Revista CDIhcc nr.7/2016

CDIhcc Nr.7/2016 ISSN 2457-7901 ISSN-L 2068-9365
CDIhcc
Revista Centrului de Documentare i Informare alș
Colegiului Na ional „Horea, Clo ca i Cri an” Alba Iuliaț ș ș ș
ISSN 2457-7901
ISSN-L 2068-9365
Culegere, tehnoredactare i graficăș
Bibl. Lucre ia Bîrzț
Mul umim colaboratorilor fideli ai CDI:ț
Prof. Lodoabă Liviu
Prof. Moldovan Dumitru
Prof. Busuioc Carmen
Prof. Elvireanu Sonia
2

CUPRINS
Organizarea şi funcţionarea CDI în anul şcolar 2015-2016 5
CERCETĂRI 8
Lectură, carte...încotro? 8
PROIECTE CULTURALE I EDUCA IONALEȘ Ț 13
O carte pentru CDI, edi ia a V-aț 13
La o cea că de ceai cu Eminescuș 15
Scrisoare către scriitorul/personajul preferat 17
Chipurile fericirii 19
Campionat de memorat 22
Scriitorul de lângă noi: Maria Ileană 24
Lansare de carte „Un înger cu o singură aripă” –Chirilă Ravara Ana Lisa 26
Lansare de carte „Metamorfoză”- Sonia Elvireanu 28
Tineri creatori în recital 30
coala idealăȘ 32
Bibliotecar pentru o zi 34
Mar ul căr ilor i cititorilor la HCCș ț ș 36
Biblioteca între oferta i cererea de lecturăș 38
MATERIALE REALIZATE DE ELEVI ÎN CADRUL PROIECTELOR 41
Scrisoare către scriitorul/personajul preferat 41
Danciu Alin 41
Morar Miriam 41
Volanciu Diana 42
David Daniela 42
Contor Cosmin Adrian 43
Popa Oana 43
Mihalcea Maria 44
Dra ovean Arianaș 44
Ispas Oana 45
Nandrea Ioana 45
Todea Cristina 46
Pascu Andrada 46
Petric Andrada Denisa 47
Arion Ioana 47
Rânghe Denisa-Mariaț 48
Ni ă Larisaț 49
Macarie Oana 49
Mihu Vicen iu-Nicolasț 50
Pu ca Maraș ș 50
Tru a Mariaț 51
Ordean Sara 51
Coroiu Mădălina 52
Clopo el Ralucaț 52
Lectură, carte...încotro? 53
Ignat Maria, clasa a IX-a A 53
David Alina, clasa a X-a G 54
Dăian George, clasa a XII-a A 55
imon Raul-Andrei, clasa a XI-a EȘ 56
Gyorgy Lauren iu, clasa a XI-a Cț 57
Chipurile fericirii 59
3

Portretul elevului fericit 59
i sunt foarte fericit, absolut din întâmplare - Boca Cătălina, clasa a XI-a AȘ 60
Fericirea - Toader Camelia, clasa aX-a E 61
Un om fericit- un elev fericit – Vlad Anca, clasa X-a G 62
i sunt foarte fericit, absolut din întâmplare – Popa Maria, clasa a XI-a AȘ 63
i sunt foarte afericită, absolut din întâmplare – Stoica Andreea Eugenia, clasa aXI-a FȘ 63
Fericirea – Muntean Napoleon, clasa a X-a F 64
Absolut din întâmplare – Zah Elena, clasa a IX-a B 65
De vorbă cu fericirea – Tomu Nicoleta, clasa a X-a Aș 66
Fericirea – Beldean Georgiana, clasa a X-a G 66
Elevul fericit – Ileană Maria, clasa a X-a C 67
Elevul fericit – Lăncănjan Georgiana, clasa a X-a G 68
Elvul fericit – Plămadă Ana-Maria, clasa a X-a G 69
Elevul fericit – Ursu Iulia, clasa a X-a G 69
Elevul fericit – Bora Andreea, clasa a X-a E 70
Nevinovate clipe de fericire 71
Petru Maria, clasa a XI-a Aț 71
Bogdan Andreea, clasa a X-a B 72
Tegla Ana Maria, clasa a XII-a Aș 73
Mihăilă Laura, clasa a XII-a A 73
Ciubăncan Adina Maria, clasa a X-a B 74
Giurgiu Mihai, clasa a X-a B 74
Cristian Diana, clasa a XII-a A 75
Retegan Alexandru, clasa a X-a B 79
Cioancă Răzvan, clasa a X-a C 79
Popeiu Roxana, clasa a X-a C 80
Mate Maria, clasa a X-a Cș 80
Vlad Anca, clasa a X-a G 81
Pitea Carla, clasa a X-a C 81
Mortură Camelia, clasa a X-a F 82
David Alina, clasa a X-a G 83
Beldean Georgiana, clasa a X-a G 84
Rusu Rebeca, clasa a X-a G 85
Plămadă Ana-Maria, clasa a X-a G 86
David Roxana, clasa a X-a B 87
Lansare de carte „Metamorfoză”, Sonia Elvireanu 88
Critică literară – Gherasin Adrianne, clasa a IX-a E 88
Tablou inspirat de romanul „Metamorfoză” – Moru ca Daria, clasa a IX-a Bș 89
O altă copertă a romanului „Metamorfoză” – Stan Adrian, clasa a IX-a E 90
COALA IDEALĂȘ 91
Ce spun elevii despre „elevul ideal” 91
Motivele pentru care elevii merg la coalăș 93
Ora ideală în viziunea elevilor 94
Profesorul ideal în viziunea elevilor 95
Biblioteca între oferta i cererea de lecturăș 96
Biblioteca Jude eană „Lucian Blaga” Alba vs. Centrul de Documentare i Informare alț ș
Colegiului Na ional „Horea Clo ca i Cri an” Alba Iuliaț ș ș ș – Adam Mădălina, Dăian
Andreea, Dinu Răzvan Gabriel, Făt Diana, Florea Denisa, Sava Adriana, Tat Andreea, Vlad
Alexandra, clasa a XI-a G
96
4

Organizarea şi funcţionarea CDI în anul şcolar 2015-2016
Lucreţia Bîrz
În anul şcolar 2015-2016, CDI a avut la dispoziţie un buget de 1642,1 lei. Pentru achiziţia
de cărţi s-au cheltuit 810 lei, iar pentru achiziţia de periodice (abonamente la ziarul „Unirea i‟ ș
revistele „Capital i „‟ ș Psyologia”) s-au cheltuit 511 lei. Tot în acest an şcolar, CDI a primit sub
formă de donaţie, cărţi în valoare de 321,1 lei. (a se vedea tabelul 1)
Tab.nr. 1. Bugetul CDI în anul colar 2015-2016ș
CĂRŢI Abonamente
periodice 2015
BUGETUL DE
STAT
DONAŢII
511 lei
I - 35,5 lei
II 810 lei 285,6 lei -
T 810 lei 321,1 lei 511 lei
În perioada 1.09.2015-31.08.2016, CDI i-a îmbogăţit fondul documentar cu 27ș
documente, în valoare de 1131,1 lei. (a se vedea tabelul 2)
Tab.nr.2. Evoluţia fondului documentar în perioada 1.09.2015 - 31.08.2016: intrări
Totalul
documentelor
intrate în C.D.I.
Inventariate Repartizarea după conţinut
Cantitatea Valoarea
(lei)
de la
numărul
la
numărul
Filozofie, ştiinţe
social-politice şi
economice,
istorie;
CZU: 1/3,
902/904,908,
93/99
Ştiinţe
exacte,
tehnică,
geografie;
CZU:5/6,
91
Lingvistică,f
ilologie şi
literatură;
CZU: 8
Generalităţi
, artă, sport,
biografii;
CZU: 0, 7,
929
I 4 35,5 39588 39591 - - 4 -
II 23 1095,6 39592 39614 - - 23 -
T 27 1131,1 39588 39591 - - 27 -
La CDI pot fi consultate următoarele periodice româneşti: Unirea (2013-2016), România
literară (2007), Muzica (2005), Tribuna învăţământului (2007-2008), Magazin istoric (2007-
2009), Gazeta de informatică, Evrica, Universul şcolii, Dacoromânia (2008-2016), Arborele
lumii (2005), Descoperă (2008), National Geographic (2007-2008, 2010-2012), Gazeta
matematică (2006, 2016), PC Word (2008), Ce se întâmplă doctore (2013-2015), Geo (2008-
2009), Psihologia azi (2007-2008), Cariere (2008-2009), Ioana (2010), Felicia (2011),
5

Biblioteca (2011-2012), Capital (2016), Psyologia (2016), dar şi o serie de periodice primite în
cadrul proiectului bilingv: Ça m’intéresse, Geo, Le français dans le monde, L’Express, L’ecol
numérique, Le monde dosiers & documents, Les dossiers de l actualité, Phosphore, Regard,ʼ
Science et vie junior.
Aşa cum se poate observa în tabelul 3, la sfârşitul semestrului I erau înscrişi la CDI 866 de
utilizatori, dintre care 809 elevi, 49 cadre didactice, iar 8 erau alţi angajaţi ai colegiului. Dintre
cele 866 de persoane înscrise la CDI, 352 au împrumutat cărţi la domiciliu pe parcursul
semestrului I. (a se vedea tabelele 3 i 4)ș
Tab.nr. 3. Situaţia utilizatorilor în perioada 01.09.2015 – 31.08.2016
La data de Număr total
de utilizatori D i n c a r e:
Elevi Cadre didactice Alte categorii
15.02.2016 866 809 49 8
31.08.2016 870 812 49 8
Tab.nr.4. Situaţia utilizatorilor activi în perioada 01.09.2015 – 31.08.2016
La data
de
Număr
total de
utilizatori
activi
D i n c a r e:
Elevi Cadre
didactice
Alte
categorii
15.02.2016 352 din care IX X XI XII 30 3
102 59 109 49
31.08.2016 325 116 59 80 35 32 3
Numărul total de documente monografice împrumutate sau solicitate la sala de lectură a
fost de 5127 în primul semestru şi de 4234 în al doilea semestru. În ceea ce priveşte repartiţia pe
domenii a solicitărilor/împrumuturilor, situaţia stă în felul următor: au fost solicitate/
împrumutate, în anul şcolar 2015-2016, 7078 de cărţi de limbă, lingvistică şi literatură, 1054 de
cărţi de ştiinţe exacte, tehnică şi geografie, 1072 cărţi de filosofie, istorie, ştiinţe social-politice şi
economice şi 157 cărţi de generalităţi, artă, sport şi biografii. Pe lângă documentele monografice,
utilizatorii au solicitat şi alte categorii de documente: 1405 de documente periodice, 249 de
manuale, 189 de dosare tematice i 230 de documente audio-video. (a se vedea figura 1 iș ș
tabelele 5 i 6).ș
Fig. nr. 1. Numărul total de documente monografice
împrumutate/solicitate
6

0 2000 4000 6000 8000 10000
TOTAL
Semestrul I
Semestrul II
9361
5127
4234
Tab. nr. 5. Repartizarea împrumuturilor/solicitărilor de documente monografice
pe domenii, conform CZU:
Filozofie, ştiinţe
social-politice şi
economice, istorie;
CZU: 1/3,
902/904,908, 93/99
Ştiinţe exacte,
tehnică,
geografie;
CZU:5/6, 91
Lingvistică, filologie şi
literatură; CZU: 8
Generalităţi, artă,
sport, biografii;
CZU: 0, 7, 929
I 580 534 3905 108
II 492 520 3173 49
T 1072 1054 7078 157
Tab. nr. 6. Alte categorii de documente solicitate de către utilizatori
Periodice Documente
audiovizuale
Dosare Hărţi Manuale
I 548 118 140 6 143
II 857 112 49 4 106
T 1405 230 189 10 249
În anul şcolar 2015-2016, la CDI s-au desfăşurat 702 de ore şi au fost organizate 7 şedinţe
de prezentare a spaţiului şi resurselor CDI pentru clasele a IX-a.
7

CERCETĂRI
Lectură, carte...încotro?
Lucre ia Bîrzț
În anul 2016 am continuat seria cercetărilor pe tema lecturii cu o provocare pe care le-am
adresat-o elevilor din jude ul Alba. Elevii au fost provoca i să răspundă la întrebarea „Lectură,ț ț
carte…încotro” sub forma unei compunei, a unui eseu, a unei povestiri sau chiar sub forma unei
poezii.
Au răspuns acestei provocări 25 de elevi de la 9 institu ii de învă ământ din jude ul Alba.ț ț ț
(a se vedea tabelul 1)
Tab. nr. 1. coli participanteȘ
Nr.
crt.
cola participantăȘ Persoane implicate Nr. lucrări
1 Colegiul Na ional „Horea,ț
Clo ca i Cri an” Alba Iuliaș ș ș
Bibl. Lucre ia Bîrzț 5
2
Colegiul National „Bethlen
Gabor Aiud‟
Bibl. Ercsey Etelka
Prof. Bárdi Margareta
Prof. Popa Ana-Maria
3
3 coala Gimnazială CâmpeniȘ Bibl. Mihon Marinela
Prof. doc. Popa Alina
3
4 Colegiul Tehnic „I.D.
Lăzărescu Cugir‟
Bibl. Cărpini ar Alinaș 1
5 Colegiul Na ional „I.M.ț
Clain” Blaj
Bibl. Maria Brad
Prof. Claudia Oancea-
Raica
5
6 Colegiul Na ional „Lucianț
Blaga” Sebeș
Bibl. Mirela Barb
Prof. Ana-Maria
Radiciu
2
7 coala gimnazială „VasileȘ
Goldi ” Alba Iuliaș
Bibl. Geanina Barb
Prof. Beca Adriana
Prof. Lăncrănjan Floare
2
8 coala Gimnazială „OvidiuȘ
Hulea” Aiud
Prof. Szekely Anda
Bibl.Felea Carmen
2
8

9 coala Gimnazială ugagȘ Ș Prof. doc. Irina Cutean
Prof. Anca Rusneac
2
TOTAL 25
Ce semnifică cartea pentru elevii zilelor noastre?
Analiza materialelor realizate de elevi a relevat faptul că ace tia asociază cartea cu o serieș
de semnifica ii. În figura 1 sunt redate câteva dintre cele mai semnificative semnifica ii asociateț ț
de elevi căr ii: un vârtej de sentimente contradictorii, un univers paralel, un prieten bun i loial,ț ș
o clipă de fericire, o comoară de nepre uit, un an al vie ii, o casă în care trăiesc suflete, un portalț ț
spre lumea autorului, o scară, un profesor, o viziune, un far călăuzitor, un izvor al cunoa terii,ș
inima umanită ii, cartea este dincolo de formă.ț
Fig. nr.1. Semnifica iile asociate de elevi căr iiț ț
În continuare prezentăm cele mai frumose defini ii ale căr ii desprinse din materialeleț ț
realizate de elevi.
• O carte nu se rezumă doar la o colecţie de hârtii, ci, indiferent de forma ei, face parte
din viaţa ta. Fără ea am duce o viaţă monotonă.
• Cartea este un univers paralel în care te poţi afunda, scăpând de griji şi de tot ce te
înconjoară. E o portiţă de scăpare către tărâmul imaginaţiei
9
Dincolo de formăDincolo de formă
Un far călăuzitorUn far călăuzitor
O scarăO scară
O viziuneO viziune
Un profesorUn profesor
Un vârtej de sentimente
contradictorii
Un vârtej de sentimente
contradictorii
Un univers paralelUn univers paralel
O comoară nepre uitățO comoară nepre uităț
Un portal spre lumea autoruluiUn portal spre lumea autorului
Un an al vie iițUn an al vie iiț
O clipă de fericireO clipă de fericire
Inima
umanită iiț
Inima
umanită iiț
Un izvor al cunoa teriișUn izvor al cunoa teriiș
O casă în care trăiesc sufleteO casă în care trăiesc suflete
Un prieten bun i loialșUn prieten bun i loialș
C
A
R
T
E
A
C
A
R
T
E
A

• O carte e un vârtej de sentimente contradictorii, idei neîmpărtăşite, frumoase defini iiț
şi întrebări nerostite.
• Din trecut şi până astăzi
Cărţile au servit drept scări,
Pentru a urca pe malurile
Râurilor vieţii, pline de-ncercări.
• Cartea este un profesor al cărui grai ne direcţionează spre o gândire raţională,
corectă, ne dă posibilitatea de a ne găsi liniştea în cazul unei decăderi nervoase.
• Ea ne reflectă anumite viziuni, anumite scene, timpuri din trecut; ne face cunoscută
viaţa de acum câţiva ani, câteva decenii, chiar secole, prezentându-ne istoria omenirii sau chiar
ne indică moduri prin care ne-am putea schimba viaţa, viitorul.
• Fiecare carte reprezintă „un far construit în Oceanul Timpului”, menit să imortalizeze
experienţele omeneşti, deoarece pe gânduri pline de forţă sunt înşirate cuvinte.
• Fiecare carte ascunde un mesaj aruncat într-o sticlă în mare, cu speranţa că va ajunge
la celălalt mal, spre cititorul său.
• Cărţile sunt inima umanităţii.
• Cărţile constituie un sanctuar vegetal, un izvor nesecat al profunzimii şi al cunoaşterii,
un incendiu de culori pentru fiinţă.
• Cartea este „o veşnicie în sicriu de hârtie.”, o salvare momentană din ghearele morţii,
o clipă de fericire din „actul comediei umane foarte bătrâne.”
• Citind o carte ai impresia că ii în mână un obiect, care poate face posibilăț
teleportarea dintr-o lume de zi cu zi într-o lume a reveriei. Căr ile nu doar că au un aspectț
specific, ci au i un miros, o atingere, o culoare autentică, care îl face pe cititor să dorească săș
citească mai mult.
• Numim „carte” orice înlănţuire de pagini scrise, virtuale sau reale. Însă uităm de
adevărata carte, care necesită îngrijire şi atenţie asemenea unui om... Cartea este acel obiect
îngălbenit, ale cărui pagini sunt fragile şi roase, emanând un plăcut miros al trecutului sau acel
obiect proaspăt ieşit de sub tipar, cu diverse forme şi culori atrăgătoare privirii, ce răspândeşte
un uşor iz al prezentului. „Carte” este acel nepreţuit obiect care oferă unei locuinţe atmosfera
de „casă”. O casă completă, în care trăiesc suflete.
• Cartea semnificând un an al vieţii unde peisajul se schimbă, unde atmosfera e
fantastică, plină de magie.
• Cartea este portalul supranatural spre lumea autorului văzută prin ochii noştri, unde
totul devine posibil, unde scăpăm de monotonia lumii reale şi unde totul este cum am visat
mereu să fie.
• Cartea este o comoară nepre uită, un prieten bun i loial. Aceasta îl introduce peț ș
cititor în universul crea iei i îl conduce într-un mod armonios din castele fermecate până înț ș
gura unei balene din adâncul mărilor i îl înva ă tot ce este bine pe acestă lume. O carte neș ț
distrage aten ia de la problemele zilnice. Ne ine departe de lumea reală pentru că ne introduceț ț
într-o lume a fanteziei i a imagina iei.ș ț
Ce semnifică lectura pentru elevi?
Din semnifica iile asociate de elevi lecturii am desprins următoarea defini ie a lecturii:ț ț
„Lectura este o comuniune a omului cu cartea, un mijloc plăcut de informare dar i deș
relaxare, o opera iune de împăcare a posibilului cu imposibilul, un vals în armonia celestă, unț
dans diafan deasupra sensurilor efemere. Lectura este un sport care te transformă în OM, este
înăl are i zbor, vis i tăcere, o comoară de nepre uit, care îmbogă e te vocabularul, lărge teț ș ș ț ț ș ș
orizonturile cunoa terii, educă, disciplinează i care eviden iază omul cult. Lectura face via aș ș ț ț
mai frumoasă i mai u oară i îi permite omului să se citescă pe el însu i”ș ș ș ț . (a se vedea figura 2)
10

Fig. nr.2. Semnifica iile asociate de elevi lecturiiț
Din materialele realizate de elevi am extras următoarele defini ii ale lecturii:ț
11
Vis i tăcereșVis i tăcereș
Lărge te orizonturileș
cunoa teriiș
Lărge te orizonturileș
cunoa teriiș
Omul se cite te pe sineșOmul se cite te pe sineș
Îmbogă e te vocabularulț șÎmbogă e te vocabularulț ș
O comoarăO comoară
O comuniune a omului
cu cartea
O comuniune a omului
cu cartea
Înăl are i zborț șÎnăl are i zborț ș
Un sport care te transformă în OMUn sport care te transformă în OM
Un dans diafan deasupra
sensurilor efemere
Un dans diafan deasupra
sensurilor efemere
O opera iune deț
împăcare a posibilului
cu imposibilul
O opera iune deț
împăcare a posibilului
cu imposibilul
Un mijloc de relaxareUn mijloc de relaxare
EducăEducă
DisciplineazăDisciplinează
Un vals în armonia celestăUn vals în armonia celestă
Un mijloc de informareUn mijloc de informare L
E
C
T
U
R
A
L
E
C
T
U
R
A
Eviden iază omul cultțEviden iază omul cultț
Face via a maiț
frumoasă i mai u oarăș ș
Face via a maiț
frumoasă i mai u oarăș ș

o Nimic nu se compară cu lectura dintr-o carte care a fost răsfoită de decenii de
persoane i personalită i, tiind că ceea ce cite ti „cu adevărat” a dus cândva la un scandal,ș ț ș ș
un război, o roman ă sau o idee genială.ț
o Lectura „adevărată” este cea care se realizează într-o bibliotecă sau un loc lini titș
pentru ca „omul să- i poată aduna gândurile”. În plus, lectura nu are în centru doar cartea ciș
i un dic ionar, o foaie, un creion i multă aten ie.ș ț ș ț
o Să lecturezi înseamnă să „mesteci” cuvinte până ce fiecare gust î i este cunoscut.ț
o Lectura este o comuniune a omului primordial cu cartea însă i, a din ilor min iiș ț ț
umane cu cuvintele i a limbajului gândirii cu ceea ce s-a prelucrat, desprins din carte.ș
o Lectura este mai presus de o stare, lecturarea este o legătură a omului cu
CUVÂNTUL, o legătură ce trebuie întemeiată fizic nu virtual.
o Lectura este, din punctul meu de vedere, un mijloc sigur şi, prin intermediul căruia
găsesc informaţii sau, mai mult de atât, un mod prin care mă destind, mă recreez, regăsindu-
mă în rândurile carţii şi găsindu-mi „locul” pentru o anumită perioadă de timp.
o Lectura este un sport care te transformă ca om, ca fiinţă raţională şi care îţi dă
posibilitatea de a-ţi dezvolta capacitatea unei gândiri nemărginite. Deci, dacă vrem ca mereu
să fim în formă, o carte citită reprezintă un progres extrem de important în devenirea unui
campion.
o Lectura nu este o datorie de împlinit, ci un act de profunzime, o operaţiune care
constă în împăcarea posibilului cu imposibilul, o mişcare continuă, fără nici un moment de
răgaz.
o Consider că, lectura este un vals în armonia celestă, un dans diafan deasupra
sensurilor efemere. Este înălţare şi zbor, vis şi tăcere, clarobscuritate necesară descoperirii
luminii revelatoare.
o Lectura... Cea în lipsa căreia cartea ar trece nesemnificativ prin lume, având o
existenţă derizorie. Cartea trăieşte prin lectură, iar lectura trăieşte prin carte. Acestea sunt
cele mai de preţ obiecte ale sufletului, care ne dezvăluie trăiri, sentimente, emoţii, răspunsuri...
Lectura, pentru om, poate fi exterioară sau interioară. Prin lectura exterioară, un individ se
dezvoltă intelectual, îşi conturează personalitatea şi, mai mult decât atât, devine „om”. Citind,
trăieşti alături de carte, intri în povestea ei şi dobândeşti încă o viaţă. Dar, cea mai importantă
parte, care domină întreaga fiinţă, este lectura interioară. Lecturând, omul se citeşte, de fapt,
pe sine. Se regăseşte în carte, se detaşează de real, intrând într-un alt univers, al purităţii şi al
sufletului. Astfel, în timpul lecturii, omul citeşte atât povestea acesteia, cât şi propria carte
interioară.
o Lectura poate fi considerată una dintre cele mai de preţ avuţii din viaţa omului, din
mai multe motive: îmbogăţeşte vocabularul, lărgeşte orizonturile cunoaşterii, dezvoltă
psihicul, face viaţa mai frumoasă şi mai uşoară, educă, disciplinează şi evidenţiază omul cult,
toate acestea făcând din lectură o adevărată comoară.
o Lectura este pasiunea mea şi a multora. Ea mă înţelege şi mă învaţă multe lucruri.
Pentru mine cărţile nu sunt doar acele obiecte, frumos aşezate în raft, ci sunt cele mai de preţ
obiecte, din multe altele pe care le avem.
Viitorul căr ii văzut de eleviț
Întrebarea este: peste ani ce se va alege de carte?
Cartea va exista i-n viitor, dar sub o altă formă, se va citi, dar se va citi altfel.ș
Dacă în prezent predomină căr ile în format tipărit, în viitor va predomina cartea în formatț
electronic. Elevii prevăd un viitor sumbru pentru cartea tipărită, aceasta nu va mai fi tipărită iș
va putea fi văzută doar în muzee. (a se vedea figura 3)
12

Fig. nr.3. Cartea în viitor
PROIECTE CULTURALE I EDUCA IONALEȘ Ț
O carte pentru CDI
(edi ia a V-a)ț
TIPUL PROIECTULUI : Proiect educaţional local
GRUPUL ŢINTĂ: elevii şi angajaţii colegiului; membrii comunităţii locale.
PARTENER/PARTENERI
- Oni oru Vioricaș – Casa Corpului Didactic Alba
- Coroiu Mariana – Colegiul HCC
OBIECTIVE:
- Educarea elevilor în spiritul dragostei de carte şi de cunoaştere;
- Apropierea elevilor de bibliotecă;
- Formarea unei atitudini de respect faţă de carte;
- Îmbogăţirea fondului documentar cu noi titluri.
DURATA: Octombrie 2015 – Iunie 2016
CALENDARUL ACTIVITĂŢILOR PROPUSE
Data Activitatea Responsabilităţi
Loc de
desfăşurar
e
Indicatori
Septembrie
2015
Lansarea
proiectului
- Realizarea afişului proiectului.
- Publicarea proiectului pe blogul
CDI:
http://hcccdi.wordpress.com/2012/12/
15/o-carte-pentru-cdi-2/
CDI HCC
13
Cartea
tipărită
Cartea
electronic
ă
PREZENT VIITOR

Responsabil:
- bibl. Lucreţia Bîrz
Septembrie
2015
Crearea şi
răspândire
a de flyere
-Crerea machetei pentru flyere;
- Multiplicarea flyerelor;
- Distribuirea flyerelor.
Responsabil:
CDI HCC - Nmărul de
flayere
distribuite.
Octombrie
2015 – Iunie
2016
Stabilirea
detaliilor
donaţiei
-Crearea tabelelor de lucru;
-Se stabileşte cu fiecare donator în
parte regulile şi perioada pentru care
se angajază să pună cartea/ cărţile
donate la dispoziţia cititorilor CDI;
-Verificarea modului în care fiecare
donator a completat documentele de
lucru.
Responsabil:
CDI HCC -Numărul de
cărţi primite
de CDI în
scopul
reîmprumutul
ui către
cititori.
Octombrie
2015 – Iunie
2016
Bilanţul
colectei
-Se efectuează numărarea cărţilor şi
clasificarea acestora pe domenii.
Responsabil:
CDI HCC Numărul
cărţilor
primite.
Octombrie
2015 – Iunie
2016
Promovare
a cărţilor
strânse în
urma
campaniei
-Realizarea unei expozi ii în scopulț
promovării căr ilor colectate.ț
Responsabil:
CDI HCC Numărul
elevilor care
manifestă
interes faţă de
cărţile expuse.
PRODUSE FINALE: expoziţie, îmbogăţirea fondului documentar al CDI cu noi titluri.
IMPACTUL SCONTAT
Profesori Elevi Parinţi Comunitate locală
- Cadrele didactice
vor avea la dispozi ieț
un fond documentar
îmbogăţit.
- Elevii vor avea la
dispozi ie un fondț
documentar
îmbogăţit;
-Punerea elevilor în
situaţia de a oferi spre
a fi consultată o carte
din colecţia personală.
-Conştientizarea
importanţei implicării
elevilor în acţiuni care
au în centrul atenţiei
cartea.
ECHIPA DE PROIECT : bibl. Lucre ia Bîrzț
14

La o cea că de ceai cu Eminescuș
TIPUL PROIECTULUI : Proiect educaţional local
GRUPUL ŢINTĂ: elevii claselor IX- XII
OBIECTIVE:
- Evocarea i sărbătorirea unor personalită i din domeniul literar;ș ț
- Utilizarea resurselor de carte ale bibliotecii;
- Descoperirea plăcerii de a citi i câ tigarea respectului pentru carte;ș ș
- Dezvoltarea abilită ilor de comunicare i socializare.ț ș
DURATA: Ianuarie 2016
Loc de
desfăşurare
Indicatori
11-14
ianuarie 2016
Lansarea
proiectului
- Stabilirea graficului
proiectului;
- Promovarea
proiectului în rândul
elevilor i alș
profesorilor.
Responsabili:
- bibl. Bîrz Lucre iaț
CDI -Interesul manifestat
de elevi i profesoriș
pentru activitatea
propusă.
11-14
ianuarie 2016
Pregătirea
ac iuniiț
- Selectarea volumelor
din opera lui Eminescu
existente în cole iaț
CDI;
- Pregătirea materialelor
necesare bunei
desfă urări a ac iunii.ș ț
CDI - Calitatea
volumelor din opera
lui Eminescu
existente în CDI;
- Numărul
volumelor din opera
lui Eminescu
15

Responsabili:
existente în CDI.
15 ianuarie
2016
Recital de
poezie
- Moderarea ac iunii.ț
Responsabili:
- prof. Holho Mariaș
- prof. Lodoabă Liviu
- prof. Ple a Deliaș
CDI - Derularea în bune
condi ii a ac iunii.ț ț
14-22
ianuarie 2016
Expozi ie deț
carte
„Eminescu
în colec iileț
CDI”
- Selectarea căr ilorț
pentru expozi ie;ț
- Organizarea
expozi iei.ț
Responsabil:
CDI -Interesul manifestat
de elevi pentru
căr ile expuse.ț
PRODUSE FINALE: recitaluri de poezie, expozi ie de carte, fotografii.ț
IMPACTUL SCONTAT
-Îmbunătăţirea
comunicării în
proiecte;
- O mai bună
cunoaştere a elevilor.
- Îmbunătăţirea
muncii în echipă;
-Îmbogăţirea
orizontului cultural al
elevilor.
-Conştientizarea
elevilor în proiecte
educative.
-Sensibilizarea faţă de
activitatea culturală a
instituţiei de
învă ământț
ECHIPA DE PROIECT: bibl. Bîrz Lucre iaț ; prof. Holho Mariaș ; prof. Lodoabă Liviu; prof.
Ple a Deliaș
16

Scrisoare către scriitorul/personajul preferat
TIPUL PROIECTULUI: Proiect educaţional local
GRUPUL ŢINTĂ: elevii claselor a IX-a D i a IX-a Gș
OBIECTIVE:
- Cultivarea interesului pentru carte i lectură;ș
- Stimularea imaginaţiei şi a creativităţii elevilor;
- Dezvoltarea orizontului cultural al elevilor;
- Îmbunătă irea abilită ilor de exprimare orală în fa a unui public.ț ț ț
DURATA: Ianuarie 2016
Loc de
desfăşurare
Indicatori
11-15 ianuarie
2016
Lansarea
proiectului
-Stabilirea graficului de
lucru;
-Trasarea sarcinilor pe
care elevii trebuie să le
respecte în realizarea
lucrărilor.
Responsabili:
- prof. Carmen Busuioc
Sala de clasă -Grafic de lucru
realizabil;
-Sarcini de lucru
clare.
11-15 ianuarie
2016
Cum
redactăm o
scrisoare?
-Prezentarea tehnicilor
de redactare a unei
scrisori;
- Prezentarea unor
modele de scrisori;
-Îndrumarea elevilor în
realizarea lucrărilor.
Responsabil:
CDI HCC
Sala de clasă
20 ianuarie
2016
Prezentarea
lucrărilor
-Moderarea acţiunii.
Responsabili:
CDI HCC -Calitatea
lucrărilor iș
originalitatea
mudului de
prezentare.
21-29 ianuarie
2016
Premierea -Jurizarea lucrărilor;
-Crearea şi multiplicarea
diplomelor.
Responsabili:
CDI HCC -Recompensarea
cu diplome a
tuturor elevilor
participanţi la
acţiune.
21-29 ianuarie
2016
Expozi ieț - Organizarea expozi iei.ț
Responsabil:
CDI HCC -Interesul
manifestat de
elevi pentru
17

- bibl. Lucreţia Bîrz materialele
expuse.
PRODUSE FINALE: lectură publică, expoziţie, fotografii.
IMPACTUL SCONTAT
-Îmbunătăţirea
comunicării în
proiecte;
-Creşterea interesului
pentru implicarea în
proiecte.
-Îmbogăţirea
elevilor;
-Dezvoltarea
abilităţilor de
comunicare şi
relaţionare.
-Conştientizarea
educative.
instituţiei de
învă ământ.ț
ECHIPA DE PROIECT: prof. Carmen Busuioc; bibl. Lucreţia Bîrz.
Chipurile fericirii
GRUPUL ŢINTĂ: elevii colegiului
OBIECTIVE:
- Con tientizarea metodelor prin care putem combate stresul, depresia sau stărileș
neplăcute;
- Antrenarea elevilor în realizarea unor materiale pe teme de educa ie nonformală;ț
- Dezvoltarea abilită ilor i competen elor sociale;ț ș ț
- Dezvoltarea capacită ii de comunicare i interac iune;ț ș ț
18

- Dezvoltarea abilită ilor creative.ț
DURATA: Octombrie 2015 – Martie 2016
Loc de
desfăşurare
Indicatori
1.10. 2015-
20.01.2016
Lansarea
proiectului
- Promovarea ac iunilorț
în rândul elevilor;
- Stabilirea graficului de
lucru.
Responsabili:
- prof. Dumitru
Moldovan
- prof. Liviu Lodoabă
- prof. Maria Holhoș
- prof. Alina Secară
- prof. Mioara Cerbu
- prof. Delia Ple aș
- prof. Anca Oprean
Sala de clasă
CDI
- Numărul
elevilor interesa iț
să participe la
ac iune;ț
- Grafic de lucru
realizabil.
5.10.2015-
31.03.2015
„Dialoguri
neconven ionț
ale pe tema
fericirii”
- Asigurarea cadrului iș
condi iilor necesareț
desfă urării dezbaterilor;ș
Responsabili:
- prof. Dumitru
Moldovan
CDI - Aprecierile
elevilor
participan i laț
dezbateri.
3.10.2015-
16.11.2015
Concurs de
eseuri, poezii
pe tema
„ i suntȘ
foarte fericit
absolut din
întâmplare”
- Sabilirea regulamentului
concursului;
- Îndrumarea elevilor în
realizarea lucrărilor;
- Stabilirea comisiei de
jurizare;
- Jurizarea i întocmireaș
clasamentului final;
- Crearea, multiplicarea iș
avizarea diplomelor;
- Organizarea unei
expozi ii cu materialeleț
realizate de elevi.
Responsabili:
- prof. Dumitru
Moldovan
- prof. Anca Oprean
CDI
Sala de clasă
- Calitatea iș
originalitatea
lucrărilor;
- Recompensarea
cu diplome a
tuturor elevilor
participan i laț
concurs.
19

3.10.2015-
18.12.2015
Concurs de
desene/fotogr
afii personale
pe tema
„Nevinovate
clipe de
fericire”
- Sabilirea regulamentului
concursului;
realizarea lucrărilor;
- Stabilirea comisiei de
jurizare;
- Jurizarea i întocmireaș
clasamentului final;
- Crearea, multiplicarea iș
avizarea diplomelor;
- Organizarea unei
expozi ii cu materialeleț
realizate de elevi.
Responsabili:
- prof. Dumitru
Moldovan
- prof. Anca Oprean
CDI
Sala de clasă
- Calitatea iș
originalitatea
lucrărilor;
- Recompensarea
cu diplome a
tuturor elevilor
participan i laț
concurs.
18.01.2016
-
17.03.2016
Vizionare iș
dezbaterea
filmului
„Calea
luptătorului
pa nic”.ș
- Pregătirea spa iului i aț ș
aparaturii necesare
derulării ac iunii;ț
- Moderarea dezbaterii.
Responsabili:
- prof. Dumitru
Moldovan
- Desfă urareaș
fără probleme a
ac iunii;ț
-Gradul de
mul umire alț
elevilor
participan i.ț
PRODUSE FINALE: dezbateri, concursuri, vizionare film, expoziţie, fotografii.
IMPACTUL SCONTAT
-Îmbunătăţirea
comunicării în
proiecte;
proiecte.
-Îmbogăţirea
elevilor;
-Dezvoltarea
abilităţilor de
comunicare şi
relaţionare.
-Conştientizarea
educative.
instituţiei de
învă ământ.ț
20

ECHIPA DE PROIECT: bibl. Lucreţia Bîrz; prof. Dumitru Moldovan; prof. Liviu Lodoabă;
prof. Maria Holhoș; prof. Alina Secară; prof. Mioara Cerbu; prof. Delia Ple aș ; prof. Anca
Oprean.
Campionat de memorat
edi ia a II-aț
GRUPUL ŢINTĂ: elevii claselor a X-a
OBIECTIVE:
- Dezvoltarea spiritului de competi ie;ț
- Formarea abilităţilor de memorare prin asociere, disociere, conexiune de termeni iș
înregistrare detaliată a informaţiei.
DURATA: Februarie - Martie 2016
Loc de
desfăşurare
Indicatori
15-20
februarie
2016
Lansarea
proiectului
- Stabilirea graficului
proiectului;
- Promovarea proiectului
CDI -Interesul
manifestat de
elevi pentru
21

în rândul elevilor.
Responsabili:
- prof. Moldovan Dumitru
activitatea
propusă.
15-20
februarie
2016
Pregătirea
ac iuniiț
- Stabilirea regulamentului
concursului;
- Înscrierea elevilor
doritori;
- Selectarea seturilor de
cuvinte si înregistrarea lor;
- Selectarea imaginilor
pentru proba video si
realizarea unor filmule e;ț
-Întocmirea fi elor deș
lucru.
Responsabili:
CDI -Numărul de
elevi înscri i înș
concurs;
-Regulament clar.
23 februarie
-11 martie
2016
Derularea
concursului
-Pregătirea echipamentelor
i asigurarea condi iilorș ț
necesare bunei desfă urăriș
a concursului;
-Jurizarea concursului.
Responsabili:
CDI - Derularea în
bune condi ii aț
concursului.
-Jurizare corectă.
11-31 martie
2016
Finalizarea
concursului
-Crearea machetei pentru
diplome;
-Listarea i multiplicareaș
diplomelor.
-Vizarea diplomelor.
Responsabili:
CDI - Recompensarea
cu diplome a
tuturor elevilor
participan i laț
concurs.
PRODUS(E) FINAL(E): concurs
IMPACTUL SCONTAT
-Îmbunătăţirea
comunicării în
proiecte.
- O mai bună
- Dezvoltarea
spiritului de
competi ie.ț
-Conştientizarea
educative.
instituţiei de
învă ământț
ECHIPA DE PROIECT: bibl. Bîrz Lucre ia; prof. Moldovan Dumitru.ț
22

Scriitorul de lângă noi: Maria Ileană
OBIECTIVE:
- Valorificarea i promovarea tinerilor creatori;ș
- Îmbogă irea orizontului cultural i spiritual al elevilor;ț ș
- Promovarea dialogului i a comunicării în rândul elevilor.ș
DURATA: Februarie 2016
Loc de
desfăşurare
Indicatori
15-19
februarie
2016
Lansarea iș
mediatizarea
ac iuniiț
- Crearea afi uluiș
ac iunii;ț
- Popularizarea ac iuniiț
CDI
Sala de clasă
-Interesul
manifestat de
elevi pentru
23

Responsabili:
- bibl. Lucre ia Bîrzț
ac iune.ț
19-23
februarie
2016
Pregătirea
ac iuniiț
doritori să participe la
ac iune;ț
- Familiarizarea elevilor
cu scrierile tinerei
creatoare.
Responsabili:
CDI
Sala de clasă
-O bună
pregătire a
ac iunii.ț
24 februarie
2016
Dialogul
elevi-
scriitor
Responsabili:
- prof. Dumitru
Moldovan
CDI - Impresiile
favorabile ale
participan ilorț
la ac iune.ț
PRODUSE FINALE: dialogul elevi-scriitor-profesori; fotografii.
IMPACTUL SCONTAT
-Îmbunătăţirea
comunicării în
proiecte;
- O mai bună
- O mai bună
cunoa tere de cătreș
elevi a tinerilor
creatori locali.
-Conştientizarea
importanţei
participării elevilor la
întâlniri pe teme
literare.
instituţiei de
învă ământ.ț
ECHIPA DE PROIECT: bibl. Lucre ia Bîrz;ț
prof. Carmen Busuioc; prof. Dumitru
Moldovan.
24

Lansare de carte „Un înger cu o singură aripă” –Chirilă Ravara Ana Lisa
GRUPUL ŢINTĂ: elevii i profesorii colegiuluiș
OBIECTIVE:
- Descoperirea, promovarea i mediatizarea tinerilor creatori ai colegiului;ș
- Transferul de cunoa tere între genera ii;ș ț
- Descoperirea plăcerii de a citi i câ tigarea respectului pentru carte;ș ș
- Dezvoltarea abilită ilor de comunicare i socializareț ș
DURATA: Februarie – Martie 2016
Loc de
desfăşurare
Indicatori
15-19
februarie
2016
Lansarea iș
mediatizarea
ac iuniiț
- Crearea afi uluiș
ac iunii;ț
- Popularizarea ac iuniiț
Responsabili:
CDI
Sala de clasă
-Interesul
manifestat de
elevi pentru
ac iune.ț
19 februarie
-1 martie
2016
Pregătirea
ac iuniiț
ac iune;ț
CDI
Sala de clasă
-O bună
pregătire a
ac iunii.ț
25

- Amenajarea spa iului înț
care se va derula
ac iunea.ț
Responsabili:
2 martie
2016
Desfă urareș
a ac iuniiț
(prezentarea
căr ii,ț
dialogul elevi-
scriitor,
sesiune de
autografe)
- Primirea i ghidareaș
invita ilor;ț
Responsabili:
- prof. Cerbu Mioara
- prof. Corodeanu Ileana
- prof. Go ia Ioanaț
- prof. Moldovan
Dumitru
- prof. Rotche Andreea
- prof. Zisu Mihaela
CDI - Impresiile
favorabile ale
participan ilorț
la ac iune.ț
PRODUSE FINALE: dialogul elevi-scriitor-profesori; fotografii.
IMPACTUL SCONTAT
-Îmbunătăţirea
comunicării în
proiecte;
- O mai bună
- O mai bună
elevi a tinerilor
creatori locali.
-Conştientizarea
importanţei
întâlniri pe teme
literare.
-Sensibilizarea faţă
de activitatea
culturală a instituţiei
de învă ământ.ț
ECHIPA DE PROIECT: bibl. Bîrz Lucre iaț ; prof. Cerbu Mioara; prof. Corodeanu Ileana;
prof. Go ia Ioanaț ; prof. Lodoabă Liviu; prof. Moldovan Dumitru; prof. Rotche Andreea;
prof. Zisu Mihaela.
26

Lansare de carte „Metamorfoză”- Sonia Elvireanu
OBIECTIVE:
- Valorificarea i promovarea culturii i a scriitorilor locali;ș ș
- Sensibilizarea elevilor în favoarea lecturii;
- Dezvoltarea orizontului cultural al elevilor;
- Dezvoltarea abilită ilor de comunicare i socializare;ț ș
- Stimularea talentului artistic i a imagina iei creatoare.ș ț
DURATA: Februarie 2016
Loc de
desfăşurare
Indicatori
15-19
februarie
2016
Lansarea iș
mediatizarea
ac iuniiț
- Crearea afi ului ac iunii;ș ț
- Popularizarea ac iunii înț
rândul elevilor.
Responsabili:
CDI
Sala de clasă
-Interesul
manifestat de
elevi pentru
ac iune.ț
19 -22
februarie
2016
Pregătirea
ac iuniiț
ac iune;ț
- Ghidarea elevilor în
realizarea materialelor
(desene, critică literară
etc.);
- Amenajarea spa iului înț
care se va derula ac iunea.ț
Responsabili:
CDI
Sala de clasă
-O bună
pregătire a
ac iunii.ț
23 februarie
2016
Desfă urareș
a ac iuniiț
(prezentarea
căr ii,ț
prezentarea
materialelor
realizate de
elevi plecând
invita ilor;ț
Responsabili:
- prof. Secară Alina
CDI - Impresiile
favorabile ale
participan ilorț
la ac iune.ț
27

de la carte,
dialogul
elevi-
scriitor).
PRODUSE FINALE: dialogul elevi-scriitor-invita i; fotografii.ț
IMPACTUL SCONTAT
-Îmbunătăţirea
comunicării în
proiecte;
- O mai bună
- O mai bună
elevi a unor scriitori
locali.
-Conştientizarea
importanţei
întâlniri pe teme
literare.
instituţiei de
învă ământ.ț
ECHIPA DE PROIECT: bibl. Bîrz Lucre iaț ; prof. Lodoabă Liviu; prof. Secară Alina.
28

Tineri creatori în recital
GRUPUL ŢINTĂ: elevi i absolven i ai colegiuluiș ț
PARTENERI:
- Asocia ia AMI Alba Iulia;ț
- Biblioteca Jude eană „Lucian Blaga” Alba;ț
- Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia.
OBIECTIVE:
- Stimularea lecturii, dar şi a creaţiei literare încurajând formarea tinerelor talente;
- Valorificarea i promovarea culturii i personalită ilor locale;ș ș ț
- Promovarea dialogului i a comunicării în rândul elevilor;ș
- Extinderea activită ii bibliotecii;ț
- Sensibilizarea elevilor la crea ia artistică din zilele noastre.ț
DURATA: Februarie – Martie 2016
Loc de
desfăşurare
Indicatori
15-19
februarie
2016
Lansarea iș
mediatizarea
ac iuniiț
- Crearea afi ului ac iunii;ș ț
- Popularizarea ac iunii înț
rândul elevilor.
Responsabili:
- prof. Sofica Rusu
- prof. Alina Cri anș
- prof. Gabriela Suciu
CDI
Sala de clasă
-Interesul
manifestat de
elevi pentru
ac iune.ț
15 februarie-
2 martie 2016
Pregătirea
ac iuniiț
- Înscrierea elevilor doritori
să participe la ac iune;ț
- Colaborarea cu partenerii în
vederea finalizării cu succes
a ac iunii;ț
CDI
Sala de clasă
- O bună
colaborare cu
partenerii iș
colaboratorii.
29

- Stabilirea programului
recitalului;
- Pregătirea recitalurilor de
poezie i a recitaluluiș
muzical;
-Amenajarea spa iului în careț
se va derula ac iunea.ț
Responsabili:
-bibl. Lucre ia Bîrzț
-prof. Liviu Lodoabă
3 martie 2016 Creatori în
recital
invita ilor;ț
Responsabili:
- prof. Sofica Rusu
- prof. Alina Cri anș
- prof. Gabriela Suciu
CD
PRODUSE FINALE: dialogul elevi-elevi, elevi-invita i; fotografii.ț
IMPACTUL SCONTAT
-Îmbunătăţirea
comunicării în
proiecte;
- O mai bună
- O mai bună
elevi a crea iei iț ș
creatorilor artistici
actuali din jude ulț
Alba.
-Conştientizarea
importanţei
participării elevilor
la întâlniri cu
personalită ă aleț
culturii locale.
instituţiei de
învă ământ.ț
ECHIPA DE PROIECT: bibl. Lucre ia Bîrzț ; prof. Liviu Lodoabă; prof. Sofica Rusu; prof.
Alina Cri anș ; prof. Maria Holhoș; prof. Alina Secară; prof. Delia Ple aș ; prof. Carmen Busuioc;
prof. Gabriela Suciu.
30

coala idealăȘ
GRUPUL ŢINTĂ: elevii claselor XI- XII
OBIECTIVE:
- Promovarea rela iilor sociale i de comunicare între utilizatori;ț ș
- Dezvoltarea spiritului de echipă i a gândirii critice;ș
- Consolidarea rela iei elev-elev, cât i a rela iei elev-profesor, elev-bibliotecar;ț ș ț
- Stimularea imagina iei i a creativită ii elevilor.ț ș ț
DURATA: Martie 2016 – Iunie 2016
Loc de
desfăşurare
Indicatori
1.03.2016-
7.03.2016
Lansarea
proiectului
- Lansarea i mediatizareaș
proiectului;
- Stabilirea graficului de lucru.
Responsabili:
- prof. Dumitru Moldovan
Sala de
clasă
CDI
- Numărul
elevilor
interesa i săț
participe la
ac iune;ț
- Grafic de lucru
realizabil.
7.03.2016-
31.03.2016
Vizionarea
filmului
„Educa iaț
interzisă”.
- Pregătirea spa iului i aț ș
aparaturii necesare vizionării
filmului;
- Crearea de chestionare în
vedera evaluării ac iunii iț ș
pentru a surprinde opinia
elevilor cu privire la câteva
aspecte ce vizează mediul
colar.ș
Responsabili:
CDI - Desfă urareaș
în condi iiț
optime o
ac iunii;ț
- Interesul
manifestat de
elevi pentru
film.
1.04.2016-
16.05.2016
Oră ideală
– profesor
ideal-
coalăș
ideală.
- Stabilirea grupelor de lucru iș
a regulamentului;
-Stabilirea temelor de lucru;
- Ghidarea elevilor în vederea
îndeplinirii cu succes a
CDI -Derularea în
condi ii optimeț
a atelierelor de
lucru i aș
dezbaterilor.
31

sarcinilor de lucru;
- Prezentarea materialelor
relizate în cadrul atelierelor de
lucru;
- Moderarea dezbaterilor
realizate pe teme educa ionale.ț
Responsabili:
-Implicarea
activă a elevilor
în cadrul
activită ilor.ț
16.05.2016
-
15.06.2016
Concluzii -Analiza i interpretareaș
materialelor furnizate de
activită ile desfă urate.ț ș
Responsabili:
CDI
PRODUSE FINALE: vizionare film, dezbateri, chestionare, fotografii.
IMPACTUL SCONTAT
-Îmbunătăţirea
comunicării în
proiecte;
proiecte.
-Îmbogăţirea
elevilor;
-Dezvoltarea
abilităţilor de
comunicare şi
relaţionare.
-Conştientizarea
educative.
instituţiei de
învă ământ.ț
ECHIPA DE PROIECT: bibl. Lucreţia Bîrz; prof. Dumitru Moldovan.
32

Bibliotecar pentru o zi
OBIECTIVE:
- Ini ierea elevilor în tainele muncii de bibliotecă;ț
- Conştientizarea elevilor asupra rolului şi importanţei existenţei i funcţionării uneiș
biblioteci;
- Oferirea prilejului de a alege în perspectivă un astfel de traseu profesional şi de carieră.
DURATA: Aprilie 2016
Argument
Proiect dedicat Zilei Interna ionale a Căr ii i Zilei Bibliotecarului din România (23ț ț ș
Aprilie).
Prin acest proiect dorim să le oferim ocazia cititorilor de a pătrunde, timp de ase ore, înș
culisele profesiei de bibliotecar.
Loc de
desfăşurare
Indicatori
1-15 aprilie
2016
Lansarea
proiectului
- Realizarea afi uluiș
proiectului;
-Promovarea proiectului la
nivelul colegiului;
- Pregătirea materialelor
necesare.
Responsabil:
- bibl. Bîrz Lucreţia
CDI
Colegiul HCC
-Interesul
manifestat de
elevi fa ă deț
activitatea
propusă.
18-22 aprilie
2016
Desfă urareș
a proiectului
- Primirea elevilor;
- Prezentarea detaliată a
CDI i a modului deș
organizare i func ionare;ș ț
- Prezentarea pa ilor ceș
trebuie urma i pentru aț
înregistra o carte în baza de
date a CDI;
- Prezentarea R.I. i aș
R.M.F.;
- Prezentarea pe scurt a
CDI -Gradul de
interes al
elevilor
participan iț
fa ă deț
subiectele
abordate;
-Calitatea
materialelor
realizate de
elevi.
33

programului Biblioteq;
-Vizitarea depozitului de
carte;
vederea îndeplinirii cu
succes a sarcinilor primite.
Responsabil:
-bibl. Bîrz Lucreţia
18-22 aprilie
2016
Finalizarea
proiectului
- Întocmirea chestionarului
de evaluare a activită ii;ț
- Distribuirea chestionarului
elevilor participan i;ț
- Evaluarea activită ilorț
desfă urate.ș
Responsabil:
-bibl. Bîrz Lucreţia
CDI -Realizarea
obiectivelor
stabilite.
PRODUSE FINALE: vitrină tematică, pliante, chestionare, fotografii.
IMPACTUL SCONTAT
proiecte.
-O mai bună
înţelegere a modului
în care este organizată
i func ionează oș ț
bibliotecă colară.ș
-Conştientizarea
educative.
instituţiei de
învă ământț
ECHIPA DE PROIECT: bibl. Lucreţia Bîrz
34

Marşul cărţilor şi cititorilor la HCC
(ac iunea a făcut parte din cadrul proiectului ini iat deț ț
Biblioteca Casei Corpului Didactic Alba)
OBIECTIVE:
- Însuşirea de către elevi a deprinderii de reprezentare grafică a elementelor care
caracterizează o operă literară;
- Trezirea interesului pentru opere literare diverse;
- Cunoaşterea preocupărilor altor elevi, de la alte şcoli;
- Promovarea activităţilor educative într-un cadru public, deschis şi altor persoane din
afara colii;ș
- Cre terea încrederii în for ele proprii;ș ț
- Dezvoltarea capacită ii de comunicare, de interac iune, de a se adapta u or la situa iiț ț ș ț
noi;
- Dezvoltarea abilită ilor creative prin valorificarea aptitudinilor personale.ț
DURATA: Aprilie 2016
Loc de
desfăşurare
Indicatori
1-8 aprilie
2016
Lansarea
proiectului
- Promovarea
proiectului la nivelul
colegiului.
- Responsabili:
HCC -Interesul manifestat
de profesori i eleviș
pentru activitatea
propusă.
8-21 aprilie
2016
Participarea
la mar ulș
organizat la
nivelul
jude ului Albaț
în data de 23
aprilie 2015
pregătirea materialelor
i a modalită ilor deș ț
promovare a operelor
literare preferate;
- Înso irea elevilor laț
mar .ș
Responsabili:
HCC
Alba Iulia
- Calitatea
materialelor
realizate de elevi;
- Participarea cu
succes la mar .ș
35

PRODUSE FINALE: pliante,
fotografii.
IMPACTUL SCONTAT
-Îmbunătăţirea
comunicării în
proiecte.
- O mai bună
- Posibilitatea de a- iș
promova operele
preferate într-un
spa iu public;ț
- Îmbunătă ireaț
abilită ilor deț
comunicare iș
adaptare la situa iiț
noi.
-Conştientizarea
educative.
ECHIPA DE PROIECT: bibl. Lucre ia Bîrzț
36

Biblioteca între oferta i cererea de lecturăș
GRUPUL ŢINTĂ: elevii clasei a XI-a G
PARTENERI:
- Biblioteca Jude eană „Lucian Blaga” Alba;ț
- Biblioteca Universită ii „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia.ț
OBIECTIVE:
- Întărirea colaborării instituţionale dintre şcoală şi alte entităţi funcţionale;
- Conştientizarea elevilor asupra rolului şi importanţei existenţei i funcţionării biblioteciiș
ca institu ie;ț
- Formarea unei imagini veridice asupra modului în care se realizează organizarea
institu ională a bibliotecilor;ț
- În elegerea nevoilor de formare personală i de comunicare prin intermediulț ș
bibliotecilor;
- Descoperirea unor noi modalită i de utilizare a informa iilor dintr-o bibliotecă;ț ț
- Con tientizarea diferen elor dintre nevoia de lectură la liceu i necesitatea pregătiriiș ț ș
profesionale la universitate i la o bibliotecă specializată;ș
- În elegerea specificului i complexită ii activită ii dintr-o bibliotecă;ț ș ț ț
- Oferirea prilejului de a alege în perspectivă un astfel de traseu profesional şi de carieră;
- Transferarea sociabilită ii persoanelor la socializarea prin intermediul căr ii.ț ț
DURATA: Martie – Iunie 2016
Argument
Elevii din clasa a XI-a G de la Colegiul Naţional „Horea, Cloşca şi Crişan din Alba Iulia,‟
au ca temă de studiu la disciplina sociologie, institu iile sociale. Pentru o mai bună înţelegere aț
modului de organizare şi funcţionare a bibliotecilor, ne-am propus ca în anul colar 2015-2016,ș
să demarăm proiectul „Biblioteca între oferta i cererea de lecturăș , proiect care î i propune pe‟ ș
lângă partea teoretică i organizarea unor vizite de lucru la câteva biblioteci din Municipiul Albaș
Iulia. Folosindu-se de informaţiile oferite de mediul electronic i mai ales de informaţiile culeseș
în timpul vizitelor de lucru, elevii vor avea de realizat chestionare, prezentări Power Point,
materiale care vor fi prezentate în cadrul unei sesiuni de comunicări.
Loc de
desfăşurare
Indicatori
37

1.03.2016-
1.04.2016
Întocmirea
documentaţiei
proiectului
-Întocmirea acordurilor de
parteneriat;
-Vizarea documentelor.
Responsabili:
-Bibl. Bîrz Lucreţia
-Prof. Moldovan Dumitru
CDI
1.03.2016-
1.04.2016
Biblioteci
partenere
- Contactarea unor biblioteci
din Alba Iulia în vederea
stabilirii unor parteneriate;
- Semnarea acordurilor de
parteneriat.
Responsabili:
CDI - Semnarea
acordurilor
de parteneriat
cu cel pu inț
2 biblioteci
din jude ulț
Alba.
1.04.2016-
8.04.2016
Cum i cuș
cine lucrăm?
-Se stabilesc grupele de lucru;
-Fiecărei grupe de lucru îi este
repartizat în mod aleatoriu o
instituţie.
Responsabili:
CDI -Grupe de
lucru
omogene.
8.04.2016-
27.05.2016
Documentarea
– utilizând
internetul, elevii
caută informa iiț
relevante despre
bibliotecile
vizate.
-Ghidarea elevilor în căutarea
informaţiilor.
Responsabili:
- Bibl. Bîrz Lucreţia
- Prof. Cetean Daniela
- Prof. Moldovan Dumitru
CDI -Interesul
manifestat de
elevi pentru
activită ileț
propuse.
15.03.2016-
10.05.2016
Cercetarea
sociologică
-Iniţierea elevilor în
metodologia de cercetare
sociologică.
Responsabili:
- CDI
- Sala de
clasă
-Interesul
manifestat de
elevi pentru
materialele
prezentate.
10.05.2016-
10.06.2016
În vizită la
Bibliotecă
-Însoţirea elevilor la instituţiile
partenere;
-Supravegherea elevilor în
timpul vizitelor;
vederea îndeplinirii cu succes a
obiectivelor stabilite.
Responsabili:
-Biblioteca
Jude eanăț
„Lucian
Blaga”
Alba;
- Biblioteca
UAB.
-Realizarea
obiectivelor
stabilite.
10.05.2016-
16.06.2016
Analiza,
interpretarea
i finalizareaș
lucrărilor
- Îndrumarea elevior în vederea
finalizării cu succes a lucrărior.
Responsabili:
- CDI
- Sala de
clasă
- Calitatea
materialelor
realizate;
-Respectarea
graficului de
lucru.
14.06.2016- Prezentarea - Invitarea institu iilorț Sala -Calitatea
38

17.06.2016 în public a
proiectelor
partenere;
- Pregătirea sălii i a aparaturiiș
necesare;
- Moderarea acţiunii.
Responsabili:
Multimedi
a Colegiul
HCC
14.07.2016-
17.06.2016
Premierea -Crearea, multiplicarea iș
vizarea diplomelor.
Responsabili:
- CDI
- Sala
Multimedi
a Colegiul
HCC
PRODUSE FINALE: vizite ale elevilor la bibliotecile partenere; prezentări Power Point; afi e;ș
fotografii; prezentarea publică a lucrărilor.
IMPACTUL SCONTAT
Profesori Elevi Parinţi Comunitatea locală
-Îmbunătăţirea
comunicării în
proiecte;
proiecte.
- Îmbunătăţirea
muncii în echipă;
-Lărgirea orizontului
de cunoaştere şi
înţelegere a modului
de organizare iș
func ionare alț
bibliotecilor.
-Conştientizarea
educative.
instituţiei de
învă ământ.ț
ECHIPA DE PROIECT: bibl. Bîrz Lucreţia; prof. Cetean Daniela; prof. Moldovan Dumitru.
39

MATERIALE REALIZATE DE ELEVI ÎN CADRUL PROIECTELOR
SCRISOARE CĂTRE SCRIITORUL/PERSONAJUL PREFERAT
Dragă domnule George R.R. Martin,
Am a teptat foarte mult timp o oportunitate pentru a vă putea scrie. Acum că am aceastăș
oportunitate sunt nerăbdător să vă spun că sunte i unul dintre scriitorii mei prefera i. Ador felulț ț
în care alterna i între un narator omniscient i unul personagiu, astfel dând impresia că însu iț ș ș
naratorul omniscient este un personaj care participă la ac iune.ț
Iubesc faptul că în operele dumneavoastră, personajele principale nu sunt imune i oricândș
pot să moară i să fie înlocuite de alte personaje, care la rândul lor pot muri în orice moment,ș
astfel creîndu-se suspansul care mă face să citesc tot mai mult.
Încă nu sunt de acord cu ceea ce s-a întâmplat la Nunta Ro ie, dar m-a i mai îmbunat dupăș ț
Nunta Violet.
Abia a tept continuarea seriei „A song of ice and fire”, abia a tept să descopăr ce seș ș
întâmplă cu Daenerys i când o să- i ducă campania la sfâr it. Sunt de părere că titlul care v-aș ș ș
fost oferit „The american tolkien” este unul adevărat, chiar sunte i un scriitor strălucit.ț
Cu drag i stimă, Alinș
Danciu Alin, clasa a IX-a G
Dragă George R.R. Martin,
Vreau să încep prin a- i mul umi pentru că ai creat o lume i o istorie fără cusur, unț ț ș
adevărat univers prin intermediul scrierii „Urzeala Tronurilor”, care, în opinia mea, este una
dintre cele mai complexe scrieri fantasy scrise vreodată, extrem de atent construită cu intrigi iș
comploturi pe măsură. A putea spune că e ti un geniu.ș ș
Nu are rost să încerc să exprim cât de tare iubesc această serie care a ajuns cu u urin ă înș ț
topul căr ilor mele favorite, prin suspansul continuu i povestea interesantă esută în jurulț ș ț
40

personajelor. E greu de imaginat cum un singur om a creat toate astea în creierul său, cum
dispune de darul de a- i ine cititorii în suspans, cu ochii în paginile căr ilor sale, de a-i face săș ț ț
se ata eze de personaje i de a fi nerăbdători să le afle soarta.ș ș
Te admir i î i mul umesc.ș ț ț
Cu drag, Miriam
Morar Miriam, clasa a IX-a G
Dragă George Bacovia,
Oricât de previzibilă ar fi scrisoarea aceasta, am vrut neapărat să o scriu, i nu doarș
datorită reîntâlnirii noastre proaspete prin „Plumb”.
Din prima clipă de când am găsit „Cuptor”, am tiut că merită să descoper cine e ti. Aș ș
meritat, căci am rămas fascinată. Indiferent cât de macabru te consideră lumea, asta îmi place cel
mai mult la tine. Mereu m-au atras lumile tenebre, cu iz de moarte i de întuneric, iar în scrierileș
tale le regăsesc pe toate. Versurile tale îmi construiesc tablouri minunate, desprinse din pove tiș
cu fantome, surâsuri misterioase i rochii de dantelă neagră.ș
De asemenea, mericulozitatea cu care i-ai creat strofele îmi mul ume te parteaț ț ș
perfec ionistă. Consider că acest fapt î i demonstrează, în ultimă instan ă, geniul.ț ț ț
Arta e fiica tragediei, cred asta cu tărie, poate de aceea sunt atât de legată suflete te deș
versurile tale. Sunt o fiin ă prea serioasă pentru tablouri de iarnă veselă sau grădini de flori.ț
În sfâr it, î i trimit salutări, oriunde te-ai afla. Sper că ai găsit un loc de lini te, unde să teș ț ș
regăse ti.ș
Cu drag, mica ta admiratoare, Diana
Volanciu Diana, clasa a IX-a G
Dragă Leila Maunira,
Scriu această scrisoare sub presiunea emo iilor i a sentimentelor mult prea intense pe careț ș
le trăiesc. Am avut prilejul să descoper accidental cartea ta „Eu, Ai a, so ia profetuluiș ț ”, căutând
căr i pentru suflet la raftul cu căr i de religie al bibliotecii noastre.ț ț
Am luat cartea doar pentru coperta frumoasă, care înfă i a o fa ă de femeie ascunsă sub unț ș ț
voal de un verde crud. M-au fascinat ochii aceea frumo i, ascun i sub bucata protectoare deș ș
material străveziu. Nu aveam de gând să citesc cartea, dar încercând totu i, am descoperit oș
poveste fascinantă a unei feti e obligată să cunoască via a de so ie, cu responsabilită i iț ț ț ț ș
greută i, mult prea devreme. Mi s-au deschis ochii i am văzut că via a nu este a a blândă cuț ș ț ș
to i oamenii, am văzut că există durere, suferin ă, necaz, depresie i moarte, dar am văzut căț ț ș
există i iubire adevărată care le învinge pe toate.ș
Am fost trezită la realitate de o simplă carte, aparent neinteresantă, care m-a făcut să
recunosc împotriva orgoliului meu, că am trăit până acum cu capul în nori. tiu, i sunt convinsăȘ ș
că ai suferit pentru adevărurile puse în lumină, poate ai fost ocolită, marginalizată, ocărâtă, poate
41

chiar bătută pentru faptul că ai avut curajul să descoperi adevărata poveste a lui Mahomed i aș
so iei lui Ai a. Nu tiu ce te-a determinat să te sacrifici ca să scrii această carte, nu tiu de undeț ș ș ș
ai avut inspira ie i curaj, însă eu î i mul umes, te felicit i te stimez.ț ș ț ț ș
Sper ca cândva să ne întâlnim fa ă în fa ă pentru a- i mul umi i pentru a împărtă i lucruriț ț ț ț ș ș
care îmi pot fi benefice în posibila viitoare carieră de scriitoare.
Cu mult drag, Daniela, una dintre cititoare!
David Daniela, clasa a IX-a G
Stimate domn Jules Verne,
Mă numesc Cosmin i sunt un mare admirator al romanelor dumneavoastră. A dori săș ș
încep prin a vă spune că sunte i scriitorul meu preferat i că vă consider un om deosebit deț ș
talentat.
Dintre toate operele, una m-a impresionat foarte tare, aceea fiind „20.000 de leghe sub
mări”, pe care am citit-o cu cea mai mare plăcere. Povestea relatată de dumneavoastră, care la
început pare a fi despre un monstru marin, devine i mai interesantă când cele trei personaje:ș
Ned Land, Conseil i profesorul Aronnax, descoperă că creatura este de fapt un submarin i căș ș
este condusă de căpitanul Nemo. Mi-a plăcut foarte mult descrierea oceanelor i mai ales aș
Atlantidei, atunci când căpitanul Nemo îi arată lui Aronnax ora ul găsit în ruine pe fundulș
oceanului întunecat.
De i toate întâmplările au fost intense, nu mi-a plăcut faptul că Nemo era atât de enigmaticș
i că se tiu atât de pu ine lucruri despre acesta. A fi vrut să tiu totul despre el i Nautilius,ș ș ț ș ș ș
submarinul cu care navigau i cum a ajuns să străbată oceanul împreună cu echipajul său. Laș
final, mă a teptam să aflu ce se va întâmpla cu Nautilius i cei ce se aflau înăuntru după ceș ș
Aronnax, Conseil i Ned Land evadează din această închisoare de sub ape.ș
Cu stimă i respect, Cosminș
Contor Cosmin Adrian, clasa a IX-a G
Domnule Ben Carson,
Încep prin a vă mul umi că m-a i ajutat să-mi aleg drumul în via ă i pentru că m-a iț ț ț ș ț
inspirat.
Povestea dumneavoastră de via ă este icredibilă i dezvăluie toate secretele pe care via aț ș ț
le ascunde. Punându-vă toate sentimentele pe hârtie, m-a i ajutat să în eleg i să cunosc mai bineț ț ș
lumea care ne înconjoară cu toate urcu urile i coborâ urile, adică cu toate succesele iș ș ș ș
e ecurile.ș
Sunt la vârsta adolescen ei, dar o adolescen ă mult mai frumoasă i mai lini tită decât a iț ț ș ș ț
avut-o dumneavoastră. Nu îmi pot imagina prin ce încercări a i trecut, încercări de care, dinț
42

fericire nu am parte. Îmi respect enorm de mult mama, la fel cum a i făcut-o i dumneavoastră.ț ș
Mama îmi este i îmi va fi mereu alături ca exemplu cu sfaturile sale.ș
Povestea dumneavoastră este pe de o parte încântătoare, pe de altă parte tristă, dar
transmite tuturor celor care o citesc un mesaj concret, i anume să nu ne dăm bătu i niciodată înș ț
fa a greută ilor i să perseverăm în a ne îndeplini aspira iile i visurile.ț ț ș ț ș
Pentru mine, dumneavoastră sunte i omul care transformă imposibilul în realitate iț ș
speran ele în împliniri. Prin tot ceea ce spune i i face i, demonstra i că soarta noastră nuț ț ș ț ț
depinde de stele sau statistici, ci de noi în ine.ș
Cu un deosebit respect,
Popa Oana, clasa a IX-a D.
Către Suzanne Collins,
Dragă Suzanne, î i scrie cu mari emo ii o mare fană a trilogiei „Jocurile foamei”. Am cititț ț
toate cele trei căr i i pe parcurs ce citeam, mă ata am tot mai mult de personajul principal,ț ș ș
„Fata de foc”.
În timp ce citeam prima carte, am început să mă întreb cum ar fi ca eu să apar in aceleiț
lumi din viitor, cum a avea grijă de mama i de sora mea mai mică, cum m-a arunca înș ș ș
ghearele Jocurilor pentru a-mi proteja sora, ce a face în timpul jocurilor i dacă a fi reu it săș ș ș ș
supravie uiesc luptând până la capăt. Însă ceea ce nu-mi puteam închipui era fa a macabră aț ț
lucrurilor, nu mi-a fi putut scoate din cap chipul acelei feti e nevinovate ce ar fi murit înș ț
mâinile mele, nevând nici o posibilitate de a-i schimba via a. Nu a putea vedea zi de ziț ș
chipurile celor ce au fost uci i în jocuri. Pe lângă toate acestea, un singur gând mă făcea să măș
simt încrezătoare, cel de a fi modelul unei rebeliuni, un model demn de urmat i o emblemă aș
curajului i sacrificiului.ș
Trilogia a avut după părerea mea un final pe măsura pove tii, pe care nici eu, niciș
altcineva, nu l-am putea face să fie mai frumos i emo ionant. De asemenea, in să- i spun căș ț ț ț
e ti una dintre autoarele mele preferate.ș
Cu sinceritate,
Mihalcea Maria, clasa a IX-a D
Stimate Markus Zusak,
Am ales să î i scriu aceste rânduri cu gândul la cartea „ț Ho ul de căr iț ț ”. Aceasta nu este o
carte oarecare, ci una menită să impresioneze i să-l emo ioneze pe cel care o cite te. Subiectulș ț ș
fiind plasat în preajma celui de-al doilea război mondial, cred cu tărie că una dintre cele mai
bune modalită i de a ne asigura că o perioadă din trecutul nostru este inută minte este fic iunea.ț ț ț
Cu toate că există istoria cu datele, cifrele, statisticile, locurile i numele lor, având un plus deș
a a-numită obiectivitate, fic iunea are marele avantaj de a se folosi de cuvinte, întocmai cumș ț
pictorii se folosesc de culori, pentru a transmite emo ii cititorilor.ț
Pe lângă atmosfera captivantă în care este plasată ac iunea, povestea lui Liesel (o fatăț
orfană, dar hotărâtă să se afirme prin puterea cuvintelor) este împărtă ită de către însă iș ș
Moartea. Aceasta tinde pe parcursul lecturii să se creadă marele păpu ar, însă în realitate până iș ș
ea are sentimente. Astfel, ea este un personaj pozitiv, care se îngroze te de ac iunile oamenilor,ș ț
ea fiind singurul slujba , însărcinat cu preluarea sufletelor.ș
43

Trecând peste aceste detalii care poate fac pe oricine să se întrebe de ce ar citi o astfel de
carte, tebuie să mărturisesc că nu am fost convinsă de la început de povestea căr ii. Însă, peț
parcurs, am realizat că prin acea introducere nu ai făcut decât să oferi o perspectivă diferită
asupra durerii, înfrângerii, neputin ei i mai presus de toate a mor ii. Încetul cu încetul ai reu itț ș ț ș
să mă proiectezi în Germania nazistă i să îmi ară i profunzimea i realitatea acelor vremuri.ș ț ș
Întodeauna am încercat să găsesc o explica ie, acceptabilă din punct de vedere moral, pentru ceț
s-a întâmplat atunci, dar încă nu am găsit nimic. Această carte nu răspunde la întrebarea „De
ce?” i nu se sfie te în a oferi brutalită ile comise. E crudă i sinceră.ș ș ț ș
A adar, „ș Ho ul de căr iț ț ” nu răspude la întrebarea „De ce?”, dar arată că au existat oameni
care au luptat, care au încercat să ajute i care au sperat pentru un mâine mai bun.ș
Cu admira ie, Arianaț
Dra ovean Ariana, clasa a IX-a Dș
Dragă Irina Binder,
Î i apreciez efortul depus scriind romanul „ț Fluturi”, acesta fiind poate singurul scris de
către un autor român, despre care pot afirma cu certitudine că este unul dintre pu inele romaneț
pe care le-am citit cu sufletul la gură.
În ciuda faptului că am citit păr i ale căr ilor la intervale de două-trei zile, am a teptat, deț ț ș
fiecare dată, cu nerăbdare continuarea pove tii. Ai reu it să cuprinzi în paginile celor douăș ș
volume un amalgan de sentimente, care au reu it să emo ioneze fiecare cititor în parte, fiecareș ț
regăsindu-se cel pu in o dată în rândurile romanului. Astfel ai demonstrat voluntar sau nu faptulț
că omul se întoarce întodeauna la ceea ce iube te i că omul nu se poate hrăni cu bani, dragosteaș ș
fiind cea care reu e te să ne ină în via ă, să ne aducă echilibru.ș ș ț ț
Sper să nu te opre ti niciodată din a- i continua talentul.ș ț
Cu drag, o cititoare
Ispas Oana, clasa a IX-a G
Dragă Irina Binder,
Romanul „Fluturi” m-a impresionat cel mai mult dintre toate căr ile pe care le-am citit iț ș
nu doar datorită vie ii pline de peripe ii a personajului principal Irina, ci i datorită curajuluiț ț ș
fetei. Aceasta a dat dovadă de o putere incredibilă atunci când a rămas orfană la vârsta de
aptesprezece ani, rămânând singurul sprijin pentru restul familiei. Dar mai presus de toate, Irinaș
merită apreciată pentru sacrificiul făcut: ea a renun at la facultatea din Germania pentru a seț
muta cu Matei, iubitul său, la Bucure ti. Cu toate că Irina era îndrăgostită de Robert, fratele luiș
Matei, fata a reu it să- i ascundă sentimentele fa ă de Robert, pentru a nu- i răni iubitul.ș ș ț ș
Finalul romanului este nea teptat i în acela i timp interpretativ. Dacă a fi fost euș ș ș ș
autoarea, Irina l-ar fi iertat pe Robert pentru gre ala făcută i ar fi rămas împreună cu el. Cuș ș
toate aceastea, „Fluturi” va rămâne mereu romanul meu preferat.
Cu drag, Ioana
44

Nandrea Ioana, clasa a IX-a D
Dragă scriitorule John Green,
Am deosebita plăcere să mă prezint: vă scrie o adolescentă de aproape 16 ani din România,
care tocmai a terminat cele două „minuni” ale dumneavoastră „Sub aceea i steaș ” i „ș Ora e deș
hârtie”.
in să precizez că am rămas plăcut surprinsă de felul în care gândi i i ador mentalitateaȚ ț ș
dumneavoastră i curajul de a intra în lumea noastră, a adolescen ilor.ș ț
Motivul pentru care vă scriu este mica nedumerire care mi-a rămas în gând de la
terminarea căr ii „ț Ora e de hârtieș ”: Mango, fata care a fost întodeauna o enigmă în via aț
personajului masculin, Quentin, devine un mister după dispari ia sa, dar se întoarce la el, sauț
rămâne un mister pentru totdeauna? Cartea prezintă sfâr itul negativ, dar încă mai am o picăturăș
de speran ă că în mintea dumneavoastră se intâmplă opusul; fericirea făcându- i prezen a!ț ș ț
Sper ca aceste cuvinte să ajungă la dumneavoastră, a tept cu nerăbdare răspunsul.ș
Vă ador i vă admir,ș
Cu draga i stimă, Crissș
Todea Cristina, clasa a IX-a G
Domnule John Green,
O să încep prin a spune că, de i cartea dumneavoastră „ș Sub aceea i steaș ” este un
bestseller i o adevărată senza ie pe internet, din punctul meu de vedere, nu se ridică la nivelulș ț
a teptărilor.ș
Cartea în sine este în regulă, dacă ignorăm micile escapade cu cuvinte extravagante,
inutile, dar, de-a lungul capitolelor am găsit mai multe paragrafe i situa ii pe care eu, dreptș ț
scriitor aspirant, le-a fi evitat sau, având în vedere alte cazuri, aprofundat.ș
Începutul, spre exemplu, e plictisitor. Prea multe detalii i prea multe explica ii, de careș ț
cititorul nu are nevoie. În legătură cu personajele, Hazel mi se pare prea rece i deta ată laș ș
început i prea sensibilă la sfâr it. În eleg că oamenii se schimbă, mai ales în contac cu persoanaș ș ț
de care se îndrăgostesc, dar personalitatea unui om nu poate fi alterată complet într-o perioadă
atât de scurtă. Încă un lucru, i închei cu aspectele negative, mi-a displăcut faptul că via a u orș ț ș
depresivă i întunecată a lui Hazel s-a schimbat brusc odată cu apari ia lui Augustus. Acestș ț
episod încurajează adolescen ii să creadă că via a lor nu începe decât atunci când întâlnescț ț
iubirea, ceea ce, în opinia mea, este fals.
45

Dar cartea are i păr i bune, de exemplu frica lui Hazel de a-l răni pe Augustus, sacrificiulș ț
pe care îl face el pentru ca ea să- i împlinească visul, faptul că Peter Van Houten a scris dinș
experien ă în cartea preferată a lui Hazel, moartea lui Augustus ce dovede te că via a e scurtă iț ș ț ș
trebuie trăită i discu ia pe care autorul o are cu Hazel la inmormântarea iubitului ei.ș ț
A vrea, să întreb totu i, din pură curiozitate: de ce î i dore te Hazel să afle sfâr itulș ș ș ș ș
căr ii? Ea în elege încă de la început că încheierea romanului printr-o frază neterminată arată căț ț
personajul narator e ori mort, ori prea bolnav ca să mai scrie. Dar, cu toate acestea, vrea să tieș
ce se întâmplă cu restul personajelor. Asta mă face să mă întreb dacă nu cumva ea asociază
moartea personajului cu propria ei moarte i vrea să tie cum s-ar termina povestea pentruș ș
părin ii ei.ț
Cu drag, Andrada
Pascu Andrada, clasa a IX-a D
Dragă domnule John Green,
Această scrisoare vine din partea unei eleve de 15 ani, tocmai din România, care a citit
câteva dintre căr ile dumneavoastră, rămânând plăcut surprinsă de con inutul lor, tocmai datorităț ț
acestui fapt sunte i scriitorul meu preferat, dar i pentru că mă regăsesc în unele păr i aleț ș ț
căr ilor.ț
Mă bucur să văd că sunt i altfel de scriitori, care nu ne pun în prim plan doar păr ile buneș ț
i frumoase din via ă, ci ne înva ă ce este aceea o boală incurabilă, sau ce rol important auș ț ț
părin ii în via a noastră. Îmi place foarte mult că sublinia i ideea că noi trebuie să fim mereu noiț ț ț
în ine, orice ar zice cei din jurul nostru.ș
Căr ile dumneavoastră au un sfâr it diferit, din punctul meu de vedere, deoarece to i seț ș ț
a teaptă să aibă un sfâr it de pove ti cu prin i i prin ese, unde to i trăiesc ferici i până laș ș ș ț ș ț ț ț
adânci bătrâne e, dar nu este a a, este ceva diferit, dar pot zice că toate întâmplările pot fi i înț ș ș
via a reală.ț
Am două citate preferate din căr ile citite, acestea sunt:ț
„Care este logica faptului că e ti în via ă dacă nu încerci să faci ceva remarcabil?”; acestaș ț
îmi place foarte mult pentru că simt o motiva ie de a face ceva în via ă, să nu fiu o oarecare,ț ț
ci...să fiu CINEVA.
Celălalt citat este: „Lui Margo i-au plăcut dintodeauna misterele. i inând cont de ceea ceȘ ț
a urmat, mereu m-am gândit că a iubit atât de mult misterele, încât a devenit ea însă i unul.”, iarș
din acest citat, îmi place să în eleg că devii ceea ce iube ti.ț ș
Tot ce-mi mai rămâne de spus este, să continua i să scrie i astfel de căr i.ț ț ț
Cu mult drag i multă admira ie, Denisaș ț
Petric Andrada Denisa, clasa a IX-a G
Dragă domnule Green,
Sunt încântată să am onoarea de a vă spune că sunte i un scriitor desăvâr it i cu oț ș ș
influen ă veritabilă în rândul adolescen ilor. Totu i a vrea să vă adresez câteva întrebări, darț ț ș ș
mai întâi vreau să vă felicit pentru Premiul Printz câ tigat cu romanul „ș Căutând-o pe Alaska”.
Pentru început a vrea să vă întreb de ce majoritatea romanelor dumneavoastră au un finalș
nu tocmai a teptat, adică unul trist, care stoarce lacrimile fiecărui adolescent sau de ce Hazel nuș
46

s-a putut bucura de o adevărată poveste de dragoste alături de Augustus, pe care l-a mistuit „o
boală imperială”.
Totodată a vrea să vă mul umesc pentru aceste crea ii, deoarece datorită lor am reu it săș ț ț ș
privesc lumea cu al i ochi i să îmi depă esc limitele. Am trăit intens fiecare replică i fiecareț ș ș ș
sentiment alături de personaje, în care cred că s-au regăsit foarte mul i tineri, iar acest lucru s-aț
întâmplat doar datorită dumneavoastră i datorită muncii pe care a i depus-o.ș ț
Totu i mai am unele curiozită i cărora nu le găsesc răspunsul, cum ar fi: con inutul căr iiș ț ț ț
reflectă realitatea sau reprezintă o fic iune?, sau, cine v-a inspirat atunci când a i început săț ț
scrie i? A fi curioasă să aflu dacă crea iile a căror rânduri ne sunt întipărite i astăzi în minte auț ș ț ș
fost gândite riguros sau dacă reprezintă întâmplări trăite intens în adolescen a dumneavoastră?ț
M-a bucura enorm de mult i a fi foarte onorată dacă mi-a i răspunde. Am să a teptș ș ș ț ș
răspunsul dumneavoastră cu nerăbdare. Îmi doresc foarte mult să vă cunsc i a fi încântată dacăș ș
vreodată v-a putea întâlni, fie i întâmplător...ș ș
Cu mult drag,
un cititor, prizonier al căr ilorț
Arion Ioana, clasa a IX-a G
Dragă domnule John Green,
Sunt un mare fan al operelor dumneavoastră i vă consider unul dintre cei mai buniș
scriitori contemporani deoarece cu fiecare carte scrisă reu i i să reda i câte un momentș ț ț
emblematic din perioada adolescentină: prima iubire văzută atât prin ochii castani i întuneca iș ț
de boală ce o doboară a lui Hazel, cât i prin cei a lui Miles, distrus de pierderea unei iubiriș
neîmplinite, care a găsit ie ira din labirint înainte ca amândoi să realizeze ce înseamnă asta;ș
maturizarea ce vine implicit cu cunoa terea acestui sentiment, dar i suferin a ce pare eternă înș ș ț
momentul realizării că prima iubire e mereu ultima.
Prin intermediul acestei scrisori a vrea să vă mul umesc pentru că m-a i făcut să privescș ț ț
lumea nu ca un simplu mediu unde trebuie să trăiesc, ci ca pe un loc care mi-a fost dăruit pentru
a-l cunoa te i prin asta a mă cunoa te, un loc în care învă că fiecare piatră, fiecare frunzăș ș ș ț
căzută sau fiecare fulg ce zboară în bătaia rece a vântului nu e un lucru neînsemnat, ci un pilon în
construirea funda iei persoanei mele.ț
A avea multe întrebări să vă adresez: De ce a- i lăsat-o pe Hazel pe un drum atât deș ț
greu?, De ce nu l-a i lăsat pe Miles să î i trăiască povestea de dragoste, sau măcar ce a făcut-o peț ș
Alaska să plece?, De ce nu au rămas Q i Margo împreună după tot ce a făcut pentru ea?, De ceș
era Colin atât de preocupat de teoria sa?, dar tiu că dacă a primi răspunsurile ar dispăreaș ș
misterul ce vă face căr ile atât de speciale i pot spune esen iale în ajutorul fiecărui adolescentț ș ț
de a în elege cu adevărat sensul vie ii i tot odată de a se în elege pe el însu i pentru că acesteț ț ș ț ș
finaluri triste ne înva ă că drumul vie ii se parcurge de multe ori singur, iar dacă e ti norocos veiț ț ș
întâlni o persoană care va fi lângă tine i va face orice munte mai u or de urcat, orice prăpastieș ș
mai u or de sărit, iar odată ajuns pe piedestal te va ridica mai sus de acesta.ș
Cu drag, Denisa
Rânghe Denisa-Maria, clasa a IX-a Dț
47

Domnule John Green,
Prin intermediul acestei scrisori, vreau să vă felicit i să vă mul umesc pentru noua lume,ș ț
impresionantă de asemenea, pe care mi-a i prezentat-o. Sunt o cititoare dependentă de cuvinteleț
ce reprezintă simboluri i sorb cu plăcere, încântare i totu i tulburare, rândurile scrise cu atâtaș ș ș
talent de dumneavoastră.
Prima carte pe care am citit-o din fascinanta colec ie a fost „ț Sub aceea i steaș ”.
Romanul poveste te o istorie plină de umor, inteligen ă i foarte multă triste e, reu ind săș ț ș ț ș
contureze via a cu bune i cu rele: „Via a nu e o fabrică de îndeplinit dorin e”. Cuvintele auntț ș ț ț
apăsătoare, pline de insemnătate i sentimente transpuse: „A a stă treaba cu durerea, cere să fieș ș
trăită”. A i reu it să mă convinge i de faptul că via a e plină de mistere i că fericirea e cel maiț ș ț ț ș
important i frumos sentiment, acesta fiind provocat de lucrurile la care ne a teptăm cel maiș ș
pu in. În această ecua ie, un rol esen ial îl are triste ea, durerea, greutatea, deoarece curcubeulț ț ț ț
apare după ploaie, iar „iubirea adevărată se na te în timpuri grele”.ș
După această carte nu m-am gândit că mă va impresiona o altă scriere, dar m-am în elat.ș
„Căutând-o pe Alaska” este de departe cea mai impresionantă lucrare. Sincer, vă spun că de la
pagina 180 am început să plâng, am lăsat cartea pe birou i am zis „Nu pot, nu citesc mai multș
de atât”, dar până la urmă m-am încăpă ânat să o termin i bine am făcut. Am fost obi nuită cuț ș ș
căr ile în care totul e perfect, iar aceasta este destul de deprimantă. Lucrul acesta îl ador laț
romanele dumneavoastră, nu vă teme i de adevăr i îl a terne i exact a a pe hârtie.ț ș ș ț ș
Vă apreciez enorm munca i sper din tot sufletul să mai scoate i la lumină i alte lucruri.ș ț ș
Cu stimă,
O cititoare înrăită
Ni ă Larisa, clasa a IX-a Dț
Dragă Maureen Johnson,
48

Am avut deosebita plăcere să citesc „13 plicuri albastre”. Ginny este una dintre cele mai
curajoase, frumoase i inteligente personaje despre care am citit i a putea spune cu mâna peș ș ș
inimă că este noua mea eroină.
Nu tiu ce m-a captivat mai mult: ideea că la 17 ani călătore te singură prin Europaș ș
colectând pe rând ni te plicuri lăsate de răposata sa mătu ă sau curajul pe care l-a avutș ș
înfruntând realitatea i căutând să descopere misterul din spatele scrisorilor.ș
Nici o carte nu m-a făcut să mă transpun în poveste a a cum a reu it această carte. E ca iș ș ș
cum a fi respirat prin intermediul personajelor i m-a fi hrănit cu sentimentele lor.ș ș ș
Abia a tept continuarea căr iiș ț „Ultimul plic albastru”, deoarece m-ai lăsat în aer. Acum că
Ginny are toate operele mătu ii sale, ce va face cu ele? O să renun e pur i simplu la dragosteaș ț ș
lui Keith? Este vreo ansă să găsească ultimul plic?ș
Sper să pot să-mi găsesc răspunsurile în cartea următoare, dacă nu, sper să-mi răspunzi cât
de repede po i!!!ț
Cu drag, o simplă admiratoare
Macarie Oana, clasa a IX-a G
Domnule Grigore Băjenaru,
Numele meu contează prea pu in, dar mă prezint ca fiind unul dintre cei mai mariț
admiratori ai romanelor dumneavoastră „Ci migiu & Companyș ” i continuarea sa „ș Bună
diminea a, băie i!ț ț ”
În primul roman, am descoperit via a dumneavoastră de elev la Liceul „Gheorghe Lazăr”,ț
situat lângă Parcul Ci migiu, iar în cel de-al doilea roman, momente din via a de profesor.ș ț
După cum bine am observat, în afară de preluarea excesivă a tehnologiei de către elevi
(internet, telefon etc.), lumea liceului nu s-a schimbat deloc: aceea i profesori enervan i,ș ț
acelea i teste-fulger care mereu au lăsat victime, mai ceva ca după un război, „Buturuga”ș
dumneavoastră care a devenit chio cul din zilele noastre i nelipsitul chiulit de la ore, cândș ș
elevul „î i aminte te doar în pauză că întâmplător avea temă”.ș ș
Am citit pagini care întâmplător m-au uns pe suflet, regăsindu-mă de multe ori în
con inutul acestora, mai ales în primul roman, am parcurs întâmplări care m-au amuzat,ț
emo ionat i m-au făcut să trăiesc cartea de parcă mi-a fi povestit eu însămi anii copilăriei, cuț ș ș
„Gaudeams igitus” încă răsunându-mi în urechi.
Recunosc, una dintre păr ile mele preferate a fost poreclirea profesorilor, astfel îi amintimț
pe „Crăcănel”, „Barosanu”, „Atila”, „Barbă” i „Cioc”.ș
Recomand cele două romane cititorilor de toate vârstele i din toate genera iile, fie ca oș ț
experien ă personală ca elev de liceu, fie pentru că pur i simplu au trăit în perioada liceuluiț ș
vremuri la fel de frumoase i nebune pe care le vor regăsi aici.ș
Ca să nu ne întindem prea tare cu subiectul, domnule Grigore Băjenaru, cele două romane
ale dumneavoastră m-au impresionat profund, deschizându-mi mult orizontul gîndirii.
Cu respect, admiratorul dumneavoastră, Vicen iuț
Mihu Vicen iu-Nicolas, clasa a IX-a Gț
Dragă Coleen,
Îmi permi i să- i spun pe nume, de i ne despart atât de multe... vârsta, mii de kilometri,ț ț ș
modul de a gândi... i totu i, te simt atât de aproape, deoarece tiu că nu aveai cum să scrii oș ș ș
49

astfel de carte fără să ne cuno ti atât de bine pe noi, adolescen ii de acum, genera ia care pare săș ț ț
aibă tot mai multe de înfruntat i care se maturizează mult prea repede.ș
Î i scriu, de i poate că n-o să îndrăznesc niciodată să- i timit rândurile mele i tiu că scriuț ș ț ș ș
în primul rând pentru mine, datorită modului în care m-am redescoperit citindu- i romanulț
„Slam, din dragoste pentru Layken”. Nu e doar o poveste de iubire, iar eu nu sunt doar o
adolescentă romantică i inocentă care nu vede, dincolo de efervescen a tinere ii, cât poate fi deș ț ț
crudă uneori realitatea.
Tocmai de aceea am hotărât să- i scriu, cu aceea i emo ie pe care am trăit-o citindț ș ț
povestea tinerei Layken, o adevărată lec ie de via ă despre lupta pentru supravie uire, despreț ț ț
puterea de a merge mai departe, chiar i atunci când nimic nu pare să mai aibă sens. tiu căș Ș
via a nu e u oară, că uneori trebuie să- i asumi, în mod inevitabil, o realitate crudă i văd asta,ț ș ț ș
în ultimul timp, parcă mai mult i mai des decât niciodată, a a că î i scriu să te rog doar atât:ș ș ț
schimbă finalul pentru noi i poate pentru cei care au trecut printr-o astfel de experien ă!ș ț
Salveaz-o pe mama lui Layken pentru to i tinerii care mai vor încă să fie copii i creează-neț ș
măcar pu in iluzia că putem ie i învingători din orice bătălie cu via a.ț ș ț
Cu drag, Mara
Pu ca Mara, clasa a IX-a Dș ș
Dragă Veronica Roth,
Trilogia „Divergent” sunt căr ile mele preferate, acestea reu ind să mă fascineze. Cele 5ț ș
fac iuni: Condoarea (cei sinceri), Abnega ia (cei altrui ti), Neînfricarea (cei curajo i), Prieteniaț ț ș ș
(cei pa nici) i Erudi ia (cei inteligen i), m-au ajutat să-mi dau seama de faptul că în lume existăș ș ț ț
diferite tipuri de oameni, fiecare având un talent special. Dintre toate aceste fac iuni, cel maiț
mult m-a atras cea a Neînfrica ilor, deoarece, ace tia aveu cele mai grele probe, cum ar fi: săritulț ș
în/din tren, săritul în gol de pe acoperi , luptele i probele serului. Tot la sediul acestora seș ș
formează prietenii strânse i se na te iubirea dintre Tris i Four. Mi-a plăcut cum prietenia iș ș ș ș
iubirea erau învingătoare în orice situa ie.ț
M-a impresionat faptul că ultima carte a trilogiei, „Experiment”, a avut un final tragic, unul
dintre personajele principale moare. Acesta mi se pare un lucru bun, care o face diferită de alte
căr i de dragoste, în care personajele principale trăiesc fericite până la adânci bătrâne e.ț ț
Îmi doresc să te cunosc pentru a i putea adresa câteva întrebări legate de căr i i pentru a-ț ț ș
i descoperi pasiunile. Sper să mai scrii i alte căr i pentru că tiu că vor fi la fel de reu ite ca iț ș ț ș ș ș
acestea.
Cu drag,
Maria, o fană
Tru a Maria, clasa a IX-a Dț
Doamnă Charlotte Brontë,
50

M-a impresionat foarte mult povestea dumneavoastră de via ă pe care a- i ilustrat-o cuț ț
ajutorul personajului principal Jane Eyre deoarece a i dezvăluit realitatea despre lumea care neț
înconjoară.
Via a pe care a i trăit-o nu a fost deloc u oară i nu îmi pot imagina momentele prin careț ț ș ș
a i trecut. Încă sunt fascinată de cum a i reu it să trece i peste greută ile vie ii, arătând căț ț ș ț ț ț
sunte i o femeie puternică.ț
Dumneavoastră sunte i un model de urmat pentru că a i demonstrat că în via ă există atâtț ț ț
succese, cât i e ecuri. Însă a vrea să fac i o remarcă în legătură cu personajul Jane Eyre. Într-ș ș ș ș
adevăr este un personaj superb, dar uneori sim eam că lipse te ceva. Plictisitor nu mi s-a părut,ț ș
dar aceasta parcă devenea din ce în ce mai rece, de pe o zi pe alta.
Pe lângă toate aceastea, cartea pe care a i scris-o este o capodoperă impresionantă, deț
neuitat, romantică i profundă i m-a ajutat să-mi dau seama cât de importantă este familia înș ș
via a unui copil, cât i a unui adolescent. Tocmai de aceea îmi respect i iubesc enorm de multț ș ș
părin ii.ț
În concluzie, vreau să vă mul umesc pentru mesajele transmise.ț
Cu mult respect,
Ordean Sara, clasa a IX-a D
Dragă Bernard Cornwell,
Am dorit de foarte mult să î i scriu, sunt o mare fană, fascinată de căr ile tale, în special deț ț
cartea „Ultimul regat”.
Aceasta este cartea mea preferată deoarece ac iunea se desfă oară în secolul IX iț ș ș
cuprinde crearea poporului englez.
Uthred este personajul meu preferat pentru că dă dovadă de curaj, dibăcie i este un bunș
războinic. Ideea că este supus unor probe dificile încă de mic, dă o notă mai interesantă
întregului roman. Uthred fără Brida parcă a pierdut controlul asupra vie ii sale, asupra deciziilor,ț
ceea ce nu îmi place. Acest lucru m-a făcut să în eleg că o persoană îmi poate influen a foarteț ț
mult via a. A fi vrut ca la sfâr itul căr ii, Uthred să rămână cu Brida. De abia a tept să citesc iț ș ș ț ș ș
următoarele căr i din această serie.ț
Cu drag i stimă,ș
adolescenta Mădălina
Coroiu Mădălina, clasa a IX-a G
Dragă Lauren Oliver,
Î i mărturisesc că romanul tău e o mare inspira ie pentru mine i că m-am îndrăgostit dinț ț ș
prima clipă de această carte i de această poveste pe care cu multă aten ie i dăruire literaturii aiș ț ș
creat-o, tocmai pentru descrierile în cel mai mic detaliu al ac iunilor, a locurilor i aț ș
51

personajelor, dar i pentru că ai prezentat în amănunt via a tinerei fete Samantha Kingston. Mi-aș ț
plăcut că ai reu it să sco i la iveală via a a a-zis perfectă a unei adolescente care se numărăș ț ț ș
printre cei mai populari elevi, al cărei iubit e cel mai frumos băiat din coală, care are aproapeș
tot ce- i dore te i un grup de prieteni cu care împarte totul, dar care se dovede te a nu fiș ș ș ș
perfectă.
Ideea de a plasa toată ac iunea romanului adolescentin într-o singură zi, iar aceastaț
repetându-se de apte ori i de fiecare dată pu in diferită îmi place la nebunie i după părereaș ș ț ș
mea oferă căr ii o notă de unicitate.ț
Cu toate că finalul nu e fericit, povestea e una frumoasă, care mi-a sugerat cu subtilitate că
trebuie să învă să acord o a doua ansă oamenilor din jur, să-mi schimb păr ile mai pu in buneț ș ț ț
din mine i să îi ajut pe al ii să se schimbe, dar i să ascult mai întâi povestea unui om, i pentruș ț ș ș
aceastea î i mul umesc ie.ț ț ț
Î i mul umesc că ai avut inspira ia de a crea această carte minunată, plină de în elepciune,ț ț ț ț
plină de note subtile asupra cărora, noi, cititorii, să medităm, în speran a că vom în elegeț ț
mesajul tău i că vom deveni mai buni. i cel mai important, î i mul umesc că ai demonstrat căș Ș ț ț
a fi perfect, e un defect.
Cel mai mare fan,
Clopo el Raluca, clasa a IX-a Dț
LECTURĂ, CARTE....ÎNCOTRO?
Lectură, carte… încotro?
Ignat Maria, clasa a IX-a A
Carte = o colec ie de hârtii, pergamente sau alte astfel de materiale, în formă de coliț
sau foi de cele mai multe ori egale între ele i legate sau bro ate într-un volum.ș ș
Aceasta ar fi defini ia carţii din dicţionar, dar oare la atât se rezumă o carte? Eu consider căț
o carte nu se rezumă doar la o colecţie de hârtii, ci, indiferent de forma ei face parte din viaţa ta.
Fără ea am duce o viaţă monotonă.
Dar, atunci când te gândeşti la o carte, de cele mai multe ori te gândeşti la o bucată de
hârtie care e menită să te înveţe ceva, să îţi provoace coşmaruri când vine vorba de şcoală, să te
streseze sau, pur i simpul, să fie inexistentă.ș
Păi... o carte nu e pur şi simplu o bucată de hârtie…o carte e mai mult de atât. „Căr ile suntț
o magie unică i portabilăș ." (Stephen King)
O carte e o lume complexă, total diferită, dar, în acelaşi timp, având atât de multe puncte
comune cu realitatea în care trăim azi. Cartea este un univers paralel în care te poţi afunda,
scăpând de griji şi de tot ce te înconjoară. E o portiţă de scăpare către tărâmul imaginaţiei. „A
căpăta obiceiul de a citi înseamnă a-ţi crea un refugiu personal faţă de toate nenorocirile lumii."
(W. Somerset Maugham)
52

Aceasta încearcă să surprindă aspectele vieţii generale, combinând realitatea cu cel mai
mare atu al nostru, imaginaţia, şi creând astfel capodopere literare fără margini, care, fie că vrei,
fie că nu, ajută la dezvoltarea ta pe plan sentimental şi te învaţă să vezi lucrurile din mai multe
unghiuri.
O carte e un vârtej de sentimente contradictorii, idei neîmpărtăşite şi întrebări nerostite. Te
face să vrei să trăieşti alături de personaje, să simţi ce simt şi ele, să le împărtăşeşti idealurile şi
să vrei mai mult. Te face să îţi imaginezi poveşti noi şi să- i inspiri viaţa din poveştile care teț
marchează.
Atunci când începi să citeşti o carte, fii pregătit, pentru că ea te va constrânge să
abandonezi realitatea exterioară i să te laşi absorbit de vârtejul apelor ... spre centrul poveştilorș
fără sfârşit ale cunoaşterii.
Toate aceste sentimente sunt inspirate din lectură şi din cărţi reale, din foi de hârtie, care te
fac să stai treaz seara, băgat sub pătură şi cu o lanternă în mână.
Fie direct sau indirect, cărţile ne inspiră şi ne dau viaţă. Ne cultivă şi ne fac să fim noi
înşine.
Întrebare este: peste ani ce se va alege de ele?
E greu de spus ce va fi, dar, dacă e să ne luăm după definiţie, secolul XXI ar putea fi
sfârşitul cărţilor aşa cum le ştim, însă, după cum spuneam, cartea are mai multe forme. Cartea
dincolo de forma ei, de materie, este o creaţie. Prin efortul creator ce dă naştere unei cărţi,
autorul descoperă lumea şi se descoperă pe el însu i, iar cel care citeşte urmează aceeaşi cale şiș
descoperă lumea creată de acesta i sensurile ei. Iar tehnologia nu poate decât să aspire la a fi unș
simplu mijloc prin care cartea, fie ea digitală sau tipărită, este transmisă mai departe.
Lectura ne inspiră... să fim mai buni, să vrem mai multe, să cunoa tem mai multe, săș
descoperim mai mult i să ne lasăm purtaţi de imaginaţie. A a că...lasă-te inspirat!ș ș Cite te!ș
O via ă fără lectură este o via ă lipsită de imagina ieț ț ț
Alina David, clasa a X-a G
Cu to ii ne întrebăm ce se va întâmpla în viitor, unde vom ajunge, unde vor ajunge copiiiț
no tri, dar cel mai important, ce se va întampla cu cei care vin din urma noastră i nu mai tiuș ș ș
ce înseamnă să î i pui sentimentele, amintirile, trăirile pe o foaie de hârtie. Am ajuns să trăimț
într-o lume în care pe primul loc este tehnologia. Nimeni nu mai pune accent pe cuvintele puse
cu mult suflet pe hârtie de cei mai mari scriitori ai lumii. În ultimul timp, am învă at să copiemț
totul de pe internet, ne-am pierdut originalitatea i toate punctele de vedere le-am lăsat închiseș
într-o cutie pe care o inem bine ascunsă sub pat. Nimeni nu mai tie să aprecieze adevărata artăț ș
care te ajută să te dezvol i, care î i face orice secundă a vie ii mai bună, te înva ă cum să iube tiț ț ț ț ș
i să apreciezi tot ceea ce te înconjoară.ș
Lectura…nici nu mai tim ce înseamnă acest cuvânt. S-a pierdut atunci când internetul aș
dat năvală asupra lumii. Lucrul cel mai important, lucrul care ne-a făcut oameni, lucrul care ne
dă în fiecare zi lec ii noi de via ă, acel lucru am reu it să îl îndepărtăm. Nimeni nu vrea caț ț ș
viitorul să ne fie pătat doar cu site-uri de socializare sau creierul să ne fie încercuit doar de
sunetul telefoanelor.
Mai ine i minte acele timpuri în care adoram să îi povestim celui mai bun prieten despreț ț
frumoasa poveste de dragoste pe care am citit-o ultima dată, să analizăm în detaliu o carte de
ac iune, sau să sim im adânc în sufletele noastre cea mai minunată poezie de iubire, sau când neț ț
imaginam că facem parte din cel mai frumos basm, că suntem cu to ii prin ese i cavaleri pe caiț ț ș
albi, că trăim într-un palat i toată lumea din jurul nostru este minunată? Ei bine, acum totulș
poate fi foarte diferit, dacă lectura nu mai este încurajată. Nu vom mai ti să visăm, să trăimș
clipa, să împărtă im păreri, totul va fi întunecat i lumea va fi infectată cu ideile altora puse peș ș
53

Revista CDIhcc nr.7/2016

Recommended

Recommended

More Related Content

Similar to Revista CDIhcc nr.7/2016

Similar to Revista CDIhcc nr.7/2016 (19)

More from Lucretia Birz

More from Lucretia Birz (20)

Recently uploaded

Recently uploaded (6)

Revista CDIhcc nr.7/2016