https://neculaifantanaru.com N.n. Plavilscikov - Homunculus

1. PLAVILSCIKOV
1lOMUNCUl.U$

2. lN u-""l.l
P RE F A7'A
AI
.1 esJi.r;itd este bogafia, diuersitatea qi frurnuse!.ea nattLrii,
inconjurdtoare. Nesfirqi,te gi pasionante sint tainele ei, pt.oble-
mele pe co.re le pune oamentlor.
Din" timpuri strd.uechi, de cind primii strdmoSi ai amului
s-au despriyts dzn regnul, ani,ntal, ui,ala oam,enzlor este strins le-
gatd de medtul inconjurdtor, de locurile in care trd,i,esc.
Inca din acele urenturi indepdrtate au inceput sd, se acumu-
leze cuno;tinfele oamenilor despre plante, despre antmale. Vi-
ndt o ar e- a, p e s cuitul, adunqtul Jruct el,or, cultiu ar e a plant elor, in-
o r i jir e a animal elor, lupt u imp otri,u a b olilor, impotrr,u a f iat elor,
toafe presupunedu cunoa6terea a numeroase specxi de pl,ante qi
animale, ct obiceiurilor !or, a locului de trai; presupuneuu cu-
noa;terea corpttlu"i omenesc ;i a |nsugirilor lui,. Cu cit aceastd.
cunoastere era mai bogatd., mat precisd., maz aprofundatd ctt utit
qi uiala otnulzti deuenea m-ai u;oard, iar mr-tncd lui mai pulin is-
Touiloare.
Desenel,e oqmenilor primitzui de pe pere{ti pes,terilor, de pe
stinci, cle yte oase, adesecL erecutate cu o ui.mi,toare precizie qi
mdiestrie, reprezentind scene de uind.toare, animale gi oameni in
migcare ne aratd. ctt de bine cunoqtecru oumenii cu mii de ani
in. urmd. anim.ulete cie care Le era legata uia[u.
Din acea epocd, indepdrtatd nu ne-ctu rdmas insd, documente
.-crise, de aceeu &zi n'u putem, uorbi despre eristenla unei gtiin$e
ItioLogice in acel,e timpuri. $tiinla despre uiald lqi situeaza ince-
ltttturile ntai tirziu, in epoca, socieid"{ii scla,,-agiste; d.e utu.ncl
ca q <:orttinuat sd. se dezuolte pina in zilele noastre.
Ncuoile prcctice din ce in ce mai numero&se ;i mai complere
ul,c rxttne,nilor uu dus Ia o utnoaqtere l,ot mai udincd. ;i mai amd-
J
! ,,
1.
/(
'
_"t.
,:, l: I
a

3. nunlita crn(ftuf ii. Pind astd,zi auJost descrise zeci,;t, sute de mii
de specii d.e plante ;i animale. S-au descris pi.nd in cele mai,
mici detalii structurile si func[iile plantelor gi anirnalelor, rds-
pindirea lor geograficd., modul lor de uia[d.
Faptele acumulate ntL au rdmas rdzle[e. EIe se inld,nlutau
unele dupd aiteie, iar mintea iscodr,toare a omulur, a in[eles
aceastd. legiiturd, a in[eles cd, plantele ;i animalele eristente as-
td.zi, ca ;i cele c&re eu trdlt demult, nu au fost create de ureo
tor{a sttpranuturald, de un Dumnezeu,, ci, ele s-au Lransformat
treptat, a,u euolu&t in inieracfi,unea lor compl,erd cu condiliile
mediului. In felul acesto,, dupd sute de uni, ci.e mun,cci biologii au
ajuns la formularea conceptiei matericlliste despre euolufia lu-
mii uii.
Calea urmatd. de cercetddori u .lost orea ;i spinoasd..
CLuseLe dominante din orlncluirea .leudald, ca qi cer, din orin-
dur,rea capitalistd., biserica si, reprc-zcnl,antii ittstiLu,tiilor oficiale
se opunea'u cu ittrlirii.r"e prorlrcsttl.tri ;l,iin{ei,. Aceasl,rt. pentru cd
fiecure cu<'erire a, ;:liinlei, q,1'11 11 lrtr.ilrtril rlttli str.Tterst.il,iik)r, cre-
dintei in I)rLtrtrtr:.2<:tt, tr.rr,l,tvrilii{ii lti..l'rir ii .si o rlrrsclttr etploata-
toare st"ts[ittttlc rl.t' t:tt.
Istoria ltioktqiti., isltvriu rl,e:rrtlIitrii r1ittrlirii Itirtltx1icr: este de
Japl isloria atestei LupLe clintre pro<1t'csrtL sliitrlti, ltittl,oclice, din-
l,t'e inlelegerea mcfteriqlistii n. lu.mii ;i t:ott<:o1t(i.il.c it!.cu.[iste di,n
IottLe timpurile.
Rezoluarea fiecdrei p'robleme biologice rei'.r'r,-t'ttltt rtrr ut:t de
curaj. Aproape Jiecat'e cercetdtor era un ptioni.cr itr. tlorncniul
sdu, pionier c(rre ca qi un erplorator al unui Littu!. rtt t'tt,tr,oscttt
qi adesea periculos trebuia sd se inarmeze cu rabdu'a, urraj,
T)erseDerenfd si abnegatie, mergind uneori pind Ia sacri.fk.i.tLl li-
bertdtii squ al uietii. EI trebuiu sd. infrunte opozi,lia im:er$ttntttd
a oticialitdlii, a rutittei, a prejudec:d{ilor.
Cartea de Jald, f drd. a auea preten[ia de a 'Ji o istarie corn-
pleta a biologiez, pre.zintd. sc'hile din qceastd, uastd qtiin[d, in-
fdligeazd tocmai figuri.le cele mai de seamd. ale a.cestei, munci
de pionierat qi luptei pentru proqres sus{inutd. de sauanfii, din
toate timpurile.
Figura inudluitd. in nister a lui PcLr&cels'us, incercdrile in-
genioase si pline de curaj ale lui Redi, personalitatea. geniald. a
Iu.i Haruey, Lupta aprigd de idei i.n iurul problemei, originii.
uielii, cercetdrile minutioase ale lui fl[alpighr,, Swammerdam,
ideile f antastice ale lui Gesner, opera uastd. q, lui Buffon, tr)erso-
nalitcLteo neobi;nuitit a lui Linn6, mltnccl plind. de abnegatie a ltd
6
Lamurcl<, pentru fundamentara tdeii, de euolu{ie, intemeierea
biotogiei qtiingqice de cd'tre Daruin, lupta aprzgd" dusd'
-pentru
ap(trdrea';i dezuoltureq, concep[iei darcint'ste de cdtre btologii
prog'resigti Th. HurteE, E. Haeckel,V. O' Kouo'Iet;ski, A. O. Ko-
-ualeusk{,
I. Mecinikou, i.atd, doar unele din numerousele mo-
mente s,le xstoriei biol'ogzei prezentate de autor,
E d.rept cd in red,qrea celor mai importante moment-e din
istoriq, bioiogiei autorul s-a oprit la o epocd. destul de ind-epdr-
tatd de zilele noastre, ultimulbiolog prezentcft fiind Mectm.kou -
rem,arcabtl cercetdtor, zoolog euolu[ionist, aI' cd'rui nutne a rd'-
mes inscris Ia loc de cinste in istoria zoologiez, medicinei qi a
biot"ogiei generale.
besifiur cd tupta pentru dezuoltarea qtii'nlelor biologi,ce nu
s-a terminat in (rcea epocd. Ea a contr,nuat s,i con'tinud, sd. se
cles.fdqoare qt, i,n zil.ete noas,tre' $coala, biologicd rusd' qi souie-
ticit numdrd sauan[i renurni$i cum au tost K. A' Timireazeu,
l. P. Paulou, l. V. Mt'c'lurin etc. Opera lor, cahceputd, in spt'ri't
materialist, i.n sptri,tul d'ezuol'tarii crea'toqre q daruini,smului, a
insemnat un maie pas inainte in cunoaqterea legilor uie{ti plan-
tetor ;i animalel'oi, un pas insemnat pe calea legdriz biologiei
teoretice de practi,cd.
Cartea lui N. N. PlcLuilscikou, scr-t'sd, i'ntr-un sttl atriigd.tor,
poxestind, cu mult umor qi mdiestrie literard' inti'mplari' din uia$a
;t, actr.ui,tatee celor mai de seumd biologi ai lumii, cucereqte pse
cititor de La primele rinduri'.
Literutuia noastrd. d.e popularizure se imbogd.leqte astfel cu
o carte deosebzt de interesantd' care atrage atenlta &supra unor
aspecte d,in istori,a biologiez, qi ua contri'but' in mare md'surd'
la instruirea gi educa{ta qtxi'nli'fi,cd. a tineretulu,i.
N. BOTNARIUC
IJLrcrrresti. l96l

4. HOMUNCULLTS
o retetl minunati
Qricine ar putea invidia simplitatea acestei relete : .,Pune
griunle jntr-o oa1i, infund-o cu o cdma;a murdard gi agteapt6.
Ce se va intimpla ? Dupd 2I de zlle se vor ivi goareci : ei se vor
nagte de la sine din emanaliile grdunleioi: putrezite ;i aie ci-
m5gii murdare".
Intr-o a1t5 releti se dau urrndtoarele prescriplii : ,,Scobili
o adinciturd. intr-o cirdmidS, puneli in ea busuioc marunlit, age-
zai pe prima cdrlmidi o alta in a;a fel incit adincitura s5 fie
cu lotul acoperiti : expuneli ambele cirimizi la soare ;i. dupS-
citeva zile, mireasma de busuioc actionind ca o maia, va trans-
forma iarba in adevdrali scorpioni."
Autorul acestor relete era alchimistul Van Helrnont, unul
din cei mai mari invSlati ai vremii sale (plima jumdtate a sec.
al XVII-lea). r/an Helmont afirma cd a observat el insugi nag-
1i:rea de ia. sine a qoarecilor in oa15., fiind vorba c6ial de Eoareci
adulti.
Van Helmont nu era- singurul Ei nici primul care ficea ase-
nr('nca afirmalii. Filozofii din Grecia anticS. de piidd Aristotel I
ri :rltii, afirmau cI broa$tele se nasc din ndrnol, ci insectele.
vicln-rii si tot soiul de alte vietdli mdrunte se nasc de la sine
in tot felul de locuri, tot atit de pulin potrirrite.
Aceste idei, fdr6 si fi suferit nici o modificare, au stat la
birzrr st,iintei despre viati din acea vrelrle. invSlalii din errul
r Vczi notele de la sfirpitul clrrfii.

5. nlcdiu se inclinau in fa!a autoritilii lui Aristotel. Era doar vorba
dcsple marele, infaihbilul infe1ept, care a fost Aristotel. Cine
indr'5znea si-l contrazicS ?
GrAmddindu-qi mesele cu borcane gi flacoane, instalinc'l
alambicuri gi alte aparate gi instrumente. invilalii iEi petreceau
tot timpul, vreme de decenii intregi, in preajma baloanelor pin-
lecoase Ei greoaielor retorte. Ei fierbeau ;i decantau, rafinau -si
filtrau, agezau gi turnau in retorte tot ce Le cidea sub min5. Ce-i
drept, in stridaniile lor ei nu precupeleau nici un efort" Unii
din ei chemau intr-aju-tor pe Dumnezeu, allii pe diavol : prea
mult doreau sd vad5 cum se va risuci in balon vreun mormoloc
ori vreo broscuti. Dar vai ! in afard de duhoare, arsuri pe miini
Ei pete pe haine, nu oblineau nimic.
Desigur, cheia problemei st5 in reletd. De ar gisi-o !
$i iatd ci s-a pus pe lucru insuq;i marel,e Parace1sus... Para-
celsus era unul dintre cei mai intelep{i oameni ai timpului ; dar
trlia, din pdcatc, in vcactrl alchimiei. $i alchimia, cu intreaga
sa naivitatc specil'ici, cu amc:stcr:ul ci dc supersti{ii, primordii
de cunclaEtere 5i cca n-rai adinci ignolanf:i, ;i-a pus pecetea Ei
asupra lui Paracelslts, acest om cu o interligenfa str'5lucitd.
Paracelsus avea preocupiri mult prea largi pentlu a-;i pier-
de r.remea cu broagtele, qoarecii qi scorpionii. Acestea erau
Iucruri prea mdrunte. Altceva ar fi fost dacd s-ar fi preparat
in balon... un om.
IJnei asemenea fiinle i s-a niscocit chiar un nume - ,,ho-
munculus". Pentru cei care nu cunosc limba latind, acest nume
pare straniu ;i de nein{e1es. Celor care Etiu ci in limba latind
omul se numeqte ",homo" nLl vor fi surpringi de ciuddlenia
acestei denumiri. Diminutivui cuvintului om - omuleJ - suni
in iimba latinB ,,homunculus".
Numele de ,,homunculus" sugereazd. Ei originea ,,omulelu-
lui" : nu e vorba de un sirnplu omule! pitic, ci de o fiinti fan-
tasticS, preparati in laborator. Acest homunculus poate sd
cleasc5. dai' chiar dacd ar atinge dirnensiunile unui urias, nu-
mele lui ar rdmine tot homunculus.
Homunculus este o amintire ce ne-a r5.mas de la.,nigte oa-
meni plini de fantezie, care visau sd prepare in Iaborator o
fiintd vie. Sd zicem cd rezultatul nu va fi chiar un omule!, ci,
ce1 mai simplu dintle infuzori. Chiar gi un asemenea savant
,,modest" poate fi considerat frate bun cu alchimigtii, care cre-
deau in releteIe miraculoase ale 1ui Van Helmont pi Paracelsus.
10
cu singe omenesc ;i il vei line
vrerne de 40 de s5ptimini la cirldura constanta gi egalf, a sto-
macului de cal, se va ivi un adev6rat prunc viu, avind toate
membrele, asemenea copilului nfscut de femeie, insd de talie
l'oalte mic5".
Nimeni nu gtie la ce se gindea Paracelsus atunci cind gi-a
pus ultimul punct pe leleta sa. El putea in orice caz sd zim-
bc'liscd viclean gi satisfdctit. Poftim, incearci ! Si torni ,,un
ilnume tichid omenesc" intr-un dovleac nu este gleu, si-l verqi
ap,ri 'intr-un stomac de ca1 este qi mai simplu. Dar,,sb hrdnegti
crr [r'ii5 gi precaufie" acel ,,ceva'( invizibil $i striveziu care va
irrct.pc si foiascS. in licEidul putrefact - aceasta nu mai este
o sinrpli glumd.
Citi{i cu atenlie releta Ei veti vedea: Paracelsus Ei-a l5sat
atitca poltile de scdpare, incit ar fi putut sd se justifice oricind.
Mare1e rnag Ei vrdjitor
:nu s-a sfiit in fala aoestei
salcini de rdspundere. incon-
jurat de baloane si rretorte,
in mijloculalambicelor qi sti-
clelor pintecoase pline cu li-
chide multicolor,e, in miilocul
legStu,rilor de lilleci uscati,
fiarelor 9i p5"s5,nilor imp6iate
mincate de molii, agezat in
umbra crocodiluiui ;atirnat de
tavan, Parace sus gi-a scris
propria sa netetd;
,.Ia u,n anumit lichid ome-
nesc ;i las6-l si putrrezeascd
1a inceput intr-un dovleac
pecetluit, apoi intr-un stomac
de cal, vreme de 40 oe zile
pina cind va incepe s5 trd-
iasc5, si se rniEte qi si foiascd,
fapt iesne de obsen'at. Ceea
ce vei obline nu va semina
Ia inceput de fel cn omul, va
fi strdveziu qi lipsit de corp.
Dacd dupa aceea insi, in fie-
care zi, in tainS gi cu mare
grijd i1 vei hrini cu pr;ecaulie Van Hclr.nor.rt (1577-1,644)
11

6. Teofrast Peracclsus (1493-1541).
taina. n-a fdaut cum trebuie : ru.r
in fala unui prieten, spr.lnindu-i
s5u se va ivi urn orn nenescut.
Eu...
$i, din nou, umple dovleacul gi agteapt5. Se uitd in fiecare,
zi: putrezegte sau nu. Si cind sosegte clipa, varsd lichidul
putrezit in stomacul de cal, linindu-se cu stS.ruinld de nas ::
prea tare miroase.
Da ! Paracelsus pi-a pdcdlit cu istelime adep!ii...
...Basmele se iveau unul dupd altul, care de care mai ab-
surd. De unde provin viermii, mugtele, broagtele, melcii ? pen-
tru ce uneori aceste fiinte apar cu miile ? Nimeni n-a vdzut:
cum ian e1e naEtere, nimeni nu le-a vdzut oudle, nimeni nu le-a:
vdzut cum cr€sc. Dar e limpede cd nu s-au ndscut, n-au crrescut"
ci s-au ivit dintr-odatd ; au fost generate spontan din murdirie.
gunoi, ndmol, putreziciune, din tot ce vlei. Au existat 9i minli cu
l2
$i parcd v'edem cum, in
laborator"ul seu, apare un a1-
,chimist caF€ & incercat re!e-
t;a, cum se inclind re.spectuos
in fala ,,'dasciluJ.ui" gi ros-
tegte cu tremur in glas :
- Am fdcut tot ce std
scris in releta ta. Dar n-am
oblinut nimic !
Adevdrat ? zimbe5te
dispreluitor Paracelsus. $i ai
ficut totul intocmai ?
- D-da, se bilbiie disci-
poluI.
- Nu ! ii ,rS.spunde tiios,
dascalul sdu. Nu, nu gi iar
nu !... N-ai fdcut totul : Ai
fost intelept gi precaut ? I-ai
lasat lrichidului destulS vre-
lnc ca sir pulrezeascd ? L-ai
vfrirsal Ja timp din dovleac in
stomac ? Ai pistrat taina ?
Discipolul igi lasa capul
in jos. Tocmai in ce priveSte.
l-,a r[bdat inima ;i s-a 1dudat
ci in curind, in laboratorul
Ei vezi ?... se uit5, Ia el Paracelsus. Recunoagte !
Aveli dreptate, maestre, rispunde discipoluJ. neliniqtit.
Laboratorul unui alchir-nist (clesen din secolul al XV-lea).
inclinatii critice. Au existat sceptici care nu credeau in nimeni
qi nimic. Acegtia incercau citeodatd sd protesteze, dar prea era
mare autoritatea inteleplilor greci, prea mare autoritatea lui
Aristotel. Cine va indrdzni sd-i stea impotrivd ?
Scepticii igi mormaiau nehotdrili indoiElile, in vreme ce
majoritatea - marea majoritate striga in gura mare :
- Cum ? Egti impotriva lui Aristotel ? Ereticule !
Dar timpul trecea. Murmurul scep'ticilor devenea din ce
in ce mai puternic. Iar la acest murmur se adliugau faptele.
Adeplii teoriei generaliei spontane cedau pozilie dupS po-
zilie. Ei cedard scepticilor Eoarecii gi broaEtele, renunlari la
cirtile ;i qopinle, Ia ;erpi gi pegti, Ia pdsbri qi, des,igur, Ia om.
Multi vreme insi ei nu au ce$at toate poziliile.
.Insectele, viermii, melcii gi toate celelalte vietili mdrunte
- acestea, fdrd indoialS, iau nagtere de l,a sine dln scirndvie.
pr-rtreziciune Ei tot felul de murddrii.
Ba citeodatd elanul combativ aI scepticiior incepea s5 se
st.inr;a 5iei erau gata si se indoiascS. Li se pSrea cind una, cind
alta. Lumea insectelor este atit de mare qi de variati... Poti si
13

7. si.ii ? Poate cd. mugtele iau intr-adevdr na;tere din carnea pu*
tleda ?
$i ast[e1, in vacarmul certurilor gi aI indoielilor treceau anii,
cleceniile, veacurile. Adeplii generaliei spontane au cedat unele
pozifii, dar noile lor intari'Luri s-arr dovedit a fi foarte bune.
l'lu era uEor sd fie scorsi din aceste tranlee : aveau acoio ase-
menea forturi ;i intirituri, incit vrdjmaglrl nu putea si le facd
nimic. Apoi, du;mariii ie;eau din nou pe cimpul de bdtaie, din
nou se fdceau auzite disputele Ei rapoartele, din nou incepea
lupta. Citeodatd dugmanii se retrdgeau dintr-o transee sau din
a1ta, alte ori cldeau din nou la int6legere...
Aga s-au scurs veacurile al XVII-lea si al XVIiI-lea, ba
chiar jumdtate din veacul a1 XIX-lea.
O bucata de carne pufredd
La mijlocul secolului al XVII-lt'a a losl intem.eiat la Flo-
renla un mic cerc de invatali carc a cipltlrl s()n()ra clenumire
de ,,Academia experien{ei". in fruntea acc'stci academii se gd-
sea renumitul fizician Toricelli, suslinut dc pr.incipii de Me_
dici, care printre altele se ocupau ;i de oci'otirern r;tiintelor
exacte. Un loc de seamd ii revenea in acest ccrc-acadclnie, lui
Francesco Redi.
Redi era de profesie medic. E1 se bucura de o mare faimd,
fiind medicul de curte al principilor toscani. Insugi acest fapt
ardta cd Redi nu era numai un medic experimentat, ci Ei un
om cinstit.
In timpurile acelea, gi inci in ltalia, sd torni otravi intr-o
cup5. de vin, si prepari un fruct otrivit, un buchet de flori sau
o pereche de mdnugi otrdvite, ori tot felul de ,,daruri,, asemd-
ndtoare era un lucru obiqnuit. Iar principii stdpinitori riseau
cel mai muit sd fie ,,servifi" in acest fel. Medicul de casi era
indeosebi primejdios qi daci cineva era angajat ca medic de
casd era o dovadd cd se bucura de incredere deplind. Or, incre-
dere poli avea numai intr-un om de o cinste ireproqabild : fi-
delitatea era pe atunci cintdritd in aur.
t4
{
Redi era medic. Dar el nu-gi consacra tot timpul numai
obligaliilon impuse de vindeca'rea bolilor,,pnea.luminatului"
sdu protector. In orele libere, in rigazul ldsat de prepararea
prafurilor ;i pilulelor necesare prinlului gi nobililor, a tot felul
de alifii gi unsori destinate prinlesei, el se ocupa gi cu 6tiin!a.
Redi iubea natura gi ca poet, Ei ca invSlat. Posesorul unei vaste
culturi, Francesco Redi scria versuri de bunS calitate Ei lucra
la un diclionar al limbii italiene. Era membru al Academiei de
literaturd. IJn mare poem scris de el a fost consacrat vinur-ilot:
din Toscana. Dar Redi era un savant, motiv pentru care poe-
mu1 sdu s-a dovedit a fi plin de observalii stii;tifice.
Prietenii lui Redi nu erau critici severi, iar poemul citit
in clinchetul cupelor: cu vin a stirnit tumulturi entuziaste. Dar
toate acestea nu au facut ca activitatea sa si devind mai pulin
intensi.
Activitatea, Etiinlificd a lui Redi a fost bogati : a ficut tot
felul de experienle si observalii, a descris gi a studiat natura.
Este adevirat cd unele din experienlele sale ar putea sd pari
astizi ridicule. A rupe aripa urrei muEte pentru a vedea ce
jese din asta, reprezintl. o ,,experien![" demnd. de un bSiat de
5 ani. Dar pe atunci gtiinla era incd. asemenea unui copil care
abi,a inva!5 sd urnble. De aceea n,u este de mirare ci gi savanlii
se comportau uneori ca nigte copii.
Redi era preocupat de insecte: le studia dezvoltarea, le
cerceta metarnorfoza. 1l interesau mai cu seamd mugtele. Des-
pre mugte circula cu perseverenti zvonul ci ele n-ar depune
oud ci s-ar nagte pur qi simplu ,,de la sine", sub forma unor
viermiqori in gunoiul de grajd Ei in carnea putredi.
Redi nu prea trecea prin ciurul criticii toate fabulele de
acest fel, dar, nu. se qtie pen;tru oe, musoa l-ra preocupat in-
d,eosebi.
- Ceva nLl este in reguli a-ici, hotiri el. Trebuie si 15mu-
rim chestiunea.
Stind in cabinetul sdu, Redi rotea ginditor in palme o bu-
cat5. micd de carne : cu ea trebuia s[ inceapd descoperirea tai-
nci. Cineva bdtu la uqi. Redi tresiri surprins' viri bucata de
carne intr*un vas aflat pe mas5, il acoperi $i se ridicd :
- Intrati !
Intrh unul din prietenii sii. Furat de discutie, Redi uiti
d<' vas ;i de bu,cata de carne. Nu-9i aminti de ele nici a doua zi.
Intlr. limp prinlul protector se irnbolndvi gi Redi avu de furcd
cu cl cil.eva zile.
i
I
l5

8. Ti:ecu mai bine de
o sdptdmind, in carnerd
inoep'u si miroasd urit.
Redi privi in jur qi ob-
servd vasul. Se uiti in
el: pe fundul vasului
zdcea o bucatd neagri
ctre carne mucilaginoasd.
Carnea era putredd
toati dar nu se vedea
nici o musci, a-rici un
viermiqor.
- Cum asta ? rnur-
mr.lrd Redi. De ce nu
slnt viermi ?... AEa va si
zicd ! exclamd el din-
l"r-odatd, lovind cu paI-
m:r in mas5.
Rcdi glsise mijlo-
cul de a verifica daci
viermii iau nagtere din
catme sau nu.
Irrarrcesco 1.edt (L626-1697). Cit tirnp carnea a
zd,cut in vasul inchis,
viermii gi trarvele de
mupte n-au ap5rut. Poate cd viermii nu S-&u ivit tocmai pen-
tru c[ mugtele n-au putut si ajungd in vas. n-au putut s5-5i
depund ou51e pe bucata de car"ne.
- Da, a;a o fi. dar'...
Redi era un experimentator priceput gi un tot atit de pli-
ceput amator de dispute.
E1 ;tia prea bine : dacd ar declara c[ mugtele i;i depun
ou5le pe carnea putredd, gi nicidecum cd iau nagtere din ea,
aducind ca argument cazul cu vasul, i s-ar putea obiecta :
,,Vasul era acoperit. deci din vas lipsea aerul".
- Voi fi mai qiret decit voi, declard Redi inamicilor sdi
incd nevlzuti. Vd voi dovedi...
Redi lu5" citeva vase adinci, asezind pe fundul lor cite o
bucatd de carne. O parte din vase le-a legat la gurd cu o muse-
lind fin5. iar o parte le-a ldsat descoperite.
- SI vedem ce va iegi de aici !
16
Viermii nu se nasc de la
;ine in carnea intrata in descompunere. Ei iau na;tere din
mici oud depuse acolo de mu$te - iati ce declard Redi atunci
cind se intilni cu colegii sd"i de la Academie.
Da. Redi a dovedit in mod strdlucit acest fapt. A dovedit
imposibilitatea generirii spontane a mugtelor. Dar insecte sint
m.ulte la numir, iar modul lor de via!6 e prea pulin asemin5-
tor, dup5. cum prea pulin asemS,ndtoare sint gi ca aspect exte-
lior sau nutriJie. Redi s-a mai descurcat cu mugtele, cdribuqii
Ei fluturii. dar cind a fost vorba de mir-untele cynipidae. s-a
impotmolit.
Pe la sfirEitul verii se ivesc deseori pe frunzele de stejar
mici gale frumoase, ca nigte nuci. Verzi la inceput, ele devin
mai tirziu de culoare roqie, cdpdtind aspectul unor mere mici
lipite de fntnz6. Cine nu Ie-a cules in copildrie !
Ca qi al{i obsen'atori gi cercetitori din vremea sa, Redi a
aflat curind cd din asemenea mici gale iau nagtere niqte md-
i,
Soarele Ei-a implinit
repede ;i sirguitor treaba :
carnea a inceput sd se des-
compu,nd.
Stoluri de rnuste au
inceput si zboare deasu-
pr:a vaselor. Muqtele se
asezau pe carne, pe mu-
selind:.
Redi observd atent
toate bucalile de carne.
Se intimplase ceea ce
plevizuse. In carnea aco-
peritA cu muselind nu exi-
sta nici un viermi;or'. in
vasele nelegate la gur5,
foiau viermigo'ri albi : erau
larvele de mugte.
Era o experienlA str6-
luciti, atit prin simpiita-
tea cit qi prin caracterul
ei convingS.tor.
- Muqtele nu iau nas-
tere din carnea putredd.
C);r1c pc frunzc dc saicie (din cartca lui
Rcdi, 1(,86).
i
+'{
{
i
i,
I
2- c. trq t7

9. runte irnsecte inaripate. Noi:
le rumim cynipid,e, dar nici
Redi ;i nici altul nu cunogtea
pe atunci ;acest cuvint. Nu se
;ti,a nici cum ajunge giza in
gala r,espectivS.
Nu s-a pu;tut urmdri mo-
duI cum depune insecta ou5le
in frunza de steja,r. Redi n-a
reuqit sd urmdreascd nici.
d'ezvoltarea cynipidului : nu
gtia cum niroeregte e1 in ga1a.
A strins, ducindu-le Ia el. o
Galc pe frunzc clc stejar
grdmadd de frunze cu gale, Ie-a imp5.rlit in borcane, finindu-le
acolo. $i intotdeauna din gale zburau mici insecte cu patru.
aripioare mernbrarloase strdvezii.
Legdtura dintre insectd ;i ga15 era neindoielnicd. Dar
despre ce legdtur5. era vorba ?
Nu exista decit un lispuns : insecta lua nagtere in gald,
era generati de gal5.
Pe Redi il descumpinea intrucitva acest fapt, dar pini la
urml i-a gisit o explicalie : gala frunzei de stcjar este vie, ea
reprezintd o parte a unui organism. Nu avem aci de-a face ci.l
nici un fei de generatie spontand ; gala sau mai bine-zis o parte'
a acesteia se tlansformi in insect5.. Dintr-un organism viu ia
nastere un altul, a$a cum in intestinele unor animale iau nag-
tere diferili viermi. Tot astfel gi aci : dacd plantele diferd qi
galele sint diferite, iar insectele care iau na;tere din e1e sint
de asemenea diferite.
Nimic nu ia nagtere din natura lipsitd de via!5. Doar ele-
mentul viu poate da naqtere unei alte fiinle, chiar dacd aceasta
din urm5" nu seam6nS. cu cel dintii - iatd concluzia Ia care a
ajuns Redi. Nu trebuie sd vI mirali de o interpretare atit de
largd a procesului evolutiv: de aici lipsegte tocmai evolu!ia.
De altfel asemenea idei au fost exprimate nu numai in vremea
lui Redi: o teorie ca aceasta se putea auzi ;i dupd aproape
300 de ani.
Dupd ce a fdcut ordine in insemndrile sale, Redi s-a pus
pe lucru. EI a inceput si-qi dezvolte concepliile, si expuni o
teorie aparte privind generarea elementului viu din fiinta vie"
degi...
1B
Redi scrise vreme indeiungat[ Ei stdruitor, zi de zi, lund de
luni. $i-a parisit chiar prietenii, iar risul lui molipsitor se auzea
din ce in ce mai rar la micile chefuri ale poelilor ;i savan{ilor.
E1 scria...
Dar n-a reugit sa-gi ducd pina Ia capdt opera, nu i-a fost
dat sd o publice.
O scrisoare semnatd Marcello Malpighi i-a furat penti:u
multe zile lui Redi somnul Ei pofta de mincare. intr-adevdr :
cynipidui s-a dovedit a fi o insecti din cele mai obisnuite - ea
depunea ponte.
Profesorul Malpighi din Bologna, ocupindu-se cu studiul
plantelor, a g6sit in galele fr:unzelor de stejar, cynipide. El nu
gi-a pierdut vremea cu acesLe insecte, ci l-a rugat pe un elev
al sdu s"l se ocupe de limpezirea istoricului dezvoltdrii cyni-
pidelor.
Vallisneri s-a dovedit a fi un demn discipol al renumitului
invSlat : el a limpezit toate tainele cy.nipidelor', gdsind micile
oud depuse de insecti ;i. urmdrindu-le cum se dezvoltd.
Numele lui Vallisneri se intilneqte rareori in cdrli1e ciin
zilele noastre. EI este totugi cunoscut multora. Desigur. nici
prin cap nu Ie trece c5. acel cuvint, unul dintre cele mai obiq-
nuite, reprezintd numele unui botanist mort de mult. Toti
amatorii de acvarii cunosc o plantd acvaticd. specificd acvarlilor
- e vorba de Vallisneria, arzind frunze lungi, asemindtoar:e cu
nigte inguste panglici verzi. Denumirea acestei plante a fost
dati in cinstea lui Vallisneri.
Malpighi avea un deosebit respect pentru Redi, clatoritd
experientelor pe care acesta le efectuase cu mugtele. Aflind cd
Redi considerd cynipidele un produs ai generaliei spontane, el
i-a scris despre observaliile discipolului siu.
Redi nu recunoscu dintr-o datd faptul cd cynipidele iau
nagtere din ou5. Deoarece aceasta ii submina teoria. ii 1ipsea de
un argument principal.
- Vallisneri a putut greqi, el este inci tindr qi lipsit de
experien{5, murmura Redi, recitind pentru a suta oari scrisoa-
rea lui Malpighi.
Totugi, in cele din urmd, a fost nevoit si se predea. prie-
tenul sdu Cestoni a confirmat justelea e><pelienlelor qi obser-
va{iilor efectuate de Malpighi gi Vallisneri. Redi nu se indoia
de exactitatea obserwaliilor lui Cestoni gi nici de onestitatea
acestuia ca observator : dacd Cestoni afirmd cd a vdzut. in-
seamni cd lucrurile stau intocmai.
l9

10. LrUCrarea a remas ne-
terminat5 : igi pierduse
orice sens gi orice insem-
ndtate.
Cynipidele l-au pIcS-
lit pe Redi. El rdminea
insi credincios propriului
sdu principiu : orice fiin{5
vie ia nagtere dintg-o altd
fiinla vie. Cdci stejarul era
;i el o fiin!5 vie !
In 1668 ,a fost publi-
catd lucrarea lui Redi con-
sacratd muEtelor cirnii.
Cartea i-a adus lui Redi o
faiml deose;bitd, dar qi nu-
meroase neplSceri.
Invdfatul medic criti-
t a intr'*un fel prea indriz-
rrr'{ toafe povegtile despre
glcne.r:alia spo,ntanS. la in-
secte. El indriznise de ase-
menea s5.-gi rnanifeste in-
doiala fa!5 de ,povestea
biblici despre albinele
care au luat nagtere din miruntaiele unui leu mort. El siub-
mina autoritatea 1ui Aristotel, in fala c5,ruia se inclinau nu
numai invStatii laici, dar 9i cS.lugirii invilati, in fmnte cu
insu;i Augustin r. Redi a indndz,nit .sd ia atitudine impo,triva
autoritdlilor constituite. impotriva invititurii bisenicii.
- Este un eretic ! Un ateu ! au strigat in cor adeplii gre-
cilor antici.
Drept rdspuns la aceste urlete, Redi n-a fdcut insd decit
sd zimbeasc5. Catolic fidel, eI era gi savant Ei. ceea ce este mai
important - poet. Ca poet, era intrucitva liber cugetitor gi nu
se temea sd se impotriveascS. autorititii aceluiagi Augustin.
Redi-catolicul, Redi-ereticul, Redi-savantul gi Redi-poetul
se impicau de minune. $i, inclinindu-se respectuos in fala car-
dinalului, Redi se intorcea acas5., in lin$tea cabinetul.ui. sdu,
pentru a demasca in scris povegtile biblice. AceastS. ocupalie
nu era lipsiti de primejdii, dar... Redi nu putea sI taci atunci
20
cind auzea ci albinele iau- naqtere din mdruntaiele
mort !
Tot ceea ce este viu ia na;tere numai din fiinle
dinla lui in ace,ast5. lege eria nestrimutatS.
unui leu
vii ! Cre-
Antonio Valljsncri (1661-1730)
,,Totul din ou"
In 1600, cind Galileu 9i Kepler abia i;i incepeau lucririle,
tindrul englez William Harvey iqi pdrdsi patria.
Avea 22 de ani, terminase cursurile Universitilii din Cam-
bridge qi, trecind prin Franla qi Germania, se indrepta spre
Italia. Acolo, Ia Padua tinea cursuri celebrul Fabriciui Aqua-
pendente. Faima acestuia se fdcuse cunoscutd. in intreaga Eu-
ropS ;i trucirile gloriei sale atrdgeau, dupd. cum lumina felina::u-
lui trage flutr..lrii, tr! mulli dintre tinerii medici gi studen{i.
Tindrul Harvey deveni astfel elevul sdu.
Aquapendente g5,sis,e in vene nigte valvule aparte. Mintea
sa nu era inclinati spre generalizdri, fantezia sa de savant dor-
mea somn fdrd vise. ,,Astrul gtiinlei,, notase faptul, il comuni-
case in lucririle sale, impletind astfel o noui frunzd cle laur
in cununa sa, ;i asa destul de mare, Ei se lini.;ti
Dar Harvey nu era fdcut din acelasi alu-at.
- Faptul ? Este prea pulin ! Trebuie sd generalizdm, tre-
buie sd cunoagtem totul. Desigur valvulele existd, dar la ce
servesc ele ?
-
Punindu-gi aceastd intrebare, Harvey, firi s5-;i dea seama,
pSgise pe ,,cdrarea vinitorului". Iati cum a inceput vindtoarea
tainicei circulalii a singelui.
Harvey nu era un vinitor experimentat. El nu avusese de
la
-cine sd invele, tot ce fdcea, ficea cu propriile sale puteri.
Adeseori cddea, se impiedica, dar fdri sd se descurajeze. Sute
de focuri nu nimereau linta, iar cele care nimereau puteau fi
numdrate pe degete ; dar ele igi atingeau scopul. Vinatul pe
care Harvey l-a urmdrit aproape 2b de ani a fost surprins,
ochit gi ucis.
Harvey a tras ,,primul foc" impotriva 1ui insuqi : Ei-a legat
strins propria sa mind. EI nu cduta martori sau ajutoare, era
2t
I

11. n)()dest Ei nu se ardta incr^ezdtor in forlele sale, temindu-se de
obiecliuni gi ironii. iqi legd mina singur infS,qurindu-gi-o cu un
;ilet, pe care iL innodi cu ajutorul dinlilor Ei al celeilalte miini,
apoi se agezd intr-un jit! 9i aqtept6.
N-a trebuit si agtepte prea mult : rezqltatele s-au ficut
simlite repede. Au trecut doar citeva minute gi mina a inceput
sd amonleasc5, vernele s-au umflat, invinelindu-se, piele,a a
inceput sd se innegreascd.
Harvey era medic qi qtia ci asemenea experienle nu sint
lipsite de primejdie. LuA un cutit qi incercd si taie legitura.
Dar i se infundase ! Mina se umflase prea tare, siretul pdtrun-
sese adinc in piele gi ii venea foarte greu s[ lucreze cu cealalti
mind.
- Taie-mi te rog legitura, iI rugd Harvey pe vecinul care
locuia al5turi.
- De ce a trebuit sd-!i legi mina atit de tare ? il intrebd
mirat vecinul, dezlegind giretul de pe mina umflatd.
Harvey tdcea.
- S-a umflat, s-a invinelit, mormiia lIarvey, intors in
odaia sa. Despre ce ar putea fi voi'ba aici ?
Si isi legd strins cealaltd mini.
- Se umf1d, se invinei,egte... legitura reline singele. Dar
care singe ?...
Se poate afla care este singele pe car,e iI oprr:eqte l,egdtura.
Dar Harvey nu-gi putea tdia vinele. Desigur el iubea Etiinla qi
dorea foarte mult s5 dobindeascd cunogtinle, dar toate acestea
in anumite limite.
IJn ciine, care-i l,recuse pe dinainte, ii,aminti cd vinele pot
fi tbiate nu numai la propria ta mini. IeEi in curte, chemi cii-
nele in casd qi incuie uga. Ciinele era blajin : mirosi jillul,
milosi scaunul qi apoi dulapul.
In acest timp Harvey gdsi o sfoard tare qi pregdti o
lan!et5.
- Vino incoa, chem5. el ciinele, intinzindu-i o bucatd
de turtd.
Ciinele se apropie, df,du din coadi gi se intinse spre turti.
Harvey ii prinse dintr-o miscare sfoara de picior qi strinse...
Striduindu-se sd scane din strinsura sforii, ciinele se tdvi-
lea pe dugnmea, ciutind sd apuce sfoara cu dinfii. Laba ince-
puse si i se umfle, ciinele scheuna gi gemea, iar Harvey privea
cum i se umf15 laba sub locul legdturii.
- Se umfl5, se umf15... murmura el.
22
Hartrzey cherni
.Cin nou ciinel.,e la el
Ei cind acesta se a-
propie, intinse mina
qi il apuci de laba.
Ciinele nu se srnulse;
.aEtepta pr,obabil aju-
tor din p,artea omu-
lui. Dar in l,oc si pri-
measci ajutor, sdr-
manul fu legat cu
sfoard gi de laba'cea-
laltd.
$i ,totuqi ciinetre
nu-gi pierdu increde-
rea : cind, dupi ci-
teva minute Harwey
il chem5. pentr*u a
treia oari, se apu'opie
din nou. Lanleta ful-
gerd, mina experi-
Willianr Hatvcy (1578-1657).
rnentatd fSou o tdieturS adinc5. Vena umfla I sub tegdturl fu
seclionat5, din ea scurgindu-se un singe gros, de culoare inchisi.
Ciinele se smulse intr-o parte scolind un schel5liit jalnic.
Harvey se lud dupd el. De data aceasta insd ciinele igi pier-
duse increderea. iiqi arata col{ii gi miriia ameninlitor. Harrrey
intinse mina... Ha! I Din degetui sdu incepu si picure singele.
Culcat intr-un col!, ciinele isi iingea rana gi urla apr:ig de
cite ori incerca Harvey sd se apropie de el. Acesta se plimba cu
pagi mari prin camerir, privind ginditor degetul muqcat.
Istetul medic nu-gi pierclu cumpdtul. Scotoci in dulap,
scoase de acolo o sfoard groasd ;i fdcu un 1a!. Se apropie de
ciine, ii agitd 1a!uI de git ;i strinse...
Citeva salturi, care erau gata si-l dirime pe Harvey qi,
horcdind, ciinele se intinse pe dugumea.
Fdrd s5 piardd vreo clipS (nu voia sd sugrume ciinele),
I{arvey apuci bisturitil Ei seclioni vena ciinelui Ei pe cealaltd
iaba. De data aceasta fScu secliu.nea deasupra legdturii.
Din tdieturS. nu se scllrse nici o nicituri cle singe !
Atunci, Harvey tiie legdturile de pe ambele labe ale ciine-
.lui, scoase lalul qi deschise uga.
1
T
{
I
o,)

12. Ciinele fugi din cameri gchiopitind, cu coada intle
iar tindn;L m,edic se agezd in jil! gi cSzu pe ginduri.
- Deasupra legaturii nu era singe... goptea el. Sub legituri
singele curgea, aceasta inseamnd...
Au trecut doi ani. Harvey cdpitd diploma de doctor' gi se
intoarse in Anglia. Aici, inainte de toat,e, se ingriji s5 capete incd
o diploma. I-ar fi ajuns una singur6, dal Harvey era un mare
patliot. Sd practice medicina in Anglia, fari sd aibd o diplomi
englezeasca de doctor in medicind ? Nu !
Cu cele doua diplome in buzunar, elevul celebrului Aqua-
pendente urcd repede treptele succesului. Diplomele i-au asi-
gurat cariera. Curind se cisdtori cu fiica cunoscutului medic
practician Lancelot Brown. Solia ii aduse o zestre bun5 : relalii
si nenumirate cunoEtinle 1a Londra.
Nu apuca Harvey si priveascl bine in jur, ca 1;r u;a- lui gi
incepur'd. si batd vizitatorii : ciocinelul de bronz trovea fard rigaz
de cite douS ori in us5.
- s'errr cd mai sosise un pacient. Curind
tinSrul rnedic fu invitat sd-i" consulte pe insugi regele Iacob I.
Cariera ii fu incununati cu titlul de profesor' la Colegiul
medicilor din Londra.
Harvey era un om foarte modest qi nu alerga dupi onoruri
Ei distinclii. El gtia cd. nu poli minca doud prinzuri gi nici nu
poti purta doul cdmi;i dintr-o dat5. De cariera lui se ocupa
solia lui : ea urmdrea pacienlii, 1e scria notele, amintea cui
trebuie desple chestiunile de serviciu ale solului. Iar el se ocu-
pa cu tratamentele qi prelegerile, petrecindu-qi restul timpului
,,1a vinitoare".
,,Vindtoarea" se desfdgura continuu gi firi rdgaz. Vinatul
il constituia deocamdatd misterul circulaliei singelui.
In acele vremi indepdrtate, nu se ;tia decit un singur lucru
despre circulalia singelui : in corp existd singe. Medicii vin-
decau, negtiind nici cum, nici pe unde aleargii singele prin corp ;
nici cum funclioneazl inima, nici ce este pulsul.
Medicul Galen 3 din Pergam, care tr6ise cu aproape 1500 de
ani inainte de Harvey, devenise celebru in intreaga lume inci
de pe cind tr5ia. Era um medic iscusit, dar gi el gtia despne
circulalia singelui tot atit cit gtie un elev din clasa intiia din
zilele noastre. Aceasta nu l-a impiedicat insd sA imagineze o
tcorie proprie a circuialiei sanguine qi sd respingd unele afir-
mirl,ii cn totul atrsurde din teoriile inventate de ignoranti mai
mali decit el a e1 insuqi. Galen a doved,it cd prin arter,e curge singe
Experienje cu legarea r:riinii deasupra cotului, care arati c5. in vene singclc
circuli. intr-un singur sens.
A
-
se vid nodozitigile de pe vene; I)
-
o parte a venei, deasupra locului
apisat de deget s-a golit nemaifiind vizibill sub piclc; C
-
r.ena este apiisa-
ti 9i intr-un alt loc; se vede ci lingi degetul miir-rii drepte vcna s-a urlllat
(singele a fost reginut dc valvula af]ati mai sus de deget) ; D
-
singclc cstc
r)onrpat rnai sus, din acea parre a venci apisati in doui locuri, accsr scctor
s-a golit.
'
25

13. $i nu aer a$a cum cxtedeafl.r vechii
greci. Dar, iatd cd se lovi de un im-
pa,s : Galen g5.sea singe in artere nu-
rrrai La animatrele vii, Ia ee e moarte
arterele erau intotdeauna goale...
Lui Galen ii era mai ugor sd in-
venteze ,o teorrie nou5, decit ii era
unui bucitar sd preglteascd un nou
fel de rnincare.
El se ,a;ezd, incepu sd gindeasci,
disecd 10-20 de cadavre gi animale
vii, gi gata teoria.
- Singele ia nagtere in ficat !
declard cel mai inlelept dintne rnedi-
cii antichitSfii. De acolo el se rdspin-
deqte prin r"enele cave in partea in-
ferioard a corpului. Pdrtile sup,erioare
a:le corpr-rlui capiitri singele din auri-
culul drept. lnt'r,e vcntriculcle circpt qi sting exis i o comu-
nicatie prin pcretcle ve'n1,r"icular'...
Fiecare ;coIar qtie astizi cd singele pleaci din inimi prin
artere gi nu prin vene (prin acestea singel.e circuli. citre inimd),
cd intre ventricule nu existd nici o comunicatie, c5. auricqlul
nu este locul de ieqire aI singeiui din inim5, ci dimpotrivd pe
aci singele pS.trunde in inimi, ci in auriculul drept ajunge sin-
gele venos al corpului etc. $i daci veli reflecta mai mult asupt:a
teoriei lui Galen veli vedea ci in ea nu existd nici un loc pen-
tru artere. Singele curge prin vene. Despre plSmini nici un
cuvint.
Si totugi teoria lui Galen a rezistat un intreg mileniu.
Dupd aceea au inceput obiecliunile. Eie rru duceau ins[
intotdeauna la un rezultat pozitiv. Unul din sceptici, Servet 4,
a pierit pe rug impreuni cu cdrlile sa1e. Este adevS.rat cd Ser-
vet n-a suferit atit din cauza circulatiei singelui, cit din cauza
atacurilor datre impotriva 1ui Calvin 5. Disputa era de naturi
religioasd si iati cd medicul si teologul Servet a avut nepreve-
clerea si ia parte la ea. Dorind si loveascd cit mai puternic in
Caivin, e1 :;-a apucat si afirme in opera sa ci sufletul nu se
26
Galcn (131-201)
gdsegte nicidecum in singe,
gi pentru a dovedi aceasta
qi-a f ormu,lat consid'eraliu-
nile privind organizanera
sistemului cirsulator.
ln aceste ccrnside,rra-
liuni existau gregeli, dar gi
mult ade.r5,r.
Calvin ora un orn dur
Ei a-rea o rn-emo,rie bun5.
De indatd ce Servet, teo-
1og Ei medic, c5.zu in mii-
nile sale la Geneva, Cal-
vin il trimise la riug fdrd
nici un fel de disputi sau
disculii. invinuirea eqa Ja-
pidard: eretic.
*
l; f ER {'l T,t r tr } AN A'l'o 11 Ic A
L)I lvt0TtJ CORDTSr: r $,tN$l"iJ$it$ rr i,NIlvf ,i,tlilj.q; i
t'li u,ttl:;,r
r I I JiclTrtrro:t es DUA]: d$41.o M riAt-
Pr
GTRCULATTONE $ANcutNIS
Ad 7()..r.l .[l:.tt RI{} t..-l 1,'f . .r/ lit;{rn: - *
'' ^''';:r:.',hi:;,:, f,.
j::;: .fi j' ,1 ,,::, !','!,:,!.' :;,::;i:,.*''.
Atiiud
guLtELtt() irAR/E()8itb, A&;r1.- qd f.,r :',,, :s (', ji r:.. rt.,;". i.,. :. t.,,tr.:.,,..,r:.rf.r -...1r.,,.r_.:!i. , t.:.. .
- il'/il:'ilii')brDiri
-.lr.Rs pn;i,t.r.
t: rtIrO N0'.JJ.r:I:,,?
rrJ,..; r.i.zr.-
Harvey i;i continuS la
Londra cercetdrile incepu-
te la Padua. El diseca cele
mai fel,urite animale, dar
rnai ales pisici, ciini gi
vilei. Diseca Ei cadavre de
oameni. Lega rarte,re gi
rene, sectionindu-le apoi,
fie dedesubt;ul, fie deasupla leg[turiior. TSia inima in felii
subfiri, cdutind comunicalia dintre ventricule..
Visele au lnceput s5-i fie rele gi nelini;tite ; vedea qi in
vis tuburi pline cu iichide. Visa uneori cii cineva il poartd ca
printr-un canal, printr-un uria; vas sanguin ; se vedea ratiicind
prin ,,coclaurii" ficatului, sau in lacurile fur"tunatice ale ven-
triculelor inimii.
Anii treceau. Harvey devenea din ce in ce mai matur, mai
plin de experien!5. P5ru1 incepu sii-i incirunleascti.
Refeaua incurcatd a vaselor sanguine se desculca, 9i iati
cd Harvey intocmj o schemA a circulaliei singelui.
r'. i/ c /l i", .. ,. ;, ., ,
ae"* j,,l i i.i iiri, ;,''n1.n. d, l,ut,
i#.,,_,,,, __- -_-':.,11l
Fo:rilr dc titlu a cirqii Jui Harvcy <iespre
circuleli,:r strnguini.
27

14. Aceastd schemd contrazicea multe din. afirmaliile anato-
n_ristilor qi medicilor atit din trecut cit gi contemporani lui
Harvey.
Inima este o pungi musculari. Ea aclioneazta ca o pompi
care impinge singele in vasele sanguine ; valvulele permlt flu-
xului sanguin sa circule in inimd intr-un singur seni. Impulsu-
rile inimii reprezintd cont'aclii succesive ale muschilor diferi-
telor sale sectoare. Eie sint trdsdturile exterioare ale activititii
,,p.ompei". Singele se miqc5 urmind o cale circulard, pentru a se
reintoarce neincetat la inimi. in marele circuit, el se deplaseazd
de la centru (inimd) spre cap, spre suprafala corpuluf qi spre
toate organele acestuia. in micul circuit singele se mi;cd intre
inima ;i pl5mini. ln plimini compczilia sin.qelui se schimbi
(cum ins5. aceasta nu o gtia Hrrv-,y). Vasele nu conlin aer.
Harvey nu_qtia cum ajunge singele din artere in vene: miq-
carea singelui in vasele capilare nu putea fi urmdritd fdrS
microscop.
_
In aprilie. 16111. el citi ir-r acest sens un raport in fala CoIe-
giului medicilor. Colegii s:ii nu obiecl_ara nimic, ascuitind cu
bunivointa comunicalca lui Harvet, devenit intre timp cele-
bru Cine slie ir-rsri ce gindcau accsli mr:dicj : in aparenid erau
loaL'te' binevoitori.
_ f11."_"f' nll s,e grdbea cu publicar.ea descoperirii sale gi. abia
in 1628 dupir o indelungatd verificare, eI indrirzni sd-qi publice
cartea. DupA cum era qi firesc, to{i, din toate p5r{ile,
-se
ni-
pustirii atunci asupra sa. De altfel acest lucru nu l-a mirat prea
mult p:. Harvey : invdlatul nici nu se agtepta Ia altceva.
,,Cees ce descriu aci - spune el in cartea sa - este atit cte
nou. incit mI tem ci toli oamenii imi vor deveni d.u;mani de-
oarece invit.dturile gi prejudecSlite odati adrnise se inr5ddci-
neaz6. adinc in mintea tuturor."
Dar', Harvey nu uiti regulile bunei-cuviinte qi amabilititii :
iqi inchina lucrarea regelui, comparindu-l cu inima (,,regele
este inima !5.rii"), iar colegilor sdi medici le adresi o cuvintare.
aparte care incepea astfel:
,"Pregedintelui Colegiului medicilor din Londra, unicul meu,
prieten gi celorlalti medici, amabilii mei colegi, salut.,,
In aceasti cuvintare, scuzindu-se parc5, el vorbea de cau-
zele cale l-au impins sa-Ei inceapd cercetdrile. Dorinla de a
limpezi adevdrul ;i nicidecum efortul de a-5i demonstra eru-
dulia * ia1.5 sensul explicaliilor sa1e.
,;c
I;ror.rt isp rc i u I i r-:cr.ir i i':1",'J;i:,
J,..-,
I).::,prc gcrl3r :, ri,r
Toate aceste coinplimente insd i-au fost de plea pulin aju-
tor'. Lupta a fost inceputa ca intotdeauna de citre aqa-numitii
...plomotoli". Ace5tia elau cocosi ageri, cali{i, car.e str.igau cit ii
linea gura de departe qi se retrdgeau de indata ce sJ apropia
vreun luptdtor vechi gi cu experienlA.
Cel dintii a fost un tindr medic din yorkshire, de origine
.francezd, cu numele de P'imerose. EI declard ia inceput cd iu-l
intereseazd nimic din ceea ce fusese descoperit inbinte. ce-i
pasS_lui d,e faptr-rl cd Serve,t, Colo,mbo gi Cesalp,ini au analizat
problema circulaliei singelui in pldmini ! ce-i pise lui de faptul
cai nimeni nu a vdzut niciodatd trecerea dintr-un ventricui in
celilalt !
Primerose nu-qi pierdea vremea cu asemenea fleacuri.
.:=.::1
-:l:-1
Gulielmt,s Harveus
de
Generatione Animalium
2)

15. - N-au decit s[ sco]rmoneascd in tot felul de tubulete acei
crrle nu ;tiu sa vadi prea departe. Importante sint generali*
ziirile, prelioasd este vastitatea gi eleganla ideilor.
Deqi ignorant, Primerose nu era numai un impertinent. El
a dat dovad5 de mare agerime, deoarece nu oricine poate n[s-
coci un asemenea sistem de ap6rare ca cel imaginat de el.
- Inima cadavrului nu are o coniunicalie intre ventricule ?
Nici nu trebuie s-o aibd. Omul viu insd posedi o asemenea
comunicatie ! declard el.
Era un procedeu abil. Cum si afli daci in inima omului
viu existi o comunica{ie intre ventricule ? Pentru aceasta tre-
buie sd diseci inima, adici si omori omu1. Ori atunci cercetl-
torul nu va mai avea de-a face cu un om viu, ci cu un cadavru.
Cu greu s-ar fi putut combate o asemenea obiecfie, dar
ze1ul juvenil al lui Primerose i-a stricat toatd treaba. Acum,
dacd se pornise, Primerose nu se mai putea opri gi iati c6-i.
scdpd o frazd care-l dddu de go1.
- De altfel ia ce foloseEte descoperirea lui Harvey ? Vechii
medici greci nu qtiau nimic in acest domeniu, dar lecuiau bol-
navii Ia fel de bine ca gi IJarvey.
AceastS. fraza I-a trddat definitiv pe Primerose. El s-a do-
vedit a fi pur gi simplu un adept aI lui Galen Ei al altor greci
din antichitate, un dugman al progresului in gtiinld.
Au existat qi alli ,,promotori". Harvey nu se hotira insi sd
le rdspundd ; de altfel, el considera ce aceasta ar fi mai prejos
de demnitatea lui.
Curind Ei-au spus pdrerea gi savanlii ,,autentici".
Aceqtia nLl puneau nrare pre! pe modul de exprimare gl
nici nu incercau sd infirme prin fapte teoria lui Harvey. Renu-
mitul profesor parizian Riolan, denumit ,,imp5.ratul anatomilor'6
(toCmai el sd nu cunoascd toate subtilit5lile anatomiei !), a ca-
Iificat de Ia primele cuvint,e ,,ideitre" Iui Harvey drept false gi
absurde.
Oare marel,e Galen putea si gregeascd ? Harvey a incurcat
pur gi simplu lucrurile. Nimic din cele scrise de el nu sint gi
nici nu pot fi reale...
Catedra lui Riolan a fost moptenitd de discipolul siu Guy
Platain. El pdEi pe urmele predecesorului siu, autoritatea lui
Galen aflindu-se gi pentru el deasupra tuturor adevdrurilor
din lume.
,,Jos pdldria !" Acesitea sint spuseJ"e lui Gal,en insugi.
30
Platain a murit. de mult, cdrfile sale au fost uitate, rdmi-
l1t9 T"p::ite pagnic cu mucegai, pentru a servi Jr"p? hrand
glle -$_tre
crto' genera{,ii de qoareci. Numele lui platain poate
fi intilnit astd"zi numai_in cirgite de istorie a meaicinii,-d""i.to-
rie a fiziologiei. Dar eI mai irdieste in persoana lui Diafoirus,
yed1c.ul^ignorant din comedia lui Moridre ,,Bolnavul inchipuit,,.
trar Diafoirus nu este artur decit platai" Morier"
-i:"-
"ili"ir.ttipul in comedia sa,_batindu-gi delicat gi mugcd,tor-io"-a"'pro_
fesor-ul p3ij?.q ,si rt-izbuninc,lu-1 astfel p'" Harrrey-
- Batdile inimii ? La noi in Italia elu ,rr, ,u aud ! rdspunse
medicul Pariziani din padua. poate ca noi, it"ri""u .itrt!t{
"u*surzi qi nu auzim ceea ce se aude la Londra ?
Disp,uta se intefea. Lui llarvey 1i pdrea rd,u cd a pornit laasemenea treabd : acum descurc_o dacd po!i. Iar eI
"ri-"" o*
p3s'^1,"
-?i.=!nistit,
temind.u-se rnai mult'"u oit"u-p"-i"*L au
rarma gl
-!lpete. de certuri gi scandaluri.
^^,,,]r ,sfilqit,..lui Harvey ii tue ap5rarrea insuqi Descartes _
9ele'rui ,ILIozof, matematician gi fizician. Era un lucru de marernsemnalate : vrSjmagii tdcurS. Ei nu-gi incetar5 insd activita-rea oln cullse, rar rezultatele nu intirziard sr se arate : Harvevil:"-p,, s1-;1 niardi, clientela.. pacienlii iI pdrdseau
"";il;;"daltul
'
atit de proastd era ,,fairna,, zvortit|" i" ;ur,uf f"i-Hurl.r"_r.
- Dugmanii incercau si-r caromnieze pe Hirvev chiar .si"fn
fata regelui. Dar caror I (Iacob nu mai Er" G"i'ir i"'ilu"'qi irrespecta mult pe Harvey. El ii izgonl pe cleietitori fi,-'Aupacum se spune, le zise doar:
- il invidiali ?
Anii treceau. Se scurserd zece ani, trecurd cincisprezece,
Disputele incepurd sd amufeascd. Este ia*ar"I
"JuJiri"ii'-uib_ombd.neau care pe fa!d, oare pe ascuns, dar tineretul it urma pe
Harvey. Glo,ria lui cnegtea, dar
^savantul
nu se culc5 pe fauri ; aeqi
nu isprivise inc5_prrirna lucnare, el se apucd de alta. pend;;;_^
sta avea nevo'i'e de m'ateriar deos,ebit ;i i' foart,e mare cantitate.
_
Regele Carol I observd odatd, in cadrui
""ui ,"""ptii,
"emedicul, sdu preferat era ingindurat.
- Ce-i cu tine ? il intreba pe Harvey. Ai necazuri ?
_^
* Nu, majestatea voastrd, i5spunse medicul inclinindu_se
adinc. Sint sSndtos gi toate imi meig bine.
, . .-aAtunci despre ce este vorba i Ai nevoie de bani ? il in_
t'ebir carol care cunoEtea cum stau treburile
""rui
r"i H"rrr.ygi lacomia soliei acestuia.
3t

16. l)e bani n-am nevoie... Dar aF vrea si incep o noui cer-
tclrut'yi am nevoie cie material: multe animale in gestalie.
- Asta-i tot ? rise Carol. Foarte bine ! Du-te la Windsor
;i spune cA !i-am ingaduit sd faci acolo tot ce doreqti.
Harvey se inclinS, inveselindu-se dintr-o datd. Asta 9i
voia sd onlina el de citeva siptimini, de aceea la recepliile
lcgelui lua de fiecare datd. cea mai inneguratd infdliqare.
- in parcul de vindtoare al regelui a inceput inci o nou5,
nemaivizutd vinatoare - pentru elucidarea misterului oului.
Sdrmanele ciute din parcul Windsor ! Niciodati vinitorile
regale nu 1e provocaseri, atitea pierderi ca acest ,,vin5toL" cu
bisturiul in mini.
Harvey nu se opri La aceste animale. El studie atent 9i oul
de gaini :
-albugul,
gelbenqul, tot felul de foile, g6oacea... Cit
material de studiu !
- Pentru ce este gSoacea poroasa ? Poate c5 prin pori
aerul pitrunde cdtre embrion.
Medicul acoperi coaja cu lac. N-a rzbutit si facd aceasta
dinir-o dati : lacul ba se scul'gea, ba lot ma un sh'at atit de
gros incit nu voia de loc sii sc'usuce. $i atunci - nenorocire !
oul se lipea de clo;cir. Gaina umbla cotcodicind plin camer5,
iar oul se birlabinea lipit de penele ei.
Citeva zeci de ou5. stricate, $i Harvey invlli cum sd faci
aceastd treabd, simpla in aparen!5. El ldcuia atit de priceput
ouele, incit n-ar fi cedat in aceastd artd nici in fala unor spe-
cialisti in lacuri, cum erau chinezii qi japonezii.
Harvey agezd sub cloqcd un ou ldcuit. Gdina se foi linistin-
du-se apoi; oul nu i se lipise de pene, totul era in ordine.
ZiIeIe treceau, Harvey ingrijea cu stlruinli c1o;ca.
Puii ie;ird din toate oudle in afard de unul singur. Oul
15cuit era cel mai frumos, dar nu fdcuse pui.
Harvey il sparse ; in5iunt'ru nu se ved'ea nici llrmi de em-
brion. El cel pulin nu a observat asemenea urrne.
- Da, spuse el, aEa va si zici' Embrionul respiri prin pori,
dar... trebuie sd verificdm.
Timp mai avea : vara abia incepuse. Aqezi o cloEci noud
peste o duzini de oui ldcuite. Cuibul era minunat : ou6le luceau
de-ti luau ochii !
'Clogca qedea, Harvey aEtepta. Sorocul trecu. trecu inci o
zi: cloqca incepu si se neliniEteascS. Era o cloEci incercati gi
probabil ci o nelinigtea un fenomen atit de neobignuit. Au tre-
iut inci dou[ zile, clogca se sculd. de pe oud, se zburli, se curltd
'tO
gi se didu deoparte. Se vedea limpede ci refuzd. sd mai cio-
ceasci asemenea oud stranii.
Harvey sparse ou dupd ou. Nu gisi nici urmi de embrion.
- Da ! S-au inndbugit, nu s-au putut dezvolta, iati ce rosti
in locul unei cuvintdri funebre, Ia cdpitiiul acestei duzini de
vieti ucise. cel care vina misterul oului.
, Harvey nu se putea limita la explicarea insemn6tilii po-
rilor gSoacei. A inceput studiul dezvoltdrii embrionului. Acum
oudle nu mai erau acoperite cu lac, dar clogtile Eedeau in cui-
bare cu duzinile. Sute de ou5. au fost consacrate cercetdrilor.
Harvey urmlrea oudle zi de zi, nota exact durata clocitu-
lui, determina virsta embrionilor.
In fiecare zi. citeva ou5 ajungeau pe masa cercetdtorului,
direct de sub clogci.
Luind un ou dupd p,atru zile de clocire, Harvey ii indepdrtA
cu_glijd coaja 9! il afundi in api cald5. Observd. un mic norigor
tulbure. In mijlocul norigorului se zbdtea un minuscul punct
ro;u : dimensiunile sale nu depdgeau o gdmdlie de ac. Aceastd
picitr-rri de singe ba apdrea, ba dispSrea.
- Este roqie ! Bate ! exclam5 Harvey. Este inima !
_ .,Aceasti picdturd de singe care se ivea pentru a dispare
din nou, oscila parcl intre existenld gi neant, 5i acesta era
izvolul vielii" - scrja el despre minuscula picituri.
Ha"rvey cerceta ouile zi de zi, in fata lui desfdqurindu-se
treptat tabloul dezvoltdrii de la punctul abia vizibil pini Ia
puiul de gdind.
El diseca mdruntaiele a zeci de giini pentru a clarifica
modul cum se dezvoltd gi se formeazl, oul insuEi. Stabili apoi
insemnStatea albugului, inveliqurilor, gdlbenugului gi a em-
brionului.
- Stdpinul strici atitea ou5, incit omleta pe care am fi
putut-o face din ele ar fi ajuns pentru intreaga Londri ! iati
cum aprecie lucrarea lui Harvey, bucdtireasa acestuia.
Oul de gSind nu putea desigur epuiza curiozitatea lui Har-
vey, $i iatS-i trecind la mamlfere. Ciprioarele qi gazelele in
gestalie igi dezvdlujau una dupa alta iainele in'fala iui. Sa-
vantul le studia alcS.tuirea corpului, organele de inmullire,
dezvoltarea embrionilor.
Cregteau vrafurile de desene, schife, note gi insemndri. In
depirtare se intrezdrea capitul lucririi. $i iatd cd... in Anglia
izbucni rdzboiul civil. Carol I pdrisi in grabd Londra gi plecd
I
3 - c. 1ri] OJ

17. in Scolia, iar Harvey, ca prieten credincios al regelui, il urml-
In refugiu nu avu timp de desene, jurnale Ei notalii.
Dar norocul, schimb[tor, ii surise lui Carol. Crornwell 6 bitu
in retragere gi Carol se intoarse la Londra. Harvey fu numit:
decan al Colegiului Merton din Oxford. Vechiul decan Brent,
partizan al parlamentului, fu nevoit si cedeze locul prefera-
tului regelui.
Dar rdzboiul civil nu incetase. Carol fu din nou zdrobit,
lqi pierdu din nou puterea (qi o datd cu ea Ei capul) ; din nor-r
trupele lui Cromwell ocupard Oxfordul.
O data cu Cromwell reveni ;i Brent, de data aceasta nu ca
invins, ci ca invingdtor.
Brent nu era mdrinimos, dar ii lipsea indrizneala de a
ataca direct. El a!i!d o mind de ordgeni, explicindu-le ci Har-
vey nu este numai preferatul regelui, ci gi un eretic. Par-tizanii
lui Cromwell nu prea umblau cu rrenu5i fald de eretici. Mul-
timea jefui ;i incendie casa lui Har:vey. In norii de fum si
fl5cdri, sub lipetele sirlbatice ale mul{imii turbate, pieri totul.
Harvey rdmase in stradii. dar nenorocirea nu se limita
la atit. E1 i;i pierdu ;i biblioteca, manuscrisele, desenele, pre*
paratele, instrtrmentele.
Savantul pierdu nu numai arrna de vindtoare, dar qi toate,
toate trofeele sale cinegetice strinse in perioada ultimei mari
vinltori, pentru limpezirea misteruf,uii ce plana in jurul ouiui.
Ce-i riminea de fdcut lui Harvey ? Din fericire avea frali
care se ocupau cu negustoria pe scarS mare. Ei ii didu-rd lui
Harvey o cotS-parte la nego! ; venitul rezultat asigura viala
savantului.
Harvey se muti in localitatea Lambeth dar nu-;i inceti
activitatea Etiinlificd, stricind ca qi mai inainte sute de oui de
g5.in5. Ciute nu mai erau. Ele au fost inlocuite cu animale mai
comune : iepuri, ciini qi pisici. $i iati ci Harvey observd expe-
rimental ci dezvoltarea embrionului se deosebegte prea pulin
la iepure, pisicd sau ciine, fali de cea a frumoasei cdprioare.
Viala in Lambeth nu semdna de loc cu cea dinainte, din
Lond,ra. Harvey nnr ieqea aproap'e de loc din casd : Iucra sau
stitea intristat. Numai in zilele de sirbdtoare igi ingiduia o
micd distraclie : se ducea in viziti la fratele siu Eliab, intr-un
stat din apropiere de Richmond. Aici, fdcea scurte plimbiri,
dar mai mult gedea impreuni cu fratele sdu qi bea cafea. Cind
34
fratele sdu venea in vizitd la Harvey, lucrurile se repetau : cei
doi frali qedeau qi beau cafea, rareori schimbind cite un cuvint.
Cafeaua
- iati ce mai dddea un farmec vielii lui Ha.rvey,
incolo nici un f,el de satisfac{ii sau distraclii.
Petrecindu-gi timpul cind in fala ibricului. cind la masa de
Laborator, Harvey acumula neincetat materiale stiintifice.
Crescu'd din nou- teancurile de foi scrise gi desene. ;i dir, ,rou
Harvey nu se grdbea.
_ El iqi amintea prea bine de nepldcerile care i1 copleqiserd
dupri publicarea cdr{ii despre circulalia singelui. pe atinci insi
era relativ tinir Ei cu spiritul incd. r'iu. Acum bitrinetea si ne-
norocirile ldsaserd urme. Harvey se temea de 1upti" de str-igdte
Ei atacuri, larma glorici nu-l rnai ispit,ea. Nu mai dorea nimic
decit o ceagca de cafea.
- De ce si-mi p5.rdsesc refugiul meu lini;tit I De ce sd por-
nesc din nou pe furtunoasa mare a vietii de toate zilele ? Le-
sali-mi s[ trdiesc in iiniEte pini la sfirgitul vielii. Am plitit
pentru aceasta pret scump.
Disciprtiul gi prietenul lui Herve;r, doctorul Ent nu-1 pi-
rdsea pe bltrin. El a fost acela care, dupd ce l:iu zile Ei sip-
tdmini intregi cantitdli inco,mensurabile de cafea, sfdrimd
'e-zistenta lui Harvey - cartea fu trimisd spre publica.re.
,,Despre generarea animalelor,,
- aSt se nunlea eartea. Cea
mai mare parte fusese scri.sd din memorie ; materialele cele mai
insemnate pieriserd in vremea incendiului.
_ Coperta cdrfii era ornamentatl de o vignel.i : Jupiter: linein miini un ou, iar din ou ies un pdianjen, un fluture, un Eurp",
o pasSre. un pegte qi un copil. Legenda glds.rria : ,,Tot ce este
viu purcede din ou" (Omne rrivum ex ovo).
Degeaba se temea Harvey de furtunile vielii. Cartea fu pri-
vitd foarte bine, ned,eclanqind nici un fel de atacuri la :rdresa
autorului, in afara citorva observalii mdrunte. Bdtrinul iqi putu
bea mai departe, liniqtit, cafeaua.
Aceasta a fost ultima frunz5 din cununa de laur a lui Har-
vey. Dupi_ gase ani, invSlatu1 muri. EI ldsd mogtenire intreaga
sa avere diferitelor institutii gtiintifice, iar ibricul il ldsi fri-
teiui Eliab. ,,Ca sd-!i amintegti de clipele fericite pe care le-am
petrecut impreund, golindu-l" - suna un paragraf aparte al
testamentului.
,,Tot ce este viu purcede din ou !" iatd lozinca pe care
Harvc.y a lansat-o in lume.
35

18. Se pdrea cd totul e in regulS, ci toate sint bune. Se pirea
cii lozinca lui Harvey va face si lnceteze toate disputele gi
obiecliunile.
Dar vai !
Totul purcede din ou - da, aga este. Dar... de unde provine
oul insugi ?
Nu, nu lui Halvey ii fusese hdrdzit sl dezlege aceastS
enigmd. De altfel nici nu putea face aoe,asta : c'el'ebrul m,edic
nu era de fel un inamic al generatiei spontane.
Harvey n-a ficut decit s5 deplaseze disputa de pe un plan
pe altul, viermele nu se poate naEte din nimic, din ceva mort.
El ia nagtere din ou. Dar oul din care ia naqtere viermele, oul
poate fi generat spontan.
Savantul n-a rezolvat disp;uta ; el n-a fdcut altceva decit sd
inlocuiascS. animalul cu ou1. Harvey a cucerit una din tranqeele
inamicului, dar i-a ldsat o alt5. trangee. mult mai bine intdriti.
Cine a t,dzut pe acea vreine ou51e de pang1ic5, cine Etia de
unde provin viermii-panglica ? Nimeni.
Cine s-a ivit mai intii - oul sau gdina ?
Harvey rdspunse cu indr'dzneal5 : ,,ou1 !". Dar aceasta nu
a insemnat o rezolvare a pr:oblemei.
Cine a ouat primul ou ? Aceasta nu o gtia Harvey.
FIECARUIA CE i SE CUVINE
Bu[ionu/ de carne de berbec ;t inoa{afu[
In secolul aI XVII-lea trlia in oragul De1ft, olandezul An-
tonii Leeurvenhoeck 7. In tinerele fusese negustor de postav,
mai tirziu un fel de director administrativ intr-un tribunal, ca
sd. intre apoi pentru totdeauna in istoria qtiinlei, deqi nu era
decit un amator-autodidact. Interesat fiind de lentile, el a in-
vd{at si le glefuiascd, ajungind la o perfecliune rard in acest
domeniu. Lentilele sale ,erau irepnoEabile qi uimilor de mici :
aveau un diametru de numai 3 mm qi chiar mai putin. Pasio-
dO
nindu-se din ce in ce mai mult, Leeuwenhoeck qi-a consacrat
cea m-ai m-are parte din lunga sa viald (a trdit 91 de ani) micro_
scopului. Este adevdrat cd instrumeirtul construit de ef nu era
incd un microscop, ci doar o lupd, nesemdnind. cu microscopul
modern dupd cum nu seamdnd un samovar cu o 1ocomotivi.
Dar, inst'umentul mdrea. Adevdrat maestru, Leeuwenhoeck a
reugit sd fabrice un microscop care mdrea d,e 270 de ori. lvli-
croscopul a dezvdluit oamenilor o lume noud. ; el a ingiduit si
se vadd ceea ce incd nu fusese vdzut.
A trecut citva timp gi microscopul a inceput si devind un
obiect obignuit in lumea savan!ilor. Infuzorii cei mai felurili,
rotiferii qi ceielalte vietdli mdrunte au inceput se miEune in
fala ochilor uimili ai observatorilor. Aceste fiinle miiiuscule
erau atit de numeroase gi de variate, incit cercetdtoriior Ie
fugeau ochii.
$i - ceea ce era mai insemnat
- totul colciia de aceste
iilnfe, in..gunoi pi in aer, in apd 9i in pulbere, in pl*iriii i"
Jgheaburile streginilor, in tot felul de substanle intrate in
putnef,acfie, intr-,un cuvint, peste tot, existau aceqti ,,miciobi,,
- cum erau numite pe atunci toate vietdlile microscopi.ce.
De unde se trag ele ?
Era suficient s5. se arunce in ap[ un gomoiog de fin pentru
ca, dupd citeva zile, infuzia de fin sd colciie de infuzori. Micile
organisme inotau in ea in adevirate cirduri. $i, pe lingd ei, in
infuzie foiau miliarde de vietdti de dimensiuni minusdule.
- Acestea provin din resturile putrefacte ale finului, de_
clari abatele irlandez Need-
ham. Au luat na$t,ere din fin.
- Au J.uat nagtere din
natura lipsiti de viat5, re-
peta spusele sale strilucitul
naturalist francez Buffo,n.
Savanlii, impdrlili in
doud tabere, striga'r.r gi fe-
ceau larm5, se invinuiau rre-
ciproc, fie de ateism, fie de
excesivd inclinare in fata
autoritdfilor constituite, fie
de tot ce l,e trecea prin cap.
- Ce oud pot avea aces-
te fiinte ? EIe ingile sint mai
mici decit oriae ou !
N{icroscopul lui Lecuwcr.rhocck, vizut
din fegi, laterel gi din spete.
1a

19. Microscopul lui Hooke.
* A spus, dar nu despie e1e. El a spus aceasla gindlndu-se
la gaini tqi la ce1ela1te pisdri.
- Decit si vocifei:ali mai bine doi,edili !
Cind lucrurile au ajuns la dovezi, s-au int'ilnit reprezen-
tan{ii a trei ldri: Anglia, Irtanla gi lta}ia. De o parte se ge-
sear-r francezul Buffon gi irlandezul I'ieedhatn, iar cle cealaltd
parte abatele italian Spallanzzani.
Lazzaro Spallanzzani avea numai 15 ani cind a ajuns la
Reggio pe miinile iezuililor. Ace;tia l-au invdlat filozofia ;i alte
qtlinle 5i, dindu-gi seama de capacit5lile tiniruiui, au inceput
sd-l ispiteascS cu o strailucit5. carier5. in ierarhia iezuililor. Ne-
recunoscetoruL elev - cit 5i-rau bitut capul cu e'1 ! - a renunlat
Ia aceasti cinste, indreptindu-se citre Bologna'
Avea anumite temeiuri pentru a face aceasta. lntr-adevir,
Ia Universitatea din Bologna elra profesor de matematici 9i
fizicS. vara iui. renumita Laura Bassi. Laura era foarte invdlati,
38
iar ugurinta cu cale rezolva cele mai dificile probleme ii uimea
pe profesorii striini.
Lazzaro folosi din plin acest caz fericit, studiind atit de
bine matematica sub ind'rumanea La.urei, incit disputa sa s-a
incheiat in tumultul aplauzelor. Bdtrinii profesori igi ieqiserd
din minli de entuziasm. Unii din ei i-au transmis propriii dis-
cipoli particulari, fdri zdbav6. Era un tablou migcatoi.
Pdrintele lui Lazzaro era jurist qi, potrivit obiceiuJ.ui, ti-
r-idrul trebuia sd imbriligeze aceeagi profesie. Lazzaro, ca fiu
.ascultdtor ce era, incepu si studieze qtiinlele juridice, dar aces-
tea nu i-au pldcut.
- Ce plictisitor ! declard el, dup6 ce citi citeva tomuri
groase legate in scoar{e de piele.
Lazzaro incepu sd. se ocupe de qtiinleie naturale gi, pentru
ce pirinlii sA nu obiecteze prea mult (el prelr"ria binecuvintarea
pirinteasci), se cdlugiri in acelagi timp.
In curind abatele Spallanzzani deveni profesor. El {inea
prelegeri la Toscana, Modena Ei Pavia, c51dtorea prin Apenini.
Sicilia ;i alte regiuni. Fd.cu vizite nu numai regelui Austriei, ci
qi sultanului Turciei. El a studiat totul, incepind de la rico-
;eurile pietrelor zvirlite pe deasupra apei gi sfirgind cu rege-
nelarea fragmentelor tdiate din corpul rimei. Dupd ce a fdcut
citeva descoperiri, se pasioni intr-,atit pentru qtiintele naturale
incit deveni ,un zelos oercetd:tor naturalist.
Nu il atrdgea sistematica animalelor ;i nu cluta sd g5-
seascb gi sa descrie cit mai multe specii noi. Raspindirea ani-
:maielor, cornport:irile 1or, folosul gi pagubele pe care acestea le
aduceau, nu atrigeau nici ele atenlia deosebiti a abatelui pro-
fesor. Fiziologia, experienleIe, iata ce-l interesa.
Spallanzzani a studiat circulalia singelui la broagte, gerpi,
qoplrle ;i alte animale, aflind a.ci multe lucruri noi. A chirl.uil
zreme indelungati tot felul de cocoqi - obignui{i pi de rasi -strdduindu-se sd afle misterui digestiei. Nu s-a crulat nici pe
el insu;i : trebuia si qtie cum funcfioneaz5. stomacul omului.
Pentru a obline pr-rlin suc gastric, Spallanzzani ii scotea din
propriul siu stomac.
Liliecii zboari in intuneric si nu se lovesc de nimic. De
ce ? Iscoditorul invSlat a inceput ,,sI verifice" tiliecii. El le
incleia ochii, le ardea corneea cu fier inrogit, le extirpa irulbul
ocular in intregime. Si totu;i animalul orb zbtara ocolind toate
piedicile. destui de numeroase in calea S&, puse de griju-
Iiul abaie.
-- OuAle nu zboard prin
- Vorbe ! Oudle existi !
ci totul purcede din ot-t.
aer, pe cind ele zboarS.
Celebrul Harvey a spus la vremea
39

20. Ilxperimentatorul nu putea rdspunde la intrebarea : care
r.sl.t' simJ,ul ce cdlSuzeqte iiliacul, zburdtor pe intuneric. Era
limpcde c5. aci nu poate fi vorba de viz. Dar de ce anume ?
l)csigur c5 nici de simlul auzului, nici de cel olfactiv, gi fir5
lndoiald nici de gust. Riminea simtul tactil. S-a ajuns astfel la
concluzia cd sim{ul tactil este extrem de dezvoltat la lilieci : ei
pot pipdi chiar Ia distanfd. Invdlatul a gregit, dar il putem oare
invinui ? Abia dupd L50 de ani s-a descoperit misterui liliacu-
Iui. S-a dovedit cd in zborul acestuia un rol uriaq iI joacd ultra-
sunetele, un fel de ,,instalatie radar" ; emilind ultrasunete (un .
{ip5t foarte asculit, inaccesibil auzului nostru), el capteazd re-
flectarea acestor sunete (ultraecoul), cSlSuzinCu-se dupd acesta
din urmd in timpul zborului. La zbor il ajutd ins5 ;i vizul.
Abatele naturalist era un cercetdtor neobosit, iubind de
asem'enea varietatea. Dupi e a lucrat pentru descop,erilea
rnisterului circuialiei singelui Ei digestiei, el s-a ocupat cu stu-
diul dezvoltdrii oului. Cercetdrile sale stimulau numeroase des-
coperiri din ce in ce mai interesante. Este adevdrat cd inv5la{ii
secolului al XVII-lea descoperiseri citeva din tainele inrnul-
lirii gi dezvoltdrii animalelor, dar tocmai aci rdmineau incd
multe lucruri necunoscute 5i, incl ;i mai multe basme.
Cu cit lucra mai mult in acesl; domcniu, cu atit se con';in-
gea Spallanzzani :mai rnult ci toate fiinlcle vii trebuie s5 aib6
pdrinli.
- Tocmai pdrinti, insista Spallanzzani. Ittrimic din ce este
viu nu ia nagtere din nimic. Tot ce este viu purcede din altceva
l'iu, ia nagtere din ceva analog siegi.
DezvS.luind microcosmosuJ., microscopul a oferit un nou
cimp de activitate cerc,etdtorului nostru. Cite lu.cruri n-arr licdrit
sub lentilele microscopului sdu atit de simplu, Ei cit de variate.
tainice gi insemnate erau toate aceste lucruri'noi. noi, mer,eu noi!
Spallanzzani se pasionS. pentru aceste cercetdri. Cine 51ie,
poate cd interesul sdu ar fi sinbit curind - abatele naturalist
iubea atit de mult noutatea - dacd nu ar fi citit lucrd-rile cr:n-
telui Buffon.
Buffon scria foarte frumos, dar nu-i pleicea munca de labo-
rator. Abatele irlandez Needham lucra qi fdcea observalii asu-
pra a tot felul de ,,microbi", iar Buffon, dupd ce asculta raportul
lui Needham, scria foaie dupl foaie. Era o ideal5 imbinare intre
doud taiente - cel al scriitorului cu cel al observatomlui.
40
Spallanzzani nu se putea impdca cu pdrerea lui Needham ;
nu l-a impresionat nici numele lui Buffon - celebrul natura-
list gi scriitor.
- Cum ? fiinlele microscopice nu au pirinli ? Ele iau
nagtere dintr-o infuzie de fin ? Microbii sint generali de cine
gtie ce bulion din carne de berbec ? Vorbe goale !
Spallanzzani ficu un gest suparat cu mina.
- Vorbe goale ! repetS. el.
E u;or si spui .,vorbe goale". Multi au strigat ,,vorbe goale"
la adresa adversarului in disputeie qtiinlifice. Dar cuvintele
conteazii prea putin - numai dovezile conving.
Si iatd cd Spallanzzani s-a apucat de o noud treabi: a in-
ceput si caute pdrintii microbilor. Desigur nici o institulre din
lume nu cduta pdrinlii unui copil pirdsit, cu atita zel cit punea
abatele pentru gdsirea pirintilo.r microbilor. Iar ace$tia - parc5
pentru a-q,i bate joc de e1
- nu se 15sau descoperi{i niciodatS.
- Nu cumva veti rdmine orfani ? se amira abatele. Nu,
aceasta nu se va intimpla.
Spallanzzani igi schirnbi tactica. In loc si dovedeasci fap-
tu1 c5 microbul poate fi pdrinte, in loc si le ca"ute niste p[rinti
de negdsit, el a procedat invers. Unde nu existS microbi-p[rinfi
- nu existi nici copii.
- Microbii se gdsesc in toa"te infu.ziiie ? Ei iau nagtere in
bulionul de carne de berbec ? Iau naEtere din el '/ Prea bine !
Voi face in asa fe}, incit si nu mai ia nastere pe aceast[ cale.
Nu voi l5sa pdrin{ii sd intre acolo.
Bulionul de carne de berbec l-a supilat ce1 mai mult pe
abatele ce1 iute. El l-a scos din ribdiri.
- Pentru ce bulion de carne de berbec ? Pentru ce tocmai
de berbec ? exclamd el cu minie, aplecindu-se asupra micului
ceaun in care se turna fiertura acoperiti de ochiuri de grdsime.
Spallazzani se apuci si fiar:bd qi sd incilzeasci fiertura in
toate chipurile. I se pirea cd reu$ise sd distrugd in zeama de
carne orice urmd de viat5, dar era suficient s-o lase si zacd o
zi-doud pentru ca microbii sd inceapi sd se plimbe prin ea in
cirduri. Nori tulburi acopereau lichidul care mai ieri era incd
atit de limpede qi curat Ia suprafa![. Bine cd microbii n-au
limb5. altfe;t Spallazzani privind la microscopul sirr simpilu ca o
lup[, i-ar fi vizut neer'eqit cum scot limba la e1, intSritindu-I :
..Vezi ? Sintem aici, aici..."
Spallazzani se supdra, se agita, splrgea zeci de baloane gi
sticlufe, dar nu *se dddea bitut.
.l
r1
j
/r
i
'rl
tl
,l
I
4t

21. Munca incepu. Spal.lanzzani umplea {lacoanele cu bulion,
le incilzea citeva minute - uneori cite o iumdtate de ori -dupi care topea Ia foc gitul ;i lipea orificiul cu sticld. Ili ardea
miinile, spdrgea flacoanele, nurdilea dugumeaua qi hainele cu
lichid.
Zorile il surprinserS pe Spallanzzani in }aborator. Vleo
zece sticlule se ingirau pe mas5. Giturile lor erau ermetic lipite.
- Acum sd vi -.'ed,em ! amenin!5. ilbate1e cu degetul unul
din fl,acoane. Pitrr-rndefi ;i aici dac[ vd cl5 mina.
Dupa citeva zlle. temitor, incepu si cerceteze conlirrutul
flacoanelor. Cum, si in ele sint microbi ?...
12
Lichidui din flacoanel'e oare au fiert vreme indelungat5
rimisese limpede. Nici un microb ! Spallanzzani era in culmea
en;tuziasmuLui. ,
Dar cu cit munca inainta, cu atit i se lungea fa!a.
In flacoanel,e care fierseserd cite un sfert de ord, microbii
erau putini Ia numir, dar e x i s t a u. In flacoanele Care nu
fierseserd decit citeva minute, ei miqunau in cirduri.
- Poate ci nu le-am lipit destul de repede ? se intrebd cu
indoiald Spallanzzani. Si repetdm operalia.
$i hotd:ri imediat si inlocuiasc[ fiertura : prea ii displi-
cea acest miros pdtrunzdtor. De aceea prepard tot felul de in-
fuzii gi fierturi din seminle. Acum in laborator incepu sd mi-
roasd a farmacie.
Din nou fierbeau infuziile, din nou se vfu'sa lichidul in f1a-
coane, din nou iqi frigea rniinile Spallanzzani, din nou se inqi'rau
pe masd rinduri de sticlule cu gitul iipit 9i din nou - dupi
citeva zIIe - vechea poveste se repeta. ln flacoanele ce nu fu-
seserl fierte rreme indelungatd existau microtri.
- Da ! Abatele se lovi cu palma peste chelie. Aici e cheia
problemei ! Iati o noui descoperire. Existi microbi care suporti
incdlzirea vreme de citeva minute. Din aceastd cavzS' ei nu mor...
Spallanzzani rise vesel, iEi freci mu1lumit miinile si se
a:e25" ia masa de 1ucru. Scrise o replici lui Buffon gi Needham.
Rdspunsul fu lung, plin de ironie gi muqcltor. EI zdrobea
radical toate ,,teoriile" lui Buffon ;i Needham.
,,Microbii nu iau naqtere din infuzii pi bulioane. Ei nime-
lesc acolo din aer. Este suficient s5 fierbem vreme de o ori in-
flrzia gi sd tiplm flacoanele la gurA, pentru ca s5 nu se mai
iveascd nici un microb, oricit de mult ar fi pdstrata infuzia" -
iati principalele idei a1e obiecliunilor lui Spailanzzani.
Abateiui ii r,erreni pofta de mincale. iar somnul ii era din
nou adinc qi linistit : misterul pSrinlilor microbilor pbrea a fi
dezvdluit.
- Ini1limea voastr5 ! se ndpusti Needham in cabinetul lui
Buffon. Profesorul Spallanzzani obiecteazS. El dovedeqte c5...
si Needha-m povesti continutul obiecliunilor trr-ii Spailanzani.
- Hm.." cdzu pe ginduri Bu.ffon, mototolind manseta de
,Cante15. Hm.." repeti el luind o prizi de tabac. Bine.". Mi voi
grndi Ia asta. Iai: dumneavoastri ingriiili-vi si limpezili pro-
bicma ciacd pot lua na;tere microbi in flacoanele lui Spallanz-
zani.
La"zzzrr o Spallanzani (17 29-1799).
acesti microbi sflredelitori nu vor
- Mioro;bii ajung in
bulion din aer - morr-
rndia el innegmrrat, exa-
minind porfia obiqnuiti
de zeamd. de carne. Se
gisesc gi in praf...
Incerci si inchi-
di flacoane,le cu dopuri,
dar 'ce inseamnd 'r.rn
dop
pent,ru microbi ? Aoeste
minuscule fiinte girete
gisean ln dop asemenea
porli incit p5trundeau
cu sutele in nefericitul
lichid.
$i iat[ cA intr-una
din nop{ile sale de i.n-
sorrnin 1ui Spallanzzani
ii fulgera prin minte o
idce s1r'ilucit.l. Nici nu
rnai a:5tepta sd vind zo-
lile. sirri clin pat, iqi
puse hainele pe el Ei
iugi in labor,ator.
trdeea lui Spallanz-
zani era foarte simpld :
tiebuia s[ lipeascd gitul
f Iacoa.nelor'. Atunci nu
vor mai rlniine nici
r-rn fel de olif icii, iar
rn.-ai pdtrunde in lichid.
43

22. Exp'erimentator priceput Needham inlelese sensul cel.or
spuse.
- Spalianzzani le-a inc51zit, le-a fiert... goptea abatele ir-
landez, frecindu-gi nasul. Le-a incdlzit cite o ord Ei chiar mai
mult... Da ! strigd Needham.
Buffon tresdri, privindu-I mustrdtor pe abate :
- Se poate s[ strigati in felul acesta ?
- Luminalia voastrir ! Lumindlia voa-strd ! glSsuia Need-
ham cuprins de entuziasm. Totul e in reguld ! Scrieli.
Buffon lud pana, o muie in cerneald Ei igi incordd auzul.
- Scrieli : Spallanzzani n-a putut okrline nimic in infuziile,
sale, spunea inecindu-se Needham. Pentru ce ? Foarle simplu
El a ucis prin lncdlzire acea ,,for!d generatcare" care exist5. in
infuzie. El a ucis ,,for!a vitali". Infuziile sale au devenit moarte.
ele n-ar fi dat nagterre la nimic, chiar dacd nu aveau dopuri ori
Iipituri.
Needham vorbea, iar Buffon scria cit putea el de repede.
Dupd ce insemnd tot ce era necesar igi lui rdmas bun de Ia
Needham. Acum putea scrie gi singur. avea suficient material"
Rdspunsul lui Buffon qi Ncedham fu tipdrit. In el se vor-
bea gi dc incirlzire si de faptul cI aerul din llacoanele lui Spal-
lanzzani ela prrea pulin pentru ca generat:ea- spontand a mi-
crobilor in asemenea conditii sd poatd avea loc. qi despre multe
altele. Spallanzzani aprofundd indelung frazele luxuriante ale
operei lui Buffon gi extrase principaiul: in flacoane era prea
pulin aer.
Needham avea dreptate : aer era prea pulin. Giturile fla-
coanelor erau largi. In timpul lipirii flaconul trebuia sd fie pu-
ternic inc5lzit, se incdlzea sticla, incdlzindr-r-se Ei aerul din sticld,
dar incilzindu-se se diiata qi o parte din eI ieEea in afard. Ori*
ficiul gitului era larg, iar pentru lipirea sa erau necesare multe
minute. Flaconul nu se rdcea : Spallanzzani ii lipea cind era inci
fierbinte. Aerul din sticlula lipitd era rdrit. Needham avea drep-
tate: acest fapt era prea pulin prielnic pentru generatia spon-
tand. Ce fel de viald poate 1ua nagtere intr-un aer atit de ra-
refiat !
Spallanzzani igi schimbd tactica. EI nu mai lipea flaconul
dintr-o dat5, ci ii intindea gitul transformindu-l intr-un tub.
DupS ce 15sa ia capdt un minuscul orificiu, incSlzea gi fierbea
lichidul. Lisa apoi sticlula sd se rdceascd ;i abia dupd aceea
lip'e,a orificiul. Acest,a era prea mic ;i in timpul tipiturii flaconul
nu apuca sd. se incdlzeasc5. Acum. in timpul ricirii, in sticlu!&
44
pdtrundea aerul din afard, neincilzit. Acesta era suficient : prin-
cipala condilie a generatiei spontane era respectatd.
-
$i totuqi microbii nu apdreau ; ce-i drept, cu condilia ca
infuzia si fie bine fiart5.
Din nou scrise Spallanzzani o replici 9i din nou Buffon ii
rispunse.
La disputS a luat parte gi Voltair:e. Microbii, infuziile 9i
toatd aceasti tevaturd legatd de ele il interesau prea pulin,
.dar putea el oare s[ scape acest prilej de a-;i exercita incl o
dat5 ,ironia ?
- Nti vi se pare, domnilor - s,e adresd el lui Buffon gi
NeeCham - cd discufiiie dumneavoastrd despr,e generalia spon-
tani sint oareculn ciudate ? Cici in bibiie nu scrie aqa' Or, unui
abate nu-i vine prea Ia indemini sai meargd impotrirra bibliei.
Needham n-a qtiut s5-i rdspundi marelui om de spirit, dar
i-ar fi putut spl-me :
,,Oare nu gtili cd bucitarul nu minincd niciodati mincarea
find pe care a preparat-o el insuqi ?"
,.Forta generatoare" - era prea nebulos, in schimb avea
o sonoritate plini de semnifica{ie. Forla generatoare. Desigur
daci aceasta nu existd - nu va exista nici via{a, dac5... ar fi si
credem intr-o asemenea prosti,e. Forla g,en'eratoare s-a transfor-
mat in scurt tirnp ,,in for'la vit,ali" - tainica putere specificS
a tot ceea ce este viu. Tocmai ea poartd cu sine viala ; dacd ea
nu existi nu existd nici viafd, in fala noastr5 se afli materia
moa,rt5. For{a vitalS - aceastd forli generatoare - s-a dovedit
a fi extrem de nestabiii: era suficient ca infuzia si fie fiartb o
jumdtate de ori, ca- ea sA dispar5, nu pentru totdeauna, este ade-
vdrat - Ei acesta era faptul cel mai interesant. A fost suficient
ca accesul aerului citre infuzie sd fie restabilit ca ,,forfa" si
reapar6. Drept argument serveau microbii ",generali spontan".
Aci, intervenea in fata cercetitorului o dificultate de nein-
ldturat. ..Ai ucis forla vita15 - i se spunea - cum vrei si mai
aibd loc generalia sponta"nS ? Firi forla vital5 ea este imposi-
bili" Ce-i de f5cut ? Sd se sterilizeze infuzia. si se distrugd
microbii gi germenii lor din infuzie : dacd rdmine in via!5 un
singur microb salr ,.qermene". mai pntem oare vorbi despre ge.
neratia spontani ? Nlicrobul rimas se va inmulti qi asta e tot.
Dar sterilizarea, se sprune, ucide nr-r numai microbii, ci Ei ,,for{a
vital5".
..Fc-rrfa generatoare" Ie-a fost dc' mare folos lui Buffon Ei
Needham. Cu cit se prelungea mai mult disputa cu atit situatia
45

23. italianului devenea mai dificilfl. Prea complicat scria Buffon ;
frazele sale frumoase erau pline de sonoritate, dar foar-te con-
1'uzc.. Spallartzzarti, obignuit cu precizia expunerii qi desclielii
faptelor, nu reu$ea niciodatd sd inleleagi sensul celor spuse de
celebrul naturalist francez. El ataca, fie un pasaj, fie un altul
din cartea lui Buffon, dar aceste pasaje ii lunecau din miini.
Cum si obiecteze ? Cum s5 nimereascS. la lintd daci avea in
fa!5 o patd nebuloasd ?
Disputa a rdmas nerezolvatd.
Au trecut muIli ani, gi ,,for!a vita16" a fost inlocuiti cu
..substanta.,zie". Protozoarul nu se naqte de 1a sine, nu se ivest'
dintr-o datd din elementuL lipsit de vialr1 ; intre e1 qi materia
moartd se gese$te substanla vie. In anumite conditii, din aceast6
sr,rbstanfi s'e naqte organismul cel mai simplu, se iv'egte fiinfa.
Cum sd urrndrim aceasta, cum sd ardtim qi si dovedim cS
acest Lucru existd ? F[rd sterilizare, nu poli reugi ; altminteri
ai si vezi miliarde de microbi care nl-r s-au ndscut nicidecum
de la sine. Dar'... se afirmii cd sterilizarea ucide nu numai mi-
crobii, ci qi substanta vie. Trebuie sd gSsim un asemenea mod de
sterilizare incit totrtc bacteriile, sporii 1or (iar acestia sint deo-
sebit de rezistenli) ;i, desigur $i vilttsurile sd fie in intregime
ucise, iar substan{a vie si rimind vie. Acest mocl nu a fost ga-
sit incd, iar atita vreme cit n-a fost gisit, disputa rdmine ne-
rezolvat5. Cuvintele, o,ricit de intelepte si frumoase ar fi, nu
ajuti la nimic - sint necesare fapte.
Imposibilitatea generdrii spontane a ,.microbilor" a fost do-
vediti nu numai de Spallanzzani. Un aliat al sdu a fost invita-
tu1 rus Martin Matveevici Terehovski (1740-1796).
Dupd ce a inrr5lat medicina la spitalul general de infanterie
din Petersburg, el a primit in 1765 titlul de medic. Du-pi ciliva
ani de practicd medicali, Terehovski Ei-a dat seama cd ceea ce
invSlase in cadrul spitalului era insr-rficient. El lud hotirirea si
pl'ece peste hotare pentru a studia acolo medicina. Probabil cd
Terehovski nu spera si fie trimis la invSldturi pe socoteala sta-
tului qi de aceea ceru ingdduinla si plece ,,pe propria sa chel-
tuial5". I s-a dat incuviintarea, degi sub o formi aparte : Tere-
hovski a trebuit si-;i dea demisia. In i770 el a plecat Ia Stras-
sburg.
La Universitatea din Strassburg, faimoasi prin gcuala sa
medical5, Terehovski a studiat vreme de patru ani gi jumdtate
46
arta medical5. Aci gi-a intocmit gi gi-a suslinut teza de doctorat.
c5pdtind diploma de doctor in medicinS.
Cum se obignuia in aceJ.e vremuri teza a fost scris[ in
limba latind si pu,rta titlul ,,Tezd zoa-fiziologici d'espre Haosul
inluziilor Iui Linne".
,,Haosu1 infuziilor" este o denumire greu d,e inleles in zi-
lele noastre. In sistematica sa zoologicS. Linn6 denume;te ,,Haos"
acea secliune in care clasifici cele mai variate fiinle cu o sin-
guri insuqire comuni -- dimensiunile microscopice.
Multe din aceste vietili mirunte se iveau in tot fe1ul de
,,irrfuzli", de aci termenul lui Terehovski, adici acele animale
pe care astdzi le numim protozoare. Infuzol'ii. una din clasele
de protozoare, viclesc legdtura cu infuziile.
Medicul rus a efectuat numeroase experienle Ei obser:vatii"
El a stabiiit cd ,,colpusc'r-r,lii din infuzii" efectueazd migclri pro-
prii, adici de;i au dimensiuni foalte mici e1e sint niEte orea-
nisme. El a stabilit ;i un alt fap't : ,,corpusculii din infuzii" sint
animale ; ,"...fiin!,ele infuzi,ale care se mi;ci nu sint cor.pusculi
neins'.rflelili qi nici molecule organice din regnuJ miilociu qi
haotic. ci minuscule animale autentice".
Rdminea sd se limpezeascd o chestiune : de unde provin
aceste fragmente minuscule apirute in tot felul de infuzii ?
Terehovski lucra calm qi metodic. El nu se infierbinta,
nu-qi frigea degetele qi nici nu-Ei pita hainele cu gr6sime. El
nu blestema ,,microbii", nu-i ocdra pe Needham qi Buffon. Pro-
babil cd nu suferea de insomnii qi chiar dacd nu minca intot-
deauna dupd pofta inimii, aceasta nu se datora lipsei de apetit.
ci faptului cd avea prea pu{ini bani.
El se preocupa doar de protozoare: infuzorii qi flagelate.
Observindu-le, Terehovski igi didu seama cd aceste animale
apar in infuziile din seminle, fructe gi ierburi. El n-ar fi putut
denumi speciile aeestor ,,animalicule" (animalicul - diminuti-
vul de la latinescul ,,anirna1ia") - in acei ani gtiinla nu Ie
distingea incd - dar observd cd uneori in diferite infuzii ele
sint altele.
Era foarte m,eticulos acest medic ucrairiean : se apuci sd
limpezeasci lucrurile. Reieqi ci apa constituie cauza. Futem
face o infuzie din mazdre sau migdale, din frunze de micgunea
sau dintr-o floare de garoafd, componenla ,,animaliculelor" va
fi identicS, cu condilia ca infuziile sd fie preparate dintr-una
gi aceeaqi ap5.
47

24. Concluzia reiese de la sine : ,,animaliculele" ajung in infu-
zic o datA cu apa. Faptul nu era de fel uimitor. Aceste viet5li
rrrinuscule trdiesc in naturS, tocmai in mediul acvatic : mlagtini.
iazuri, riuri, lacuri, mdri sau chiar fintini.
Exista insii inci o cale de acces citre infuzii : aerul. Expe-
lienleIe au ardtat cd o dati cu secarea apei ,,animaliculele"
pier'. Aceastd cale aeriand era deci puli,n pnobabild.
Apa trezea cele mai mari bdnuieli, din care cauzd Tere-
hovski a inceput sd efectueze experienle avind ca obiect toc-
mai apa.
Pentru inceput a luat api curatd - nefiartd gi fiarti -
linind vasele cu api deschise, inqiruite in cameri. In vasul. cu
arp5. nefiarld ,,animaliculetre" s-au ivit, in apa fiarti ele nu au
apdrut. Cind acestei ape i s-a adeugat insi apd nefiartd, ,.ani-
m'aliculele" s-au ivit si in acest vas.
Dupi ce a fdcut o serie de experienle cu apa, Terehovski
a ajuns la. convingerea cd in infuziile apoase ,,animaliculele"
ajung o dati cu apa nefiarti. Pentru a dovedi aceasta, au fost
fdcute noi experienfe.
Au fost pregitite infuzii cu trei feluri de api : nefiarti,
fiartd 9i dezghelat5. In vasul cu apd nefiartd ,,animaliculeleo'
au apirut, in celelalte vase nu.
Atunci Ter-eho.iski'a luat un vas in ca,re colcliau ,,anima-
liculele", virsindu-l in doui talere. Unul din ele a fost inc5lzit
la o temperaturi de peste 35o, iar celSlalt a fost ricit pind cind
apa a inghelat. In ambele talere ,,anima1icu1ele" au pierit. $i,
desi vasele - unul cu apa rdcitS, iar celdlalt cu apa dezghe-
lati - au zdcut in lini;te foarle mult, nimic nu s-a ivit in ele.
Dupd ce a fiert bine o cantitate de ierburi, Terehovski a
turnat peste ele apd fiartd gi nefiartS. In vasul cu apd nefiartd
,,anima1iculele" au apdrut, in ce151a1t vas, ele nu au apdrut,
degi vasul a r6mas, fdri si fie deranjat, multe zile.
Ceaiul fiert in modul obignuit nu este gi eI o infuzie ? A
fost verificat gi el. Era de altfel simplu sd torni un pahar de
ceai fierbinte qi s5-1 laqi sd zac5.
In ceai nu s-a ,.niscut" nimic.
Terehovski a efectuat numeroase experienle care i-au aid-
tat intotdeauna acelagi lucru : ,,animalicu1e1e" ajung in infuzii
o datd cu apa nefiartS. Dacd nu existd in apd, ele nu vor exista
nici in infuzie.
Deci, nici un fel de generalie spontand !
48
Dar nu totul era in reguld, in experienle1e lui Terehovski"
Ei era convins cd ,,animalicuLele" nu pot ajunge in infuzri
din aer, iar experienfele sale pireau a dovedi tocmai aceasta.
$tim insd astdzi ci lucrurile nu stau aga. Ele nu ajungeau in
vasele lui Terehovski numai pentru cd vasele se gdseau in ca-
mer5, ba inc6, probabil, iarna. Se gtie cd in aer chisturile de
protozoare sint in general foarte rare : 1, 2, 3 intr-un metru
cub de aer. $i aceasta in naturS, vara. Daci vasele vor zace
luni intregi poate cd in eLe va nimeri cite ceva din aer, dar ele
n-au zd.cut luni intregi.
Pe frunze, in iarb5, ba chiar in fin existd chisturi de in-
fuzorii. $i orice qcolar qtie cd in infuzi4 de fin se ivesc panto-
fiori (Paramoecium) gi alte infuzorii. In epoca lui Terehcvski
insd, nu se qtia nimic despre chisturile de protozoare. Tere-
hovski a dovedit intr-un mod convingdtor pentru vremea sa ci
,,anima1icu1ele" (infuzoriile gi alte fiinte microscopice) nu se
nasc de la sine, nu sint generate spontan in infuzii, ci ajung
acolo o datd cu apa. Ca gi Spallanzzani el n-a spus totul,- dai
lucrurile n-au fost duse pind Ia capdt nici de cdtre Louis
Pasteur, o sutd de ani mai tirziu.
M. M. Terehovski era un om modest. El gi-a editat remar-
cabila lucrare in 1775 la Strassburg, dar s-a ingrijit prea pulin
ca teza lui sd fie cunoscutd pe scard latga. invdlatul a f<it de
aceea dat uitdrii. Putem citi in zeci de cdrfi despre disputa
dintre Spallanzzani, Needham qi Buffon, dar rareori voll- ve-
dea numele lui M. M. Tereho'rrski. Or acesta nu s-a mdrginit sa
afirme cd microbii trebuie sd aibd pdrinli, el a dovedit e ip e r i-
m e n t a I aceasta. A fost unul din primii naturaligti care n-au
mers pe calea rationamentelor ci pe cea a experienlei.
_ Putem spune cu mindrie : dacd in Occident a existat Spal-
Ienzzani. Ia noi., in acei ani a existat M. M. Terehovski.
Fiertura de berbec si bucataru[
De pe urma disputei lui Spallanzzani cu Bu-ffon gi Needham
au rimas citeva cdrfi.
Aceste cdrfi se aflau in biblioteca printului Christian
al lV-lca din Zweibrr.icken. In bucdtS.ria prinlului studia arta
4-c. llll 49

25. culinar.;t un anum€ Frangois Appert. El auzise odatd, din intim-
pi;t;, ; convorbire aslpta -dlsputei
dintre Spallanzzani 9i
iluffon. Pentru urechea iui de bucdtar, problema generaliei
-p;i;u qi a forlei generat,orare nu era prea interresantd, iai:
microbii nu erau un vinat din care s-ar fi putut prep-ara un
..p,"i;; Dar ,,fiertura de berbec" ii suna bine bucitarului'
Nu-i ardea lui Appert de fierturi pe acea vreme' Mai tir-
ziu ins5, cind deveni coteta,r la Par"is, und'e trebuia sA inventeze'
feluri mereu noi, el igi aminti de aceastd fierturS'
,,Probabil ci nu degeaba se vorbeqte de o fierturi in caltea
unui inrrdlat. Poate ci
"existi
acolo o retetd noui" _- gindi el.
-
Dupa'ce c515tori Ei ficu investriga-lii, iqi procuri cdrtile lui
Spallanlzani ;i Buffon. Din cirlile lui Buffon inlelese prea
p.t1ltil nici nu cuprindeau ele, de altfel, nimic interesant pen-
iru el. Din Spallanzzani ins6...' --
app"rt
"itl
o d*te. de douA ori, de trei ori... iEi sco-ase- tichia
albi qtergindu-qi broboanele de pe frunte' Mai citi o dati"'
Cartea cuprindea un pasaj care il interesa nespus pe
bucdtar.
,,Mic|obii nu iau na6te'r'e in infuzia fiarti Ei as_ezatd intr-utr
fiacon lipit,,, repetir el pent|u a suta oard, incercind si inle1eag6
aceste currinte ciudatc.
- Ce inseamni aceasta ?
Obsedantd, o ideie i se zb5tea in creier, fdrd a o putea
formula insd de loc.
El cumpir[ cartea lui Spallanzzani, o citi Ei risciti-de- dirni-
neala pind seara gi, in cele din urmd, inlelere : infuzia din
liu"b."iru lipite Ia'gura nu se acrea vreme indelungata'
- DacS-i aqa, iiunci nu numai infuzia, ci 9i supa, pateul
;i friptura pot fi pdstrate luni intregi !
' App"rt pdli : atit de insemnati i se pirea descoperirea sa'
Oit t""u c1ip5" bucitarul se transform[ in experimentator'
iltul p"a"tl" decii Spall anzzani.- el nu-qi fripse degelele tinind
in minS flacoane qi btlo"^" de sticl5' ci recurse Ia cutii de
tabla'PeAppertnu-linteresadelocdacS'aerulesteSaunu
,"ti"i""f p"^"it" dez'oltarea microbilor, e1 ny da crezare lui
B;f; Ei Needham, nu cduta sd dovedeascd nimic nimdnui, nu
voia s5 infirme nimic qi pe nimeni. El dorea pur qi simplu"' sd
fabrice conserve-.*-epp"'tumplucutiilecudulceatSsaucarnefript5,lelipi.
le atunda in apd, fierbindu-le o ord-dot.rd' Avea timp destul'
CJiiG furd llsite sd fiarbd bine. Bucitarul urmirea insi tem-
5rl
peratura gi incdlzea apa aSa cum trebuie: ea nu trebuia sd fie
mai putin fierbinte de 100o, qi fierbea in cLocote cu spumi aLbi.
Dupd ce a pregdtit citeva zeci de cutii, Appert le-a l5sat
sd zacd. In luna cit cutiile au fost ldsate in pace, bucitarul fu
mai-mai si-gi iasi din fire. incl din cea de a doua sdptAmin[
dorea atit de mult sd deschidi cutiile, incit cu greu s-a putut
opri. In cele din urmd Appert incuie cutiile intr-o lad5, ial
cheia o dddu unui prieten:
- Sd nu-mi inapoiezi cheia decit peste doud siptimini.
Sd nu mi-o dai pentru nimic in lume !
Dar numai dupd citeva zile Appert a incercat si-gi reca-
pete cheia. Prietenul se dovedi insi a fi un om tare: nerdbdi-
torul cofetar capiti un ghiont atit de puternic incit nu se mai
incumet[ s5-1 viziteze inainte de termen.
Veni qi ziua sorocitd. Appert fugi la prietenul sdu, cdpit[
cheia, deschise lada gi scoase cutiile. Desficu cu miirrile tremu-
rdtoare una din e1e, virsd conlinutul pe o farfurie, il privi, il
mirosi Ei-gust5: carnea era excelentd. Prinsese, ce-i drept, un
miros de tabl5, dar aceasta ena un fleac.
Appert nu se gribi sd-rsi publice descoperirea. El repeti
experienld dupd. experien!5, inchise in cutii cind un alimerrt,
cind altul, incSlzi cutiile intr-un mod sau altul, le pdstrS o
lund, dou5 sau chiar mai mult.
Si cind lucrurile derzeniri limpezi, iEi comunici inventia 1a
Societatea pentru stimularea artelor, din Paris. Sd nu crede{i
ci aceastd societate se ocLrpa numai cu artele (inclusiv cele
culinare); ea se ocupa qi cu ptiinlele.
Societatea se aratd interesatS. de invenlia bucitalului, dar,
desigur acesta nu fu crezut pe cuvint. A fost aleasd o comisie
speciald care, oricit de ciudat ar pdrea, se puse imediat pe
trucru. De a1tfel, dacd linem searna de faptiLrl ci toate acestea se
intimplau pe vremea lui Napoleon, daci ne aducem aminte ci
profesia acestuia era rdzboiul gi inlelegem ci pentru rdzboi
conservele nu reprezi,ntd ceva inutil, nu ne va mai mira atit
de mult zelul neobignuit al comisiei. Lui Napoleon uu-i prea
pldceau glumele, iar minia lui putea si biciuiascd orice comisie.
$i astfel, onorata comisie qi-a deschis gedin{ele. Invenlia
cofetarului fu supusf, unei dezbateri multilaterale (in treacdt
s-a discutat un pic Ai despre pnoblema generaliei spontane), iar
apoi s-a trecut la experienle. Lucrdrile comisiei au durat aproape
nouS luni. Un interval foarte redus, de altfel.
51
I

26. Au fost inchise in cutiile de tabla : carne in sos, bulion
l.ulc, mazire verde, bob, viEine qi caise'
Au trecut oPt luni.
PLenul comisiei s-a intrunit din nou. Pe o rnasi mare, pe
care strfluceau cutiile de tab15, erau rinduite linguri, furculile,
iurt"rii qi felii de piine. Cutiile au fost verificate qi deschise
,i"a p" 'rind, felurile de mincare ivindu-se unul dupi altul.
Era o masl aproa-pe completd : supi, friptur5, legume qi.fructe'
Vi""l se gisea in sticle bbiEnuite, inchise cu dopuri obiqnuite'
eoltili domnilor ! - ii inviti vesel pre;edintele pe mem-
- t'ollrIl qonrnllol- I - rr'
brii comisiei. Masa e serviti !
Dupd un an scrise un tratat intitulat ,Arta de a conserva
toate piodusele vegetale gi animale" 9i numele lui intri in
istorie. Modestul bucdtar cucerise nemurirea.
Appert constmi o fabrici de conserve. lVlarfa sa intri iute
in uzul general. Bucitarul se imbog5li.
In locuinla in care tr[ia, a;ezd in cea mai frumoasd odaie
un mare portret al lui Spallanzzani. Cartea savantului abate fu
legati infr-o minunatd piele de berbec (iardEi d,e berbec !. Nici
dripd moart:: nu l-a pdrdsit acest produs pe Spallanzzani !) Le-
gdfura trebuia sd aminteascd bucdtarului celebra fierturS.
Ciinele sdu favorit fu numit Lazzato.
Dupd cum vedeli bucitarul nu era un om nerecunoscdtor.
Atil infleceratui Spallanzzani cit Ei exactul abate Needham
ori strdlucitul conte Buffon muriserd. Disputele 1or se stinses'er5,
iar cirlile ziceau in rafturi. Flacoanele lor fuseseri de multi
vreme zvirlite in curlile de gunoi. Disputa asupra generaliei
spontane a rdmas nerezolvatd ; fiecare iqi pistrase pdrere_a sa.
Spallanzzani nu reugise s5-i zdnobeascd pe Buffon qi Needham,
iar acegtia n-au zdruncinat credinta italianului in imposibilita-
tea generaliei sPontane.
Totusi disputele au avut un rezultat real. Bucdtarul Appert
extrase din ele tot ceea ce extrage fiecare om practic din
disputele savanlilor nept'actici. In cazul dat, el invatd si pre-
pare conserve.- In acest fel qtiinla despre microbi a coborit pentru prima
oard pe pdmint din in5l{imile inaccesibile ale teoriei, cdpdtind
o aplicare practicS.
Dupa un oeac
Celebrul chimist Gay-Lussac rdmase aplecat, citeva zr1e,
firi si-Ei indrepte spinarea, de dimineald pind seara in labora-
torul siu: efectua analiza gazelor aflate in cutiile de conserve
ale lui Appert.
Oxigenul lipsea.
- Needham avea drept,ate, gopti chimistul - fdrd oxigen
nu existd ardere, nu existS respirafie, nu existd viatd. Aerul
Membrii comisiei se codir6' E tare greu si guqti dintr-o
mincare enigmatici !
In sfirgil se gesi un indr[zne!. EI incepu masa de la sfirgit :
lui in virful furcutilei o vigind, o mirosi, iqi lipi precaut buzele
du u". viteazul p61i vizibil, mina incepu si-i tremure 9i dintr-o
datd. cu o migcire dezndddjduitd, viri viqina in gurd, o strinse
cu limba Ei... fala i se lumini de un zimbet larg'
Vigina era Perfect comestibilS !
lndrdznelul cu pricina sc''mdna acum cu un copil care, cre-
zind c6 i se dd ulei de ricir"rir inghilise o lingurS de dulceala.
Exemplul avu efect ;i asupra celorlalli. Rind pe rind ince-
pur.5 sa guste viginile. Erperienla le a|irtase c5 sint nevdtima-
io"ru. Au trecut dupi aceea la caisc', pe urmd la legume :
mazdrea gi bobul. $i abia dupi ce au gustat tot ce ela mai
pulin ,,primejdios", membrii comisiei au tlecut la supa Ei Ia
carne pr6jiti.
Dind
"pe
git un pahar de vin bun' dupi supa consumatd,
pre5edintele plescii din limbd, igi rdsuci must[ti]e, igi gterse
barba in care se rdtdcise un bob de mazdre Ei rosti :
- Pdrerea onoratei comisii ?
- Excelent ! Minunat ! se auzird exclamalii.
Iar unul din membrii comisiei, care din cauza grabei de a
ajunge la timp nu reuqise sd dejttneze ,,cu adevdrat" acas5,
gopti :
Mai pot lua ? Ne-a revenit cam pulin fiecdruia. E greu
sd-!i dai seama...
Aceasta era desigur cea mai bund apreciere.
Appert cdpiti din partea lui Napoleon un premiu de 12000
franci : sumd apreciabild pentru acele timpuri.
tro
I
I
1
53

27. ('stc aci inlocuit. Nu este nimic uimitor in faptul cd generalia
spontani lipseqte in conserve.
Gay-Luss'ac ,era foarte riguros irn qereetirile sal'e. El hot5ri
si verifice observalia fdcuti: este oare oxigenul atit de nece-
sar microbilor ?
El umplu un tub de sticli cu mercur, lipindu-l la unul drn
capete. Apisa cu degetul capitul deschis, intoarse tubui Ei iI
afundl intr-un vas plin cu mercur. Acolo, sub mercur, desprinse
degetul. O cantitate micd de mercllr se scurse, iar in partea
superioarS. a tubului se ivi un spaliu vid. Acesta constituia un
spaliu destinat microbilor, pe care avea de gind si-i planteze
aci priceputul chimist.
Citeva boabe de struguri furd aEezate pe suprafala mercu-
rului din vas. Ele nu se cufundard in mercurul mai greu, ci
plutird Ia suprafala lui, aga cum plutegte un dop la suprafala
apei. Cu ajutful unei sirme Gay-Lussac impinse boabele prin
mercur, le intrbduse in tubul de sticlS gi te zdrobi acolo. Sucul
se urcd pini deasupra mercurului ocupind partea superioard
a tubului.
Zilele treceau. Tubul zdcea in vas, in tub lic[rea sucul de
struguri, iar sub el lucea mercurul. Microbii nu se iveau.
Atunci Gay-Lussac introduse acolo o bu15 de aer. Aceasta se
urcd prin tubul cu mercur' lic[ri in sucul de struguri, plesni
.5i dispiru.
Sucul incepu atunci si se tulbure. Microbii se iviserd.
- Ce microbi pot exista intr-o asemenea minusculi bulS
de aer ? intrebau partizanii generatiei spontane pentru- a-gi
rispunde apoi : Daci acolo ei ar fi fost atit de mul{i, in jurul
nostru n-ar mai fi aer, ci un fel de chiselild lichidd.
Disputa dintre Spallanzzani pi Needham reincepu.
Nu-i nevoie si vorbim prea aminunlit despre toli cei care
au luat parte la disputd : numirul 1or era prea mare. Puteau
fi intilnite aeolo si capete incdpblinate, dar qi suflete sineere
care. dupd ce-gi pierduserd vremea cu diferite experienle. de-
clarau : ,,nu qtiu..."
Cu acest ,,nu gtiu" au aiuns ei pi ri in 1860.
Nu mult inainte de acest an de luptd an5,ru in scend un
nou oponent : invitatul din Rouen, Felix Pouchet. ,,Felix"
inseamni ,,Fericitu1". lntr-adevir, lui Pouchet i-a mers din
nlin. El cSpdti din partea Academiei franceze de Etiinfd un
premiu de 10000 franci, pent'ru opera sa consacrati fecundatiei
la mamifere.
tr. ,l
Pouchet nu-qi dddea seama ci nu-i prea u;or si spargi in
dinli o ,,nlrcd" de talia enigmei generatiei spontane. Dupd ce
cdpata premiul, increderea lui in sine crescu : geniul sdu qtiin-
lific fusese incununat de Academia insdgi. Dacd ar fi gtiut cu
cine va trebui si se mdsoare poate ci Pouchet nu s-ar fi apu-
cat de aceastd treabd. Ei nu gtia insd nimic, nu prevedea nimic
.gi dorea un singur lucru - o noud glorie.
- Generalia spontani este perfect posibilS - declari Pou'
chet. Dar ea nu incepe aEa, de la sine. Organismele noi pot
imprumuta pentru a-gi construi corpul numai substanle care
.au facut parte din componenla cadavrelor altor organisme. Sub
influenta fermentaliei sau putrefacliei particulele organice se
descompun. Dupd ce rdtdcesc un rdstimp in liber-tate, aceste
particule se unesc din nou ln virtutea unei capacitdli specifice.
Apel astfel fiinle vii.
Aceste idei au gf,sit numeroEi adepli. lntr-adevdr, Pouchet
abordase problema cu mare abilitate. Amintind de fermentare
gi putrefaclie el incelogd intr-atit lucrurile, incit toate cazurile
in care ,,generalia spontand" nu se obserwa, ptrteau fi foade
lesne explicate, tocmai prin lipsa fermentaliei sau putrefacliei.
Conservele lui Appert putrezesc ? Nu ! Dacd nu putrezesc
nu exist[ nici generalie spontand - dec]arau cu emfazl adep{ii
lui Pouchet. Put,ref'aclia Ei ferrnenta{ia repr.ezin'ti un rezultat al
activitSlii diferitelor microorganisme, bacterii Ei ciuperci. In
substanlele putrefacte qi in stare de fermentalie aceste orga-
nisme colcdie intotdeauna. Cum poli gti de unde provin ? Au
luat ele naqtere spontan sau nu ? Dacd ele nu existS, nu existd.
nici putrefac{ie. Inseamni ci lipsesc condiliiIe necesare gene-
raliei spontane.
Sdrmanul Redi ! Cite strddanii a depus el pentru a l5muri
dacd larvele de musci iau nagtere in car,nea putred[ ! $i iatd
cd dupi 100 de ani savanlii s-au reintors la aceeaqi bucatd de
carne putred5. Desigur ei au inlocuit larvele de muscd de talie
mare, cu minusculii microbi. S-au schimbat insd lucrurile in
urma acestui fapt ? Nu, de trei ori nu ! Redi privea pur qi
siinplu o bucatd de carne, savantul din secolul aI XIX-lea o
privea la microscop. Numai in aceasta consta. deosebirea.
Pouchet incredinla pe oricine ci observa.se cum in infuzia
de lin ,,iau naster-e de la sine" (nici me.i mult, nici mai pu!in),
paramoecii ! El gi-a descris observatiile urmdrind pas cu pas
acest eveniment remarcabil. De altfel, orice ;colar poate vedea
amdnuntele,,generaliei spontane" a paramoecilor,in infuziile
il
i
I-r5