Revista CDIhcc nr.1/2010

CDI hcc – nr.1/2010
CUPRINS
Opinii despre CDI 3
Ce înţeleg elevii prin CDI 4
Scurt istoric al CDI 5
CDI şi nevoia de schimbare 6
Cercetări 9
Adolescenţii de ieri-adolescenţii de azi: despre adolescenţă cu adolescenţii 9
Despre respect cu adolescenţii 1
4
Proiecte educa ionaleț 2
2
Un dar din suflet pentru suflet 2
2
Dragoste fără frontiere 2
3
Din dragoste pentru mama 2
4
Să spunem stop violenţei 2
5
E frumos să primeşti, dar e şi mai frumos să dăruieşti 2
6
Zile de iubire – zile de poezie 2
7
Lumină pentru sufletele noastre 2
8
Tradiţii şi obiceiuri de Paşte 2
9
Eminescu la ceas aniversar 3
0
Atelierul lui Moş Crăciun 3
1
Elevii descoperă cartea 3
2
Călătorie în lumea cărţii 3
3
Cine citeşte ştie 3
4
Descoperirea unui scriitor 3
5
Povestea din poveste 3
6
În lumea lui Creangă 3
7
La lecture-ma passion 3
8
O inimă de Paşte 4
0
Respectă-mă ca să te respect 4
1
„Roadele“ proiectelor 4
2
Mihai Eminescu „Somnoroase păsărele“ – prezentare realizată de Haţegan Oana 4
2
Mihai Eminescu „Trecut-au anii“ – prezentare realizată de Vîrdea Elena 4
2

3
Mihai Eminescu prezentat de Barboş Andreea, Băla Ioana, Cârcei Raluca 4
4
Mihai Eminescu „Legendary Queen“ – prezentare realizată de Popa Ştefania 4
5
Afişe realizate de elevi în cadrul proiectului „Să spunem stop violenţei“ 4
6
„Cartea“ - Mircea Marius 4
7
„Rolul cărţii“ – Avram Georgiana 4
7
„Cartea, universul gândurilor“ – Crăciun Oana 4
7
„Rolul cărţii în viaţa mea“ – Ion Maria Gabriela 4
8
„Rolul cărţii în viaţa mea“ – Avram Marina 4
9
„Cartea - importanţa şi semnificaţia în viaţa omului“ – Pocol Andrei Alexandru 4
9
Aspiraţii spre ideal 5
0
„Copilăria...un drum rămas în urmă“ – Deac Darius 5
1
„Copilăria mea“ – Urcan Radu 5
1
„În amintirile copilăriei mele“ – Dăscăloiu Diana 5
2
„Copilăria“ – Florea Adina 5
3
„Unul dintre cele mai semnificative momente din viaţa mea“ – Florea Adina 5
4
„În amintirile copilăriei mele“ – Goadă Dragoş 5
4
„Prima mea bicicletă“ – Marincaş Teodora 5
5
Blogul CDI 5
6
OPINII DESPRE CDI
Centrul de Documentare şi Informare şi cadrul Colegiului Naţional „Horia,Cloşca şi
Crişan“ este locul ideal pentru a-mi petrece pauzele şi nu numai.
Pe lângă multiplele cărţi pe care le putem citi, în CDI avem acces nelimitat la internet şi
toate acestea într-o atmosferă prielnică documentării şi aprofundării de noi informaţii.
Acest loc din cadrul liceului este foarte îndrăgit de foarte mulţi elevi deoarece este dotat
cu aparate de ultimă generaţie (laptop-uri, video-proiectoare) iar accesul la informaţie, la
ştiinţă şi la cultură împreună cu dreptul la educaţie sunt elemente cheie ale unei dezvoltări
durabile.
Ispas Claudia, clasa XI G
3

În cadrul şcolii, CDI-ul ocupa un loc foarte important, atât în viaţa elevilor cât şi a
profesorilor, nu doar pentru informaţiile deţinute şi oferite atât în format clasic cât şi digital,
dar şi pentru dotăriile, ambianţa şi spaţiul vast care fac o oră de curs mult mai interesantă şi
captivantă, lecturarea unei carţi mult mai placută.
Pentru elevi, CDI-ul este locul în care obţin cu uşurinţă sprijin, informaţii şi ajutor în
rezolvarea problemelor şcolare, dar şi pentru cele personale, precum pasiuniile. Elevii pot
utiliza toate dotăriile CDI-ului, de la calculatoare şi internet pana la cărţi, dar cu condtiţia de a
nu le deteriora.
Pentru mine, CDI-ul pe parcursul anilor de studiu a devenit un bun tovarăş, prietenul
care îmi sărea mereu în ajutor. Aici am avut parte de cele mai interesante experienţe, de la
întalniri cu diferite personalităţi şi lansări de carte, până la legarea unor prietenii trainice cu
alţi iubitori de cunoaştere.
CDI-ul, în viaţa de liceu, devine de la locul în care intri forţat de îmrejurări sau
profesori, la locul în care vii de placere, curios de ce se va întampla în viitorul volum al unui
roman, de placerea lecturării unei reviste străine, dorinţa de a afla ultimile veşti, de a redacta
cel mai bun referat sau de a termina înaintea colegilor un anumit proiect.
Opincariu Andreea, clasa XIIG
CE ÎNŢELEG ELEVII PRIN CDI ?
Elevii colegiului au răspuns astfel :
Un cabinet ce există în cadrul unei instituţii, care are diferite surse de informare pentru
persoanele din acea instituţie.
Este un cabinet, existent într-o unitate de învăţământ, dotat cu bibliotecă şi diferite surse
de documentare şi informare. De asemenea este un loc destinat destinderii şi activităţilor
culturale.
4

Un loc unde elevii se pot documenta despre ceea ce nu ştiu.
Un loc în care poţi să te relaxezi, să te documentezi.
Un loc unde elevii se pot documenta despre lucrurile pe care nu le înţeleg sau nu le ştiu.
Centru menit să ajute elevii în activitatea lor şcolară.
Un centru în care mergem să ne informăm despre ceea ce ne interesează.
Combinaţie între bibliotecă, acces la internet şi alte documente pentru informare.
O bibliotecă modernă şi mult mai vastă.
Un loc bine dotat cu diverse aparaturi şi cărţi din varii domenii.
Un centru, care cuprinde bibliotecă şi alte surse, din care elevii sau profeorii pot lua
anumite informaţii.
Un centru unde elevii sunt ghidaţi şi ajutaţi să-şi procure anumite informaţii.
Centru asemănător unei bibliotec,i care permite elevilor accesul la mai multe modalităţi
de informare.
Un loc liniştit în care poţi învăţa foarte multe lucruri.
Lucreţia Bîrz
SCURT ISTORIC
În anul 1919, anul înfinţării Colegiului, s-au pus şi bazele bibliotecii, aceasta funcţionând
la început separat pentru profesori şi elevi.
Dacă la început au fost 230 volume în biblioteca profesorilor şi 349 în cea a elevilor, în
1933 ea a cuprins la profesori 4600, la elevi 1500 volume, ca apoi în 1937 să fie în total 7000
volume. Din acest an s-a aprobat de către comitet şi un post de bibliotecar retribuit. Deşi s-a
beneficiat şi de donaţii particulare, majoritatea achiziţiilor de cărţi au fost făcute de către comitet,
astfel că biblioteca profesorilor în 1939 număra 5324 volume. Cea a elevilor a fost lăsată în grija
claselor, a diriginţilor care aveau datoria să supravegheze şi lectura elevilor. Până în 1948
biblioteca şcolarilor s-a îmbogăţit, ajungând la 3000 volume.
5

În anul şcolar 1940-1941 colecţiile bibliotecii au fost sporite din fondurile comitetului
şcolar după cum urmează: biblioteca profesorilor cu cărţi în valoare de 28,921 lei, biblioteca
elevilor cu 8,479 lei.
Din 1931 a funcţionat prin grija profesorului P. Chanier şi a Misiunii Franceze, biblioteca
franceză cu 160 volume.
Fondul documentar a sporit an de an ajungând ca în prezent să numere 24053 volume.
Din anul 2000 liceul ca parte integrantă a Proiectului român –francez „Educaţie pentru
informaţie în mediul rural defavorizat” a implementat în viaţa şcolii Centrul de Documentare
şi Informare prin integrarea resurselor fostei biblioteci şcolare.
Acest prim Centru de Documentare şi Informare a funcţionat în perioada 2000-2002 în
paralel cu biblioteca şcolară, fondul său documentar fiind în marea sa majoritate în limbi străine
(1097 volume).
În anul 2002 s-a luat decizia de transformare a bibliotecii şcolare în Centru de
Documentare şi Informare. Lucrările de amenajare au durat circa şase luni, noul CDI fiind
inaugurat cu ocazia primei Conferinţe regionale a centrelor de documentare şi informare din
Transilvania care a avut loc între 8 şi 9 noiembrie 2002.
Pentru că nevoile utilizatorilor şi ritmul evoluţiei structurilor de acest tip în România s-au
schimbat şi sunt în continuă schimbare, o reamenajare a spaţiului şi o modernizare a mobilierului
şi echipamentelor s-au impus ca priorităţi ale unităţii noastre şcolare în anii 2007 şi 2008.
Lucreţia Bîrz
CDI ŞI NEVOIA DE SCHIMBARE
Este evident că lumea se schimbă, omul este din ce în ce mai grăbit, obligat, în acelaşi
timp, să fie din ce în ce mai bine informat. Fiind presat de timp, el va cere să fie servit
(informaţional) rapid şi eficient. De aceea, vechile formule devin greoaie şi perimate.1
Specialiştii văd în biblioteca viitorului o bază de date în care informaţiile ocupă un spaţiu
foarte restrâns, sunt excelent indexate şi accesibile la comanda oricărei persoane conectate la
reţea.
1
Petrescu, Victor; Sachelarie, Octavian Mihail. Introducere în managementul de bibliotecă.Târgovişte : Bibliotheca,
2003, p.114.
6

În viitor, bibliotecile, în ciuda transformărilor majore pe care le vor cunoaşte, vor continua
să existe, să răspundă cererilor de informare ale utilizatorilor, să-i sprijine în căutarea şi regăsirea
informaţiei. Dar nu se vor limita la acest rol, ci îşi vor extinde acţiunile prin implicarea tot mai
activă în cercetarea şi dezvoltarea efectivă a cunoaşterii şi în transferul cunoaşterii.
Pentru a surprinde schimbările care au intervenit în activitatea desfăşurată de CDI-ul nostru
ne-am propus să prezentăm o evoluţie a acestuia pentru ultimii 3 ani după următorii factori:
bugetul, fondul documentar, numarul total de utilizatori, numărul utilizatorilor activi, situaţia
împrumuturilor, integrarea spaţiului şi a resurselor CDI în activitatea pedagogică.
În figura 1 este prezentată evoluţia fondurilor alocate CDI-ului în perioada 2007-2010 atât
pentru achiziţionarea de cărţi cât şi pentru renovarea mobilierului şi achiziţionarea de aparatură
de ultimă generaţie. Se poate observa o creştere a bugetului în anul şcolar 2008-2009, perioadă în
care s-au făcut schimbări majore în structura CDI, în sensul că ultima sală, care era utilizată ca şi
depozit de carte a fost renovată şi transformat-ă într-o modernă sală multimedia dotată cu 15
laptop-uri , videoproiector şi tablă interactivă, această sală având o capacitate de 30 de locuri. În
acest an şcolar din cei 57131,76 de roni destinaţi CDI-ului, 8108,52 au fost utilizaţi în vederea
reînoirii fondului documentar. Şi în anul şcolar 2007-2008, fondurile alocate CDI-ului au fost
considerabile, 22874,1 roni din care 2413,99 au fost utilizaţi pentru achiziţionarea de cărţi. În
această perioadă s-a modernizat mobilierul, birouri, rafturi, din sălile 1,2 şi 3. Din păcate, în anul
şcolar 2009-2010, CDI-ului i-au fost alocaţi doar 574,8 roni, o parte fiind utilizaţi pentru plata
abonamentelor periodicelor, iar restul pentru achiziţionarea de cărţi.
Fig. 1. Bugetul CDI
0
10000
20000
30000
40000
50000
60000
Buget total
Fondul documentar al CDI a înregistrat o creştere în aceşti ani, ajungând ca în prezent să
numere 24053 volume, 72.5% din volume fiind prelucrate în sistem informatizat, programul
Biblioteq (vezi fig. 2).
Fig. 2. Evoluţia fondului documentar în perioada 2007-2010
7

23732
24030
24053
23550
23600
23650
23700
23750
23800
23850
23900
23950
24000
24050
24100
2007-2008 2008-2009 2009-2010
La CDI pot fi consultate următoarele periodice româneşti: Unirea (2007-2010) , România
literară (2007), Muzica (2005), Tribuna învăţământului (2007-2008), Magazin istoric (2007-
2009), Gazeta de informatică, Evrica, Universul şcolii, Arborele lumii (2005), Descoperă (2008)
, National Geographic (2007-2008), Informaţia de Alba (2007-2008), Monitorul de Alba (2007-
2009),Unirea (2007-2010) Gazeta matematică (2006), PC Word (2008), Ce se întâmplă doctore
(2008 -2010), Geo (2008-2009), Psihologia azi (2007-2008), Cariere (2008-2009), Ioana (2010),
dar şi o serie de periodice primite în cadrul liceelor bilingve: Regard, Science et vie junior,
L’Express, Ça m’intéresse, Geo, Le français dans le monde, Phosphore.
După cum se poate observa în figura 3, numărul total de utilizatori a scăzut de la 1017 în
anul şcolar 2007-2008 la 869 în anul şcolar 2009-2010, acest lucru s-a datorat reducerii
numărului total de elevi pe liceu. Cu toate că numărul total de utilizatori a scăzut, numărul
utilizatorilor activi a rămas aproximativ acelaşi, aceasta însemnând că s-a înregistrat o uşoară
creştere a elevilor care solicită şi împrumută documente de la CDI. Acest lucru s-ar putea datora
pe de-o parte achiziţilor realizate în această perioadă, iar pe de altă parte implicării tot mai active
a CDI în diverse proiecte educaţionale.
Fig. 3. Situaţia utilizatorilor in perioada 2007-2010
1017
456
920
453
869
450
0
200
400
600
800
1000
1200
2007-2008 2008-2009 2009-2010
Total utilizatori
Utilizatori activi
Numărul total de documente monografice solicitate/împrumutate de elevi a crescut de la
5641 în anul şcolar 2007-2008 la 8597 în anul şcolar 2009-2010 (vezi Fig. 4).
Fig. 4. Numărul total de documente monografice solicitate/împrumutate
în perioada 2007-2010
8

5641
8338
8597
2007-2008
2008-2009
2009-2010
După cum se poate observa în figura 5, spaţiul şi resursele CDI-ului nostru este utilizat de
către cadrele didactice ale colegiului în activitatea pedagogică. La CDI se găsesc resurse diverse,
precum şi dotări de ultimă generaţie care pot să dea o notă aparte procesului educativ.
Fig. 5. Integrarea spaţiului şi a resurselor CDI în activitatea pedagogică
în perioada 2007-2010
0
100
200
300
400
500
600
700
800
900
2007-2008 2008-2009 2009-2010
În fecare an în CDI se desfăşoară activităţi de promovare a lecturii şi activităţi cultural-
educative, cele mai semnificative dintre acestea fiind prezentate în această revistă.
BIBLIOGRAFIE:
• Petrescu, Victor; Sachelarie, Octavian Mihail. Introducere în managementul de
bibliotecă.Târgovişte : Bibliotheca, 2003.
CERCETĂRI
„ADOLESCENŢII DE IERI – ADOLESCENŢII DE AZI“:
despre adolescenţă cu adolescenţi
9

Adolescenţa, pentru cei ce n-au ajuns la ea, e ceva îndepărtat, dar care te atrage cu o forţă
irezistibilă, pentru că este viitorul, speranţa, iar pentru cei care au trecut de ea, adolescenţa e acea
perioadă fantastică din viaţa unui om, în care totul e posibil, în care stelele îţi stau în palmă, iar
lumea aşteaptă să fie cucerită de către tine, adolescentul cu sufletul deschis şi mintea limpede.
Unii o consideră „vârstă ingrată“, alţii, dimpotrivă, „vârsta de aur“; pentru unii ea este
„vârsta crizelor, anxietăţii, nesiguranţei, insatisfacţiei“, în timp ce pentru alţii este ‚vârsta marilor
elanuri“; este „vârsta contestaţiei, marginalităţii şi subculturii“, dar şi „vârsta integrării sociale“;
este „vârsta dramei, cu tot ce are ea ca strălucire, dar şi ca artificiu“ – decretează unii, ba nu,
ripostează alţii, este „vârsta participării la progresul social“; cei mai mulţi o consideră ca fiind în
totalitate o „problemă moral-psihologică“, dar sunt şi unii care cred că este aproape în
exclusivitate o „problemă socială“. Diversitatea opiniilor referitoare la adolescenţă derivă din
complexitatea în sine a acestei etape din viaţa omului, cu o dinamică excepţională în timp, cu
multideterminări şi multicondiţionări, dar şi din poziţia oarecum incertă pe care o ocupă
adolescentul în sistemul perioadelor evolutive ale vieţii.
Noţiunea de adolescenţă
Termenul de adolescenţă provine din latinescul adolescentia şi este definit ca fiind
„perioada de tranziţie biologică, psihologică şi socială de la pubertate la maturitate. Intervalul de
vârstă la care are loc această tranziţie este uşor diferit de la un individ la altul şi depinde de mai
mulţi factori: sex, cadrul socio-cultural etc“.2
Dacă ar fi să dăm o definiţie ştiintifică a adolescenţei, aceasta ar fi: „adolescenţa este o
perioadă în dezvoltarea organismului uman, care urmează pubertăţii şi precede starea de adult.
Este cuprinsă, în general, între 14 şi 18 ani, având multiple aspecte particulare de la individ la
individ. Se caracterizează prin dezvoltarea fizică şi neuropsihică. E timpul în care se conturează
personalitatea“.3
Dicţionarul de sociologie defineşte adolescenţa ca fiind o etapă din ciclul de viaţă, între
copilărie şi vârsta adultă. Adolescenţa este un fenomen relativ recent, datând din a doua parte a
secolului al XIX-lea şi întâlnită cu precădere în societăţile industriale.4
Din punct de vedere psihologic adolescenţa este definită ca fiind o fază de restructurare
afectivă şi intelectuală a personalităţii, un proces de individualizare şi de metabolizare a
transformărilor fiziologice legate de integrarea corpului sexual.5
Caracteristicile adolescenţei
Caracteristicile cele mai importante ale adolescenţei sunt:
- dezvoltarea conştiinţei de sine;
- afirmarea propriei personalităţi;
- integrarea treptată în valorile vieţii.
Dezvoltarea conştiinţei de sine
Conştiinţa de sine este un proces complex care include, pe de o parte, raportarea
subiectului la sine însuşi, la propriile trăiri, iar pe de altă parte confruntarea acestora, compararea
lor cu lumea în mijlocul căreia trăieşte. Prin conştiinţa de sine individul îşi înţelege propria
persoană ca subiect al activităţii sociale, ca membru activ şi util al mediului social în care
trăieşte.
2
http://ro.wikipedia.org/wiki/
3
http://www.familiasiviata.ro/educatie/adolescenta-varsta-descoperirii-propriei-identitati.html
4
Dicţionarul Blackwell de sociologie. Bucureşti: Humanitas, 2007, p.22.
5
Dicţionar de psihologie. Bucureşti: Editura Humanitas, 2006, p. 31.
10

Dezvoltarea conştiinţei de sine este determinată de mulţi factori. Un rol important îl joacă
relaţiile cu adulţii, aprecierile acestora faţă de calităţile şi munca adolescentului, precum şi
aprecierea colectivului din cadrul căruia face parte.
Afirmarea de sine
O caracteristică de prim ordin a adolescenţei este tendinţa de afirmare a propriei
personalităţi, de evidenţiere a acesteia prin toate mijloacele posibile. Dorind să atragă atenţia
asupra sa, adolescentul se consideră punctul central în jurul căruia trebuie să se petreacă toate
evenimentele. Forţele proprii sunt considerate superioare faţă de ale celorlalţi oameni, părere
care decurge dintr-o insuficientă cunoaştere de sine.
Integrarea socială
Esenţa integrării sociale constă în ataşamentul din ce în ce mai conştient şi mai activ la
grupul căruia îi aparţine (clasă, şcoală, marele organism social). Cu cât înaintează în vârstă, cu
atât el este mai obiectiv în judecăţile sale, aprecierile efectuându-se în funcţie de criteriile sociale
pe care şi le-a însuşit. Dorinţa de a cunoaşte valorile sociale şi culturale se manifestă riguros şi
tenace. Integrarea adolescenţilor în aceste valori ale colectivităţii contribuie la formarea
concepţiei despre lume şi viaţă.
Datorită experienţei de viaţă limitată şi a lipsei unor criterii de autoapreciere corectă,
adolescenţii au nevoie de consiliere şi îndrumare discretă, fiind sprijiniţi să-şi formeze idealul de
viaţă, să-şi perfecţioneze judecăţile morale şi să-şi ridice nivelul conştiinţei şi al conduitei.
Descrierea proiectului
„Adolescenţii de ieri – adolescenţii de azi“ este un proiect derulat în perioada 15.10.2008 –
30.10.2008, care s-a adresat elevilor claselor IX –XI din cadrul Colegiului Naţional „Horea,
Cloşca şi Crişan“ din Alba Iulia.
Scopul acestui proiect a fost acela de a-i implica pe elevi în activităţi extraşcolare care pun
accent pe dezvoltarea spiritului critic. Noi ne-am propus ca pornind de la un film (ceva plăcut
pentru elevi) să ajungem la o dezbatere pe tema adolescenţei.
Pentru realizarea acestui proiect am colaborat cu profesorii diriginţi ai celor 10 clase
implicate, cu profesorii de psihologie şi cu psihologul şcolii.
Printre activităţile proiectului s-au numărat: mobilizarea elevilor şi a cadrelor didactice,
realizarea de afişe şi pliante prin care să ne facem cunoscută iniţiativa, vizionarea filmului
„Liceenii“, completarea unor fişe–interviu pe marginea filmului şi realizarea unor dezbateri pe
temei adolescenţei.
Activităţile propuse în acest proiect s-au realizat în cadrul Centrului de Documentare şi
Informare al colegiului.
După vizionarea filmului „ Liceenii“, elevii au avut de completat un ghid de interviu.
Obiectivele acestui ghid de interviu au fost: identificarea pasiunilor adolescenţilor şi a modului
cum îşi petrec aceştia timpul liber, identificarea celui mai important lucru din viaţa unui
adolescent, identificarea a ceea ce adolescenţii de azi urăsc cel mai mult în viaţa lor. De
asemenea, ne-am propus să identificăm cum văd adolescenţii de azi generaţiile trecute
(asemănări şi deosebiri între adolescenţii de azi şi adolescenţii de ieri).
Analiza datelor ghidului de interviu
Adolescentul tipic al zilelor noastre este un pasionat al muzicii, al filmelor şi al
calculatorului, care preferă să-şi petreacă timpul liber cu prietenii. Printre alte pasiuni ale
adolescenţilor de azi se numără: plimbările în natură, sportul, limbile străine, lectura etc.
Întrebaţi ce urăsc cel mai mult în viaţa lor, majoritatea adolescenţilor au susţinut că urăsc
ipocrizia, minciuna şi prietenii falşi. În general ei sunt afectaţi atunci când le este atacată propria
11

persoană, atunci când sunt de părere că cei din jur le-au făcut o nedreptate. De asemenea, detestă
să nu fie respectaţi şi să audă zvonuri la adresa lor.
Aşa cum se poate observa în fig. 1, cele mai importante lucruri în viaţă pentru un
adolescent sunt: familia, prietenii, şcoala şi dorinţa de realizare.
Fig. 1. Ce este important pentru un adolescent
Chiar dacă provin din „lumi diferite“, cu valori şi norme diferite, chiar dacă progresul
tehnologic a schimbat modul de petrecere a timpului liber, adolescenţii au rămas aceleaşi fiinţe
visătoare şi pline de energie, care vor să-şi trăiască viaţa din plin, care se confruntă cu aceleaşi
probleme specifice vârste, care vor să iubească şi să fie iubiţi, care vor să-şi ţină prietenii
aproape, care intră în conflict cu părinţii atunci când nu sunt înţeleşi.
O parte din răspunsurile elevilor referitor la întrebarea privind asemănările dintre
adolescenţii de ieri şi cei de azi sunt redate mai jos:
• La fel ca şi adolescenţii de azi şi cei de ieri mergeau la şcoală, se îndrăgosteau,
sufereau, doreau să se distreze, aveau anumite pasiuni şi urau unele materii, persoane etc.
• Atât adolescenţii de azi cât şi cei de ieri au anumite pasiuni comune ca mersul la
film sau ieşitul cu prietenii.
• Şi adolescenţiilor de ieri le plăcea să găsească diverse strategii de chiul. Au în
comun dorinţa de a se distra şi de a merge la petreceri.
• Deşi timpul a trecut şi generaţiile sunt diferite, un singur lucru nu s-a schimbat:
frica de matematică, ... şi alte asemănări: sentimentele, trăirile prin care trec toţi adolescenţii:
prima dragoste, despărţirea, împăcarea, noi prieteni, pierderea unui prieten poate în unele
cazuri şi neînţelegeri cu părinţii.
• Adolescenţii de azi şi adolescenţii de ieri au aceeaşi poftă de viaţă şi vor să
trăiască din plin fiecare moment.
• Sunt la fel de visători şi plini de energie, dorind să-şi trăiască plăcut viaţa.
• Ambelelor generaţii de adolescenţi le place să se distreze în timpul orelor, pun
porecle profesorilor. Şi atunci şi acum sunt adolescenţi care îşi găsesc alte preocupări decât
învăţatul.
• Suntem la fel de speriaţi când vine vorba de maturizare.
12
Cel mai
important în
viaţă pentru
un
adolescent
Famili
a
Prieteni
i
Şcoala
Dorinţa de
realizare

• Sunt poate încadraţi în acelaşi profil social ca şi noi, există aceeaşi ruptură de
comunicare între generaţii; interesele sunt în linii mari aceleaşi: muzică, teatru, film, prieten.
În glasul adolescenţilor de azi se simte o urmă de regret, de melancolie după „lumea
adolescenţilor de ieri“. Dacă astăzi au aproape totul, dacă viaţa lor este mult mai uşoară în
comparaţie cu cea a părinţilor lor, dacă dispun de noua tehnologie care le facilitează cu mult
studiul, adolescenţii de azi nu sunt mulţumiţi de viaţa lor, ba chiar se simt dezorientaţi, lipsiţi de
repere, cu prea multă libertate pe care nu ştiu să o organizeze. Ei recunosc că au uitat să se
bucure de lucrurile mărunte care fac viaţa mai frumoasă.
Azi adolescenţii sunt liberi, dar sunt liberi pe un „teren minat“, într-o lume nesigură, în
care tentaţiile sunt la tot pasul, o lume hahotică, în plină mişcare. Adolescenţii de ieri nu aveau
libertatea celor de azi dar ei se aflau pe un „teren mai sigur“.6
Adolescenţii timpurilor noastre văd în „adolescenţii de ieri“ nişte modele demne de urmat,
descrise în teremeni de: mai romantici, mai respectuoşi, mai silitori, mai responsabili, mai
inocenţi, mai studioşi, mai cuminţi, mai toleranţi (vezi tab.1).
Tab. 1. Caracteristici ale adolescenţilor
Adolescenţii de ieri Adolescenţii de azi
- respectuoşi
- simpli
- romantici
- sensibili
- liniştiţi
- silitori
- toleranţi
- inocenţi
- studioşi
- responsabili
- excentrici
- superficiali
- libertini
- obraznici
- fiţoşi
- nonconformişti
- egocentrici
- rebeli
- vulgari
În continuare redăm cele mai semnificative răspunsuri ale elevilor pentru a sublinia ceea ce
am redat mai sus:
• Adolescenţii de azi sunt mai rebeli decât cei de ieri, sunt mai puţin ascultători
şi fac mereu ce consideră ei că este bine, nu mai sunt la fel de cuminţi ca ceilalţi şi nu se supun
la orice lucru care este obligatoriu, devenind mai revoltatori, uneori mai puţin respectuoşi.
Odată cu trecerea anilor interesul pentru şcoală a adolescenţiilor a scăzut. Cei de azi, nu toţi,
nu se mai preocupă la fel de mult de activităţile şcolare. Adolescenţii de azi au mai multe surse
de informare, pot utiliza internetul ca mijloc de comunicare, apoi este televizorul, care prezintă
mai multe emisiuni de cultură generală şi documentare ştiinţifice.
• Cei de azi sunt mult mai libertini, nu acceptă să li se impună reguli foarte stricte,
fiecare doreşte să iasă în evidenţă prin diferite moduri cum ar fi felul cm se îmbracă sau muzica
pe care o ascultă. Tinerilor de azi nu le mai place să citească, mai bine vizionează un film.
Adolescenţii de ieri erau mai simpli şi aveau mai multe pasiuni cum ar fi să meargă la teatru
sau la film, la cinematograf, se ajutau mai mult la nevoie, erau interesaţi de citit.
• Adolescenţii de ieri erau mult mai modeşti, se înţelegeau mai bine între ei, ura nu
exista atât de mult ca în ziua de azi. Se respectau mai mult decât noi. Îşi petreceau timpul mai
mult împreună cu prietenii, nu stăteau toată ziua în faţa televizorului sau PC –ului. Relaţiile
dintre ei se bazau pe iubire nu pe interes.
6
Liiceanu, Aurora (coord.) Viaţa mea: un joc serios, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi tineretului, 2007,
13

• Cei de astăzi au uitat ce înseamnă respectul de sine şi respectul pentru celelalte
persoane, au uitat ce înseamnă bunul simţ şi o prietenie adevărată sau o vorbă bună. Felul în
care se îmbracă adolescenţii de azi e mai vulgar. În trecut, tinerii erau mai serioşi şi ştiau să-şi
exprime frumuseţea în alte feluri nu doar prin îmbrăcăminte. Tinerii de ieri erau mai preocupaţi
de educaţia lor decât tinerii din ziua de azi.
• Adolescenţii de ieri erau mai cuminţi, se străduiau să înveţe chiar dacă nu aveau
posibilităţile pe care le avem noi, se iubeau pe ei înşişi, iubeau să petreacă mai mult timp cu
familia şi erau mai liniştiţi. Adolescenţii de azi nu mai au acelaşi respect pentru familie,
profesori şi pentru ei înşişi, vor să iasă în evidenţă chiar dacă asta nu le face bine, sunt
neascultători, obraznici.
A fi adolescent în ziua de azi este o adevărată provocare atât pentru adolescent cât şi pentru
părinţii acestuia deoarece este vorba de două generaţii care au trăit în societăţi diferite.
Cele două generaţii nu privesc lumea în acelaşi fel: adulţii au crescut în ideea de ierarhie şi
respect/frica de autorităţi, patriarhism, precum şi un model vertical şi autocentric. Copiii lor
cresc într-un mediu invers, orizontal, cu o autonomie crescută, dar lipsiţi de repere. Modelele lor
sunt internetul, clipa prezentă şi viteza, viaţa grăbită, hedonismul şi nevoia de distracţie, nevoia
de celebritate şi bani.
Bibliografie
1. Adolescenţa – vârsta descoperirii propriei identităţi - http://www.familiasiviata.ro/educatie/
2. Adolescenţa – www.wikipedia.org/wiki
3. Dicţionarul Blackwell de sociologie. Bucureşti: Humanitas, 2007
4. Dicţionar de psihologie. Bucureşti: Editura Humanitas, 2006
5. Liiceanu, Aurora (coord.) Viaţa mea: un joc serios. Bucureşti: Ministerul Educaţiei, Cercetării
şi tineretului, 2007.
CDI
VǍ
INVITǍ
LA
FILM
LICEENII
Film românesc din
anul 1986.
Este povestea de
dragoste a doi
„boboci“(liceeni în
primul an de studiu)
care se îndrăgostesc.
PERIOADA DE
DESFǍŞURARE
15 – 30
OCTOMBRIE
2008
Activitate
desfăşurată cu
prilejul Lunii
Internaţionale a
Bibliotecii Şcolare
Atanasiu Adelina
Bîrz Lucreţia
DESPRE RESPECT CU ADOLESCENŢII – STUDIU DE CAZ LA
COLEGIUL NAŢIONAL „HOREA, CLOŞCA ŞI CRIŞAN“, ALBA IULIA
14

MULŢU
MESC
BUNĂ
ZIUA
MIȊ
PARE
RĂU
TE
ROG
NȊ
MIJLOACELE
DE
TRANSPORT
N COMUNȊ
NU SE DISCUTĂ
CU VOCE TARE
VOM AVEA GRIJĂ SĂ
NU-I DERANJĂM PE
CEILALŢI CĂLĂTORI
CU BAGAJELE
NOASTRE.
BAGAJELE NU VOR
CĂLĂTORI PE
SCAUNE
DACĂ ESTE
AGLOMERAŢIE,
NAINTE DE A OCUPAȊ
LOC PE SCAUN
ASIGURĂ-TE CĂ NȊ
APROPIERE NU
SUNT BĂTRÂNI SAU
PERSOANE CU COPII
N BRAŢEȊ
STĂPÂNEŞTE-ŢI
NERĂBDAREA LA
URCAREA ŞI
COBORÂREA DIN
AUTOBUZ, ORICÂT AI
FI DE GRĂBIT
Nu se va face
niciodată în public:
- aranjatul părului,
- făcutul buzelor,
- curăţatul sau tăiatul
unghilor,
- pieptănatul părului,
- cercetarea feţei în
oglindă.
Se zice că aranjatul
în public vine de la
pisici, dar mai ales
de la maimuţe,
celebre fiind
scenele de
vânătoare a
paraziţilor din
blana semenului.
o Nu se pot da telefoane decât între orele 7 şi 21.
o Când suni pe cineva, nu insista mai mult de 3-5 apeluri.
o Saluţi, te prezinţi şi soliciţi persoana cu care doreşti să
vorbeşti.
o Telefonul mobil se nchide în sȋ ălile de spectacol, conferinţe,
biblioteci, manifestări solemne (biserică, nmormântȋ ări, cununii,
botez).
o Nu este decent să vorbeşti la mobil în mijloacele de transport
n comun.ȋ
o
„Nimic nu este mai de preţ decât respectul de sine, bazat pe ceea ce este just şi corect“
(John Milton).
„Respectul este un tribut pe care nu-l putem refuza meritului, fie că vrem, fie că nu, putem
cel mult să-l ascundem în afară, dar nu putem împiedica totuşi să-l simţim înăuntrul nostru“
(Immanuel Kant).
Omul nu trăieşte singur, izolat, el a devenit om atunci când, pentru a exista, a fost nevoit să
intre în relaţii cu alţii. El comunică cu semenii săi, îşi confruntă cu ei ideile, se dezvoltă
împreună cu alţii, într-un cuvânt: trăieşte într-o colectivitate socială căreia nu-i este indiferent
modul de comportare al fiecărui individ în parte. Deci, singura lui posibilitate de convieţuire în
societate este condiţionată de respectarea normelor şi principiilor etice şi morale care guvernează
respectiva societate. A respecta aceste norme înseamnă, practic, a răspunde aşteptărilor şi
cerinţelor colectivităţii în care trăieşte.
Umanitatea a impus norme de comportare încă de la începutul existenţei sale sociale: hrana
şi îmbrăcămintea, relaţiile dintre sexe, primirea oaspeţilor, corespondenţa etc.
În toate tipurile de grupuri umane, politeţea a fost indispensabilă traiului în comun, chiar
dacă obiceiurile difereau de la o ţară la alta.
Bunele maniere au fost inventate la curţile regale şi adoptate de către aristocraţie, singura
clasă aptă pe atunci să decidă dacă un anumit obicei era necesar şi să-l impună. De aceea în
secolele al XV-lea – al XVI-lea, bunele maniere reprezentau un stil de viaţă particular. O dată cu
apariţia burgheziei, ele încep să se generalizeze, devenind în zilele noastre norme unanim
acceptate.7
Manierele moderne se cristalizează în eticheta americană, prin Regulile Civile ale lui
George Washington (1932-1799), dar cea mai de succes popularizare a manierelor a fost
întreprinsă de către autoarea Emily Post, în 1922, prin publicarea lucrării „Eticheta – în
Societate, în Afaceri, în Politică şi Acasă”. Cartea a devenit un best-seller şi a pavat drumul
succesorilor săi în continuarea promovării bunelor maniere.8
7
Marinescu, Aurelia. Codul bunelor maniere astăzi. Bucureşti: Humanitas, 2002, p. 20.
8
Codul bunelor maniere – de ce trebuie să ne purtăm frumos? - http://www.descopera.ro/cultura/4884777-
codul-bunelor-maniere-de-ce-trebuie-sa-ne-purtam-frumos
15

Prima carte propriu-zisă de bune maniere se crede că a fost scrisă în preajma anului 2400
î.Hr. de către edilul Egiptului Ptah-Hotep.
În zilele noastre, suma gesturilor însumate în codul bunelor maniere, nu mai reprezintă un
instrument de a izbăvi sau a condamna un individ, ci se constituie într-un mijloc de a comunica
cu ceilalţi, reprezintă o facilitate de a afişa simpatiile şi antipatiile, de a lua contact cu ceilalţi
fără agresivitate, de a trece prin lume fără a deranja.
Lipsa respectului în societăţile actuale (libere, deschise, extrem de permisive) are o
explicaţie foarte întemeiată: dintodeauna bunele maniere au coexistat cu tentaţia oamenilor de a
se opune regulilor impuse de politeţe, deoarece, la o primă vedere, acestea par restrictive, inutile
şi inventate să îngrădească libertatea de exprimare a individului.
Bunele maniere n-au fost incorporate în mod arbitrar în unele norme sociale. Ele au
rădăcini într-un sentiment profund, în acea armonie dintre comportament şi etică, dintre
frumuseţea caracterului uman şi moralitatea sa. Omul va avea un comportament natural şi
agreabil, adică o purtare civilizată, numai respectând nişte reguli care s-au impus şi s-au codificat
de-a lungul timpului.
Individul manierat este cel caracterizat de onoare, cel pe care francezii îl numesc
„l’honnete homme“, prin care se înţelege un om cinstit, în care poţi avea întodeauna încredere.
Calităţile lui sunt toleranţa, sensibilitatea, răbdarea, respectul faţă de sine şi faţă de cei din jurul
lui, simţul libertăţii, spiritul constructiv şi conciliant. Este acea persoană pe care mai toată lumea
o îndrăgeşte şi o admiră. Reprezintă, astfel, un model demn de urmat în societate.9
Opusul acestui tip de persoană este individul întodeauna nemulţumit, egocentric,
intolerant, lipsit de principii morale, agresiv şi extrem de brutal în comportament şi limbaj. Este
genul de om care, conştient sau nu de propriile sale defecte, generează conflicte, tulbură apele
liniştite, distruge echilibrul societăţii şi recurge la cele mai nepotrivite metode.
Respectarea bunelor maniere în societate este secretul unui trai lipsit de conflicte, paşnic şi
echilibrat. Oamenii sunt fiinţe care se pot distinge de animale întocmai prin aplicarea acestor
norme de conduită stabilite încă de demult. Cheia unei vieţi armonioase a fost înmânată de
generaţii la rând şi trebuie păstrată cu sfinţenie, pentru că numai în acest mod vor fi deschise
porţile civilizaţiei.
Orice om ar trebui să lase în urma lui ceva deosebit pentru a nu fi uitat. Dar dacă nu ne stă
în putinţă, să lăsăm măcar amintirea frumoasă a celui care a fost un „Domn“ sau a celei care a
fost o „Doamnă“.
Studiul de faţă se doreşte a fi o încercare de surprindere a importanţei pe care
adolescenţii zilelor noastre o acordă respectului.
Acest studiu s-a derulat în lunile mai şi iunie ale anului 2010.
În cadrul studiului a fost utilizată ca metodă de cercetare ancheta sociologică cantitaivă,
iar instrumentul de cercetare utilizat a fost chestionarul structurat, care a cuprins un număr de
12 întrebări. Tehnica de anchetă folosită în prezentul studiu a fost chestionarul autoaplicat.
Scopul general al cercetării l-a reprezintat identificarea importanţei atribuite de
adolescenţi respectului.
Din scopul general al cercetării au izvorât următoarele obiective specifice :
• Identificarea opiniei adolescenţilor cu privire la importanţa pe care ar trebui s-o aibă
respectul în viaţa unei persoane;
• Identificarea importanţei respectului în viaţa adolescenţilor;
• Identificarea influenţei pe care lipsa de respect o are asupra adolescentilor;
• Identificarea modului în care reacţionează adolescenţii faţă de cei care manifestă
lipsă de respect;
9
Bunele maniere în societate - http://www.e-scoala.ro/cultura_civica/maniere.html
16

• Identificarea opiniei adolescenţilor cu privire la modul în care poate fi obţinut
respectul celor din jur;
Populaţia supusă cercetării a fost reprezentată de elevii Colegiului Naţional „Horea, Cloşca
şi Crişan“ din Alba Iulia.
Chestinarul a fost aplicat unui număr de 100 de elevi, cu vârste cuprinse între 16 şi 19 ani.
Dintre cei 100 de elevi, 79% au fost fete iar 21% băieţi.
Adolescenţii intervievaţi au apreciat că respectul este un lucru esenţial în viaţa de fiecare
zi, el reprezentând atât un drept cât şi o îndatorire. Ei au asociat respectul cu: ajutorul oferit la
nevoie; comportamentul frumos, adecvat şi civilizat; acceptarea şi aprecierea persoanelor din jur;
stima, admiraţia faţă de o persoană; buna înţelegere; bunul simţ; toleranţa; încrederea acordată
unei persoane; buna conduită; politeţea; preţuirea; recunoştiinţa; cei 7 ani de acasă (vezi fig.1)
Fig.1. Respectul în viziunea adolescenţilor
În continuare vom prezenta câteva dintre cele mai semnificative răspunsuri, care au stat la
baza concluziilor redate mai sus:
•Ai respect atunci când accepţi o persoană aşa cum e şi nu o judeci şi nu o jigneşti în nici
un fel.
•Prin respect înţeleg stimă, admiraţie faţă de o persoană.
• Un lucru absolut necesar, care se câştigă greu şi se pierde uşor.
•Respectul, in functie de situaţie poate însemna a aprecia, a stima, a urma diferite
îndrumări, sau o formă de comportament.
• Un drept dar şi o îndatorire de care ar trebui să ţină cont orice individ.
• Respectul implică bun simţ, înţelegere şi ascultare, lipsa jignirilor şi ironiilor.
17
Acceptarea şi
aprecierea
persoanelor din jur
Acceptarea şi
aprecierea
persoanelor din jur
Ajutor oferit la
nevoie
Ajutor oferit la
nevoie
Stima, admiraţia şi
încredere faţă de o
persoană
Stima, admiraţia şi
încredere faţă de o
persoană
Comportament
frumos, adecvat şi
civilizat
Comportament
frumos, adecvat şi
civilizat
Cei 7 ani de acasăCei 7 ani de acasă
Un drept şi o
îndatorire
Un drept şi o
îndatorire
ToleranţăToleranţă
Bună înţelegereBună înţelegere Bun simţBun simţ
RecunoştinţăRecunoştinţă PreţuirePreţuire
PoliteţePoliteţe

• Respect = cei 7 ani de acasă.
Adolescenţii intervievaţi au susţinut că se simt respectaţi atunci când:
- Respectă la rândul lor;
- Le sunt respectate drepturile;
- Cei din jur folosec un limbaj adecvat;
- Li se dă dreptul de a-şi exprima punctul de vedere;
- Cei din jur dau dovadă de bun simţ;
- Cei din jur îşi respectă promisiuniile făcute;
- Atitudinea celor din jur este paşnică;
- Sunt trataţi ca şi egali şi nu de sus;
- Sunt apreciaţi de cei din jur;
- Le sunt respectate deciziile fără să fie criticaţi;
- Sunt accepaţi aşa cum sunt;
- Nu sunt întrerupţi atunci când vorbesc;
- Sunt ascultaţi şi pot să-şi spună punctul de vedere;
- Există armonie în spaţiul în care îşi desfăşoară activitatea;
- Nu sunt minţiţi;
- Nu sunt agresaţi verbal sau prin gesturi;
- Cei din jur li se adresează cu respect;
- Ce din jur le acordă încredere.
Majoritatea adolescenţilor intervievaţi au fost de părere că respectul este foarte important
(75%) respectiv important (24%) pentru ei şi că ar trebui să fie foarte important (80%) respectiv
important (20%) pentru fiecare persoană (vezi fig. 2).
Fig. 2. Importanţa respectului
18

80
75
20
24
1
0
10
20
30
40
50
60
70
80
Foarte
important
Important Așa și așa
Cât de important ar trebui să fie „respectul” pentru o persoană?
Cât de important este „respectul ” pentru dvs.?
Aşa cum se poate observa în fig. 3, „lipsa de respect” îi deranjează destul de mult pe
adolescenţi: 35% dintre aceştia au declarat că sunt deranjaţi într-o foarte mare măsură, 57% sunt
deranjaţi în mare măsură, doar 8% dintre aceştia afirmând că lipsa de respect îi deranjează în
mică măsură.
Fig. 3. Cât de mult îi deranjează pe adolescenţi „lipsa de respect” a celor din jur
35
57
8
În foarte mare măsură
În mare măsură
În mică măsură
„Lipsa de respect“ manifestată de cei din jur îi afectează pe adolescenţi prin faptul că
induce o atmosferă de disconfort psihic şi emoţional. Adolescenţii resimt: o stare de supărare,
irita ie, enervare, dezamăgire, frustrare, umilire, ofensă. Nu toţi adolescenţii sunt afectaţi deț
comportamentul inadecvat al celor din jur. Sunt şi adolescenţi care au declarat că asemenea
comportamente au devenit obişnuinţă şi că nu mai sunt afectaţi de ele, dezvoltând indiferenţă
faţă de acestea. Atunci când întâlnesc cazuri de „lipsă de respect”, unii adolescenţi preferă să nu
se implice, preferând să evite, să nu „vadă” ceea ce nu le place, alţii recurg la etichetări de genul
„needucaţi”, „josnici”, „fiecare cât îl duce capul”. Altă categorie de adolescenţi sunt cei care iau
atitudine fie printr-o atenţionare adusă persoanelor în cauză, fie printr-o încercare de a le câştiga
respectul (Vezi fig. 4).
Fig. 4. Impactul „lipsei de respect” asupra adolescenţilor
19

Printre cele mai semnificative răspunsuri date de respondenţi s-au numărat şi următoarele:
• Ignor persoanele care nu mă respectă.
• Jignită într-o oarecare măsură însă realizez faptul că este pierderea lor.
• Dacă nu este manifestată faţă de mine, prefer să nu mă impli, dar nici nu încurajez
asemenea atitudine.
• Nu prea le dau atenţie, uneori îi atenţionez sau îi critic.
• Am impresia că toţi sunt needucaţi şi de multe ori mă determină şi pe mine să recurg la
anumite gesturi.
• Ca şi când aş fi între oameni needucaţi, lipsiţi de educaţie şi bun simţ, ca între animale.
• Nu mă afectează, îmi arată doar proasta lor creştere.
•Simt că trăiesc într-o societate lipsită de bunele maniere şi fără educaţie (fără cei 7 ani
de acasă).
• Mă simt foarte dezamăgită, nu numai atunci când se manifestă lipsă de respcet faţă de
mine, ci în general. Lipsa de respect nu este din păcate, nimic inedit în ziua de azi în rândul
tinerilor, îndeosebi.
„Nu-i respect pe cei care nu mă respectă” au afirmat 18% dintre adolescenţii intervievaţi.
Spre deosebire de aceştia, 21% au afirmat că obişnuiesc să respecte chiar şi atunci când nu snt
respectaţi. Marea majoritate a adolescenţilor (61%) au afirmat că expresia „nu obişnuiesc să-i
respect pe cei care nu mă respectă” este atât adevărată cât şi falsă, adică sunt cazuri în care
respectă fără să fie respectaţi, dar sunt şi cazuri în care nu respectă atunci când nu sunt respectaţi
(vezi fig. 5).
Fig. 5. „Nu-i respect pe cei care nu mă respectă”
20
„LIPSA DE
RESPECT”
„LIPSA DE
RESPECT”
DISCONFORT PSIHICDISCONFORT PSIHIC
SupărareSupărare
IritațieIritație
EnervareEnervare
OfensăOfensă
DezamăgireDezamăgire
UmilireUmilire
FrustrareFrustrare
IndiferențăIndiferență
Iau atitudineIau atitudine
EtichetareEtichetare

18 21
61
0
10
20
30
40
50
60
70
Adevărat Fals Uneori
adevărat,
alteori fals
Întreba i care este modalitatea prin care se poate obţine respectul celor din jur, adolescenţiiț
au răspuns în procent de 100% că respectul celor din jur se poate câştiga numai prin respect.
Deşi, adolescenţii au răspuns în unanimitate că respectul se poate câştiga doar prin respect,
doar 50% au afirmat că îi respectă întodeauna pe cei din jur, 50% afirmând că uneori îi respectă
pe cei din jur, iar alteori nu îi respectă (vezi fig. 6).
Fig. 6. „De obicei îi respect pe cei din jur”
5050
Întodeauna adevărat
Uneori adevărat,
alteori fals
Adolescenţii consideră că respectul este important pentru buna funcţionare a societăţii,
asigurarea prosperităţii societăţii şi evitarea conflictelor. Respectul este cel care îi ajută pe
oameni să trăiască în armonie, linişte şi pace şi să se integreze social.
Fig. 7. Importanţa respectului în societate
21
Buna
funcționare
Buna
funcționare
Evitarea
conflictelor
Evitarea
conflictelor

Printre cele mai semnificative răspunsuri care au stat la baza concluzilor noastre se
numără:
• Este important pentru a exista înţelelgere şi armonie, lipsa de respect conducând la
evenimente neplăcute.
• Respectul pentru mine este cea mai rapidă cale de a te integra într-o societate.
•Pentru că fără respect, societatea s-ar transforma într-un haos, o junglă în care nimănui
nu-i mai pasă de nimeni şi în care nu ar fi nici o urmă de civilizaţie.
•Respectul este probabil unul dintre cei mai importanţi factori ai societăţii. Fără respect,
nici o activitate socială nu poate fi întreţinută.
Deşi, zilnic asistăm la acţiuni care contravin bunului simţ, normelor morale, deşi avem
tendinţa să credem că adolescenţii zilelor noastre nu mai sunt interesaţi de respect, studiul de faţă
a scos la lumină faptul că respectul ocupă un loc foarte important în viaţa adolescenţilor. Ei
doresc, aşteaptă să fie respectaţi, dar sunt conştienţi de faptul că doar respectând vor fi
respectaţi. E foarte greu să respecţi atunci când nu eşti respectat, dar poate făcând acest lucru
poţi să le „oferi o lecţie ” celor care manifestă lipstă de respect şi să-i determini ca în viitor să
fie mai atenţi la comportamentul lor.
Bibliografie:
1. Bunele maniere în societate - http://www.e-scoala.ro/cultura_civica/maniere.html
2. Citate despre Respect - http://www.rightwords.ro/citate/tema/respect--141
3. Codul bunelor maniere - http://maniere.go.ro/
4. Codul bunelor maniere – de ce trebuie să ne purtăm frumos? -
http://www.descopera.ro/cultura/4884777-codul-bunelor-maniere-de-ce-trebuie-sa-ne-
purtam-frumos
5. Marinescu, Aurelia. Codul bunelor maniere astăzi. Bucureşti: Humanitas, 2002.
Bîrz Lucreţia
PROIECTE EDUCAŢIONALE
UN DAR DIN SUFLET PENTRU SUFLET
22
IMPORTANŢA
RESPECTULUI ÎN
SOCIETATE
IMPORTANŢA
RESPECTULUI ÎN
SOCIETATE
Asigurarea
prosperității
Asigurarea
prosperității
Conviețuire
în armonie,
linişte şi
pace
Conviețuire
în armonie,
linişte şi
pace

Argument:
Moş Crăciun vine o dată pe an şi este al tuturor copiilor. Dorim să aducem în sufletul
copiilor defavorizaţi o rază de lumină şi căldură pentru a ne bucura împreună de magia
sărbătorilor de iarnă.
Perioada de desfăşurare: 5.12.2007-19.12.2007
Grupul ţintă:
- Copiii cu handicap din cadrul Centrului de Servicii Comunitare Arnsberg Alba Iulia;
- Centrul maternal Speranta Alba Iulia;
- Casele de tip familial Sf. Maria si Sf. Elena din Alba Iulia.
Printre obiectivele urmărite s-au numărat: sensibilizarea elevilor faţă de nevoile
celorlalţi; dezvoltarea abilităţii de muncă în echipă; derularea în şcoală a unor campanii de
strângere de fonduri.
Agenda de activităţi a cuprins: răspândirea de afişe şi postere în şcoală pentru a face
cunoscută iniţiativa şi pentru a-i sensibiliza pe colegi; organizarea unei colecte de jucării şi
dulciuri printre elevii şi cadrele didactice din liceu; organizarea unui târg de jucării; pregătirea
cadourilor; împarţirea cadourilor; susţinerea unui program artistic.
Resurse:
• Umane: elevii din clasele: IX A; XA; X B, XII I;
• Financiare: cadourile donate de elevii şi cadrele didactice din liceu; banii proveniţi
din organizarea unui târg de jucării.
Parteneri:
• Conducerea Centrului de Servicii Comunitare Arnsberg Alba Iulia.
• Conducerea Colegiului Naţional „Horea, Cloşca şi Crişan“ Alba Iulia
Echipa proiectului a fost alcătuită din: Draschan Camelia Nicoleta (iniţiator proiect şi
coordonator); Bîrz Lucre ia, Secară Alina (diriginte clasa a X-a A); Ionescu Mihai (diriginteț
clasa a X-a B); Rusu Sofica (diriginte clasa a XII-a I); Palcu Carmen (diriginte clasa IX-a A);
Comşa Mariana.
DRAGOSTE FĂRĂ FRONTIERE
23

Acest proiect s-a derulat în perioada 15.01.2008 – 25.02.2008 şi a constat într-o serie de
activităţi care au avut ca temă „iubirea şi prietenia“, scopul acestuia fiind de a-i atrage pe elevi
spre colecţiile de dragoste ale CDI.
Printre obiectivele urmărite s-au numărat: să faciliteze şi să încurajeze utilizarea resurselor
CDI ; să asigure consolidarea parteneriatului bibliotecar – echipă pedagogică ; să favorizeze
exprimarea şi comunicarea în limba maternă şi în limbi străine; să pună în valoare producţiile
eleviilor ; sensibilizarea elevilor şi dezvoltarea capacităţii interpretative.
În vederea realizării obiectivelor propuse am recurs la următoarele activităţi:
- Identificarea în colecţiile CDI a unor opere de dragoste din literatura romănă, franceză
şi engleză.
- Alegerea unei cărţi în funcţie de preferinţele elevilor din care să selecteze un fragment
în care apare tema iubirii.
- Traducerea fragmentului ales în limba franceză respectiv engleză.
- Crearea unui desen sau căutarea unei imagini care să „coloreze“ citatul selectat.
- Redactarea unui citat de dragoste, a unei poveşti de dragoste sau a unei scrisori către
persoana iubită.
- Prezentarea „capodoperei“ colegilor prin axarea pe motivele care i-au determinat să
aleagă autorul, cartea şi citatul respective.
- Realizarea unei expoziţii cu produsele finale ale elevilor.
- Miniconcert susţinut de elevii claselor X A; X H; X C; IX B coordonaţi şi acompaniaţi
muzical de prof. Păcurar Florin.
Clasele implicate în proiect au fost: X A; X B; XI ABD; XII I; IX E; X D; X G; XI B; XI
E, XI G; IX B; X C; X H; XII F
Din echipa proiectului au făcut parte: Aron Sorina(coord. clasa XI E), Bîrz Lucreţia
(ini iator proiect), Comşa Mariana, Corodeanu Ileana (coord. clasa XII F), Draschan Cameliaț
Nicoleta (coord. clasele: X A, X B), Elvireanu Sonia (coord. clasa XI G), Păcurar Florin (Coord.
clasele: IX B, X A, X C, X H), Paşca Veronica (coord. clasele: XI A, XI B, XI D), Rusu Sofica
(coord. clasa XII I), Suciu Gabriela (coord. clasele: IX E, X D, X G, XI B).
DIN DRAGOSTE PENTRU MAMA
24

Argument:
8 Martie est o dată pe an şi vrem ca fiecare femeie să se simtă în acestă zi „deosebită“. O
floare, o felicitare ar aduce puţină culare în viaţa doamnelor.
Grupul ţintă:
- Doamnele din Centrul pentru persoane Vârsnice din Alba Iulia.
- Doamnele din Centrul „Speranţa“ Alba Iulia.
Obiective:
- sensibilizarea elevilor faţă de nevoile celorlalţi;
- dezvoltarea abilităţii de muncă în echipă;
Agenda de activităţi:
- selectarea unui grup de elevi din liceu, care vor confecţiona felicitări ;
- cumpărarea de flori pentru eveniment;
- pregătirea micilor cadouri;
- susţinerea unui program artistic.
Resurse:
• Umane: elevii de la clasele: IX A; XA; X B, XII I;
• Financiare: fodurile donate de persoanele implicate în proiect.
Echipa proiectului a fost alcătuită din: Bîrz Lucreţia; Draschan Camelia Nicoleta
(iniţiator proiect); Secară Alina (diriginte clasa a X-a A); Ionescu Mihai (diriginte clasa a X-a
B); Rusu Sofica (diriginte clasa a XII-a I); Palcu Carmen (diriginte clasa IX-a A).
8 Martie est o dată pe an şi vrem ca fiecare femeie să
se simtă în acestă zi „deosebită“.
O floare, o felicitare ar aduce
puţină culare
în viaţa doamnelor din
Centrul pentru persoane Vârsnice din Alba Iulia
şi doamnele din
Centrul „Speranţa“ Alba Iulia.
SĂ SPUNEM STOP VIOLENŢEI
25

Motivaţie:
În urma cercetării pe tema violenţei pe care am realizat-o în cadrul Colegiului Naţional
„Horea, Cloşca şi Crişan“ din Alba Iulia am identificat printre soluţiile pe care elevii le propun
pentru ca starea disciplinară din şcoală să se îmbunătăţească următorul: participarea la acţiuni
„non-violenţă“.
Acest proiect este un răspuns la dorinţa elevilor de a se implica în acţiuni de prevenire a
violenţei.
Perioada de desfăşurare : mai-iunie 2008.
Obiective:
- Conştientizarea elevilor şi a comunităţii locale asupra efectelor violenţei;
- Implicarea elevilor în acţiuni de prevenire a violenţei.
Activităţi:
- Realizarea unor dezbateri pe marginea rezultatelor studiului de caz „Violenţa în
şcoală“ realizat în cadrul colegiului HCC.
- Realizarea unei prezentari PawerPoint cu titlul: „Cum ar arăta o lume în care ar exista
numai violenţă“ şi respectiv „Cum ar arăta o lume în care predomină pacea şi toleranţa“.
- Vizionarea de filmuleţe care au ca subiect violenţa şi comentarea lor.
- Realizarea de afişe/pliante cu mesaje non-violenţă.
- Distribuirea de fluturaşi cu mesaje non-violenţă.
- Organizarea unei expoziţii în CDI cu cele mai frumoase afişe.
Clase implicate: X A; X B; XI I.
Echipa proiectului: Bîrz Lucreţia; Draschan Camelia Nicoleta; Moldovan Dumitru.
NU lăsa violenţa să devină o
parte din tine!
Naidin Iulia
Surchea Andreea
Vîlcan Alexandra
Cls. A 10-a A
Atuurile unei vieţi fără violenţă:
• Autocontrol
• Iubire
• Răbdare
• Înţelegere
• Dreptate
• Curaj
• Încredere Naidin Iulia
Surchea Andreea
Vîlcan Alexandra
Cls. A 10-a A
E FRUMOS SĂ PRIMEŞTI DAR E ŞI MAI FRUMOS SĂ DĂRUIEŞTI
26

Se apropie Sărbătorile, o perioadă magică, în care ar trebui să fim mai buni şi mai darnici
cu semenii noştrii.
Veniţi să dăruim o felicitare unor oameni simpli, e un gest mic, dar cu siguranţă va aduce o
rază de lumină în viaţa celor de lângă noi.
Grupul ţintă:
- Persoanele de vârsta a treia din localitatea Alba Iulia;
- Centrul maternal „Speranţa“ din Alba Iulia.
Obiective :
- implicarea elevilor în acţiuni comunitare;
- dezvoltarea spiritului de solidaritate.
Activităţi:
- Răspândirea de afişe şi fluturaşi în şcoală pentru a ne face cunoscută îniţiativa şi pentru a-i
sensibiliza pe elevi;
- Confecţionarea de felicitări;
- Organizarea unei colecte de jucării pentru centrul „Speranţa“;
- Distribuirea de felicitări in zona Cetate în special persoanelor de vârsta a treia;
- Vizită la Centrul „Speranţa“.
Resurse:
- Umane: elevii claselor: IX B, IX F, X C, X D, X G, XI A, XI C, XI F, XI G, XII A, XII B
- Materiale: felicitări, jucării, haine donate de elevi.
Echipa proiectului: Atanasiu Adelina; Bîrz Lucreţia (iniţiator proiect); Bratu Cornelia;
Groza Amelia; Mureşan Laura.
E FRUMOS SǍ PRIMEŞTI
DAR
E ŞI MAI FRUMOS SǍ
DǍRUIEŞTI
Se apropie Sărbătorile, o perioadă Magică, în
care ar trebui să fim mai buni şi mai darnici cu
semenii noştri.
Veniţi să dăruim o felicitare unor oameni simpli,
e un gest mic, dar cu siguranţă va aduce o rază
de lumină
ZILE DE IUBIRE - ZILE DE POEZIE
27

În luna Februarie, CDI îşi propune să pătrundă în „lumea iubirii“ printr-un proiect care are
ca scop valorificarea poeziei de dragoste.
Timp de 10 zile, poezia de dragoste va fi la loc de cinste în CDI, alături de mesaje şi filme
de dragoste.
Durata: 11.02.09 – 25.02.2009
Grupul intăț : elevii claselor IX-XII ai Colegiului Naţional „Horea, Cloşca şi Crişan“ din
Alba Iulia.
Obiective:
- dezvoltarea gustului pentru lectură;
- dezvoltarea spiritului artistic, a creativităţii;
- împlicarea elevilor în acţiuni extraşcolare;
- valorificarea poeziei de dragoste din colecţia CDI.
Activităţi:
- selectarea din colecţia CDI a unor volume de poezii care conţin poezii de dragoste.
- confecţionarea de inimioare, fluturaşi etc., care urmează să fie completate cu versuri,
mesaje de dragoste.
- organizarea unei expoziţii în CDI cu produsele elevilor.
- schimb de mesaje de dragoste între elevi.
- împărţire de fluturaşi cu mesaje, versuri de dragoste printre elevii colegiului.
- vizionarea unor filme romantice: „Twilight“; „Love me if you dare“.
Echipa proiectului:Atanasiu Adelina; Bîrz Lucreţia (iniţiator proiect); Groza Amelia;
Elvireanu Sonia; Rusu Sofica.
LUMINĂ PENTRU SUFLETELE NOASTRE
Argument:
28

Sărbătoarea Paştelui este un prilej de bucurie, de împăcare sufletească, un prilej de reunire
a famililor pentru a se buncura împreună de lumina Învierii.
În aceste zile ar trebui să fim mai buni, mai iertători şi să ne gândim că lângă noi sunt
oameni vârstnici care nu mai au pe nimeni sau care au fost daţi uitării de rudele lor.
De accea ne-am gândit că ar fi frumos să facem o vizită în prag de Sfinte Sărbători
pensionarilor asistaţi la domiciliu de către Organizaţia Caritas pentru a împărţi cu ei magia
Învierii şi a le dărui un strop de lumină, un strop de speranţă. Nu e mult, dar este un pas pentru a
lăsa la o parte indiferenţa şi a-i face pe copii să conştientizeze că, deşi trăim într-o lume plină de
griji, în care fiecare este prins în rutina zilnică, ar trebui să ne facem timp şi pentru cei de lângă
noi.
Grupul ţintă: persoanele vârstnice asistate la domiciliu de către Organizaţia Caritas Filiala
Alba.
Obiectivele urmărite: implicarea elevilor în acţiuni comunitare; dezvoltarea spiritului de
solidaritate.
Agenda de activităţi: mobilizarea elevilor; răspândirea de afişe şi postere în şcoală pentru
a face cunoscută iniţiativa şi pentru a-i sensibiliza pe colegi; confecţionarea de felicitări ;
întâlnire cu reprezentanţii Organizaţiei Caritas Filiala Alba; pregătirea cadourilor; împarţirea
cadourilor.
Resurse:
• Umane: elevii claselor IX F şi X A.
• Financiare: felicitări confecţionate de elevi şi cadouri donate de către echipa proiectului.
Parteneri: Organizaţia Caritas Filiala Alba Iulia.
Echipa proiectului a fost compusă din: Atanasiu Adelina; Bîrz Lucreţia; Groza Amelia;
Palcu Carmen; Păcurar Florin; Rusu Sofica.
COLEGIUL NAŢIONAL „HOREA, CLOŞCA ŞI CRIŞAN“ ALBA IULIA
DE SFINTELE
SĂRBĂTORI
HAIDEŢI SĂ LĂSĂM
INDIFERENŢA LA O
PARTE, SĂ IERTĂM
ŞI SĂ NE IERTĂM,
SĂ NE REUNIM ÎN
BUCURIE ŞI
SPERANŢĂ
PENTRU A NE
ÎNGĂDUI SĂ VISĂM
CU SUFLETELE
ÎMPĂCATE
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE PAŞTE
„A păstra obiceiul din părinţi şi strămoşi şi a nu pierde nimic din ce-ai moştenit, ca să laşi
întreaga ta avere sufletească nepoţilor, asta o face tradiţia“. (George Coşbuc)
29

Tradiţiile noastre vin de demult şi-şi cer dreptul de a fi, dacă nu îmbogăţite, măcar preluat
şi transmise geeneraţiilor următoare.
Prin acest proiect, prin activităţile pe care le-am propus în cadrul lui, elevii vor fi aduşi mai
aproape de tradiţiile şi obiceiurile specifice Sărbătorii Paştelui. Ei vor învăţa să aprecieze şi să
respecte valoarea acestora.
Durata: 25.03.2009 - 25.04.2009
Clase implicate: IX F, X A, X D
Scopul: redescoperirea şi promovarea tradiţiilor şi obiceiurilor specifice Sărbătorii
Paştelui.
Obiective:
- Antrenarea elevilor în activităţi de cercetare documentară;
- Identificarea obiceiurilor specifice Sărbătorii Paştelui;
- Explicarea semnificaţiei obiceiurilor şi tradiţiilor identificate;
- Prezentarea obiceiurilor de Paşte identificate;
- Sensibilizarea elevilor faţă de muzica religioasă specifică sărbătorii Paştelui.
Activităţi:
- Întocmirea unei tematici pe marginea căreia elevii se vor documenta utilizând internetul
şi documentele din CDI.
- Întocmirea unei fişe de lucru pentru elevi: aceştia vor trebui să răspundă la câteva
întrebări legate de modul în care se sărbătoreşte Paştele în familile lor.
- Întâlniri de lucru.
- Organizarea unei expoziţii cu lucrările elevilor.
- Realizarea unei prezentări PowerPoint pe marginea fişelor de lucru întocmite de elevi
- Realizarea unui dosar cu reţete culinare culese de elevi.
- Realizarea unui album cu fotografi care surprind modul în care este sărbătorit Paştele la
români.
- Organizarea unor audiţii de cântece religioase specifice sărbătorii Paştelui.
Echipa proiectului a fost compusă din: Atanasiu Adelina; Bîrz Lucreţia (iniţiator
proiect); Groza Almelia; Palcu Carmen; Păcurar Florin; Rusu Sofica.
COLEGIUL NAŢIONAL „HOREA, CLOŞCA ŞI CRIŞAN“ ALBA IULIA
CDI
„A păstra obiceiul din părinţi şi
strămoşişi a nu pierde nimic din
ce-aimoştenit,ca să laşi
întreagata avere sufletească
nepoţilor,astao facetradiţia“
(GeorgeCoşbuc)
Tradiţiile noastre vin de
demult şi-şi cer dreptul
de a fi, dacă nu
îmbogăţite, măcar
preluat şi transmise
geeneraţiilor următoare
DURATA: 25.03.2009 – 25.04.2009
EMINESCU LA CEAS ANIVERSAR
Proiect dedicate împlinirii a 159 de ani de la naşterea poetului Mihai Eminescu.
Durata: 10.01.2009 – 30.01.2009
30

Publicul ţintă: - elevii claselor IX – XI ai Colegiului Naţional „Horea, Coloşca şi Crişan“
Alba Iulia.
- elevii claselor V-VIII ai Şcolii cu clasele I – VIII Petreşti.
Parteneri:
- Şcoala cu clasele I-VIII Petreşti – reprezentată de prof Aron Sorina şi bibliotecar
Honceru Gabriela.
Obiective:
- Dezvoltarea gustului pentru lectură.
- Descoperirea şi valorificarea potenţialului individual al elevilor.
- Stimularea gândirii autonome, critice şi reflexive.
- Stimularea creativităţii elevilor.
Activită i:ț
Proiectul a cuprins activităţi diverse organizate pe ateliere:
 Atelier de recitare:
- Selectarea poeziilor care vor fi recitate.
- Audiţia unor poezii recitate de mari artişti români în limba română, franceză, engleză.
 Atelier de creaţie:
- Selectarea poeziilor care vor fi prelucrate de către elevi.
- Crearea unui desen care să transmită grafic mesajul poetic al unei poezii de Eminescu sau
realizarea unei prezentări PowerPoint (minim 3 slide-uri), cu imagini care descriu grafic
o anumită poezie.
- Traducerea poeziilor în limbiile engleză şi franceză.
- Realizarea unei cărţi electronice cu poeziile prelucrate de elevii.
- Realizarea unei expoziţii cu produsele elevilor.
- Acordarea de diplome celor mai bune 5 creaţii ale elevilor.
Resurse umane:
• Promotor: Lucreţia Bîrz
• Cadre didactice: Atanasiu Adelina; Elvireanu Sonia; Gligor Liliana; Goţia Ioana;
Groza Amelia; Lodoabă Liviu; Ladsous Romaric; Muntean Aida; Rusu Sofica; Suciu Gabriela;
Zisu Mihaela; Mariana Comşa.
Resurse materiale: volume de poezii ale lui Eminescu; CD cu documente audio şi vidio
din opera lui Mihai Eminescu; calculatoare; multifuncţională; consumabile; videoproiector.
Modalităţi de evaluare:
- acordarea de diplome celor mai talentaţi elevi.
Produsul final:
- expoziţie cu creaţiile elevilor;
- organizarea creaţiilor elevilor sub forma unei cărţi electronice.
ATELIERUL LUI MOŞ CRĂCIUN
Perioada de desfăşurare: 10.12.2009-18.12.2009
Grupul ţintă: elevii colegiului
31

Obiective:
- implicarea elevilor în acţiuni caritabile;
- dezvoltarea spiritului de solidaritate.
Agenda de activităţi:
- mobilizarea elevilor;
- răspândirea de afişe în şcoală pentru a ne face cunoscută iniţiativa şi pentru a-i
sensibiliza pe colegi;
- confecţionarea de felicitări ;
- organizarea unei expozitii cu vânzare.
Banii obţinuţi în urma vânzării felicitărilor au fost folosiţi pentru:
• Susţinerea financiară a unei studente care avea nevoie de sprijin financiar, deoarece
obţinuse o bursă în Cehia.
• A ajuta un băiat de 8 ani, bolnav de leucemie, din Aiud.
Iniţiator proiect: Atanasiu Adelina
Proiectul a fost realizat în parteneriat cu D.G.A.S.P.C. Alba, care a prezentat cazurile
sociale.
În perioada 10.12.09 –
18.12.09 vă invităm să
participaţi la atelierul
lui Moş Crăciun
Produsele atelierului
vor fi vândute în
scopuri umanitare
Informaţii suplimentare se pot obţine la CDI sau la Cabinetul de Consiliere
ELEVII DESCOPERĂ CARTEA
Durata: 22.09. 2009 – 1. 10. 2009
32

Grupul ţintă: elevii clasei a-IX-a F
Obiective:
- Iniţierea şi formarea elevilor în cercetarea documentară;
- Reducerea distanţei culturale şi psihologice dintre elev şi carte;
- Identificarea tehnicilor specifice de lucru cu documentele monografice;
- Stimularea lecturii.
Activităţi:
- Prezentarea Centrului de Documentare şi Informare;
- Elevii vor alege preferenţial o carte pe care o vor clasifica;
- Elevii vor prezenta elementele de identificare ale cărţii alese;
- Se prezintă elevilor modul de întocmire a unei bibliografii;
- Fiecare elev va selecta un citat din cartea aleasă şi va justifica alegerea făcută;
- Prezentarea în faţa clasei a cărţii, cu precizarea domeniului căruia îi aparţine aceasta;
- Completarea unor fişe de lucru.
Echipa proiectului: Bîrz Lucreţia; Elvireanu Sonia.
CĂLĂTORIE ÎN LUMEA CĂRŢII
33

Argument:
Cartea este în viaţa noastră un element central al creării unui psihic sănătos, a unei culturi
generale, este uneori ceva mai mult decât un profesor deoarece cu ajutorul ei putem să
descoperim lucruri noi. Ea ne face să fim mai buni, ne ajută să trecem mai uşor peste încercările
vieţii, într-un cuvânt ne întăreşte.
Acest proiect se vrea a fi o încercare de a scoate din umbră universul cărţii, de a-l lustrui şi
de a-l pune în valoare. Pentru ca elevii să ajungă să iubească cartea mai întâi ar trebui ca ei să fie
aduşi în contact cu ea şi cu universul ei, biblioteca. Şi poate astfel vor ajunge, dacă nu asemenea
lui Jorges Luis Borges, să-şi imagineze Paradisul sub forma unei biblioteci, cel puţin să devină
interesaţi de acest univers fascinant.
Durata: 1.10.2009 – 31.10.2009
Grupul ţintă: elevii claselor IX F, X A, X C, X F, XI A.
Parteneri :
• Colegiul Naţional „Mihai Viteazul“ Ploieşti.
• Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Mitropolit Simion Ştefan“ Alba Iulia.
• Şcoala cu clasele I-VIII Petreşti.
Obiective: stimularea talentului artistic şi a imaginaţiei creatoare; promovarea creaţiilor
elevilor; îmbogăţirea orizontului cultural al elevilor.
Activităţi:
- Selectarea de citate, maxime, cugetări celebre.
- Realizarea unor semne de carte plecând de la modul în care văd adolescenţii „lumea
cărţii”. Semnul de carte va prezenta pe verso citatul, maxima selectată (semnul de carte
se poate realiza în format electronic după care se va lista sau poate fi pur si simplu
desenat pe hârtie).
- Elaborarea de eseuri pe tema „Rolul cărţii în viaţa mea“.
- Organizarea unei expoziţii în CDI cu produsele elevilor.
- Fiecare şcoală va acorda diplome celor mai bune creaţii.
- Fotografierea expoziţiei şi a celor mai reprezentative momente din cadrul proiectului.
Acestea se vor trimite partenerilor pentru ca aceştia să-şi poată întocmi un album foto
digital pentru activitatea desfăşurată.
- Trimiterea în format electronic a creaţilor elevilor către şcoala organizatoare.
Echipa proiectului: Atanasiu Adelina; Bîrz Lucreţia (coordonator proiect); Elvireanu Sonia;
Palcu Carmen; Rusu Sofica.
CINE CITEŞTE ŞTIE
34

„Cine citeşte ştie“ – este un concurs care presupune participarea a două clase. Se va
începe cu selectarea unor cărţi din colecţia CDI, se alege un citat reprezentativ. Se va stabili o
listă cu cărţile din care au fost selectate citatele. Citatele selectate de o clasă vor fi utlizate pentru
testarea elevilor din cealaltă clasă şi invers. În cadrul fiecărei clase se vor stabili 4 grupe, care
vor încerca să identifice cartea din care a fost extras citatul. Pentru fiecare citat selectat vor fi
stabilite 3 variante posibile din care doar una este corectă. Câştigă grupa care a acumulat cel mai
mare număr de puncte.
Clase implicate: X F, XI A
Durata: 15.10.09 – 31.10.09
Obiective:
- Stimularea lecturii în rândul elevilor;
- Utlizarea resurselor de carte ale CDI;
- Îmbogăţirea orizontului cultural şi spiritual al elevilor;
- Încurajarea competiţiilor cu caracter educativ.
Activităţi:
- Selectarea cărţilor care vor fi consultate.
- Elevii vor selecta un citat reprezentativ din cartea aleasă.
- Întocmirea grile pentru concurs.
- Stabilirea grupelor de concurs.
- Confruntarea echipelor.
- Stabilirea clasamentului.
- Premierea câştigătorilor.
Echipa proiectului: Bîrz Lucreţia (iniţiator proiect); Palcu Carmen; Rusu Sofica.
DESCOPERIREA UNUI SCRIITOR
Acţiunea: Întâlnirea cu scriitorul Cornel Nistea
35

Data: 12.01.2001
Clase implicate: IX D, IX F, IX G, X B, X E, XI B, XI F, XIIA, XII G
Obiective:
- Valorificarea şi promovarea autorilor locali.
- Stimularea interseului pentru lectură.
Activităţi:
- Prezentarea autorului Cornel Nistea.
- Prezentarea romanului „Ritualul Bestiei“.
- Dialogul cititorilor cu scriitorul.
- Interviu cu scriitorul.
- Dezbatere pe marginea romanului „Ritualul Bestiei“.
Organizatori: Elvireanu Sonia; Cerbu Mioara; CDI – Bîrz Lucreţia
Colaboratori: Catedra de limba şi literatura română: Busuioc Carmen; Lodoabă Liviu;
Pilţu Lucia; Pleşa Delia; Secară Alina; Catedra de limbi moderne: Andronescu Rodica; Bădău
Georgeta; Crişan Alina; Paşca Veronica; Rusu Sofica; Suciu Gabriela.
ORGANIZATORI:
o Elvireanu Sonia
o Cerbu Mioara
o CDI – Bîrz Lucreţia
COLABORATORI:
o Catedra de limba iș
literatura română
o Catedra de limbi
moderne
POVESTEA DIN POVESTE
Durata: ianuarie 2010 – februarie 2010
Grupul ţină: elevii claselor: IX A, X F, XI A.
36

Parteneri :
Obiective urmărite: sensibilizarea elevilor în favoarea lecturii; stimularea creativităţii
artistice a elevilor; utlizarea resurselor de carte ale bibliotecii; încurajarea liberei exprimări.
Activităţi : împreună cu elevii se selectează o poveste din fondul CDI; plecând de la
povestea selectată, elevii vor trebui să modifice povestea astfel încât aceasta să devină propria lor
poveste; elevii vor realiza afişe plecând de la o poveste; fiecare elev va prezenta povestea în
cadrul unui concurs de lectură; se va premia cea mai bună poveste şi cel mai bun afiş; se vor
acorda diplome tuturor participanţilor; se va întocmi un dosar cu poveştile elevilor; se va
organiza o expoziţie cu afişele levilor; partenerii vor face schimb de produse; se vor fotografia
cele mai semnificative momente din cadrul proiectului, care se vor transmite on-line partenerilor;
produsele elevilor vor fi postate pe blogul CDI-ului.
Echipa proiectului: Atanasiu Adelina; Bîrz Lucreţia (iniţiator proiect); Busuioc Carmen;
Palcu Carmen; Pleşa Delia; Rusu Sofica; Secară Alina.
Plecând de la o poveste vă invităm
să creaţi propria voastră poveste.
sau să prezentaţi grafic o poveste.
Povestea va fi prezentată
în cadrul unui concurs.
Se va premia cea mai reuşită
poveste şi cea mai bună
prezentare grafică a unei poveşti.
Se vor acorda
diplome de participare tuturor
participanţilor.
Poveştile trebuie prezentate în
format electronic
CDI
VĂ INVITĂ LA
POVESTEA DIN
POVESTE
Perioada de desfăşurare:
10.02.2010 – 28. 02. 2010
by Lucretia Birz
ÎN LUMEA LUI CREANGĂ
Durata: 1.03.2010 – 31.03.2010
Grupul ţintă: elevii claselor IX A, IX E, X F
37

Parteneri :
Obiective:
- Stimularea lecturii în rândul elevilor.
- Promovarea dialogului şi a comunicării în rândul elevilor.
- Îmbogăţirea orizontului cultural şi spiritual al elevilor.
- Stimularea şi valorificarea interesului elevilor faţă de opera lui Ion Creangă.
Activităţi:
- Identificarea în colecţiile CDI a operei lui Ion Creangă.
- Organizarea concursului „Cel mai bun povestitor“.
- Organizarea concursului de creaţie „Din amintirile copilăriei mele“ ( plecând de la
amintirile lui Creangă, elevii vor prezenta cele mai frumoase amintiri ale copilăriei lor).
- Acordarea de diplome celor mai buni povestitori şi celor mai reuşite creaţii ale elevilor.
- Fotografierea celor mai reprezentative momente din cadrul proiectului.
- Partenerii vor face schimb de produse şi fotografii.
- Organizarea unei expoziţii în CDI cu produsele elevilor.
- Realizarea unui portofoliu cu produsele elevilor.
- Publicarea produselor elevilor pe blogul CDI.
Echipa proiectului: Bîrz Lucreţia (iniţiator proiect); Busuioc Carmen; Pleşa Delia; Rusu
Sofica.
CDI organizeaza
Concursurile:
„Celmaibunpovestitor“
„Dinamintirilecopilăriei
mele“ ( plecând de la amintirile
lui Creangă, aveţi ocazia să
prezentaţi cele mai frumoase
amintiri ale copilăriei voastre).
Seva premiacel mai bun povestitor
şi
C eamai bună „A mintiredin
copilărie“.
Perioada de desfăşurare:
1.03.2010 – 31.03.2010
Produsele trebuie prezentate
în format electronic
CDI
VĂ INVITĂ
„ÎN LUMEA LUI
CREANGĂ“
by Lucreţia Bîrz
LA LECTURE- MA PASSION
Perioda de desfăşurare a proiectului : decembrie 2009- iunie 2010, în zilele de luni, ora
14-15, în sala multimedia de la CDI.
Beneficiari ( grup ţintă) : 21 elevi (clasa a X-a )
38

Descrierea proiectului :
Proiectul vizează dezvoltarea la elevi a capacităţii de cercetare şi cunoaştere, cultivarea
interesului pentru lectură.
1. Cultivarea în rândul elevilor a plăcerii de a citi şi conştientizarea de către aceştia a
importanţei pe care o are lectura în construirea şi desăvârşire personalităţii lor.
2. Realizarea unui blog al clasei, pe care elevii să posteze documente în limba franceză,
documente conţin nd informaţii despre cărţi, autori, grafică de carte, citate despre cărţi şiȃ
literatură.
3. Iniţierea în cercetarea documentară, accesarea unor resurse în limba franceză va dezvolta
interesul elevilor pentru studiul disciplinei şi va ameliora capacitatea de receptare/producere a
mesajelor scrise/orale.
4. Pe l ngă cultivarea lecturii de plăcere, proiectul vizează fȃ ormarea unor criterii proprii prin
care elevul să distingă singur ce şi când să citească. El are posibilitatea să aleagă cartea prin
acces liber la raft, să propună o carte unui coleg, să accepte o propunere de lectură, să descopere
un scriitor.
5. Proiectul vizează dezvolatrea aptitudinii de relaţionare a elevilor cu ei înşişi şi cu alţi
cititori din spaţiul virtual, dezvoltarea parteneriatului documentarist-elevi;
6. Însuşirea unor instrumente de analiză şi valorizarea a operelor literare;
7. Încurajarea aptitudinilor de creaţie literară ale elevilor talentaţi, punerea în valoare a
acestui talent prin publicarea pe blog a produselor elevilor (eseuri, impresii de lectură, comentarii
literare, rezumate, biografii);
8. Familiarizarea elevilor cu banda desenată în limba franceză şi cu autorii ei, belgieni şi
francezi, prin vizionarea unor filme/DVD existente în CDI-ul colegiului;
9. Stabilirea relaţiilor de prietenie între elevi, prin derularea unui proiect de clasă, comun,
colectiv.
Obiective:
- Cultivarea interesului elevilor pentru lectură.
- Iniţierea elevilor în cercetarea documentară.
- Dezvoltarea abilităţilor de relaţionare la elevi.
- Dezvoltarea competenţelor informatice ale elevilor.
- Încurajarea iniţiativei elevilor.
- Familiarizarea elevilor cu documentele în limba franceză existente în CDI.
- Stimularea creativităţii artistice a elevilor.
- Îmbunătătirea competenţelor de limba franceză ale elevilor.
- Familiarizarea elevilor cu mediul cultural.
Activită i:ț
1. Interpretarea operei literare studiate (recitări, dramatizări, citirea cu intonaţie a unor
fragmente din opera literară aleasă);
2. Relatarea conţinutului textelor citite în limba rom nă şi franceză;ȃ
3. Întocmirea de portofolii, « Mon portfolio » ;
4. Dezvoltarea spiritului de competivitate;
5. Vizionare de filme/interviuri cu autorii benzii desenate;
6. Vizitarea casei memoriale „Lucian Blaga” din Lancrăm;
7. Participare la T rgul de carte „Alba- Transilvania”;ȃ
8. Postarea pe blog a materialelor realizate, votarea genului de carte preferat;
Resurse umane: profesor coordonator; documentarist; elevi.
Resurse materiale: volume de opere literare, calculator, videoproiector, copiator, aparat
foto, materiale video etc.
Rezultate a teptate:ș
39

- Sporirea interesului elevilor pentru lectură;
- Ameliorarea lecturii, a pronunţiei în limba franceză, dezvoltarea vocabularului, a
competenţei de a relata/ a povesti în limba franceză;
- Familiarizarea elevilor cu mediul cultural (prin vizitarea Centrului Cultural “Lucian Blaga”
din Lancrăm şi participare în calitate de spectatori la Festivalul “Lucian Blaga”, festival care va
avea loc în oraşul Sebeş în luna mai);
- Formarea elevilor ca cititori pe tot parcursul vieţii;
- Stabilirea unor relaţii de prietenie şi colaborare între elevi, sudarea grupului numit clasă.
Diseminarea informa iei:ț
- Crearea unui blog al proiectului pe platforma www.blogger.com, blog care poate fi accesat
la adresa: http://monpassionlalecture.blogspot.com;
- Prezentarea activităţilor pe site-ul şcolii;
- Realizarea unei expoziţii cu materialele elevilor : desene, colaje, picturi etc.
- Prezentarea blogului, ca produs al activităţii elevilor, cu ocazia Zilelor Francofoniei, în luna
martie, 2010.
Echipa proiectului:
Coordonatori proiect : prof. Rusu Sofica, limba franceză.
Documentarist: Bîrz Lucreţia
Elevii clasei a X- a F
Parteneri:
- Centrul de Informare şi Documentare al Colegiului Naţional “Horea, Cloşca şi Crişan”
Rusu Sofica
O INIMĂ DE PAŞTE
Perioada de desfă urareș : 29.03.2010 - 31.03.2010
Clase implicate: X A, X C
40

Obiective:
- Implicarea elevilor în acţiuni comunitare;
- Dezvoltarea spiritului de solidaritate.
Agenda de activită i:ț
- răspândirea de afi e pentru a ne face cunoscută ini iativa;ș ț
- vopsirea de ouă după tradi iile pascale;ț
- organizarea unei expozi ii cu vânzare;ț
- dona ii către familii aflate în dificultate.ț
Echipa proiectului: Atanasiu Adelina (ini iator proiect); Bîrz Lucre ia; Busuioc Carmen;ț ț
Câmpean Viorel; Secară Alina.
RESPECTĂ-MĂ CA SĂ TE RESPECT
Argument:
Trăind într-o societate în care lipsa de respect a luat locul respectului, conştientizarea
deformării morale ar trebui să devină o prioritate pentru fiecare individ. Cu siguranţă, zilnic
asistăm la acţiuni care contravin bunului simţ, normelor morale. Deşi deranjaţi de lipsa de
41

respect din jur, oamenii uită la rândul lor să respecte cauzând astfel un joc de domino vicios al
iniţierii lipsei de respect. Ce atitudine luăm ? Intram în acest cerc vicios al oamenilor lipsiţi de
respect, întrebându-ne ce am putea face, asistând pasiv dar niciodată implicându-ne.
Durata: 1.05.2010 – 11.06.2010
Grupul ţintă: elevii din cele 4 şcoli partenere.
Parteneri :
Scopul proiectului: scopul acestui proiect este de a sensibiliza elevii cu privire la
importanţa respectului în interacţiunea socială.
Obiective urmărite: dezvoltarea abilităţilor de relaţionare la elevi; dezvoltarea
competenţelor informatice ale elevilor; încurajarea iniţiativei elevilor; stimularea creativităţii
artistice a elevilor.
Activităţi:
- confecţionarea şi răspândirea de fluturaşi/afişe pentru a ne face cunoscută iniţiativa.
- demararea unei cercetări pe tema „importanţei acordate de elevi respectului“.
- lansarea unui concurs de desene şi eseuri pe tema respectului.
- acordarea de diplome participanţilor la concursuri.
- organizarea unei expoziţii cu desenele participante.
- publicarea rezultatelor cercetării pe blogul CDI-ului.
- fotografierea celor mai reprezentative momente din cadrul proiectului.
- partenerii proiectului vor face schimb de produse şi fotografii.
Echipa proiectului: Atanasiu Adelina; Bîrz Lucreţia (iniţiator proiect); Mureşan Laura;
Rusu Sofica.
Trăind într-o societate în
care lipsa de respect a luat
locul respectului,
conştientizarea deformării
morale ar trebui să devină o
prioritate pentru fiecare
individ. Cu siguranţă, zilnic
asistăm la acţiuni care
contravin bunului simţ,
normelor morale. Deşi
deranjaţi de lipsa de respect
din jur, oamenii uită la rândul
lor să respecte cauzând
astfel un joc de domino
vicios al iniţierii lipsei de
respect. Ce atitudine luăm ?
Intram în acest cerc vicios al
oamenilor lipsiţi de respect,
întrebându-ne ce am putea
face, asistând pasiv dar
niciodată implicându-ne.
CDI VĂ INVITĂ
SĂ PARTICIPAŢI
LA PROIECTUL
„RESPECTĂ-MĂ CA SĂ TE RESPECT“
CUM NE PUTEM IMPLICA ?
o Realizarea unui afiş/desen, pliant pe tema
respectului.
o Realizarea unui eseu pe tema respectului
o Completarea unui chestionar pe tema
„importanţei acordate de elevi respectului“.
Ce primim pentru munca noastră?
o Diplome
o Promovarea produselor prin organizarea de
expoziţii.
o Satisfacţia de a fi implicaţi într-un proiect.
Perioada de desfăşurare: 10.05.2010 – 11.06.2010
„ROADELE“ PROIECTELOR
Mihai Eminescu „Somnoroase păsărele“
Prezentată de Ha egan Oana, clasa X Eț
42

DROWSY BIRDS
Drowsy birds at even gliding,
Round about their nests alight,
In among the branches hiding…
Dear, good night!
SOMNOROASE PĂSĂRELE
Somnoroase păsărele
Pe la cuiburi se adună,
Se ascund în rămurele -
Noapte bună!
Silence through the forest creeping,
Lullaby the river sighs;
In the garden flowers sleeping…
Shut your eyes!
Doar izvoarele suspină,
Pe când codrul negru tace;
Dorm şi florile-n grădină -
Dormi în pace!
Trece lebădă pe ape
Între trestii să se culce -
Fie-ţi îngerii aproape,
Somnul dulce!
Glides the swan among the rushes
To its rest where moonlight gleams,
And the angels’ whisper hushes…
Peaceful dreams!
Peste-a nopţii feerie
Se ridică mândra lună,
Totu-i vis şi armonie -
Noapte bună!
O’er the sky star without number,
On the earth a silver light, ;
All is harmony and slumber…
Dear, good night!
English version by
Corneliu M. Popescu HaŢegan Oana
MIHAI EMINESCU - „TRECUT-AU ANII...“
Prezentată de Vîrdea Elena, clasa XI C
43

YEARS HAVE
TRAILED PAST...
Trecut-au anii…
Mihai Eminescu
Years have trailed past like
clouds over a country,
And they'll never return, for
they're gone forever,
And I no longer enjoy such
light endeavour
As the magic of folk songs or
the land of faery
Trecut-au anii ca nori lungi pe şesuri
Şi niciodată n-or să vie iară,
Căci nu mă-ncântă azi cum mă mişcară
Poveşti şi doine, ghicitori, eresuri,
Which as a child filled me with wonder,
Not quite understood yet
meaning so much to me,
And now these shadows
try to recapture me
In this hour of mystery,
this twilight hour.
Ce fruntea-mi de copil o-nseninară,
Abia-nţelese, pline de-nţelesuri -
Cu-a tale umbre azi în van mă-mpesuri,
O, ceas al tainei, asfinţit de sară.
These trembling fingers
touch the strings in vain
To find the right notes from the
fading memory
Of youth, so that my soul can
vibrate again.
Să smulg un sunet din trecutul vieţii,
Să fac, o, suflet, ca din nou să tremuri
Cu mâna mea în van pe liră lunec;
Everything's disappeared from the
horizon of that
distant plain
And you can no longer
hear the voice of
past harmony.
Behind me time gathers . . .
and I darken!
Pierdut e totu-n zarea tinereţii
Şi mută-i gura dulce-a altor vremuri,
Iar timpul creşte-n urma mea...
mă-ntunec!
Mihai Eminescu
Prezentat de: Barboş Andreea, Băla Ioana, Cârcei Raluca, clasa XI F
44

About
Spring…
“So like the sweet, white cherry blossom,
So tender and so fresh thou art,
And on my life’s way like an angel
Appearing thou dost light impart.”
(So Fresh Thou Art…)
“Le soir sur la colline au triste écho du cor;
Remontent les troupeaux, les astres brillent
fort,
Les sources dans les puits se lamentent en
bas;
Mon amour, tu m’attends sous un grand
acacia.”
(Le Soir Sur La Colline)
“Arise again, beloved, out of the waves
of time
With your long golden tresses and
marble arms sublime;
Your face that now transparent and
pale as wax is pale
Is shaded by the shadow of sorrow’s
clinging veil!”
(The waves of time)
“Days go past and days come still
All is old and all is new,
What is well and what is ill,
You imagine and construe;
Do not hope and do not fear,
Waves that leap like waves must fall;
Should they praise or should they jeer,
Look but coldly on it all.”
(Gloss)
„LEGENDARY QUEEN“- Mihai Eminescu
Prezentată de Popa Ştefania, clasa XI C
45

Sparkling haze, across the heavens
Rising slow the sliver moon,
She has gathered from the water
And upon the pastures strewn.
By Mihai Eminescu
In the valley many flowers
On the cobwebs jewels strung,
Countless gems, of countless colours,
On the cloak of evening hung.
Came at night a little
maiden
Silently the reeds among,
And a rose of flaming
scarlet
On the water surface flung.
O'er the lake the clouds in passing
Cast a soft transparent shade,
Which the ripples rolling boulders
With their radiance invade
Flung a rose of flaming scarlet
That the water's mirror blurred...
Scarlet roses are enchanted
By the saint Friday's word.
For her own sweet image gazing,
Marvelled how the ripples stirred...
Aye, that lake is long enchanted
By the saint Wednesday’s word.
Long she gazes. Hair soft
golden,
O'er her face the moon's
pale light,
While within her eyes of
violet
All times fairy-tales unite.
Popa Stefania
Cls. a XI-a C
English version by Corneliu M. Popescu
AFI E REALIZATE DE ELEVI ÎN CADRUL PRORIECTULUIȘ
„SĂ SPUNEM STOP VIOLEN EI“Ț
46

Cei violenţi sunt şi ei încercaţi de teamă ○ Se tem de anonimat,
○ se tem că fac parte din lumea cea mai de jos a societăţii în care trăiesc,
○ se tem că pot
fi înlăturaţi de
alţii ca ei
Boian Diana – X A
De retinut:
1. Nu luăm cu noi decât
binele pe care l-am făcut.
2. Adevărul te ajută să-ţi
recapeţi sănătatea.
3. Nu te grăbi să arăţi cine
eşti, ceilalţi vor vedea
singuri.
4. Dacă vrei să fii fericit o
clipă, răzbună-te... dacă
vrei să fii fericit o viaţă,
iartă!
5. Cel care este însoţit de
gânduri nobile nu este
niciodată singur.
Rus Maria Mirabela
Cucui Alina X A
Cartea
Mircea Marius,clasa IX F
Din cele mai vechi timpuri oamenii au simţit nevoia să-şi transmită cunoştinţele, emoţiile,
tradiţiile altfel decât prin viu grai. Căutau ceva durabil, să lase o mărturie a existenţei lor şi astfel
au inventat literele, hârtia şi apoi cartea.
47

Dar ce este cartea? Nu cred că există o formulă care să o definească.
Un obiect mic care dezvăluie întreg universul, în care ne regăsim fiecare; o insulă a
comorilor, vânată de piraţii însetaţi de cunoaştere, izvor ce curge spre infinit din care se adapă
sufletul însetat de mai multă ştiinţă. Emoţiile pe care le trăim atunci când învăţăm primele litere,
până la primul roman citit; treptele de învăţământ pe care le parcurgem, cred că toate acestea
înseamnă carte.
Şi totuşi ce este cartea...?
Rolul cărţii
Avram Georgiana, clasa IX F
Cartea este uşa care deschide mintea spre noi orizonturi, cunoscute şi necunoscute.
Ea are un rol special în viaţa noastră, fără ea vocabularul nostru ar fi limitat şi imaginaţia
redusă. Cu ajutorul cărţii, bunicii şi străbunicii noştri au descoperit în copilărie o lume minunată,
o lume a basmelor, o lume pe care copiii în ziua de azi o petrec în faţa tetevizorului. Copiii de azi
sunt şocaţi, suferă de diferite boli mintale şi au un vocabular inagreabil.
Cu ajutorul cărţilor noi hrănim copilăria, o ajutăm să-şi deschidă aripile şi să se înalţe, la
fel ca un pui de pasăre, apoi ea singură îşi croieşte drumul în viaţă, deschizându-şi aripile în faţa
cunoaşterii.
Fără cărţi am ajunge o ţară lipsită de cultură, de imaginaţie, conectaţi non-stop la internet şi
televizor. Cartea te face să trăieşti sentimente speciale, o poţi atinge, o poţi mirosi şi simţi, îţi
dezvoltă imaginaţia, fiind capabil să-ţi creezi propria poveste de aventură, de dragoste etc. Când
citeşti, imaginaţia şi memoria lucrează, creându-ţi propria ideea despre ceea ce citeşti, pe când
uitându-te la televizor, imaginaţia şi memoria stampează, rămâi prins, conectat fără a putea să
realizezi ce se petrece în jurul tău şi că acest lucru îţi face rău distrugându-ţi neuronii.
Având în vedere cele spuse mai sus, cartea a fot, rămâne şi va fi baza culturii omenirii.
Cartea, universul gândurilor
Crăciun Oana, clasa X C
În ziua de astăzi, cartea nu mai este apreciată la adevărata ei valoare. Puţini sunt cei care
descoperă acest tărâm, această altă realitate, cei ce se îndrăgostesc şi nu o pot trăda, cei ce
descoperă acest izvor plin de înţelepciune.
Cartea este în viaţa noastră unul dintre cele mai importante elemente, în vederea formării
personalităţii unui om sub inflenţa experienţei indirecte şi al unui psihic sănătos.
Ca să citeşti trebuie să ai pasiune, ca toate celelalte mistere: curiozitate, dorinţa de a
descoperi noi orizonturi. Mereu îmi stârnesc curiozitate cărţile vechi, pline de praf şi cu pagini
gălbui pătate de paşii secolelor.
Stau şi mă gândesc că a trebuit să trec peste câteva etape pentru a mă bucura de prima
poveste. Nu aveam decât şapte ani când am descoperit prima carte. Eram în clasa a I-a, am păşit
încet şi sfioasă pragul clasei, mă uitam la băncile frumoase aliniate şi la pereţii albi care imediat
au speriat copilul neştiutor care eram. La îndemnul blând al dascălului am deschis Abecedarul,
m-am speriat îngrozitor nu mai văzusem aşa ceva înainte, liniuţe peste punctuleţe, punctuleţe
peste liniuţe, eram speriată de faptul că nu am să reuşesc să le învăţ. În ochii mei fremătători
două boabe de rouă au înflorit într-o clipă, erau lacrimi de şcolar neştiutor.
48

Cu dorinţa de a învăţa am pus capăt fricii şi cu încredere în forţele mele proprii mi-am
deschis sufletul, petală de crin, spre tărâmul de lumină al cunoaşterii.
Poate că primii paşi au fost împiedicaţi, poate şovăitori, dar cu dorinţa de a deveni mâine,
mai bună decât azi, am ridicat fruntea sus şi am continuat. Când am învăţat literele alfabetului,
jocul lor de furnici negre pe file albe mi-au adus bucuria primei poveşti.
Bucuria zilelor de vacanţă am împărţit-o cu zâne şi prinţese, lacrima toamnei am presărat-o
pe cartea de versuri a lui Octavian Goga, iar iarna cu fluturi albi am regăsit-o în versurile lui
Vasile Alecsandri. Dar în tot acest timp am sorbit din izvorul plin de înţelepciune al cărţilor.
Cartea m-a format într-un anumit procent ca şi personalitate, m-a ajutat să pătrund în
tainele lumii, mi-a format un vocabular adecvat şi de multe ori mi-a fost o mângâiere în situaţii
dificile şi m-a făcut să uit pentru câteva clipe de viaţa cotidiană. Mi-a oferit ceva nou de fiecare
dată, să ţin mereu capul sus şi să-mi doresc să ştiu mai multe.
Dacă azi sunt mlădiţă, iar mâine salcie pe malul vieţii, cartea îmi va rămâne prietenul ce nu
mă va trăda niciodată.
Acum copil , mâine adult îmi voi împleti mereu albastrul zilelor cu tărâmul cărţilor.
Rolul cărţii în viaţa mea
Ion Maria Gabriela, clasa IX F
„Cărţile sunt moştenirea pe care un mare geniu o lasă omenirii şi care sunt transmise din
generaţie în generaţie ca dar către urmaşii care nu s-au născut încă“. Aceste cuvinte au fost spuse
de către Joseph Addison, întemeietor al jurnalismul literar englez şi al eseului ca specie literară.
Cartea are un rol foarte important în viaţa fiecărei persoane, începând de la vârsta fragedă
în care copii sunt fascinaţi mai mult de imaginile viu colorate cu zâne şi prinţi şi sunt conduşi
într-o lume imaginară, până la vârsta în care persoanele mature citesc o carte pentru a se
destinde, pentru a afla informaţii noi sau pentru a uita de probleme. Anatole France, precizează
în „La vie Litteraire“, următorul lucru: „Cartea consolează cititorul de toate realităţile
dureroase“.
A cumpăra cărţi când nu eşti în stare să le citeşti, a le achiziţiona numai pentru că au fost
scrise de un autor celebru înseamnă să acţionezi ca un om care îşi cumpără haine ce nu i se
potrivesc pe motivul că au fost făcute de un croitor vestit. Din păcate multă lume din ziua de azi
face acest lucru, cumpără cărţi fără să le citească, doar pentru a da un aspect mai frumos
bibliotecii, să nu pară goală, iar acele cărţi stau ani la rând fără a fi atinse sau şterse măcar de
praf.
Cartea nu este un lucru rău. Pentru mine a fost şi este mângâierea vieţii. Citind multe cărţi,
m-a ajutat să-mi îmbogăţesc vocabularul sau să aflu informaţii despre anumite lucruri.
Rolul cărţii în viaţa mea
Avram Marina – Elena, clasa IX F
Cartea are o foarte mare influenţă în viaţa noastră deoarece ne ajută la dezvoltarea
vocabularuui şi a limbajului. Ea este actul de comunicare care te învaţă tot timpul lucruri noi şi
interesante.
49

Prin carte putem înţelege comunicarea cu oamenii, cum să ne respectăm unul pe celălalt,
mai putem acumula foarte multe cunoştinţe despre cum să ne descurcăm în viaţă, cum să
cunoaştem mai bine mediul înconjurător şi secretele lui.
Dacă nu ar fi cartea omul nu ar avea nici o cunoştiinţă şi ar fi mai uşor de manipulat.
Cartea – importanţa şi semnificaţia în viaţa omului
Pocol Andrei Alexandru, clasa IX F
Cartea este un mod de comunicare şi reprezintă o ordonare a cuvintelor la formele lor cele
mai expresive. A scrie este o artă, trebuie să ai har pentru a putea să realizezi ceva de calitate.
Trebuie să şti să împleticeşti, să aranjezi cuvintele în aşa fel încât cititorul să fie atras de ceea ce
citeşte, şi să aibă posibilitatea să înveţe ceva din conţinutul lecturii. Sentimentele pot fi
exprimate prin cuvinte dar nu oricare dintre ele ci doar acelea ce provin din inimă şi care sunt
una cu ceea ce simte autorul.
Nu se poate realiza un fel de „tabla lui Pitagora“ care să ne înveţe să potrivim cuvintele, să
scriem. Scrisul se învaţă din practică, din citirea operelor de mare valoare ale înaintaşilor noştri.
Preocuparea exprimării în acest mod este realizată încă din cele mai vechi timpuri sub mai
multe forme în funcţie de perioada pe care o tranversau. La început se scria pe pereţii peşterilor,
pe tăbliţe de lut, de lemn, fildeş, bronz, pe papirus. Cartea este în viaţa noastră un element central
al creării unui psihic sănătos, a unei culturi generale, este spriinul în cazul unei decăderi
nervoase, este uneori ceva mai mult decât un profesor deoarece cu ajutorul ei putem să
descoperim lucruri noi.
Ea ne face să fim mai buni, ne ajută să trecem mai uşor peste greutăţile vieţii, într-un
cuvânt ne întăreşte.
Cartea mai este un îndemn. O carte citită te îndeamnă să citeşti altele, altfel reuşim să
găsim răspunsuri la întrebările noastre. Cartea „ne face să trăim în afară de minciună, nedreptate
şi prejudecăţi“ (M. Sadoveanu).
Aceste vorbe ale unui mare scriitor al ţării noastre ne atrag atenţia asupra unei alte calităţi a
cărţii: puterea de influenţare. Transpunerea într-o altă lume, o lume unde întâlnim diferite moduri
de gândire şi comportament.
Toţi cei care citesc vor fi cu mult mai puternici sufleteşte şi moral. Aceştia sunt cei care
vor putea înfrunta mai uşor viaţa, cei care vor avea un vocabular adecvat şi vor şti cum să se
comporte în diferite situaţii.
Cărţile sunt cele care scot la iveală ce e mai bun din noi. Ele pot să scoată la lumină
oameni de valoare, pot schimba concepţii şi vieţi, pot ajuta la schimbarea viitorului unei întregi
generaţii.
Nu trebuie decât să profităm de această imensă comoară, să învăţăm şi să o preţuim.
Dacă ai carte ai parte.
ASPIRAŢII SPRE IDEAL
Expoziţie de desene realizată de elevele Marica Alexandra şi Benchea Persida. Expoziţia a
fost organizată în Centrul de Documentare şi Informare al Colegiului în perioada 12.10. 2009 –
31.10.2009 cu prilejul Lunii Internaţionale a Bibliotecii Şcolare.
50

Copilăria…un drum rămas în urmă
Deac Darius, clasa IX A
Trecutul, prezentul i viitorul, amintiri i vise, asta înseamnă pentru mine satul natal,ș ș
locul coplăriei mele, locul zilelor de basm care parcă nu mai doream să se termine nicicând.
Îmi amintesc cu plăcere zilele înzăpezite i geroase ale iernii pe care le petreceam laș
săniu cu prietenii i imaginea păturii de nea care era ca o bijuterie ce strălucea în luminaș ș
51

Revista CDIhcc nr.1/2010

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (20)

Similar to Revista CDIhcc nr.1/2010

Similar to Revista CDIhcc nr.1/2010 (20)

More from Lucretia Birz

More from Lucretia Birz (20)

Recently uploaded

Recently uploaded (6)

Revista CDIhcc nr.1/2010