piata bunurilor

1. MINISTERUL EDUCAȚIEI AL REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
FACULTATEA DE ȘTIINTE ECONOMICE
DEPARTAMENTUL DE ECONOMIE,MARKETING ȘI TURISM
Lucrul individual
la disciplina ”Achiziții”
TEMA: “Achizițiile publice în cadrul agenției Apele Moldovei”
Elaborat de: Pădureţ Doina
Studenta gr.MK1402
Verificat: Pascari Ludmila
Lector universitar

2. Chisinau2016
CUPRINS
Introducere......................................................................................................................3
Subiectul I Dispoziții generale privind piaţa bunurilor industriale................................4
Subiectul II Piaţa bunurilor industriale în Republica Moldova……………………….
Concluzii și propuneri...........................................................................................
Bibliografie……………………………………………………………………….

3. Introducere
Actualitatea temei presupune analizarea pieţei bunurilor industriale şi importanţa
industriei în dezvoltarea economieii statului. Reprezentarea bunurilor industriale în
marketing.
Metodologia de cercetare aplicată în această lucrare este analiza bunurilor industriale
şî cercetarea modului de producere.
Scopul acestei lucrări constă în prezentarea rolului de organizare, gestionare,
reglementre şi monitorizare a procesului de fabricaţie a bunurilor industriale.
Cuvinte-cheie: Marketin,industrie,bun industrial, piaţă,intreprindere industriala.

4. Subiectul I Dispoziții generale privind piaţa bunurilor industriale
.
Rolul industriei în economia naţională
Industria - ramură a economiei naţionale, făcînd parte din sfera producţiei materiale. Sistemul industrial
se compune dintr-un ansamblu complex de subsisteme (industrii) reunite după anumite reguli în vederea
extragerii din natură a unor resurse materiale, existente independent de voinţa omului, prelucrării materiei
prime minerale, vegetale, animale, sintetice şi artificiale şi menţinerii în stare de funcţionalitate a unor
bunuri industriale. Paleta activităţilor industriale poate fi redusă la trei mari grupe de activităţi: activităţi
de extracţie; activităţi de prelucrare; servicii cu caracter industrial
Din punct de vedere al caracterului economic al obiectelor muncii industria se împarte în industria
extractivă şi industria prelucrătoare; din punct de vedere al destinaţiei economice a producţiei se disting:
industria mijloacelor de producţie (grupa economică A) şi industria obiectelor de consum (grupa B)
Termenul de marketing industrial desemneaza aplicaţile specifice ale Marketingului in cadrul
activitaţii desfasurate de catre firmele care işi vînd produsele altor firme, iar acestea le vor transforma în
produse finite care sunt apoi vandute.
Astfel Marketingul industrial se defineste mai puşin prin natura produselor şi mai mult prin
specificul clienţilor pe care ii intereseaza produsele respective.
Piata bunurilor de utilizare productivă este constituita din totalitatea organizaţilor care cumpara
produse şi servicii pentru a le utiliza in vederea realizării altor produse care sunt apoi vandute
consumatorilor
Procesul de cumparare al unei firme este procesul decizional prin care firma işi stabileste nevoile
de produse si servicii, identifica, evolueaza si alege intre mai multe
Piata bunurilor de utilizare productiva se deosebeste de cea a bunurilor de consum individual
indeosebi prin modul de manifestare a cererii si ofertei si prin modul de realizare a actelor de schimb.
Tinand seama de continutul conceptului de Marketing şi de natura problemelor pe care le ridica
piaţa bunurilor de utilizare productiva funcţile Marketingului industrial sunt:
1. studierea cerintelor utilizatorilor productivi si adaptarea proectelor de realizare a
produselor la cerintele acestei piete
2. stabilirea unei politici de preturi bine fundamentata, menita sa contribuie la o stimularea
cat mai corespunzatoare atat a proceselor de productie cat si a proceselor de utilizare
3. desemnarea circuitelor care urmaresc sa fie parcurse de fiecare produs de la producator la
utilizator
4. stabilirea servicilor care vor insoti produsele din momentul lansarii lor pe piata, cat si a
facilitatilor ce vor fi acordate utilizatorilor la achizitionarea fiecaruia dintre produsele
oferite pietei
5. la nivel conceptual, rolul cheie al MK este acela de a face in asa fel incat intreaga
activitate a firmei sa fie privita din perspectiva clientilor, iar procesul decizional din
cadrul firmei sa aiba ca punct de plecare nevoile clientilor
6. punerea in practica a conceptului de marketing la toate nivelurile firmei nu se poate
realiza pe deplin decat daca conduatorul firmei si ceilalti membrii ai conducerii ii inteleg
semnificatia si se implica direct in aplicarea lui.

5. 7. MK trebuie privit nu doar ca o functiune a unui departament din cadrul firmei, ci ca o
filozofie a firmei in intregul sau
8. toti clientii trebuie tratati cu multa atentie si aceasta din doua motive:
~ pietele au doi factori dinamizatori care nu pot fi ignorati concurenta si schimbarea
~ majoritatea pietelor din prezent se caracterizeaza printr-un grad ridicat de concurenta ceea ce
inseamna ca orice utilizator are intotdeauna la dispozitie mai multe alternative
9. daca nu-i vom intelege servicile si nu le vom satisface mai bine decat concurentii nostri,
clientii ne vor parasi si va apela la alte oferte
10. adevaratul motiv pentru care o firma trebuie sa se orienteze spre piata decurge din
schimbarea produselor in mediul extern
11. schimbarea de mediu evolueaza pe o curba mereu ascendenta ceea ce inseamna ca
pietele,clientii si concurentii isi modifica permanent structura si caracteristicile
În acceptiunea de Mk produsul reprezinta ansamblul elementelor ce genereaza cererea
exprimata de utilizator pe piata, el inglobeaza alaturi de subsatanta materiala a bunului respectiv
si intraga ambianta ce-l inconjoara alcatuita din elemente acorporale
Politica de produs reprezinta conduita adoptata de firma in ceea ce priveste dimensiunile,
structura si evolutia gamei de produse care fac obiectul propriei sale activitati, comportament
care urmareste adaptarea permanenta la cerintele mediului de piata, la tendintele manifestate de
concurenta
Produsul insumeaza o complexitate de atribute, incluzand utilitatile functionale, sociale si
psihologice
In momentul in care cumparatorul achizitioneaza un produs acesta cumpara de fapt
beneficile si satisfactile pe care el considera ca produsului le va da.
In acceptiune de MK componentele care definesc produsul pot fi sintetizate astfel
1. componente corporale (forma, gabarit, capacitate, greutate, structura, continut)
2. componente acorporale (nume, marca, pret, licenta de fabricatie, instructiuni de folosire,
gama servicilor ce insotesc produsul)
3. comunicatii refritoare la produs (info transmise de producator utilizatorului potential cu
scopul de a usura cunoasterea produsului si pt a-l determina pe acesta sa ia decizia de
cumparare
4. imaginea produsului (reprezinta modul de percepere a unui produs sau a unei marci de
catre utilizatori, produsul industrial este un complex de atribute concrete si abstracte si
cuprinde caracteristicile fizice, modul de prezentare, pretul, prestigiul firmei
producatoare, serviciile dupa vanzare etc.
Produsul industrial se caracterizeaza prin:
1. gabarit de mari dimensiuni (masini-unelte, mijloace de tractiune, mijloace de transport,
elemente prefabricate etc)
2. productie de serie mare (produse chimice, otel, elemente de masini)
3. valori deosebit de importante (diferite tipuri de masini, mari ansambluri uzinale, centrale
electrice etc)
4. existenta unei interactiuni constante intre producator si utilizator
5. retea de distributie specifica - contracte directe, reteaua de distributie indiferent de
circuitul stabilit pt fiecare proddus (direct sau prin intermediari) se caracterizeaza printr-
un grad inalt de tehniciate
6. personalul care lucreaza in desfacerea bunurilor industriale este format din specialisti
care cunosc produsul si modul de functionare a acestora
7. actiunile de promovare sunt axate indeosebi pe argumentatii de ordin tehnic si nu se fac
in general prin mijloace mass-media

6. 8. modul de cumparare se caracterizeaza prin aceea ca produsul industrial este achizitionat
pe baza unor riguroase documentatii tehnologice si calcule de eficenta, procesul de
decizie fiind deosebit de complex.
Pornind de la aspectele specifice ce caracterizeaza produsul industrial se poate trage
concluzia ca marca si numele produsului, servicile ce il insotesc, modalitatile de distributie si
cadrul promotional devin elemente fundamentale ale deciziei de achizitionare a produsului
Clasificarea bunurilor industriale
Bunurile industriale pot fi clasificate in funcţie de modul în care participa la procese de
productie si de valoarea lor, astfel:
1. materiale si subansamble - sunt bunuri materiale care intra complet in procesul de
productie, ele se impart in doua categorii
a. materii prime (produse agricole, produse naturale, produse minerale, lemn )
b. materiale si componente prefabricate, includ materialele componente (fier,
ciment, cabluri) si piese componente (anvelope, piese turnate etc)
2. bunuri de investitii -sunt acele bunuri industriale care asjuta la virarea produsului finit,
ele se impart, in:
a. instalatii - sunt compuse din cladiri si echipamente fixe (utilaje,generatoare de curent,
ascensoare)
b. echipamente accesorii cuprind instrumente si utilaje mobile de lucru (ustensile
manuale, stivuitoare) si echipament de birou (faxuri, calculatoare)
c. bunurile de investitii nu sunt parte componenta a produsului finit, dar au o valoare mare
si se amortizeaza intr-o perioada larga de timp
 furniturile - bunuri industriale care intra in componenta produsului finit si au o
valoare in general mai mica decat cele de investitii, ele sunt:
 furnituri de exploatare (lubrifianti, carbune, hartie de scris, rechizite etc.)
 furnituri de intretinere - reparatii (vopsea, cuie, maturi etc)
 servicii industriale - servicii de intretinere si reparatii (reparatia calculatoarelor, a
faxurilor, a xeroxurilor) zugravirea cladirilor, reparare utilaje

7. 8. modul de cumparare se caracterizeaza prin aceea ca produsul industrial este achizitionat
pe baza unor riguroase documentatii tehnologice si calcule de eficenta, procesul de
decizie fiind deosebit de complex.
Pornind de la aspectele specifice ce caracterizeaza produsul industrial se poate trage
concluzia ca marca si numele produsului, servicile ce il insotesc, modalitatile de distributie si
cadrul promotional devin elemente fundamentale ale deciziei de achizitionare a produsului
Clasificarea bunurilor industriale
Bunurile industriale pot fi clasificate in funcţie de modul în care participa la procese de
productie si de valoarea lor, astfel:
1. materiale si subansamble - sunt bunuri materiale care intra complet in procesul de
productie, ele se impart in doua categorii
a. materii prime (produse agricole, produse naturale, produse minerale, lemn )
b. materiale si componente prefabricate, includ materialele componente (fier,
ciment, cabluri) si piese componente (anvelope, piese turnate etc)
2. bunuri de investitii -sunt acele bunuri industriale care asjuta la virarea produsului finit,
ele se impart, in:
a. instalatii - sunt compuse din cladiri si echipamente fixe (utilaje,generatoare de curent,
ascensoare)
b. echipamente accesorii cuprind instrumente si utilaje mobile de lucru (ustensile
manuale, stivuitoare) si echipament de birou (faxuri, calculatoare)
c. bunurile de investitii nu sunt parte componenta a produsului finit, dar au o valoare mare
si se amortizeaza intr-o perioada larga de timp
 furniturile - bunuri industriale care intra in componenta produsului finit si au o
valoare in general mai mica decat cele de investitii, ele sunt:
 furnituri de exploatare (lubrifianti, carbune, hartie de scris, rechizite etc.)
 furnituri de intretinere - reparatii (vopsea, cuie, maturi etc)
 servicii industriale - servicii de intretinere si reparatii (reparatia calculatoarelor, a
faxurilor, a xeroxurilor) zugravirea cladirilor, reparare utilaje