1. UNIVERSITATEA DE STAT DIN TIRASPOL
FACULTATEA DE GEOGRAFIE
Catedra Geografie Umană, Regională și Turism
REFERAT
Fitotehnia în Republica Moldova
Realizat de studentul
Comîndaru Ion,gr.202
Pentru cursul de
Geografia umană a Republicii Moldova
Chișinău,2013

2. PLAN
1. Introducere.Fitotehnia-obiective,noţiuni generale
2. Factorii de dezvoltare şi de repartiţie a fitotehniei
3. Componenţa subramurală a fitotehniei
3.1 Cultura cerealieră
3.2 Cultura plantelor tehnice
3.3 Legumicultura şi pomicultura
3.4 Viticultura
4. Ramurile principale ale fitotehniei şi industria alimentară
5. Concluzii

3. 1.Introducere
Agricultura este ramura de bază a economiei naţionale, fiind cea mai veche activitate
economică practicată pe acest teritoriu.
Agricultura include zootehnia (creşterea animalelor) şi fitotehnia (cultivarea plantelor).
Producţia agricolă este folosită pe larg, preponderent, în industria alimentară,fie direct fie
prelucrată la întreprinderi, dar şi în alte industrii (chimică,textilă).
Fitotehnia ca ştiinţa agricolă are ca obiective de studiu elaborarea de tehnologii moderne
de cultivare a plantelor de cîmp eficiente economic, ecologic inofensive, care ar asigura
producţii înalte şi de bună calitate.
În linii mari, fitotehnia este disciplină de sinteză, integratoare a cunoştinţelor mai multor
disciplini adiacente, al carei obiectiv principal îl constituie captarea cît mai economică a
energiei solare (radiante şi termice) în fitomasa culturilor de cîmp.
Aplicarea fitotehniei presupune întelegerea proceselor, estimarea rezultatelor folosirii
mijloacelor şi elementelor tehnologice prin influenţa lor asupra producţiei agricole şi
calităţii ei.
În cadrul ştiinţelor agricole fitotehnia ocupă locul principal în privinţa aportului la creşterea
producţiei şi a menţinerii şi sporirii fertilităţii solului, folosirii raţionale a terenurilor
agricole.
Avînd în vedere marea diversitate a condiţiilor pedoclimatice, economice şi sociale,
fitotehnia elaborează cele mai moderne şi competitive tehnologii de cultivare a plantelor de
cîmp pentru condiţii concrete, cu folosirea tehnicii, soiurilor, hibrizilor, aplicarea cumpătată
a chimacalelor, asigurarea unor structuri optime a semănaturilor, ingrijirii la timp şi
recoltarea culturilor în termeni optimi, condiţionarea la timp şi calitativă a produsului finit.
Tehnologiile de cultivare asigură producţii sporite prin crearea unei suprafeţe foliare
optime, de lungă durată a semănăturilor, majorarea productivităţii fotosintetice, menţinerii
în timp a unui nivel înalt de convertire a reacţiei fotosintetice active.
Fitotehnia ca ştiinţă, pentru realizarea obiectivelor sale apelează la cunoştinţele altor
disciplini: fiziologia vegetală, agrotehnica, ameliorarea şi protecţia plantelor, biochimie,
mecanizarea agriculturii, fizica, matematica (statistica), meteorologia, ecologia ş.a. Ele
constituie baza teoretică şi aplicativă a elaborării tehnoligiilor competitive de cultivare a
culturilor de cîmp prin optimizarea interacţiunii factorilor de vegetaţie, ceea ce implicit
duce la sporirea fotosintezei productive a plantelor.
Cunoştinţele în domeniul Fitotehniei pot fi aplicate cu succes de către specialiştii
complexului agroindustrial al ţării în activitatea lor practică, de către cercetătorii ştiinţifici
ai instituţiilor de profil în elaborarea noilor elemente tehnologice ori tehnologiilor noi, de
către cadrele didactice în procesul de înstruire preuniversitară şi universitară, de către
fermieri şi particularii încadraţi în producerea culturilor de cîmp.

4. 2 Factorii de dezvoltare şi de repartiţie a fitotehniei
Dezvoltarea şi repartiţia teritorială a fitotehniei este în strictă dependenţă de un întreg
complex de factori naturali şi antropici.
Dintre factorii naturali menţionez relieful care oferă condiţii mai favorabile pentru
practicarea agriculturii atunci când este mai puţin fragmentat,pe terenuri mai înclinate şi
accidentate fiind mai dificilă cultivarea plantelor. Pentru a se dezvolta, plantele mai au
nevoie de căldură, lumină şi umiditate, însă cerinţele plantelor faţă de aceşti parametric.
La fel plantele mai au nevoie de un substrat bogat în substanţe nutritive care îl serveşte
drept pământul .
Fig. 1. Cerinţele culturilor agricole faţă de căldură şi umezeală
Condiţii pentru dezvoltare Exemple de culture agricole
Culturi agricole care necesită o cantitate
mai mare de căldură (termofile)
Viţa-de-vie, piersicul, porumbul, soia,sorgul
Culturi agricole care necesită o cantitate
mai mică de caldură
Cartoful, grâul, orzul, secara,matărea, sfecla
furajeră
Culturi agricole care necesită o cantitate
mai mare de umezeală (higrofile)
Porumbul, legumele, cartoful, sfecla de zahăr
Culturi agricle care necesită o cantitate
mai mică de umezeală
Meiul, sorgul,orzul, viţa-de-vie
Factorii antropici sunt decisivi în dezvoltarea fitotehniei, omul oferind resurse de muncă
şi determinănd relaţiile agrare de producţie.
Dezvoltarea fitotehniei este influenţată de factorii tehnico-economici, care includ:
mecanizarea, chimizarea, aplicarea irigaţiilor, selecţionarea noilor soiuri de culture. Ungrad
de mecanizare mai înalt corespunde lucrărilor de cultivare a cerealelor, a sfeclei de zahăr , a
florii-soarelui. Factorul uman influnţează fitotehnia prin chimizarea solurilor, aplicarea
diferitelor pesticide, fungicide, insecticide pentru sporirea producţiei de fitomasă agricolă,
dar un rol important îl deţine şi introducerea noilor soiuri de culture agricole cu o
productivitate superioară.

5. 3.Componenţa subramurală a fitotehniei
Fig. 2 Componenţa subramurală a fitotehniei
Astfel ramurile fitotehniei sunt următoarele: cultura cerealelor, cultura plantelor tehnice,
legumicultura, pomicultura, viticultura, cultura plantelor furajere.
Fitotehnia
Culturacerealelor
Culturaplantelortehnice
Legumicultura
Pomicultura
Viticulture
Culturaplantelorfurajere

6. fig.3 Structura suprafeţei cultivate pe categorii de culturi (în
medie pe anii 2000-2007)
cereale si leguminoase pentru boabe
culturi tehnice
vii
livezi
legume
culturi furajere
3.1 Cultura cerealieră

7. fig.3 Structura suprafeţei cultivate pe categorii de culturi (în
medie pe anii 2000-2007)
cereale si leguminoase pentru boabe
culturi tehnice
vii
livezi
legume
culturi furajere
3.1 Cultura cerealieră