Îndrumătorul prezintă realizările științifice din domeniul agroalimentar între 1998-2002, destinate implementării în agricultură. Este destinat managerilor și fermierilor, oferind recomandări aprobate de consilii științifice. Documentul include informații detaliate despre tehnici de protecție a solului, ameliorarea fertilității și strategii de utilizare durabilă a terenurilor agricole.

1. CZU [631/635 + 338.43] (036) R35
Prezentul îndrumător cuprinde informaţia privind realizările ştiinţifice elaborate în perioada anilor
1998-2002 de către savanţii instituţiilor de cercetări ştiinţifice din complexul agroalimentar, fiind
o continuare a îndrumătorului realizărilor ştiinţifice pentru producătorii agricoli, editat în anul
1998. în această ediţie sunt incluse elaborările ştiinţifice, aprobate de consiliile ştiinţifice ale
instituţiilor ramurale şi Consiliul Tehnico-Ştiinţific al Ministerului Agriculturii şi Industriei
Alimentare şi recomandate pentru implementare în sectorul agroalimentar. îndrumătorul este
destinat managerilor, specialiştilor, consultanţilor în agricultură, fermierilor şi tuturor
producătorilor din sectorul agroalimentar.
Generalizarea, sistematizarea informaţiei, parvenită de la instituţiile de cercetări
ramurale, şi elaborarea îndrumătorului le-au efectuat doctorii în ştiinţe:
Gheorghe Severin (redactor responsabil), Panfil Apruda, Vasile Deleu şi Igor Timofti.
Redactor - Mircea Popa.
Editarea acestei lucrări s-a efectuat cu aportul Proiectului TACIS "Suport la Dezvoltarea
învăţământului, Cercetări şi Serviciile de Consultanţă în Agricultura Moldovei" FD MOL 9901.
ISBN 9975 - 78-223-X © Ministerul Agriculturii şi
Industriei Alimentare, 2003

2. CĂTRE UTILIZATORI
în cazul în care elaborările prezintă interes pentru D-voastră şi doriţi să Vă familiarizaţi cu ele
mai profund sau să le procuraţi, Vă propunem coordonatele elaboratorilor:
Denumirea Adresa Telefoanele E-mail, Web page
Institutul de Cercetări pentru MD-3001,mun.Bălţi, 0-231 3-31-51, 3- selecţia @beltsy.md,
Culturile de Câmp str.Calea leşilor, 28 02-21 www.agriculture.md/selectia
Institutul de Cercetări Ştiinţifice MD-4834,jud.Chişinău, 24-55-71, 24-45- porumbeni@agriculture.md
pentru Porumb şi Sorg sect.Criuleni, s.Paşcani 55 www.agriculture.md/porumbeni
(I.C.Ş.P.S.)
Filiala pentru Plante Aromatice şi MD-2018, mun.Chişinău, 55-46-15, 53-20- fpam@agriculture.md
Medicinale a I.C.Ş.P.S. str.Munceşti, 426 87 www.agriculture.md/fpam
FILIALA din Cahul a I.C.Ş.P.S. MD-3901,or.Cahul, 0-239, 2-49-44, 2-
str.Garoafelor, 1 18-95
Institutul Naţional al Viei şi MD-2019, mun.Chişinău, 76-16-22, 76-27- invv@agriculture.md
Vinului (I.N.V.V.) str.Grenoble, 128 22 www.agriculture.md/invv
Institutul de Cercetări pentru MD-2019, mun.Chişinău, 78-77-53, 79-39- icp@agriculture.md
Pomicultură str.Costiujeni, 14 78 www.agriculture.md/icp
Institutul de Cercetări Ştiinţifice şi MD-2093, mun.Chişinău, 57-04-86, 57-04- tutunix@agriculture.md
Construcţii Tehnologice pentru orăş.Grătieşti, str.Prieteniei, 8,8 www.agriculture.md/tutun
Tutun şi Produse din Tutun 1
Institutul de Cercetări pentru MD-2070, mun.Chişinău, 46-04-86, 46-04- icpa_dimo@agriculture.md
Pedologie şi Agrochimie "Nicolae str.Ialoveni, 100 87 www.agriculture.md/dimo
Dimo"
Institutul Naţional de Zootehnie şi MD-6525, mun.Chişinău, 38-43-50, 38-43- tevit@agriculture.md
Medicină Veterinară "Tevit" sect.Anenii Noi, 51 www.agriculture.md/tevit
s.Maximovca
Filiala pentru Creşterea Porcinelor MD-3500, or.Orhei, 0-235, 2-63-50, 2- fcp@orhei.moldtelecom.md
str.Nistreană, 50 61-25
Institutul de Cercetări Ştiinţifice MD-2068, mun.Chişinău, 49-86-38, 43-86- mecagro@agriculture.md
pentru Mecanizarea şi str.Miron Costin, 7 38 www.agriculture.md/meca gro
Electrificarea Agriculturii
"Mecagro"
Institutul de Cercetări Ştiinţifice şi MD-2014, mun.Chişinău, 24-24-91, 24-16- icsptia@agriculture.md
Proiectări Tehnologice pentru str.Mihail Kogălniceanu, 63 76 www.agriculture.md/icsptia
Industria Alimentară
Centrul Ştiinţific de Producţie MD-2060, mun.Chişinău, 52-37-78, 52-11- tis@agriculture.md
"Tehnologii Informaţionale şi bd.Cuza-Vodă, 5/1 90 www.agriculture.md/tis

3. Sisteme"
Institutul de Protecţie a Plantelor MD-2026, mun.Chişinău, 56-83-58, 77-96- icpp @ agriculture.md
bd.Dacia, 58 41 www.agriculture.md/icpp
Institutul de Economie şi MD-2005, mun.Chişinău, 22-69-86, 22-48- imdr @ agriculture . md
Perfecţionare în domeniul bd.Renaşterii, 10/1 42
Agroalimentar
Staţia de Cercetări Ştiinţifice MD-2014, mun.Chişinău, 24-15-47, 24-22- scsp@ agriculture.md
pentru Piscicultura str.Cosmonauţilor, 6 63
Universitatea Agrară de Stat din MD-2049, , mun.Chişinău, 24-64-22, 24-62- uasm @ agriculture.md
Moldova str.Mirceşti, 44 80 www.uasm.md
Staţiunea de Stat pentru MD-2066, mun.Chişinău, 47-32-65, 47-32-
încercarea Maşinilor str.Vadul-lui-Vodă, 100 93
Centrul Ştiinţific de Producţie MD-2005, inun.Chişinău, 24-34-72, 24-30-
pentru Deservire Agrochimică str.Cosmonauţilor, 6 66

4. CUPRINS
Către utilizatori............................................................................... 3
I. Protecţia, ameliorarea şi sporirea fertilităţii solului.......................... 5
II. Culturile de câmp............................................................................ 13
III. Pomicultura.................................................................................... 40
IV. Viticultura şi vinificaţia................................................................... 44
V. Protecţia plantelor......................................................................... 53
VI. Zootehnie şi medicină veterinară.................................................. 60
VII. Industria alimentară....................................................................... 70
VIII. Mecanizarea şi electrificarea......................................................... 74
IX. Economie....................................................................................... 85

5. I PROTECŢIA, AMELIORAREA Şl SPORIREA FERTILITĂŢII SOLULUI
INSTITUTUL DE CERCETĂRI PENTRU PEDOLOGIE
Şl AGROCHIMIE "NICOLAE DIMO"
Metodologia valorificării superioare a solului în noile condiţii de gospodărire a terenurilor
agricole
Autori: S.Andrieş, V.Cerbari, A.Banaru ş.a.. (Chişinău, 1999)
În "Metodologie..." sunt expuse succint, însă concret, modele şi prescripţii de executare a
lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, tehnologii de ameliorare şi gospodărire eficientă a fondului
funciar în unităţile agricole, diferite ca suprafaţă şi formă de proprietate, situate în zone cu
diverse condiţii pedoclimatice, în baza cunoştinţelor profunde despre sol şi potenţialul său
productiv se stabilesc diferenţiat tehnologii de exploatare a terenurilor agricole în vederea
obţinerii unor rezultate cât mai bune la valorificarea lor economică.
O deosebită atenţie se acordă învelişului de sol şi reliefului ca factori principali de
apreciere a pretabilităţii şi favorabilităţii terenurilor pentru diferite folosinţe şi culturi agricole.
Contribuţii substanţiale s-au adus stabilirii tipurilor de asolamente, inclusiv celor antierozionale,
sortimentului de culturi, în funcţie de diversitatea condiţiilor pedologice, de relief şi
socioeconomice. Se prezintă modele integrate de fertilizare a culturilor agricole în asolamente,
bazate, în special, pe aplicarea resurselor locale de substanţe organice şi nutritive. Se propun
modele, recent elaborate, privind înfiinţarea şi exploatarea raţională a plantaţiilor pomiviticole pe
terenuri cu diverse suprafeţe. Sunt argumentate modele de tehnologii avansate de cultivare a
culturilor legumicole pentru obţinerea recoltelor scontate şi ecologic pure.
În scopul dezvoltării bazei informaţionale a cadastrului şi Monitoringului funciar şi al
exercitării controlului de stat asupra modului de folosire a terenurilor privatizate se prezintă
Certificatul de calitate a solurilor şi al capacităţii de producţie a învelişului de sol.
Tehnologiile incluse în "Metodologie ..." sunt destinate deţinătorilor de terenuri agricole
privatizate, fermierilor, asociaţiilor de gospodării ţărăneşti, specialiştilor în agricultură, instituţiilor
de cercetare şi învăţământ în domeniu, serviciului ecologic.

6. Gestionarea şi protecţia resurselor de sol (Chişinău, 2000)
Autor: V.Cerbar
Sunt analizate problemele degradării pedodiversităţii Republicii Moldova, sub influenţa
impactului antropic cauzat de valorificarea intensivă şi incorectă a acestora timp îndelungat. Ca
urmare, starea de calitate a învelişului de sol s-a agravat considerabil: au crescut suprafeţele cu
soluri erodate, afectate de alunecări de teren, salinizate, dehumificate, sărăcite de elemente
nutritive, poluate etc.
Este elaborată şi propusă o strategie amplă de combatere a degradării solurilor,
transpunerea în viaţă a căreia va fi realizată în cadrul activităţilor de amenajare teritorială, prin
întocmirea proiectelor respective şi realizarea programului de dezvoltare durabilă a agriculturii
din Moldova.
Sistemul informaţional privind calitatea învelişului de sol al Republicii Moldova (banca de
date). (Chişinău, 2000).
Autori:A.Andrieş, A.Banaru, I.Burlacu, V.Cerbari ş.a
Sistemul informaţional însumează datele de bază pentru stabilirea măsurilor de protecţie,
ameliorare, utilizare durabilă a solurilor şi sporire a fertilităţii acestora. Ele constituie temeiul
ştiinţific pentru fundamentarea utilizării optime a terenurilor agricole, elaborarea proiectelor de
îmbunătăţiri funciare şi organizarea teritoriului, aplicarea celor mai adecvate tehnologii în
vederea obţinerii de recolte sau rezultate optime, precum şi a conservării şi ameliorării solurilor.
Acest sistem informaţional va favoriza exercitarea dreptului de acces al cetăţenilor la informaţia
despre starea de calitate a învelişului de sol al republicii.
Programul Naţional Complex de Sporire a Fertilităţii Solului în 2001-2020,
(Chişinău, 2001)
Autori:S.Andrieş, V.Cerbari, A.Banaruş.a.
Programul conţine o informaţie amplă despre problemele protecţiei, ameliorării, sporirii
fertilităţii, utilizării durabile a învelişului de sol al republicii şi serveşte drept material instructiv
pentru specialiştii în domeniul agriculturii, instituţiile de învăţământ, ministerele şi
departamentele corespunzătoare, administraţia publică judeţeană şi locală în vederea
implementării în practică a întregului complex de măsuri privind lucrarea solului, introducerea
îngrăşămintelor, combaterea eroziunii etc.

7. Prin Program se stabilesc strategia generală şi orientările tactice ale politicii funciare
pentru o perioadă de 20 de ani. Programul va contribui la promovarea şi realizarea scopurilor
preconizate.
Sistemul de bonitare a solurilor pentru crearea cadastrului calităţii fondului funciar al
Republicii Moldova şi elaborarea studiilor pedologice
(Chişinău, 2001).
Autor: V.Cerbari
Lista sistematică cu notele de bonitare a tipurilor şi subtipurilor de sol ale Republicii
Moldova este totodată şi o scară de bonitare a acestor unităţi taxonomice. Sunt redaţi indicatorii
pedologiei, utilizaţi la clasificarea solurilor la nivel inferior (genuri, specii, varietăţi, variante),
fiecare cu treptele scării valorice şi coeficienţii de bonitare pentru calcularea capacităţii de
producţie a solurilor.
Elaborările propuse (lista sistematică a solurilor şi scara de bonitare a acestora) vor
contribui la crearea sistemului informaţional al calităţii solurilor Moldovei, ca fiind un sistem
deschis, care să poată fi modificat prin introducerea unităţilor taxonomice noi sau prin
abandonarea celor vechi fără distrugerea integrităţii sistemului.
Instrucţiuni metodice privind diagnoza complexă sol-plantă a nutriţiei minerale la porumb
(Chişinău, 1994).
Autori: S.Andrieş, V. Ţâganoc, V.Lungu, Tatiana Şaptefraţi
Instrucţiunile metodice conţin metode perfecţionate de evaluare a regimurilor nutritive
ale solurilor, de calculare a dozelor de azot, fosfor, potasiu şi zinc pentru încorporare la lucrarea
de bază a solului în condiţiile de irigaţie şi fără irigaţie, optimizarea nutriţiei cu azot în perioada
de vegetaţie, controlul nutriţiei minerale în baza diagnozei vegetale.
Aplicarea îngrăşămintelor în baza diagnozei complexe sol-plantă asigură obţinerea
recoltelor scontate, profitului maxim de pe o unitate de teren agricol şi diminuarea poluării
mediului cu nutrienti.

8. Diagnoza complexă sol-plantă a nutriţiei minerale pentru obţinerea recoltelor scontate de
grâu de toamnă de calitate superioară
Autori: S.Andrieş, V.Ţâganoc, Ana Cojineţchi, N.Leah
,
1. Toamna, în baza cercetărilor agrochimice, se calculează dozele de fertilizanţi pentru
încorporarea în sol la lucrarea acestuia.
2. Primăvara devreme se determină rezervele de umiditate şi azotul nitric în stratul de 0-
60 cm, starea grânelor la ieşirea din iarnă. Beneficiarului i se propun doze optime de
îngrăşăminte azotoase pentru obţinerea recoltelor înalte.
3. în faza "ieşirea în pai" se efectuează diagnoza vegetală. Se determină azotul nitric în
tulpina plantelor şi azotul total în frunze, în funcţie de gradul de asigurare a plantelor cu azot se
recomandă dozele respective de îngrăşăminte azotoase pentru formarea recoltelor de calitate
înaltă. Fertilizanţii se încorporează în sol cu semănătorile la adâncimea de 2-3 cm.
4. în perioada înspicare -începutul formării bobului se respectă diagnoza vegetală, în
funcţie de gradul de asigurare a plantelor cu azot şi de nivelul recoltei planificate beneficiarului i
se recomandă dozele respective de îngrăşăminte azotoase. După necesitate, nutriţia foliară se
efectuează cu uree dizolvată în 300 l de apă la 1 ha.
5. în faza coacerii depline a bobului se determină calitatea grâului de toamnă (conţinutul
şi calitatea glutenului, masa a 1000 boabe, steclozitatea etc.)
Instrucţiuni metodice privind cercetarea agrochimică a solurilor
Autori: V.Ţâganoc, S.Andrieş
În scopul evaluării stării fertilităţii efective, evidenţierii elementelor nutritive în prim mini-
mum, optimizării regimurilor nutritive şi nutriţiei minerale ale culturilor de câmp este necesară
efectuarea o dată în 6-7 ani a cercetărilor agrochimice de bază ale solurilor. Se determină
humusul, capacitatea de nitrificare, fosforul mobil, potasiul schimbabil, microelementele Zn, Mo,
Cu, B etc.
În baza investigaţiilor efectuate beneficiarului i se pun la dispoziţie următoarele produse
tehnico-ştiinţifice:
studiul agrochimie;
paşaportul agrochimie al fiecărei sole (parcele);
cartograme agrochimice;
complexul de măsuri agrotehnice şi agrochimice pentru viitorii 6-7 ani în vederea sporirii
fertilităţii solului şi obţinerii recoltelor scontate.

9. Instrucţiuni metodice perfecţionate pentru determinarea şi reglarea bilanţului de
elemente biofile în solurile Moldovei (Chişinău, 2001).
Autori: A.Donos, S.Andrieş
Una din legile agriculturii constă în restituirea elementelor nutritive extrase din sol cu
recoltele obţinute şi formarea unui bilanţ echilibrat sau pozitiv.
Actualmente, când în agricultura Moldovei s-a redus la minimum aplicarea
îngrăşămintelor organice şi minerale, iar procesele de eroziune şi pierdere neproductivă a
elementelor nutritive din sol continuă, se impun măsuri urgente de sporire a fertilităţii solurilor.
În Instrucţiuni sunt expuse: baza normativă a articolelor de aport şi consum al
elementelor nutritive; metodele de determinare a bilanţului de macro- şi microelemente în
solurile arabile; evaluarea stării bilanţului elementelor nutritive şi aprecierea daunei cauzate
fertilităţii solului prin dezechilibrarea acestuia la nivel de solă, asolament, gospodărie agricolă,
comună; măsuri de administrare şi modele de creare a unui bilanţ echilibrat de elemente
nutritive în sol.
Implementarea producţiei tehnico-ştiinţifice va permite sporirea fertilităţii solului,folosirea
raţională a îngrăşămintelor şi diminuarea poluării mediului cu substanţe nocive.
Recomandări privind aplicarea îngrăşămintelor pe diferite soluri în asolamentele de câmp
în perioada postprivatizaţională (Chişinău, 2001).
Autori: S.Andrieş, A.Donos; V.Ţâganoc, V.Lungu, N.Leah, Ana Gojineţchi
În ultimii 10-12 ani volumul de îngrăşăminte locale, încorporate în sol, s-a micşorat de
25-30 ori, al celor minerale - de 35-45 ori, bilanţul humusului şi elementelor nutritive este
profund negativ, fertilitatea efectivă scade, recoltele obţinute fiind, prin urmare, foarte modeste
şi de calitate joasă.
Conform normativelor, încorporarea în sol a dozelor optime de îngrăşăminte organice şi
minerale favorizează formarea unui spor de recoltă de 35-45 la sută, inclusiv 11,8 q/ha grâu de
toamnă, 10,7 - orz, 14,0 - porumb pentru boabe, 138 - sfeclă de zahăr, 5,2 q/ha seminţe de
floarea-soarelui.
În recomandările propuse spre implementare sunt redate:
V necesarul de elemente nutritive al culturilor agricole pentru formarea recoltelor
scontate;
V caracteristica agrochimică a solului;
V complexul de măsuri privind stabilizarea şi sporirea fertilităţii solului;

10. V eficacitatea economică a sistemelor de fertilizare a solului;
V securitatea şi protecţia mediului.
Utilizarea îngrăşămintelor chimice complexe (lichide şi solide)
pentru fertilizarea culturilor agricole
Autori: A.Donos, S.Andrieş, V.Toma
Îngrăşămintele chimice complexe sunt cele mai eficace, deoarece conţin 2 şi mai multe
elemente nutritive într-o unitate fizică, ceea ce permite economisirea mijloacelor financiare
pentru transportarea şi aplicarea acestora, asigurând un spor în recoltă nu mai mic decât la
utilizarea îngrăşămintelor ordinare.
S-au elaborat instrucţiuni metodice şi recomandări privind utilizarea raţională a
îngrăşămintelor lichide complexe de marca N:P:K = 10:34:0; 10:37:0; 8:24:0 şi a celor solide:
amofos (N+P=67%); amofosfat (N+P=63,1%); poliamofos (N+P+m/e=57,5%)M; amofosca
(N:P:K = 17:17:17); nitroamofosca cu adaus de microelemente: zinc, bor, mangan, (N:P:K +me
= 16:15,9:17:2+Mn 1,82% + B 0,18%), amofos cu zinc (N:P + Zn = 12,5:53,3+0,84%).
Modul de utilizare a acestor asortimente de fertilizanţi sunt reflectate în publicaţiile:
"Vremennâe rekomendaţii po ispolzovaniu jidkih kompleksnâh udobrenii v usloviah Moldavii"
(Chişinău, 1989); "Rekomendaţii po ispolzovaniu novâh vidov i form mineralnâh udobrenii v
usloviah SSR Moldova" (Chişinău, 1990).
Recomandări perfecţionate pentru aplicarea îngrăşămintelor organice la înfiinţarea
plantaţiilor pomicole şi viticole (Chişinău, 2001).
Autor: A.Banaru
Elaborările sunt destinate folosirii eficiente a îngrăşămintelor locale la înfiinţarea
plantaţiilor pomiviticole, referindu-se la toate felurile şi formele de îngrăşăminte organice de
provenienţă locală, valabile pentru aplicarea la desfundarea solului în cazul înfiinţării plantaţiilor
de vii şi livezi.
Se propune un principiu nou de apreciere a dozelor de îngrăşăminte organice, acestea
fiind determinate în corespundere cu necesarul de fosfor pe un termen de 10-12 ani de la
înfiinţarea plantaţiei, ţinând seamă de cerinţele de nutriţie ale culturii, de conţinutul de fosfor
mobil din sol şi în îngrăşămintele încorporate.
Recomandările prevăd folosirea cât mai deplină a tuturor surselor locale de materie
organică şi substanţe nutritive pentru fertilizarea solului.

11. Avantajele constau într-o folosire mai raţională a îngrăşămintelor organice şi deşeurilor
organogene de diferită provenienţă, cu consecinţe pozitive asupra productivităţii viilor şi livezilor
şi a stării mediului.
îndrumări metodice perfecţionate pentru determinarea bilanţului
humusului în solurile arabile (Chişinău, 2002)
Autor: A. Banaru
La perfecţionarea metodicii pentru determinarea bilanţului humusului din solurile
Moldovei au contribuit modificările privind coeficienţii de acumulare a resturilor vegetale din sol,
cantitatea acestora fiind majorată cu 30 la sută. A fost precizat raportul dintre carbon şi azot,
care în solurile Moldovei este egal cu 10,7, precum şi al altor indici mai puţin importanţi.
Metoda elaborată şi propusă permite stabilirea cu o înaltă precizie a bilanţului humusului
în solurile arabile atât pentru terenuri mici, cât şi pentru întreaga suprafaţă arabilă a Moldovei,
oferind posibilitatea elaborării unor măsuri adecvate în vederea conservării şi sporirii fertilităţii
solurilor aflate în circuitul agricol.
Recomandări cu privire la optimizarea stării biologice
a solurilor intensiv exploatate (Chişinău, 1998)
Autori: Calina Marinescu, S.Andrieş, M.Ţurcanu, Elena Demcenco, Irina Sencovscaia
Sunt prezentate modificările structurale şi funcţionale ale biotei solului, apreciate pe baza
cercetărilor multianuale, cuprinzând soluri irigate, fertilizate pe parcursul multor ani cu
îngrăşăminte chimice şi alte mijloace de chimizare, precum şi cu ape uzate de la complexele
zootehnice.
Datele obţinute au permis identificarea organismelor-test, ce pot fi folosite ca indicatori ai
gradului de poluare a solurilor. Se propun căile de optimizare a proceselor pedobiologice, care
asigură îmbogăţirea solurilor cu humus, sporirea calităţii lor de autopurificare şi, prin urmare,
obţinerea recoltelor înalte şi ameliorarea mediului.
Utilizarea deşeurilor industriale la ameliorarea solurilor alcalice
Autori: V.Filipciuc, V.Chiriliuc
i
în calitate de amendament la ameliorarea solurilor alcalice este folosit pe scară largă
gipsul.

12. Extragerea, transportarea şi mărunţirea acestui material necesită cheltuieli considerabile.
Actualmente 1t de gips costă 200-250 lei, ceea ce conduce la mărirea substanţială a termenului
de recuperare a cheltuielilor ameliorative. înlocuirea gipsului cu deşeuri industriale calcice, cum
ar fi nămolul de defecaţie de la fabricarea zahărului, activat cu deşeu gipsic, reduce costul
lucrărilor ameliorative şi rezolvă în mare măsură problema stocării acestui deşeu.
Conform cercetărilor în condiţii de producţie, la folosirea nămolului de defecaţie
cheltuielile se micşorează cu 700-800 lei/ha comparativ cu cheltuielile la încorporarea gipsului.
Recomandări privind ameliorarea solurilor erodate prin aport
de material pământos (Chişinău, 2001)
Autori: I.Krupenikov, l. Constanţi nov, Lilia Boaghe
Este acordată o atenţie cuvenită tehnologiilor şi succesiunii lucrărilor de decopertare şi
depozitare a amendamentelor native cu aplicarea diverselor mecanisme. Se demonstrează că
prin replantare se refac solurile erodate, atingându-se o fertilitate înaltă, comparabilă cu
cernoziomurile cu profil întreg. Se subliniază în mod deosebit importanţa ecologică, agronomică
şi economică pozitivă a recultivării solurilor erodate.
Procedeu de ameliorare a solurilor sărate
Autori: A.Rusu, A.Siuris (Brevet de invenţie nr.MD 1752 G2 2001, 10, 31)
Se prezintă un procedeu specific, care, prin aplicare corectă, favorizează îmbunătăţiri
esenţiale ale terenurilor ocupate cu soluri saline şi alcalice, creând cele mai bune condiţii
orientate spre intensificarea proceselor de desalinizare, dezalcalizare şi, prin urmare,
contribuind la sporirea productivităţii solurilor ameliorate.
Procedeu de sporire a fertilităţii solurilor erodate
Autori: Calina Marinescu, l h na Senicovscaia (MD a.2001.0026)
Este redată o metodă netradiţională, ecologic inofensivă de refacere a fertilităţii solurilor
erodate.
Procedeul de sporire a fertilităţii solurilor erodate este bazat pe aplicarea a 8 tulpini active
de microorganisme din sol, care accelerează descompunerea resturilor vegetale ale culturilor
din asolament, mobilizând fertilitatea potenţială a solului erodat şi favorizând acumularea în el a
substanţelor organice şi elementelor nutritive într-o formă accesibilă pentru plante superioare.

13. Se deosebeşte de metodele tradiţionale prin faptul că pentru sporirea fertilităţii solurilor
erodate se utilizează o incluziune microbiană pe fondul încorporării prin arătură a producţiei
auxiliare din fitotehnie. Incluziunea, constând din genuri de bacterii de Pseudomonas
fluorescenta şi Bacillus megaterium, se introduce din toamnă în formă lichidă în stratul arat, pe
fondul a 4 t/ha de resturi vegetale mărunţite ale culturilor din asolament. în condiţiile de mediu
natural, asociaţia microbiană accelerează descompunerea resturilor vegetale de 2-3 ori,
favorizează sporirea conţinutului de humus din sol cu 0,4 la sută şi a recoltei culturilor agricole
cu 52-68 la sută.
Metoda de construire a drenajului antialunecător
Autor: Gr.Dobrovolschi (MD a.20012.0027)
Metoda propusă poate fi utilizată la ameliorarea şi valorificarea în scopuri agricole a
terenurilor în pantă, alunecătoare, precum şi la consolidarea acestora la construcţii civile şi
rutiere.
Construcţia drenajului antialunecător include săparea tranşeii în direcţia transversală
pantei, iar la fundul acesteia - a unui şanţ, plasarea în şanţ a tuburilor de drenaj şi a umpluturii
filtrante şi astuparea din nou a tranşeii. Totodată, înaintea efectuării şanţului, pe axa acestuia se
formează adâncituri cu un diametru de 200-300 mm la o distanţă de 5-10 m una de alta, cu
încărcarea ulterioară a adânciturilor cu material filtrant, în adâncituri materialul filtrant se încarcă
la un nivel cu 15 cm mai superior faţă de cota aflată la fundul tranşeii. Ca rezultat al construirii
adânciturilor, umplute cu material filtrant, şi cuplării acestora cu umplutura filtrantă a drenului,
sporeşte capacitatea drenajului de captare a apei, iar din contul reducerii adâncimii tranşeii ce
se construieşte se micşorează volumul terasamentelor şi, prin urmare, costul drenajului
construit.
Paşaportul biologic al solurilor
Autori: Elena Demcenco, Calina Marinescu, l rina Senicovscaia
Fertilitatea solului şi starea mediului sunt strâns legate de activitatea biotei solurilor
(nevertebratelor şi microorganismelor). Ele participă în procesele pedobiologice importante:
transformarea substanţelor organice, formarea structurii, detoxicarea substanţelor de poluare a
solurilor etc. Pierderile biotei reduc productivitatea şi stabilirea ecologică a solurilor.
"Paşaportul biologic" al solurilor include indici de activitate, biomasa, diversitatea
nevertebratelor şi microorganismelor, activitatea enzimatică.
Paşaportizarea biotei solurilor este necesară pentru:

14. V evaluarea calităţii solurilor;
V elaborarea măsurilor de refacere a productivităţii şi protecţia solurilor;
V estimarea pretabilităţii solurilor pentru obţinerea producţiei pur ecologice.
Aplicarea măsurilor biologice pentru soluri protejate
Autori: Elena Demcenco, Calina Marinescu, /r/na Senicovscaia
Este elaborat sistemul privind controlul biologic şi evaluarea calităţii solurilor protejate,
degradate, care include indicii:
V compoziţia biotei;
V starea sanitaro-igienică;
V fitotoxicitatea;
V activitatea enzimatică;
V conţinutul de substanţe organice;
V densitatea.
Sunt propuse măsurile biologice (vermicomposturi, preparate microbiologice etc.) în
vederea evitării fitotoxicităţii şi restabilirii însuşirilor solurilor protejate, degradate, până la nivel
optim, în caz de utilizare a acestor măsuri conţinutul de nitraţi se reduce cu 30 la sută, iar
recolta sporeşte cu 32-51 la sută.
Implementarea procedeelor de combatere a eroziunii solului
Autor: l . Constantinov
1 . Aratul. Lucrările de bază ale solului pe terenurile arabile, situate pe pante, se execută
pe direcţia curbelor de nivel, iar pe solele afectate de rigole, deplasarea agregatelor se face cu
o înclinare suplimentară de până la 2° de la această direcţie.
2. Pentru terenurile arabile în pantă cu soluri erodate se prevăd două lucrări de bază -
aratul fără răsturnarea brazdei şi afânarea superficială.
3. Pentru mulcirea solului se folosesc scormonitoare, care păstrează la suprafaţă o
cantitate de resturi de plante suficiente pentru protecţia solului, sau aplicarea suplimentară a
resurselor vegetale (paie) în cantitate de 2t/ha.
4. înierbarea suprafeţelor degradate reduce eroziunea solului şi îmbunătăţeşte calitatea
apei prin reducerea cantităţii de sedimente, substanţe nutritive şi chimicale, ce se scurg de pe
terenurile agricole.

15. 5. Pentru evacuarea apelor în surplus şi scurgerea apelor de suprafaţă, concentrate în
timpul ploilor torenţiale de lungă durată, se proiectează debuşee, înierbate pe versanţi cu
pericol mare de eroziune.
6. Fisurarea solului la adâncime de 18-20 cm se efectuează concomitent cu cultivarea
între rânduri la porumb şi alte culturi prăsitoare. Afânarea solului la semiogorşi subculturi
semănate des se face în fâşii cu ajutorul fisuratorului SPC-3-70 la 50-60 cm.
7. Amplasarea culturilor în fâşii. Pentru minimalizarea procesului de degradare a
solurilor prin eroziune, pe terenurile în pantă este necesară practicarea sistemului antierozional
de amplasare a culturilor în fâşii. Versantul se cultivă alternativ cu păioase şi prăsitoare.
Dimensionarea fâşiilor se efectuează în funcţie de mărimea pantei, în general, pe versanţi cu
pante de 1-3°, 3-5° şi peste 5° lăţimea fâşiilor constituie corespunzător 120-112, 85, 57-25 m.
Lăţimea fâşiilor trebuie să fie egală pe întreaga lungime. Sistemul de amplasare a culturilor în
fâşii pe versanţi în multe cazuri anihilează manifestarea intensivă a eroziunii.
8. La plantaţiile viticole, în afară de amenajarea antierozională a teritoriului şi
scarificarea solului, o eficacitate majoră de protecţie o are înierbarea spaţiului dintre rânduri,
peste 3-5 rânduri, în funcţie de mărimea pantei terenului.
9. Structura culturilor agricole în asolamentele antierozionale pe terenurile arabile situate
pe versanţi se stabileşte în funcţie de panta solei şi gradul de eroziune a solului. Culturile
protectoare sunt culturile semănate des, care protejează temporar solul, când câmpul nu este
apărat adecvat împotriva eroziunii solului. Structura culturilor pe terenuri în pantă
Panta Proporţia culturilor, %
Prăsitoare Culturi dese Ierburi
<1° 50-60 25-30 10-25
1-3° 40-50 30-35 15-20
3-5° 30-40 35-40 20-25
5-7° 20-25 45-50 25-30
>7° 30-35 65-70
Plantele cultivate cu o astfel de structură vor asigura protecţia solului de eroziune, prin
care pierderile de sol vor fi sub nivelul admisibil, şi obţinerea unor recolte stabile în aceste
asolamente.
10. Managementul păşunatului - prevede păşunarea animalelor în rotaţie pe câteva
parcele pentru atingerea unui nivel maxim al producţiei, îmbunătăţirea stratului vegetal şi
calităţii apei, prin reducerea gradului de eroziune a solului.

16. II. CULTURILE DE CÂMP
INSTITUTUL DE CERCETĂRI PENTRU CULTURILE DE CÂMP
Soiul de grâu de toamnă Dumbrăviţa
(Fig.1)
Omologat în Republica Moldova din anuM 998.
Varietatea - erythrospermum. Face parte din grupul soiurilor intensive semipitice (80-95
cm) al grupului ecologic de stepă cu rezistenţă sporită la cădere (4,7 puncte), cu 1-2 zile mai
precoce decât martorul. După caracterele şi însuşirile biologo-economice este analog soiului
Dnestreanca, dar posedă spic cilindric alb, mai productiv, cu multe boabe. Numărul de boabe în
spic constituie 27-35 unităţi şi masa a 1000 de boabe -42-48 g, semnificativ mai mari decât ale
martorului Belceanca 5 şi ale unor alte soiuri semipitice.
Rezistenţa faţă de bolile bacteriologice şi afecţiune de către tăciunele tare este la nivelul
martorului.
Conţinutul de proteină în boabe al soiului Dumbrăviţa echivalează cu al martorului (13,8
la sută), iar cel de gluten este în limita a 26-27 la sută.
După nivelul de producţie se evidenţiază superioritatea soiului în diferite condiţii de
cultivare. Productivitatea medie a soiului pe ogor negru a constituit 6070 kg/ha, după mazăre -
5330 kg/ ha, depăşind corespunzător martorul cu 910 şi, respectiv, 250 kg/ha.
Se recomandă pentru cultivare pe agrofonduri mai bogate în substanţe nutritive şi cu
umiditate în sol suficientă.
Soiul de grâu de toamnă Dana
(Fig.2)
Omologat în Republica Moldova din anul 1 999.
Varietatea - erythrospermum. Aparţine grupului de soiuri intensive ale ecologiei
silvostepice. Nivelul de producţie în anii studierii în cultura comparativă principală pe ogor negru
- 6980 kg/ ha, după mazăre - 6120 kg/ha, devierea de la martorul Dnestreanca constituind +280
kg şi, respectiv, +470 kg/ha.
Soiul este de tip semipitic (80-90 cm), posedă rezistenţă înaltă la cădere şi este cu 1-2
zile mai tardiv decât martorul.
Spicul - sub formă de prismă, dens (25 spiculeţe la 10 cm), numărul de boabe în spic-
30-35, masa a 1000 de boabe - 43-48 g.
Soiul Dana posedă rezistenţă bună la bolile bacteriologice şi la iernare.

17. După conţinutul de gluten (24-26 la sută) şi conţinutul de proteină aparţine grupului de soiuri
preţioase.
Se recomandă pentru cultivare pe agrofonduri medii şi înalte cu umiditate suficientă în
sol. Norma de însămânţare este de 5-6 mln boabe germinative la hectar S.
Soiul de grâu de toamnă Izvoraş
(Fig.3)
Omologat în Republica Moldova în anul 2001.
Varietatea erythrospermum. Soi de tip semiintensiv, aparţine grupului ecologic de stepă.
Soiul Izvoraş aparţine grupului de soiuri cu talie medie, rezistent la cădere, puţin mai înalt
decât martorul (+0,3 puncte). După nivelul rezistenţei la iernare soiul Izvoraş este, practic, la
acelaşi nivel cu soiul Belceanca 7 şi cedează puţin soiului Odescaia 51. Aparţine grupului de
soiuri semitimpurii.
După rezistenţă la bolile bacteriologice şi afecţiuni de către tăciune este la nivelul
martorului şi posedă rezistenţă orizontală, ce depăşeşte nivelul optim al eficacităţii graniţelor de
dăunare.
Conţinutul de proteină în boabe la soiul Izvoraş depăşeşte puţin martorul (+0,4 la sută),
iar conţinutul de gluten cedează martorului (-0,7 la sută).
Nivelul de producţie în anii studierii în cultura comparativă principală pe ogor negru - 6,6
t/ ha, după mazăre - 5,9 t/ha, depăşind martorul cu 0,6 t/ha şi, respectiv, 1,5 t/ha.
Soiul de grâu de toamnă Columna
Omologat în zona de Centru a Republicii Moldova din anul 2002.
Varietatea erythrospermum. Aparţine grupului de soiuri intensive ale ecologiei
silvostepice. Nivelul producţiei în anii studierii în cultura comparativă principală (1993-1995) pe
ogor negru şi ocupat constituie 64,1 şi, respectiv, 61,0 q/ha, depăşind soiul martor Odescaia
117 cu 7,0 şi 6,3 q/ha. Soiul are talie medie (90-100 cm), dar posedă rezistenţă mai înaltă la
cădere decât martorul (+2 puncte). Rezistenţa la iernare este puţin mai scăzută decât la soiul
Odescaia 117 şi echivalează cu soiul Izvoraş. După precocitate este la nivelul martorului,
aparţine grupului de soiuri semitimpurii.
După conţinutul de gluten soiul Columna cedează puţin martorului (-2,5 la sută), dar
echivalează cu el după conţinutul de proteină şi indicele alveografic (i.a.).

18. Bobul este mascat, masa a 1000 de boabe variază în funcţie de condiţiile de cultivare şi ani (44-
54 g). Rezistenţa soiului la bolile bacteriologice echivalează cu indicele martorului, în unii ani
este afectat mai puternic de tăciunele tare, pe fon artificial.
Se recomandă pentru cultivare pe agrofonduri cu umiditate suficientă în sol
Norma de însămânţare constituie 5-5,6 mln boabe germinative la ha.
Soiul de grâu de toamnă Măgura
Omologat în Republica Moldova din anul 2002.
Varietatea lutescens. Aparţine grupului de soiuri semipitice. Nivelul producţiei în anii
studierii în cultura comparativă principală (1995-1997) pe ogor negru şi ocupat constituie 51,7
q/ha şi 46,5 q/ha, depăşind soiul martor Belceanca 5 cu 3,5 q/ha şi, respectiv, 5,6 q/ha.
Soiul Măgura este semipitic, puţin mai înalt decât martorul (+3,0 cm), se evidenţiază prin
rezistenţă sporită la cădere. Nivelul de rezistenţă la iernare depăşeşte esenţial soiul iniţial
(+24,0 la sută). Perioada vegetativă este, practic, egală cu a soiului Belceanca 5. După indicele
alveografic şi conţinutul de proteină depăşeşte martorul, dar cedează după conţinutul de gluten
(-2,5 la sută). Masa a 1000 boabe este medie (37-44 g). Rezistenţa la bolile bacteriologice este,
practic, la nivelul martorului. Soiul se manifestă prin reacţie pozitivă la amplasarea pe
agrofonduri medii cu umiditate suficientă în sol.
Soiul de grâu de toamnă Traian
(Fig.4)
Soi de perspectivă pentru anul 2002.
Varietatea erythrospermum. Aparţine grupului de soiuri intensive ale ecologiei
silvostepice. Nivelul de productivitate în anii studierii în cultura comparativă principală (1995-
1997) pe ogor negru şi ocupat constituie 53,6 q/ha şi, respectiv, 46,7 q/ha, ce depăşeşte soiul
martor Belceanca 5 cu +5,4 şi +4,7 q/ha.
Soiul are talie semipitică (60-98 cm) şi posedă rezistenţă sporită la cădere la nivelul
martorului (5 puncte). Gradul de rezistenţă la iernare depăşeşte martorul (+20 la sută). După
precocitate este cu 1-2 zile mai tardiv decât martorul Belceanca 5, aparţine grupului de soiuri
semitimpurii. După conţinutul de proteină soiul Traian cedează puţin martorului (-1 la sută), dar
echivalează şi depăşeşte după conţinutul de gluten indicele alveografice şi nota de panificaţie.
Bobul este de mărime medie, masa a 1000 boabe variază între 39-44 g. Rezistenţa la bolile
bacteriologice la soiul Traian este puţin mai scăzută decât la martor.

19. Se recomandă pentru cultivare pe agrofonduri cu umiditate suficientă în sol. Norma de
însămânţare constituie 5,5-6,0 mln boabe germinative la ha. Conform scopului este raţională
studierea în cadrul Comisiei de Stat, cu excepţia Republicii Moldova, în România şi regiunile de
sud şi medii ale Ucrainei.
Soiul de grâu de toamnă Aluniş
Soi de perspectivă pentru anul 2002.
Varietatea erythrospermum. Aparţine grupului de soiuri semiintensive ale ecologiei de
stepă. Nivelul de productivitate în anii studierii în cultură comparativă principală (1996-1998) pe
ogor negru constituie 43,3 q/ha şi, respectiv, 40,7 q/ha, depăşind soiul martor Odescaia 117 cu
+6,1 şi 1,7 q/ha. Soiul are talie medie (87-104 cm) şi posedă rezistenţă la cădere la nivelul
martorului (4,3 puncte). Gradul de rezistenţă la iernare este, practic, la nivelul martorului. După
precocitate aparţine grupului de soiuri semitimpurii, cu o zi mai precoce decât martorul. După
conţinutul de proteină şi gluten soiul Aluniş este la nivelul martorului - 13,9 şi 27 la sută. Indicele
alveografic şi calitatea de panificaţie - 238,8 dj. Bobul este de mărime medie, masa a 1000 de
boabe variază între 36-46 g. Rezistenţa la bolile bacteriologice la soiul Aluniş este la nivelul
soiului Odescaia 117. Se recomandă pentru cultivare pe agrofonduri mai slabe şi după
predecesori tardivi. Norma de însămânţare constituie 5,5-6,0 mln boabe germinative la ha.
Conform scopului este raţională studierea în cadrul Comisiei de Stat, cu excepţia Republicii
Moldova în România şi în regiunile de sud şi medii ale Ucrainei.
Soiul de orz de toamnă Mugurel
Omologat în zona de Nord a Republicii Moldova din anul 2002.
Aparţine grupului de soiuri de toamnă semiintensive, varietatea - pallidum.
în anii încercării de concurs (1992-1995) productivitatea medie după premărgătorul mazărea a
constituit 7290 kg/ha, depăşind soiul omologat Iarna cu 770 kg/ha.
Datele Comisiei de Stat din 1998 confirmă că soiul Mugurel a avut o productivitate maximă pe
sectorul experimental Râşcani, depăşind standardul Osnova cu 1000 kg/ha. Pe sectorul
experimental laloveni soiul a depăşit acelaşi standard cu 200 kg/ha.
Soiul se referă la varietatea pallidum, este o formă de toamnă. După înălţimea plantelor,
perioada de vegetaţie şi rezistenţa la cădere soiul este la nivelul standardului Iarna. Indicele de
iernare al soiului este înalt, iar rezistenţa la secetă - medie. Masa a 1000 de boabe este

20. aproape de soiul Iarna (35,0-49,0 g), dar evident îl depăşeşte după numărul de tulpini produc-
tive la 1 m2, ceea ce determină o productivitate mai înaltă în comparaţie cu standardul Iarna.
Conţinutul de proteină este de 7,2-13,1 la sută. Soiul poate fi folosit pentru furaj şi la producerea
berii.
Rezistenţa la făinare şi helmintosporioză este medie.
Epoca optimă de semănat este decada a treia a lunii septembrie, cu norma de însămânţare de
4,0-4,5 mln seminţe germinative la ha.
Soiul de orz de primăvară Sonor
(Fig.5)
Omologat pentru zonele l şi II ale Republicii Moldova din anul 1999.
Aparţine variantei nutans. Talia plantelor este mijlocie (71 cm). Paiul este galben la
maturitate, relativ gros, elastic, rezistent la cădere. Spicul este, de asemenea, de mărime
mijlocie (având în medie până la 9,0 cm), în faza coacerii în lapte - cu nuanţă antociană. Este
cu densitatea mijlocie, aristat. La maturitate spicul stă în poziţia semiaplecată. Aristele sunt
lungi, de culoare galbenă, subţiri, zimţate, bine dezvoltate, puţin răsfirate. Boabele sunt mari
(masa a 1000 boabe variază între 48,0-58,0 g), de culoare galbenă, rezistente la scuturare. Conţinutul
de proteină (10,1-12,9 la sută) şi de amidon (40,4-52,2 la sută) variază în funcţie de condiţiile meteo.
Greutatea litrică - peste 700 g/l.
Soiul posedă o rezistenţă bună la boli, în deosebi la atacul de helmintosporioză. Este rezistent,
de asemenea, la secetă, se deosebeşte prin plasticitate ecologică. După perioada de vegetaţie este
semitimpuriu.
Soiul Sonor posedă productivitate majoră şi stabilă. Experimentat în perioada 1993-1998 la
l.C.C.C., acest soi a realizat cea mai înaltă productivitate în anul 1993 - 6480 kg/ha, în anul secetos
1993 producţia a constituit 2080 kg/ha (Odeschi 100 - 1680; Odeschi 115 - 1430 kg/ ha), în reţeaua
experimentală republicană în decurs de doi ani soiul Sonor a realizat o producţie de 3440 kg/ha,
depăşind soiul-martor Odeschi 100 cu 310 kg/ha.
Se recomandă cultivarea soiului la furaj şi fabricarea berii pentru toate zonele Republicii Moldova
şi alte regiuni cu condiţiile meteo asemănătoare. Termenul şi norma de semănat -obişnuite pentru orzul
de primăvară: primăvara, cu prima ocazie a ieşirii agregatelor în câmp cu norrna de însămânţare de 4,5-
5,0 mln seminţe germinative la hectar.
Soiul de orz de primăvară Ionel
Aparţine variaţiei nutans.
Anii de încercare în cultura comparativă - 1993-1995; în cultura principală - 1996-1998. Talia
plantei - până la 70 cm. Paiul este prea gros, cu sistemul foliar bine dezvoltat, elastic, rezistent la

21. cădere, de culoare galbenă. Spicul -cu două rânduri, de culoare galbenă, semiaplecat, cu densitatea
medie (12-14 segmente la 4 cm de lungime a rahisului), aristat. Gluma spiculeţului - până la 1,0 cm.
Ariste lungi, distanţate, subţiri, elastice, de culoare galbenă, se rup uşor la treierat. Bobul este de culoare
galbenă, forma bobului - lungită, rezistent la scuturare. Masa a 1000 boabe - 45,5 g. Nervaţia glumei
floriale bine pronunţată, trecerea glumei floriale în ariste este succesivă. Soiul semitimpuriu (perioada de
vegetaţie 84 zile, la nivelul soiurilor martori Odeschi 100 şi Odeschi 115). Rezistenţa la secetă, boli este
la nivelul soiurilor-martori.
în anii de studiere în l.C.C.C. (1996-1998) soiul Ionel a format o roadă de 31,1 q/ha, cu 2,2 q/ha
mai mult faţă de martorul Odeschi 100 (28,9 q/ha) şi cu 2,6 q/ha - faţă de Odeschi 115 (28,5 q/ha).
Roadă maximă de 53,3 q/ha a fost obţinută în 1994. Soiul se caracterizează prin calitatea bună a
boabelor, conţinutul de proteină, greutatea litrică (619 g/l).
Soiul Ionel se recomandă pentru folosire în producţia furajeră şi pentru fabricarea berii în toate
zonele Moldovei. Epoca de semănat şi norma de însămânţare - tradiţionale pentru orzul de primăvară:
primăvara cât mai devreme, cu prima posibilitate de ieşirea în câmp, cu norma de însămânţare de 4,5-
5,0 mln seminţe germinative la hectar.
Soiul de mazăre Pitulice
(Fig.6)
Omologat în Republica Moldova din anul 1999.
Aparţine varietăţii botanice seminanum, subspeciei seminanum-ecaducum. Soiul are talia mică
spre mijlocie, înălţimea plantei variază între 36-60 cm, în unii ani - până la 80 cm. Poziţia tulpinii în timpul
vegetaţiei este erectă. Numărul total al internodurilor la o plantă variază între 12-17, numărul de
internoduri până la prima păstaie-7-11. înălţimea inserţiei primei păstăi de la sol - 27-38 cm. Culoarea
frunzelor este verde. Frunza este formată din 2, mai rar 3 perechi de foliole, terminată cu 5-6 cârcei.
Inflorescenţa este racemă cu 2 flori de mărime mijlocie, cu corola albă, grupate în partea superioară a
tulpinii. Numărul de păstăi pe o plantă este în medie 6, maximum - 12-14. Păstăile sunt uşor curbate, cu
vârf obtuz, de mărime mijlocie, cu strat pergamentos bine dezvoltat. Numărul de boabe în păstaie - 4-6,
maximal - 9. Bobul este unghiular-oval sau rotund, parţial riguros, de culoare roz deschis sau roz.
Lungimea bobului este de 6-8 mm, lăţimea de 5-7 mm, masa a 100 de boabe este 237-278 g. Hilul este
învelit cu rămăşiţa funicului, care este concrescut cu tegumentul seminal şi bine dezvoltat.
Soiul se maturizează uniform, este semitimpuriu, perioada de vegetaţie oscilând între 63-
78 zile. Este rezistent la scuturare şi cădere, mijlociu de rezistent la bolile principale. Conţinutul
de substanţe proteice variază între 18,9-24,0 la sută. Conţinutul de proteină brută - 470 kg/ha.
Productivitatea medie în anii de testare a constituit 2780 kg/ha.

22. Soiul de mazăre Omega
(Fig-7)
Soiul este omologat în Republica Moldova din anul 2000.
Aparţine varietăţii botanice ecaducum, subspeciei - ecaducum-glaucum. Soiul are talia
mijlocie (65-90 cm), frunza formată din 2-3 perechi de folioli, terminată cu 5-7 cârcei.
Inflorescenţa este racemă, cu 2-3 flori de mărime mijlocie, cu corola albă. Numărul de păstăi pe
o plantă 6-14. Bobul este unghiulat-oval, de culoare verde-închisă. Hilul este învelit cu rămăşiţa
funiculului. Masa a 1000 de boabe este de 255 g.
Soiul Omega se maturizează uniform, este semitimpuriu, cu perioada de vegetaţie de 83-
102 zile. Este rezistent la scuturarea boabelor. Rezistenţa la cădere şi la principalele boli este la
nivel cu martorul.
Conţinutul de substanţe proteice variază între 20,2-24,7 la sută. Producţia de boabe
depăşeşte martorul cu 10-12,3 la sută. După datele Comisiei de Stat soiul Omega depăşeşte
soiul Verde 1 cu 0,10 t/ha.
Soiul de fasole Crizantema
(Fig.8)
Este omologat în Moldova în anul 1998.
Soiul este creat prin selecţie individuală. Tufa-erectă, perioada de vegetaţie - medie,
productivitate înaltă, pretabil la lucrările mecanizate, cu capacităţi de fierbere şi gustative bune.
înălţimea tulpinii - 35-50 cm şi înălţimea de inserţie a primei păstăi - 12 cm. Boabele albe, de
mărime medie, masa a 1000 de boabe - 200-235 g. Conţinutul de proteină în boabe - 20,3 la
sută, ceva mai scăzut decât la martor. Cantitatea de proteină de pe un hectar în medie pe trei
ani a fost de 387 kg, sau cu 60 kg mai mult decât la martor.
Durata perioadei de vegetaţie, în funcţie de an este de 92 zile, cu 6 zile mai
precocedecât martorul. După datele cercetărilor în cadrul institutului productivitatea medie pe
trei ani a soiului Crizantema a constituit 2300 kg/ha, cu 470 kg/ha mai mult decât a martorului.
Productivitatea maximă a soiului a fost de 3860 kg/ha.
Rezistenţa plantelor la boli în condiţii de câmp şi pe fond provocator este la nivelul
martorului.

23. Soiul de fasole Tatiana
(Fig.9)
Omologat în Republica Moldova din anul 2000. f : . ;
Varietatea elipticus albuş. Tufa este erectă, cu tip de creştere determinat, înălţimea
plantei -45-54 cm. înălţimea de inserţie a primei păstăi - 12-14 cm. Perioada de vegetaţie - 84-
91 zile, mai precoce cu 2-6 zile decât standardul - soiul Aluna. Boabele albe de mărime medie,
masa a 1000 de boabe 225-246 g. Conţinutul de proteină în boabe - 17-23,1 la sută. Cantitatea
de proteină de pe un hectar în medie pe trei ani constituie 467 kg, cu 69 kg mai mult decât la
martor. Are calităţi gustative şi de fierbere bune.
Producţia variază în funcţie de ani de la 1770 până la 3690 kg/ha. Media pe trei ani a
constituit 2360 kg/ha. Sporul faţă de martor este de 270 kg/ha. O productivitate maximă (3690
kg/ha) a fost obţinută în anul 1997.
Rezistenţa plantelor la boli în condiţii de câmp şi pe fond provocator este la nivelul
martorului.
Soiul de soia pentru boabe Aura
(Fig.10)
Omologat în Republica Moldova din anul 1999.
Este un soi creat prin selecţie individuală repetată. Aparţine varietăţii botanice Lucida
Enk. Planta este erectă, cu înălţimea de 75-85 cm. Forma tufei - semicompactă, mijlociu
ramificată, înălţimea de inserţie a primei păstăi este de 15-18 cm. Pubescenţa este cenuşie.
Frunzele au foliole oval-ascuţite, de culoare verde-închis. Florile - violacee, grupate în
inflorescenţă racem a câte 6-8. Bobul are formă ovoidală de culoare galbenă cu hilul galben-sur
deschis. MMB -160-180 g. Este un soi semitardiv, cu perioada de vegetaţie cuprinsă între 118-
123 zile. Este mijlociu rezistent la secetă, având o rezistenţă bună la cădere şi scuturarea
boabelor. Sub aspectul comportării în cultură soiul Aura se remarcă printr-o producţie
pronunţată, în experienţele de concurs la l.C.C.C. în medie pe trei ani (1996-1998) a realizat o
producţie de 3580 kg/ha faţă de 2870 kg/ha realizată de soiul martor Bucuria.
însuşirile sale de calitate sunt mai superioare celor ale soiului martor. Având un conţinut
procentual mai sporit de substanţe proteice, amino-acizi esenţiali şi un conţinut scăzut de hidraţi
de carbon, acest soi se recomandă pentru consum alimentar.

24. Soiul de soia pentru boabe Colina
(Fig.11)
Omologat în Republica Moldova din anul 2001.
Soiul este creat prin selecţie individuală. Aparţine varietăţii botanice Ucrainca Enk. Planta
este erectă, cu tufă potrivit de ramificată, compactă, înălţimea între 70-80 cm, iar înălţimea
inserţiei primei păstăi - între 19-25 cm. Pubescenţa este de culoare roşcată. Frunzele au formă
oval-ascuţită, de culoare verde-închis. Florile sunt violacee, grupate în racem a câte 14-16.
Păstaia este uşor curbată, de culoare roşcată cu dimensiuni de 4,0-4,4 cm x 06-0,7 cm. Bobul
este sferic, de culoare galbenă, cu hilul cafeniu-închis, cu dungă. MMB=120-175 g. Perioada de
vegetaţie este de 108-120 zile, încadrându-se în grupul soiurilor semitimpurii. Are o bună
rezistenţă la scuturare şi cădere, medie la secetă. Este tolerant la boli. Conţinutul de proteină a
bobului a variat în anii 1996-1998 între 37,5-40,6 la sută, iar de grăsimi - între 18,5-20,7 la sută.
S-a remarcat drept un soi productiv.
Producţia medie de boabe pe parcursul anilor 1996-1998 în l.C.C.C. a constituit 32,3
q/ha, depăşind semnificativ producţia martorului cu 3,6 q/ha. Are un potenţial de producţie ce
poate atinge 40,0 q/ha.
Se recomandă pentru cultură în Republica Moldova şi sudul Ucrainei.
Soiul de soia pentru boabe Capriciu
(Fig.12)
Este un soi de perspectivă pentru anul 2002.
Este creat prin selecţie individuală. Aparţine varietăţii botanice communis Enk. Tulpina
este erectă, cu înălţimea de 80-89 cm. Pubescenţa este de culoare cenuşie, cu creştere
semideterminată. înălţimea inserţiei primei păstăi este de 15-20 cm. Frunzele au formă ovat-
ascuţită, de culoare verde-închis. Florile, de culoare violacee, sunt grupate în inflorescenţă
racem a câte 13-15. Păstaia - uşor curbată, de culoare cenuşie, are lungimea de 4,0-4,6 cm şi
lăţimea de 0,8-0,9 cm. Bobul are formă rotundă, este de culoare galbenă cu hilul galben.
MMB=140-160 g. Face parte din grupul soiurilor semitimpurii, având o perioadă de vegetaţie, ce
variază între 110-118 zile. Este rezistent la cădere, la scuturare şi la condiţiile nefavorabile ale
mediului. Este tolerant la bacterioze, sensibil la mană şi virusul mozaic.
Conţinutul boabelor în substanţe proteice a oscilat în anii 1996-1998 între 38,8-40,3 la
sută, iar de substanţe grase - între 20,3-23,4 la sută. Este un soi productiv. Producţia medie de

25. boabe pe 3 ani (1996-1998) în CC de Concurs în cadrul I.C.C.C. a fost de 31,5 q/ha faţă de
28,7 q/ha - producţie realizată de martor. Realizează producţii de până la 36,0 q/ha.
Fiind un soi deosebit de soiurile omologate prin calităţile sale, se recomandă pentru folosire în
industria alimentară.
Soiul de lucerna Avânta AS
(Fig.15)
În Republica Moldova este omologat din anul 1998.
Aparţine speciei lucerna variabilă (Medicago varia), soi de tip albastru, hibrid
(Cyanohybrida). Perioada de vegetaţie de la începutul vegetării până la maturizarea deplină -
118-125 zile. Se deosebeşte prin creştere intensivă primăvara, conţinutul înalt de albumină în
masa uscată, rezistenţă înaltă la iernare, grad înalt de înfrunzire (51,1 la sută). Se
caracterizează prin combinarea avantajoasă a producţiei de masă verde şi seminţelor. Numărul
de coase - 3-4.
în experienţele ICCC indicii maximi ai producţiei în condiţii fără irigare au constituit: masa
verde - 69,6 t/ha, fân - 16,7 t/ha, seminţe - 583 kg/ha. Conform datelor Comisiei de Stat pentru
Omologarea Soiurilor Noi Avânta AS depăşeşte soiul martor Raduga după producţia de masă
verde cu 2,8 t/ha, masă urscată - 0,93 t/ha, seminţe - 30 kg/ha, proteină brută - cu 0,9 la sută,
iar soiul standard Altuna - cu 2,7 t/ha, 2,0 t/ha, 27 kg/ha şi, respectiv, 0,7 la sută.
Soiul de lucerna Ilan AS
Soiul aparţine speciei Medicago varia Mart, soi de tip albastru hibrid (Cyanohybrid). în
populaţia soiului Han AS se conţin 0,04 la sută plante cu caracterul multifolia. înălţimea
plantelor pentru furaj constituie în medie 59,7 cm, pentru seminţe - 81,5 cm. Perioada de
vegetaţie pentru obţinerea recoltei de fân de la începutul vegetaţiei de primăvară până la prima
coasă este de 55-63 zile, de la prima coasă până la a doua coasă - 44-51 şi de ia a doua coasă
până la a treia - 40-44 zile. Perioada de vegetaţie pentru seminţe de la începutul vegetaţiei
după cosire în faza începutului îmbobociriî până la coacerea deplină a seminţelor- 105-127 zile.
în masa absolut uscată a soiului Han S se conţine 16,7 la sută albumină brută şi 33,4 la sută
celuloză brută. Rezistenţa la iernare şi secetă este înaltă.

26. Indicii potenţiali ai masei verzi a soiului Han AS au constituit 86,9 t/ha, fânului - 21,8 t/ha,
seminţelor - 584 kg/ha. Indicii medii pentru caracterele remarcate pentru anii 1994-1998 au
constituit - 42,4 t/ha, 10,8 t/ha şi, respectiv, 434 kg/ha.
Soiul de măzăriche de toamnă Viola
(Fig.16)
Omologat în Republica Moldova din anul 1998.
Aparţine speciei Vicia villosa R. Planta este agăţătoare, cu talia de 150-220 cm, cu grad
înalt de înfrunzire (45-50 la sută). Frunzele sunt compuse din 9-10 perechi de frunzuliţe lan-
ceolate. Florile sunt mărunte, de culoare violetă, aşezate sub formă de racem compus: câte 25-
28 pe peduncul lung. Seminţele au formă sferică, de culoare cafenie-închis sau neagră. Masa a
1000 boabe - 25-30 g.
Este un soi semitardiv, cu perioada de vegetaţie de 300-305 zile. în anii de testare la
sectorul Donduşeni producţia medie de masă uscată a fost de 3,9 t/ha, seminţe - 670 kg/ha.
Potenţialul maxim al soiului este de 51,7 t/ha masă verde, 9,9 t/ha masă uscată şi 880 kg/ha
seminţe.
Se deosebeşte prin conţinutul înalt de albumină - 21,9-25,7 la sută. Rezistenţa la
condiţiile aspre de iernare este înaltă (98-100) la sută, rezistenţa la boli - medie.
Masa verde este fină, maturizarea pentru cosire începe în decada l a lunii mai.
Soiul de măzăriche de toamnă Violeta
(Fig.17)
Omologat în Moldova din anul 2000.
Soiul creat la ICCC prin metoda selecţiei individuale.
Aparţine speciei Vicia villosa R. Planta înaltă (130-230 cm), agăţătoare, are 8-10 perechi de
frunzuliţe de formă alungită lineară cu vârful ascuţit. Păstăile sunt rombice, cu vârful încovoiat,
de culoarea paiului. Seminţele sunt sferice, de culoare neagră. Masa a 1000 boabe - 28-30 g,
în anii de testare la sectorul Donduşeni (1997-1999) producţia medie de masă uscată a
constituit 5,67 t/ha, de seminţe - 620 kg/ha. Producţia maximă de masă verde - 44,0 t/ha şi
seminţe - 1000 kg/ha a fost înregistrată la ICCC în anii 1998 şi 1999.
Soiul se distinge prin conţinut înalt de albumină în masă uscată (20-21 la sută), rezistenţă înaltă
la iernare şi la boli.

27. Soiul de măzăriche de primăvară Lia
(Fig-18)
Omologat în Republica Moldova din anul 2000.
Soiul este creat prin metoda selecţiei individuale. Varietatea immaculată. Talia plantei -
60-100 cm. Numărul mediu de păstăi pe plantă - 7-8, numărul maxim - 26. Numărul de boabe în
păstaie - 7,2, maxim - 10. Seminţele sunt rotunde, fără desen, de culoare surie-liliachie. Hilul de
culoare deschisă, linear. Masa a 1000 boabe - 55,6 g.
După rezultatele testării în anii 1997-1999 producţia medie de masă uscată a fost de 3,661/ ha,
boabe - 1760 kg/ha. Indicii maximi au fost înregistraţi după producţia de masă uscată - 7,0 t/ha
(la sectorul Taraclia, 1999), seminţe - 4120 kg/ha (la sectorul Donduşeni, 1998).
Soi semitardiv cu perioada de vegetaţie de 100-119 zile. Boabele conţin 27,8-31,2 la sută
albumină, putând fi utilizate ca nutreţ concentrat. Este rezistent la boli, la secetă.
Omologat din 1999.
Hibridul de floarea-soarelui Speranţa
(Fig.19)
Omologat din 1999.
Hibrid simplu. Perioada de vegetaţie - 100-102 zile. înălţimea plantelor - 160-170 cm.
Conţinutul de coji - 22-24 la sută, de grăsimi în seminţe - 50-53 la sută, masa a 1000 seminţe -
60-70 g. potenţialul de producţie - 3,4-4,2 t/ha. Are un surplus de seminţe de 350-400 kg/ha faţă
de hibridul Sanbred-254. Posedă rezistenţă genetică la mană, rugină, lupoaie, toleranţă la
atacul putregaiului alb şi cenuşiu şi Phomopsis la capitul şi talie. Densitatea plantelor- 50-55 mii
la hectar.
Poate fi cultivat în Moldova, Ucraina, Rusia şi ţările Balcanice.
Hibridul de sfeclă de zahăr Vilia
(Fig.20)
Omologat în Moldova din anul 1998.
Hibrid monocarp, diploid, creat prin metoda hibridării simple. Hibrid în baza
androsterilităţii de tipul N-Z, destinat pentru termene târzii de recoltare, densitatea recomandată
- 90-100 mii/ ha. După nivelul de producţie echivalează sau cedează nesemnificativ hibridului
Perla (Germania). Superioritatea hibridului Vilia constă în rezistenţa la secetă şi la bolile
aparatului foliar, rizocarpii, practic, nu se afectează de boli (Fuzarium), are o semenologie

28. garantată. Semincerii liniei androsterile sunt uniformi după indicii morfologici, nu se polignesc,
au perioada de coacere semitimpurie.
La sectoarele încercării de Stat (1995-1997) hibridul a demonstrat un nivel mediu de
producţie de rizocarpi de 48,2 t/ha, 16,7 la sută - conţinutul de zahăr şi 8,0 t/ha - cantitatea de
zahăr. Nivelul biologic de producţie pe terenuri nefertilizate constituie 69,9 t/ha producţie de
rizocarpi, 18,8 la sută - conţinutul de zahăr şi 11,8 t/ha - cantitatea de zahăr.
Hibridul de sfeclă de zahăr Manuela
(Fig.21)
Omologat în Republica Moldova din anul 1999.
Hibridul de sfeclă de zahăr Manuela a fost crea prin colaborare cu KWS (Germania) ca
produs al încrucişării hibridului androsteril simplu F1 (A x B) al firmei KWS şi a liniei tetraploide
pluricarpe C a ICCC.
Este un hibrid triliniartriploid monocarp pe bază de androsterilitate de tipul extensiv (E).
Hibridul Manuela are o capacitate de producţie înaltă, realizând în medie pe 3 ani 58,3 t/ha de
rizocarpi, un conţinut de zahăr de 16,7 la sută şi o roadă de zahăr de 9,741 la ha, depăşind
martorul Perla cu 9,7 la sută. Potenţialul biologic de producţie este de peste 80 t/ha de rizocarpi
cu conţinutul de zahăr de 19,4 la sută. Rizocarpii au formă conică, se scot uşor din sol, cu o
bună curăţenie, coletul este amplasat uniform în sol. Se recomandă pentru termene medii şi
târzii de recoltare.
Hibridului Manuela îi sunt caracteristice culoarea antociană a hipocotilului, toleranţa
înaltă la cereosporoză şi alte boli.
Soia şi fasolea (îndrumar), Chişinău, 2002
Îndrumarul constă din două părţi absolut de sine stătătoare. Prima parte este consacrată
tehnologiei de cultivare a soiei, iar a doua - tehnologiei de cultivare a fasolei.
La ambele culturi expunerea materialului începe cu importanţa economică şi particularităţile
biologice ale dezvoltării şi creşterii, ce includ cerinţele soiei şi fasolei faţă de temperatură,
umiditate şi fertilitatea solului. Caracteristicile soiurilor omologate de soia şi fasole sunt
prezentate succint în formă de tabele compacte şi foarte informative.
Tehnologia de cultivare include descrierea amplasării culturilor în asolament, aplicării
îngrăşămintelor, lucrării solului, semănatului, îngrijirii plantelor, protecţiei contra bolilor şi
dăunătorilor şi recoltării.

29. în baza fişei tehnologice sunt prezentate devizele de cheltuieli la cultivarea soiei şi
fasolei.
Un interes deosebit prezintă cultivarea soiei şi fasolei în cultura succesivă şi a fasolei în cultura
intercalată.
Floarea-soarelui (îndrumar), Chişinău, 2002
Îndrumarul prezintă o sinteză a cercetărilor l.C.C.C., altor instituţii de cercetare şi a
încercărilor de producţie în domeniul tehnologiei de cultivare a florii-soarelui.
în primele două compartimente sunt descrise importanţa culturii pentru economia republicii,
morfologia, biologia şi ecologia florii-soarelui. Sunt descrise pe larg cerinţele culturii faţă de
căldură, umiditate, lumină, fertilitatea solului.
În compartimentele 3-11 este prezentată tehnologia de cultivare. Ea începe cu
amplasarea culturii în asolament. Lucrarea solului e divizată în lucrarea de bază şi pregătirea
solului înainte de semănat. Urmează descrierea aplicării îngrăşămintelor minerale şi organice, a
efectului de remanentă. Sunt descrise foarte detaliat normele de consum şi epocile de aplicare
a erbicidelor contra diferitelor grupuri de buruieni, semănatul şi lucrările de îngrijire a plantelor,
inclusiv sistemul de maşini agricole, protecţia contra bolilor şi dăunătorilor. Caracteristica
hibrizilor şi soiurilor omologate permite producătorului să se orienteze şi să aleagă hibridul
potrivit, în funcţie de condiţiile pedoclimatice concrete.
Îndrumarul se încununează cu descrierea lucrărilor de recoltare, cerinţele faţă de
producţia marfă de floarea-soarelui şi devizul de cheltuieli la ha, efectuat în baza fişei
tehnologice.
Cultura sfeclei de zahăr (îndrumar), Chişinău, 2002
Îndrumarul este destinat conducătorilor de gospodării ţărăneşti, asociaţii, întreprinderi de
prelucrare şi fermierilor. El este elaborat în baza experienţelor multianuale ale I.C.C.C. şi
practicii agricole avansate.
În prima parte a îndrumarului este expusă informaţia cu privire la particularităţile biologice
ale sfeclei de zahăr şi relaţiile ei cu factorii de vegetaţie, caracteristica soiurilor şi hibrizilor
omologaţi este expusă succint în formă de tabel.
În partea a doua a îndrumarului este descrisă pe compartimente tehnologia de cultivare a
sfeclei de zahăr, care include problemele amplasării culturii în asolament, lucrării solului,
fertilizării semănatului, lucrărilor de îngrijire a plantelor, combatere a bolilor şi dăunătorilor,
recoltare.

30. Compartimente speciale sunt dedicate cultivării sfeclei de zahăr la irigare şi producerii
seminţelor de calitate.
în baza fişei tehnologice este prezentat devizul de cheltuieli la cultivarea sfeclei de zahăr.
îndrumarul este însoţit de un material ilustrativ foarte bogat sub formă de desene grafice şi
diagrame cu rezultatele investigaţiilor ştiinţifice multianuale.
Tehnologia de cultivare a grâului de toamnă în Republica Moldova
(îndrumar), Chişinău, 2002
Îndrumarul a fost elaborat în baza investigaţiilor ştiinţifice, efectuate la I.C.C.C., şi a
practicii agricole avansate în domeniul cultivării grâului de toamnă. El este destinat fermierilor,
specialiştilor şi conducătorilor de gospodării cu diferite forme de proprietate.
Expunerea materialului începe cu descrierea particularităţilor biologice ale grâului de
toamnă şi cerinţele plantelor faţă de condiţiile de creştere. De la general se trece la particular şi
se prezintă detaliat caracteristica agrobiologică a soiurilor omologate în Republica Moldova. Un
capitol aparte este consacrat problemei cultivării grâului de primăvară în condiţiile republicii. O
atenţie deosebită este acordată problemei producerii seminţelor de calitate ale soiurilor
omologate şi problemei calităţii boabelor-marfă.
Tehnologia de cultivare cuprinde descrierea următoarelor elemente tehnologice:
amplasarea grâului în asolament, lucrarea solului, fertilizarea, semănatul, irigarea plantelor,
protecţia contra bolilor şi dăunătorilor, combaterea buruienilor, irigarea şi recoltarea, în final este
prezentată eficacitatea economică a cultivării grâului de toamnă.
INSTITUTUL DE CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE PENTRU PORUMB Şl SORG
Hibridul de porumb Porumbeni 170 ACRf
(Fig.22)
Porumbeni 170 ACRf-hibrid simplu modificat, ultratimpuriu, FAO 170. Perioada de
vegetaţie în condiţiile Moldovei - 90-92 zile. Planta are înălţimea de 230-250 cm, tulpina subţire,
trainică, inserţia ştiuletelui - la 90-100 cm. Ştiuletele este de formă uşor conică, cu lungimea de
20-22 cm, 14-16 rânduri de boabe, bine acoperit cu pănuşi. Randamentul în boabe - 80-82 la
sută. Rahisul - alb şi roşu. Bobul - sticlos, galben, MMB - 260-280 g. Conţine 11,0 la sută
proteină, 4,8 -grăsimi, 79,2 - amidon.

31. Potenţialul de producţie. Este unul dintre cei mai productivi hibrizi din această grupă de
maturitate, în regiunile nordice de cultivare a hibridului producţia de boabe atinge 10-12 t/ha, a
masei pentru însilozare - 40-50 t/ha.
însuşiri specifice. Rezistent la temperaturi scăzute de primăvară, la cădere şi frângere a
tulpinilor, tolerant la boli şi dăunători, se distinge printr-o bună creştere la etapa iniţială şi o pierdere
rapidă a apei la maturizarea boabelor.
Densitatea optimă de cultivare la boabe în arealele nordice de cultură a porumbului - 80-90
mii plante/ha.Omologat în Belarus şi Rusia pentru cultivare la boabe şi la siloz, în Moldova -
producerea seminţelor şi cultivare în cultura succesivă. .
Hibridul de porumb Bemo 172 CRf
(Fig.23)
Bemo 172 CRf- hibrid triplu, timpuriu, FAO 170. Perioada de vegetaţie în condiţiile Moldovei -
98-100 zile. Planta are înălţimea de 180-210 cm, tulpina trainică, inserţia ştiuletelui - la 55-65 cm.
Ştiuletele - cilindric, cu lungimea de 15-16 cm, 14-16 rânduri de boabe, bine acoperit cu pănuşi.
Randamentul în boabe - 83-85 la sută. Rahisul - roz. Bobul - semidentat, galben, MMB - 250-300 g.
Conţine 11,5 la sută proteină, 4,7 - grăsimi, 68,6 la sută amidon.
Potenţialul de producţie, în arealele de cultivare a hibridului producţia de boabe constituie 9-
11 t/ha, a masei de însilozare - 40-45 t/ha.
însuşiri specifice. Posedă un ritm intens de creştere la etapa iniţială, rezistent la temperaturi
scăzute de primăvară, cădere şi frângere a tulpinilor, tolerant la boli şi dăunători. Densitatea optimă
de cultivare la boabe în regiunile nordice de cultură a porumbului - 80-90 mii plante la hectar.
Omologat în Belarus pentru cultivare la boabe şi la siloz, în Moldova - producerea seminţelor şi
cultivare în cultura succesivă.
Hibridul de porumb Moldavschi 215 AMRf
(Fig.24)
Hibrid dublu, timpuriu, FAO 190. Perioada de vegetaţie în condiţiile Moldovei - 98-103 zile.
Planta are înălţimea de 190-210 cm, 14-15 frunze late de culoare verde-închis, tulpina de grosime
medie, trainică, inserţia ştiuletelui - la 70-80 cm. Ştiuletele - cilindric, cu lungimea de 14-16 cm, 14-
16 rânduri de boabe, bine acoperit cu pănuşi. Randamentul în boabe - 80-82 la sută. Rahisul - roşu.
Bobul - semidentat, galben, MMB - 270-280 g. Conţine 11,2 la sută proteină, 4,2 - grăsimi, 71,8 la
sută amidon.
În regiunile de cultivare a hibridului producţia de boabe -10-11 t/ha, a masei pentru însilozare
-40-50 t/ha.

32. Însuşiri specifice. Posedă un ritm intens de creştere la etapa iniţială, este rezistent la
temperaturi scăzute de primăvară, are o rezistenţă medie la căderea şi frângerea tulpinilor, este
tolerant la boli şi dăunători. Densitatea optimă de cultivare la boabe - 80-90 mii plante la hectar.
Omologat în Moldova, Rusia, Belarus, Kîrgîzstan, Lituania, Letonia şi Kazahstan pentru cultivare la
boabe şi la siloz.
Hibridul de porumb Porumbeni 212 CRf
(Fig.25)
Hibrid triplu, timpuriu, FAO 210. Perioada de vegetaţie în condiţiile Moldovei - 95-105 zile.
Planta are înălţimea de 220-228 cm, 15-16 frunze de culoare verde-închis, tulpina - de grosime
medie, trainică, inserţia ştiuletelui - la 80-85 cm. Ştiuletele-cilindric, cu lungimea de 17-20 cm, 12-14
rânduri de boabe, bine acoperit cu pănuşi. Randamentul în boabe - 82-83 la sută. Rahisul -roşu.
Bobul-de consistenţă sticloasă, galben, MMB-240-280 g. Conţine 10,8 la sută proteină, 4,3 -
grăsimi, 72,3 la sută amidon.
Potenţialul de producţie, în regiunile de cultivare a hibridului producţia de boabe
constituie 8-10 t/ha, a masei pentru însilozare - 45-50 t/ha.
Însuşiri specifice. Posedă un ritm intens de creştere la etapa iniţială, este rezistent t
temperaturi scăzute de primăvară, are o rezistenţă medie la cădere şi frângere a tulpinilor, este
tolerant la boli şi dăunători. Densitatea optimă de cultivare la boabe - 70-80 mii plante/ha.
Omologat în Moldova, Belarus, Rusia şi Ucraina pentru cultivare la boabe şi la siloz.
Hibridul de porumb Porumbeni 348 NRf
(Fig.26)
Hibrid simplu modificat, cu epoca de maturitate medie, FAO - 400. Perioada de vegetaţie
în condiţiile Moldovei - 110-116 zile. Planta are înălţimea de 230-250 cm, 17-18 frunze, tulpina-
de grosime medie, trainică, fără lăstărire, inserţia ştiuletelui - la 100-110 cm. Ştiuletele - cilindric
cu lungimea de 18-21 cm, 16-18 rânduri de boabe, bine acoperit cu pănuşi. Randamentul în
boabe - 80-82 la sută. Rahisul - roşu. Bobul este de consistenţă sticloasă, oranj-închis, MMB-
250-280 g. Conţine 11,0 la sută proteină, 4,2 - grăsimi, 70,0 la sută amidon, 4,2 mg/kg caroten.
Potenţialul de producţie, în condiţii optime de cultivare producţia de boabe atinge 10-12
t/ha
Însuşiri specifice. Este rezistent la secetă, cădere şi frângere a tulpinilor, tolerant la boli şi
dăunători. Densitatea optimă de cultivare - 50-65 mii plante/ha.
Omologat în Moldova şi Rusia pentru utilizare în industria alimentară (făină, crupe, fulgi de
porumb) şi furajarea animalelor.

33. Hibridul de porumb Porumbeni 351 MRf
(Fig.27)
Hibrid simplu, cu epoca de maturitate medie, FAO - 350. Perioada de vegetaţie în
condiţiile Moldovei -113-116 zile. Planta are înălţimea de 220-260 cm, 16-17 frunze, tulpina - de
grosime medie, trainică, inserţia ştiuletelui - la 85-95 cm. Ştiuletele - cilindric, cu lungimea de
18-20 cm, 14-18 rânduri de boabe, bine acoperit cu pănuşi. Randamentul în boabe-83-84 la
sută. Rahisul - roşu. Bobul - dentat, galben, MMB-250-350 g. Conţine 11,9 la sută proteină, 4,6
- grăsimi 69,7 la sută amidon.
Potenţialul de producţie. Este unul dintre cei mai productivi hibrizi din această grupă de
maturitate. Producţia de boabe constituie 11-12, a masei de însilozare 40-50 t/ha.
Însuşiri specifice. Este rezistent la secetă în faza de umplere a boabelor, la cădere şi
frângere a tulpinilor, tolerant la boli şi dăunători. Posedă un ritm intens de creştere în faza
iniţială şi de pierdere a umidităţii boabelor la maturizare.
Densitatea optimă în zonele cu umiditate insuficientă - 50-60 mii plante/ha, în zonele cu
deficit de umiditate şi la irigare - 70-90 mii plante/ha.
Omologat în Moldova, Ucraina şi Kîrgîzstan pentru cultivare la boabe şi la siloz.
Hibridul de porumb Porumbeni 359 AMRf
(Fig.28)
Hibrid simplu modificat, cu epoca de maturitate medie, FAO - 350. Perioada de vegetaţie
în condiţiile Moldovei - 115-117 zile. Planta are înălţimea de 205-210 cm, 16-17 frunze, tulpina-
de grosime medie, trainică, inserţia ştiuletelui - la 95-100 cm. Ştiuletele - cilindric, cu lungimea
de 17-18 cm, 15-16 rânduri de boabe, bine acoperit cu pănuşi. Randamentul în boabe - 80-82
la sută. Rahisul - roşu. Bobul - dentat, galben, MMB - 285-292 g. Conţine 10,3 la sută proteină,
4,3 - grăsimi, 72,6 la sută amidon.
Potenţialul de producţie. Producţia de boabe constituie 10-13 t/ha, a masei de însilozare
38-42 t/ha.
Însuşiri specifice. Rezistent la secetă, tolerant la boli si dăunători.
Densitatea optimă în zonele cu deficit de umiditate - 55-60 mii plante/ha.
Omologat în Moldova şi Ucraina pentru cultivare la boabe şi la siloz.

34. Hibridul de porumb Moldavschi 450 MRf
(Fig.29)
Hibrid simplu, semitardiv, FAO 450. Perioada de vegetaţie în condiţiile Moldovei - 119-
121 zile. Planta are înălţimea de 224-245 cm, 18-20 frunze relativ scurte, de culoare verde-
închis, tulpina de grosime medie, foarte trainică, inserţia ştiuletelui - la 90-100 cm. Ştiuletele -
cilindric, cu lungimea de 19-21 cm, 14-16 rânduri de boabe, bine împănuşat. Randamentul în
boabe -80-82 la sută. Rahisul - roşu. Bobul - dentat, galben-aprins, MMB - 270-290 g. Conţine
10,5 la sută proteină, 4,1 - grăsimi, 69,4 la sută amidon. Producţia de boabe - 15-17 t/ha, a
masei pentru însilozare - 45-50 t/ha.
Însuşiri specifice. Rezistent la secetă, căderea şi frângerea tulpinilor. Tolerant la boli şi
dăunători. Suportă îndesirea semănăturilor, valorifică bine fondul agrotehnic sporit.
Reacţionează negativ la doze sporite de erbicide, la aplicarea lor cu întârziere. Este predispus
la formarea câte doi ştiuleţi la o plantă.
Densitatea optimă de cultivare la boabe în Zona de Nord - 60-65 mii plante/ha, Zonele
îentrală şi Sudică ale Moldovei - 55-60, la irigare - 70-80 mii plante/ha.
Omologat în Moldova pentru cultivare la boabe şi la siloz în condiţii obişnuite şi la irigare.
Hibridul de porumb Porumbenî 393 MRf
(Fig.30)
Hibrid simplu, cu epoca de maturitate medie, FAO 390. Perioada de vegetaţie în
condiţiile Moldovei - 111-116 zile. Planta este viguroasă, are înălţimea de 230-240 cm, 15-16
frunze, tulpina - de grosime medie, trainică, fără lăstărire, inserţia ştiuletelui la 100-120 cm.
Ştiuletele -conic, cu lungimea de 18-20 cm, 12-14 rânduri de boabe, bine acoperit cu pănuşi.
Randamentul în boabe - 80-82 la sută. Rahisul - roşu. Bobul este de consistenţă sticloasă,
oranj-închis, MMB - 280-295 g. Conţine 10,6 la sută proteină, 4,0 - grăsimi, 68,9 la sută amidon,
4,6 mg/kg caroten.
Potenţialul de producţie. Producţia de boabe -10-12 t/ha, a masei pentru însilozare 40-50
t/ha.
Însuşiri specifice. Este rezistent la secetă, cădere şi frângere a tulpinilor, tolerant la boli şi
dăunători.
Densitatea optimă de cultivare - 50-60 mii plante/ha.
Omologat în Moldova pentru cultivare la boabe. Boabele sunt recomandate pentru utilizare în
industria alimentară (făină, crupe, amidon) şi la furajarea animalelor.

35. Hibridul de porumb Porumbeni 457 MRf
(Fig.31)
Hibrid simplu, semitardiv, FAO 450. Perioada de vegetaţie în condiţiile Moldovei - 125-
130 zile. Planta are înălţimea de 215-240 cm, 16-18 frunze, tulpina - 2,2-2,4 cm grosime,
trainică, inserţia ştiuletelui - ia 85-95 cm. Ştiuletele - cilindric, cu lungimea de 18-20 cm, 13-14
rânduri de boabe, bine acoperit cu pănuşi. Randamentul în boabe - 80-85 la sută. Rahisul -
roşu. Bobul - dentat, de culoare galben-aprins, MMB -250-290 g. Conţine 11,0 la sută proteină,
4,7 -grăsimi, 71,3 la sută amidon. .
Potenţialul de producţie, în regiunile de cultivare a hibridului producţia de boabe
constituie 7-10 t/ha, a masei pentru însilozare - 40-45 t/ha.
Însuşiri specifice. Posedă rezistenţă înaltă la căderea tulpinilor şi mijlocie la secetă, este
tolerant la boli şi dăunători. Valorifică foarte eficient agrofondurile înalte şi apa la irigare.
Densitatea optimă de cultivare la boabe - 50-60 mii plante/ha. Omologat în Moldova şi
Kazahstan pentru cultivare la boabe şi la siloz.
Hibridul de sorg Pişcevoi 1
(Fig.3)
Hibrid simplu de sorg (soriz) pentru boabe, cu epoca de maturitate medie - 112-117 zile.
Planta are înălţimea de 105-120 cm, 9-10 noduri la tulpina principală, frunzele lungi (65-70 cm)
şi late (6-8 cm). Paniculul - erect, bine ieşit din teaca ultimei frunze, oval. Bobul - biconvex,
galben-deschis, sticlos, golos. MMB - 26-32 g. Boabele conţin 13,6-14,4 la sută proteină, 65,2
72,3 - amidon şi 3,73-3,80 la sută grăsimi. Bobul posedă o umplere şi uscare intensă.
Este rezistent la secetă, se atacă slab de boli şi dăunători. Densitatea optimă de cultivare 140-
160 mii plante la hectar. Se cultivă mecanizat.
Potenţialul de producţie -10-121 boabe la hectar. Boabele sunt recomandate pentru utilizare în
industria alimentară (crupe, făină, bere etc.) şi la furajarea animalelor. Crupele de soriz pot
înlocui orezul la prepararea diferitelor produse alimentare, iar făina poate fi folosită ca adaos de
25-30 la sută la coacerea pâinii.
Omologat în Moldova.

36. Hibridul de sorg Porumbeni 5
. (Fig.36)
Hibrid simplu de sorg zaharat, cu epoca de maturitate semitardivă -121-127 zile. Planta
are' înălţimea de 250-280 cm, tulpina viguroasă, erectă, suculentă, cu conţinutul de zahăr de
până la 14 la sută, 16-18 frunze. Paniculul este erect, elipsoidal, cu lungimea de 20-23 cm,
culoarea brună-deschis.
Potenţialul de producţie - 80-85 t/ha masă verde sau 20-21 t la hectar masă uscată.
Este tolerant la boli şi dăunători. Densitatea optimă de cultivare - 120-130 mii plante la1 hectar.
Se recoltează mecanizat.
Omologat în Moldova.
Hibridul de sorg Porumbeni 7
(Fig.37)
Hibrid simplu de sorg pentru boabe, cu epoca de maturitate semitimpurie - 102-110 zile. i
Planta are înălţimea de 125-135 cm, 8-9 noduri, frunzele alungite (45-49 cm) şi late (5-6 cm).
Paniculul - erect, elipsoidal, răsfirat, ieşit din teaca ultimei frunze cu 8-12 cm. Bobul - rotunjit,
golos, ovoidal, cafeniu-deschis, cu endospermul făinos. Boabele conţin până la 12,9 la sută
proteină, 66,3 - amidon şi 4,54 la sută grăsimi. Umplerea şi uscarea bobului - intensă.
La etapa iniţială hibridul posedă un ritm bun de creştere, este rezistent la secetă, se
atacă slab de boli şi dăunători. Densitatea optimă de cultivare -140-160 mii plante/ha. Se
recoltează mecanizat.
Potenţialul de producţie - 7,5 t boabe la hectar.
Omologat în Moldova.
Hibridul de sorg MSS 10
(Fig.38)
Hibrid simplu de sorg x iarbă de Sudan, cu epoca de maturitate medie. Planta are
înălţimea de până la 270 cm, înfrăţire înaltă (5-7 tulpini la o plantă), este bine înfrunzită (8-11
frunze la tulpina principală). Este destinat pentru masă verde şi siloz, pregătirea fânului,
fânajului şi la crearea păşunilor. Masa verde se recoltează cu 10-15 zile înainte de înmăturire.
După cosire otăveşte bine, formând fără irigare 2-3 coase. Calitatea masei verzi este înaltă
(10,7-11,2 la sută - proteină brută şi 5 la sută - glucide). Potenţialul de producţie -13-14 t/ha
masă uscată sau 78-80 t/ha rnasă verde.

37. Este rezistent la cădere. Se atacă slab de bacterioze şi în medie de afide.
Omologat în Moldova.
Soi de pătlăgele vinete Rada
(Fig.39)
Soi de pătlăgele vinete timpuriu. Perioada de la răsărire până la prima recoltare a
fructelor -108 zile, cea fiziologică -136 zile. Planta are tulpină semicompactă sau răsfirată, cu
înălţimea de 45-60 cm. Formează 8-15 fructe mijlocii de culoare violet-albastru cu luciu puternic
la maturitate. Forma fructelor - cilindrică sau pară alungită, cu vârful rotund şi lungimea de 10-
24 cm, diametrul - 5-10 cm. Fructele se utilizează în alimentaţia curentă şi în industria
prelucrătoare. Potenţialul de producţie - 30,0-55,0 tone la hectar. Seminţele în fructe constituie
1,4 la sută.
Este rezistent la atacul de verticiloză şi păianjenului comun.
Omologat în Moldova.
Soi de pătlăgele vinete Laura
(Fig.40)
Soi de pătlăgele vinete cu epoca de maturitate medie. Perioada de la răsărire până la
prima recoltare a fructelor- 115 zile, cea fiziologică -143 zile. Planta este compactă, cu înălţimea
de 45-70 cm, formează 8-12 fructe mijlocii de culoare violet-albastru întunecat, cu luciu puternic
la maturitatea tehnică. Fructele alungite de 15-25 cm, cu diametrul de 6-14 cm şi formă
cilindrică. Potenţialul de producţie - 30,0-55,0 tone la hectar. Seminţele în fructe constituie 1,4 la
sută.
Soiul este rezistent la atacul de verticiloză, stolbur, putregaiul fructelor, gândacul de Colorado şi
păianjenul comun.
Fructele se utilizează în alimentaţia curentă şi în industria prelucrătoare.
Omologat în Moldova.
Soi de ardei Zodiac
(Fig.41)
Soi de ardei gras, semitimpuriu. Perioada de la răsărire până la prima recoltare a
fructelor-110 zile, cea fiziologică -142 zile. Fructul este de formă prismoidală, cu 3-4 muchii, de
culoare crem în perioada coacerii de consum şi roşie - la maturitatea biologică. Masa medie a
fructului este de 150 g. Fructele conţin 8,6-9,6 la sută substanţă uscată, 145-170 mg - vitamina

38. C şi 3,5-4,1 la sută zahăr. Potenţialul de producţie - 25,0-40,01 la hectar. Seminţele în fructe
constituie -1,0 la sută.
Soiul este rezistent la atacul de verticiloză şi alternarioză.
Fructele se utilizează în stare proaspătă şi în industria alimentară.
Omologat în Moldova.
Soi" de ardei Argo
(Fig.42)
Soi de ardei gras (gogoşar), semitimpuriu. Perioada de la răsărire până la prima recoltare
a fructelor-133 zile, cea fiziologică -145-155 zile. Planta are tulpină semicompactă sau răsfirată,
înălţimea de 40-60 cm. Formează 8-15 fructe mijlocii de culoare verde-deschis în perioada
coacerii de consum şi roşie - la maturitate biologică. Masa medie a fructului este de 160 g,
Forma fructului - rotundă-întinsă, cu 3-4 camere şi slab crestată. Fructele conţin 9,5-9,6 la sută
substanţă uscată, 170-178 mg la sută vitamina C şi 3,8-4,1 la sută zahăr. Potenţialul de
producţie - 35,0-40,0 t/ha. Seminţele în fructe constituie - 1,0 la sută.
Fructele se utilizează în stare proaspătă şi în industria alimentară.
Soiul este rezistent la atacul de verticiloză şi păianjenul comun.
Omologat în Moldova.
Hibridul de castravete Icar
(Fig.43)
Hibrid de castravete, semitimpuriu. Perioada de vegetaţie până la maturitatea de consum
a fructelor - 48-52 zile. Fructele sunt scurte - 9,8-11,0 cm, de formă cilindrică. Hibridul se
caracterizează printr-o perioada îndelungată de fructificare. Potenţialul de producţie - 34-361 la
hectar. i Hibridul este rezistent la secetă, tolerant la mană (perenosporoză), bacterioză,
putregaiul radicular.
Calităţile gustative şi comerciale sunt înalte.
Hibridul de tomate Lira
(Fig.45)
Hibrid de tomate timpuriu. Perioada de la răsărire până la recoltare a fructelor - 100-103
zile. Planta este semideterminată, viguroasă, cu foliaj bogat. Florile sunt obişnuite, adunate în
inflorescenţe simple. Pe ciorchine sunt plasate 6-10 fructe, rotunde, slab aplatizate, cu
articulaţie geneculată a pedunculului. Masa fructului - 80-110 g. Fructul este rotund, cu 4-5 loje

39. seminale, cu colet verde, care la coacere devine de culoare roşie. Potenţialul de producţie - 14-
16 kg/m2.
Este rezistent la alternarioză şi VMT, tolerant la mană, cladosporioză şi bacterioză.
Se recomandă pentru cultivare în solarii.
Recomandări privind cultivarea porumbului în Moldova
Recomandările propuse spre implementare sunt elaborate în baza cercetărilor ştiinţifice
şi practicii avansate de mai mulţi ani, efectuate de colaboratorii Institutului de Cercetări
Ştiinţifice pentru Porumb şi Sorg.
în recomandări sunt expuse însemnătatea culturii porumbului în economia republicii drept o
cultură importantă şi universală sub aspectul utilizării produsului finit (boabe, furaj, siloz,
amidon, ulei etc.). Sporirea producţiei la porumb prevede respectarea strictă a hibrizilor
omologaţi în republică, perfecţionarea premergătorilor, reducerea cotei de amplasare a
porumbului pe terenurile de pantă, respectarea recomandărilor ştiinţifice de însămânţare,
îngrijire, fertilizare, combatere mecanică şi chimică a buruienilor, recoltare şi condiţionare a
producţiei.
De rând cu aceasta recomandările sunt completate cu particularităţile cultivării
porumbului la irigare, în zonele de protecţie a apelor şi sanitare şi sectoarele de hibridare.
UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN MOLDOVA C
Hibridul de porumb special Chişinău 307 PL
(Fig.32)
Autori: A.Palii, V.Ţiganaş, D.Ţiganaş :
Chişinău 307 PL - hibrid de porumb cu bobul bogat în proteină şi lizină, are perioada de
vegetaţie în condiţiile Republicii Moldova de 115-120 zile. Planta are înălţimea de 200-225 cm,
ştiuletele principal - la 80-85 cm, formează 1,0-1,1 ştiuleţi, 16-18 frunze. Ştiuletele - de formă
cilindrică, cu masa de 300-350 g, cu 16-18 rânduri şi 40-45 boabe în rând, coceanul alb. Bobul -
dentat, cu structura făinoasă a endospermului, rnasa a 1000 boabe - 290-310 g, randamentul
de boabe - 81-82 la sută. Conţinutul de proteină în bob - 12,5-13,5 la sută, de lizină în proteină -
3,85-4,20 la sută, grăsime - 4,5-5,3 la sută, amidon - 71-72 la sută.
Potenţialul de producţie constituie în medie de la 70-85 q/ha până la 149,3 q/ha boabe.
Producţia de proteină - 762-800 kg/ha, de lizină - 27-33 kg/ha.
însuşiri specifice. Hibridul este rezistent la fuzarioza ştiuletelui, alte boli, dăunători,
rezistent la cădere şi secetă; se cultivă cu densitatea de 50 mii plante la ha.

40. Hibridul Chişinău 307 PL este sursă biologică de proteină şi lizină ecologic pure.
Producţia de boabe este destinată hrănii animalelor monogastrice (porci, păsări ş.a.), ca
materie primă pentru industria producătoare de furaje combinate.
Hibridul Chişinău 307 PL este omologat în Republica Moldova.
Hibridul de porumb amilopectinic Chişinău 297 wx
(Fig.33) Autori: V.Ţiganaş, D.Ţiganaş, A.Palii
Chişinău 297 wx - hibrid simplu de porumb, în condiţiile Republicii Moldova se coace în
timp de 110-115 zile. Planta are înălţimea de 200-220 cm, a ştiuletelui principal 70-75 cm,
numărul deştiuleţi pe plantă- 1,1-1,2, de frunze- 15-17. Ştiuletele are formă cilindrică, lungimea-
20-23 cm, 14-16 rânduri şi 40-45 boabe în rând, masa ştiuletelui - 250-260 g, randamentul
boabe de 84-85 la sută. Bobul - varietate ceratină, cu consistenţa dură şi cornoasă a
endospermului, cu aspect ceros, culoarea galbenă, masa a 1000 boabe - 250-280 g, cu
conţinut de amidon de 71-72 la sută, amilopectină în amidon - 98,8-99,8; amiloză - 0,2-1,2,
proteine - 10,0-11,0, grăsime - 4,5-5,0 la sută.
Potenţialul de producţie constituie în medie de la 65-75 q/ha până la 134,0 q/ha boabe,
amidon amilopectinic - 40-90 q/ha.
însuşiri specifice. Hibridul este rezistent la secetă, cădere, boli şi dăunători. Se cultivă cu
densitatea de 52-55 mii plante la ha. Producţia boabe este materie primă pentru industria
producătoare de amidon şi melasă, alte produse zaharoase, poate fi utilizată ca hrană furajeră
pentru animale.
Omologat în Republica Moldova.
Hibridul de porumb special Chişinău 401 L
(Fig.34)
Autori: V.Ţiganaş, D.Ţiganaş, A. Pal ii
Chişinău 401 L - hibrid simplu de porumb bogat în lizină, în condiţiile Moldovei se coace
în timp de 115-120 zile. Planta are înălţimea de 210-225 cm, formează ştiuletele la 85-90 cm,
numărul de ştiuleţi - 1,1-1,2, de frunze- 16-17. Ştiuletele are formă conică, lungimea de 22-24
cm, 14-16 rânduri şi 48-50 boabe în rând, randamentul de boabe - 81-82 la sută. Bobul cu
structura modificată a endospermului, culoarea galbenă, masa a 1000 boabe - 250-270 g,
conţinutul de proteină - 11,0-11,5 la sută, lizină - 3,92-3,98 , amidon - 71-72 la sută.

41. Potenţialul de producţie constituie în medie 87-90 q/ha până la 159,0 q/ha boabe.
Producţia de proteină-717-800 kg/ha, de lizină-28-30 kg/ha.
însuşiri specifice. Hibridul Chişinău 401 L este rezistent la boli, dăunători, secetă, cădere.
Se cultivă cu densitatea de 50-55 mii plante la ha pentru boabe, hrana animalelor
monogastrice, producerea furajului combinat.
Recunoscut pentru cultivare în toate zonele Republicii Moldova în anul 2001.
Soiul de soia Chişinău 16
(Fig.13)
Autori: M.Micu, D.Damaschin, V. Si minei
Soi pentru boabe. Aparţine subspeciei Gliycine manshurica, varietatea flavidă. Grupa
maturitate după FAO (l) - 110-120 de zile.
Planta: Tulpina erectă, tip de creştere determinat, rezistentă la polignire, cu pubescentâ
deasă de culoare sură. înălţimea plantei - 75-80 cm, înălţimea de inserţie a primei păstăi -12-14
cm. 3 frunze foliate ovale, caduce la coacerea boabelor. Gradul de ramificare - mic. r
Floarea şi păstaia: Flori mici în racem compus din câte 6-8 floride de culoare violetă.
Pastă medii, slab încovoiate, de culoare brună, a câte 2-3 boabe.
Bobul: Boabele de formă ovală, de culoare galbenă, hilul mediu galben. Masa a 1000 boabe-
140-160 gr.
Potenţialul mediu de producţie de boabe în anii efectuării încercării de stat (1983-1985) a
constituit 25,8 q/ha sau cu 2,1 q/ha mai mult decât soiul martor Bucuria. Conţinutul mediu de
proteine în boabe - 38-39 la sută, de ulei 21,4 la sută.
însuşiri specifice - soi mediu precoce, înalt productiv, mediu rezistent la secetă,
bacterioză, putregaiul tulpinii. La cultivare necesită un agrofond superior.
Omologat în Republica Moldova în anul 1986.
Soiul de soia MIDA
(Fig.14)
Autori: M.Micu, D.Damaschin, A.Palii
Soi pentru boabe. Aparţine subspeciei Glycine manshurica, varietatea flavidă. Grupa de|
maturitate după FAO (00) 100-105 zile.

42. Planta: Tulpina erectă, tip de creştere determinat, rezistentă la polignire cu pubescenţă
de culoare! brună, înălţimea plantei - 70-80 cm, înălţimea de inserţie a primei păstăi -13-16 cm.
Aparatul foliarj bine dezvoltat, cu 3 frunze foliate ovale de culoare verde. Gradul de ramificare -
mediu.
Floarea şi păstaia: Flori mici de culoare violetă la subţioara frunzei. Păstăi medii, slab]
încovoiate, de culoare brună, a câte 2-3 boabe.
Bobul - de formă ovală, galben, încins cu tegumentul seminal neted. Hilul - mediu,
galben.j Masa a 1000 boabe - 150-170 gr.
Potenţialul mediu de producţie de boabe în anii efectuării încercărilor de concurs (1993-j
1996) a constituit de 23,3 q/ha (22,3-24,7), depăşind cu 1,9 q/ha soiul martor Bălţi 82.
Conţinutul j mediu de proteine în boabe - 40,1 la sută, de ulei - 20,7 la sută.
însuşiri specifice. Soi precoce, înalt productiv, cu o creştere viguroasă până la începutul)
înfloririi. Rezistent la bacterioză, virusul mozaicului tutunului, fuzarioză, mediu rezistent la
secetă.' Serveşte ca premergător bun pentru cerealierele de toamnă.
Omologat în Republica Moldova în anul 2001.
Ciuperca de bălegar albă, crem, brună sau Şampinionul -Agaricus
bisporus (J. Lge) Imbach.
Autori: V. Andrieş
Este una din cele mai frecvent cultivate în lume şi la noi în ţară ciuperci. Are tulpini de
culoare albă, crem şi brună, în laborator se produce miceliu comercial de şampinion al tulpinilor
albe Sylvan A15, Corona 23 şi altele. Productivitatea pe compost nepasteurizat este de 6-8 kg/
m2. Pălăria de 5-10 cm în diametru. Sporii de culoare brună, au formă, în general, rotundă sau
ovală. Piciorul de 3-6 cm lungime, 1-2 cm grosime, neted, cilindric, la bază îngustat, gol sau
compact, sub pălărie - roşietic, cu inel.
Păstrăvul obişnuit sau Păstrăvul de fag - Pleurotus ostreatus ;
(Jacq.: Fr.) Kumm.
Autori: V. Andrieş
Este cosmopolit, după modul de nutriţie - xilofag, se întâlneşte larg pe toate continentele
globului, cu excepţia Antarctidei. în flora spontană creşte pe lemn mort de plop, mesteacăn,
salcie, fag, ulm, anin. în parcuri şi grădini publice poate fi mai des întâlnit pe plop, tei şi arţar, în
banca laboratorului sunt tulpini cu fructificare atât criofilă cât şi termofilă ca 40A, 41 D, 18, SIN

43. şi altele, care prezintă un randament de 18-24 la sută de ciuperci de la 100 kg de substrat
nutritiv. Basidiofructele sunt gimnocarpe, cu lamelele basidiale neacoperite, cresc în buchete
compacte a câte 30 şi mai mulţi carpofori. Dimensiunile pălăriei sunt foarte variate, de la 6-8
până la 20-30 cm în diametru.
Fructifică la temperaturi moderate (15-17°C) în perioada de toamnă-iarnă şi iarnă-
primăvară. în natură poate apărea şi în zilele calde ale iernii. Carpoforii rezistă la temperaturi
negative de până la - 5 - 7°C.
Shii-take sau Ciuperca parfumată - Lentinus edodes (Berk.) Sing.
Autori: V. Andrieş
Are carpoforul bine dezvoltat, 6-11 cm în diametru, şi este de culoare brună.în laborator
este reprezentat prin tulpinile Le 10.63, Le fin D şi altele. Creşte pe trunchiuri sau buturugi de
lemn de diferite specii, iar în sistemul intensiv se cultivă pe rumeguş de foioase. Productivitatea
este de 30 kg ciuperci de la 100 kg de lemn, sau 20-24% la 100 kg de substrat nutritiv. Piciorul
este înalt de 5-8 cm şi are 1,5-2,5 cm în diametru, mai gros spre pălărie şi puţin curbat spre
bază, de culoare brună-cenuşie.
INSTITUTUL DE CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE Şl CONSTRUCŢII TEHNOLOGICE PENTRU
TUTUN Şl PRODUSE DIN TUTUN
Soiul de tutun Moldavschi 272
Soiul de tutun Moldavschi 272 este obţinut prin hibridarea soiurilor Peremogeţ 83 x
Imunîi 580 x Crupnolistnîi 3 - dublu cu selectarea ulterioară din populaţii de către E.Petrova,
A.Grosu, E.Calchei şi N.Culicov.
Soi de tutun cu un conţinut scăzut de nicotină. Plantele soiului au forma elipsoidală, cu
frunze ridicate şi inflorescenţă rămuroasă. înălţimea plantelor (fără inflorescenţă) constituie 135-
170 cm. Numărul mediu de frunze tehnic utile este de 29-30 buc. Lungimea frunzelor de la
etajul mediu este de 39-43 cm, lăţimea 20-22 cm.
Soiul este de coacere medie. Perioada de vegetaţie, de la plantarea răsadului până la
primul cules constituie 56-61 zile. Roadă medie de frunze uscate este de 3,5-4,1 t/ha,
randamentul soiurilor-marfă fiind de 2,9-3,8 t/ha sau 83-91 la sută . Procentul de nicotină
constituie 0,5-1,2 la sută. Coeficientul Şmuc - 0,8-1,0. Cantitatea de hidraţi de carbon - 3,6-8,0
la sută. Este tutun de tărie medie, cu gradul gustativ 38,5-39,0.

44. Pe fond rigid creat artificial soiul de tutun Moldavschi 272 manifestă o rezistenţă
complexă de câmp la viroza petelor bronzate şi Y-viroza cartofului. Pe frunze petele focului
sălbatic ocupă 3,0-4,0 la sută. în perioada de creştere a răsadului plantele nu se afectează de
putregaiul negru al rădăcinii şi tulpinii.
Recomandări "Protecţia tutunului de boli, dăunători şi buruieni",
Chişinău, 2001
Recomandările sunt elaborate în baza rezultatelor experimentelor, în ele fiind descrise
măsurile de combatere integrală a dăunătorilor şi bolilor care afectează tutunul.
După cum ne demonstrează practica, strategia şi tactica de combatere a bolilor şi
dăunaţi în plantaţiile de tutun este posibilă numai prin aplicarea raţională a tuturor metodelor, în
fui» de imunitatea şi susceptibilitatea soiurilor la boli şi dăunători, în condiţiile republicii un pe
deosebit pentru tutun îl constituie putregaiul negru al rădăcinii (Thielaviopsis bascola Berk: Br.),
mucegaiul tulpinilor (ciuperci din genul Pythium, Rhizictonia şi Fusariu), mana tutunul
(Peronospora tabacina Adam.), petele bacteriene (focul sălbatic (Pseudomonas tabaci Wolfi
Foster), pătarea unghiulară Pseudomonas angulata (Fromme et Murray) Holl), viroza petei;
bronzate (Licopersicum virus 3 (Brittleb), Y-viroza cartofului (Solanum virus 2); tripsul tutunul a
(Thrips tabaci Lind.), păduchele piersicului (Myzus persicae Sulz.), buha semănăturilor (Era ti
segetum Schiff.), viermele-sârmă (Agriotes liniatus L.), omida capsulelor (Heliothis obsolei F.) şi
un număr enorm de mare de aphide (circa 48 de specii). Se recomandă aplicare diferenţiată a
combaterii chimice, în primul rând se recomandă alternarea pesticidelor şi tratară tutunului cu
soluţie insecto-fungicidă în funcţie de densitatea critică a dăunătorilor şi graduld infectare cu
boli. în scopul prevenirii poluării mediului şi păstrării entomofaunei utile, tratări chimice la tutun
se efectuează cu pesticide autorizate şi indicate în îndrumarul "Preparai chimice şi biologice de
protecţie şi stimulare a creşterii plantelor", Chişinău, Ştiinţa, 1997 sil "Listele preparatelor
aprobate pe parcursul anilor 1997-2002".
Astăzi la tutun sunt autorizate 25 pesticide, inclusiv: 10 insecticide (Actellic, 50% c.e., 0,&
n 1,0 l/ha; Bi-58 Nou, 40% c.e., 0,8-1,0 l/ha; Decis, 2,5% c.e., 0,25-0,5 l/ha; Mavric, 2F, 22,3!
n FLO, 2,0 l/ha; Sumithion, 50% c.e., 1,0-1,4 l/ha; Zolone, 35% c.e., 1,6-2,0 l/ha; Zolone, 30Î
c.e., 2,0-2,2 l/ha, Bazudin 600 EM, 1,0-1,5 l/ha; Pirimor25% WG 0,5-0,75 kg/ha şi DiazolS EW
2,0 l/ha; 7 fungicide (Avixil, 70% p.u., 1,8-2,4 kg/ha; Benlate, 50% p.u., 1,5-3,0 g/rtf Fundazol,
50 WP, 1,5-3,0 g/m2; Bromură de metil, 98,5% (gaz tehnic), 60 g/m2 (pentru tratare! solului
contra agenţilor patogeni, dăunătorilor şi buruienilor); Previcur 607 AS, 1,0 l/ha; Ridomil gold
MZ 68 WP 2,5 kg/ha şi Cuproxat SC 3,0-4,0 l/ha) şi 8 erbicide (Dual, 96% c.e., 2,1-3,1 i ha;
Roundap, 36% s.a., 2,0-4,0-4,0-8,0 l/ha; Stomp, 35% s.a., 3,0-4,0 l/ha; Treflan, 24% c.e, 3,0-4,0

45. l/ha, Treflurex, 24% c.e., 3,0-4,0 l/ha; Frontier 900 EC 1,3-1,6 l/ha, Devrinol 45F2,5I ha şi
Valpanida 330 3,0-4,0 l/ha) contra bolilor, dăunătorilor şi buruienilor în sere şi câmp.
Şopron de uscare naturală a tutunului
Inventatori: T. Zagorneanu, lu.Molotcov, V.Prisacari, F.Muhamedjanov
1. Destinaţia: Prelucrarea frunzelor de tutun după recoltare. Poate fi utilizat pentru
uscarea naturală a frunzelor de tutun proaspăt culese, înşirate pe sfori, ace, permiţând accesul
liberal aerului spre frunze.
Producător: Institutul de Cercetări Ştiinţifice şi Construcţii Tehnologice pentru Tutun şi
Produse din Tutun.
2. Asigurări:
V acoperişul cu doi versanţi este realizat în formă de jumătăţi, care se acoperă reciproc
la diferite niveluri, formând astfel un joc de ventilare, având o formă aerodinamică şi constituind
un sistem reversibil natural de ventilare;
V realizarea suporturilor cu posibilitatea reglării pe înălţime asigură accelerarea montării
şopronului pe teren cu relief complicat fără lucrări minuţioase de nivelare a şantierului de
construcţie. .
3. Avantaje:
V permite reducerea investiţiilor capitale pentru construcţia şopronului de uscare
naturală a tutunului pe teren cu relief complicat;
V jumătăţile acoperişului cu doi versanţi, care se acoperă reciproc, protejează în mod
sigur tutunul de precipitaţiile atmosferice.
4. Protejată prin brevet de invenţie al Republicii Moldova.
5. Verificarea prin experimentare de proporţii în gospodăriile cultivatoare de tutun. 32
6. Modalitatea de aplicare:
Contract de licenţă cu titularul de invenţie pentru dreptul neexclusiv de aplicare a invenţei
Procedeu de prelucrare a frunzelor de tutun după recoltare
Inventatori: T. Zagorneanu, lu.Molotcov, T.Jitcu, F.Muhamedjanov, V.Prisacari.
1. Destinaţia: prelucrarea tutunului după recoltare, incluzând înşirarea frunzelor de tutun
pe ace duble. Poate fi aplicat în gospodăriile de cultivare a tutunului pentru prelucrarea primară
a tutunului recent recoltat. .
2. Asigurări:

46. V înşirarea frunzelor pe ace duble cu capacitatea de 3,5-5,0 kg/metru liniar şi
amplasarea lor în construcţia de uscare cu capacitatea de 25-38 kg/m3
V uscarea lentă şi prelucrarea plăcii frunzei în condiţii naturale;
V fixarea culorii, uscarea definitivă a nervurii centrale, umectarea şi ventilarea activă,
efectuate artificial.
3. Avantaje:
materia primă obţinută, conform parametrilor principali (culoarea frunzelor, conţinutul de
material, elasticitatea, gustul şi aroma fumatului) corespunde materiei prime uscate în condiţii
naturale.
4. Protejată prin brevet de invenţie al Republicii Moldova.
5. Verificată prin experimentare de proporţii în gospodăriile cultivatoare de tutun.
6. Modalitatea de aplicare:
Contract de licenţă cu titularul de invenţie pentru dreptul neexclusiv de aplicare a invenţiei.
Ciclul de invenţii l
Brevet de invenţie nr.278 MD (nr. depozit 95-0275, data depozit: 30.05.1995) cu titlul
'Procedeu de prelucrare a tutunului";
V Brevet de invenţie nr.516 MD (nr. depozit 95-0375, data depozit: 24.10.1995) cu titlul
"Procedeu de prelucrare a frunzelor de tutun";
V Brevet de invenţie nr.654 MD (nr. depozit 96-0136, data depozit: 06.05.1996) cu titlul
"Procedeu de prelucrare a tutunului";
V Brevet de invenţie nr.674 MD (nr. depozit 95-0165, data depozit: 10.06.1996) cu titlul
"Linia de prelucrare a frunzelor de tutun";
în baza acestui ciclu de invenţii s-a elaborat şi se implementează în producţie centrele
tehnico-tehnologice multifuncţionale tip "Fluturaş" pentru prelucrarea aprofundată postrecoltare
(uscarea combinată şi fermentarea accelerată într-un ciclu unic) a tutunului cu o capacitate
anuală de producţie de 250 tone tutun-marfă. Este posibilă creşterea plantulelor de răsad prin
utilizarea utilajului centrelor.
Tehnologia centrelor menţionate asigură reducerea consumului de energie la uscare de
3,..4 ori şi la fermentare - de 4...5 ori.
Reţeaua unor astfel de centre va crea o infrastructură tehnico-tehnologică la nivel local şi
teritorial la cultivatori, adecvată noilor realităţi din mediul rural, care va încuraja şi va atrage
producătorul mic şi mijlociu la cultivarea tutunului şi prin asigurarea cu răsad şi prin
achiziţionarea neplafonată a frunzelor proaspăt recoltate de tutun, produse de el, la preţuri de
asigurare a rentabilităţii activităţii cultivatorilor.

47. Avantajele ciclului de invenţii folosit în crearea centrului tehnico-tehnologic:
V organizarea procesului de producţie în flux complet prin schema: :
V frunză proaspăt culeasă------tutun fermentat;
V reducerea consumului de energie la uscare de 3...4 ori în comparaţie cu tehnologia de
fabrică;
V reducerea pierderilor de materie primă ca urmare a friabilităţii tutunului uscat, datoriţi
optimizării operaţiunilor de încărcare-descărcare şi transportare.
A fost menţionat cu diplome şi premii la expoziţiile "lnfoinvent-1998", "lnfoinvent-1999"ş
"Mexagroteh-1998". Se recomandă şi se exploatează prin contracte de licenţă.
Ciclul de invenţii II
V Brevet de invenţie nr.931 MD (nr. depozit 97-0293, data depozit: 14.08.1997) cu titlul
"Şopron de uscare naturală a tutunului";
V Brevet de invenţie nr.1264 MD (nr. depozit 98-0217, data depozit: 09.08.1998) cu titlul
"Procedeu de prelucrare a frunzelor de tutun după recoltare";
V Brevet de invenţie nr.1337 MD (nr. depozit 98-0216, data depozit: 09.08.1998) cu titlul
"Dispozitiv pentru înşirarea frunzelor de tutun"
în baza folosirii soluţiilor tehnico-tehnologice ale ciclului de invenţii s-au elaborat un set
de utilaje, mijloace tehnice şi tehnologia de uscare combinată a frunzelor de tutun pe andrele
(ace) duble de oţel cu capacitatea anuală de producţie între - 100 tone tutun uscat.
înşirarea manuală a frunzelor pe sfoară consumabilă şi costisitoare este substituită prin i
fixarea mecanizată pe andrele (ace duble) refolosibile şi transportabile în zonele de prelucrare i
(br. nr.1264) în orice fază de uscare a tutunului.
Dispozitivul de fixare mecanizată a frunzelor de tutun pe andrele duble (br. nr.1337) cu i
lungimea de până la 1500 mm, productivitatea 2500-3000 kg/zi, asigură unul din cele mai
nefavorabile şi mai dificile procese la uscarea tutunului - înşiratul, sporind productivitatea muncii
de 3-4 ori.
Construcţia uşor asamblabilă pe teren a şopronului de uscare prealabilă naturală a
tutunului (br. nr.931) cu o încărcătură unică de 2,5-3,0 tone frunze de tutun proaspăt recoltate,
amplasate pe andrele (ace) duble, asigură în esenţă funcţionarea unui sistem de ventilare
reversivă a tutunului şi reducerea lucrărilor de nivelare pentru montarea construcţiilor pe teren.
Avantajele ciclului de invenţii:
V reducerea consumului de energie de 3-4 ori;
V reducerea cheltuielilor manoperă de 2-3 ori;

48. V rapiditatea recuperării investiţiilor - 0,5 ani;
V compatibilitatea cu tehnica şi utilajul existent de uscare.
Se promovează şi se implementează prin contracte de licenţă şi economice în cadrul
retehnologizării prelucrării postrecoltare a tutunului.
Ciclul de invenţii III
V Brevet de invenţie nr.932 MD (nr. depozit 97-0294, data depozit: 14.08.1997) cu titlul
"Procedeu de uscare a tutunului";
V Hotărârea de acordare a brevetului de invenţie nr.1900 din 15.10.1999 (nr. depozit 99-
0194, data depozit: 02.03.1999) cu titlul "Procedeu de fermentare a tutunului în baloturi şi
instalaţie de realizare a lui";
V Hotărârea de acordare a brevetului de invenţie nr.1860 din 17.09.1999 (nr. depozit 98-
0243, data depozit: 03.12.1998) cu titlul "Procedeu de fermentare a tutunului în baloturi şi linia
pentru realizarea lui".
Soluţiile tehnico-tehnologice brevetate în acest ciclu de invenţii, esenţa cărora constă în
aplicarea tratării tutunului cu microunde şi maturarea lui în tuburi izotermice cu un grad de
încărcare a lor au creat un suport inovaţional pentru elaborarea şi implementarea unui
echipament tehnologic nou de fermentare a tutunului.
Capacitatea echipamentului tehnologic este atractivă pentru utilizatori, iar tehnologia
specială şi inedită asigură fermentarea tutunului într-un regim economicos şi înalt productiv,
prezentându-se drept un salt calitativ nou în tehnica şi tehnologiile de prelucrare industrială a
tutunului fără analogi în practica mondială în acest domeniu. Avantajele ciclului de invenţii: V
simplificarea infrastructurii şi reţelelor inginereşti auxiliare pentru asigurarea funcţionării
echipamentului tehnologic;
V reducerea consumului de energie de 8-10 ori comparativ cu tehnologiile asimilate de industria
de prelucrare industrială a tutunului. Se promovează şi se implementează prin contracte de
licenţă şi acţiuni publicitare.

49. FILIALA PENTRU PLANTE AROMATICE Şl MEDICINALE A INSTITUTULUI DE CERCETĂRI
ŞTIINŢIFICE PENTRU PORUMB Şl SORG
Soi de levănţică Ametistic (C110)
Soi creat prin metoda selectărilor individuale din încrucişarea soiurilor Ranneaia şi
Chişinău 21, timpuriu, durata vegetaţiei până la maturizarea tehnică - 90-95 zile. Plantele, în
formă de tufă, sunt de talie compactă, semisferică, florile - de culoare violetă-intens. Durata
fazei înfloririi în masă constituie 10-13 zile.
Potenţialul biologic al recoltei de materie primă este de 190-200 q/ha, conţinutul de
acetat de linalil -42 la sută.
Este bine adaptat la condiţiile pedoclimatice locale, rezistent la frig şi peronosporioză,
pretabil la recoltarea mecanizată.
Soi de levănţică Chişinău 32 (C32)
Soi creat prin metoda selectărilor individuale din descendenţii generativi ai soiului
Voznesensk-34, semitardiv, perioada de vegetaţie până la maturizarea tehnică a materiei prime
este de 95-107 zile. Are tufa compactă, semisferică, florile - de culoare albastră. Durata fazei de
înflorire în masă - 11-13 zile.
Potenţialul de producţie constituie 62-65 q/ha materie primă, conţinutul în ulei volatil -
1,48-1,53 la sută, conţinutul acetatului de linalil - 48 la sută.
Este rezistent la frig şi la atacul de septerioză.
Soi de levănţică Chişinău 90 (C90)
Soi creat prin metoda selecţiei individuale din descendenţii generativi ai soiului
Voznesensk 34, semitimpuriu, cu perioada de vegetaţie până la maturizarea tehnică a materiei
prime de 95-100 zile. Formează tufe foarte viguroase, florile de culoare albastru-deschis. Faza
înfloririi depline a florilor este de 6-8 zile.
Potenţialul biologic al recoltei de materie primă constituie 130-140 q/ha. Către anii IV-V
de vegetaţie asigură obţinerea unei producţii de ulei volatil de 100 kg/ha. Este rezistent la
septorioză, suportă temperaturile scăzute ale iernii, pretabil la recoltarea mecanizată.
Soi de levănţică Chişinău 100 (C100)
Soi-clonă semitardiv, cu forma tufelor semicompactă. Potenţialul de producţie este de 90
q/ha inflorescenţe proaspete, conţinutul de ulei volatil în materia primă proaspătă este de 1,6 la
sută.

50. Potenţialul biologic al producţiei de ulei volatil este de 125 kg/ha. Acetatul de linalil în
uleiul volatil constituie 45 la sută.
Soi de şerlai Dacia 50
Soi obţinut prin încrucişarea liniei sterile C 14 şi linei fertile O 20. Este un soi timpuriu,
bienal, în anul doi de vegetaţie înălţimea plantelor atinge 150-155 cm, tulpina este erectă,
lungimea inflorescenţei atinge 58-65 cm, florile sunt grupate în inflorescenţe mari, puternic
ramificate, de culoare roz-deschis.
Recolta de materie primă constituie cea 150 q/ha, conţinutul de ulei volatil în anul întâi de
vegetaţie este de 0,630 la sută, în anul doi - 0,761 la sută, producţia de ulei volatil - 27,5 kg/ ha,
iar în anii favorabili ea atinge 35-39 kg/ha. Conţinutul de acetat de linalil este de 68,2-69,5 la
sută, MMB constituie 4,0-4,2 g.
Este recomandat spre cultivare în toate zonele ţării pentru producerea uleiului volatil.
Soi de şerlai Moldovensc 404 (M 404)
Soi creat prin metoda selecţiei individuale, semitardiv, bienal. La anul doi de vegetaţie
plantele ating înălţimea de 112-120 cm, lungimea inflorescenţei-57-61 cm. Recolta de materie
primă atinge 142,8 q/ha, conţinutul de ulei volatil în anul întâi de vegetaţie este de 0,588 la sută,
în anul al doilea - 0,728 la sută, producţia de ulei volatil - 25,4 kg/ha. Conţinutul de acetat de
linalil -66,8 la sută.
Este recomandat spre cultivare în toate zonele ţării pentru producerea uleiului volatil.
Soi de şerlai Chişinău 14 (K 14)
Soi creat prin încrucişarea liniei sterile O 21 şi liniei fertile O 34, care, la rândul lor, sunt
descendente ale soiurilor S 1122 şi V 24. Soi semitardiv, bienal, rezistent la frig. în anul doi de
vegetaţie înălţimea plantelor atinge 1,20-1,50 cm, tulpina este erectă, în 4 muchii, lungimea
inflorescenţei - 55-63 cm.
Recolta de materie primă în anul doi de vegetaţie este de 139,8 q/ha, conţinutul de ulei
volatil în primul an de vegetaţie constituie 0,550 la sută, în anul al doilea - 0,760 la sută,
producţia de ulei volatil atinge 28,2 kg/ha. Conţinutul de acetat de linalil este de 63-67 la sută,
MMB = 4,4-4,6 g.
Este recomandat spre cultivare în toate zonele ţării pentru producerea uleiului volatil.

51. Soi de şerlai Moldovenesc 69 (M 69)
Soi creat prin metoda selectărilor individuale, tardiv, bienal, rezistent la frig. înălţimea
plantelor în anul doi de vegetaţie atinge 109-120 cm. Tulpina este dreaptă, în patru muchii,
lungimea inflorescenţei constituie 53-62 cm, MMB = 4,1-4,3 g.
Recolta de materie primă atinge 140,2 q/ha, conţinutul de ulei volatil, producţia de ulei
volatil -22,4 kg/ha.
Este recomandat spre cultivare în toate zonele ţării pentru producţia de concret şi ulei
volatil.
Soi de şerlai Dacia 43
Soi creat prin metoda hibridării formelor androsterile cu o linie consangvinizată,
semitimpuriu, bienal, în anul doi de vegetaţie înălţimea plantelor atinge 125-140 cm, lungimea
inflorescenţei -58-62 cm.
Recolta de materie primă constituie 154,5 q/ha. Conţinutul de ulei volatil în anul întâi de
vegetaţie este de - 0,615 la sută, în anul doi - 0,750 la sută, producţia de ulei volatil -32,8 kg/ha.
Conţinutul de acetat de linalil este de 66-69 la sută, MMB = 4,0 - 4,2 g.
Este recomandat spre cultivare în toate zonele ţării pentru producţia de ulei volatil.
Soi de lofant Luceafărul 100
Soi creat prin metoda selecţiei individuale din populaţia de la Grădina Botanică a
Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova. Se evidenţiază faţă de populaţia iniţială după recolta
superioară de materie primă şi conţinutul de ulei volatil. Soiul reprezintă plante ierbacee perene,
tulpina -erectă, înaltă de 150-180 cm, ramificată, înfloreşte din luna iulie până la sfârşitul verii,
florile sunt mărunte, corola variind de la liliachiu la albastru-violet. MMB = 0,7-0,9 g. Se
înmulţeşte prin seminţe semănate în pragul iernii sau primăvara devreme.
Componenţii principali ai uleiului volatil sunt metilhavicolul (36-50 la sută) şi cariofilenul
(29-42 la sută).
Recolta de materie primă -132 q/ha, producţia de ulei volatil -31,6 kg/ha. Se recomandă
spre cultivare în toate zonele ţării pentru producerea uleiului volatil.
Soi de mătăciune Aroma 1
Soi creat prin metoda selectării individuale din populaţia locală. Reprezintă plante
erbacee anuale, cu miros plăcut de lămâie. Tulpina erectă, tetramuchiată, florile de culoare
albastru-violaceu, grupate în verticilii, se înmulţeşte prin seminţe. Perioada de vegetaţie a

52. plantelor este de 120-135 zile. Se utilizează materia primă recoltată în faza înfloririi depline
(ultima decadă a lunii iulie-prima decadă a lunii august) şi durează 6-8 zile.
Recolta de materie primă constituie 151,7 q/ha, conţinutul de ulei volatil -0,144 la sută,
producţia de ulei volatil - 21,8 kg/ha. Uleiul volatil conţine citral, geraniol, acetat de linalil,
linalool, precum şi alte componente. Conţinutul compuşilor carbonilici (recalculaţi în citral) în
uleiul volatil constituie până la 47,4 la sută.
Se recomandă spre cultivare pentru producerea uleiului volatil şi materiei prime, folosite
în parfumerie, cosmetică, farmaceutică.
Soi de mătăciune Aroma 2
Soi creat prin metoda selectării individuale din populaţia locală. Soiul reprezintă plante
erbacee anuale, cu înălţimea de 60-80 cm, tulpina - erectă, tetramuchiată, florile - de culoare
albă, grupate în verticilii, se înmulţeşte prin seminţe. Perioada de vegetaţie este de 120-135
zile. Pentru producerea uleiului volatil se utilizează herba, recoltată în faza înfloririi depline
(sfârşitul lunii iulie - începutul lunii august) şi durează 6-10 zile.
Recolta de materie primă constituie 140-145 q/ha, conţinutul de ulei volatil - O, 153 la
sută, producţia de ulei volatil-22,2 kg/ha. Uleiul volatil conţine citral, genaniol, acetat de linalil,
linalool ş.a. Conţinutul compuşilor carbonilici (recalculat în citral) în uleiul volatil constituie până
la 52,9 la sută.
Se recomandă spre cultivare pentru producerea uleiului volatil şi materiei prime, folosite
în parfumerie, cosmetică, farmaceutică.
Soi de isop Safir
Soi creat prin metoda selecţiei individuale repetate din populaţia locală. Semitimpuriu,
perioada de vegetaţie până la coacerea tehnică a materiei prime constituie 120-125 zile. Tufa
este compactă, înălţimea de 62-65 cm, diametrul de 65-69 cm, formată din 220-230 lăstari
anuali. Florile au culoarea violetă. Este rezistent la secetă, suportă temperaturile scăzute ale
iernii. Se înmulţeşte vegetativ şi generativ. Poate fi cultivat atât pe soluri fertile, cât şi pe soluri
erodate, cu fertilitate redusă.
Recolta de materie primă atinge 66-70 q/ha, conţinutul de ulei volatil - 0,26 la sută,
producţia de ulei volatil -17,2 kg/ha.
Se recomandă spre cultivare în toate zonele ţării pentru producerea uleiului volatil şi
materiei prime.

53. RECOMANDĂRI
Plante medicinale pentru sănătatea dumneavoastră, 2002
Autori: G. Musteaţă, l. Brânzilă .
Recomandări pentru cultivatorii de plante medicinale, specialişti, cercetători. Sunt expuse
particularităţile biologice, compoziţia chimică, principiile de bază ale cultivării, lucrările de
întreţinere, combaterea bolilor şi dăunătorilor, procesarea materiei prime şi utilizarea unor specii
medicinale importante - gălbenelele (Calenduia officinalis), nalba mare (Althaea officinalis),
sunătoarea (Hypericum perforatum), busuiocul (Ocimum basilicum).
Plante medicinale valoroase, 2002
Autor: G. Musteaţă
Recomandări pentru cultivatorii de plante medicinale, specialiştii în domeniu, cercetătorii
ştiinţifici. Conţin particularităţile biologice, tehnologia de cultivare, lucrările de întreţinere, bolile
şi dăunătorii, recoltarea şi păstrarea materiei prime a armurariului(Silybum marianurn),
anghinarei (Cynara scolymus) şi muşeţelului (Matricaria chamomilla).
Tehnologia de cultivare a plantelor aromatice, 2000
Autor: G. Musteaţă
Recomandări destinate specialiştilor în domeniu, fermierilor, ţăranilor interesaţi de
cultivarea plantelor aromatice. Includ descrierea particularităţilor biologice, tehnologiei de
cultivare la levănţică (Lavandula angustifolia Mill.) şi şerlai (Salvia sclarea L.), producerea
materialului săditor de levănţică, particularităţile cultivării serialului pentru seminţe, precum şi
cultivarea şerlaiului în cultură ascunsă.
Plante aromatice şi medicinale cultivate din familia apiaceae, 2002
Autor: G. Musteaţă
Recomandări destinate cultivatorilor de plante aromatice şi medicinale, cercetătorilor,
specialiştilor în domeniu. Sunt descrise particularităţile biologice, compoziţia chimică, modul de
utilizare şi tehnologia de cultivare, bolile şi dăunătorii, recoltarea la mărar (Anethum
graveolens), fenicul (Foeniculuim vulgare), chimion (Carum carvi), coriandru (Coriandrum
sativum), anason (Pimpinella anisum), ami (Ammi visnaga).

54. DOCUMENTAŢIE NORMATIV-TEHNICĂ
Standard moldovean: SM 220:2001 Ulei volatil de lavandă. Condiţii tehnice
Autori: C.Timciuc, G.Musteaţă
Prezentul standard este elaborat prima dată şi se referă la uleiul volatil de lavandă,
obţinut prin metoda de distilare cu vapori de apă din inflorescenţele de lavandă. Standardul
stabileşte condiţiile tehnice de calitate, marcare, ambalare, transport, depozitare şi termenele
de păstrare a uleiului volatil de lavandă.
Standardul este elaborat pe baza examinării caracteristicilor de calitate ale uleiului volatil de
lavandă, obţinut pe parcursul mai multor ani la fabricile locale de ramură.
Standard moldovean: SM 230:2002 Ulei volatil de mărar. Condiţii tehnice
Autori: C.Timciuc, G.Musteaţă, A.Cotorobai
Standardul este elaborat prima dată şi se referă la uleiul volatil de mărar obţinut prin
metoda de distilare cu vapori de apă din materia primă de mărar. Standardul stabileşte condiţiile
tehnice de calitate, marcare, ambalare, transport, depozitare şi termenele de păstrare a uleiului
volatil de mărar.
Standardul este elaborat pe baza sistematizării rezultatelor evaluării caracteristicilor de
calitate ale uleiului volatil de mărar, obţinut pe parcursul mai multor ani la fabricile locale de
ramura.

55. III. POMICULTURA INSTITUTUL DE CERCETĂRI PENTRU POMICULTURĂ (I.C.P.)
Soiul de măr Coremodet
(Fig.45)
Este obţinut la I.C.P. din Republica Moldova (în colaborare cu Institutul Selecţie Pomicolă
Dresden-Pillnitz din Germania) de către V.Bucarciuc, I.Borozneţ şi Christa Fischer prin
hibridarea soiurilor OR33T90 x Mantuaner.
Pomul. Vigoarea: mijlocie. Intrarea pe rod: anii 3-4. Productivitatea: înaltă, 30-35 t/ha.
Polenizatori: Generos, Coredana, Coredar, Florina. Rezistenţa: imun la rapăn în baza genei VF
şi nu se stropeşte cu fungicide contra acestei boli, rezistent la făinare, ger şi secetă. Zona de
cultivare: pe republică.
Fructul. Mărimea: medie, masa: 150-170 g. Forma: Sferoconică. Pieliţa: semitare, fină,
netedă, verde-gălbuie, acoperită cu roşu-portocaliu striat aproape pe întreaga suprafaţă şi
pruină intensă. Pulpa: albă-verzuie, crocantă, semitare, fină, suculentă, dulce-acidulată. Epoca
recoltării: decadele 2-3 ale lunii septembrie. Păstrarea: 175-195 zile. Utilizarea: industrializare şi
consum în stare proaspătă.
Soiul de măr Coredar
(Fig.46)
Este obţinut la I.C.P. din Republica Moldova (în colaborare cu Institutul Selecţie Pomicolă
Dresden-Pillnitz din Germania) de către V.Bucarciuc, I.Borozneţ şi Christa Fischer prin
hibridarea soiurilor Slava Peremojţiam x OR32T41.
Pomul. Vigoarea: mijlocie. Intrarea pe rod: anii 3-4. Productivitatea: 30-35 t/ha.
Polenizatori: Florina, Generos, Coredana, Coremodet. Rezistenţa: imun la rapăn în baza genei
VF şi nu necesită stropiri cu fungicide contra acestei boli, rezistent la făinare, ger şi secetă.
Zona de cultivare: pe republică.
Fructul. Mărimea: medie, masa: 150 g. Forma: Sferoconică. Pieliţa: semitare, fină,
netedă, verde-gălbuie, acoperită cu roşu striat aproape pe întreaga suprafaţă şi pruină intensă.
Pulpa: albă-verzuie, crocantă, semitare, fină, suculentă, dulce-acidulată. Epoca recoltării:
decadele 2-3 ale lunii septembrie. Păstrarea: 140-160 zile. Utilizarea: industrializare şi consum
în stare proaspătă.

56. Soiul de măr Coredana
(Fig.47)
Este obţinut la I.C.P. din Republica Moldova (în colaborare cu Institutul Selecţie Pomicolă
Dresden-Pillnitz din Germania) de către V.Bucarciuc, I.Borozneţ şi Christa Fischer prin
hibridarea soiurilor Mantuaner x OR33T90.
Pomul. Vigoarea: mică. Intrarea pe rod: anii 3-4. Productivitatea: 25-35 t/ha. Polenizatori:
Prima; Generos, Coredar, Coremodet, Florina. Rezistenţa: imun la rapăn în baza genei VF şi nu
se stropeşte cu fungicide contra acestei boli, rezistent la făinare, ger şi secetă. Zona de
cultivare: pe republică.
Fructul. Mărimea: mare, masa: 160-180 g. Forma: Sferică, slab aplatizată. Pieliţa:
semitare, fină, netedă, verde-gălbuie, acoperită cu roşu, uneori striat, pe 60 la sută din
suprafaţă -pruină slabă. Pulpa: albă-crem, fină, suculentă, dulce-acidulată, cu gust foarte bun.
Epoca recoltării: decadele a 3-a ale lunii august - prima decadă a lunii septembrie. Păstrarea:
120-130 zile. Utilizarea: industrializare şi consum în stare proaspătă.
Soiul de măr Coredem
(Fig.48)
Este obţinut la I.C.P. din Republica Moldova (în colaborare cu Institutul Selecţie Pomicolă
Dresden-Pillnitz din Germania) de către V.Bucarciuc, I.Borozneţ şi Christa Fischer prin
hibridarea soiurilor Slava Peremojţiam x OR33T90.
Pomul. Vigoarea: mică. Intrarea pe rod: anii 3-4. Productivitatea: 30-40 t/ha. Polenizatori:
Prima; Generos, Coredar, Coremodet, Florina, Remo, Reglindis. Rezistenţa: imun la rapăn în
baza genei VF şi nu se stropeşte cu fungicide contra acestei boli, rezistent la ger şi secetă. :
Zona de cultivare: pe republică.
Fructul. Mărimea: mare, masa: 150-170 g. Forma: Sferică, slab aplatizată. Pieliţa:
semitare, fină, netedă, verde spre verde-gălbuie, acoperită cu roşu, striat, pe 80 la sută din
suprafaţă cu pruină pronunţată. Pulpa: albă-verzuie cu nuanţă galbenă, fină, suculentă, dulce-
acidulată, cu gust foarte bun. Epoca recoltării: decada a 3-a a lunii august- prima decadă a lunii
septembrie. Păstrarea: 60-90 zile. Utilizarea: pentru industrializare şi consum în stare
proaspătă.

57. Tehnologia de producere a merelor pentru industria prelucrătoare
Pentru industria prelucrătoare sunt selectate merele de soiurile: Papirovca, Melba,
Mantet, Guinte, Slava Pobediteleam, Hibridul 1-11-157, Calvil de zăpadă, Renet Simirenco,
Renet de Champagner, Idared, Calvil de Moldova, lanvarscoie, Red Boscoop, Redfree, Prima,
Golden Rezistent, James Griewe Red, lonafree, Florina (ultimele 6 soiuri sunt rezistente la boli).
Aceste soiuri oferă posibilitatea asigurării fabricilor de conserve cu materie primă în continuu din
luna iulie până în luna noiembrie.
Pentru obţinerea unei producţii de calitate superioară, cu cheltuieli energetice reduse,
sunt preferabile soiurile rezistente la boli. Ponderea lor în livadă trebuie să sporească la
maximum.
Pentru acest tip de livezi cele mai eficiente sunt portaltoaiele M-4, M-7 şi MM-106.
înfiinţarea livezilor se efectuează, conform proiectelor, de instituţiile autorizate.
Soiurile se amplasează în blocuri, ţinându-se seamă de necesitatea polenizării
încrucişate şi cerinţele agrotehnice, în scopul organizării mai eficiente a lucrului, reducerii
traficului în livezi la executarea lucrărilor de protecţie a pomilor de boli şi vătămători, soiurile
rezistente se plantează în blocuri aparte.
Pomii se formează după sistemul semiaplatizat. Conduşi după această formă de
coroană, pomii prezintă un trunchi de 0,6-0,7 m înălţime, cu un ax puternic, pe care sunt
formate şarpante, perechi, în ambele părţi ale rândului, cu mărimea unghiului de inserţie de 40-
50°. Mărimea unghiului de divergenţă al ramurilor, în raport cu linia rândului, constituie 40-75° în
funcţie de soi şi portaltoi. Distanţa dintre ramurile perechi pe axul central este de 40-50 cm. Pe
axul central şi pe şarpante se formează ramurile de rod, care se reînnoiesc o dată în 3-5 ani în
funcţie de soi şi formarea mugurilor floriferi în condiţii climatice diferite.
După anul patru în coroana pomilor altoiţi pe MM-106 şi M-7 sunt formate patru şarpante
cu lungimea de 1,7-2,3 m şi axul central cu înălţimea de 2,7-2,8 m. Pe ax, şarpante şi
subşarpante sunt amplasate uniform, în proporţii egale, ramuri de unu, doi şi trei ani. Ramurile
de trei ani fructifică. Pe ramurile de doi ani se formează muguri de rod şi ele fructifică în anul
următor. Din cepurile după scurtarea ramurilor de un an şi, care deja au fructificat, se formează
o nouă generaţie de lăstari, în anii următori în procesul de tăiere a pomilor se "înlătură la cer"
numai ramurile care au fructificat, cu lungimea de 4-6 cm.
întreţinerea, fertilizarea solului în livezi şi protecţia pomilor se efectuează conform
îndrumărilor agrotehnice în vigoare.
Pentru recoltarea mecanizată a fructelor se recomandă maşina MPU-1A, care se
produce la comandă la uzina "Agromaşina" din Chişinău.

58. Prezenta tehnologie are următoarele avantaje:
V asigură o livrare continuă către întreprinderile de prelucrare a materiei prime de calitate
înaltă din iulie până în noiembrie;
V oferă posibilitatea ridicării gradului de mecanizare a procedeelor tehnologice până la
16-18 la sută faţă de 8-10 la sută în tehnologia tradiţională, reduce cheltuielile totale cu 16-23 la
sută, îmbunătăţeşte calitatea, sporeşte recolta şi reduce preţul de cost al materiei prime;
V prevede o diminuare cu 25-30 la sută a consumului de substanţe chimice la protecţia
plantelor, ceea ce contribuie esenţial la protecţia mediului.
Recomandări privind cultura repetată a pomilor fructiferi
Posibilităţile de plantare a pomilor pe terenuri noi în ţara noastră sunt extrem de reduse.
Pomicultorii sunt constrânşi în alegerea terenului şi de multe ori recurg la folosirea ulterioară a
terenurilor fostelor livezi. De aceea, problema evitării efectelor negative ale "oboselii" solului se
plasează pe prim plan, stând la baza procedeelor tehnologice de proiectare, înfiinţare şi îngrijire
a plantaţiilor pomicole noi.
în condiţiile Republicii Moldova cea mai eficace direcţie pentru înlăturarea consecinţelor
negative ale "oboselii" solului este schimbul de culturi pe unul şi acelaşi teren cu perioada de
"odihnă" a solului şi cultivarea diferitelor culturi de câmp, ce favorizează îmbunătăţirea
însuşirilor fizico-chimice şi fitosanitare ale solului.
După defrişarea pomilor trebuie eliberat cât mai bine solul de rămăşiţele de rădăcini.
Este importantă şi stârpirea buruienilor perene - pirul, pirul gros şi altele.
Nu se admite plantarea mărului după măr. După măr poate fi plantat prunul, piersicul,
vişinul, cireşul, caisul şi, numai în cazuri deosebite, părul. Mărul poate fi plantat după prun,
vişin, cireş, cais, piersic şi, în cazuri deosebite, după păr.
Perioada de "odihnă" a solului, după defrişarea pomilor şi plantarea repetată pe acelaşi
teren a uneia şi aceleiaşi specii, trebuie să fie de 4-5 ani, iar pentru piersic - 5-7 ani. în cazul în
care se schimbă specia, perioada de "odihnă" se reduce până la 1-2 ani, cu excepţia speciilor
sămânţoase. în acest caz perioada de "odihnă" a solului trebuie să fie de 2-3 ani.
în perioada de "odihnă" a solului trebuie cultivate culturi furajere, lucerna, sparcetă,
măzăriche cu ovăz, mazăre, porumb sau ierburi perene. Aceste plante au altă natură chimică
faţă de plantele pomicole şi contribuie esenţial la structurarea şi imobilizarea solului cu
microorganisme utile. Se interzice cultivarea culturilor, a căror producţie se foloseşte în stare
proaspătă sau în industria alimentară, în ultimul an, înainte de plantarea repetată a pomilor,
trebuie cultivate culturi prăsitoare. Un efect pozitiv mai pronunţat îl are cultivarea plantelor

59. anuale, ce formează mari cantităţi de masă vegetală, care spre sfârşitul vegetaţiei se
fărâmiţează şi se încorporează în sol.
în cazul în care masa vegetală a predecesorilor nu se încorporează în sol, după
defrişarea pomilor, conform recomandărilor în vigoare, în sol trebuie încorporate îngrăşăminte
organice-100-120 t/ha în raza de 100 cm a viitoarelor rânduri de pomi. Concomitent se introduc
îngrăşăminte minerale cu microelemente, dozele cărora se stabilesc, conform diagnosticului
solului şi al plantelor, pentru evitarea acumulării lor în surplus în sol şi a poluării mediului.
"Oboseala" solului se manifestă mai pronunţat pe solurile cu reacţia bazică pH - 8 şi mai
mult. Prin urmare, la plantarea pomilor în cultura repetată trebuie introduse forme acidice de
îngrăşăminte minerale, cum sunt sarea de pucioasă cu potasiu (K2SO4), sulfatul de potasiu cu
fosfor, sărurile amoniacale etc.
în primii ani după plantarea pomilor în cultura repetată nu se recomandă încorporarea
erbicidelor, care agravează şi mai mult starea fitosanitară a solului.
în cazul plantării mărului după măr sau mărului după păr, chiar şi după perioada
recomandată de "odihnă" a solului, pentru diminuarea efectului negativ al "oboselii" solului,
rândurile viitoarei plantaţii trebuie amplasate în mijlocul intervalelor dintre rândurile fostei livezi.
în livezile tinere trebuie cultivate cât mai mult culturi ce pot fi folosite ca îngrăşăminte siderale.
Recomandări cu privire la producerea perelor pentru consum în stare proaspătă şi
păstrare pe timp îndelungat în livezile altoite pe gutui
Potenţialul înalt de rodire, precum şi condiţiile climatice prielnice din Moldova oferă
posibilitatea obţinerii unor roade înalte de calitate bună de pere.
Pentru cultura părului trebuie alese terenuri cu o circulaţie bună a aerului. Cel mai bine
creşte şi fructifică părul pe plantele cu expoziţie nord-vestică, sud-vestică, sud-estică, cu un sol
bogat şi bine alimentat cu apă, având o cantitate mică de carbonaţi activi în sol, pentru
prevenirea clorozei.
Este de dorit ca livezile de păr altoite pe gutui să fie irigate.
Pentru sădire se folosesc pomii altoiţi de un an, de o înaltă calitate. Schema de plantare
este de 4,0 x 1,0 m, pomii formându-se după sistemul de formare sub formă de V de tip "tatura".
Baza coroanei de tip "tatura" o constituie trunchiul cu înălţimea de 50 cm, pe care se
formează 2 ramuri de schelet îndreptate oblic în direcţia dintre rânduri, sub un unghi de 25-30°
faţă de verticală. Pe ramurile de schelet se amplasează uniform ramurile de garnisire, orientate
în direcţia dintre rânduri, precum şi în rând, lăsând liber, pentru pătrunderea luminii, spaţiul
dintre ramurile de schelet, înălţimea pomilor ajunge la 2,0-2,1 m. Lucrările de îngrijire, protecţie

60. a livezii de boli şi vătămători, recoltarea şi ambalarea roadei se efectuează conform
recomandărilor în vigoare în Republica Moldova.
Recomandări privind combaterea integrată a buruienilor în livezi
Recomandările au fost elaborate în baza rezultatelor experimentelor de lungă durată şi
includ:
Pentru întreţinerea solului în intervalele dintre rânduri - aplicarea în alternanţă a ogorului
negru cu înierbarea solului sau semănatul culturilor pentru îngrăşăminte verzi.
Pentru combaterea buruienilor în fâşii (0,8-1,0 m) se aplică îmbinarea a trei metode: mecanică
(lucrarea solului timp de 1-2 ani); biologică (înierbarea solului pentru o perioadă scurtă de 1-2
ani) sau muicirea solului cu diverse materiale; limitat chimică (tratarea cu erbicide, în caz de
necesitate, în diverse îmbinări prin aplicarea strictă a metodei de bandă).
Prezentele recomandări permit îmbunătăţirea proprietăţilor fizico-chimice ale solului,
reducerea gradului de îmburuienire şi reducerea cheltuielilor energetice.
Condiţiile de iernare şi amplasare a sâmburoaselor termofile (sfaturi pentru fermieri),
Chişinău, 2002
Autori: T.Constantinov, M.Nedealcov, M.Rapcea ;
Ca rezultat al cercetărilor a fost evidenţiat rolul condiţiilor de iernare asupra formării
recoltei sâmburoaselor şi particularităţile regionale ale productivităţii lor naturale. S-a determinat
arealul de "înaintare" spre nord a liniei-limită de vătămare a coroanei culturilor sâmburoase
termofile în legătură cu procesul de încălzire a iernilor. A fost creată baza de date în cadrul
subsistemului "Clima" al sistemului Informaţional Geografic, cu ajutorul căruia a fost efectuată
modelarea spaţială a indicilor ce caracterizează condiţiile de iernare a culturilor multianuale pe
teritoriul Republicii Moldova şi care permite evaluarea oricărui teritoriu concret la solicitarea
organelor de stat sau a producătorilor de fructe.
Lucrarea prezintă interes atât pentru cercetători, cât şi pentru specialiştii din domeniul
agriculturii, agrometeorologiei, climatologiei, studenţilor instituţiilor superioare de învăţământ şi
fermierilor, de care depinde în mare măsură rezolvarea problemelor legate de sporirea
producţiei de fructe.

61. IV. VITICULTURA Şl VINIFICATIA
INSTITUTUL NAŢIONAL AL VIEI ŞIVINULUI Soi de viţă de vie Riton
(Fig.49) Autori: N.Guzun, T.OIaru, M.Ţâpco, P.Nedov, B. Găină. '
Cerere de brevet nr.0005 din 28.11.2000.
Esenţa soiului de plantă: Riton - soi nou creat de viţă de vie prin hibridarea soiului Seyve
Villard 12375 cu soiul Riesling de Rhin. Productivitatea - 10,0-12,0 t/ha. Strugurii sunt folosiţi
pentru obţinerea vinurilor spumante, de consum curent şi de calitate.
Avantaje: Rezistenţă sporită la iernare, mană, oidium, antracnoză, putregaiul cenuşiu,
producţie ecologic pură.
Soi de viţă de vie Legend
(Fig.50)
Autori: N.Guzun, T.OIaru, M.Ţâpco, P.Nedov, B.Găină.
Cerere de brevet nr.0006 din 28.11 .2000.
Esenţa soiului de plantă: Legenda - soi nou creat de viţă de vie prin încrucişarea
interspecifică a soiului Seyve Villard 12375 cu soiul Traminer roz. Productivitatea - 10,0-13,0
t/ha. Strugurii sunt folosiţi pentru obţinerea vinurilor albe de consum curent şi de calitate.
Avantaje: Rezistenţă sporită la iernare, mană, făinare, antracnoză, putregaiul cenuşiu,
producţie ecologic pură.
Soi de viţă de vie Muscat de laloveni
(Fig.51)
Autori: A. Conovalova, P.Nedov, I.Naideonova
Cerere de brevet nr.0003 din 28.11 .2000.
Esenţa soiului de plantă: Muscat de laloveni - soi nou creat de viţă de vie prin hibridarea
soiului Seibel 13666 cu soiul Aleatico. Productivitatea - 10,0-12,0 t/ha. Strugurii sunt folosiţi
pentru obţinerea vinurilor albe, aromate, de consum curent şi de calitate.
Avantaje: Rezistenţă sporită la iernare, mană, oidium, putregaiul cenuşiu etc., producţie
ecologic pură.

62. Soi de viţă de vie lubilei Juravelea
(Fig.52)
Autori: M. Juraveli, I.Gavrilov, G.Borzicova, I.Naideonova, E.Jucenco
Cerere de brevet nr.0004 din 14.03.2001.
Esenţa soiului de plantă: lubilei Juravelea - soi nou creat de viţă de vie prin încrucişarea
interspecifică a hibridului Vll-12-2 (Nimrang x Carmanâi) cu soiul Muscat de Sen Valie (Seyve
Villard 20473). Productivitatea - 10,0-12,0 t/ha. Strugurii au o greutate de 420 g, boabe roze,
pentru consum curent, posedă o rezistenţă înaltă la păstrare până în aprilie-mai, sunt foarte
transportabili.
Avantaje: Rezistenţă sporită la mană, făinare, antracnoză, putregaiul cenuşiu, producţie
ecologic pură.
Soi de viţă de vie lalovenschi ustoicivâi
(Fig.53)
Autori: N.Guzun, T.OIaru, M.Ţâpco, V.Djurii, I.Naideonova, P.Nedov.
Cerere de brevet nr.0001 din 28.11.2000.
Esenţa soiului de plantă: lalovenschi Ustoicivâi - soi nou creat de viţă de vie prin
încrucişarea interspecifică a soiului Seyve Villard 20366 cu soiul Roiali Viniard. Productivitatea -
12,0-14,0 t/ha. Strugurii sunt folosiţi pentru consum curent, masa strugurelui - 400-500 g, boabe
albe, pot fi păstraţi până în ianuarie-februarie, sunt transportabili.
Avantaje: Rezistenţă sporită la iernare, mană, făinare, antracnoză, putregaiul cenuşiu,
producţie ecologic pură.
Soi de viţă de vie Alb Apiren
(Fig.54)
Autori: Gh.Savin, A.Popov, V.Cornea.
Cerere de brevet nr.v2002 0009 din 13.02.2002.
Esenţa soiului de plantă: Apiren alb - soi nou creat de viţă de vie prin încrucişarea elitelor
VI-39-93 şi IV-1-45. Productivitatea - 11,0-13,0 t/ha. Soi apiren (fără seminţe), strugurii se
consumă în stare proaspătă, se păstrează bine, se folosesc în industria alimentară, pentru vin
de consum curent. Masa strugurelui - 400 g.
Avantaje: Calităţi şi însuşiri igienico-terapeutice înalte (lipsa seminţelor); acumularea
fructozei (necesară bolnavilor de diabet) mai sporită faţă de soiurile cu seminţe, producţie

63. ecologic pură datorită rezistenţei sporite la factorii biostresogeni (mană, făinare, antracnoză,
putregaiul cenuşiu). Eficienţă economică înaltă graţie rezistenţei la factorii abiodefavorabili
(iernare). Randament înalt de must datorită lipsei seminţelor - 170-200 l suplimentar la 1 ha.
Graţie numărului restrâns de tratamente chimice economia la 1 ha constituie circa 150 dolari.
Soi de viţă de vie Roz Apiren
(Fig.55)
Autori: Gh.Savin, A.Popov, V.Cornea.
Cerere de brevet nr.v2002 0010 din 13.02.2002.
Esenţa soiului de plantă: Apiren roz - soi nou creat de viţă de vie prin încrucişarea elitei
VII-25-3 cu soiul Kiş-miş moldovenesc. Productivitatea - 12,0-14,0 t/ha. Soi apiren (fără
seminţe), strugurii se consumă în stare proaspătă, se păstrează bine, sunt folosiţi în industria
alimentară, sunt transportabili. Masa strugurelui - 450-500 g.
Avantaje: Calităţi şi însuşiri igienico-terapeutice înalte (lipsa seminţelor); acumularea
fructozei mai sporită faţă de soiurile cu seminţe (benefic pentru bolnavii de diabet); producţie
ecologic pură datorită rezistenţei sporite la factori biostresogeni (mană, făinare, antracnoză,
putregaiul cenuşiu). Eficienţă economică înaltă datorită rezistenţei la factorii abiodefavorabili
(iernare). Graţie numărului restrâns de tratamente chimice economia la 1 ha constituie circa 150
dolari.
Procedeu de obţinere a vinurilor spumante naturale Muscat
Autori: N.Taran, L.Feiger
Cerere de brevet: nr.A2002 0170 din 07.2002.
Procedeul prevede cupajarea vinurilor seci, destinate producerii vinurilor spumante cu vin
sec Muscat, fermentat pe suşa de levuri Saccharomyces cervisiae Rara Neagră-2 cu decantare
imediată de pe sedimentul de drojdie, în proporţie de 40+10 - 60+90, tratarea cupajului,
totodată fermentarea secundară se produce în primele 1-4 luni, după obţinerea componentelor
de cupaj utilizând suşa de levuri Saccharomyces cerevisiae Rcaţiteli-6, iar licoarea de expediţie
se obţine pe bază de vin sec sau mistelă Muscat.

64. Schema tehnologică de fabricare a vinului Spumant Muscat
1. Clei de peşte 0,1 g/dm3+
tannin 0,1 g/dm3
Cupaj 2. Clei de peşte 0,1 g/dm3+
sihatanin 0,6 ml/dm3
3. Sihatanin 0,6 ml/dm3
Fermentarea secundară
Biostimulatori (în primele 1-4 luni după Biostimulatori
fermentare secundară obţinerea componentelor fermentare secundară
de cupaj), t=15oC;
Refrigerare t=3-4oC, =24h
Vin de Muscat
Licoare de expediţie
Mastelă de muscat
Filtarare izobaro - izotermică la
temperatura 0 – minus 2o C
Îmbutiliere
Menţinere de control
t = 17 – 205o C; = 10 d

65. Factorii tehnologici optimali ai procesului de fabricare a vinului Spumant Muscat:
V tratările tehnologice atenuante ale cupajului; clei de peşte 0,1 g/dm3 + tanin 0,1 g/dm3;
clei de peşte 0,1 g/dm3 + sihatanin 0,1 g/dm3; refrigerarea;
V efectuarea fermentaţiei secundare în primele 1-4 luni;
V utilizarea suşei de levuri Saccharomyces cerevisiae Rcaţiteli-6 la fermentarea
secundară;
V fabricarea licorii de expediţie în baza vinului sec sau mistelei Muscat.
Rezultatul tehnic constă în ameliorarea calităţii produsului finit, sporind concentraţia terpenelor.
Efectul economic la implementarea noii tehnologii de fabricare a vinului Spumant Muscat
constituie pentru demisec 350 lei, pentru demidulce -1300 lei la 1000 butelii.
Procedeu de stabilizare a vinurilor C12 G1/06 spumante
Autori: N. Ţăran, L.Feiger
Cerere de brevet: nr.0133 din 02.05.2002.
Procedeul constă din administrarea licorii de expediţie în vinurile spumante naturale, 1/3
din volumul căreia a fost tratată preventiv cu sorbent sub formă de sare în doză de 0,8-1,1
g/dm3 şi omogenizarea ei cu partea remanentă, administrarea ulterioară a acidului sorbic în
doză de 150-200 mg/dm cu adaos de acid citric.
Avantajele procedeului: substituirea tratării termice a buteliilor cu vin spumant natural cu
utilizarea acidului sorbic; reducerea preţului de cost al produsului finit cu 350 lei; ameliorarea
calităţii vinurilor spumante.
Metodă de purificare a vinurilor spumante
Autori: N.Ţăran, L.Feiger
Cerere de brevet: nr.0399 din 07.12.2001.
Esenţa procedeului: în vinul spumant, obţinut prin metoda clasică sau de rezervor, şi
care se caracterizează prin izuri străine, se adaugă licoarea de expediţie, 1/3 - 2/3 din volumul
căreia se tratează în prealabil cu sorbent sub formă de sare în doză de 1 g/dm3 cu durata de 3
zile.
Prezenta invenţie rezolvă problema eliminării izurilor străine din aromă şi gust (de
şoareci, mucegai, geraniu etc.) din vinurile spumante în scopul obţinerii unui produs cu o aromă
şi un gust pur.

66. Avantajul procedeului constă în obţinerea unui vin spumant (obţinut prin metoda de
rezervor sau "champenoise") de calitate, în urma eliminării izurilor străine.
Procedeu de dezactivare a sedimentelor ce conţin Albastru de Prusia
Autori: P.Parasca, E.Rusu, E.Scorbanov, N.Dubăsaru
Brevet MD 1944
Cerere A 2001 0295
Esenţa invenţiei: înainte de filtrare sedimentul se amestecă cu materiale inerte - deşeuri
ale industriei prelucrătoare în cantitate de 10-30 la sută masă, iar după filtrare, până la
umiditatea de 45-60 la sută se fărâmiţează până la dimensiunile masei de 3-5 mm şi se
tratează termic la temperatura de 500-700°C timp de 10-30 min.
Avantaje: Sporeşte randamentul proceselor de filtrare în obţinerea unei mase cu
umiditatea uniformă şi tratarea termică. Procesul tehnologic oferă posibilitatea lichidării
deşeurilor toxice de la întreprinderile vinicole, alte întreprinderi, ce dispun de deşeuri cu conţinut
de cianuri -substanţe toxice.
Compoziţie de băutură tare
Autori: P.Parasca, V.Dragancea, V.Masner
Cerere: A 2001 0257
Esenţa invenţiei: Compoziţie de băutură tare, ce conţine macerat de nuci în ceară, pelin
lămâios, pelin amar şi hamei de scurgerea 1 şi 2, macerat de struguri de scurgerea 1, 2 şi 3,
sirop de zahăr, caramelă şi soluţie hidroalcoolică. Avantaje: Crearea unei băuturi tari, cu un
buchet bogat de substanţe aromatice, având proprietăţi tonifiante, precum şi curative. Este un
produs bogat în iod activ, necesar organismului uman.
Compoziţie de băutură tare
Autori: P.Parasca, V.Dragancea, S. Pal ii
Brevet: MD 1944
Cerere: A 2001 0272
Esenţa invenţiei: Conţine macerate din următoarele ingrediente de origine vegetală:
struguri aromatici, nuci în ceară, coajă verde de nuci coapte, hamei, pelin lămâios, armurariu,
sovârf, levănţică, zahăr, alcool etilic şi apă declorizată; restul - până la tăria de 28% voi.

67. Avantaje: Crearea unei băuturi tari cu calităţi organoleptice înalte, cu proprietăţi tonice şi
curative pronunţate. Este un produs bogat în iod activ, exercită acţiuni tonice stimulatorii, efect
de relaxare, restabileşte forţele fizice, influenţează pozitiv asupra sistemului digestiv.
Compoziţie de lichior
Autori: P.Părăsea, S.Panuş
Cerere: A 2002 0207
Esenţa invenţiei: Compoziţia conţine petale şi butoane de trandafir în vin cu aromă
naturală îi Avantaje: Produsul finit, înnobilat cu substanţe organice nutritive de calitate
superioară, este o băutură cu o aromă bogată şi fină, are o acţiune antisclerotică, profilactică
asupra sistemului digestiv, intensifică şi reglează funcţia lipidică a ficatului, are efect stimulatoriu
asupra organismului.
Procedeu de obţinere a colorantului natural roşu
Autori: P. P a raşca, B. D u ca
Cerere: A 2002 055
Esenţa invenţiei: Producerea colorantului prin utilizarea ca materie primă a materialului
nou a porumb negru.
Avantaje: Productivitate sporită (1500-2000 kg/h), colorant stabil, culoare constantă în
spectrul s larg de variaţie a mediului, produs ecologic pur, dezintoxicant de metale grele şi
radioactive al organismului, proprietăţi antioxidante protectoare şi rentabilitate înaltă în procesul
tehnologic de fabricare.

68. Schema tehnologică principală de producere a colorantului natural roşu
Fărămiţarea masei Extracţia substanţelor Presarea masei cu
vegetale colorante extragent
Demetalizare, filtrare Limpezire şi Extract de Masa presată
filtrare colorant
Concentrare în vacum Băuturi nealcolizate şi Însilozarea ca hrană
alcoolice, produse şi la animale
adaosuri alimentare

69. DOCUMENTAŢIE NORMATIV-TEHNICĂ
SM "Vinuri de struguri şi produse vinicole. Terminologie"
SM "Struguri proaspeţi recoltaţi manual, destinaţi prelucrării industriale. Condiţii tehnice"
SM "Vinuri de struguri şi vinuri - materie primă de struguri tratate. Condiţii tehnice generale"
SM "Vinuri de struguri. Marcare"
SM "Divin. Condiţii tehnice generale"
SM "Vinuri - materie primă, vinuri, divinuri, băuturi tari, distilate de vin şi alcooluri din fructe.
Metoda gaz-cromatografică de determinare a alcoolurilor superiori"
SM "Struguri de masă. Condiţii tehnice"
SM "Vinuri de struguri spumante. Condiţii tehnice generale"
SM "Brendy. Condiţii tehnice generale"
SM "Material de înmulţire viticol. Condiţii tehnice"
SM "Material săditor viticol. Condiţii tehnice"
SM "Vinuri materie primă, vinuri, băuturi şi sucuri. Metoda gaz-cromatografică de determinare a
acidului sorbic"
PT MD "Vinuri de struguri, impregnate cu dioxid de carbon de origine exogenă (spumoase şi
spumoase aromatizate)"
PT MD "Vinuri de struguri spumante cu grad alcoolic scăzut demidulci şi dulci albe"
PT MD "Vinuri de struguri perlante (frizante)"
PT MD "Vinuri-materie primă de struguri de consum curent brute"
PT MD "Vinuri-materie primă de struguri pentru vinuri spumante"
PT MD "Vinuri-materie primă de struguri naturale de calitate superioară seci (tinere) brute"
PT MD "Vinuri-materie primă de struguri speciale alcoolizate de calitate superioară (tinere)
brute"
PT MD "Vinuri-materie primă de struguri brute seci, destinate pentru distilare în distilat de vin
(crud)"
PT MD "Vinuri de struguri vinuri-materie primă de struguri tratate de consum curent alcoolizate
de desert demidulci cu concentraţia alcoolică scăzută"
PT MD "Vinuri de struguri vinuri-materie primă de struguri tratate naturale de calitate selectată
(fără maturare) seci şi demiseci"
PT MD "Vinuri de struguri vinuri-materie primă de struguri tratate speciale de consum curent
aromatizate demideserte"
PT MD "Vinuri-materie primă de struguri seci alcoolizate"
PT MD "Vinuri-materie primă de struguri slab alcoolizate"
PT MD "Vinuri-materie primă de mere"

70. PT MD "Vinuri de struguri ambalate în pachete"
PT MD "Vinuri ambalate în containere manuale"
PT MD "Vinuri de struguri ambalate în butoaie din stejar cu capacitatea de 5, 8,15,25 şi 50 dm"
PT MD "Alcooli etilici de struguri brut şi rafinat"
PT MD "Alcool de vin pentru fabricarea băuturilor tari de struguri"
PT MD "Alcooli etilici de mere brut şi rafinat"
PT MD "Distilate de vin"
PT MD "Cornpoziţii-macerate de ingrediente vegetale destinate pentru industria alimentară"
PT MD "Extract de stejar"
PT MD "Extracte din seminţe de struguri"
PT MD "Băutură de struguri tare "Struguraş"
PT MD "Băutură tare din mere "Fluieraş"
PT MD "Rachiuri şi rachiuri speciale"
PT MD "Băuturi, inclusiv cu grad alcoolic scăzut, spumoase şi plate pe bază de vin, de fructe şi
de fructe şi pomuşoare"
PT MD "Băuturi de vin (din struguri, din fructe şi din struguri şi fructe)"
PT MD "Must de struguri sulfitat"
PT MD "Musturi concentrate în vid"
PT MD "Mistele brute şi tratate albe, roze şi roşii"
PT MD "Suc de struguri alcoolizat"
PT MD "Produse secundare vinicole destinate pentru fabricarea alcoolului etilic de struguri brut,
tartratului de calciu şi extractului colorant de struguri primar"
PT MD "Colorant roşu de struguri"
PT MD "Bentonite şi bentonite activate pentru industria vinicolă"
PT MD "Levuri active uscate pentru industria vinicolă"
IC MD "Instrucţiune pentru controlul microbiologic al producerii vinurilor spumante"
Metode de testare a Divin şi brandy la casările coloidale reversibile
IT MD "IT referitoare la tratarea mustuielii, musturilor şi vinurilor-materie primă de struguri cu
preparate enzimatice"
IT MD "IT referitoare la tratarea musturilor, vinurilor-materie primă şi vinurilor cu bentonite"
IT MD "IT referitoare la tratarea vinurilor-materie primă de struguri şi vinurilor de struguri cu
substanţe de cleiere de provenienţă vinilpirolidonă"
IT MD "IT ramurală referitoare la tratarea vinurilor-materie primă de struguri şi vinurilor de
struguri cu ferocianură de potasiu"
IT MD "IT ramurală referitoare la tratarea musturilor şi vinurilor-materie primă cu gelatină"

71. IT MD "IT ramurală la efectuarea procesului de filtrare prin plăci filtrante a vinurilor-materie
primă, vinurilor şi sucurilor de fructe, băuturilor tari"
IT MD "IT de ramură referitoare la fabricarea vinurilor de struguri şi vinurilor-materie primă de
struguri tratate naturale de consum curent tinere seci albe, roze, roşii "Tinerel"
IT MD "IT referitoare la fabricarea vinurilor de struguri şi vinurilor-materie primă de struguri
tratate naturale de consum curent obişnuite seci"
IT MD "IT de ramură referitoare la fabricarea vinurilor de struguri şi vinurilor-materie primă de
struguri tratate de calitate superioară mature naturale seci albe de soi"
IT MD "IT de ramură referitoare la fabricarea vinurilor de struguri şi vinurilor-materie primă de
struguri tratate de calitate superioară mature naturale seci roşii de soi"
IT MD "IT de ramură referitoare la fabricarea vinului de struguri şi vinului-materie primă de
struguri tratat de calitate superioară mature seci roşii "Codru"
IT MD "IT de ramură referitoare la fabricarea vinurilor de struguri de calitate superioară de
colecţie"
IT MD "IT referitoare la fabricarea vinurilor de struguri şi vinurilor-materie primă de struguri
tratate naturale de consum curent obişnuite demiseci şi demidulci"
IT MD "IT referitoare la fabricarea vinurilor de struguri de consum curent alcoolizate tari tratate
termic cu acces de oxigen în doze mici cu denumirea comercială "Prometeu"
IT MD "IT referitoare la fabricarea vinurilor de struguri şi vinurilor-materie primă de struguri
tratate de consum curent alcoolizate de desert demidulci şi dulci albe cu denumirea comercială
"Nectar"
IT MD "IT de ramură referitoare la fabricarea vinului de struguri şi vinului-materie primă tratat de
struguri de calitate superioară mature alcoolizate de desert dulci albe "Auriu"
IT MD "IT de ramură referitoare la fabricarea vinului de struguri şi vinului-materie primă tratat de
struguri de calitate superioară mature alcoolizate de desert dulci albe "Muscat"
IT MD "IT referitoare la fabricarea vinului de struguri şi vinului-materie primă de struguri tratat de
consum curent alcoolizat de desert dulce roşu "Roşu de desert" cu denumirea comercială
"Pastoral"
IT MD "IT de ramură referitoare la fabricarea vinului de struguri şi vinului-materie primă tratat de
struguri de calitate superioară mature alcoolizate de desert dulci roşii "Roşu de desert"
IT MD "IT referitoare la fabricarea vinului de struguri şi vinului-materie primă de struguri tratat de
consum curent aromatizat tare alb "Poleana"
50
IT MD "IT referitoare la fabricarea vinurilor de struguri de consum curent obişnuite sec,
demisec şi demidulce roşii "Isabella moldovenească"

72. IT MD "IT referitoare la fabricarea vinurilor de struguri de consum curent obişnuite sec,
demisec şi demidulce roze "Lidia moldovenească"
IT MD "IT referitoare la fabricarea vinului de struguri şi vinului-materie primă tratat de struguri
de consum curent alcoolizat tare "Zemfira"
IT MD "IT de ramură referitoare la fabricarea vinurilor de struguri spumante roşii brut, sec,
demisec, dulce "Spumant clasic special roşu "Kodrinskoe igristoe"
IT MD "IT de ramură referitoare la fabricarea vinurilor de struguri spumante albe brut, sec,
demisec, demidulce. Dulce "Spumant natural alb "Moldavskoe igristoe"
IT MD "IT de ramură referitoare la fabricarea vinurilor de struguri spumante albe sec, demisec,
demidulce, dulce "Spumant natural special alb "Muskatnoe igristoe"
IT MD "IT de ramură pentru fabricarea Divin categoria "Trei steluţe"
IT MD "IT de ramură pentru fabricarea Divin categoria "Cinci steluţe"
IT MD "IT de ramură referitoare la fabricarea brandy de struguri "Admirai"
IT MD "IT de ramură referitoare la fabricarea brandy de mere "Zolotaia oseni"
IT MD "IT de ramură referitoare la fabricarea vodcii "Moldovenească"

73. UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN MOLDOVA
Soiul de viţă de vie pentru struguri de vin alb Bianca
Producător: Institutul Naţional al Viei şi Vinului, Catedra de viticultură, UASM.
Bianca. Este un soi de provenienţă ungară, obţinut prin încrucişarea soiurilor Villard
blanc x Chasselas Burie. Butucii sunt de vigoare medie. Strugurele mic sau mediu, lax, de
formă cilindrică sau cilindro-conică. Bobul sferic sau slab oval, de culoare verde-gălbuie cu un
strat de pruină, cu bronzare dinspre soare. Pieliţa medie. Pulpa crocantă.
Datele medii ale desfăşurării fenofazelor de vegetaţie ne demonstrează că dezmuguritul
ochilor de iarnă se declanşează la 19 aprilie, maturarea boabelor-la 5-10 septembrie. Durata
perioadei de vegetaţie - scurtă. Peroada de la dezmugurit până la maturarea boabelor a
constituit 145 zile.
După gradul de atac soiul Bianca se referă la clasele superioare, unde gradul de atac
este mai mic. Gradul de maturare a coardelor este înalt, deoarece conţinutul de amidon este în
limitele a 11-15 la sută, având o maturare a viţelor foarte bună, sporind rezistenţa la condiţiile
nefavorabile de mediu.
Fertilitatea embrională este sporită în ochii de la nodurile 3-8 (între 75-100 la sută).
Coeficienţii de fertilitate au valori de: absolut - 1,79 şi relativ - 1,56, greutatea strugurilor este de
cea 120 g. Recolta calculată a constituit cea 15 t/ha. Randamentul în must constituie 72,47 dal/t
sau 79,04 la sută din greutate. Strugurii acumulează peste 200 g/dm3 zaharuri şi 8,97 g/dm3
aciditate titrabilă. Graţie acestor condiţii de calitate vinul a obţinut la degustare nota 7,7.
Soiul de viţă de vie pentru struguri de vin alb Ciugai - 21
Producător: Institutul Naţional al Viei şi Vinului, Catedra de viticultură, UASM.
Ciugai-21. Este un soi introdus în colecţia l.N.V.V. din colecţia ampelografică a ICŞVV
"Tairov" din Odessa în anul 1971. Autor Kondraţki A.A. (1959). Este o clonă a unui hibrid
interspecific, obţinut prin încrucişarea speciilor V.vinifera L. cu V.amurensis, care a obţinut titlul
de soi.
Strugurele este mic, cu greutatea de 75,16 g, conic, cilindric sau cilindro-conic, este lax.
Bobita este mică, sferică, cu greutatea de 1,12 g. Maturarea coardelor este bună, conţinutul de
apă fiind în limitele a 48-52 la sută, iar conţinutul de amidon - 10-15 la sută.
Recolta calculată la o unitate de suprafaţă a constituit 9,56 t.

74. Calitatea strugurilor la maturarea tehnologică (7.09) a avut următorii indici: conţinutul de
zahăr - circa 220 g/dm3 şi aciditate titrabilă totală - circa 6,0-6,5 g/dm3. Randamentul în must
constituie cea 74,57 la sută.
Vinul obţinut s-a evidenţiat prin calităţi gustative foarte bune, acumulând la degustarea
oficială o notă de peste 7,7.
Tehnologia de producere a materialului săditor viticol prin oculare în verde
Producător: Catedra Viticultură, UASM.
în plantaţia portaltoi ocularea se efectuează în lunile iunie-iulie. Butaşii altoiţi se
recoltează toamna, înrădăcinarea se poate realiza în şcoala de viţe sau în ghivece nutritive.
Eficacitatea economică: randamentul - 80-85 la sută, perioada de altoire se prelungeşte cu 1,5-
2,0 luni, nu este necesar atelier pentru altoit.

75. V. PROTECŢIA PLANTELOR
INSTITUTUL DE CERCETĂRI PENTRU PROTECŢIA PLANTELOR
Tehnologia de producere a entomofagului Trichogramma sp. pentru protecţia
biologică a plantelor
Autor: L.Gavriliţa.
Elaborarea ţine de protecţia biologică a plantelor de dăunători cu entomofagul
Trichogramma sp. Scopul principal îl constituie perfecţionarea tehnologiilor şi reducerea
cheltuielilor pentru producerea entomofagului Trichogramma sp. Procedeele de producere a
acestui entomofag includ înmulţirea lui pe ouăle de molia cerealieră, iradiate preventiv cu raze
gama. Rezultatul tehnic constă în creşterea esenţială a indicilor biologici (de 2-3 ori), ouăle de
molie iradiate putând fi păstrate 4-5 luni, pentru înmulţirea ulterioară a entomofagului pe ele. Ca
rezultat pot fi economisite Trichogramma sp. şi ouăle de molie cu 20 -25 la sută, eficacitatea
biologică în câmp crescând cu 15-20 la sută, iar roadă la hectar - cu 10-15 la sută.
Tehnologii de înmulţire şi utilizare a entomofagilor în sere
Autori: N.PopovJ. Zabudscaia, E.Şiico.lu. Belousov, V.Şevcenco, O.Hudiacova, A.Abaşchin,
V.Gorban
Recomandările includ biologia principalilor dăunători ai culturilor de seră şi solarii,
precum şi a entomofagilor lor, sunt descrise modurile de înmulţire în masă a acarienilor
prădători (fitoseiulus, ambliseiulus), a paraziţilor păduchilor (afidimiza şi liziflebus), a paraziţilor
musculiţei albe de seră (encarsia). Pentru toate aceste specii de entomofagi sunt recomandate
tehnologiile, utilajul pentru creşterea şi utilizarea lor în serele industriale la protecţia culturilor
legumicole şi dendricole. în recomandări mai sunt expuse şi rezultatele testărilor în practică, în
complexele de sere, în diverse zone climatice. Concluziile privind utilizarea în complex a
mijloacelor biologice permit asigurarea protecţiei plantelor, cu reducerea concomitentă a
volumului de utilizare a preparatelor insectoacaricide.
Recomandările sunt menite să acorde ajutor specialiştilor laboratoarelor biologice de
producţie, pentru însuşirea tehnologiilor de creştere în masă a insectelor benefice şi utilizarea în
practică a acestor mijloace aprobate pentru combaterea dăunătorilor culturilor legumicole şi
decorative în condiţiile de sere şi solarii. Recomandările metodice au fost revăzute şi
recomandate pentru utilizare în practică.

76. Recomandări metodice privind combaterea biologică a acarienilor dăunători la viţa
de vie
Autor: E.lordosopol
în recomandările nominalizate sunt expuse tehnologia de înmulţire în masă a
prădătorilor, metodele de depistare a focarelor de acarieni dăunători la viţa de vie, perioadele
de observări, utilizarea speciilor de acarieni prădători fitoseizi, normele de lansare pe hectar,
modul de lansare, numărul de repetări.
Recomandări metodice privind sterilizarea populaţiilor naturale ale artropodelor
dăunătoare cu ajutorul capcanelor feromonal-sterilizatoare
Autori: V.Bradovschi, V.Voineac, M.Batco
Succesele obţinute în ramura sintezei feromonilor sexuali ai insectelor au permis
ameliorarea metodei genetice de combatere a unui şir de artropode dăunătoare prin îmbinarea
în capcane a atractanţilor cu agentul sterilizator. Această îmbinare permite sterilizarea
populaţiei naturale nemijlocit în cadrul agrocenosei, evitându-se costisitoarea înmulţire în masă
a insectelor, transportarea, lansarea, soldată cu reducerea considerabilă a cheltuielilor prin
simplificarea modului de combatere a unor astfel de dăunători răspândiţi ca molia strugurilor,
viermele mărului şi buha verzei.
Aceste recomandări conţin descrierea modului de pregătire a capcanelor feromonal-
sterilizatoare, normele şi schema de amplasare a acestora pe teren în diferite agrocenose,
cantitatea de suporturi sterilizatoare, periodicitatea schimbării lor, măsurile de precauţie şi
determinarea eficienţei biologice şi economice.

77. Fig.1. Schema pregătirii capcanei feromonale şi a suportului sterilizator pentru
lucru (V.Bradovschi)
Recomandări practice pentru producerea şi utilizarea
entomofagului gărgăriţei mazării Uscana senex Grese
Autori: A.Progorleţchoi, V.Gorban
Protecţia mazării contra gărgăriţei Bruchus pisorum L are un caracter specific datorită
faptului, că stadiul dăunător al bruhusului este larva, care se hrăneşte în interiorul seminţei, fiind
inaccesibilă pentru pesticide. Tehnologiile actuale de protecţie a mazării sunt orientate spre
combaterea stadiului adult, prin utilizarea fumiganţilor şi insecticidelor cu spectru larg de
acţiune. Sistemul de protecţie, elaborat de noi, include metoda biologică, bazată pe colonizarea
sezonieră a entomofagului Uscana senex Grese, care parazitează ouăle de gărgăriţă,
înmulţirea în masă a uscanei este adaptată la ouăle gazdei alternative - gărgăriţa fasolei
Acanthoscelides obtectus Say. Implementarea practică a demonstrat, că eficienţa biologică a
lansărilor entomofagului în raportul parazit: gazdă 1:5 a constituit peste 50 la sută ouă
parazitate, asigurând o scădere considerabilă a dăunării mazării de către bruhus.

78. Combaterea biologică a bolilor şi dăunătorilor la viţa de vie
Autor V.Voineac
Această tehnologie reprezintă un sistem ecologic inofensiv de combatere a bolilor şi
dăunătorilor principali la viţa de vie în baza aplicării preparatelor microbiologice (Trihodermin,
Rizoplan, Pentofag, Ibefunghin, Bitoxibaţilin, Forei), care sunt totodată şi stimulatori ai
rezistenţei plantelor la boli (Imunocitofit, DKC), inhibatori de creştere a chitinei (Insegar, Nomolt,
Dimilin), substanţelor biologic active (feromonilor sexuali). Toate acestea se utilizeză în
combinaţie cu fungicidele chimice (număr limitat de tratamente în cazuri de epifitotii) sau fiind
combinate între ele (în funcţie de gradul de atac al patogenilor şi dăunătorilor).
Recomandări de utilizare a preparatului biologic Trichodermin
Autor: L.Buimistru
în Recomandări sunt expuşi parametrii preparatului biologic Trichodermin. Acesta este
produs în baza micozei Trichoderma lignorum (Tode) Harz. în calitate de substrat se utilizează
resturi de orz, resturi de floarea-soarelui. litrul preparatului este de 20 mlrd de spori /gram de
preparat. Termenul de păstrare - 1 an. Trichoderminul se utilizează pentru combaterea
putregaiurilor radiculare la culturile legumicole, decorative şi leguminoase, putregaiurilor albe la
culturile legumicole şi floarea-soarelui, putregaiului cenuşiu la căpşune, viţa de vie, ascohitozei
la castraveţi. După utilizarea acestui preparat se observă stimularea creşterii şi dezvoltării
plantelor, se micşorează de 2-3 ori infecţia bolilor sus-numite.
Recomandări de utilizare a preparatului biologic Micaf
Autor: T.Şerbacova
în Recomandări sunt expuşi parametrii preparatului biologic Micaf, care este produs în
baza micozei entomopatogene Verticilium lecani (Zimm) Viegas, pe substrat lichid. Preparatul
este recomandat pentru combaterea diferitelor specii de afide ce dăunează culturile legumicole
şi decorative în sere. Activitatea biologică a preparatului este de 80-85 la sută la o umiditate a
aerului de până la 75 la sută. La umiditatea aerului de peste 90 la sută eficacitatea preparatului
constituie 90-95 la sută şi mai mult. Termenul de păstrare a preparatului - 3 săptămâni în
volumele în care este crescută ciuperca (borcane de 3 litri) la temperatura de 4 - 6°C. r

79. Recomandări de utilizare a preparatului biologic Nematofagin-BL
Autor: L.Coroban
în Recomandări sunt expuşi parametrii preparatului biologic Nematofagin, care este un
preparat micotic ce conţine conidii şi micelii ale ciupercii prădătoare Arthobotrys şi substratul de
hrană. Baza acestui preparat este ciuperca Arthobotrys oligospora. Acest preparat este utilizat
în lupta contra nematodelor galicele în câmp deschis şi în sere la culturile legumicole, floricele,
căpşune, usturoi. Infecţia se micşorează de 1,5-3 ori, iar roadă sporeşte cu 2 kg la metru pătrat.
Capcană feromonală cu preparatul Armigali
Autor: G.Roşea
Preparatul Armigali, elaborat în baza feromonului sexual al omizii buhei bumbacului, este
destinat pentru monitoringul dezvoltării dăunătorului, depistarea lui şi combaterea prin metoda
de captare în masă a masculilor. Utilizarea capcanelor feromonale cu preparatul Armigali- la 2-3
ha la înălţimea de 20 cm deasupra plantelor permite optimizarea termenelor de tratare chimică
contra dăunătorului, iar instalarea a 10-12 capcane la hectar pentru captarea în masă a
masculilor permite combaterea lui. Aplicarea preparatului Armigali pentru optimizarea
termenelor de tratare chimică permite reducerea cu 25-30 la sută a tratamentelor chimice.
Folosirea preparatului pentru captarea în masă a masculilor ca metodă de combatere, exclude
tratamentele chimice în combaterea omizii buhei bumbacului.
Capcană feromonală cu preparatul FeroSeg
Autor: G.Roşea
Capcanele feromonale cu preparatul FeroSEG, în baza feromonului sexual al buhei
semănăturilor, permit ţinerea unei evidenţe precise a începutului zborului şi zborului în masă al
masculilor, pontării maxime a ouălorşi apariţiei larvelor. Pentru aceasta se utilizeză capcanele
cu preparatul FeroSEG, precum şi pentru captarea în masă a masculilor cu 13-15 capcane la
hectar. Aplicarea capcanelor feromonale cu preparatul FeroSEG permite reglarea densităţii
dăunătorului de până la nivelul pragului economic de daună în cadrul populaţiilor cu dezvoltare
latentă. Pentru populaţiile eruptive se efectuează lucrarea de combatere cu insecticide.
Capcana feromonală reprezintă o prismă triunghiulară cu dimensiunile de 23x11x11,5 cm, 4
funduri -22,5x10,5 cm cu clei şi un pachet de polietilenă cu 2 capsule cu preparatul FeroSEG.

80. Capcană feromonală cu preparatul FeroBRAS
Autor: G.Roşea
Preparatul FeroBRAS, elaborat în baza feromonului sexual al buhei verzei, permite
urmărirea dezvoltării dăunătorului, depistarea lui şi combaterea prin metoda de captare în masă
şi dezorientarea masculilor. Aplicarea capcanelor feromonale cu preparatul FeroBRAS -1 la 1-3
ha la înălţimea de 0,8 m permite optimizarea termenelor de tratare chimică contra dăunătorului,
iar instalarea a 10-12 capcane feromonale la hectar pentru captarea în masă a masculilor
permite combaterea lui. Utilizarea a 30 g de preparat la hectar pentru fiecare generaţie conduce
la dezorientarea masculilor dăunătorului. Aplicarea preparatului FeroBRAS pentru optimizarea
termenelor de tratare chimică permite reducerea lor de 1,5-2 ori, în timp ce utilizând preparatul
pentru captarea în masă şi dezorientarea masculilor ca metodă de combatere, exclude
tratamentele chimice în combaterea buhei verzei.
Capcană feromonală cu preparatul "Grozdemon'
Autor: G.Roşea
Capcanele feromonale cu preparatul "Grozdemon", în baza feromonului sexual al moliei
strugurilor, se folosesc pentru determinarea densităţii populaţiei moliei strugurilor, fazelor de
dezvoltare, arealului de răspândire a dăunătorului şi optimizarea termenelor de tratare chimică,
în aceste scopuri se instalează câte 1 capcană la 3-5 ha, iar 9-10 capcane feromonale pe
hectar permit captarea în masă a masculilor sau sterilizarea dăunătorului ca metodă de
combatere. Distribuirea uniformă a preparatului în doză de 20 g/ha pentru fiecare generaţie
permite reducerea populaţiei moliei prin dezorientarea masculilor. Aplicarea capcanelor
feromonale cu preparatul "Grozdemon" în combaterea moliei strugurilor permite reducerea
tratărilor chimice de 1,5 -2,0 ori. Capcana feromonală prezintă o "prismă triunghiulară" cu
dimensiunile de 23x11x11,5 cm, 4 funduri cu clei de 22,5x10,5 cm şi un pachet de polietilenă cu
2 capsule cu preparatul "Grozdemon" de 8x5 cm.
Capcană feromonală cu preparatul "Merenol"
Autor: G.Roşea
Capcanele feromonale cu preparatul "Merenor, în baza feromonului sexual al viermelui
mărului, se utilizează pentru optimizarea termenelor de tratare chimică contra dăunătorului.
Pentru aceasta se instalează câte 1 capcană feromonală pe 2-3 ha, pe pomi, la înălţimea de 2
m. Pentru combaterea viermelui mărului prin captarea în masă sau sterilizarea masculilor se

81. instalează 10-20 capcane feromonale la hectar. Aplicarea preparatului "Merenor în doză de 10-
15 g/ha, conduce la dezorientarea masculilor. Capcana feromonală reprezintă o "prismă
triunghiulară" cu dimensiunile de 23x11x11,5 cm, 4 funduri cu clei de 22,5x10,5 cm şi un pachet
de polietilenă cu 2 capsule cu preparatul "Merenor de 8x5 cm.
Capcană feromonală cu preparatul "FeroFUN'
Autor: G.Roşea
Capcanele feromonale cu preparatul "FeroFUN", în baza feromonului sexual al viermelui
prunului, se utilizează pentru stabilirea densităţii populaţiei dăunătorului, fazelor de dezvoltare şi
arealului de răspândire a acestuia. Capcanele feromonale se instalează pe pomi la înălţimea de
2 cm câte 1 pe 2-3 ha, pentru optimizarea termenelor de tratare chimică contra viermelui
prunului şi câte 9-10 pe hectar pentru captarea în masă a masculilor, ca metodă de combatere.
Utilizarea a 5 g de preparat pe hectar pentru fiecare generaţie conduce la dezorientarea
masculilor dăunătorului. Aplicarea capcanelor feromonale "FeroFUN" pentru optimizarea
termenelor de tratare chimică permite reducerea de 1,5-2,0 ori a numărului lor, iar utilizarea
capcanelor feromonale pentru captarea în masă şi dezorientarea masculilor ca metodă de
combatere, exclude tratamentele chimice în combaterea viermelui prunului. Capcana
feromonală reprezintă o "prismă triunghiulară" cu dimensiunile de 23x11x11,5 cm, 4 funduri cu
clei şi un pachet de polietilenă cu 2 capsule cu preparatul "FeroFUN" de 8x5 cm.
Capcană feromonală cu preparatul "FeroMOL1
Autor G.Roşea
Capcanele feromonale cu preparatul "FeroMOL", în baza feromonului sexual al viermelui
moliei orientale, se folosesc pentru determinarea densităţii populaţiei dăunătorului. Capcanele
feromonale se instalează pe pomi la înălţimea de 2 m, câte 1 pe 2-3 ha pentru optimizarea
termenelor de tratare chimică contra dăunătorului şi câte 9-10 pe hectar pentru captarea
masculilor, ca metodă de combatere. Aplicarea feromonului cu preparatul "FeroMOL" pentru
optimizarea termenelor de tratare chimică permite reducerea de 1,5-2 ori a tratamentelor
chimice, iar utilizarea lor pentru captarea în masă a masculilor ca metodă de combatere exclude
tratamentele chimice în combaterea viermelui moliei orientale. Capcana feromonală reprezintă
o "prismă triunghiulară" cu dimensiunile de 23x11x11,5 cm, 4 funduri cu clei de 22,5x10,5 cm şi
un pachet de polietilenă cu 2 capsule cu preparatul "FeroMOL" de 8x5 cm.

82. Utilaj tehnologic pentru creşterea în masă a insectelor benefice
Autori: V.Gorban, A.Abaşchin, B.Chicu
Utilajul elaborat este destinat creşterii în masă a insectelor benefice, utilizate la protecţia
culturilor de seră şi solarii, precum şi a celor de câmp. Sunt elaborate instalaţii pentru colectarea
mumiilor de Enarsia formosa, a diferitelor faze de dezvoltare a acarienilor, fasonarea lor în
ambalaje speciale pentru transportarea şi lansarea lor pe suprafeţele protejate. Sunt elaborate
de asemenea dispozitive şi capsule pentru lansarea în câmp a entomofagului Trichogramma la
diferite faze de dezvoltare. Testările efectuate în condiţii de producţie şi rezultatele obţinute ne
permit să recomandăm acest utilaj laboratoarelor de producţie spre utilizare, asigurând o
productivitate înaltă a procesului prin calitatea sporită a mijloacelor biologice.
Combaterea microbiologică a bolilor răsadului de tutun
Autori: V.NicoIaev, S.NicoIaev, E.Calchei
Preparatul microbiologic trichoderminul lichid este elaborat în baza tulpinii originale
Tricho-derma harzianum Th-7F. Preparatul este recomandat pentru combaterea bolilor
rădăcinoase la răsadul culturilor legumicole, tehnice, medicinale şi ornamentale, în anul 2002,
împreună cu Institutul de Cercetări Ştiinţifice şi Construcţii Tehnologice pentru Tutun şi Produse
din Tutun, preparatul a fost recomandat pentru combaterea bolilor răsadului de tutun.
Preparatul este inclus în lista "Preparatele chimice şi biologice de protecţie şi stimulare a
creşterii plantelor". De asemenea, pentru combaterea bolilor răsadului de tutun a fost
recomandat preparatul microbiologic Rizoplan. Eficienţa tehnică a recomandărilor - 87,2 la sută
în comparaţie cu sistemul actual recomandat. Ambele preparate se produc şi se
comercializează la Secţia de Producere a Preparatelor Microbiologice a Institutului de Protecţie
a Plantelor.
Preparatul VIRIN-MB
Autori: L.Voloşciuc, P.Zavtoni
Destinat combaterii Mamestra brassicae la varză, tomate, culturile legumicole. Preparatul
este bazat pe virusul poliedrozei nucleare a buhei verzii. litrul - 3 mlrd pol./g, norma de utilizare -
0,1-0,2 kg/ha.
A fost înregistrat la Centrul de Stat pentru Atestarea Produselor Chimice şi Biologice de
Protecţie şi Stimulare a Creşterii Plantelor.

83. Eficienţa tehnică: Aplicarea suşelorde baculovirusuri cu indici biologici sporiţi.
Elaborarea preparatelor solide sub formă de praf umectabil măreşte termenul de păstrare a
insecticidelor baculovirotice.
Eficienţa economică: Reducerea dozei de consum a preparatului până la 100g/ha şi cu
20-30 la sută a cheltuielilor de muncă pentru obţinerea biomasei baculovirotice.
Preparatul baculoviral VIRIN-CP
Autori: L.Voloşciuc, V.Chitic
Destinat combaterii viermelui-mărului (Cydia pomonella) în livezi. Este bazat pe virusul
granulozei viermelui mărului. litrul este de 3 mlrd gr/g, norma de utilizare - 0,2 kg/ha.
Eficienţa tehnică: Elaborarea preparatelor solide sub formă de praf umectabil măreşte
termenul de păstrare a insecticidelor baculovirotice.
Eficienţa economică: Reducerea cu 25-35 la sută a cheltuielilor de muncă pentru
obţinerea biomasei baculovirotice.
Protecţia culturilor pomicole împotriva dăunătorilor ce nu pot fi combătuţi cu alte mijloace
alternative şi obţinerea producţiei ecologic pure.
Preparatul baculovirotic VIRIN-ABB-3
Autori: L.Voloşciuc, V.Chitic, V.Gârlea, A.Ababii
Destinat pentru combaterea insectei dăunătoare Hyphantria cunea Drurym livezi,
plantaţiile silvice şi parcuri. Preparatul este bazat pe virusurile poliedrozei nucleare şi granulozei
cu acţiune cumulativă şi sinergistă. litrul este de 5 mlrd poliedre şi granule/g. Norma de utilizare
-0,1-0,2 kg/ha.
Eficienţa tehnică: Aplicarea suşelorde baculovirusuri cu indici biologici sporiţi. Sporirea
cu 30-40 la sută a activităţii biologice şi reducerea cu 2-3 zile a perioadei de incubare a suşelor
de baculovirusuri aplicate la constituirea preparatelor biologice. Elaborarea preparatelor solide
sub formă de praf umectabil măreşte termenul de păstrare a insecticidelor baculovirotice.
Eficienţa economică: Reducerea dozei de consum a preparatului până la 100g/ha şi cu
20-30 la sută a cheltuielilor de muncă pentru obţinerea biomasei baculovirotice.
Protecţia culturilor agricole şi silvice împotriva dăunătorilor ce nu pot fi combătuţi cu alte
mijloace alternative şi obţinerea producţiei ecologic pure.

84. Preparatul biologic VERTICILIN
Autori: I.Popuşoi, L.Voloşciuc, T.Şcerbacova
Baza o constituie ciuperca Verticillium lecanii (cn) Vilgas. Preparatul, sub formă de
pulbere umectabilă, este utilizat pentru combaterea Musculiţei-albe-de-seră. Eficienţa biologică
constituie 95 la sută şi poate fi atinsă în condiţii de umiditate înaltă (85 la sută) a aerului şi la
temperatura de 20-28°C.
Eficienţa tehnică: Aplicarea tulpinilor de ciuperci şi bacterii antagoniste cu indici
biologici sporiţi. Sporirea cu 20-30 la sută a activităţii biologice a suşelor de ciuperci.
Eficienţa economică: Reducerea dozei de consum a preparatului şi cu 30 la sută a
cheltuielilor de muncă pentru obţinerea preparatelor.
Protecţia culturilor agricole contra dăunătorilor culturilor de seră.
Preparatul baculovirotic VIRIN-OS
Autor: V.Chitic
Destinat pentru combaterea Agrotis segetum şi a buhelor din genul Agrotis (Ypsilon,
Exclamatoare) la culturile legumicole, tehnice, bostănoase şi ierburile medicinale. Este bazat pe
virusurile granulozei şi poliedrozei nucleare cu acţiune sinergistă. Titrul- 3 mlrd pol.şi gr/g,
norma de utilizare - 0,1 kg/ha.
Eficienţa tehnică: Aplicarea suşelor de baculovirusuri cu indici biologici sporiţi.
Elaborarea preparatelor solide sub formă de praf umectabil măreşte termenul de păstrare a
insecticidelor baculovirotice.
Eficienţa economică: Reducerea dozei de consum a preparatului până la 100 g/ha.
Protecţia culturilor agricole împotriva dăunătorilor ce nu pot fi combătuţi cu alte mijloace
alternative şi obţinerea producţiei ecologice.
Preparatul baculovirotic VIRIN-HS-2
Autori: L. Voloşciuc, P.Zavtoni
Destinat combaterii Omizii capsulelor de bumbac şi buhelor din genul Heliothis.
Preparatul modificat este bazat pe virusul poliedrozei nucleare a gazdei nespecifice. Titrul - 3
mlrd pol ./g. în condiţiile Moldovei este recomandat pentru combaterea buhelor la tomate, ardei,
porumb zaharos ş.a., norma de utilizare - 0,2 kg/ha.

85. Eficienţa tehnică: Aplicarea suşelor de baculovirusuri cu indici biologici sporiţi. Sporirea
cu 30-40 la sută a activităţii biologice şi reducerea cu 2-3 zile a perioadei de incubare a suşelor
de baculovirusuri, aplicate la constituirea preparatelor biologice. Elaborarea preparatelor solide
sub formă de praf umectabil măreşte termenul de păstrare a insecticidelor baculovirotice.
Eficienţa economică: Reducerea dozei de consum a preparatului până la 100 g/ha şi cu
30-35 la sută a cheltuielilor de muncă pentru obţinerea biomasei baculovirotice.
Protecţia culturilor agricole împotriva dăunătorilor ce nu pot fi combătuţi cu alte mijloace
alternative şi obţinerea producţiei ecologice.
Preparatul bacteriofagic PENTAFAG
Autori: L.Afanasiev, L. Voloşciuc
Destinat combaterii agenţilor patogeni ai bacteriozelor la culturile pomicole şi legumicole.
Preparatul este elaborat în baza bacteriofagilorce stopează dezvoltarea bacteriozelor,
îndeosebi a celor din genul Pseudomonas.
Eficienţa tehnică: Aplicarea suşelor de bacteriofagi cu indici biologici sporiţi. Sporirea cu
20-25 la sută a activităţii biologice şi reducerea perioadei de cultivare a biomasei bacteriofagice.
Eficienţa economică: Reducerea dozei de consum a preparatului până la 4-5 l/ha şi cu
30-35 la sută a cheltuielilor de muncă pentru obţinerea biomasei bacteriofagice şi a formei
preparative.
Protecţia culturilor pomicole şi legumicole în tehnologiile de obţinere a producţiei ecologice.
VI. ZOOTEHNIE Şl MEDICINĂ VETERINARĂ
INSTITUTUL NAŢIONAL PENTRU ZOOTEHNIE Şl MEDICINĂ VETERINARĂ "TEVIT"
Programul activităţii de selecţie şi prăsită cu ovinele de rasă Tigaie în Republica f
Moldova pentru anii 1996-2005
în program sunt expuse lucrările de selecţie şi prăsilă a oilor de rasa Tigaie în scopul
creării tipului nou intrarasial Tigaie de lapte prin metoda de creştere în rasa pură şi metoda
încrucişării, Implementarea acestui program va contribui la perfecţionarea calităţilor de prăsilă şi
productive ale rasei Tigaie şi crearea tipului nou intrarasial de rasă Tigaie.

86. Ameliorarea albinelor înmulţite în Republica Moldova
Recomandările elaborate sunt destinate tuturor categoriilor de apicultori şi conţin un şir
de îndrumări de ordin atât practic, cât şi ştiinţific, purtând un caracter metodologic şi tehnologic,
în baza acestor recomandări, indiferent de forma de proprietate, ramura poate fi dezvoltată cu
profit dublu - sporirea producţiei şi obţinerea unor produse agricole specifice. Prin urmare, se
deduce concluzia că ele vor constitui un ajutor preţios în activitatea selecţionerilor, inginerilor-
zootehnist! şi tuturor celor care practică apicultura în ţara noastră.
Profilaxia colibacteriozei şi salmonelozei la viţei şi purcei
Scopul acestor recomandări îl constituie reducerea morbidităţii şi mortalităţii viţeilor şi
purceilor nou-născuţi din cauza colibacteriozei şi salmonelozei tractului digestiv, prin realizarea
unor măsuri tehnico-organizatorice, zooigienice şi sanitare veterinare complexe.
Măsurile luate asigură sporirea rezistenţei organismului mamei şi a noii generaţii, igiena fătării şi
previn contaminarea nou-născuţilor cu microorganisme patogene.
Recomandările includ compartimentele cu privire la modul cum decurge boala, diagnosticul,
profilaxia specifică, inclusiv folosirea vaccinului şi a serului. Aceasta asigură reducerea
gastroenteritei şi mortalităţii la viţei de 2-3,5 ori şi la purcei de 2,5-5,7 ori.
Măsurile de profilaxie şi combatere a leucozei la taurine
Aceste recomandări sunt elaborate în scopul unificării tacticii de combatere şi profilaxie a
leucozei taurinelor în Republica Moldova şi sunt aplicate într-un şir de gospodării din republică.
Durata asanării gospodăriilor depinde de efectivul de animale contaminate cu virusul leucozei,
precum şi de gradul de completare a cirezii cu junei necontaminate de leucoză.
în contextul celor expuse procesul de asanare a efectivului durează de la 2-3 până la 5 ani,
Recomandări metodice pentru selecţia şi testarea taurilor reproducători după
descendenţă, Chişinău, 1997
Recomandările nominalizate includ metodele de selecţie şi testare a taurilor autohtoni,
obţinuţi prin împerecherea vacilor Bălţată cu negru de tip Moldovenesc cu cota genelor rasei
Holstein,

87. Recomandările cuprind următoarele etape:
V selecţia vacilor-mame de tauri;
V împerecherea taurilor cu vacile-mame de tauri;
V aprecierea şi selectarea tăuraşilor de rasă;
V testarea şi selectarea taurilor după descendenţă.
Sistemul de raţii tipice pentru taurine, Maximovca, 1996
Scopul elaborării acestui sistem îl constituie sporirea eficacităţii folosirii nutreţurilor,
reducerea consumului de furaje la o unitate de producţie, echilibrarea raţiilor pe un număr cât
mai mare de indici. Sistemul este elaborat în baza studierii compoziţiei chimice şi a valorii
nutritive a furajelor din trei zone (nord, centru, sud) ale republicii, raţiile sunt echilibrate în
funcţie de productivitate, starea fiziologică a animalelor şi perioada anului.
Folosirea raţiilor tipice a favorizat sporirea productivităţii vacilor de lapte de la 14,6-17,7
până la 15,1-18,8 kg de lapte pe zi. Concomitent a sporit de la 3,47-3,56 până la 3,61-3,62 la
sută şi grăsimea laptelui.
A crescut eficacitatea folosirii nutreţurilor, fapt confirmat prin sporirea digestibilităţii
substanţelor nutritive: de la 59,3-84,8 până la 61,7-85,8 la sută a coeficientului digestibilităţii
substanţelor uscate, de la 38,8-68,2 până la 13,8-74,4 la sută - a celulozei brute, de la 58,8-
74,3 până la 59,5-78,4 la sută - a proteinei brute.
Rezultate similare au fost obţinute şi la viţelele de prăsilă.
Metoda biologică de prelucrare a deşeurilor vităritului (recomandări, Maximovca, 1997)
în recomandările elaborate sunt expuse principiile de bază ale metodei biologice
(viermiculturii) de prelucrare a deşeurilor din sectorul zootehnic, ce permit soluţionarea
următoarelor probleme:
V ameliorarea situaţiei ecologice în locurile de concentrare maximă a animalelor;
V obţinerea biohumusului - îngrăşământ organic preţios, administrarea căruia în sol generează
ameliorarea lui şi obţinerea unor culturi şi produse alimentare ecologic pure.
Metoda biologică de prelucrare a deşeurilor organice cu ajutorul viermiculturii (râmei
Hibridul Roşu de California) este o metodă ieftină şi accesibilă de obţinere a îngrăşămintelor
organice preţioase - biohumusul.
Biohumusul sporeşte fertilitatea solului, productivitatea culturilor agricole, rezistenţa lor la
secetă şi îngheţuri.

88. Creşterea dirijată a tineretului taurin destinat reproducţiei
în recomandări sunt expuse principiile de bază ale creşterii taurinelor de prăsilă pentru
gospodării cu diverse forme de proprietate.
în funcţie de particularităţile etapelor de dezvoltare a tineretului la diferite faze ale
ontogenezei se expun metodele şi procedeele de creştere, indicii particularităţilor fiziologice de
creştere şi dezvoltare ale taurinelor de prăsilă, rolul factorului de nutriţie la întreţinerea şi
formarea reflexelor condiţionate necesare. Este expus sistemul ştiinţific fundamentat de
pregătire a juncilor pentru fătare şi lactaţie. Toate metodele de creştere a tineretului taurin au
fost aprobate în cadrul numeroaselor cercetări ştiinţifice şi practice ale institutului, obţinându-se
rezultate pozitive în condiţii de producţie prin creşterea sporului zilnic al masei corporale şi a
productivităţii vacilor la prima lactaţie cu circa 12-18 la sută.
Metoda de sporire a capacităţilor reproductive ale vacilor şi juncilor
Aceste recomandări sunt destinate specialiştilor zooveterinari, tehnicienilor în
însămânţarea artificială, posesorilor particulari, pentru acordarea ajutorului practic în problema
reproducţiei şeptelului şi sporirii fecundităţii vacilor şi juncilor.
Metoda a fost aprobată în zonele de nord, centru şi sud ale Republicii Moldova, favorizând
obţinerea a minimum 96 viţei la 100 de vaci.
Bioconversia deşeurilor organice şi protecţia mediului înconjurător
(Recomandări, Chişinău, 2002)
Prezentele recomandări sunt destinate fermierilor, proprietarilor din sectorul privat,
zootehnicienilor, medicilor veterinari şi altor categorii de lucrători ai sectorului agrar, fiind
aprobate şi propuse de Consiliul Tehnico-Ştiinţific al Ministerului Agriculturii şi Industriei
Alimentare a Republicii Moldova.
Bioconversia deşeurilor organice cu ajutorul viermiculturii are drept scop:
V prelucrarea deşeurilor organice şi obţinerea îngrăşămintelor cu acţiune îndelungată;
V reanimarea solurilor degradate şi sporirea producţiei culturilor agricole;
V obţinerea producţiei agricole ecologic pure;
V protecţia mediului şi ameliorarea situaţiei ecologice.
Importanţa bioconvensiei organice cu ajutorul viermiculturii constă în faptul, că ea poate
fi

89. organizată în toate gospodăriile - şi mari, şi mici. Ea nu necesită mari cheltuieli, fiind
convenabilă
din punct de vedere economic.
Tipul nou de ovine Karakul Moldovenesc, corpolent, pentru pielicele-lapte
(Recomandări, Chişinău, 2002)
Informaţia este prezentată pentru fermieri, crescători de ovine Karakul, gospodării şi]
întreprinderi specializate în această ramură.
Utilizarea berbecilor-reproducători de rasă Karakul Moldovenesc asigură sporirea indicilc
productivi - calitatea pielicelelor, cantitatea de lapte şi masa corporală.
Tipul de taurine Bălţat cu negru Moldovenesc
(Recomandări, Chişinău, 2002)
Aceste recomandări sunt destinate fermierilor din sectorul privat şi crescătorilor de taurini
pentru lapte.
Avantajele tipului de taurine Bălţat cu negru Moldovenesc:
V vacile produc cantităţi mari de lapte (6000 kg) deja după prima fătare, intensitatea
mulsului-1,8-2,5 kg/min, termenul de intrare în exploatare - 25-27 luni, termenul de exploatare
efectivă-4-6 fătări, greutatea viţeilor la naştere - 30-35 kg;
V viţelele de prăsilă la vârsta de 6 luni cântăresc 165 kg, la 12 luni - 270 şi la 18 luni -
375 kg| tineretul taurin rebutat pentru îngrăşare creşte intensiv cu un spor zilnic în greutate de
SOC 1200 g, randamentul la sacrificare atinge 55 la sută.
Folosirea raţională a furajelor concentrate în nutriţia animalelor agricole
(Recomandări, Chişinău, 2002)
Recomandările sunt destinate specialiştilor zooveterinari, fermierilor, deţinătorilor de
animalei îndeplinirea prevederilor acestor recomandări va determina sporirea considerabilă a
eficacităţii] folosirii concentratelor în raţiile animalelor. Cititorii vor face cunoştinţă cu
caracteristica detaliat; a furajelor concentrate, metodele de preparare preventivă a acestora,
reţete de nutreţurij combinate, adaosuri proteino-mineralo-vitaminice şi premixuri pentru
animale.

90. Alimentaţia animalelor domestice
(Recomandări, Chişinău, 2002)
Această lucrare este dedicată fermierilor, deţinătorilor de animale, precum şi
consultanţilorj centrelor de extensiune.
în lucrare sunt expuse cele mai importante momente din alimentaţia taurinelor, ovinelor,
caprinelor, porcinelor, cabalinelor şi păsărilor. La alcătuirea ei s-a luat în consideraţie experienţa
avansată din domeniu, atât din ţara noastră, cât şi de peste hotare, rezultatele investigaţiilor
ştiinţifice ale autorului, particularităţile bazei furajere, tradiţiile de creştere a unei sau a altei
specii de animale şi păsări, posibilităţile reale ale fermierilor.
Porcine de carne "Sudic" (Sus) de prăsi la tip moldovenesc
(brevetul nr.168, autori: V. Aramă, l. Arhirii, Gh. Berdos, F. Guci şi alţii)
Invenţia se referă la creşterea porcinelor şi propune porcine de prăsilă de tipul
Moldovenesc de Carne "Sudic", destinat folosirii ca formă maternă şi paternă pentru
reproducere de rasă pură şi încrucişare în scopul obţinerii hibrizilor cu productivitatea de carne.
Indicii dezvoltării vierilor maturi constituie, conform greutăţii vii, 320-350 kg, scroafelor - 240-270
kg. Productivitatea scroafelor constituie: profilicitatea 10-11 purcei, greutatea lotului la 2 luni -
182 kg. Animalele sunt premature cu înclinaţie pronunţată a productivităţii de carne: greutatea
vie de 100 kg se atinge la 182 zile, la 1 kg adaos zilnic se consumă 3,46 unităţi nutritive.
Adaos furajer pentru vaci de lapte
(brevetul nr.563, autori: S.Coşman, M. Bahcivanji, V. Caraceban, P. Liuţcanov)
Invenţia se referă la domeniul de producere a nutreţurilor şi descrie structura adaosului
furajer nou, din componenţa căruia fac parte vitamine, aminoacizi, microelemente, biostimulatori
şi antioxidant!, ce stimulează activitatea biochimică a sistemului fermentativ la rumegătoare şi
ridică nivelul de asimilare, contribuind la sporirea productivităţii animalelor. Microelementele se
folosesc sub formă de compuşi helatici cu acizi organici.

91. Linia uşoară a subrasei de găini moldoveneşti "Gât-golaş"
(brevetul nr.829, autori: I.Socican, B. Socolnicov, l. Bîzgu şi alţii)
Linia de găini propusă este orientată spre producţia ouă-carne, adaptată la nutreţuri
locale şi imună la bolile indigene. Manifestă o capacitate înaltă de combinare la încrucişare
industrială cu alte rase, linii de găini.
Linia grea a subrasei de găini moldoveneşti "Gât-golaş"
(brevetul nr.830, autori: I.Socican, B. Socolnicov, l. Bîzgu şi alţii)
Linia de găini propusă este orientată spre producţia carne-ouă, adaptată la nutreţuri
locale şi imună la bolile indigene. Manifestă o capacitate înaltă de încrucişare în calitate de
formă paternă cu rase producătoare de ouă şi cu rase producătoare de carne şi ouă şi în
calitate de formă maternă la încrucişarea cu rase şi linii producătoare de carne.
Adaosul furajer pentru tauri-reproducători
(brevetul nr.1288, autori: M.Bahcivanji, S. Coşman, V.Caraceban şi alţii)
Invenţia se referă la domeniul de producere a nutreţurilor pentru tauri-reproducători şi
descrie structura adaosului furajer propus, componenţa căruia include suplimentar vitamina "C",
ce sporeşte cantitatea şi calitatea materialului seminal, iar oxidantul prelungeşte termenul de
valabilitate al adosului.
STANDARDE NAŢIONALE
Sm 108:1995 Siloz din plante verzi. Condiţii tehnice
(elaboratori: S. Coşman, M. Bahcivanji, N. Moloşniuc, V. Coşman)
Standardul se referă la silozul preparat din plante anuale şi perene, proaspăt cosite sau
vestejite. Cerinţele de calitate, metodele de recepţie şi depozitare a silozului, determinate de
acest standard sunt obligatorii pentru producătorii acestui nutreţ.

92. Sm 142:1997 Fân. Condiţii tehnice
(elaboratori: M. Bahcivanji, S. Coşman, N. Moloşniuc, V. Coşman)
Standardul se referă la fânul preparat din ierburi cultivate şi de pe fâneţe naturale.
Cerinţele de calitate, regulile şi metodele de verificare şi depozitare a fânului, stabilite prin acest
standard sunt obligatorii pentru producătorii şi furnizorii acestui nutreţ.
Sm 171:2001 Fânaj. Condiţii tehnice
(elaboratori: M. Bahcivanji, S. Coşman, N. Moloşniuc şi alţii)
Standardul se referă la fânajul preparat din plante anuale, perene veştejite şi
amestecurile" lor şi stabileşte condiţiile de calitate, metodele de preparare, verificare şi
depozitare a fânajului, Aceste condiţii sunt obligatorii pentru producătorii şi furnizorii acestui
nutreţ. :
Sm 204:2001 Taurine tinere de rasa Bălţată cu negru Moldovenesc.
Condiţii tehnice
(elaboratori: Gh. Munteanu şi l. Miron)
Standardul se referă la taurinele tinere de rasă Bălţată cu negru Moldovenesc în vârstă
de peste 6 luni şi juncile destinate înnoirii şi reproducţiei ulterioare a efectivelor de taurine de
lapte şi stabileşte cerinţele minimale pentru greutatea corporală, dimensiunile corporale,
constituţional şi originea tăuraşilor, vitelelor, juncilor şi taurilor selectaţi pentru prăsilă.
PRESCRIPŢIILE TEHNICE
PT MD 65-00820967-004-98 Adaos furajer pentru tauri-reproducători
(elaboratori: S. Coşman, C. Caraceban, N. Moloşniuc şi alţii)
Prescripţiile tehnice se referă la adaosurile furajere pentru tauri-reproducători şi stabilesc
condiţiile de calitate, metodele de preparare, verificare şi depozitare a adaosului.

93. PT MD 65-00820967-005:2002 Viermicultura. Hibridul Roşu de California
(elaboratori: V. Abramova, L Cremeneac, A. Tutunaru)
Prescripţiile tehnice stabilesc condiţiile de utilizare a râmei Hibridul Roşu de California pentru1
bioconversia deşeurilor din diferite domenii de activitate a omului şi prevăd condiţiile pentru
asigurarea vitalităţii optime şi accelerarea reproducerii ei.
FILIALA PENTRU CREŞTEREA PORCINELOR A INSTITUTULUI NAŢIONAL PENTRU
ZOOTEHNIE Şl MEDICINĂ VETERINARĂ "TEVIT"'
Linia specializată paternă de suine "Manoileun"
Linia specializată paternă de suine „Manoileun" este creată în gospodăria SRL „Rentier -
Agro", com. Manoileşti, jud. Ungheni, prin metoda de infuzie a sângelui rasei Landrace filandez
la Tipul Moldovenesc de carne „Sudic".
Suinele noii linii se deosebesc prin constituţie robustă, lungime a trunchiului
excepţională, rezistenţă la stres şi performanţe de îngrăşare şi carcasă înalte: vârsta atingerii
masei corporale 100 de kg - 182,4 zile, sporul mediu zilnic - 698 g, consumul specific de nutreţ -
3,7 unităţi nutritive, lungimea carcasei - 98,6 cm, grosimea slăninei - 2,7 cm şi masa jambonului
- 11,4 kg.
Porcinele liniei specializate paterne se recomandă spre utilizare în întreprinderile de
producere a cărnii de porc şi gospodăriile - marfă, indiferent de forma de proprietate, pentru
obţinerea hibrizilor comerciali.
Linia specializată paternă "Niconia"
Linia specializată paternă „Niconia" este creată în gospodăria SRL „Sens - Prim", com.
Zaim, sect. Căuşeni, jud. Tighina, prin metoda de infuzie a sângelui Landrace belgian la tipul
Moldovenesc de carne.
Linia specializată paternă „Niconia" se caracterizează prin capacităţi înalte de îngrăşare
şi carcasă: vârsta atingerii masei corporale de 100 kg - 183 zile, consumul specific de nutreţ la
1 kg de adaos - 3,9 unităţi nutritive, lungimea carcasei - 96,8 crn, grosimea stratului de slănină
la 6 - 7 vertebre toracale- 2,6 cm, masa jambonului - 11,7 kg.

94. Suinele liniei specializate paterne „Niconia" au combinalitate sporită la încrucişarea
industrială cu alte genotipuri de porcine, în special cu rasa Marele alb, metişi bi - şi trirasiali şi
linia specializată maternă „Buchet" în scopul obţinerii hibrizilor comerciali.
Linia specializată paternă "Uniset"
Linia specializată paternă „Uniset" este creată în gospodăria SRL „Rentier-Agro",
Manoileşti, jud. Ungheni, prin încrucişarea metişilor tipului Moldovenesc de carne „Sudic" x
Landrace filandez cu tipul Moldovenesc de carne x Landrace belgian.
Linia specializată paternă „Uniset" se caracterizează prin capacităţi înalte de
reproducere, îngrăşare şi carcasă: prolificitatea - 10,7 purcei, masa lotului la înţărcare la vârsta
de 60 zile-182,6 kg, vârsta atingerii masei de 100 kg - 176 zile, consumul specific de nutreţ la 1
kg adaos -3,78 unităţi nutritive, grosimea stratului de slănina la 6-7 vertebre toracale - 26,8 mm,
lungimea carcasei - 98,7 cm, masa jambonului - 11,8 kg.
Suinele se utilizează în calitate de formă paternă la încrucişarea cu rasele materne
Marele alb, scroafe bi- şi trirasiale, linia specializată maternă „Buchet" în scopul obţinerii
hibrizilor comerciali.
Prescripţii tehnice "Premixe mineralo-vitaminice pentru porcine"
Premixul mineralo-vitaminic este destinat optimizării raţiilor porcinelor în microelemente şi
vitamine în corespundere cu normele de nutriţie existente. Folosirea premixului mineralo-
vitaminic asigură un spor mediu zilnic de greutate de 550 - 650 cu un consum specific la 1 kg
de spor de 4,25 unităţi nutritive, mărind digestibilitatea proteinelor de la 77,5 până la 83,1 la
sută.
Nivelul de microelemente şi vitamine produs pentru scroafe măreşte prolificitatea cu 8 -
10 la sută, capacitatea de alăptare - cu 10 la sută, asigurând un efect economic stabil.
Recomandări privind utilizarea reziduurilor industriale în alimentaţia porcinelor
Recomandările cuprind următoarele capitole: prefaţă, caracteristica deşeurilor şi
subproduselor primite în industria prelucrătoare, eficacitatea folosirii reziduurilor industriale în
alimentaţia porcinelor, condiţiile optime de introducere a deşeurilor industriale în raţiile
porcinelor.

95. Folosirea reziduurilor industriale în mărime de 15 - 25 la sută din valoarea nutritivă a
raţiei măreşte sporul mediu zilnic cu 10 - 15 la sută, micşorând consumul de concentrate cu 7-9
la sută.
Sistem de raţii tipice pentru porcine
Sistemul cuprinde următoarele capitole: prefaţă, nutriţia de valoare a diferitor grupe
fiziologice de porcine, metodele de îmbunătăţire a valorii nutritive a raţiilor, raţii tipice pentru
porcine, normele zilnice de hrănire.
Folosirea sistemului de raţii tipice oferă posibilitatea elaborării raţiilor maximal apropiate
de cerinţele de hrănire a porcinelor în funcţie de productivitate şi starea fiziologică.
Metoda tehnologică de reducere a mortalităţii perinatale la scroafe
Metoda tehnologică de reducere a mortalităţii perinatale prevede utilizarea unei doze
reduse de oxitocină cu scop de profilaxie a anoxiei purceilor în timpul parturiţiei, micşorării
procentului de purcei neviabili, morţi şi mumificaţi cu 2,95 la sută şi permite obţinerea unui efect
economic la o scroafă de 138,54 lei.
Tehnologia de creştere a scroafelor de prăsilă cu o capacitate de 50 de scrofiţe anual în
gospodării de fermieri
Elaborarea tehnologiei unei miniferme de creştere a 50 de scrofiţe de prăsilă pentru1
gospodăriile de fermieri oferă posibilitatea îmbunătăţirii lucrului de selecţie în sectorul privat,
aprovizionării cu animale de reproducere a fermierilor din toate localităţile, evitând pierderi
colosale de la transportarea animalelor din alte localităţi şi utilizarea animalelor cu un nivel de
productivitate scăzut.

96. STAŢIUNEA DE CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE ÎN DOMENIUL PISCICULTURII
Recomandările privind creşterea peştelui de vara a doua Polyodon spathula ca obiect
pentru obţinerea producţiei de marfă, Chişinău, 1998
Recomandările conţin descrierea operaţiilor biotehnice de creştere a peştelui de vara a
doua Polyodon spathula în diferite heleşteie şi bazine acvatice, sunt prezentate normativele
piscicolo-biologice de bază.
Recomandările sunt destinate specialiştilor piscicultori.
Recomandările privind diagnosticul, epizootologia, profilaxia eimeriozei, schulmanelozei
şi altor maladii parazitare ale crapului şi peştilor fitofagi,
Chişinău, 1998
Recomandările conţin analiza stării epizootologice a gospodăriilor Republicii Moldova în
anul 1998 în ceea ce priveşte schuimaneloza, eimerioza şi alte maladii parazitare ale peştilor.
Este arătată corelaţia dintre epizootologia maladiilor, situaţia economică şi epizootologică a
populaţiilor de peşti din bazinele acvatice naturale. Se face o analiză sistematică a agenţilor
patogeni actuali ai peştilor, descrierea lor succintă, metodologia de tratare şi profilaxie. Se
examinează căile de ameliorare a situaţiei epizootologice, se descriu materialele necesare
pentru organizarea profilaxiei bolilor peştilor din Republica Moldova.
Recomandările sunt destinate specialiştilor piscicultori din Republică, ihtiopatologilor şi
medicilor veterinari, precum şi serviciilor şi colaboratorilor ministerelor, care sunt preocupaţi de
problema utilizării raţionale a resurselor acvatice şi serviciilor sanitare epidemiologice.
Metodele de folosire a deşeurilor agricole şi ale industriei alimentare la sporirea naturală
a productivităţii piscicole a heleşteielor de creştere, Chişinău, 1998
Metodele permit sporirea volumului de creştere a peştelui în bazinele acvatice interne
prin îmbunătăţirea compoziţiei de specii şi sporirea cantitativă a bazei naturale de hrană prin
utilizarea deşeurilor agricole şi ale industriei alimentare în calitate de îngrăşăminte şi suplimente
în raţia alimentară a peştelui.
Metodele sunt destinate specialiştilor gospodăriilor piscicole.

97. Tehnologia perfecţionată de reproducere, creştere a materialului piscicol de populat şi
Polyodon spathula industrial în diferite bazine acvatice,
Chişinău, 1999
în tehnologie sunt prezentate operaţiile de reproducere, creştere a materialului de
populat şi de peşte-marfă Polyodon spathula în diverse bazine acvatice ale Republicii Moldova.
Sunt perfecţionate operaţiunile de determinare a gradului de maturitate a femelelor de Polyodon
spathula, incubaţie a icrelor, obţinere a larvelor, creştere a materialului de populat şi peştelui-
marfă.
Tehnologia este destinată specialiştilor din piscicultura.
Tehnologia formării orientate a bazei de hrană naturală în heleşteie,
Chişinău, 1999
în tehnologie sunt indicate metodele de formare orientată a bazei de hrană naturală prin
influenţa asupra mediului înconjurător a hidrobionţilor (îngrăşarea mineralo-organică a
heleşteielor, inclusiv cu deşeuri ale sectorului zootehnic şi industriei alimentare, precum şi
influenţa asupra biocenozelor (cultivarea diferitelor specii de zooplancton în heleşteie, viviere,
introducerea culturii pure şi a policulturii organismelor furajere în heleşteie). Sunt indicate
metodele de bază ce sporesc volumul de productivitate a peştelui din contul folosirii compoziţiei
de specii şi a creşterii cantitative a bazei furajere naturale.
Tehnologia este destinată specialiştilor gospodăriilor piscicole.
Normativele de exploatare a loturilor noi de reproducători peşti fitofagi,
Chişinău, 2002
în normativele elaborate sunt expuse măsurile biotehnice de bază la formarea loturilor
noi de reproducători: sânger, novac, cosaş, sunt prezentate normativele piscicole principale
privind exploatarea acestor loturi în condiţii de piscicultura extensivă şi pregătirea lor pentru
reproducerea industrială.
Normativele sunt destinate specialiştilor gospodăriilor piscicole active din Republica
Moldova.

98. UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN MOLDOVA
Zarul colostral conservat cu fenol
Preparatul respectiv se foloseşte pentru profilaxia şi combaterea diareei neonatale la
tineret în doză de 0,5 ml/kg masă corporală. Se administrează zarul colostral o dată în 24 ore în
decurs de 2-3 zile, asigurând o înaltă eficacitate.
Cantitatea de zar colostral obţinută constituie 50 la sută din cantitatea iniţială de colostru.
Eficacitatea lactoglobulinei şi retinolului în corecţia imunodeficitului
la viţeii nou-născutit
Autor: N.Josan
Eficacitatea terapeutică optimă a tratamentului colibacilozei se atinge la administrarea
intramusculară la viţei a retinolului în doză de 100 000-150 000 UI o dată în zi, timp de 2-3 zile,
în combinaţie cu lactoglobulina, în doză de 75-80 ml, o dată în zi, timp de 1-2 zile. Un astfel de
tratament al colibacilozei la viţei asigură o eficacitate în proporţie de 95 la sută.
Instalaţie cu vacuum cu electromotor - 3800, pentru filtrarea lichidelor biologice
Autor: N.Josan
Instalaţia cu vacuum este destinată filtrării lichidelor biologice. O astfel de filtrare în
condiţii de laborator se efectuează cu pompa Komovski, care reprezintă o pompă manuală cu
piston. Folosirea pompei Komovski pentru crearea unei presiuni negative este un proces foarte
greu.
Prin urmare, s-a impus necesitatea modernizării pompei Komovski, fiind acţionată de un
electromotor- 3800 şi curea de transmisie. La rotirea electromotorului 220 V, cu 1350 rot/min,
rotaţiile instalaţiei cu vacuum sunt în limitele a 400-450 rot/min. Diametrul roţii de curea
conducătoare - 65 mm, al celei conduse - 280 mm, diametrul sântului roţii de transmisie - 13
mm.

99. Aparat ultrasonor pentru determinarea grosimii stratului de slănină
la porcine ISG-01
Autori: I.Rotaru, V.Crivoborodov, V.Şapovalov
Destinat pentru determinarea grosimii stratului de slănină la porcine în diferite regiuni
corporale. Se utilizează în fermele de selecţie la aprecierea producţiei de carne pe animalul viu.
Producător: Universitatea Agrară de Stat din Moldova, SA "Intrascop".
Caracteristica tehnică
Masa 0,5 kg
Dimensiunile de gabarit 90 x 150 x 50 mm
Funcţionează între 10-50°C
Alimentaţie autonomă (baterie de
acumulatoare 9V sau tip "Krona").
Controlează stratul de grăsime între 10-99 mm, cu o eroare mică ± (0,05+0,5) mm.
Dispozitiv pentru efectuarea intervenţiilor chirurgicale toracale la bovine
Autor: Gh, Donica.
Invenţia se referă la medicina veterinară şi poate fi utilizată în practica chirurgicală
veterinară.
Dispozitivul include un corp cu două manşoane elastice, fixate ermetic şi situate sub un
unghi de 60 grade unul faţă de altul, un manşon de reducţie cuplat ermetic la corp printr-un tub
flexibil, o pompă de vid amplasată în interiorul corpului şi executată în formă de pară elastică,
dotată cu supapă contrapresiune şi un vacuummetru. Corpul conţine un colector pentru exudat,
executat în formă de adâncitură în peretele inferior al corpului şi echipat cu un ştuţ.
Rezultatul tehnic constă în mobilitatea corpului dispozitivului faţă de câmpul operator, în
efectuarea intervenţiei chirurgicale cu ambele mâini, precum şi reducerea infectării organelor
cavităţii toracice.

100. Propuneri privind utilizarea microelementelor chelatate în hrana tineretului porcin
supus îngrăşării
Autor: V. Vrancian.
în baza experienţelor s-a stabilit că microelementele chelatate în hrana tineretului porcin
supus îngrăşării asigură reducerea consumului specific de furaj cu 6,27 la sută, creşterea
sporului în greutate cu 18,9 la sută faţă de lotul martor.
Recomandăm următoarea compoziţie a microelementelor chelatate (mg/g compoziţie): mangan
- 35, zinc - 35, fier - 40, cupru - 10, cobalt - 0,3 şi sticlă fosfatică - 879,7. Doza de administrare -
0,25 g/kg NC.

101. VII. INDUSTRIA ALIMENTARA
INSTITUTUL DE CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE Ş/ PROIECTĂRI TEHNOLOGICE ÎN INDUSTRIA
ALIMENTARĂ (LC.Ş.P.T.I.A.)
Conserve noi din prune uscate
Una din cele mai esenţiale căi de sporire a eficacităţii întrebuinţării fructelor şi legumelor
o constituie prelucrarea lor profundă. Din produsele nou elaborate pe baza prunelor uscate fac
parte conservele sterilizate, ce reprezintă prune uscate, pregătite cu sâmbure sau fără
sâmbure, turnate cu sirop şi închise ermetic. Prunele uscate conservate se toarnă cu sirop de
diferite concentraţii de zahăr şi, în funcţie de concentraţia dată, se marchează ca prune uscate
de desert în sirop slab, tare sau extra tare.
Marcarea primită permite indicarea locului produsului respectiv pe piaţa internaţională.
în procesul de producere a conservelor prunele uscate se îmbibă cu sirop de zahăr
pentru îmbunătăţirea gustului lor, dat fiind faptul că prunele moldoveneşti uscate au o aciditate
înaltă. Fructele capătă o consistenţă delicioasă, păstrându-şi miezul dens, corespunzător
prunelor uscate. Conţinutul de fructe în produsul finit depăşeşte 60 la sută. Folosirea siropului
de diverse tipuri şi concentraţii oferă posibilitatea satisfacerii gustului diferitelor întrebuinţări ale
acestui produs.
Tehnologia poate fi realizată la liniile simple de producere a conservelor de fructe.
A fost elaborată documentaţia normativă. Prin comandă individuală pot fi elaborate
regimurile de sterilizare a conservelor în diverse tipuri de ambalaj.
Tehnologii de fabricare a produselor lactate, obţinute prin utilizarea
prepara telor bacteriene
A fost creată o colecţie de circa 50 de tulpini şi combinaţii de tulpini bacteriene
acidolactice, care au fost aplicate la elaborarea documentaţiei tehnico-ştiinţifice referitor la 7
tipuri de maiele bacteriene, în baza cărora au fost produse loturi experimentale de maiele
bacteriene liofilizate, Sunt elaborate tehnologii pentru următoarele produse: brânză şi
smântână, maioneză, produse lactate combinate. O parte din aceste tehnologii se
implementează la întreprinderea S.A. "Lapte", Chişinău, şi la Combinatul de Produse
Alimentare, Bălţi.

102. Tehnologiile de prelucrare a materiei prime agricole pentru obţinerea noilor tipuri de
produse alimentare
Conserve cu pectină pentru alimentarea curativă şi profilactică
(Standardele interstatale "Conserve din legume şi fructe pentru alimentarea curativă şi
profilactică" GOST 30707-2001; "Sucuri din fructe şi pomuşoare cu miez şi zahăr pentru
alimentarea curativă şi profilactică" GOST 30708-2001).
Asortimentul conservelor include diverse feluri de conserve: aperitive de legume, sucuri
şi băuturi din legume şi fructe, sosuri din legume cu tomate, magiun, peltea, chisel de fructe şi
pomuşoare. Destinaţia curativ-profilactică este determinată de conţinutul adaosului specific-
pectină cu diferit grad de eterificare.
Recomandările pentru întrebuinţarea acestora în zonele ecologic poluate cu elemente
toxice şi radioactive au fost elaborate de LC.Ş.P.T.I.A. în comun cu Centrul de Medicină pentru
Studierea Substanţelor Radiante al Academiei de Ştiinţe a Ucrainei.
Conserve de păstăioase (PT MD 67-00411795-160:2002)
Se fabrică din materie primă cu conţinut înalt de proteine - soia, năut, linte, fasole, şi sunt
destinate compensării deficitului de proteine în alimentaţia populaţiei.
în funcţie de tehnologie se produc următoarele feluri de conserve:
V Boabe naturale;
V Boabe cu legume;
V Boabe cu sos de tomate;
V Boabe cu carne în bulion.
Sortimentul de conserve include 12 denumiri.
în funcţie de materia primă utilizată, conservele conţin 6-12 la sută proteine, 3-10 la sută
glucide, 1,5-12 la sută grăsimi. Valoarea energetică a conservelor variază între 53 şi 192 kkal la
100 gr produs.
Se ambalează în borcane de sticlă cu capacitatea maximă de 1 dm3. Termenul de
valabilitate al conservelor - 24 luni din data fabricării şi se recomandă ca produs culinar
nemijlocit pentru consum, precum şi în calitate de garnitură pentru salate.
O cerere tot mai mare în timpul de faţă, mai ales peste hotare, o au conservele din
fasole, care se produc în perioada toamnă-iarnă. A fost elaborată documentaţia tehnico-
normativă, instrucţiunea tehnologică şi PT MD pentru conservele:
"Fasole moldoveneşti";

103. Fasole moldoveneşti în sos de ardei;
Fasole moldoveneşti în sos de tomate.
Fabricarea acestor conserve este destul de uşoară, componentele de bază fiind fasolea,
sosul, ceapa prăjită şi condimentele. Aspectul exterior şi calităţile gustative sunt plăcute. Aceste
conserve sunt preparate culinare gata. Totodată, ele pot fi folosite ca garnitură pentru bucate
reci şi pentru felul întâi.
Morcov marinat
Conservele se fabrică din morcov proaspăt după o metodă anumită, cu verdeaţă şi
mirodenii, ambalat în recipiente, turnat cu marinadă, închis ermetic şi sterilizat.
După metoda de pregătire morcovul se prepară întreg şi tăiat bucăţi. Pentru morcovul
întreg lungimea maximală este de 70 mm, diametrul maxim - 20-25 mm. Morcovul tăiat poate fi
sub formă de jumătăţi, pătrimi, rolete, stinghii, plăcuţe tăiate de-a lungul morcovului. Morcovul
are consistenţă densă şi nu este răsfiert. Se recomandă în calitate de aperitiv şi garnitură la
carne şi peşte, ca ingredient în salate, semifabricat pentru industria de prelucrare a peştelui şi
în alimentaţia publică. Se fabrică următoarele feluri de conserve: "Grădina Moldovei", "Picant",
"Iute", "Delicates", "Original", "Auriu", "Toamna".
Morcovul se ambalează în recipiente metalice cu capacitatea maximă de 1 dm3 şi în
borcane de sticlă cu capacitatea maximă de 3 dm3.
Deserturi naturale de fructe şi cereale "Fru-Cere"
Este un produs nou, fabricat din fructe şi pomuşoare şi germeni de grâu, conform
regimurilor de prelucrare, ce asigură păstrarea compoziţiei de vitamine şi minerale, valoarea
biologică şi naturală înaltă a materiei prime.
Produsul se fabrică fără conservant, în recipiente de sticlă sterilizate. Germenii de grâu,
"activi", extraşi din grăunţe de înaltă calitate, sunt un produs deosebit, preţios, din punct de
vedere fiziologic - cantitatea totală a substanţelor nutritive şi fiziologic active depăşeşte cifra de
50, inclusiv proteină embrionară, acizi graşi nesaturaţi, vitaminele solubile A şi E, hormoni
vegetali, tot ce este necesar şi corespunde "codului vieţii".
Produsul conţine (la 100 g) 30 la sută substanţe uscate, inclusiv 15-18 la sută fructoză şi
glucoza, circa 2 g amidon, 1,6 g fibre dietetice (pictină şi celuloză), 2,5-2,8 g proteine vegetale,
1,5 g acizi graşi nesaturaţi, hormon vegetal ergosterin-vitamina P2.
Investigaţiile în clinica oncologică au demonstrat efectul curativ al produsului.

104. Tehnologie modernă de obţinere a umpluturilor din fructe şi pomuşoare (congelate,
conservate aseptic şi sublimate) şi aplicarea lor în produse lactate
A fost elaborată tehnologia de producere prin diverse metode (congelare, deshidratare
conservare aseptică "bag in box" a umpluturilor din fructe şi pomuşoare şi tehnologia de
fabricare a iaurturilor prin aplicarea acestor umpluturi.
S-au elaborat recomandări de organizare a procesului industrial în vederea produceriil
umpluturilor la întreprinderile din ramura industriei conservelor din ţară. S-au efectuat calculele!
necesare întru fundamentarea economică a preţului producţiei tehnico-ştiinţifice elaborate, înj
scopul organizării implementării ulterioare a tehnologiei elaborate şi fabricării în condiţii
industriale! a umpluturilor.
Tehnologii de fabricare a produselor alimentare în baza boabelor de soia
Au fost elaborate tehnologiile de producere (PT şi IT) a produselor alimentare funcţionale
sub aspect de brichete de legume, fructe şi proteine, predestinate persoanelor cu boli de ficat şi
rinichi.
A fost produs un lot experimental de bastonaşe din caise, dovleac, morcov şi sfeclă.
Bastonaşele "Voinic" constituie un produs nou, original, apetisant, care a fost înalt apreciat de
către specialiştii Centrului Mamei şi Copilului şi recomandat în calitate de produs alimentar cu
efect curativ.
Maioneze cu conţinut caloric redus
Este elaborată tehnologia de producere a maionezei cu valoarea calorică scăzută -
produs cu conţinut scăzut de grăsimi în comparaţie cu maioneza tradiţională "Provensal", în
cazul utilizării în calitate de emulgator a proteinei de soia, produsul nu conţine holesterină,
Documentaţia elaborată PT MD 67-0041795-139:2002 "Maioneze cu conţinut caloric redus"
prevede fabricarea maionezelor cu partea masică de grăsime de 40, 30 şi 20 la sută. S-a
selectat combinaţia de conservanţi ce permit păstrarea maionezelor la temperatura de 25°C
fără schimbări ale indicilor fizico-chimici şi microbiologici în decurs de trei luni.
Durata păstrării maionezelor la temperatura de 0-10°C fără conservant nu depăşeşte 45
de zile.

105. Tehnologia de producere a pateurilor pentru tartine
Este elaborată tehnologia de producere a pateurilor pentru tartine cu vaioarea calorică
scăzută, pe bază de unt sau amestecurile lui cu ulei vegetal sau margarina, cu adaos dej
proteine de origine animalieră sau vegetală, stabilizator, adaosuri gustative. Produsul posedă o
consistenţă plastică omogenă şi se întinde bine la temperatura frigiderului de casă. Pateurile
pentru tartine sunt echilibrate după componenţa acizilor graşi, îmbogăţite cu vitamine-b-carotina
şi acid ascorbic în cantitate de 0,0003 şi, respectiv, 0,02 la sută.
Este elaborată documentaţia normativă IT şi PT MD 6700411796-103E-98 "Paste pentru
tartine".
Tehnologia de producere a gemurilor dietetice
Gemurile dietetice sunt fabricate din fructe şi pomuşoare proaspete sau semifabricate cu
adaos de zahăr sau îndulcitor, pectină, proteină de origine animală sau vegetală şi acid
alimentar, Consistenţa gelificatoare a produsului se obţine din contul amestecului gelificator,
indiferent de concentraţia zahărului, ce face parte din componenţa produsului ca adaos
gustativ, şi poate fi înlocuit cu îndulcitor de natură neglucidică. în acest caz partea masică a
substanţelor uscate este determinată de baza fructiferă şi astfel de gem poate fi inclus în
raţionul diabeticilor.
Tehnologia de producere a gemurilor se deosebeşte prin reducerea esenţială a
cheltuielilor de energie, a consumului de materie primă.
Este elaborată documentaţia normativă: PT MD 6700411795-126:2002 "Gemuri
dietetice".
Metode de determinare a caracterului natural şi inofensiv al sucurilor
Conform datelor Asociaţiei Mondiale a Producătorilor de Sucuri circa 30-40 la sută din
volumul produs de sucuri concentrate se falsifică prin diluarea cu sirop de zahăr, cupajare cu
sucuri, care au preţ mai mic pe piaţă, insuficienţa acidităţii se înlătură prin adaosuri de acid citric
sau malic etc.
S-au stabilit indicatorii necesari pentru evaluarea naturaleţii şi inofensivităţii sucurilor şi
anume: conţinutul de substanţe uscate în concentrat şi în sucul normalizat; densitatea relativă a
sucului normalizat până la valoarea respectivă a substanţelor uscate; conţinutul de acizi

106. organici volatili şi nevolatili; conţinutul de alcool etilic; concentraţia metalelor; numărul formalic şi
concentraţia pralinei.
Au fost determinate intervalele devierilor indicilor de calitate şi normele acestora, conform
standardelor europene.
în baza materialelor obţinute au fost elaborate Indicaţii metodice privind stabilirea
gradului de naturalitate şi inofensivitate al sucurilor de fructe concentrate de import şi al celor
produse în Moldova.

107. VIII. MECANIZARE Şl ELECTRIFICARE
INSTITUTUL DE CERCETĂRI PENTRU MECANIZAREA Şl ELECTRIFICAREA
AGRICULTURII "MECAGRO"
Maşina pentru curăţirea şi decortificarea cerealeleor ACD-1,0
(Fig.56)
Destinată curăţirii cerealelor de praf şi impurităţi şi înlăturării tegumentului boabelor
înainte de măcinare.
Productivitatea, kg/h, cel puţin 1000
Puterea instalată a acţionării electrice, kW
a maşinii 5,5
a ventilatorului 2,2
Masa, kg, cel mult 600
Dimensiuni de gabarit, mm
lungimea 1900
lăţimea 1800
înălţimea 2150
Utilaj destinat pregătirii boabelor de porumb zaharat pentru conservare
(Fig.57)
Utilajul se include în liniile pentru producerea conservelor din mazăre verde şi este
destinat pregătirii porumbului zaharat în faza de lapte-ceară pentru conservare.
Componenţa complexului:
Depănuşător -1 buc. (2400x1200x2300)
Transportor-distribuitor -1 buc. (3200x850x1000)
Maşină pentru tăierea boabelor
de pe ştiuleţi, 3 buc. (1200x650x1050)
Dispozitiv pentru ascuţirea cuţitelor-1 buc.
Productivitatea complexului, t/schimb 12
Puterea instalată, kW 7,5
Suprafaţa ocupată, m2 14

108. Depănuşător
(Fig.58)
Destinat curăţirii ştiuleţilor de porumb în faza de lapte de pănuşi.
Productivitatea, kg/h 4000
Puterea instalată, kW 4,4
Debitul de apă, m3/h 1,0
Dimensiuni de gabarit, mm:
lungimea 2580
lăţimea 1450
înălţimea 2050
Masa, kg 700
Maşină pentru tăierea boabelor de pe ştiuleţii de porumb zaharat MTBP-500
(Fig.59)
Destinată tăierii boabelor de porumb în faza de lapte-ceară
Productivitatea, kg/h 500
Puterea instalată, kW 1,5
Dimensiuni de gabarit, mm 1200x650x1050
Masa utilajului, kgv 130
Fabrica pentru prepararea nutreţurilor combinate
(Fig.60)
Destinată preparării nutreţurilor combinate pentru zootehnie.
Productivitatea, kg/h 400
Puterea instalată, kW 8,25
Personal de deservire, persoane 1
Masa, kg 2750
Suprafaţa ocupată, m.p. 36
înăţimea paravanului, m 6

109. Agregat pentru prepararea nutreţurilor combinate ANC-100
(Fig.61)
Destinat preparării nutreţurilor combinate friabile din grăunţe furajere şi adaosuri de
proteine, vitamine, minerale şi premixuri de producţie industrială
Tipul stationar
Productivitatea kg/h 500
Puterea instalată, Kw
a concasorului 5.5
a malaxorului 1.1
Capacitatea malaxorului, dm3 250
Dimensiuni de gabarit, mm 1130x1010x1930
Masa, kg 330
Agregat pentru prepararea nutreţurilor APN-50
(Fig.62)
Destinat mărunţirii cerealelor şi a plantelor rădăcinoase furajere pentru animale şi păsări.
Productivitatea la prepararea, kg/h
cerealelor furajere 50-100
plantelor rădăcinoase furajere 150-200
Puterea instalată, kW 1.5
Capacitatea buncărului, kg:
cerealelor furajere 50
plantelor rădăcinoase furajere 40
Dimensiuni de gabarit, mm 740x620x1070
Masa, kg 70
:
Concasorul DC-500
(Fig.63)
Destinat măcinării nutreţurilor concentrate pentru diferite specii de animale.
Productivitatea, kg/h (sita cu diametrul orificiilor 3 mm) 400

110. Frecvenţa turaţiilor organului de lucru, min"1 2840
Puterea instalată, kW 5.5
Masa, kg 187
Dimensiuni de gabarit, mm
Lungimea 1080
Lăţimea 810
Înălţimea 1095
Malaxorul SC-1
(Fig.64)
Destinat preparării nutreţurilor combinate.
Capacitatea, m3 0,331
Frecvenţa turaţiilor organului de lucru, min1 387
Puterea instalată, kW 1,1
Masa, kg 192
Dimensiuni de gabarit, mm
lungimea 2100
lăţimea 940
înălţimea 1210
Maşina de belonat
(Fig.65)
Destinată formării beloanelor şi îngrijirii între rânduri a plantaţiilor de cartofi
Productivitatea, ha/h 0,63...1,1
Viteza de lucru, km/h 5...9
Distanţa între beloane, cm 70
Numărul de rânduri 2
Adâncimea de afânare, cm 0...10
Personalul de deservire, persoane 1
Parametrii geometrici ai beloanelor, cm
lăţimea bazei 60...65
lăţimea vârfului 12...14

111. înălţimea 18...25
Dimensiuni de gabarit, mm 2300x2300x950
Masa, kg 700
Se agregatează cu tractoarele de clasa 0.6...1,4
Maşina de stropit tractată pentru vii şi livezi SLV-2000
(Fig.66)
Destinată protecţiei chimice a livezilor şi viilor.
Productivitatea, ha/h:
livadă 2,4...6,4
vii 3,6...7,2
3
Capacitatea rezervorului, m 2,0
Dimensiuni de gabarit, mm 3700x2100x1800
Consumul de lichid, l/ha 200... 1000
Masa netă, kg 820
Viteza de lucru, km/h 6...8
Se agregatează cu tractoarele de clasa 1,4...2
Echipament cu rampă pentru maşini de stropit în livezi şi vii DR-12
(Fig.67)
Destinat protecţiei chimice a culturilor de câmp şi legumelor.
Se montează la maşina de stropit SLV-500
Productivitatea, ha/h 7,2
Se agregatează: după stropitoare
Viteza de lucru, km/h 6...10
Lăţimea de lucru, m 12
Debitul de lichid, l/ha 100...500
Masa netă, kg, max 200

112. Maşina de stropit pneumatică purtată SPP-500
(Fig.68)
Destinată protecţiei chimice a livezilor şi viilor.
Productivitatea, ha/h:
pentru vii 3,6...4,2
pentru livezi 2,4...3,2
Lăţimea de lucru, rânduri:
pentru vii 2
pentru livezi 1
Capacitatea rezervorului, m3 0,5
Consumul de lichid, l/ha 100...800
Masa, kg 320
Maşină pentru curăţirea lânii de scaieţi
(Fig!69)
Destinată curăţirii mecanice de scaieţi a lânii spălate, destrămate în condiţiile
gospodăriilor individuale şi de fermieri.
Productivitatea, kg/h, cel puţin:
lână aspră 5
lână semiaspră . 4
lână semifină 3
lână fină 2
Masa, kg, cel mult 700
Dimensiuni de gabarit, mm:
lungimea 1700
lăţimea 800
înălţimea 1350
Puterea instalată a acţionării electrice, kW 3
Conţinutul de impurităţi greu separabile rămase, %, cel mult 5

113. INSTITUTUL DE CERCETĂRI PENTRU POMICULTURĂ
Freza FM – 1,6
(Fig. 70)
Destinaţia - lucrarea solului în marcotieră pomicolă.
Agregatarea tractor T-70 C
Productivitatea 0,3 ha/h
Intervalul dintre rânduri 1,6 m
Adâncimea de lucru până la 16 cm
Masa maşinii 450 kg
Cositoarea CS-3
(Fig.71)
Agregatarea tractor ci. 14-20 kN
Capacitatea de lucru 2,0 ha/h
înălţimea miriştii 5 - 15 cm
Masa maşinii 450 kg
Viteza de lucru până la 6,0 km/h
Personalul 1 (tractorist)
Cositoarea CSI-3,2
(Fig.72)
Agregatarea tractor ci. 14-20 kN
Capacitatea de lucru 2,5 ha/h
înălţimea miriştii 5 - 15 cm
Masa maşinii 420 kg
Personalul 1 (tractorist)

114. Semănătoarea de ierburi şi siderate SPS-3,2
(Fig.73)
Tipul montată pe tractor
Productivitatea 1,5-3,5 ha/h
Viteza de lucru 5,0 - 7,0 km/h
Lăţimea de lucru 3,2 m
Norma de încorporare a seminţelor 12,0 - 100,0 kg/ha
Capacitatea buncărelor 1,4 m3
Masa maşinii 530 kg
Agregatarea tractoare ci. 14-20 kN
Personalul de deservire 1 (tractorist)
UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN MOLDOVA
Semănătoarea universală pentru culturi prăsitoare SU-6
(Fig.74)
Autori: V. Bumacov, V. Serbin, R. Lâsâi
Destinaţia: semănatul porumbului, sfeclei de zahăr, florii-soarelui.
Producător: SA "Rezonanţa", or. Otaci, cat. "Maşini agricole" - UASM
Caracteristica tehnică
Lăţimea de lucru 4,2 m
Viteza de lucru 8...10 km/h
Productivitatea 2,94 ha/h
Preţul de livrare 18000 lei
Linia tehnologică pentru semănatul culturilor legumicole în palete
Autori: V. Bumacov, V. Serbin, R. Lâsâi
Destinaţia: Semănatul în palete celulare a culturilor legumicole, tutunului.
Producător: Uzina "Tehnovin", or. Chişinău, cat. "Maşini agricole"-UASM
Caracteristica tehnică
Productivitatea 6 palete/min
Preţul de livrare 50 000 lei

115. Semănătoarea manuală SUM - 1
(Fig.75)
Autori: V. Bumacov, V. Serbin, R. Lâsâi
Destinaţia: Semănatul porumbului, sfeclei de zahăr, florii-soarelui.
Producător: I.C.M.E.A. "Mecagro", or. Chişinău, cat. "Maşini agricole"-UASM
Caracteristica tehnică
Lăţimea de lucru 0,7 m
Viteza de lucru 4 km/h
Productivitatea 0,22 ha/h
Preţul de livrare 350 lei
Semănătoarea hipomobilă SUA - 2A
(Fig.76)
Autori: V. Bumacov, V. Serbin, R. Lâsâi
Destinaţia: Semănatul porumbului, sfeclei de zahăr, florii-soarelui.
Producător: I.C.M.E.A. "Mecagro", or. Chişinău, cat. "Maşini agricole"-UASM
Caracteristica tehnică
Lăţimea de lucru 1,4 m
Viteza de lucru 4 km/h
Productivitatea 0,5 ha/h
Preţul de livrare 800 lei
Freza automată pentru livezi FA-1
Destinaţia: lucrarea solului în livezi. Se agregatează cu tractoare de clasele 1,4 şi 2,0 (MTZ -;
80, MTZ-82, T-70V).
Caracteristica tehnică
Productivitatea într-o oră timp util, ha/h 0,59
Lăţimea de lucru, m 2,7
Adâncimea lucrării, cm 8-12
Viteza deplasării, km/h 3,2
Masa maşinii, kg 610
Personalul 1 persoană

116. Producător: facultatea de mecanizare şi automatizare a agriculturii, UASM
Cultivatorul pentru vii VIL - 3
Destinaţia: lucrarea solului între rândurile viilor şi dintre tufe. Se agregatează cu tractoare de
clasele 0,9; 1,4; 2,1 (T-40A, MTZ-80, MTZ-82, T-70V).
Caracteristica tehnică
Productivitatea, ha/h:
- lucrarea solului între rânduri 1,5-1,8
- lucrarea solului între rânduri şi tufe 1,2 - 1,5
Lăţimea între rânduri, m 2,5 - 3,0
Adâncimea lucrării, cm 8-12
Viteza de lucru, km/h 7
Masa maşinii, kg 300
Personalul 1 persoană
Producător: facultatea de mecanizare şi automatizare a agriculturii, UASM.
Cultivatorul pentru livezi CL — 5
Destinaţia: lucrarea solului între rânduri şi trunchiuri în livezi. Se agregatează cu
tractoarele de clasele 0,9; 1,4; 2,0.
Caracteristica tehnică
Productivitatea, ha/h 1,8 - 3,0
Adâncimea lucrării, cm 8-12
Viteza de lucru, km/h 7
Masa maşinii, kg — 650
Producător: facultatea de mecanizare şi automatizare a agriculturii, UASM.
Cultivatorul pentru vii VIL-2,2 >
Destinat lucrării solului în intervalele dintre rândurile viţei de vie şi în rând dintre butuci.
Se agregatează cu tractoare de clasa 6-9 kN (V - 445, T-30Â, T-40A, T-70V).
Caracteristica tehnică
Productivitatea, ha/h 0,9 - 1,4
Adâncimea lucrării, cm 8-12

117. Viteza de lucru, km/h 7
Masa maşinii, kg , 250
Elaborat: catedra "Exploatarea PMT", UASM ;;
Maşină de frecare modernizată
Autor: Gh. Lâşco
Destinaţia: Determinarea proprietăţilor antiuzură ale uleiurilor lubrifiante.
Pentru aprecierea calităţilor de exploatare ale unsorilor consistente: Solidol, Litol, Constalin,
Unsoare de grafit.
Instalaţie pentru purificarea uleiurilor uzate
Autor: I. Lăcusta
Destinaţia: Pentru purificarea uleiurilor uzate de motor şi de transmisii.
Producător: Catedra "Exploatarea PMT", UASM.
Productivitatea, //m/n
Măsurătorul parametrilor utilajului de muls EXITEST-2
Destinaţia: Măsurătorul este destinat diagnosticării rapide şi controlului complex al
parametrilor ansamblurilor principale, ale sistemelor utilajului de muls în procesul prestării
serviciilor sau testării, conform cerinţelor standardelor ISO 5707 şi ISO 6690-83. Aparatul
permite aprecierea nivelului presiunii vacuumetrice pentru regimurile dinamice şi statice,
parametrii de frecvenţă (temporari) ai ciclurilor de pulsaţii ale vacuumului, care sunt transmise
de pulsator la intrare în camerele interparetale ale paharelor de muls, efectuează controlul şi
reţine informaţia despre fluctuaţiile vacuumului în sistemele lapte-vacuum şi alte ansambluri ale
utilajului de muls (cu reglarea frecvenţei de scanare de la 30 până la 500 de măsurări pe
secundă), despre debitul aerului prin planul oarecare! conducte de vacuum, ce permite
aprecierea productivităţii (debitul) pompei vacuumetrice şi ermicitatea sistemelor lapte-vacuum.

118. Parametrii utilajului de muls, măsuraţi cu ajutorul măsurătorului
Autori: V. Pobedinschi, E. Badinter, A. loişer, l. Staruş, E. Cubac, N. Mihailenco, V. Drigo.
Vacuumul, oscilaţiile vacuumului, kPa 0-90
Vacuumul maxim, minim, mediu, cădere de vacuum, kPa 0-90
Diferenţa nivelurilor de vacuum în ansamblurile măsurate de primul şi al doilea, primul şi
al treilea traductor, kPa 0-90
Pulsaţia de bază
Frecvenţa (perioadă), IMP (MS) 0,5-2
Durata fazei a, c: relativă (absolută), % (MS) 10 – 90
0 - 1200
Durata fazei b: relativă (absolută), % (MS) 5 – 90
0 - 1200
Durata tractului de sugere: relativă (absolută), % (MS) 10 – 90
0 - 1200
Durata tractului de masaj: relativă (absolută), % (MS) 10 – 90
0 - 1200
Raportul tractelor de sugere / masaj, F/m 0-4
Pulsaţia stimulată
Amplitudinea, kPa 0 - 10
Frecvenţa (perioada), IMP (MS) 2 – 15 (60 – 500)
Numărul de impulsuri, Un. 1 - 10
Decalajul fazelor ciclurilor de pulsaţii
Decalajul fazelor b, d, Ms 0 - 800
Balanţa, % 0 - 100
Ermeticitatea sistemului
Timpul de creştere a vacuumului în conductă, S 0 - 600
Timpul de scădere a vacuumului în conductă, S 0 - 600
Indicele durităţii generalizate (IDG)
IDG pentru primul, al doilea şi al treilea manşon de cauciuc, F/m 0.7 – 1.8
Consumul de aer, m3 / h 0 – 30, 0 - 180

119. Producător: Universitatea Agrară de Stat din Moldova, Institutul de Cercetări Ştiinţifice "ELIRI", SA
"Braţlav".
CENTRUL ŞTIINŢIFIC DE PRODUCŢIE
"TEHNOLOGII INFORMAŢIONALE Şl SISTEME
Contor de energie termică CET-M
Destinaţie: Evidenţa comercială a consumului şi reglarea debitului de energie termică în
unul sau două sisteme independente de termoficare, sau evidenţa concomitentă a consumului
de căldură şi apă caldă.
Caracteristici:
•Capacitatea de măsurare a debitului de căldură - de la 0,001 până la 1 Gkal:
- Capacitatea de măsurare a consumului de agent termic - de la 0,001 pînă la 1 T/h;
- Diapazonul de măsurare a temperaturilor, °C 0-150;
- Diapazonul de măsurare a diferenţei de
temperaturi, °C 5 - 145;
- Alimentare (curent alternativ), B: 220 + 22/-3S;
- Putere consumată, BA: nu mai mult de 5;
- Păstrarea informaţiei comerciale acumulate (cantitatea de energie termică şi masa
agentului termic în ambele conducte), indiferent de prezenţa sursei autonome sau externe de
alimentare pe parcursul întregului termen de exploatare;
- Termen de garanţie - 18 luni din ziua dării în exploatare.
Aparat de măsurare şi reglare a umidităţii cerealelor IRVZ
Destinaţie: Măsurarea şi controlul automat al umidităţii culturilor cerealiere şi oleaginoase
în torent, utilizarea în sistemele de reglare şi dirijare a proceselor tehnologice de uscare şi
umezire a grăunţelor.
Principiul de funcţionare - dielcometric.
Caracteristici:
• Diapazonul de măsurare a umidităţii: culturilor cerealiere - de la 8 până la 35 la sută
seminţelor culturilor oleaginoase - de la 5 până la 25 la sută;
• Eroarea absolută a măsurării umidităţii cerealelor cu probabilitatea d=0,95: V pentru grăunţe şi
seminţe uscate,
V umiditate medie şi umede - cel mult ±1,5%

120. V (acordat la diapazon îngust) - cel mult ±1,0%)
V pentru grăunţe şi seminţe ude - cel mult ±2,0%
V (acordat la diapazon îngust) - cel mult ±1,5%)
- Numărul de canale de măsurare a umidităţii grăunţelor -3
- Cantitatea de gradări programate a culturilor - 30
• Păstrarea gradărilor culturilor programate de utilizator şi regimurilor de lucru în cazul ,
deconectării surselor de alimentare pe întreg termenul de exploatare;
- Grosimea stratului de grăunţe, care se atinge de convertizor - cel mult 100 mm
• Posibilitatea de îndepărtare a convertizorilor până ia blocul de prelucrare
- până la 100 m
- Legea de reglare conform ieşirilor dirijării cu mecanisme executoare
- PID
- Alimentare de la reţeaua de curent alternativ - 220 (+22 /-33) V
- Consum putere - cel mult 50 VR;
• Masa (cu 3 convertizori) - cel mult 16 kg;
Taximetru electronic
Capacităţile funcţionale:
• Taximetrul asigură evidenţa obiectivă a plăţii pentru cursă în funcţie de distanţa
parcursă şi timpul de staţionare în conformitate cu tarifele stabilite.
• Taximetrul asigură sumarea, păstrarea, indicarea sumelor băneşti încasate şi
reflectarea permanentă a valorilor tarifului, în baza căruia se calculează suma de plată în
momentul respectiv.
• Aparatul este simplu în exploatare, întreaga dirijare a taximetrului se realizează cu două
taste amplasate pe panoul din faţă al aparatului.
• Taximetrul prevede patru regime principale de lucru - LIBER, OCUPAT, PLATĂ,
AŞTEPTARE şi un regim suplimentar - ACORDARE.
• Taximetrul asigură posibilitatea schimbării intensităţii indicatoarelor.
• Taximetrul funcţionează stabil în condiţiile întreruperii alimentării, în acest caz are loc ;
restabilirea corectă a regimului de funcţionare şi continuarea ei automată.
• Consum putere - cel mult 3,5W.

121. Distribuitor de gaz "TIS-97 GAZ"
Caracteristici distinctive:
• Utilizarea traductorului cu turbină în calitate de convertizor al combustibillului dozat;
• Dirijare autonomă (locală şi telecomandă) pentru fiecare din produsele dozate;
• Dimensiuni de gabarit mici ale distribuitorului de petrol - 1560mmx710mmx520mm;
• Aplicarea sistemului electronic de dirijare, care asigură parametrii înalţi de dozare a
combustibilului şi un spectru larg de regimuri şi funcţii:
• dozarea combustibilului (debitarea) cu eroarea tolerată de bază ±1,5 la sută;
• programarea dozei unitare în litri şi în unităţi băneşti;
• avertizarea pe indicatorul postului telelecomandă (PDU) despre debitul redus sau sporit . în
timpul debitării,
• păstrarea informaţiei programate şi a celei curente a sistemului în caz de deconectare de
avarie a reţelei de alimentare în toate regimurile de funcţionare a sistemului, precum şi în timpul
debitării şi continuarea funcţionării corecte după restabilirea alimentării cu energie electrică;
• păstrarea informaţiei despre ultimile 1400 debitări (dozări) şi reflectarea ei în caz de
necesitate pe indicatorul postului PDU;
• calcularea informaţiei în intervalul ultimelor 1400 debitări (baza de date);
• reflectarea pe indicatorul postului PDU a indicaţiilor contorului de evidenţă sumară.
Distribuitor de petrol "TIS-97"
• Utilizarea traductorului cu turbină în calitate de convertizor al combustibilului dozat;
• Utilizarea pompei principial noi (brevetată) cu rotor şi piston CF-3/20 «GerVic»;
• Dirijare autonomă (locală şi telecomandă) pentru fiecare din produsele dozate;
• Dimensiuni de gabarit mici ale distribuitorului de petrol - 1560mmx710mmx520mm;
• Aplicarea sistemului electronic de dirijare, care asigură parametrii înalţi de dozare a
combustibilului şi un spectru larg de regimuri şi funcţii:
* dozarea combustibilului (debitarea) cu eroarea tolerată de bază ±1,5 la sută;
* programarea dozei unitare în litri şi în unităţi băneşti;
*avertizarea pe indicatorul postului telecomandă (PDU) despre debitul redus sau sporit în j
timpul debitării;
* păstrarea informaţiei programate şi a celei curente a sistemului în caz de deconectare de
avarie a reţelei de alimentare în toate regimurile de funcţionare a sistemului, precum şi în timpul
debitării şi continuarea funcţionării corecte după restabilirea alimentării cu energie electrică;

122. * păstrarea informaţiei despre ultimele 1400 debitări (dozări) şi reflectarea ei în caz de
necesitate pe indicatorul postului PDU;
* calcularea informaţiei în intervalul ultimelor 1400 debitări (baza de date);
* reflectarea pe indicatorul postului PDU a indicaţiilor contorului de evidenţă sumară;
Distribuitor de petrol "TIS-99"
Caracteristici generale:
• Complexul "TIS-99" reprezintă un constructor, din componenţa căruia fac parte moduli
distribuitori de petrol, posturi de dirijare locală, dispozitive de telecomandă sub aspect de PC .
sau post telecomandă;
• Din părţile componente ale complexului este posibilă crearea staţiei de alimentare cu
petrol de orice configuraţie;
• Un post distribuitor de petrol este destinat pentru dozare de la unu până la patru tipuri
de petrol;
• Complexul distribuitor de petrol prevede unirea în sistem a până la 16 posturi diferite,
fapt ce permite construirea staţiilor de alimentare cu petrol cu un număr maximal de 64 robinete
de distribuţie;
• Modulele distribuitoare de petrol în calitate de convertizoare ale petrolului dozat
utilizează 3 traductoare debit cu turbină;
• în modulele distribuitoare de petrol se utilizează pompe cu rotor şi piston CF-3/20
«GerVic»;
• Este prevăzută dirijare autonomă (locală şi telecomandă) pentru fiecare din posturile
distribuitoare de petrol;
• Aplicarea sistemului electronic de dirijare, care asigură parametrii înalţi de dozare
a petrolului şi un spectru larg de regimuri şi funcţii:
• Dozarea petrolului (debitarea) cu eroarea tolerată de bază ±0,25 la sută;
• programarea dozei unitare în litri şi în unităţi băneşti;
• păstrarea informaţiei programate şi informaţiei curente în cazul deconectării de avarie a
reţelei de alimentare în toate regimele de funcţionare a sistemului, precum şi în timpul debitării
şi continuarea funcţionării corecte după restabilirea alimentării cu energie electrică
• păstrarea informaţiei despre debitări (dozări) şi acumularea ei pentru analiza ei
ulterioară (ISTORIA);
• alte regimuri.

123. Instalaţie de verificare a contoarelor de gaz
Particularităţi:
• în calitate de etalon se folosesc 12 microdozatoare, atestate de Moldovastandard;
• Dirijarea automatizată a procesului de verificare a contoarelor cu utilizarea PC;
• Crearea bazei de date a contoarelor verificate;
• Corectarea volumului etalon în funcţie de temperatură.
Caracteristici tehnice:
• Tipurile de contoare verificate G1,6; G2,5; G4; G6; G10
• Cantitatea maximă de contoare verificate concomitent -15
• Mediu de lucru - aer atmosferic
• Interval de aer consumat-(0,016 -16)m3/h
• Numărul de puncte în care se efectuează verificarea - 3
• Consum putere - max 2 kW
• Dimensiuni de gabarit- 1200 x 1300 x 1500 mm
Instalaţie de verificare a contoarelor de apă
Particularităţi:
• în calitate de etalon se folosesc traductoare debit cu turbină, verificarea cărora are loc
aceeaşi instalaţie cu ajutorul măsurătoarelor etalon cu capacitatea nominală de 5 l, 50 l eroarea
ce nu depăşeşte 0,1 la sută;
• Dirijarea automatizată a procesului de verificare a contoarelor cu utilizarea PC;
• Crearea bazei de date a contoarelor verificate
• Utilizarea pompei de precizie CR-16/60
Caracteristici tehnice:
• Verificarea contoarelor cu diametrul trecerii nominale Dn15, 20, 25, 32,40 mm
• Cantitatea maximă de contoare verificate concomitent -12
• Intervalul volumelor reproduse - de la 0,03 m3/h până la 10,0 m3
• Numărul de puncte în care se efectuează verificarea – 3
• Eroarea de măsurare şi de menţinere a debitelor de verificare - ±2 %
• Eroarea sumară pe tot intervalul de debite nu depăşeşte ± 0,5%
• Prelucrarea automatizată a rezultatelor verficării în conformitate cu GOST 8.156
• Consum putere - max 7,5 kW
• Dimensiuni de gabarit-3700 x 600 x 2300 mm
• Masa - max 350 kg.

124. IX. E C O N O M I E
INSTITUTUL DE ECONOMIE Şl DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL AGROALIMENTAR
Normativele de cheltuieli în agricultură (fitotehnie), 1999
Autori: Ion Vasilaşcu, Petru Adamov, Grigori Danilov, Petru Scobioală
Normativele consumurilor de producţie s-au elaborat pentru trei variante tehnologice:
tehnologii recomandate, tehnologii simplificate, tehnologii preponderent manuale. Pe fiecare
cultură şi variantă tehnologică normativele consumurilor de producţie s-au elaborat pentru 3-4
niveluri de recoltă la hectar. Normativele consumurilor de producţie au fost calculate pentru un
hectar de suprafaţă ocupată de culturile corespunzătoare şi pentru o tonă de producţie obţinută.
Normativele de cheltuieli propuse pot servi ca bază metodică pentru elaborarea planurilor de
afaceri, planurilor de restructurare şi creditare a agenţilor economici din agricultură şi
determinarea volumelor de investiţii necesare pentru dezvoltarea agriculturii. Normativele elabo-
rate sunt destinate specialiştilor din agricultură, care activează în exploataţiile agricole şi în
organele administrative ale ramurii.
Concepţia strategiei regionale a dezvoltării sectorului agroalimentar, 2000
Autori: Simion Certan, Mihai Patraş, Ion Vasilaşcu şi alţii
Reforma administrativ-teritorială realizată în Republica Moldova la etapa tranziţiei spre
economia de piaţă a necesitat elaborarea concepţiei de strategie a dezvoltării fiecărui teritoriu
administrativ. Concepţia strategiei regionale de dezvoltare a sectorului agrar a fost elaborată
pentru judeţul Chişinău. Ea reprezintă un ansamblu de decizii fundamentale cu privire la
orientarea generală pe termen lung a acestui segment al economiei naţionale în scopul
asigurării pieţei cu produse solicitate de consumatori şi utilizării eficiente a resurselor naturale,
materiale şi umane. Concepţia strategiei regionale a dezvoltării sectorului agroalimentar poate fi
utilizată ca model pentru colectivele de elaborare a concepţiilor similare pentru alte sectoare
(judeţe) administrativ-teritoriale ale Republicii Moldova.
Piaţa mijloacelor de producţie pentru sectorul agroalimentar, 2001
Autori: Tudor Bajura, Mihai Dumitraşco
Piaţa mijloacelor de producţie pentru ramurile complexului agroalimentar este compusă
din următoarele componente separate: piaţa mijloacelor tehnice, piaţa pieselor de rezervă şi a

125. materialelor de construcţie, piaţa îngrăşămintelor minerale şi substanţelor chimice, piaţa
combustibilului şi lubrifianţilor, piaţa seminţelor şi materialului săditor, piaţa nutreţurilor, în
funcţie de necesităţile Republicii Moldova s-au elaborat propuneri concrete pentru
aprovizionarea pieţei mijloacelor de producţie utilizate, pentru organizarea operaţiunilor
tehnologice la nivel satisfăcător, pentru obţinerea unor randamente, care pot satisface cerinţele
agenţilor economici ai sectorului agroalimentar. Propunerile elaborate pot fi utilizate de către
agenţii economici din domeniul aprovizionării cu mijloace de producţie a sectorului
agroalimentar. •
Piaţa forţei de muncă a Republicii Moldova, 2001
Autori: Mihai Dumitraşco, Ion Vasilaşcu
Republica Moldova este caracterizată drept o ţară ce dispune de surplusuri considerabile
ale forţelor de muncă, aceasta acţionând substanţial asupra gradului de încadrare în câmpul
muncii a populaţiei economic active. Tranziţia la economia de piaţă conduce neapărat la
agravarea problemelor privind ocuparea forţelor de muncă şi la apariţia şomajului, care este un
element structural al relaţiilor de piaţă. Reieşind din importanţa socială deosebită a utilizării
raţionale a resurselor de muncă, statul nu poate să se retragă complet de la dirijarea pieţei
resurselor de muncă, el devine un factor principal în domeniul dirijării pieţei resurselor de
muncă. Propunerile concrete, ce fac parte din această elaborare pot fi utilizate de către
organele administrative locale pentru organizarea eficientă a utilizării resurselor de muncă şi
monitorizarea permanentă a nivelului de utilizare a forţelor de muncă.
Concepţia dezvoltării durabile a comunităţilor rurale, 1999
Autori: Nicolae Dumbrăveanu, Pavel Cojocaru, Andrei Dumbrăveanu şi alţii
In lucrare este analizată situaţia ce s-a creat în spaţiul rural al Republicii Moldova. Au
fost stabilite principiile metodice şi metodologice ale Concepţiei dezvoltării durabile a
comunităţilor rurale, reieşind din practica internaţională (în special - din Carta europeană a
spaţiului rural) şi Strategia Naţională a Dezvoltării Durabile. Concepţia în cauză este axată pe
trei domenii fundamentale ale spaţiului rural: protecţia şi întreţinerea mediului natural,
dezvoltarea socioeconomică şi dezvoltarea umană în spaţiul rural. S-au elaborat propuneri
privind strategia dezvoltării comunităţilor rurale ca unităţi de bază, menite să asigure protecţia
mediului natural, dezvoltarea socioeconomică şi umană. Propunerile formulate în lucrare pot fi
utilizate la elaborarea programelor şi proiectelor rurale.

126. Programul de dezvoltare durabilă a comunităţilor rurale, 2002
Autori: Nicolae Dumbrăveanu, Gheorghe Căinarean, Andrei Dumbrăveanu şi alţii.
Acest program a fost conceput ca elaborare a Programului de dezvoltare durabilă a
comunei Răzeni, judeţul Chişinău. în lucrare au fost analizate problemele şi evaluat potenţialul
de dezvoltare a comunei, au fost stabilite obiectivele şi priorităţile de dezvoltare, au fost
elaborate proiectele de dezvoltare şi planul de acţiuni. Programul de dezvoltare a comunei
Răzeni poate fi utilizat în calitate de model la elaborarea unor programe similare în alte localităţi
din Republica Moldova. Elaborarea, implementarea şi monitorizarea Programului de dezvoltare
durabilă reprezintă o necesitate reală pentru toate comunele rurale, fiind atât o coordonare a
activităţilor locale, cât şi un mijloc de a atrage resurse financiare, materiale şi umane din afara
localităţilor rurale. Este de menţionat faptul, că în perioada de elaborare a Programului, în
comuna Răzeni s-a reuşit realizarea mai multor proiecte cu contribuţie extracomunitară
(reparaţia clădirii gimnaziijlui, deschiderea magazinului agricol, lucrări de uscare a luncii, etc.).
UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN MOLDOVA
Proiectarea gospodăriilor ţărăneşti
Autori: O. Horjan, T. Moraru, N. Comerzan.
Se propune tehnologia proiectării automatizate a gospodăriilor ţărăneşti, care prevede
determinarea dimensiunilor optimale în funcţie de specializare, organizarea antierozională a
teritoriului lor, organizarea şi arnenajarea folosinţelor funciare.