1. UNIVERSITATEA DIN PITESTI
FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE
SPECIALIZAREA – ECONOMIA COMERTULUI, TURISMULUI SI
SERVICIILOR
PROIECT LA AMENAJAREA TURISTICA A
TERITORIULUI
Profesor indrumator:
SIMONI SMARANDA
Student: E.C.T.S., anul 3, grupa 2
CHIRILOIU GABRIELA- CORINA
PITESTI
- 2011 -

2. CIRCULATIA TURISTICA IN ROMANIA
Evolutia sosirilor de turisti din Rom ania in perioada 1998-2007
7500
7000
6500
(mii turisti)
6000
5500
5000
4500
4000
1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Se observa ca in perioada 1998-2003 s-a inregistrat o tendinta de scadere a
numarului de turisti, valoarea osciland in jurul cifrei de 5 milioane. Incepand cu anul
2004 se remarca o crestere accentuata, pana la aproape 7 milioane turisti in 2007.
Evolutia si structura sosirilor de turisti in Rom ania in perioada 1998-2007
7000
6000
5000
4000
(mii turisti)
3000
2000
1000
0
1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Turisti internationali Turisti romani
Se observa ca turistii romani reprezinta majoritatea. De exemplu, in ultimul an
analizat (2007), turistii romani au reprezentat 78%, iar cei internationali 22% din total
sosiri.
2

3. Evolutia si structura sosirilor de turisti in Rom ania in perioada 1998-2007
6000
5000
4000
(mii turisti)
3000
2000
1000
0
1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Turisti internationali Turisti romani
Se observa ca evolutia sosirilor pe total a fost oscilanta, in cazul sosirilor
internationale inregistrandu-se o usoara tendinta ascendenta in toata perioada analizata.
Oscilatiile au fost inregistrate in cazul sosirilor de turisti romani, cresterea ulterioara
anului 2004 datorandu-se cresterii veniturilor si nivelului de trai.
Durata medie a sejurului in anul 2007 a fost de 2,95 zile, cu 3,1 zile pentru
turistii romani si 2,3 zile pentru turistii straini.
Innoptari in structurile de prim ire cu functiuni de
cazare pe categorii de turisti in anul 2007
STRAINI
17%
ROMANI
83%
In cazul innoptarilor (Nzt), se constata ca din totalul de 20593000 innoptari din
2007, 83% apartin turistilor romani (1700700) si 17% turistilor straini (3586000).
3

4. Structura innoptarilor in 2007 pe categorii de unitati de cazare
18000
16000
14000
12000
(mii) 10000
8000
6000
4000
2000
0 Ho teluri s i Ho teluri Ho steluri Hanuri C ab ane C am p ing uri Vile Tab ere d e Pens iuni Pensiuni Po p as uri S ate d e S p aţ ii d e
m o teluri p entru turis tice turistice ş i unităţ i tip turis tice ş i elevi ş i turis tice turis tice turis tice vacan ţă cazare p e
tineret c ăs u ţă b ung alo uri p re ş co lari urb ane rurale nave
Turisti straini Turisti romani
INNOPTARI 2007 (mii) Total STRAINI ROMANI
TOTAL 20593 3586 17007
Hoteluri si moteluri 17066 3180 13886
Hoteluri pentru tineret 179 24 155
Hosteluri 93 8 85
Hanuri turistice 9 1 8
Cabane turistice 172 5 167
Campinguri şi unităţi tip căsuţă 249 21 228
Vile turistice şi bungalouri 772 70 702
Tabere de elevi şi preşcolari 437 1 436
Pensiuni turistice urbane 928 163 765
Pensiuni turistice rurale 592 59 533
Popasuri turistice 36 3 33
Sate de vacanţă 8 1 7
Spaţii de cazare pe nave 52 50 2
Se observa ca majoritatea turistilor din 2007 au preferat cazarea in hoteluri si
moteluri (83%, adica 17066000 innoptari), urmate de pensiunile turistice (7%, adica
1520000 innoptari), vile turistice si bungalouri, campinguri si unitati de tip casuta.
Densitatea circulatiei turistice (Dt) ofera informatii cu privire la gradul de
solicitare al zonelor si indirect asupra marcilor ce pot fi adoptate pentru a asigura
satisfacerea nevoilor turistilor, fara a perturba activitatea rezidentilor. Se calculeaza
raportand numarul turistilor la populatia rezidenta sau la suprafata teritoriului respectiv.
Pentru Romania:
a) Dt = numar sosiri de turisti (Nt) / Populatia rezidenta (P)
Dt2007 = 6.972.000 / 21.537.563 = 0,32 turisti / locuitor
b) Dt = numar sosiri de turisti (Nt) / Suprafata teritoriului (S)
Dt2007 = 6.972.000 / 238.391 km2 = 29,24 turisti / km2
4

5. Densitatea turistica in anul 2007 pentru Romania a fost de 0,32 turisti / locuitor
raportand la populatia rezidenta a tarii si de 29,24 turisti / km 2 raportand la suprafata
teritoriului Romaniei.
Pentru judetul Arges:
c) Dt = numar sosiri de turisti (Nt) / Populatia rezidenta (P)
Dt2007 =139000 / 644236 = 0,21 turisti / locuitor
d) Dt = numar sosiri de turisti (Nt) / Suprafata teritoriului (S)
Dt2007 = 139000 / 6800 = 20,44 turisti / km2
Densitatea turistica in anul 2007 pentru judetul Arges a fost de 0,21 turisti/
locuitor raportand la populatia rezidenta a judetului si de 20,44 turisti / km 2 raportand la
suprafata judetului Arges.
Durata medie a sejurului (Ds) se calculeaza raportand nr innoptarilor la nr de
turisti.
Ds = Nr innoptari (Nzt) / Nr turisti (Nt)
Nzt Argeş = 348.600 înnoptări
Ds = 348600 / 139000 = 2,5 zile-turist
Preferinta relativa pentru turism (Pr) exprima proportia din totalul emisiunii
turistice a unei tari fata de totalul turistilor care se indreapta spre o anumita destinatie de
vacanta (in cazul de fata, judetul Arges). Preferinta relativa pentru turism se obtine
conform relatiei:
Pr= Nr turistilor din Romania care se indreapta spre judetul Arges / Nr turistilor din
Romania x 100
Pr Arges 2007 = 139000 / 6972000 x 100 = 1,99%
Functia turistica (Ft) a unui judet poate valorifica oferta turistica. Acest
indicator depinde de capacitatea de cazare si de populatia judetului respectiv, conform
relatiei:
Ft = L / P x 100
L = numarul locurilor de cazare din judetul Arges
P = populatia rezidenta
Ft Arges = 4803 / 644236 x 100 = 0,74 %
5

6. Turismul intern si international al Romaniei. Fluxuri turistice
spre si din Romania in 2007
Sosirile turistilor straini in Rom ania si plecarile turistilor rom ani in
strainatate in anul 2007, dupa m ijloacele de transport folosite
9000
8000
7000
6000
(mii turisti)
5000
4000
3000
2000
1000
0
Rutiere Feroviare Aeriene Navale
Sosiri turisti straini Plecari turisti romani
Sosirile turistilor straini in Rom ania Plecarile turistilor rom ani in
dupa m ijlocul de transport folosit in strainatate dupa m ijlocul de
2007 transport folosit in 2007
Navale Navale
Aeriene
Aeriene 3% 0.2%
17.7%
19%
Feroviare
2.2%
Feroviare
4% Rutiere Rutiere
74% 79.8%
Se observa ca in privinta sosirilor turistilor straini in Romania in 2007 dupa
mijlocul de transport folosit, din totalul de 7722000, majoritatea au preferat mijloacele de
transport auto (74%), apoi cele aeriene (19%) si mai putin feroviare (4%) si navale (3%).
In privinta plecarilor turistilor romani in strainatate in 2007 dupa mijlocul de
transport folosit, din totalul de 10980000, majoritatea au preferat mijloacele de transport
rutiere (80%), apoi cele aeriene (18%) si mai putin cele feroviare si navale.
6

7. Destinatiile preferate de turistii romani sunt europene, cu 94% din total plecari.
În 2007, 2,7% din turistii romani s-au indreptat spre Africa, 1,4% spre America de Nord
sau Asia.
Total 887629
Europa 833484
Asia 12112
America de Nord 11990
America de Sud 4001
Africa 24381
Australia si Oceania 1661
Destinatiile preferate de turistii rom ani
America de
America de Sud Af rica
Nord 0.5% 2.7%
1.4%
Australia si
Asia Oceania
1.4% 0.2%
Europa
93.9%
În privinta originii turistilor straini care au vizitat Romania in 2007, majoritatea
au provenit din tarile europene (95%), ponderi mai mari revenind statelor: Ungaria
(23%), Republica Moldova (14%), Bulgaria (11%), Ucraina, Germania, Italia, Turcia,
Polonia, Franta, Serbia si Muntenegru.
Ţara de origine Număr turişti sosiţi în % total turişti
România în 2007 străini
Total 7722000 100
Europa 7289000 94,39
Uniunea Europeană 4811000 62,30
Ungaria 1743000 22,57
Moldova 1110000 14,37
Bulgaria 818000 10,59
Ucraina 720000 9,32
Germania 473000 6,13
Italia 398000 5,15
Turcia 284000 3,68
Polonia 191000 2,47
Franţa 185000 2,40
Serbia Muntenegru 171000 2,21
7

8. Top 10 sosiri turisti in Rom ania in 2007
1800000
1600000
1400000
1200000
(turisti) 1000000
800000
600000
400000
200000
0
Germania
Moldova
Ucraina
Italia
Turcia
Ungaria
Franţa
Muntenegru
Bulgaria
Polonia
Serbia
Calatorii interne ale rezidentilor pe zone turistice in
Numar turisti % din total
2007
Total 9294237 100
Litoral 1443576 15.53
Zona montana 2325860 25.02
Statiuni balneoclimaterice 226806 2.44
Delta Dunarii 82419 0.89
Circuite diverse 98758 1.06
Alte zone 5116818 55.05
Calatorii interne ale rezidentilor pe zone turistice in 2007
Litoral
15.53%
Alte zone Zona montana
55.05% 25.02%
Statiuni
balneoclimaterice
2.44%
Circuite diverse
1.06% Delta Dunarii
0.89%
Din totalul turistilor interni (9294237), 25% au preferat zona montana, 16%
litoralul si mai putin statiunile balneoclimaterice (2%), circuitele (1%) sau Delta Dunarii
(1%).
8

9. Structura unitatilor de cazare in judetul Arges
In privinta structurii unitatilor de cazare pe tipuri de unitati, se constata ca in
cele 112 unitati din judetul Arges, predomina pensiunile turistice rurale (50 unitati,
respective 44,6% din total) si hotelurile si motelurile (27 unitati, respectiv 24,1% din
total). Se adauga, in ordine descrescatoare: 12 pensiuni turistice urbane, 8 vile si
bungalouri, 6 cabane turistice , 6 tabere, 2 hosteluri si 1 camping.
Unitati de cazare Nr. %
Hoteluri si moteluri 27 24,11
Cabane turistice 6 5,36
Campinguri 1 0,89
Vile,bungalouri 8 7,14
Tabere 6 5,36
Pensiuni turistice urbane 12 10,71
Pensiuni turistice rurale 50 44,64
Hosteluri 2 1,79
Strucutrile de primire turistica cu functiuni de cazare din judetul Arges (2007)
50
45
40
35
30
(nr.unitati)
25
20
15
10
5
0
Hoteluri si Cabane turistice Campinguri Vile,bungalouri Tabere Pensiuni Pensiuni Hosteluri
moteluri turistice urbane turistice rurale
Capacitatea de cazare turistica in jud Arges in 2007 a fost de 4803 locuri
existente si 1255,7 mii locuri-zile pentru capacitatea de cazare in functiune. Sosirile de
turisti in judetul Arges s-au cifrat la 139000, iar innoptarile la 348600, un indicator net
al capacitatii de cazare in functiune de 27,7 %.
9

10. Capacitatea de cazare Indici de
utilizare neta
In funcitune Innoptari
Judetul Existenta Sosiri (mii) a capacitatii
(mii locuri- (mii)
(locuri) in functiune
zile)
(%)
Arges 4803 1255,7 139 348,6 27,8
DIMENSIUNI ALE DOMENIULUI SCHIABIL
În cadrul procesului complex de amenajare a spatiului montan, amenajarea
domeniului schiabil reprezinta punctul de plecare in realizarea unei statiuni turistice
pentru sporturi de iarna. In acest sens, se au in vedere o serie de indicatori (parametri),
intre care: numarul partiilor de schi, lungimea partiilor de schi, in total si pe categorii
(schi alpin, schi fond), transportul turistilor catre partiile de schi prin intermediul
instalatiilor de transport pe cablu (teleferice, telecabine, telescaune, teleschi), precum si
alte echipamente auxiliare (tunuri de zapada artificiala, tancuri de batut zapada).
1. Lungimea partiilor de schi omologate (L) este deosebit de importanta in
stabilirea statutului unei statiuni de sporturi de iarna de nivel national si international. Se
exprima in metri liniari si reprezintă un indicator de corelatie cu marimea statiunii, fiind
unul din factorii determinanti de echipare turistica.
2. Latimea partiilor (l). Latimea conventională a unei partii de schi este de 30 m,
caz in care se recomanda un indice de lungime de 6 m / loc de cazare. Pentru latimi de
partie diferite de latimea conventională de 30 m, se ia in calcul coeficientul de corectie
(Kc) ce variază in limitele valorilor din tabelul de mai jos:
Lăţimea
15 20 30 40 50 60 100 150 200 250 350
pârtiei (l) -m-
Coeficientul
3,5 5,0 6,6 8,3
de corecţie 0,50 0,67 1,00 1,33 1,67 2,00 10,00
3 0 7 3
(Kc)
3. Diferenta de nivel (DH) reprezinta lungimea pantei pe care o parcurge un
schior de la plecare pana la sosire si se calculează prin diferenta dintre cota maxima (de
plecare) si cota minima (de sosire), exprimandu-se in metri. Este un indicator important
pentru calculul debitului partiei de schi prin insumarea coborarilor efectuate de schior.
4. Panta partiei se poate exprima in procente (100/1000 m) sau in grade si
exprima dificultatea acesteia in practicarea schiului. Este un indicator utilizat in calculul
capacitătii de primire si a debitului partiei.
Din combinarea acestor indicatori rezulta o serie de alti indicatori primari ai
domeniului schiabil, ai partiilor de schi:
10

11. 5. Capacitatea optima a partiei exprima densitatea schiorilor pe o partie, la un
moment dat. Există 3 variante de calcul pentru acest indicator:
QxKc
a) Co = Z , unde
DH
Co = capacitatea optima a partiei;
Q = debitul orar mediu in functie de viteza schiorului (v in km/ ora) si distanta minima de
siguranta (L min în m) dintre schiori;
Z = diferenta de nivel medie pe care o coboara într-o zi un schior in functie de tehnica si
performantele sale;
Kc = coeficientul de corectie a debitului mediu în functie de latimea partiei;
DH = diferenta de nivel a partiei care se ia in calcul.
S lxDH
b) Co = = , unde:
s sx sin α
S = suprafata schiabila;
s = suprafata destinata unui schior pe zi;
ά = panta partiei.
Valorile lui „s” şi respectiv, „sin ά” se apreciază după cum urmează:
Categoria schiorilor s (m2) sin ά
consacraţi 1000 0,30
buni 600 0,25
avansaţi 400 0,20
începători 300 0,15
c) Capacitatea partiei in raport cu debitul instalatiei de transport pe cablu:
QxKxTxDh
Co = , unde
Z
Q = capacitatea orara a telefericului (persoane/ora);
K = coeficientul de incarcare a instalatiei;
T = timpul, în ore, de functionare a instalatiei;
DH = diferenta de nivel a partiei;
Z = diferenta de nivel parcursa de un schior.
Aplicaţie: staţiunea montană Borşa din judeţul Maramureş
Calculaţi capacitatea optimă a pârtiei de schi Borşa, utilizând cele 3 metode de
calcul, datele fiind:
Pârtia Borşa (Hotel Brădet) – caracteristici:
L pârtie = 2000m
l pârtie = 30m
Altitudine maximă = 1375m
Altitudine minimă = 880m
Diferenţa de nivel (DH) = 495m
11

12. Suprafaţa pârtiei = 6ha
Debit maxim = 360 persoane / oră
Debit optim = 270 persoane / oră
Instalaţie de transport pe cablu: telescaun
Lungime telescaun = 1983 m
Debit telescaun Q = 650 persoane / oră
Coeficientul de încărcare a instalaţiei K = 80 %
Timpul, în ore, de funcţionare a instalaţiei T = 8 ore / zi
Diferenţa de nivel parcursă de un schior mediu (10 coborâri) Z = 2475 m
Locuri de cazare în zonă = 440, din care 260 în staţiunea Borşa
Restaurante (3) cu 280 locuri la mese
QxKc 270 x1
= 54 persoane / ora
a) Co = Z = 2475
DH 495
S lxDH 30 x 495
b) Co = = = = 99
s sx sin α 600 x0,25
QxKxTxDh 650 x0,8 x8 x 495
c) Co = = = 832 persoane
Z 2475
6. Debitul partie de schii in functie de panta partiei este:
Panta partiei Debitul partiei (persoane/ ora/ m latime partie)
Sub 45 % 9-12
Peste 45 % 5-8
7. Timpul mediu necesar urcarii cu telefericul (tt) se calculeaza dupa formula:
Lt
tt = , unde
60Vt
Lt = lungimea telefericului
Vt = viteza telefericului ( m / sec)
Vitezele curente ale diferitelor tipuri de teleferice sunt urmatoarele:
Tip teleferic Viteza (m/sec)
Babyteleschi 0,8
Teleschi fix 2,5
Telescaun fix 1,8-2,0
Telegondola 3,5
Telecabina 7,5
Lt 1983
tt Borsa = = = 16,5 minute
60Vt 60 x 2
12

13. 8. Timpul de coborare pe partie se calculeaza dupa urmatoarea formula:
L
tp = , unde
60 xVp
L = lungimea partiei
Vp =viteza schiorului pe partie (m/sec)
Vitezele medii pe partie alea diferitelor categorii de schiori sunt urmatoarele:
- schiori incepatori = 0,7-0,9 m/sec
- schiori medii = 1,1-1,75 m/sec
- schiori avansati = 2,2 m/sec
2000
tp Borsa schiori incepatori = = 47 minute
60 x0,7
2000
tp Borsa schiori medii = = 36,6 minute
60 x1,1
2000
tp Borsa schiori avansati = = 15,15 minute
60 x 2,2
9. Numarul de cicluri (Nc) efectuate de un schior intr-o ora rezulta din relatia:
60
Nc = , unde
tc
Nc = numarul de cicluri
tc = tt+tp+ta, unde
tc = timpul necesar efectuarii unui ciclu (in minute)
tt = timpul mediu necesar urcarii cu telefericul (in minute)
tp = timpul de coborare pe partie (in minute)
ta = timpul de asteptare la teleferic (in minute), considerat astfel:
- 5-10 minute la instalatiile usoare (teleschi, babyteleschi)
- 15-20 minute la instalatiile puternice (telecabina, telegondola)
60
Nc Borsa = = 1,01 cicluri/ ora
16,5 + 32,9 + 10
Indicatorii sintetici si de corelatie definesc calitatile unei statiuni montane
pentru sporturi de iarna.
10. Indicatorul privind accesul la instalatiile de transport pe cablu (A) se
calculeaza dupa formula:
Lt
A= , unde:
Np
Lt = lungimea instalatiilor de transport pe cablu
Np = numarul locuitorilor de cazare din statiune
13

14. Operational, la nivel mondial, A = 2,80 – 3,20
1983
A Borsa = = 4,50 m (teleferic) / loc de cazare, prin urmare statiunea Borsa ofera o
440
capacitate mai mare a mijloacelor de transport pe cablu comparativ cu locurile de cazare.
11. Gradul de satisfacere a cererii turistice (Cs) se calculeaza astfel:
Q
Cs = , unde
Np
Q = capacitatea instalatiilor de transport pe cablu;
Np = numarul locuitorilor de cazare din statiune.
Operational, la nivel mondial, Cs = 1,25
650
Cs Borsa = = 1,47 persoane / ora loc de cazare
440
12. Potentialul statiunii din punctul de vedere al gradului de dotare cu
instalatii de transport pe cablu (Ps) se calculeaza conform formulei:
QxDH
Ps = , unde
Np
Q = capacitatea instalatiilor de transport pe cablu;
DH = diferenta de nivel a partiei;
Np = numarul locuitorilor de cazare din statiune.
Operational, la nivel mondial, Ps = 500 - 1500
650x 495
Ps Borsa = = 731,25
440
13. Capacitatea de cazare necesara domeniului schiabil (Nn) intr-o statiune de
iarna se calculeaza astfel:
Ns
Nn = , unde:
KoxKs
Nn = capacitatea de cazare necesara domeniului schiabil;
Ns = numarul de turisti;
Ko = coeficientul de influenta a weekendului (pentru zile lucratoare Ko = 1);
Ks = ponderea schiorilor in totalul turistilor, avand o valoare relativa de 60 – 80% pe plan
mondial.
1000
Nn Borsa (zi lucratoare) = = 1428,5 locuri de cazare necesare. Se recomanda (p.
1x0.7
10, 13) cresterea locurilor de cazare in statiunea Borsa.
Indicatori de corelatie intre resursele balneoterapeutice si cererea de
servicii de tratament balnear
14

15. 1. Cura interna cu apa minerala la izvor
Considerand portia maxima de apa 300 ml si un consum de 3 portii pe zi pentru
fiecare pacient, se calculeaza la un timp de functionare util al izvorului de 8 ore cu
pierderi de 30%:
Debitul izvorului (l/s) 0,1 0,5 1 2
Nr. maxim pacienti 2000 10000 20000 40000
2. Cura externa cu apa minerala / termala
a) Cada cu apa minerala sau termala: se considera ca pentru o cada se consuma 300 l
apa (3 cazi la 1 mc) pentru o baie (procedura). Timpul de functionare este de 7 ore pe zi
si timpul de efectuare a procedurii de max. 40 (30 min baia si 10 min. pauza). Se poate
calcula aproximativ cantitatea de apa minerala necesara pe zi.
Nr. cazi individuale Cantitatea de apa Cantitatea de apa cu
Nr. pacienti pe zi
(posture) minerala (mc/zi0 diluare 50%/mc/zi
1 10 3,5 1,7
2 20 7 3,5
10 100 25 17
20 200 70 35
b) Bazin pentru balneatie. Se considera pentru calcul o norma de 4 mp de persoana la o
adancime medie de 1,5 m cu alimentare prin curgre continua la preaplin, astfel incat la
sfarsitul zilei de lucru, considerate de 7 ore, apa sa se fi schimbat o data. O procedura
dureaza in medie 40 minute ( 30 min. baia si 10 min. pauza).
Nr. pacienti / Suprafata basin Necesar de apa pe zi
Nr. pacienti pe zi
procedura (mp) de lucru (mc)
10 100 40 120
15 150 60 180
20 200 80 240
30 300 120 360
3. Cura cu namol (namoloterapie)
Impachetarile cu namol – se considera pentru calcul ca fiecare post functioneaza 7
ore si fiecare procedura dureaza 40 min. maxim ( 30 min. procedura si 10 min. pauza).
Cantitatea de namol zilnic
Nr posturi Nr. pacienti namol sapropelic mineral partial turba
(paturi) pe zi partial
total (kg) partial (kg) total (kg) total (kg)
(kg)
1 10 200 100 150 100 150
2 20 400 200 300 200 300
10 100 2000 1000 1500 1000 1500
15

16. 20 200 4000 2000 3000 2000 3000
4. Baia mofetica (mofetoterapie)
Considerand programul de lucru al mofetei de 7 ore/zi si durata unei proceduri de
30 minute (20 min procedura si 10 min pauza), rezulta pentru mofeta standard de 40 mc
(suprafata 5 metri X 5 metri si adancime medie 1,6 metri) posibilitatea efectuarii curie
pentru 700 pacienti la un grad de acoperire de 2 persoane/mp si 350 pacienti la un grad de
acoperire de 1 persoana/mp. Exista si pierderi de gaz mofetic, astfel incat consumul zilnic
de gaz in mofeta este dublul volumului mofetei.
Volum mofeta 6 14 40 58
(mc) ( 2 X 2 X 1,6 ) ( 3 X 3 X 1,6 ) ( 5 X 5 X 1,6 ) ( 6 X 6 X 1,6 )
Consum gaz
15 30 80 120
CO2 (mc/zi)
5. Aerosoloterapie cu apa minerala
Se considera portia pentru o procedura pentru fiecare pacient de maxim 100 ml
apa si o durata a procedurii de maxim 40 minute (30min procedura si 10 min pauza).
Nr. posturi aerosoli Nr. Proceduri pe zi Necesar apa/zi (l)
1 10 1
2 20 2
10 100 10
20 200 20
Criterii si norme de amenajare turistica a litoralului
In functie de caracteristicile naturale ale plajei si marii se stabilesc conceptiile de
organizare, respective tipologia implantarilor si localizarea amplasamentelor. Marimea statiunii
este dictata de capacitatea de suport a plajelor.
1. Suprafata exploatabila a plajelor se refera la faptul ca o exploatare efectiva se poate
face la o latime de circa 50 m, iar suprafetele situate spre tarm pot fi amenajate cu locuri de
joaca, umbrele, vestiare, plantatii. Plajele cu latime de peste 100 m contribuie la sporirea
gradului de confort, insa cura heliomarina pierde din eficienta la peste 50 m distanta de apa.
2. Capacitatea optima de primire a plajei – numarul de vizitatori sositi pe plaja este un
indicator important pentru stabilirea capacitatii plajei si implicit a statiunii, nivelului de confort
sau categoriei de utilizare. Prin aceasta se exprima atat nivelul de ocupare a plajei in raport cu
latimea acestuia, cat si ocuparea marii, variabila in functie de configuratia fundului marii si
adancimea apei. Capacitatea optima de primire a plajei se stabileste dupa formula:
S
Co = , unde
L⋅N
16

17. Co = capacitatea optima potentiala (turist)
S = suprafata plajei (m2)
L = lungimea tarmului cu plaja (ml)
N = norma de spatiu afectat unui turist, exprimat in m2 (Np) sau ml ( Nt), in raport cu modul de
folosire a plajei si cu latimea acesteia cu lungimea tarmului.
a) Numarul de turisti (Np) pe m2 de plaja
m 2 plaja
Np = , norma conditionata de gradul de utilizare a plajei, astfel:
turist
- ocupare intensiva (4.6 m2/turist), atunci cand plaja nu este ocupata de alte activitati, in
afara de cura heliomarina;
- ocupare medie (6-8 m2/turist), cand exista amenajari reduse;
- ocupare larga (8-12 m2/turist), cand in partea mai indepartata de tarm se amenajeaza
dotari pentru sport, agrement, alimentatie publica, plantatii de protectie.
b) Numarul de metri tarm/turist (Nt) este diferentiat in functie de latimea si gradul de utilize a
plajei, conform tabelului:
ml/turist
Tipul de plaja gradul de utilizare
intensiva medie larga
Ingusta (10-20m latime) 5 3 nu este economica
Medie (21-60m latime) 6-10 5-7 3-5
Larga (61-100m latime) 10-15* 8-10 5-7
*nu se recomanda deoarece se aglomereaza fasia de plaja de langa apa
Aplicatie: Calculati capacitatea optima de primire a unei portiuni de plaja din Mamaia,
cu o lungime de 1000 m, o latime de 200 m, o ocupare medie (Np) de 6 m2 /turist si grad mediu
de utilizare de 10ml/turist.
S = L x l = 1000m x 200m = 200000 m2
S 200000
Co = = = 33,3 ml/turist
LxNp 1000 x6
S 200000
Co = = = 20 turisti
LxNp 1000 x10
3. Simultaneitatea prezentei vizitatorilor pe plaja se stabileste luand in considerare
durata medie a unei sedinte de plaja in luna iulie (3-4 ore pentru litoralul romanesc) si intervalul
optim de plaja din iulie de 7-8 ore (9:00-17:00). Indicele de simultaneitate (Is) este egal cu 1/3
din numarul turistilor potentiali in functie de profilul statiunii si amenajarile existente (ce pot
constitui atractii turistice suplimentare activitatii balneoturistice). Is variaza intre 1,25 si 1,35 sau
chiar 1,40.
17

18. 4. Capacitatea zilnica a plajei (Cz) exprima numarul de turisti ce pot folosi zilnic plaja,
numar pe baza caruia se stabileste marimea statiunii si capacitatea dotarilor si amenajarilor
acesteia. Se calculeaza astfel:
Cz = Is x Co, unde
Cz = capacitatea zilnica a plajei
Is = indicele de simultaneitate (variabil de la 1,25-1,35 sau chiar 1,40 in raport direct cu
nivelul de dotare si echipare a statiunii)
Co = capacitatea optima potentiala a plajei stabilita pe baza Np sau Nt
Cz sector plaja Mamaia = Is x Co(Np)= 1,35 x 33,3= 44,9
= Is x Co(Nt)=1,35 x 20= 27
18