aventurii i a unei noi lumi. Winnetou este numele personajului principal, cunoscutș
ca i căpetenie a apa ilor Mescalero. Povestitorul poate fi confundat cu autorul, care de i aș ș ș
călătorit prin acele inuturi, nu a trăit toate peripe iile descrise în căr ile sale.ț ț ț
Conflictele dintre omul alb i pieile ro ii sunt delicat conturate, subliniind faptele rele deș ș
care sunt capabili unii oameni pentru banii primi i în schimb. Charlie se ocupa cu construireaț
unor ine de tren care să traverseze teritoriile indienilor, lucru care îi deranjează pe ace tia i leș ș ș
dă un motiv de ceartă. Întâlnirea cu Winnetou are un puternic impact în maturizarea lui Charlie,
deoarece acesta este un model demn de urmat, prin cinstea, curajul, dreptatea i prietenia lui.ș
Acesta îi va deveni frate de cruce i prieten apropiat, fapt ce-l ajută să ia decizia corectă i treceș ș
de partea indienilor în războiul ce se anticipa. Cu toate că amândoi trec prin încercări repetate –
uciderea tatălui i a surorii lui Winnetou – reu esc să fie uni i în tot ceea ce fac i încearcă să seș ș ț ș
protejeze reciproc.
Este un roman interesant, plin de aventură i care reu e te să surprindă în fiecare nouș ș ș
capitol. Sper să te hotără ti să-l cite ti.ș ș
Cu drag,
Sorana
Ha egan Sorana, clasa a IX-a Dț
118

Dragă cititorule,
Î i recomand cu mare încredere cartea „ț Me before you” sau „Înainte să te cunosc” scrisă de
Jojo Moyes. Consider că este o nara iune ingenioasă cu personaje încântătoare: Louisa Clark iț ș
Will Traynar sunt două personaje care nu au nimic în comun. Louisa era plină de entuziasm i aș
ajuns să fie o pată de culoare în via a sumbră a lui Will în momentul în care mama lui a decis săț
angajeze pe cineva pentru fiul ei care a suferit un accident. Louisa a făcut multe sacrificii pentru
Will. Această carte este despre dorin a omului de a progresa, de a- i depă i limitele impuse,ț ș ș
despre felul în care oamenii pe care îi respectăm i îi luăm ca modele, produc schimbări înș
vie ile i mentalită ile noastre într-un mod subtil.ț ș ț
„Înainte să te cunosc” este o poveste de dragoste pentru genera ia de azi, despre iubireaț
nea teptată a doi necunoscu i. O carte care m-a făcut să mă întreb ce e de făcut atunci când deș ț
dragul celui pe care-l iube ti trebuie să- i sacrifici propria fericire.ș ț
Cu drag,
Andreea
Ghiura Andreea, clasa a IX-a G
119

Dragă cititorule,
Am decis să- i scriu această scrisoare cu scopul de a- i prezenta unele dintre cele maiț ț
captivante căr i pe care le-am citit i totodată de a te determina să le cite ti i tu. Volumeleț ș ș ș
„Harry Potter” formează o serie foarte populară în întreaga lume. Ele apar in genului fantastic iț ș
au fost scrise de către autoarea britanică J.K. Rowling. Aceasta s-a născut pe data de 31 iulie
1965 la Yate, Anglia. Ideea de a concepe seria „Harry Potter” i-a venit în timpul unei călătorii
cu trenul de la Manchester la Londra în 1990.
Căr ile înfă i ează o lume a vrăjitorilor, protagonist fiind un tânăr vrăjitor numit Harryț ț ș
Potter, alături de prietenii lui Ron i Hermione. Povestea se desfă oară în cea mai mare parte laș ș
Hogharts, coala de Magie, Farmece i Vrăjitorii. Această serie este structurată în apte volume:Ș ș ș
„Piatra filosofală”, „Camera secretelor”, „Prizonierul din Azkaban”, „Pocalul de foc”,
„Ordinul Phoenix”, „Prin ul Semipur”ț iș „Talismanele mor iiț ”. Toate cele apte volume auș
fost traduse în peste aptezeci de limbi.ș
Consider că aceste volume sunt potrivite adolescen ei, îmbinarea magicului cu realul fiindț
unul dintre motivele predominante ale seriei. De asemenea, la această serie m-a impresionat
modul surpinzător în care sunt descrise cele două lumi, întâmplările i obstacolele din via aș ț
protagonistului, lupta dintre bine i rău fiind punctul central al pove tii.ș ș
Sper să lecturezi aceste volume cât mai curând.
Cu drag,
Bianca
Băra Bianca Elena, clasa a IX-a G
120

Dragi cititori,
Doresc să vă împărtă esc un nou univers, o carte recent scrisă, i anume „ș ș Cum să faci să
nu cite ti în vacan a de varăș ț ” scrisă de Tommy Greenwald.
Această capodoperă literară ne spune povestea unui copil căruia nu-i place să citească, din
păcate, un fenomen tot mai des întâlnit în zilele noastre. Părin ii lui îl trimit într-o tabără cuț
scopul de a prinde drag de carte. A adar, eroul căr ii noastre, Charlie Joe, acceptă să meargă înș ț
tabără, una de trei săptămâni, înconjurat de cititori împătimi i, dar el era încrezător; mare, soare,ț
distrac ie,...ei bine,... NU! Nicidecum.ț
Ajuns în Tabăra Kartzulya, Charlie este sufocat de ateliere de literatură, filosofie,
gramatică....exact ceea ce ura. Nu a scăpat bine de coală i deja..... nu, nu se putea a a ceva.ș ș ș
Charlie î i stabile te un scop precis, încă din prima zi când ajunge acolo, între genii iș ș ș
tocilari, cum îi nume te el, să-i convingă pe rând să nu mai citească, adică să-i facă să-i semene,ș
însă planul lui pare că se îndreaptă într-o altă dire ie, care....ț
Sfâr itul trebuie descoperit de voi. În ciuda titlului, cred că este o carte extraordinară. V-oș
recomand!
P.S. Cartea e tradusă de o albaiuliancă.
Cu drag,
Cosmin
Hiri cău Cosmin Andrei, clasa a IX-a Gș
121

Dragă „Daniela”,
Dacă e ti în fa a standului unei librării i învâr i cartea aceasta în mână, cântărind dacă s-oș ț ș ț
iei sau nu...î i dezvălui că romanulț „Mara” de Ioan Slavici înglobează în câteva pagini
încercările, obstacolele, fricile, grijile i neajunsurile pe care omul de la ară le întâmpină înș ț
căutarea unui trai mai bun.
Î i recomand cu căldură această carte întrucât vei descoperi tainele folclorului românesc,ț
obiceiurile nemuritoare i adevărata fa ă a românului justi iar i hotărât să- i apere familia cuș ț ț ș ș
orice pre . Romanul este unul captivant, care te ine cu sufletul la gură până la ultima pagină,ț ț
fără să-l inspire pe cititor cu vreun final posibil.
Cartea se deschide cu caracterizarea unei femei spătoase, greoaie, cu obrajii bătu i deț
soare, de ploaie i vânt, pe nume Mara, care în ciuda faptului că i-a iubit familia i a dat totulș ș ș
pentru ea, aceasta a rămas văduvă cu doi copii, un băiat i-o fată, Trică i Persida. Femeia s-aș ș
avântat în lumea par ivă i răutăcioasă, pentru a le face celor doi copii un scop în via ă. Trică iș ș ț ș
Persida cre teau lângă ea i lângă copiii din târgul în care Mara se ocupa cu negustoria. Femeiaș ș
în fiecare seară î i număra i î i punea deoparte banii câ tiga i din propria sa trudă cu scopul caș ș ș ș ț
fata i băiatul ei să trăiască mai bine decât dânsa.ș
Cei doi copii ajun i în pragul adolescen ei erau sorti i să se îndepărteze de casaș ț ț
părintească i să- i construiască un viitor. Mara decide ca pe Persida s-o ducă la mănăstire, undeș ș
a legat o prietenie foarte strânsă cu maica Aegidia, iar pe Trică a decis să-l ducă la Arad, în urma
unor conflicte pe care acesta le-a întâmpinat la coala din sat. Toate păreau să meargă foarteș
bine, însă pe capul Marei au căzut mai multe pagube i probleme. Persida s-a îndrăgostitș
nebune te de fiul lui Hubor, un neam care avea o măcelărie lângă mănăstire. Între Persida iș ț ș
Natl s-a clădit o frumoasă prietenie, dar Mara nu era de acord deoarece Natl a fost crescut de
partea cealaltă a Mure ului i însemna că băiatul nu era de sânge românesc, iar părin ii băiatuluiș ș ț
nici nu voiau să se gândească la prietenia dintre cei doi tineri. În ciuda faptului că părin iiț
acestora nu erau ferici i de această întâmplare, s-a invit încă un băiat care dorea să-i fure Persideiț
inima.
122

Oare Natl va rămâne împreună cu Persida? Oare iubirea adevărată va învinge? Oare
părin ii vor fi de acord cu rela ia celor doi? Te invit pe tine să găse ti răspunsuri la toate acesteț ț ș
întrebări.
P.S.: Dacă deja ai luat cartea i nu- i place, te po i supăra pe mine, dar mă a tept să- iș ț ț ș ț
placă i să-mi mul ume ti. A tept să-mi împărtă e ti părerea ta.ș ț ș ș ș ș
Cu drag,
Marinescu Anamaria, clasa a IX-a G
Dragă cititorule,
Î i recomand cu toată încrederea, romanul „ț Fluturi strivi iț ”, de M. Anjelais. În această
carte, autoarea î i exprimă viziunea despre iubire, via ă i sfâr itul acesteia i cum fiecareș ț ș ș ș
secundă merită trăită din plin, deorece niciodată nu se tie ce se poate întâmpla. Ac iunea îi esteș ț
prezentată cititorului prin intermediul unei pove ti de dragoste.ș
În această carte, personajele principale, aflate în antiteză, se simt atrase reciproc. Au fost
promi i unul altuia încă din copilăria mamelor visătoare. Sphinx, fata, este dulce iș ș
în elegătoare, dar totu i banală, iar Candace, băiatul, este strălucitor i carismatic, dar seț ș ș
confruntă cu anumite probleme de comportament. Rela ia lor este plină de sui uri i coborâ uri,ț ș ș ș
iar acestea se transformă într-un punct culminant înfiorător, care ar trebui să ducă la sacrificiul
suprem.
Prin urmare, această minunată carte m-a fascinat prin simplul fapt că m-a ajutat să apreciez
timpul limitat, petrecut cu cei dragi i să în eleg cât de important este să fi capabil să iube ti iș ț ș ș
să sim i fiecare emo ie a vie ii.ț ț ț
Cu drag,
Daria
Cirlea Daria, clasa a IX-a G
123

Dragă cititorule,
Î i scriu această scrisoare cu scopul de a- i recomanda cartea „ț ț Jocurile foamei” scrisă de
Suzanne Collins. Pe scurt, este povestea unei Americi în care conducătorii î i bat joc de poporulș
lor, organizând anual „Jocurile Foamei”, adevărate lupte cu via a. Acestea sunt urmărite deț
foarte multă lume i cu cât sunt mai sângeroase, cu atât audien a este mai mare. La final, trebuieș ț
să rămână un singur câ tigător, din cele dousprezece districte. De ce se întâmplă toate acesteș
lucruri? Pentru a ine minte că revoltele din trecut nu au avut succes i pentru a nu le mai repetaț ș
niciodată.
Sunt nouă sute de pagini în care nu po i pune cartea jos, mereu fiind curios de ceea ce vaț
urma. i chiar dacă ai văzut filmul i cuno ti deja finalul pove tii, tot te va ine în priză.Ș ș ș ș ț
Sper ca această carte să î i placă la fel de mult cât mi-a plăcut i mie i să-mi răspunzi laț ș ș
această scrisoare spunându-mi părerea ta.
Cu drag,
David
Bor an David Andrei, clasa a IX-a Gș
124

Dragă prietenă,
În această vacan ă binemeritată, am avut ocazia de a citi în întregime romanulț
„Fluturi” de Irina Binder i vreau să- i recomand cu căldură acest roman,ș ț
deoarece pe mine m-a impresionat la modul cel mai plăcut.
Această carte este un roman de dragoste inspirat dintr-o poveste reală. În
volumul „Fluturi” se regăsesc toate trăirile omene ti: rătăciri, slăbiciuni, secrete,ș
gre eli, alegeri, pierderi i deziluzii. Din acest roman cred că fiecare are ceva deș ș
învă at, chiar dacă există multe repeti ii ale gre elilor. Făcând abstrac ie de ele,ț ț ș ț
cartea te duce cu gândul într-o altă lume, plină de fluturi ai iubirii. Povestea este
una reală, via a Irinei fiind a ezată pe hârtie. După nevoia de a se recăuta, de aț ș
găsi scuze pentru proprile gre eli i neîn elesuri ale vie ii, Irina începe relatareaș ș ț ț
pove tii. Cu o tactică plăcută, ea scrie despre momentul singurătă ii, cândș ț
sărbătorile se apropie, dar pentru ea totul e pustiu.
Sper că te-am făcut curioasă i că e ti dornică de a savura acest volum plin deș ș
realism ce te va învălui în mrejele lui. Sunt convinsă că î i va plăcea i abia a tep iț ș ș ț
să ne întâlnim i să-mi spui părerea ta.ș
Cu drag, a ta prietenă
125

Diana
Bompa Diana, clasa a IX-a G
Dragă prietenă,
Încep prin a-mi cere scuze pentru că nu i-am mai scris de mult timp, deoarece am fostț
ocupată i pe lângă asta, am descoperit ceva foarte interesant. De curând am început să citesc oș
carte pe care am primit-o de la mătu a mea. Mi-o doream de mult timp i abia am a teptat s-oș ș ș
citesc. Se nume te „ș Jurnalul Annei Frank” i este o poveste din timpul celui de-al doilea războiș
mondial. Cartea reprezintă jurnalul unei fete ce î i trăie te adolescen a departe de bucuriileș ș ț
vârstei, ascunsă doi ani împreună cu familia sa, fiindcă erau căuta i pentru a fi du i în lagăreleț ș
de concentrare pentru evrei. În jurnalul primit de la tatăl ei, pe care l-a numit „Kitty”, Anne a
început să scrie, în fiecare zi, începând cu data de 12 iunie 1942, ce se întâmplă în încăperile
Anexei (sediul unei firme patronate de tatăl ei), despre persoanele de acolo. Scrierile ei aveau
structura unei scrisori i începeau mereu cu „Dragă Kitty” i se sfâr eau cu „A ta Anne M.ș ș ș
Frank”, iar paginile jurnalului scrise de o feti ă de 13 ani au ajuns să fie studiate în multe dintreț
colile lumii, au devenit un simbol. Ultima scrisoare către Kitty a fost scrisă pe 1 august 1944,ș
urmând ca pe 4 august, Anne i ceilal i apte să fie aresta i i deporta i spre Auschwitz.ș ț ș ț ș ț
Această carte m-a fascinat i nu e doar o poveste, ci po i învă a i istorie. Î i recomand cuș ț ț ș ț
căldură s-o cite ti, chiar merită efortul. Dacă vrei, pot chiar să i-o împrumut, iar apoi putemș ț
vorbi despre cum i s-a părut.ț
A tept cu nerăbdare răspunsul tău.ș
Te îmbră i ez,ț ș
Julia
126

Jurca Iulia, clasa a IX-a G
Dragă prieten,
Doresc să- i prezint o carte pe care o ador, „ț Înainte să te cunosc”. Această carte începe cu
o fată simplă i muncitoare care î i între ine familia, lucrând la o patiserie, dar vine ziua cândș ș ț
este dată afară i trebuie să- i caute alt loc de muncă.ș ș
Louisa Clark î i găse te un loc de muncă la casa unei familii bogate, unde trebuie să aibăș ș
grijă de fiul proprietarilor, un bărbat tânăr, cu o via ă activă până a avut un accident care l-a lăsatț
paralizat.
Cu timpul se îndrăgostesc unul de celălalt, iar Louisa află că era angajată doar pentru 6 luni
deoarece bărbatul, Will, dorea să fie dus la o clinică din Elve ia, unde urma să-i fie aplicatț
tratamentul de eutanasiere asistată.
Părin ii lui i Louisa nu erau de acord, dar având în vedere că era adult, era alegerea lui.ț ș
Louisa face un plan prin care să-i arate lui Will cât de frumoasă e via a, sperând ca acesta să- iț ș
schimbe părerea.
Ultima destina ie a fost Mauritius, unde î i recunosc iubirea reciproc, dar în zadar, pentruț ș
că Will nu suportă să ducă o via ă în care trebuie să depindă de altcineva.ț
După moartea lui, Louisa rămâne cu un cont din partea lui pentru a se putea sus ine.ț
Această carte este despre „o poveste complicată, cu o iubire simplă.”
Cu drag,
Luiza
Muntean Luiza, clasa a IX-a G
127

Dragă cititorule,
Cititul nu este pe placul tuturor i nu sunt cu to ii atra i în aceea i măsură de minunateleș ț ș ș
căr i, care ascund între marile coperte cartonate mii de lumi care a teaptă să fie descoperite. Sperț ș
că ie, cel care cite ti aceste rânduri scrise de mine, cu atât de mult drag, să î i placă cititul la felț ș ț
de mult cum îmi place mie, a ă că î i propun să cite ti i tu ultima carte a cărei poveste amș ț ș ș
deslu it-o în urmă cu câteva zile.ș
„Invita ie la valsț ” de Mihail Drume , unde o frumoasă poveste de dragoste începe i seș ș
încheie în împrejurări în care nu te-ai putea a tepta. Tudor este băiatul cuceritor pe care oriceș
fată l-ar dori, iar acesta fiind con tient de interesul fetelor fa ă de el, nu are tragere de inimăș ț
când vine vorba de o despărire. Dar totul se schimbă, când în calea sa apare Micaela, o fată
frumoasă, care îi pune inima pe jar domnului nostru. Încăpă inarea de care dă dovadă Micaela îlț
obligă pe Tudor să-i trimită o grămadă de scrisori acesteia, dar nu prime te un răspuns în viitorulș
apropiat. Mai departe, o să- i dau voie să descoperi sigur tot ceea ce se va întâmpla între cei doiț
i până când va continua povestea acestora.ș
Această carte este printre preferatele mele i sunt sigură că î i va plăcea i ie la fel deș ț ș ț
mult. După ce o termini, „Elevul Dima dintr-a apteaș ”, de acela i autor, ar putea să- i placă iș ț ș
mai mult, fiind cartea mea de suflet. A tept să-mi spui părerea ta.ș
Cu drag,
Mălina
Pintea Mălina, clasa a IX-a G
128

Dragă cititor de căr i,ț
Pentru mine cititul este o pasiune i la rândul meu am încercat să transmit această pasiuneș
i altor persoane. Când citesc simt că trăiesc fiecare moment descris de autor i mă transpun înș ș
interiorul căr ii sim ind că tot universul este al meu i că eu sunt personajul principal.ț ț ș
Dintre toate căr ile pe care le-am citit, consider că nici un roman nu se poate compara cuț
for a de fascina ie a romanului „ț ț Cire ariiș ” a scriitorului Constantin Chiri ă. Personajele căr iiț ț
sunt bine alese i atent construite. Se tie, de asemenea, că personajele Victor, Lucia i Tic auș ș ș
fost construite prin asemănare cu cei trei copii ai autorului. Ei au câteva trăsături dominante,
fizice i morale, care îi individualizează u or i îi fac u or memorabili.ș ș ș ș
În primul volum al seriei, cei apte copii de pe strada Cire ului i că elul ombi vor săș ș ș ț Ț
elucideze un mister geologic, dar întâlnesc în Pe tera Neagră personaje adulte ostile pe care leș
înving prin inteligen ă i spirit de echipă. Cire arii devin eroi exemplari, care luptă în favoareaț ș ș
binelui.
Mai multe n-o să- i dezvălui deoarece întreaga carte este un mister pe care î i recomandț ț
să-l deslu e ti de unul singur prin citire, cititorule!ș ș
Cu drag,
Robert
Puiu Robert, clasa a IX-a G
129

Dragă prietene,
Ce mai face cel mai bun prieten al meu? E totul bine cu tine? Eu sunt ok, am început
coala nu de mult, după cum bine tii, i încerc să mă descurc cât mai bine cu programul meu.ș ș ș
Este pu in mai greu, dar destul de provocator. tii că toată ziua sunt cu nasul în vreun ecran, baț Ș
de telefon, ba de tabletă, dar weekendul trecut m-a plictisit tehnologia asta i am luat o carte, maiș
veche ce-i drept, dar care mi-a stârnit curiozitatea. Cartea respectivă se nume te „ș Toate pânzele
sus” i este scrisă de Radu Tudoran. A cataloga-o drept o carte de aventuri, e foarte interesantă,ș ș
iar dacă î i voi spune mai multe despre ea probabil că o vei citi.ț
Romanul începe cu personajul principal, Anton Lupan, care ajunge în Gala i dinț
Bucure ti, concomitent cu o navă grecească, Penelopa, condusă de Kir Iani Ginis, care mergeaș
spre Pireu. Anton Lupan î i căuta prietenul, pe Pierre Vaillant, un fost coleg alături de care aș
studiat ingineria în Fran a.ț
Cei doi prieteni au decis să- i cumpere o navă. În Gala i, Anton face cuno tin ă cu primulș ț ș ț
membru al viitorului său echipaj i reu e te să se îmbarce la bordul Penelopei. În drum spreș ș ș
Sulina îl recunoa te pe Gherasim, un vechi prieten, care i s-a alăturat ulterior. Ajuns în Sulinaș
descoperă o corabie pe care o repară i împreună cu al i membri pleacă spre Pireu cu unș ț
transport de cherestea.
Aflăm pe parcursul căr ii povestea lui Anton i a echipajului său în drumul spre ara deț ș Ț
Foc.
Nu î i spun mai multe, ci te las pe tine să-mi poveste i după ce vei citi cartea.ț ș
130

Î i recomand această carte pentru suspansul pe care i-l oferă de-a lungul povestirii iț ț ș
pentru că alături de personaje e ti transportat în tot felul de locuri fascinante. Mai mult decâtș
atât, î i po i dezvolta imagina ia i te mai i distrezi.ț ț ț ș ș
Dacă vrei, i-o împrumut după ce o termină de citit vărul meu.ț
Pe curând,
Rareș
Chiorean Rare , clasa a IX-a Gș
Dragă cititorule,
Cu ceva timp în urmă, am citit o carte atât de frumoasă încât m-am hotărât să i-oț
recomand i ie.ș ț
„Dragul meu John” de Nicholas Sparks, prezintă o poveste de dragoste între un soldat
american pe nume John i o fată frumoasă i bogată pe nume Savannah. Cei doi se întâlnescș ș
întâmplător pe o plajă din California, i se îndrăgostesc la prima vedere.ș
După două săptămâni, John este nevoit să se întoarcă în Afganistan pentru a- i continuaș
munca. Cei doi î i scriu nenumărate scrisori, doi ani la rând, dar în ultima dintre acestea, mesajulș
este unul pe care John nu îl poate accepta. Scrisoarea începe cu „Dragul meu John...”, de unde iș
numele căr ii, i continuă cu o mul ime de ve ti ce îi schimbă total via a lui John, atât în ceea ceț ș ț ș ț
prive te activitatea sa ca soldat, cât i via a sa personală.ș ș ț
Sfâr itul pove tii a vrea să-l descoperi singur, citind cartea. Nu pot să- i spun mai multe,ș ș ș ț
dar î i pot spune că această carte m-a impresionat plăcut i sunt sigură că a a o să i se întâmpleț ș ș ț
i ie atunci când ai s-o cite ti, deoarece este vorba despre încredere, iubire i sacrificiile pe careș ț ș ș
oamenii le fac pentru binele celor apropia i, lăsând la o parte propria fericire.ț
Nu uita să-mi răspunzi i să-mi spui dacă ai citit această carte i dacă i-a plăcut.ș ș ț
Cu drag,
131

Romina
Lup an Romina, clasa a IX-a Gș
Dragă cititorule,
tim cu to ii cât de important este cititul, de aceea vreau să- i prezint una dintre căr ileȘ ț ț ț
mele preferate.
În „Căutând-o pe Alaska”, John Green ne prezintă povestea lui Miles, un adolescent
inteligent care decide să urmeze cursurile la acela i liceu la care a fot i tatăl său. La internat,ș ș
Miles se împrietene te repede cu colegul său de cameră, poreclit „Colonelul”, care îl introduceș
în cercul său de prieteni. Astfel, Colonelul îi face cuno tin ă lui Miles cu cei doi prieteni ai săi:ș ț
Takumi, un băiat japonez, iubitor de muzică rap i Alaska, o fată inteligentă, dar impulsivă.ș
Urmează o mul ime de peripe ii, care uneori implică tutunul i alcoolul, farse amuzante iț ț ș ș
farse care nu se termină întocmai cum e stabilit. Povestea depă e te limitele în momentul în careș ș
un eveniment tragic zguduie lumea adolescen ilor, ace tia confruntându-se cu pierderi i multăț ș ș
suferin ă.ț
De aici te las pe tine să descoperi povestea minunată, amuzantă, profundă, captivantă i înș
acela i timp extrem de tristă, care te va ine în suspans până la final. O recomand tuturorș ț
cititorilor, care doresc să intre în lumea întortocheată a adolescen ilor i să cunoască prietenia laț ș
adevărata sa valoare.
Cu drag,
Andreea
132

oaita Curetean Andreea, clasa a IX-a GȘ
Dragă cititorule,
Tocmai am terminat de citit o carte numită „Tomb raider: the ten thousand immortals”.
De i această carte este scrisă în limba engleză, merită să fie citită.ș
Personajul principal al căr ii este Lara Croft, o faimoasă arheoloagă i exploratoare, care aț ș
furat inimile multor fani de pe tot globul.
Întâmplările căr ii au loc după întoarcerea Larei din prima sa expedi ie, mai exact căutareaț ț
tărâmului legendar Yamatai din Japonia. Nava pe care se afla Lara s-a scufundat, lăsând-o
naufragiată pe o insulă plină de pericole. După ce a supravie uit multor întâmplări ce au pus-o înț
situa ii pericuoase, Lara încearcă să se reintegreze în via a normală a societă ii, dar amintirile oț ț ț
bântuie. În plus, Sam, prietena cea mai bună a Larei, a intrat brusc în comă, iar când, în sfâr it s-ș
a trezit, nu mai era ea, ci un spirit care s-a legat de ea pe insulă. Cum medicii nu aveau puterea
de a o readuce în corpul ei, Lara a încercat să găsească o solu ie, iar după multe cercetări, a aflatț
de existen a unui artefact legendar, o piele de oaie aurie, care avea puterea de a restaura sufleteleț
pierdute. În încercarea ei de a găsi artefactul căutat, Lara este prinsă într-o căutare interna ionalăț
a acestuia.
În încheiere, doresc să te anun că această carte î i merită aten ia, integrându-te într-oț ț ț
poveste din care nu mai vrei să ie i.ș
Cu drag,
133

tefanȘ
Fuga tefan, clasa a IX-a GȘ
Dragă prietene,
Mă numesc Vânt Iulia Corina i sunt elevă în clasa a IX-a la Colegiul Na ional „Horea,ș ț
Clo ca i Cri an” din Alba Iulia. Nu îmi plac materiile de profil real, a a că prefer cititul decâtș ș ș ș
exerci iile la matematică. În vacan a de vară am ales să citesc romanul „ț ț Mara” de Ioan Slavici,
tiind că este o operă studiată la clasa a IX-a.ș
Ioan Slavici a fost un sriitor, jurnalist i pedagog român, membru corespondent alș
Academiei Române. Opera sa literară este influen ată de via a satului ardelean. Scriitorul a fostț ț
considerat de criticul George Călinescu un „instrument de observa ie excelent” al mediului rural,ț
oferind în nuvelele i studiile sale o frescă a moravurilor, a comportamentului oamenilor înș
func ie de stratificarea lor socială, în cele mai mici detalii ale inutei, îmbrăcămintei, vorbirii iț ț ș
gesturilor.
De i numele romanului este „ș Mara”, opera prezintă în incipit femeia văduvă cu cei doi
copii, Persida i Trică, urmând ca întreaga ac iune să se concentreze pe via a ficei sale, alăturiș ț ț
de viitorul so , Natl. Între cei doi apare o dragoste la prima vedere: din cauza unei furtuni,ț
geamul de la camera mănăstirii unde locuia Persida, aflată în grija maicii Aegidia s-a spart, iar
Natl o zări pe Persida. Din acea clipă, via a amândurora ia o întorsătură radicală.ț
Am încercat să rezum începutul acestei lumi din roman pentru a- i stârni curiozitatea, însăț
mai multe vei afla din paginile căr ii. Pentru mine a fost ca o poveste reală scrisă pe ni te foiț ș
albe, reu ind să trăiesc fiecare clipă alături de personajele operei, mai ales că sunt o amatoare aș
pove tilor de dragoste. Dacă i tu e ti la fel, nu ezita să o cite ti.ș ș ș ș
134

Cu drag,
Iulia
Vânt Iulia Corina, clasa a IX-a G
Dragă prietene,
Mă numesc Vlad Dariana i sunt elevă la Colegiul Na ional „Horea, Clo ca i Cri an” dinș ț ș ș ș
Alba Iulia. Îmi place să-mi petrec timpul liber citind căr i de groază, pe care le consider foarteț
captivante. De aceea, am ales să citesc în vacan a de iarnă cartea „ț Femeia în negru” scrisă de
Susan Hill.
Romanul care a făcut-o celebră este o poveste cu fantome, plasată în epoca victoriană, care
a fost adaptată pentru scenă în 1989 i care se joacă i astăzi cu succes pe scenele a numeroaseș ș
teatre din întreaga lume. Scrierile sale au fost distinse cu premiile Whitbread i Mail on Sunday.ș
În 1972, Susan Hill a primit titlul de „Follow of the Royal Society of Literature”. Cartea
surprinde ni te momente tensionate, ac iunea petrecându-se la o casă aflată pe un teritoriu izolat,ș ț
înconjurat de mla tini. Se spune că femeia în negru i-a pierdut copilul în Mla tina Tiparului.ș ș ș
Din cauza acestei pierderi, femeia înnebune te de durere, iar apoi moare, ajungând să-i bântuieș
pe localnicii ora ului.ș
Dacă î i plac căr ile de groază, nu ezita să cite ti această carte, care este cu adevărat unaț ț ș
dintre cele mai bune căr i de groază. Romanul te captivează încă de la primele pagini. Sper că te-ț
am făcut curios.
Cu drag,
Dariana
135

Vlad Dariana, clasa a IX-a G
TE INVIT SĂ GÂNDE TI POZITIVȘ
Dragă cititorule,
Mă numesc Raluca, sunt în clasa a X-a, of! Deja în clasa a X-a...timpul trece atât de
repede. Am 17 ani, sunt deja adolescentă i a vrea să- i împărtă esc experien ele mele iș ș ț ș ț ș
modul în care trecerea spre o gândire pozitivă i optimistă m-a ajutat să depă esc cu u urin ăș ș ș ț
momentele grele, situa ii tensionate, dar i bucurii nemărginite.ț ș
Felul în care abordăm diversele situa ii în fa a cărora suntem pu i ne construie teț ț ș ș
caracterul i ne ajută să dobândim experien a de care avem nevoie pentru a rezolva toateș ț
problemele existen iale.ț
Am învă at că este bine să privim cu deta are, într-o manieră serioasă, desigur,ț ș
dificultă ile, deoarece o astfel de abordare î i permite să identifici solu ia potrivită.ț ț ț
Am învă at că nu e bine să dramatizezi deoarece lucrurile întodeauna se a ează, iar cândț ș
privim în urmă la problema rezolvată, fără tensiunile momentului, amploarea ei este diminunată.
Gândirea pozitivă mă ajută să mă integrez în cercul meu de prieteni, să accept faptul că
sunt colegi care excelează la chimie, dar i eu strălucesc la matematică, să mă obi nuiesc cuș ș
ideea că fiecare avem locul nostru, iar drumul pe care fiecare îl alegem poate fi mai u or dacă,ș
bunătatea este cea care ne conduce.
To i avem momente în care suntem tri ti, când ni se pare că am fi putut proceda altfel într-ț ș
o anumită situa ie, că nu am fost suficient de aten i la testul de fizică, iar o mică gre ală a făcutț ț ș
ca nota să fie 7 i nu 10, dar gândind pozitiv i-n maniera că mâine sau data viitoare, trăirile potș ș
fi plăcute i via a frumoasă.ș ț
De aceea, te sfătuiesc să vezi în tot ceea ce faci partea frumoasă pentru că orice încercare
pe care i-o pregăte te via a i felul în care o depă e ti te formează ca persoană i depindeț ș ț ș ș ș ș
numai de tine dacă acea persoană este zâmbitoare sau una încordată.
Cu prietenie,
Raluca
136

Bara Raluca, clasa a X-a D
Dragă cititorule,
În primul rând, pentru a gândi pozitiv este nevoie să- i elimini aspectele negative dinț
viziune. Tehnica a a-numită „mindfullness” î i poate oferi o nouă perspectivă de a priviș ț
lucrurile, care, cinstită să fiu, mi-a fost i mie de mare folos în multe momente. Ea constă înș
relaxarea mu chilor din pozi ia de ezut sau fiind întins pe pat, după care î i închizi ochii i î iș ț ș ț ș ț
concentrezi aten ia asupra respira iei sau a mi cărilor bur ii ca urmare a respira iei. Astfel, î iț ț ș ț ț ț
la i gândurile să- i invadeze mintea, fără a încerca să le înfrun i sau să le judeci, ca i cum le-aiș ț ț ș
privi obiectiv, din afară. Acestă tehnică î i oferă un ra ionament mai bun, combate stresulț ț
ajutându-te să- i rezolvi cu mult mai multă u urin ă problemele.ț ș ț
În al doilea rând, gâde te-te la o nouă zi ca douăzeci i patru de ore pentru a te modela înș ș
modul pe care îl dore ti. Trăie te în prezent, gânde te-te la trecut ca fiind ceea e reprezintă unș ș ș
fost tu, ceva irelevant ce te opre te din a fi ceea ce î i dore ti. Îndepărtează obstacolele dinș ț ș
propria cale. Fă ce- i place i concentrează-te pe „partea luminoasă a lunii”. Astfel, încredereaț ș
de sine preia conducerea.
Gânde te pozitiv, continuă să încerci i vei reu i!ș ș ș
Cu multă dragoste,
Diana
Cetină Diana, clasa a X-a D
137

Dragă prietene,
Oricine trece prin momente grele în via ă i societatea î i poate impune indirect motiveț ș ț
false pentru care să fi fericit. Însă, tu ar trebui să fi cel care decide motivele pentru care te sim iț
în largul tău. Sunt atâtea lucruri mici care pot să- i facă ziua un pic mai frumoasă. Dacă ai o ziț
stresantă i sim i că nu mai rezi ti presiunii, mai bine te opre ti, respiri adânc, te calmezi, căciș ț ș ș
întodeauna va exista cel pu in un motiv pentru a fi fericit.ț
Fii mândru de ce ai îndeplinit până acum, iar o gre ală, oricât de regretabilă ar fi, nu î iș ț
poate anula calită ile.ț
tii de ce am încredere în tine că vei reu i mereu? Pentru că te-am văzut reu ind în situa iiȘ ș ș ț
mult mai dificile. Poate e optimismul meu, dar am încredere că lucrurile se vor aranja în a a felș
încât totul va avea sens, chiar dacă nu e cel a teptat de tine.ș
Aminte te- i că niciodată nu e ti singur. În afară de familie, prieteni, mai sunt i pasiunileș ț ș ș
tale. tii tu .... acea „u ă” care poate să te salveze în momentele grele. Nu te închide în tine iȘ ș ș
acceptă faptul că uneori solu iile la problemele noastre pot veni de unde te a tep i mai pu in. iț ș ț ț Ș
dacă nu po i deschide u a, deschide geamul.ț ș
Sper că te-am făcut să zâmbe ti i să te sim i mai plin de speran ă.ș ș ț ț
Cu drag,
Roberta
Ciffo Roberta, clasa a X-a D
138

Dragă cititorule,
Î i scriu această scrisoare cu speran a că tei voi putea motiva să descoperi aspecteleț ț
pozitive ale vie ii. Gânditul pozitiv te poate ajuta să treci peste momentele grele pe care leț
trăie ti sau pe care o să le trăie ti i te men ine calm. Nu merită să pierzi păr ile frumoase aleș ș ș ț ț
adolescen ei având doar gânduri pesimiste în jurul tău. Via a este plină de mistere. Ea te faceț ț
prima dată puternic, iar apoi fericit. Trebuie să ai încredere în personalitatea pe care ai zidit-o iș
să fi optimist, deoarece totul se întâmplă cu un motiv.
Sunt momente în care via a parcă î i oferă o îmbră i are i totul în jurul tău este la loculț ț ț ș ș
lui, iar apoi, dintr-o dată, pesimismul te face să te a tep i la ce e mai rău i să te pregăte tiș ț ș ș
pentru o lovitură puternică din partea vie ii. Acest lucru este extrem de gre it. Uită de pesimismț ș
i ignoră gândurile care- i străbat mintea zi i noapte. Bucură-te de toate momentele care- i suntș ț ș ț
date i trăie te clipa. Să- i trăie ti via a înseamnă mult mai mult decât să fi înecat în stres iș ș ț ș ț ș
gânduri negative.
Nu te da bătut, mereu să rămâi optimist i să ai încredere în puterile tale!ș
Cu drag,
Mădă
Coroian Mădălina, clasa a X-a D
139

Dragă prietene,
Gândirea pozitivă este un stil de via ă. Totul porne te de la gândul nostru care are o for ăț ș ț
inimaginabilă, atât asupra noastră, cât i asupra celor din jur. Nu tiu dacă i s-a întâmplat să teș ș ț
întâlne ti cu o persoană veselă i după o oră de stat alături, să te sim i plin de energie sau,ș ș ț
dimpotrivă, cu o persoană negativistă, care pune întodeauna răul în fa ă i după ce v-a iț ș ț
despăr it, să fi plin de nervi i obosit.ț ș
Când ai o problemă, de orice natură, trebuie să fi optimist, nu pesimist. Trebuie să încerci
să zâmbe ti, să râzi cât mai mult i cel mai important, să nu ui i să te bucuri de orice moment peș ș ț
care via a i-l oferă.ț ț
i eu sunt elevă în clasa a a X-a i încerc să văd binele din via ă, să nu mă las doborâtă deȘ ș ț
orice obstacol, încerc să mă distrez cât încă mai am suflet de copil i să profit de orice. Acela iș ș
lucru î i recomand i ie să faci, profită cât mai po i i nu lăsa gândirea negativă să punăț ș ț ț ș
stăpânire asupra ta.
Cu drag,
Sorina
David Sorina Cosmina, clasa a X-a D
140

Dragă Tu,
Nu tiu prea multe despre tine, a a cum nici tu nu tii prea multe despre mine, însă tiu că,ș ș ș ș
înconjurat de atâtea „necazuri” zilnice – o notă mică, o zi proastă, o ceartă în familie sau doar
amicală, atât tu, cât i eu, ne pierdem în propriile gânduri, neglijând astfel din plin lucrurileș
frumoase, considerate adesea a fi „nesemnificative”.
Ce ar fi ca azi, diferit de ieri sau de mâine, să te regăse ti în zâmbetele altora? Să teș
regăse ti în verdele copacilor, sau în albastrul cerului. Să te regăse ti în adierea vântului, înș ș
fo netul codrilor, în murmurul apelor sau în bătăile inimii.ș
Ia- i timp pentru a te redescoperi pe tine, nu pe acel sau acea „Tu”, care schi ează unț ț
zâmbet pentru a ascunde o lacrimă. Răsfa ă-te ascultând melodia aceea, care î i aminte te deț ț ș
clipele frumoase din copilărie, răsfoind acea carte, de care i-ai jurat că nu te vei plictisiț
niciodată, sau uită-te din nou la acel film preferat, alături de persoanele dragi.
Astăzi, te rog, să nu mai vezi norii grei ce aduc furtuna, ci curcubeul, care fără ploaie nu ar
apărea.
Cu mult drag,
Irina
Covaciu Irina, clasa a X-a D
141

Bunul meu prieten,
Î i scriu această scrisoare datorită unor evenimente din via a mea care m-au făcut săț ț
privesc lumea cu al i ochi, ochi ai fericirii i ai viselor ce apar ineau cândva copilăriei. A vreaț ș ț ș
să împărtă esc aceste experien e de via ă cu tine i a vrea să te fac să gânde ti pozitiv.ș ț ț ș ș ș
Te ui i în jurul tău i te întrebi: unde este această pozitivitate, de care se vorbe te, când totț ș ș
ceea ce faci e uează, iar visele par a fi tot mai departe de realitate, dar a a cum spunea F.D.ș ș
Rooselvelt „crede că po i i ai reu it deja pe jumătateț ș ș ”. Primul pas este încredera în sine,
încrederea că ceea ce i-ai propus va fi un succes, iar dacă în cele din urmă nu vei reu i, ineț ș ț
minte că ai avut curajul de a- i urma visele.ț
Tot ceea ce se află în jurul tău este o reflec ie a propriilor gânduri, cele negative vor aduceț
rezultate negative, iar cele pozitive, rezultate pozitive, dar indiferent de ceea ce vei alege trebuie
să tii că doar tu e ti cel ce poate să- i croiască propriul drum prin via ă.ș ș ș ț
Ultimul sfat pe care i-l ofer este să nu- i fie frică de moarte, ci să- i fie frică de via a trăităț ț ț ț
în frică.Trăie te fără griji pentru ceea ce va urma, trăie te deplin.ș ș
Cu drag,
Gabriel
Leba Gabriel, clasa a X-a D
142

Dragă elev,
Cu to ii merităm să avem iubire în via a noastră. Chiar i eu, chiar i tu. Merităm mai multț ț ș ș
decât o via ă. Oricine poate să o aibă. E simplu: te na ti i o ai. O prime ti în dar. i ce faci cuț ș ș ș Ș
ea după aceea? O la i să treacă. Te i grăbe ti uneori. O cheltui ca pe un salariu. Pe nimicuri. Nuș ș ș
î i ajunge niciodată pentru lucrurile cu adevărat importante.ț
Dar noi merităm. Merităm intensitatea clipei, delicate ea emo iei, frumuse ea gândului,ț ț ț
nebunia visului. Merităm i clipa de triste e i de singurătate. Doar tu i cu tine, cu dorul tăuș ț ș ș
nechemat, dar atât de prezent în tine. Nebunia cuvintelor spuse sau tăcute. Da, i tăcerile leș
merităm. E dreptul nostru. Să închidem în noi, ca într-un sipet îngropat adânc uitările noastre.
Amintirile nu tiu dacă le merităm însă. Le-am avut sub formă de clipe, de picături de timp i le-ș ș
am irosit. Acum sunt picături de lacrimi. Pe ele, da, le merităm. Avem dreptul la ele. Merităm
atâta tandre e! Câtă putem suporta. Merităm să oferim iubire. Merităm să fim frumo i, i buni iț ș ș ș
calzi.
Merităm, dar nu o să avem toate astea. Ei i?ș
Via a merge înainte ca să în elegem că merităm.ț ț
Cu mult drag,
Mădălina
Tat Mădălina, clasa a X-a D
143

Dragă prietene,
Sper că următoarele cuvinte să joace un rol important în via a ta de acum înainte. Cuț
siguran ă te întrebi cine î i scrie. Ca să î i explic pe îndelete, aceste rânduri î i sunt scrise de acelț ț ț ț
cineva, de acel ceva de care tu i majoritatea oamenilor vă teme i cel mai mult, de care vă feri iș ț ț
cu gândul ori de câte ori se ive te ocazia. A a este! Î i scrie gândirea pozitivă.ș ș ț
Sunt prezentă în subcon tientul tău de mult timp, în fiecare lucru pe care îl faci, în fiecareș
lucru pe care îl spui, i tot ce aud este: „nu pot”, „mi-e frică”, „numai mie mi se întâmplă”, „o săș
e uez”. i ce dacă? E singura cale de a progresa, prin încercare, prin eroare, chiar i prinș Ș ș
gre ală. Vreau să tii că tot ceea ce ai este rezultatul gândirii tale. Încearcă să vezi mereu parteaș ș
plină a paharului, să te bucuri de orice lucru care apare în via a ta, fie el bun sau mai pu in bun,ț ț
deoarece tot ceea ce trăie ti, trăie ti cu un motiv. Iar, acum, frica î i inundă din nou gîndirea,ș ș ț
frica de necunoscut, de moarte... Suntem muritori, suntem fiin e prin care se exprimăț
perfec iunea imperfectă. Totul devine mai frumos pentru că suntem muritori, întrucât trebuie săț
trăim fiecare clipă din plin ca i cum aceea ar fi ultima, ca i cum nu vom prinde răsăritul zileiș ș
de mâine. Înva ă să prive ti frumuse ea atât din lucrurile bune cât i din cele rele, a adar,ț ș ț ș ș
gânde te pozitiv! Cum faci asta? Elimini gândurile negative. Logic, nu?ș
Când sim i că un gând negativ î i croie te loc în mintea ta, înlocuie te-l cu unul pozitiv.ț ș ș ș
Înlocuie te nega iile cu afirma iile: „pot”, „vreau”, „ tiu”, i întreabă-te: „de ce nu pot?” i ineș ț ț ș ș Ș ț
minte: nimic nu se întâmplă fără un scop...
A ta,
Gândire pozitivă
Mihacea Maria, clasa a X-a D
144

Dragă cititorule,
Probabil e ti ocupat, sau poate pur i simplu nu ai chef să cite ti asta, dar a vrea, dacăș ș ș ș
po i, să acorzi doar un moment cuvintelor pe care le-am scris aici.ț
Îmi este destul de greu să vorbesc despre gândirea pozitivă din postura mea de pesimistă,
însă voi încerca să trec câteva rânduri pe foaie. Cred că tii deja, ca orice alt om, cum e să fi tristș
i să sim i ceva apăsător în adâncul sufletului. Avem cu to ii astfel de zile. i oricât de imposibilș ț ț Ș
i se pare în acele zile să te învesele ti, trebuie să faci ceva. După părerea mea, cel mai u orț ș ș
lucru este să înve i să apreciezi valoarea fiecărui moment mic i nesemnificativ din via a ta, săț ș ț
te bucuri de frumuse ea fiecărei zile. Cântecul păsărilor, mirosul florilor, culoarea cerului i aț ș
frunzelor, adierea u oară a vântului, toate acestea pot schimba ceva în sufletul tău dacă le admiriș
pentru o secundă.
i dacă ai ajuns până la finalul acestei scrisori, a vrea să- i mul umesc pentru că ai ruptȘ ș ț ț
din timpul tău ca s-o cite ti.ș
Î i doresc o via ă frumoasă!ț ț
Cu drag,
Andreea
Moldovan Andreea, clasa a X-a D
145

Dragă prietene,
tiu că „fericirea este ceva de neatins, dar totu i merită să alergi după ea toată via a”Ș ș ț
(Tudor Chirilă). tiu că dacă urmezi ni te reguli po i ajunge la fericire. tiu că doar uneleȘ ș ț Ș
persoane te pot face fericit. i, că dacă, î i analizezi i reanalizezi fiecare sentiment, fiecareȘ ț ș
mi care, fiecare cuvânt o să găse ti fericirea. Dar, oare e adevărat? i dacă e, de ce nu a reu itș ș Ș ș
nimeni să ajungă la fericire a a?ș
Fericirea este o alegere. Dar, nu este alegerea ta. Toate semnele, pozele i citatele de peș
site-urile de socializare te fac să crezi că tu decizi, tu alegi, tu faci. Ei bine, eu cred că fericirea
apare atunci când te opre ti din a decide cu dragul tău encefal i î i la i inimioara să- i facă deș ș ț ș ș
cap. Va face alegeri proaste? Da, mai mult ca sigur. O să suferi? Posibil. Dar, cum altfel să
cre ti?ș
i totu i, acum cred că e ti mai derutat ca înainte. Ce oare o fi această fericire despre careȘ ș ș
ni se tot zice? Ei bine, e totul i nimic în acela i timp: este atunci când vezi un că el pe stradă,ș ș ț
este precum o cafea diminea a, este atunci când un profesor nu vine la oră, este atunci când seț
difuzează melodia ta preferată la radio, este atunci când colegul de bancă î i dă sandvi ul lui fărăț ș
să-l ceri, este atunci când te a ezi în pat pe a ternuturi nou spălate, este atunci cînd prime ti oș ș ș
îmbră i are sau un zâmber fără să te a tep i. Fericirea este peste tot în jurul tău. Încearcă să iei oț ș ș ț
pauză de la rutina ta i dă-i voie inimii să se bucure, că motive are destule.ș
A a că, ia-o u or. Nu te grăbi. Noi oamenii avem un talent special: ne grăbim i pierdemș ș ș
tot ce e frumos în via ă ca să ajungem la o destina ie pe care n-o cunoa tem. Relaxează-te iț ț ș ș
lasă-te purtat de valul vie ii.ț
Cu drag,
Ioana
146

Nandrea Ioana, clasa a X-a D
Dragă prietene,
Î i scriu cu inten ia de a te face mai încrezător în propriile puteri. Tu e ti cel care poateț ț ș
schimba ziua de mâine. În tine stă toată puterea, dar această putere o po i dobândi doar printr-oț
gândire pozitivă. Toate personalită ile care au realizat ceva au pornit de la o gândire pozitivă iț ș
multă dorin ă, îmbinată cu ambi ie i muncă.ț ț ș
Impune- i cele mai înalte scopuri, iar apoi vizualizează! Oportunită ile apar singure, iar tuț ț
trebuie doar să ac ionezi. Timpul nu a teaptă. Munca nu e suficientă pentru a ajunge la o via ăț ș ț
de succes. Un om harnic, dar pesimist, nu va avea acelea i rezultate ca unul încrezător iș ș
optimist. Via a e plină de ziduri care vor să te oprească din a- i îndeplini dorin ele. Doar tu leț ț ț
po i urca i apoi trece mai departe. Niciun obstacol nu trebuie să te oprească. Zile rele vei maiț ș
întâlni, dar zilele bune sunt cele care contează. Totu i, nu uita că e omenesc să i e uezi. Nu eș ș ș
un capăt al drumului. Din pă anii trebuie să înve i, altfel vei mai e ua încă o dată din acela iț ț ș ș
motiv. Tu reprezin i propria ta limită. Nimeni nu te poate opri, iar dacă tu vrei să faci cevaț
măre , fă asta acum! E ti capabil de orice crezi tu că e ti i de aceea gândirea e foarteț ș ș ș
importantă. Nu ai nimic de câ tigat dacă e ti negativist. Oamenii pesimi ti sunt mai tri ti.ș ș ș ș
Presupun că nimănui nu-i place acest sentiment.
Fii mai optimist! i nu mai amâna ziua din care vei începe cu o gândire mai pozitivă i- iȘ ș ț
vei schimba via a. Fă asta de azi, din acest moment i zâmbe te mai mult. E doar spre bineleț ș ș
tău. Sper să ii cont de acestă scrisoare. Dacă totu i nu crezi că optimismul te duce spre succes,ț ș
tratează, dacă se poate, întâmplările mai pu in plăcute cu umor. Nu ai nimic de pierdut dacăț
încerci asta!
Cu drag,
Un prieten
147

Ni ă Larisa Cristiana, clasa a X-a Dț
Dragă cititorule,
Î i scriu această scrisoare pentru a te învă a să gânde ti pozitiv i a te face să veziț ț ș ș
aspectele frumoase din jurul tău.
Una dintre cele mai bune i simple modalită i de a- i cultiva recuno tin a este să î iș ț ț ș ț ț
stabile ti zilnic un moment pentru a te concentra pe lucrurile pentru care e ti recunoscător înș ș
ziua respectivă. Pot să fie lucruri foarte mărunte, de la un răsărit frumos, la o vorbă frumoasă
spusă de cineva. Este bine să scrii la finalul zilei într-o agendă sau un jurnal, chiar i pe unș
bile el, ceea ce este important pentru tine i ceea ce te face mai fericit i să începi să le acorziț ș ș
sens.
Un exemplu de a fi recunoscător e atunci când sim im mirosul mării sau al ploii de vară,ț
vedem imagini minunate în jurul nostru sau avem pe cineva care să fie alături de noi la rău i laș
bine. Toate acestea ne oferă zilnic mii de motive ca să fim pozitivi, trebuie doar să le acordăm
aten ie.ț
Un alt exemplu de a- i cultiva recuno tin a ar fi implicarea într-o activitate de voluntariat.ț ș ț
Mul i voluntari vorbesc despre efectul pozitiv pe care îl au asupra lor munca pe care o fac. Teț
sim i mai bine atunci când te gânde ti că ai ajutat pe cineva care are greută i i chiar aveaț ș ț ș
nevoie de ajutorul tău.
În concluzie, este bine să facem un efort i să apreciem ceea ce avem în loc să fimș
nemul umi i pentru lucrurile care ne lipsesc.ț ț
Cu drag,
Oana
148

Popa Oana Maria, clasa a X-a D
Dragă prietenă,
Te invit să gânde ti pozitiv, măcar pentru o zi, apoi pentru încă una. Te invit să descoperiș
oameni i locuri noi sau să redescoperi, privind dintr-o nouă perspectivă lucrurile banale dinș
jurul tău. Cel mai important, te invit să te redescoperi sau să te descoperi pe tine însă i. Să teț
prive ti cu al i ochi, ni te ochi puri, fără prejudecă i sau idei preconcepute.ș ț ș ț
Să vezi că e ti frumoasă, nu pentru felul în care ară i, ci pentru modul în care po i luminaș ț ț
o întreagă cameră cu veselia ta. Înva ă să te respec i i să iube ti adolescenta care ai devenit iț ț ș ș ș
femeia care vei fi i con tientizează că oricine nu te respectă i nu a ajuns să- i cunoascăș ș ș ț
valorile i gândirea nu este demn de timpul sau suferin a ta.ș ț
Gânde te pozitiv! Nu te gândi la ultima zi de vară plină de nostalgie i regret, gânde te-teș ș ș
la celelalte 90 de zile, pline de aventuri i fericire.ș
În încheiere, te invit încă o dată să gânde ti pozitiv i î i promit că via a ta va fi maiș ș ț ț
senină i mai colorată.ș
Cu drag,
Denisa
Rânghe Denisa Maria, clasa a X-a Dț
149

Dragă prietene,
Fiecare zi este specială. Înva ă să pre uie ti fiecare moment din va a ta i să nu teț ț ș ț ș
împiedici de micile obstacole care î i apar în cale deoarece ele fac parte din drumul spre succes.ț
Se spune că via a te tratează exact cum o tratezi. Încearcă să prive ti lucrurile pozitiv pentru căț ș
singurul câ tigător vei fi tu. Pe lângă satisfac ia ta însă vei observa că po i influen a i inspiraș ț ț ț ș
vie ile altor oameni deoarece ace tia reac ionează într-un mod deosebit la ceea ce este special,ț ș ț
iar persoanele care pot cu adevărat să gândească pozitiv i să observe toate lucrurile frumoaseș
din jurul lor sunt speciale.
Tu e ti singurul care poate schimba ceva, atât la tine cât i la cei din jur, a a că începe deș ș ș
azi, începe de acum i nu te opri până nu ajungi unde î i dore ti!ș ț ș
Inspiră oameni! Alege fericirea!
Cu drag,
Carina
Sicoe Isabela Carina, clasa a X-a D
150

Dragă prietenă,
De câte ori î i merge ceva prost, e ti tristă sau doar plictisită, este posibil să auzi, dacă nuț ș
de la cei din anturaj, măcar de la vocea con tiin ei îndoctrinată de filme, CD-uri i căr i, deș ț ș ț
fraza „gânde te pozitiv”. Te întrebi cum func ionează oare acest lucru? O să încerc să- i explic!ș ț ț
Nu este simplu să gânde ti pozitiv... Chiar a a, po i spune cu mâna pe inimă că înș ș ț
momentul în care te chinui să gânde ti pozitiv, asta se i întâmplă? De exemplu, la coalăș ș ș
lucrurile merg prost, iei doar note mici, nu te în elegi cu cei de acasă i e ti obosită, dar înț ș ș
mintea ta spui „gânde te pozitiv”. De câte ori aud cuvintele acestea mă gândesc la Anetteș
Benning în „American Beauty” recitând mecanic, în ma ină, ni te fraze sforăitoare despre cumș ș
are ea succes i cât de capabilă i frumoasă este i cum totul o să fie roz, când e vizibil de la oș ș ș
po tă că via a ei e praf.ș ț
Pentru a crea o legătură între felul cum gânde ti i succesul la care vrei să ajungi, trebuieș ș
să gânde ti pozitiv, dar nu oricum, ci concret, adaptat situa iei, analitic i clar. Această legăturăș ț ș
ar putea fi asemănată cu o profe ie magică. Pe scurt, dacă tu e ti capabilă să duci la capăt oț ș
treabă grea, nouă sau care presupune efort, comportamentul tău va urma acestă credin ă. Vei fiț
mai pozitivă, mai sociabilă, mai proactivă în direc ia rezolvării, oamenii te vor ajuta pentru căț
e ti mai agreabilă decât dacă îl iei de la început pe „nu” în bra e i nu încerci nimc. Astfel, î iș ț ș ț
măre ti ansele de a duce la capăt acel lucru.ș ș
Este un cerc virtuos în care se învârt cei care gândesc pozitiv. Fii i tu unul dintre aceiș
oameni!
Cu prietenie,
Maria
151

Tru ă Andreea Maria, clasa a X-a Dț
Dragă cititorule,
Redactez această scrisoare în speran a că vei trece peste greută i i vei vedea lucrurileț ț ș
frumoase pe care i le oferă via a. E foarte simplu ce ai de făcut, trebuie să fi optimist, iar cheiaț ț
este gândirea pozitivă. Totul porne te de la gândul tău, care are o for ă inimaginabilă atât asupraș ț
ta, cât i asupra celor din jur, schimbând starea de spirit. Printr-o gândire pozitivă po i reu i să-ș ț ș
i controlezi via a, acesta fiind secretul oamenilor de succes.ț ț
Cum po i ajunge la o gândire pozitivă?ț
Nu trebuie să renun i niciodată la ceea ce î i dore ti i să încerci să fi optimist. Cinevaț ț ș ș
spunea că succesul vine dacă, după ce ai e uat, mai încerci o dată. Nu trebuie să te izolezi i săș ș
faci parte din categoria oamenilor care î i interzic să se bucure de via ă. Tu e ti singurul care î iș ț ș ș
poate controla stările suflete ti. Niciodată să nu spui niciodată pentru că frica, la fel ca iș ș
limitele, e doar o iluzie. Trebuie să înve i să te bucuri de orice moment pentru că via a e preaț ț
scurtă pentru a fi trist. Învingători nu sunt mereu cei de pe podium, ci aceea care atunci când au
căzut de 9 ori s-au ridicat de 10.
Toate cel bune,
Tudor
Lea Tudor, clasa a X-a Dș
152

Dragă prietene,
Î i adresez această scrisoare cu scopul de a te ajuta în drumul tău către regăsirea gîndiriiț
pozitive. Va fi un drum greu, dar m-am hotărât să- i fiu alături, prin următoarele sfaturi. Te rogț
să ai credin ă! Crede că tot ceea ce se întâmplă este în voia lui Dumnezeu. Crede că el dă scopț
acestor întâmplări, iar scopul este în favoarea ta.
Precum spunea Mahatma Gandhi, „omul devine adesea ceea ce crede că este”, a a că aiș
încredere în tine i adoptă cât mai curând o atitudine pozitivă asupra vie ii, fiindcă nu ai nimicș ț
de pierdut. Nu-i a a?ș
Te asigur că privind partea plină a paharului este cel mai bun mod de a te bucura de via ăț
i în acela i timp de a o onora. Întodeauna fi recunoscător pentru ceea ce ai, însă nu î i pierdeș ș ț
speran a. Cu siguran ă vor veni vremuri mai bune!ț ț
Cu prietenie i mult drag,ș
Teodora
Petecută Teodora, clasa a X-a G
153

TRADI II I OBICEIURI ROMÂNE TI DE PRIMĂVARĂȚ Ș Ș
154

155

156

157

158

159

160

161

162

163

164

165

Revista CDIhcc nr.8/2017

More Related Content

What's hot

Similar to Revista CDIhcc nr.8/2017

More from Lucretia Birz

Recently uploaded

Revista CDIhcc nr.8/2017