Documentul analizează lucrarea 'Bios', care oferă o sinteză a problemelor esențiale ale vieții și biologiei, abordează teme precum originea și evoluția vieții și definește relațiile dintre diversele forme de viață. Autorul subliniază importanța popularizării cunoștințelor biologice și contribuția cărții la literatura de specialitate. Stilul accesibil și organizarea tematică fac lucrarea atractivă pentru cititori, fiind o resursă valoroasă în educația biologică.

1. TL_IDOR OPRIS
)
editura albatros

2. -
-/
)
o BIOS este o sintezd ampld gi origi-
nald a domeniilor interferente ale
lumii vii.
o A carte captivantd atit prin bogd-
lia pi varietatea informaliilor, cit gi
prin stilul ei accesibi/ gi atregebr.
Lel 21

3. Referenli gt iitz! ifici :
prof. univ. dr. doc. L T. 'IARNAISCHI
prof. univ. clr. doc. I{IRCEA PAUCA
lecior univ. clr. LIICI-N (],rRILt
lector univ. clr. DORII }i,,1RGTNE,NLT
TLldor Oprig
BIOS
(CELE MAI PASIOIVAIVTE
PROBLEME
ALE LUMII Vil)
EDiTURA ALBATROS
BUCURESTI o 'i986
Ccirerta cle GI:lECiiGIlE NIAiiiNESC.tJ

4. cuviNT Iw.qlxrn
Sc.colwl nostrw de rapidc ;i tmense ar,umulriri de infortnalii,
de a|>ari!ii ;i disparllii tneteorice de ipoteze este ntai 'ltwlin
prot'ice sintezclor, degi acestea sttnt ntai tdile ca niciodatd"
t'entrot, a 75wne la dispozi!'ia tin,i,rwlti care igi forrueazri cultttra
generali ori celor interesaii de ail.wn'Lite dovnenii, un ,,totttm"
esen[ial de cwnogtinle pe care tn ort'ce col! al lwuc'|i programele
9i rnanwalele scolare le ri,sifesc de-a lungctl attilor de gcola'
ritate. De altfel, aparilia sintezelar ;tiin!,if'tce de am'floare
clevitoe tlin ce itt ce m,ai ancaoioasi iar f,ndrdznelii, din ce itt,
ce mai rari. Tendinla gcnerald esle sci se abordeze tn profwn-
zin'te su,biecte de strictti specialitate, care rdsPund mai bime
tiftr,lwi de specialist al zilelor noastre, oq.recum, indepirtat
de ntodelul urnanistttlu'i Rena.;terii ori al enciclopedistuh,ti dirr,
secolul ul XVIILlea. f ati d.e ce st sensul noliwnii de ,,enciclo-
perlie'; s-a d,et'lasat dinspre luct'area care tgi propune sd cuprindd
sulna cuna;tinlelor tnlr-un domettiu cdtre diclionare de tip
encrclo'pedic, i.n care se face nu monografia domeniulwi ci
deJinirea noliwnilor operarionale ale acestuia, legate cle nume-
roasele lwi ramu'ri. ;i su,Qramuri.
in ansamblul lwcrtirilor de r,ttfortnare biologicd de largd'
respiralie, BIOS refrezintd
-
cel pwlin i,n lara noastrd
-
o
experieny,d fericitit. Sfwn cel pwlin in lara noastrd, deoarece ;i
in alte ldri (I-ran!a, Marea Britanie, Italia, R.F. Germania,
U.R.S.S., Japonia, S.(f .A., Cekoslouacia) apar tipotri de
enciclopedii pentrw copi'i ;i tineret, dar acestea not' fac dectt
si. intdreascd cuno;tintele ;colare, relwind 6ntr-o formi! cst)&

5. me; atradirti ;i cr,t o exlratn de bogatri r'lusiralt'c color conlin;datl
nlanwalelor.
in. acest context, initiatiua Etllhtrit' Albatros de a';i asun'la
risfunde.rea publiccirii t>rimei sinteze romdne;ti de '!apulari-
z&re a mariloy frobleme ala Jurut: i aii tr,i se t'are nw numai
cttrajot:lsti, dr.tr ;r' de rt u,tilitale egali u,t. a marilor enciclof edii
slritt ttitnliftce care ince,f> s:.i. se sch'ileze lo noi. Davuin scrta
pe dreft utz,int cri ,,o aaloroosi lucl{ue de popwlarizare este la
fel de itn.fortanta ca;i cele tu,ai docte lu,crtiri, deoarece o lu,crare
dottri viscd sti riimi,tt,i tnclr's,i in rtyL.ttl cttovva specialiSti, in
tinl,fi ce o astfel de ltrcrare, difuzinc{ i,ntr-o forru:i &ccesibilt'i
si atrigtitoare noltunile obslyacte ;i greoaic, j>regritegte inlele-
g(vt)o ltttTlii incd de la o ai,ysttT fragedi ;i atlu.ce astfel u.n int,ens
struici,ot ;ti inlei" .
Awtarul acestei ttirli w.t, este biolog tle m,eserie, ci doar unwl
d.in rnar|i cunosctitoyi ;'i iu.bitori ai natttri,i. El este unul
din foarte pultnii n,esfealali;ti care, datoritti t:om,75et'enlet sale
multt'discilblinare, a deuenit trn cons&clat tn clom.eniwl popu-
/&rizririi gtiin!elor bt'olagice. Harwl scyit'toriccsc c.Lr, care a.
rewg'it sri i.nnobileze o materie ingrat'i ristoanti prejud.eciilile
tare i.nconjwrd Jiteratuya de fapwlarrzare, consideratd de rnuly,i
ca o ,,Cenug:,.reas:)t" si tolerst:i cloar t'entrw unele ,,seru'icii"
f,lcute propagandei stiinlifioe. De aceea cele a/roape 30 de
cdrli t'e c&re le-a scyis in *cest dam,eu,iu. att, i.ntyu,nit nu nunnai
st agiile entwziaste ale numerogilor cititori, dar ;i ale uadrelor
didattice si oatnenilor de;tiinfi c&r€ yecu,nosc pu,blic ci o
astfel de operd de ,lopularizare este absolcd necesard.
w noutatea gi ortginalitatea datelor da cercetare stiinlificci
constitu,ie specificwl gi t+teritul acestei lwcrdyi. Ca orice carte
de popwlarizare , e& aalorificd bibl,iografia existentd si opereazd
cot. nottlunt'le;i informatiile cwrente (care circul& tn toatti
literatnya de spe"ialitate de la noi ;i de />este h,otare). Valoarea
et constd, 6nsi tn ntodwl cxnn s/nt alese, coynbinate, coordonate
gi inclwse 6n sinteze interd,isctfl,inaye drtele wneori foarte
segnr,entate ari. dist'ersate din, Iiteratura de profil gi, mai ales,
aiziwnea personald;i dt'natnicd & lxl,nx'ii uti pe care n,e-a lropune.
Lucrarea BIOS, complet elaboratri de autor, este cancepu.ti
cct a s/ntezii cu I nuclee, corespwnztitoave celor mai int,portante
si dispwtate problenr,e biologice.
Partea intti
-
care face obt'ectul aoluntului de fali -
este consacratci problentelor generale ale uietiz : particwlarittilile
viwlui., originea, euolwlia istoricci, exparcsiutcea cosmicd a uiecit'
'c'ayietatea gi curiozitit{ile lwmi.i ar'i. Partea a II-a, i,ntt'tttlata
Dinamica lumii vii dezaoltti tre'i teme pasionante: de/lasarea
fiinlelor, aarietatea gi 'ingeniozitatea nti jloacelor de apcirare,
canzunicarea dn lumea plantelar gi aninoalelor, lar partea &.
III-a, nwrnit,i Conexiuniie lumii vii abardeazri: tipwri de relalii ,
piatra, swpart al lunr't, u'ti, onrul ;i antroposfera.
]iw dcresc sd comentez mai pe la.rg ,,secretele" conlinutwlu'i
pentru, a li.sa citttorului ne;tirb'ittli pld,cerea de a descoperi el
|qsugi farmecul acestei ccirl'i care se ct'te;te w;or gi din cere se
relin nwlte lucrwri interesante, datoritii atit mndwlni ortginal
,si pedagagia totod.atd de organ,izare a ntateriei, cit gi stilului
atrdgdtor ht. care sint exPwse cltiar go cele nr,ai aride froblem'e.
imi, exprim convingerea cri aceastd sintezd. originalii ;i
ineditci a lurnii uii atit prin farmuld ctt ;i prrn' structu,rti ra
umpl,e wn gol 6n l'iteratura de specialitate 9i ta. constltlri o
prelioasd contribulie rowAneesci la tezawrul n'tondial (destul
de scirac de altfel) al acestwi gen de literaturti.
Prof. univ. dr-. docent I.T. lARNAVSCHI

6. 1.
VIATA
(GEIJEZA, EVOLTJTIE,
EXPINSIUNE COSMICA)

7. I"
CE ESTE VIATA?
ARGLT MEN T
La'i,'rttvelsctrect. ,,Ce esle tnala?" s-qu dat si se datt' uariate;i u,neari
canlvaditlori i r,ispunswri.
De aceea, sprijinindw-ne l>e cwceririle gtiinle'i contewporane, vorn
{ncerca sti tnfa,ti;dtn succint, tntr-o formtT simpld 9i accesibi.l,i, aspec-
teJe cele mai carsctevi.tit:e legate de com,pozi{ia si insupirie specifice
ale biorn&teriei.
Flotin, plrintele qcolii neoplatoniciene aplruti in secolul al
III-lea, a {ost primul care a formulat noJiunea de for![ vita]a
(uts uttalis), pe cere o regirsini pina iir zilele noastre in tcoriile di-
v, .-s.,Jor scoli vitalistt'.
impletild legt'ndele nisticc cgiptcne, carc sta.u la bzr"za uretcm-
psihozei (icincarnarea spiritului), cu conceptiiJe neoplatcniciene,
irestinismui creeazS. o conceptie misticir origirriili desprc I'iatb,
cufrinsl in Ilibtie. Sfintul Augustin vcciea in-aparilia filntelor vii
{r ra;r"nifestare :r r.'ointc'i divine, o insufle{ire a materiei int'rtc d,:
rrrtrc un ,,spirit diti-tor cie r-iaiir".
lntr, aga stiinJa a Ei'rrlui ilcuiir cstc Iundamerriath pe ('olt-
ceptiiJc vitaliste. Paracclsus, ;i rnai apoi Van Helmont considerau
cir in corpnl plantelor, animalelor ;i omului predomini o fortd vi-
tali actir.i
-
arkeul
-
Cirijatii cu ajutorui unor pracedee magice
qi care deterrnind formarea organismului si intreagaluicomportare
ulterioarS.
Pornind de la lichide ;i infuzii organice in putrefacfie, in care
apireau fiinte microscopice, preotul .,ci naturalistul scotian J. Need-
ham (1713-1781), contemporan ;i prieten cu naturalistul francez
G. Buffon, credea cl in fiecare particuli microscopici de materie
organicir este ascunsi o ,,for{d vitali': speciala care poate cla viafi
materiei organice.
tlltimul reprezentant dc. seaml al vitalismului este F. Pouchet
caie, iltre anii 1858-1863, formuleazh o teorie proprie, neovita.-
Iist[, asemZrnitoare cu aceea a lui.]. ]Ieeciham. Pornind de la pro-
cesele de putrefacfie sau fermenta{ie, Pouchet considera cd pentru
aparilia organismelor este necesari preexistenta unei,,for!e vitale".
Aceasti ultimd incercare de ,,oficializa.re" a unei concepfii naive gi
antigtiin{ifir:e a fost definitir. spulbcratit cle experientele savantului
francez L. Pasteur, de care vorc vorbi mai amplu in urmitorul
eapitol. De altfel, rritalismul primise puternice lovituri in prima
jumatate a secolului al XIX-lea prin rnarile descopetiri in domeniul
{izicii ;i chimiei. Doctrina evoltificrnistl a lui Ch. Darrvin barase
rlrumui vitali,mului, pregitind astfei lovitura decisivl pe care
;tvca s-o dea Pasteur.
Totugi, in a doua jumitate a seccJului trecut, ca ;i in primele
,L'cenii ale veacului nostr-u n-au Jipsit incerclri de rein.'iere a con-
r t'yrtiiior vitaiiste. Ele sint prezentate aminunfit in cunoscuta
Irrcrirrc a lui E. Lipprnan: (jrzewgwttg und Lebenskraft. Savani ca
l. Ilorodin, H. Driesch, K. Nzigeli,.|. Uexkrill, L. Bertalanffy, 1.
','eissman, T. Elfing, E. Sinnot, Olga Lepe;inskaia, vorbind desprer
rrlioplasmi. sau de un germen nemuritor (plasma germinativd), de
1. VIATA SE NA$TE SAU PREEXISTA?
Inci Cin Antichitate s-a produs disjuncfia dintre concepJiile
despre viafi. Unii filozofi
-
materialigtii naivi
- au considerat-o
ca o formf, de manifestare a materiei vii, chiar daci in ce prive;te
modul cum iau na;tere organismele, concepfiile lor, aflate ia pri-
mele inceputuri ale dezvoltirii ;tiinlei biologice, acreditau prin-
cipiui autbgenezii. Ideali;tii, in frunte.cu Platon, a{irmau ci mate-
ria vegetatl si cea animali nu este vie prin ea ins5;i, ci are doar
posibilitatea'sb ,,capcte viala", daca in ca se instaleazd un suflet
iremuritor, preexistent,,,psihcea ". lnsu;i Aristotel,,,pirintele gtiin-
felor" cum era denumit in Evul l{ediu _- epoc5. dominatd de doc-
trina sa
-
se afll sub inriurirea platonismului. El considera cd fi-
inlele vii, ca ;i celeJalte lucruri concrete (,,esente':), se formeazi prin
combinarea unui principiu pasiv
-,,materia't
-- ;i un principiu
activ
- ,,forma". Pentru fiinfeie vii, ,,{orma'1 o constituie sufletul.
Aceasta d[ infili;are corpului ;i il mi;c5. Prin urmare, materia nu
are viald, ci este formata;i organizatd in mod rafional cu-ajutorul
for{ei sufletului, numitl de Aristotel enteleckia. Aceasti forfi li-
uniricS, orientati spre un scop {inal, dd via.li materiei si o mentine.
10 11

8. un factor transcendental sau de capacitatea materiei vii, necelu-
lare de a se organiza in formaJii celulare, reactualizau intr-o form6
sau alta concepfia vitalisti.
l{aterialismul dialectic, valorificind succesele gindirii gtiinti-
fice contemporane, a reu;it sd dea o definifie esenfei viefii, din
care se fie exclusi prezenla unei forle din afari.
De altfel, Engels definise astfel viala: ,,modul de existenfi al
corpurilor albuminoide, ;i acest nod de existenlI coustd in auto:
reinnoirea continu5. a elementelor chimice ale acelor corpuri", La
timpul ei, aceasti explicafie putea da o replic5 eficienti concep{i-
ilorldealiste care mistificau esen!a viefii. Astlzi, definifia a devenit
nesatisficdtoare, deoarece nu explicl mdte probleme puse de elu-
cidarea specificului vielii. SI nu uitlm ci pe vremea Jui Engels
nu se cunogteau acizii nucleici si nici structurile fine ale nucleului.
$tiinfa moderni a descoperit ;i alte lnsu;iri esenliale ale vie{ii, in
afari de metabolism, ca autoreproducerea ontogenetic5 a organis-
mului, prin autoreinnoirea periodicl a structurii sale ;i autorepro-
ducerea filogenetici, prin oblinerea unor descendenli ,,identici'j
cu pirinlii, precum gi-faptul c5. aceste insugiri, ca gi metabolismril,
sint expresia {unc}ional5, dinamica temporali a.amrmitor structuri
ale sisternului viu. $tiinfele biologice, in frunte cu genetica, precunl
;i cele adiacente au ficut in ultimul timp descoperiri gi progrese
importante in leg6turd cu structura intimb ;i funcliile materiei
vii. Interpretarea organismelor ca sisteme deschise, care se auto:
conselvi prin autoreglare funcJional6
-important
ci;tig al gindirii
;tiin{ifice contemporar€ -_, genereazf, o viziune multilaterald asu-
irr" ,ri"1ii, aduciud amendariente esenliale clasicei definilii a lui
Engels.
2. COMPOZITIA MATERIEI VII
Suportul vielii este incontestabil materia vie. Existi o serie
de eleirente comune ambelor feluri de materie. Deosebirea de pro-
porlii a elementelor chimice in alcituirea materiei vii este condi-
fionati de rolul lor biologic.
Eiementele chimice fundamentale sint carbonul, azotul, fosfo-
ruJ, hidrogenuJ ;i oxigenul.
Carbonul este elementul omniprezent, atomii sli constituind
scheletul tuturor moleculelor organicc'. In lan!urile lungi in care
legdturile Van der Waals fin moleculele unite intre ele, atomii de
carbon stau ia baza structurii membranel0r celulare, mito-
,""aii*i", a spafializlrii moleculelor de acizi gragi.;ipolizaharide.
l_cldturilr coialente pc care Je {ormeazl cu atomii altor elemente
; t";;;;;; de la iegituri mai pulin stabile Ia cele mai stabile conferi
carh;onului un rof energetic de prim rang'
- -
Azotutr joaci un roiimporta^nt in protesele de transfer cu H,
deci in ploc"se energetice. d" nt.*"tt"a, radicalul
-NHr,
din cauzi
.a o".t'" i"da un elictron, are un caracter bazic, tgea ce face.posi-
Uifi toi-urea legdturii peptidice, care sti la temelia alcdtuirii mo-
leculei proteice.
Sub'formi de acicl fosforic, fosforul este compolg."tql obliga-
toriu J acizilar nucieiii, apoi combinat cu proteine ;i lipide consti.
i"i" i".foproteine ;i losfolipicle. Un rol deosebit al acestui elcment
este accla'd"
".,,*Llutor
piincipal ;i distribuitor universal de ener-
sie in marerie r-ie datoritl
".]d,-tiui
adenozintrifosforic (A.T.P ),
:i; ;*iGaturi macroergice pun in libertate o mare cantitate
de energie in procesul hidrolizei.
Gruileriie hidrogenului cu oxigenuJ sau cu carbonul;i transfor-
*r;;-.il;;; i" *ftEi" ir .rn rol inergetic. Transformarea grupdrii
C-U in O-H este cea mai importanti sursi a- energiei d.in ma-
teria-vie. Ea se petrece in plocesul resp-iraliei ;i este mediati de
legSturile macroergice, maf ales de A'T'P'
- 'Fiio, combinare"a acestor elemente iau na;tere moleculele mici
sau rno{!.omerii. Acestia intri intr-un numir-adeseori nedefinit in
;p;;ili; it""i -uiromolecule. Cind monomerii sint .la fel, ma-
crorioLecutra e un polimer; cind ace;tia sint diferili, este tn l>s.eu-
ai'iiii*ti. Organiiarea chimicl a acestor structuri este imprecisi'
."i* l" A".ciriae cai practic nelimitate de diversificare a substan-
telor. tliversificare ce'creste considerabil cind se trece de ia poli-
*"rf 't**-" i"iulor") la pseudopolimeri (cum sint substanlele pro-
teice si atizii nucleici).
---prilcipalii
componerili ai cel'lei sint lipidele, glucidele, protei-
nele ;i acizii nucleici.
Libiclete reunesc o serie 6s 5ub:'tan!e care au ca trlsituri co-
-"i-"toi"liti;il in solvenli organici (eter, cloroform etc-), 1"t"q
;;i pdtt* ;i d." ,"r"trri' Ele se-impart ingrdsimi propriu-zise ;r
lifoi,{e (steroli).
' ''C,irriarte siw lilra{ii tle carbc'r' Dupi numdrul monomerilor
ele
-oot
[i monozahla,iirt, (g]u..oza, galaitoza, manoza' fructoz-a)'
"i';
n drli r ii a'; 6;1il;;^, .
"l
obioro,' laltoza, zahar oza) sau
^p
oll z ak a'
i"i,7t'6 *taZ;;il- I ti;;g;rrul, celu loz a) . Zaharutile servesc i n specia I
aitpi-."*lrr.tin"ir. cmiaonLrl ;i omologul sdu animal, glicogenul,
t2
13

9. formeazi. rezerve de glucide energetice, iar ceiuloza intrl in alci-
tuirea structurilor vegetalb de reZistenfi.
Proteinele cuprind derivalii azatati
'organici
car-e stau la baza
materiei vii, avind un rol major in organilarea ;i reglarea activi-
tifii celulare, ln cresterea ;i innrullirca organisrirului viu. Existi
prgte.iyg
_de
transport (h_emoglobina), coniraitile (.nir.szina), ut .pro-
prietdpi koymonale (insulina) sau caitalil,rce (enzimele), rlc' struiiur,i
(colage.nul), de- proteclie (fibrinogenul), de rezerud (cazeina, zeina).
Acizii nwcleici au un rol esential in perpetuarea r,ie{ii, fiinri
pl,rrt6.torii ;i -
transmilitorii codului gerietii. O"pi co[pozilia
chimicS, se deosebesc doui tipuri de-acizi nucleici: rtbimucletc
(A.R.:l{.), respectiv dezoxiriborucleic (DNA), formafi dintr-un
numlr mare de monomeri, numili nu.cleotide, in compozilia c5rora
intri restul unei baze azotate de naturi purinici sau-pirirnidinici,
restul. unui-glucid (riboza sau dezoxiriboia) si restul ulnei molecule
de acid fosforic.
Importanfa biologici a DNA-ului consti in faptul ci succesiu-
nea bazelor azotate din molecula lui este caracteristici, reprezen-
tlnd.inregistrarea molecuari a informafiei genetice a speciei res-
pective. Funcfia A.R.N.-ului este transcrierEa si transpoitul infor-
mafiei ge.netice_din nucleu in citopiasmi si transferul eii in procesul
de sintezd a substanlei proteice.-
sisteinutrui respectiv, care se realizeazd, p-rin inlocuirea- ,,pieselor
uzaie" cu altele noi. Celula are o viall mult mai scurti decit indi-
vidul. Fe d.urata vietii unui individ se succed multe generafii de
."hri" gi, cu toate aiestea, individul rimine mgleu acela;i. Noua
generaqie de celule este constituit5 {upl ,,tiparul': vechii generafii,
fipar inregistrat in structuri specializate. I
' In sistimul individual are irn loc un continuu proces de auto-
rcproclucerc a elementelor sale componente. Ca suls5.-energetici ;i
piistici, la baza acestor procese sl'a m'etabol,ismul, Metabolismul
este o insugire esen{iald aiiinlei vii, dar nu,un icgP in sine, ci un
mijloc p"nlro reaTizarca autoconserv[rii. Metabolismul se reali-
zeizi prin doul procese antagonice: a.similalia .(anabolismul) 9r
dezasinrilaf ia, ( c ataboli smul ), care se condifioneaz5.. reciproc. Ener-
gia rezrritate prin descompunerea glucidelor ;i grlsimilor este. folo-
sira ln reac!iiie anabolice^menitc sit refaci substan{ele_ cheltuite ;i,
invers, substanlele sintetizate ln anabolism slnt degrada.te in cursul
reacfiilor catabolice. Aga cum spunea E. Schrodinget (Ce este aiala?
1956), metabolismul eite ,,un mod specific de comportare a.mate-
riei vii pe durata de existenfi a celulei s-au organisqqhi viu, su'
prrs ,rr.i legitili ferme care tinde si-menfini intact echilibrul func.
iiunilor prin coordonare gi autoreglare".
' Dar un sistem viu, ca s5. existe gi si se autoreinnoiascl onto-
cenetic ;i filogenetic, trebuie s6 posede proprietatea.9" 1.
da naq-
iere, la',rr-r nio*".rt dat, unui siitem aproximativ identic cu el.
Ref'rot{ut,erea
-
ploces specific materief vii
-
este, ca
.9i..metabo'
tishrut,
'n
mijloi cle realizare a scopului suprem al,unei fiinfe vii,
a u toconser*aiea. Reproducerea se bazeazd.pe insuEirile exceplionale
ale DNA-ului de a s-e scinda in cele doul lanluri complementare
fiecare ian! vechi funcfionind ca matrill pentru sinteza catenei com-
piementare. ,,Aceasti proprietate, spun j,D-' Watson;i F.H'C. Crick
in Strwctura m,olecwlai,i a^aciziloy nwcleici, face ca acizii nucleici s[
{ie incii.spensabiii materiei vii. Proteinele sint lipsite de.aceasti pro-
prietate, cle aceea ele qu pot constitui substratul vie-tii". Iati de ce
hefinifia 1ui Engels, dupd care viafa este modul de existenli .al
substanlelor alb"uminoide, nu mai po_ate fi luati in considerafie.
Aceasta'nu inseamni. cd trebuie sl iubapreciem rolul substanlelor
nroteicc. ,,CaracteruJ indispensabii al substanlelor proteice
-
sus-
iinn i. oiegnici
-
q5fs rlemonstrat;i de faptul.ci acizii nucleici
ilu-si nor .iulira insusiriio lor decit pe fondul schimburilor meta'
bolicn' rcal.izate prin ictivitatea enzimaticl a proteinei.'. .Protei-
ncie si acizii nucl'eici se completeazl reciproc. eCizii nucleici conlin
posibilitatea autoreproducerii gi autoreinnoirii, iar proteinele, prin
3. INSUSIRILE MATERIEI VII
- A$a cum am amintit, principala caracteristici. a rnateriei vii
fali de rnateria nevie este-awtoconseraarea, care se realizeaz5 prin
autoreinnoirea continui a structurii cu ajutorul biosintezei unor
substan!e.
Schimbarea periodicb a substanlei vii nu afecteazi capacitatea
structurii de a se conserva. Procesul mentinerii unei itlucturi
stabile este realizat de un aparat genetic care confine, in formir
codificat5, matricial[, informafia specifici structurii. <rPrin cario-
chinez6, afirmi E. Guy6not, se menfine, traverslnd toati viala
organismului,,,constanla'1 patrimoniului ereditar al celulei-ouu.
<r,A.utoreinnoirea este condifia esenliald a autoconservirii siste-
mului viu-scrie Ion Drighici in Esenla uielii. Interacliunile
complexe cu mediul inconjurdtor au drept consecin{i. si uzura
structurilor ;i, in general, a sistemului. Sistemul biologic cstc au-
tonom, isi ,,r'epari'1 singur uzurile (inevitabile unui sistem ilina-
rnic), autoreinnoirea fiind singurui mijloc de ,,autoseparafic'1 a
14

10. lry15-itil" lor', in special prin metabolism, rcalizeazi acestc posi-
bilitati".
Frangois Jacob, laureat al Premiului Nobel, formuleazi in
acest chip specificitatea reproducerii ca funclie caractelisiici. a
y-t"tii: ,,Reproducerea este capacitatea vielii de a genera viali.
Viala se transmite de la o fiinle la alta printr-o sricesitine care
nu cunoaste intreruperi. Viafa este continu[".
Uimitorul mecanism al vietii, de o complexitate pe care nici
astdzi.nu am pitruns-o in totalitate, se desfd;oard intr-iin cadru
material organizat care sufiereazi. un grad de perfecti-tlne atins
9]pa o indelungatS.evoiufie si neintrerupte adapidri si readaptbri.
Viafa nu apare decit la un anumit nivel-de orgdnizare al maferiei,
lega.t 1u numai de o anumiti compozitie chimicd propice rniscirii
biologice, dar qi de realizarea unof matrice adecvaie.^,,Feiromenul
viefii
-
scria in 1915 J.Rostand
-
este legat de un anumit aran-
jamenJ structural, de un mod de organizarJ extrem de compiex al
materiei: cind aceastd organizare, cind acest aranjament siirt rea-
lizate, atunci se manifesti proprietilile pe care le numirn vitale.
Problema vietii este a;adar, in esen,td, 6 problemi de formi, cle
structuri . . .'1
4. IERARHIA MATERIEI VII
;,Introducerea noliunii de nivel de organizare a materiei repre-
,_i{e_}.".pas inainte in cunoasterea specificului viefii", sus{inea
J.P. V_igier in Teoria niuelurilor si dialectics natuyii'(Pensie , nr.
so, rcet.
_Nofiunea de nivel inseamni gradul deosebit de cornptrexitate
a diferitelor categorii de sisteme biologice, ceea ce ducF, firesc,
la o ierarhizare a acestora.
Ea a constituit o preocupare pentru oamenii de ;tiinfa cu rnulli
ani in urm5. Astfel, Lloyd Molgan distingea mai multe nivel'e
succesive: atomi, molecule, cristale, viata etc., caracterizate, fie-
care, prin legi proprii. T. de Chardin sustinea cd materia r.i".;i cea
nevie. sint organizate i,ntr-un lung lanf de complexitate crescindd,
care incepe cu particulele elementare, se contiiui cu atornii, rno-
leculele, celulf,, organism si se incheie cu societatea umani.
in 1963 biologul american P. Weisz, in Tke Science af Biotogy,
prezenta o noui schemi a ieralhiei nivelurilor: particule subato-
mice, atorni, molecule, agregate moleculare, celule, fesutriri, or-
gane, organisme, specii, biocenoze, lumea vie. Cu mici modificbri,
accasti schemi o intilnim ;i la E.P. Odum (Fwndatnentals of Eco-
logy, 1959),_L. Bertalanffy (Problents of Life, 1960), B. Siugren
($tii,nla eaolupiei,, Bucuresti, 1965).
La ora actuali, schema elaboratl de savantul sovietic K.II.
Zavadski (Tcoria aida, 1961) ;i imbunitSlitn de savantul romi.n
N. Botnariuc (Riologie generald, ed. II, 1979) pare a rispuncle deo-
camdati cel mai bine cerintelor taxonomice si logicii viului.
N. Botnariuc (op. cit., p. 63) propune patru nivele de organi-
zare: l. I{'tvelwl indr)uidwal, avind ca unitali reprezentative indi-
vizii biologici, organisme individuale; 2 l,{iaelul populagional saw
al sp_eciei, reprezentat prin sisteme populationale iau ale-speciilor;
3. Niaelul btocenotic, reprezentat prin sisteme biocenotice; 4.
lli.uelwl biosferei, reprezentat prin sisternul unic al biosferei plane-
tei noastre.
Pe d-rept 9."yilt, N.. Botnariuc apreciazi ci sistemele compo-
nente ale indivizilor din ierarhia morfofiziologici (ceJuli, teJut,
olgan, _complex de organe) nu pot fi considerate ca reprezentind
nivele.deorganizare, ci doar nivele de integrare, deoarece nu respec-
ti criteriul universalit5.fii. In ce priveite moleculele otga.ric",
or-icit de complexe ar fi, ele nu pot ieprezenta un nivel de organi-
zare .al materiei vii, ci doar trepte in evolulia materiei nevii spre
aparilia viefii.
fn interiorul nivelului indiaiduat de organizare se deosebesc
diferite trepte de dezvoltare care, de asemenea, nu au un caracter
de universalitate. Pe treapta cea mai de jos se afli virusurile
-
complexe macromoleculare nucleo-proteice. Urmeazi forme la
care celula nu are toate elementele complet diferenliate, cum sint
bacteriile gi algele albastre-verzi, apoi plantele ;i animalele uni-
celulare, urmate de organisme pluricelulare cu difeiite grade de com-
plexitate. Ceea ce caracterizeazd acest nivel este integralitatea
pronun!-ati, ceea. ce permite indivizilor sd se adapteze in mod optim
condiliilor de viaJ5.
Indiv.izii biologici nu pot exista ln afara speciilor. ,,Populafiile
sau speciiJ,e reprezintS.
-
spune N. Botnariuc
-
nu indivizi izo-
1ali, ci ansamblwri organizate de indiaizi tn swc, esiwnea netntye-
rn,ptd a generegi,ilor. Factorul timp devine o componentf, esenfiali
;r speciei. Fie,carg specie are o istorie a sa in sen"ril propriu a1 aces-
tui cuvint". Individui are o existenti limitati; speci^a una ned.e-
finiti, timpul ei de supravietuire putind ajunge i" iute de milioane
<1c- ani. Conservarea individului, realizat[ prin cele mai d.iverse
adaptiri, este subordonati conservirii speclei. Procesele ;i legile
16 t7

11. sistemelor de nivel populafional sint diferite de cea de la nivelul
individual. Procesul fundamental caracteristic acestui nivel il
constituie relayiile'i,ntraspecifice, contradictorii dar si unitare,
care duc la dezvoltarea unei anumite structuri a populaliilor ;i
speciilor, a unei anumite organizlri, unei anumite dinamici a tr5"-
siturilor popuialionale.
,,Evolu!ia, ca proces istoric
-precizeazi-
N. Botnariuc
-
este un proces caracteristic populaliilor ;i speciilor. Cu alte cu-
vinte, nu indivizii izolati, ci pot'ulaliile ;i speciile ret'rezintd obi-
ectwl si pwrtdtorwl matevial, al, eaol,u,tiei. De aceea, legile euohtfiei
stnt legi caracteristice sistemelor de nitel popwlalional. Cea mai im-
portanti dintre aceste legi este selulia natwrald. Ea este factorul
c ar e, in swcc esiutt, ea gener a.liilor, tr ansfornt, d fenomenu I i ndi ai tlual
ql aarisbilitdlii tn proceswl istoric al eaolwliei.'r (oP. cii., p. 65)
Dar speciile nu triiesc izolate, deoarece procesele vitale se
realizeazl. doar in cadrul acfiunilor interspecifice. Plantele verzi,
deci plantele autotrofe, pot epuiza rapid resursele de hrani din
pimint dac5. n-ar exista bacteriile care descompun cadavrele,
readucind in circuitul r,ielii substanfele biogene sau fixeazS. azo-
tul atmosferic oferindu-l simbionlilor superiori. Firi plantele
verzi, nn pot trli animalele ierbivore, de la insecte pini la mami-
fere. La rindul 1or, aceste fiinfe constituie baza existenlei pentru
insectele ripitoare, a.nimalele insectivore si cele carnivore, care
triiesc pe seama consumatorilor fitofagi. Din aceastl cauzl, in
decursul evolufiei, diferite specii s-au grupat in anumite regiuni,
alcdtuind formafii complexe, cu propriile lor legi, numite bioce'
noze. Procesul fundamental caracteristic acestui nivel il constituie
relaliile interspecifice, contradictorii dar ;i unitare, ca;i cele intra-
specifice, ducind la adaptiri stru.cturale gi func{ionale reciproce,
la autoreglarea mecanismelor interne ;i, in ultimi instanll, la
integralitatea biocenozei de care atirni specializa.rea, productivi-
tatea gi supraviefuirea indelungatf, a acesteia.
Nzaelul biosferei
-
incf, pufin studiat
-
cuprinde, dupl Za-
wadski si Botnariuc, totalitatea biocenozelor, deci totalitatea
viefii pe PImint, ;i funcfioneazl" ca un sistem biologic pe scari
planetard.
ARGTJMEI{T
Rcisputtswl la a dowa intrebare priuind tmodwl, ,si mowentul apa-
riliei aielii pe Pdmint are de lwptat cu foarte multe necunosototi Si
dileme, daaV tn parte rezaluate.'
Trdino dntr-un uniaers de energie, cond"itionatii, dwpd. ecuatia
lu'i Einstein, de relalia cot, ln&s&, cw m,ater,ia deci. Viala nw a apdVu.t
dectt o datd cw structunle capabile sd tntrelittd wn permanent sihitnb
de energie cu m,ediul ambiant. Se gtie azi cd, pentru acest mot,ia,6n
structwra materiei intrri ca eletnente fund,arnentale carbonul, oxige-
nwl, azotul, fosforul ;i sulful care, prin proprietdlile lor, rdspund
lq modul optirn ccrnd,ipiilor de a'iald. de pe Terra. Elementwl, cintyal,
in jurul cdruia se orgamizeazd uiala pe planeta noastrd este carbonwl.
Dis|wntnd. de patru posibilitdli, d.e afiliere la slte el,etmente
-
prirt.
tetraaalenla sq,
-,
real,,izeazd, o serie de combinalii organ,ice, dintre
care utaele au capacitatea de a 6nm,agazin& o ,n&re cantitate d,e ener-
gie ce o fwrni,zeazd organismul prin, procesele de metabolisrn. Aceste
,,defozite de energ,ie". sint const'itw,ite din kidray.i de carbon (glucid.e
sau zalaarwro). O altd categorie de
^swbstan[e neceszwe aiei;,ti, cw rol
energetic st. s_trwctural, sint lipidcle. In, compoz.ilia lor, carbanul apare
alaturi de kidrogen, oxi,gen, azot si fosfor.
Swbstanpele fwndamentale pentru ex,isten,ta uielii, sint prottdete,
6n strwctwra ccirora, in afarti de carbon, inttlnim, oxigen, ht.drsftrr,
azot, ca eletnente principale,;i tn rna,i micd rndsura sotlfwl;i fosforul-
Pyotidele, constitwite,la rindul lor, ilin 24 am.inoacizi,- fortniaz,:r frnt-
datnentwl strwctwral gi fwnclional al ntaleriei uii.
Exfilicarea modwlwi curn s-axl, fornoat aceste molecule organice
purtitoare gi transnu)ldtoare de viali a d,at na;tere wnui m,are nwmiir
tle ipoteze. Cea ntai teche este &cee& & generafiet, spontanee sau anto-
genezei, c&re a dom,inat titnp d,e m,ilen.:.i gtndirea oii0a?La6scti, cu d,u,*
blul et substrat materialt'st;i religios. Aceast:i ipotezd n&iui, dar care
CUM $I
PE
TI.
CIND A AFARUT VIATA
PI,^ANETA NOASTRA?
19

12. gi-a gdsit adeppi gt, tn secolul nostrw, meritrY sd fie citatd ca exetnpli.
ficare isloricd a unwi mod de gtndire.
Teoriile moderne lledeazd cw douezi colnunn gi cw fory,ti egald
de conaingere pentru aPari!'ia tielii fie exclnsia pe planeta noastrd
(biogeneza) , fie pe alti planete (panspermia). N, absenteazd ttici
ipotezele dupd care uiala de fe Terra ar fi insdn+inlatd de fiinl.e
ixtraterestre-, renite de lte planete cu ciailizalit' aaansate (exogeneza).
Teoriilor fu,ndam,entale, ca gt unor uariante de interes ;tiinlt,fic aPd.-
rwte tn ultima jwmcitate de secol le aom acorda spaliwl cu,aenit, eai'
denfiindu-le aign'mentele ;i doaezile plawzibile, dar ;i T5wnctele uttX'
nerabile .
5. CEA MAI IECHE CONCEPTIE DESPRE
NA$TEREA VIETII: GENERAJIA SPONTAI{EE
Conyingerea ci fiin{ele vii se pot forma ;i spontan, de.la sine ,
a existat
-
la toate popoarele, din Antichitate ;i pind in
zilele noastre.
Astfel, din cele mai vechi timpuri, in Chiqa diinuia credinfa
ci puricii de plante (afidele) iau na;tere spontan pe .tulpinile de
baribus, dac6'buta;ii sint rhsidili fe vtetite caldd ;i uriredS. ln
cdrfile sacre ale Indiei se menlioneazd aparilia a tot soiul de mu;te
;i g'i"ar.l din sudoare 9i gurioaie. ltt itts.iipliile cuneiforme ile
6abilonienilor putem citi ce din milul canalelor de irigalie iau
na;tere viermi
-;l
atte animale. In Egiptui antic, se credea ci.stra-
tui de humus iemas dupi revirsarea Nilului poate genera fiinle
vii, ciaci este lncllzit la soare; astfel ar lua nagtere broa;tele,
gerpii, crocodilii. Aceast[ credinli s-a bucurat -
de popularitate
in C)rient ca Ei in Occident, ln Antichitate, dar si in Evul Mediu.
Nu intimpldtor, in tragedia Antoniw ;i Cleopatra de Shakespeare,
Lepidus afirme cd in E[ipt crocodilii iau na;tere din milul Niluiui,
sub acdiunea soarelui sudic dogorltor.
Toli filozofii greci, reprezentanfi ai materialismului naiv,
erau adeplii teoriei generafiei spontanee. Cel mai clar, aceastl idee
a fost eiprimatd in doctiina lui Democrit. _Dupi acesta, viala
este rezuliatul ac{iunii forlelor mecanice ale naturii. {narilia
inifialn a fiinf elor vii sau na;terea lor spontani din. api 9i nimotr
s-ar datora unei combinalii fntimpiitoare, dar precis determinate
a atomilor in cadrul ni;clrii lor mEcanice, mai precis egte rezul-
tatul intilnirii ;i unirii'celor mai mici particule de plmint umed
cu atomii focului.
Lucretius Caro, in poemul filozo{ic De rerwm natura, susfine
ci, datoriti ploii ;i cildurii umede a soarelui, din pdrnint sau bd-
legar apar viermi gi muite alte animale.
--lnsusi
cel mai mare naturalist al antichitlfii, Aristotel, con-
sidera c'l vierrnii obi;nuifi, larvele albinelor ;i'viespilor, cipu;e-
lor, licuricii ;i felurite'alte insecte se formeazi din rou6, din putre-
zirea milului gi a gunoaielor, din lemn uscat, din pir, din srrdoare
;i din carne. Viennii intestinali s-ar forma din cadavrele in des-
ccmpunere ;i din excremente. Insectele, cum ar fi linlarii, mu!-
tele,- rnoliile efemerele, gindacii de bilegar, cantaridele, puricii,
plorsnif.1" gi pdduchii ar lua- nagtere din-humusul..ogo-arelor, din
inuieg'ai, 6etigar, lemne si fructe putrede, din nlmolul riurilor
gi ai mirilor,-din sedimentul ofetului precum
-9i
din lina veche.
broa;tele ;i salamandrele ar apare din noroi inchegat, iar ;oarecii
s-ar forma'din p6mint umed. In aceia;i mod s-ar fi liscut ;i fiin-
{ele superioaref aplrlnd inilial sub formi de viermi.
' LTria;ul presti[iu de care se bucura concepfia aristotelic5 in
fata bisbricii a fecut ca teoria generatiei spontanee, grefati pe
ignoranla intrefinuti de teologie, si zimisleasci ,,teorii'1 care de
care mai lanteziste si ridicole.
Potrivit atestlrilor unor savanli de mare prestigiu ai epocii,
gi;tele ;i ralele s-ar na;te din scoicile mlrilor, care qi ele, la rin-
dul lor,'s-ar.trage din fructele copacilor. Plsirile pot ap[rea insd
".i
direct din fructele arborilor. Legenda despre copacul cu gi;te
o gisirn incd la inceputul secolului al Xl-lea ln cartea ca.rdinalului
Pietro Damiani. Enciclopedistul englez Alexander Nedham dez-
volti teoria formirii pisirilor din rlsina coniferelor. Ideea s-a
inridicinat atit de adinc in con;tiinla maselor, incit carnea g1;-
telor;i ralelor a inceput si fie socotiti mincare de post 5i.papa
Inoceirliu al III-lea a fost nevoit, in 1215, si interzicl, printr-o
bul6 papall, folosirea ei.
Le enda despre copacul de gigte a diinuit pini in secolul al
XVII-lea. Ea se intemeia, probabil, pe o coincidenfd naivi: ri-
cu;orii cipripezi, numi!i rdfu;ti-de-mare, ating-eau maturitatea
toimai irr anotimpul cind soseau din nord puii gi;telor polare.
Nu numai gi;tele, dar qi mamiferele s-ar zEmisli prin generalie
spontanee. i,itt"r, dupl' scrierile timpului, mieii dr lui nagtere
din ni;te pepeni sau dovleci uria;i.
Deii s6coiul aI XVIIJ"a *atih"azi o inflorire a cunostinte-
lor, aceasta nu atinge domeniul biologiei, rhmasi la acelagi nivel
ca la inceputul mileniului. Dovada cea mai bun6 o,produce ves-
titul medic belgian Van Helmont care, in 1640, publica o celebrS.
20 21

13. retete de obfinere a ;oarecilor din boabe de griu invelite intr-o
cima;i murciari. Dupi 21 de zile, secretiile din cima;i, fermen-
tind impreunl cu emanaJiile cerealelor, dau na;tere la goareci r-ii-
Si lr. Harvey, descoperitorul circulaliei sangvine, Francis
Bacon, lnterneietorul empirismului uraterialist, sau R. Descartes,
pirintele rafionalisrnul.ui, erau de asemenea adepli convin,.l 1i
acestei teorii. Astfel, dupl conceptia cartezia.n6, gencza spontanir
este un proces natural de autoconstituire a unor ma;ini compli-
cate niscute din materia inconjurdtoare lipsitZr de viala, cind
pfunintul umed sth. in bitaia soarelui sau daci are loc un proces
de putrefactie.
Cu greu se poate zdruncina o conceplie, chiar gre;it5, formatir
de-a lungul veacurilor. Asa s-a intimplat ;i cu teoria generaliei
spontanee care;i-a glsit adepli pini;i in miezui veacului nostru.
Incetul cu incetul, a inceput si se stringi lanlul obiec{iilor
in jurul acestei teorii ca,re a dominat citeva milenii gindirea ome-
neascd. Exerirnentele unor savanfi ca T. Schwann, 5'. 5shulze,
H. Scroder ;i Th. Duch urmireau si infirme posibilitatea genezei
spontane a viefii, dar for{a lor demonstrativa era mic;orata sau
compromisi. de diverse erori tehnice.
Polemica in jurul posibiiitdlii generatiei spontane a microor-
ganismelor a atins punctul culminant in 1862, cind F. Pouchet,
publicind in 1859 un vast studiu de 700 de pagini: Hitdroginie ow
tva'itd de la gdndration sfontan(ie baste sur d,e nouoelles expiriences,
unde incerca s6. reinvie teoria autogenezei, prime;te o replici nimi-
citoare din partea lui Louis Pasteur. fn urma unor experiente
strilucite ;i incontestabile, Pasteur a dovedit ci microorganis*
mele nu pot lua na;tere din infuzii si solufii organice, cum pretin-
dea Pouchet. El nu s-a muJlumit si combati magistral autogene-
za, dar a indicat izvoarele greselilor predecesorilor ;i contempo-
ranilor sii. Astfel, Pasteul a aritat cI apariJia microorganisme-
lor in experienlele cercetdtorilor precedenli a fost intotdeauna
determinati de gre;eJile lor metodice, gi anume de faptu] ci nu
eliminaserd totdeauna sursele posibile de contaminare. Daci
tcate sursele erorilor sint inllturate, deci se asigurd o sterilizare
perfectd, infectarea nu mai poate avea loc. Astfel a fost respinsd
ipoteza ci infuziile de putrefa.ctie dau na;tere la microbi ;i ci
insdgi putrefac!ia solufiilor respective se datoregte activitS!ii
vitale a microorganismelor provenite din afari. Toate tentati-
vele de a infirma aceastd tezi, fS.cute de Pouchet gi de alJi adepfi
ai sii, au dat gres. Teoria grneratiei spontanee plrea pentru tot-
deauna ingropath.
Cercetdrile lui Pasteur au produs o impresie covirsitoare asu-
pra contemporanilor. Revoiufia sivirsiti de savantul francez in
L.iolagie echivala cu revolufia infhptuiti de Copernic in astrono-
mie. ln arnbele cazuri, au fost risturnate prejudecS!i ce stlpineau
.de milenii minlile oamenilor.
Totu;i, victoria strdiucitir a lui Pasteur a ldsat in urml un gol.
l,Iul{i savanfi au interpretat experienlele lui ca o dovadi abso-
luti a imposibilitdfii dc a se trece de la natura anorganici la fiin-
fele vii. ,,Imposibilitatea aparifiei spontane a vielii... trebuie con-
sirierati ca fiind stabilitl la fel de cert ca ;i legea atracfiei univer-
sale'i, scria in 1871 celebrul fizician englez W. Thomson (Lord
Kelvin).
Ilaterialismul dialectic, ca si irnplicafia lui directi in biologie,
darwinismul, erau in primejdie. Sfdrimarea teoriei genera{iei
spontanee ldsa cale liberi specula{iilor idealiste ;i creafionismu-
J,".li. Nu e de mirare, deci, ci adepfii darwinismul.ui vor aplra teo-
ria generafiei sponta.nee ca formi de explicare materialisti a na;-
terii vielii. E. Haeckel in Histoire de la crdatt'on des 6tres organis,is
{1577), spunea c[ dacl se respinge ipoteza genera!.iei spontanee
trebuie si recurgem la miracolul crealiei supranaturale. La noi
in tavi, filozofii matcrialigti ;i adeplii lui Darr'vin au apirat punc-
tui de vedcre susfinut de Haeckel in privinfa generatiei sponta-
nee, ca rdspuns la alternativa crealionismului. A;a au ficut
1r. Conta, in Teoria ondwlaliei wniaersale, sau dr. N. Leon, inGene'
'raliunea sPontanee ;i daruinistnwl (Conuorbi,ri literare , nr. 4, I 903) .
Mai exista o posibilitate de a elimina amestecul crea{iunii in
ipotezele despre originea viefii, aceea de a accepta ideea eterni-
tafii vielii.
,,Daci toate incercirile noastre
-scria
ln 1874 cunoscutul.
{iziolog gennan H. Helmoltz
-
de a produce organisme din sub-
stanfa Upsiti de vialI dau gre;, cred cb vom proceda cit se poate
de potrivit punindu-ne intrebarea daci viala nu este tot atit de
veche ca gi materia.'1
,,Vegetafia pimlntuiui
-
ssn5smna in Traitd de botaniqwe
'(189i) botanistul francez Ph. Van Tieghem
- a avut un inceput
si va avea un sfirgit, dar vegetajia Universuiui este eterni, ca
insugi Universul.'1
Adeplii teoriei eternitifii viefii considerau cd singura expli'
calie posibild a apariliei vielii pe planeta noastrS. este ca, pe Pd-
mintul virgin, abia format, s[ fi fost adu;i germeni viabiii prove-
nind din alte lumi, populate de organisme. Dar pentru ca o ase-
inenea ipotezd si devinl acceptabilf, ;tiinfific se cerea, in primul
ta

14. rind, si se demonstreze ci. via{a este larg raspinditi in Cosmos,
ci ea existi nu numai pe Pamint ;i nu numai in limitele sistcmu-
lui nostru solar. In ai
-doilea
rind, era necesar sii se explice in ce
mod ace;ti germeni, care aveau de stribltut spafii interpiar-lt'tare
;i siderale, au putut ajunge pe Pimint in stare viabila, punind
bazele unei noi generafii de fiinle vii.
6. PASPERJIIA
PansPermia pfuea singura conceplie care, intr-un anumit fel,
rispundea rolului pe care Pasteur il atribuise lumii omniprez.ente
a microorganismelor, in geneza procesclor cu care se justifica
dezvoltareaaparentspontandavie!iiinanunritemedii.
Termenul de ,,panspermia'1 fusese pentru prima dati foiosit
de filozoful antic Anaxagoras, care vorbea de germenii (,,sper-ma-
ta") existenli pretutindeni (,,pan"), ce fecundeazi milul neinsu-
fiefit. Despre circulalia ,,embrionilor de via!6" capabili si supra-
vieluiascd unei lungi chldtorii prin spalii se pronunfa vizionar
naturalistul francez Buffon, in urmi cu doul sute de ani.
,,Panspermia'1 a fost reluatl, printre alfii, in a doua jumatate
a secolului trecut, de H. Richter, Lordul Kelvin ;i de H. Helm-
holtz.
Principalul argument al teoriei panspermiei l-a constituit fap-
tuJ ci intr-o serie de meteorili (condrili) pietro;i au fost descope-
rili compu;i ai carbonului si chiar ,,particule organiTate", aserni-
nitoare algelor si microorganismelor terestre clrora Clause ;i Nagy
le-a! dat denumiri (Clausipkera fissa ori Coelestites sexangulatws.),
In ultima suti de ani s-au strins nenumirate probe de meteo-
rifi carbonici (printre cei mai celebri amintim pe: Orgueil, fvuna,
Kaba, Alence, Murchinson) care, ln urma unor aminunlite analize
de laborator, au dezv[luit prezenfa tuturor grupelor principatre de
compu;i ce intri in alcltuirea materiei vii de pe Pimint, cum ar
fi: liidiocarburi cu lanluri lungi de carbon, acenafteni, antraceni,
piseni, acizi aromatici, acizi gra;i, 17 aminoacizi (valina, glicina,
proJina, alanina etc.), hidrali de carbon (manoza, glucoza, arabi-
ioza), compugi azota,ti ciclici (melamina, amelina, adenina, gua-
nina).
Evident, in acest caz, se punea problema originii compugilor
organici. Existau doui rdspunsuri posibile: ori sint de origine
biogend, deci sint produsi af activitifii unor organisme ce au triit
pe iorpul ceresc dln car'e provin meteorifii, sau au o origine abi-
cgenir ;i, deci, sint rezultatul evoluliei materiei anorganice, fir5.
piez.'nia viefii. Parerile au fost impdrfite. J. Smith, V. Vernad-
it;, t. Haldane, A.I. Oparin, N. Botnariuc
-
printre allii
-
au
suslinut originea abiogen5. S. I(loez, Ch. Lipman,_ If., Calvin,
J. Hcrnncssel au sprijinlt ipoteza biogend. Pini in jurul anului 1962,
r:ezi-lltatele care atestau prezenla unor germeni extratere.ltri pe
suprafafa sau in interioruf meteorifilor au fost contestate' In ulti-
mele doui deccnii, prin perfeclionarea tehnicii de recoltare ;i evi-
tarea unor probabiie contamindri, s-au adus dovezi destul de con-
ciudente asupra posibilitllii transportului germenilor de pe alte
pianete pe Tbrra.. Astfel, Sec!'ia pentrw cercetdri exobiologice de la
Amcs Risearck Center (N.A.S.A.) a pus ln evidenfi, in urma unor
analize cromatografice de mare finele, prezenla in structura con-
dritnlui carbonic l{urchinson , czut in sud-estul Austraiiei, pre-
zer-rfa aminoacizilor teregtri .91t ;i a doi compr9i: Z
.- metilala-
nina ;i sarcosina, ce nu intri in componenla sistemelor biologice
de pe Pimint, ceea ce demonstreazd originea lor nep[mintean6.
Aceasti presupunere este intirita de inexistenla serinei _care,
clator-it5. transpirafiei, este relevantd in amprentele degetelor_;i
ar pu.tea fi u;or pusl in evidenfi in procesul de contaminare. Cel
pufin intr-un' cai a fost inlituratl ;i principala obieclie formulatl
he I.A. Opa.rin prir,.itoare la distrugerea totali a germenilor_rhtl-
citori, daioritit acliunii sterilizante a radialiilor cosmice, chiar in
conditiiie rezistentei perfecte a acestora la temperaturile foarte
scizute ale vidului interstelar. Astfel bacteria Micrococcus rad'io-
dwrans, sripusd unor teste de laborator, a rezistat perfect la ira-
dieri mai intense chiar decit cele emise de centurile de radialie ale
Pdmintului.
Deci problemei existenlei unor germeni extraterc;tri pe supra-
fa{a Pdmintului i s-a putut da, dupi 1980, un rispuns pozitiv
(chiar da.ci nu intru tolul concludent). Urma si se solufioneze;i
cea de a doua parte a necunoscutei: cum au ajuns germenii pe
Fdmint. Doub ipoteze s-au impus in lumea stiintifici: una sus-
{ine ci germenii'au fost transp&tafi cu ajutorll m'eteorifilor (ipo-
teza. casrnozoilor sau a litopanspermiei),' cealaltl afirmi ci trans-
portul germenilor s-a facul cu ajutorul pulberii cosmice, sub ac!i-
'unea
fresiunii luminii (ipoteza" rad,iopinspermiei). lntrucit des-
pre liiopanspermie am mai discutat, ne vom opri pulin asupra
radiopanspermiei.
Creatoiul acestei ipoteze a fost savantul suedez Svante Ar-
rhenius,laureat al Premiului Nobel in 1904. Adept convins al con-
ccptiei cl via{a este rispinditi pretutindeni in spa}iul cosmic, el
24 25

15. a incercat sE dovedeasci prin calcule posibilitatea transportului
de particule materiale de pe un corp ceresc pe altui. Dupi pdrerea
sa, forla principald ce aclioneazd in cazrtl de fa!6 este presiunea
razelor de lumin6. Arrhenius avea la indemini strS.lucitele cer-
cetiri a1e lui Maxwell, care a demonstrat teoretic fenomenui pre-
siunii luminii, si nu mai pulin strllucitele experiente ale lui Lebe-
dev, Nicole ;i Gule, care l-au confirmat practic la inceputul vea-
cului nostru.
Arrhenius a calculat dimensiunea opticd pe care trc'buie s-o
aibl un corp pentru a putea fi impins in spaliu cie presiunea ra-
diajiei, invingind, astfel, atraclia gravitalionali. El a stabiiit ci
dimensiunea optim[ ar fi de 100 milioane de molecule, adicb, daci
am presupune corpul sferic, diarnetrul sd.u ar fi de 0,00016 mm.
Ori, aceastd dimensiune coincide surprinzltor cu mdrimea spo-
rilor de,bacterii. Savantul suedez presupunea cd sporii s-ar de-
plasa in vid cu o mare vitezb, prin presiunea radialiei solare. Daci
un spor pdriseste atmosfera noastr[, el va fi impins pini ia orbita
ltri Marte in circa 20 de zlle ;i pind la orbita lui Jupiter ln 80 de
zile. In 14 luni va plrisi limiiele sistemul.ui nostrir iohr, iar dupi
9 000 de ani va ajunge in cea mai apropiati. stea, si anume Alfa
din constelalia Centaurului.
Teoria, celebri in timpul ei, a dat na;tere la multe speculalii
privind rispindirea epidemiilor virale de origine necunoscuti.
Azi, ea are nevoie de confirmare. S-au formulat unele proiecte de
cercetiri spafiale ce cuprind captarea pulberilor cosmice. Acest
praf interplanetar asigurd corectitudinea observafiilor, deoarece
pulberile cosmice care cad pe plmint sint rapid contaminate de
germenii teregtrii.
O serie de cercetiri moderne (mai ales cele efectuate de Carl
Sagan) au venit si confirme ipoteza lui Arrhenius, inliturind o
serie de rezerve ce fusesere formulate. Sporii trebuie sl strdbatd
spafii cosmice fabulos de mari. Pot ei sivir;i o astfel de cilltorie
intersiderald, pistrlndu-;i viabilitatea, linlnd seama si de faptul
ca sint pindif i de numeroase primejdii: frigul cumplit, lipsa totali a
umiditalii ;i a oxigenului, bombardamentul centurilor de radiatie?
IncS'din secoliri trecut, R. Pichet 9i P. Becquerel au jinut,
timp de treizeci de zile, spori in aer lichid. Toli au rbmas in viala
".i,
ciup6'un an gi jumitate de conservare, au germinat. Cercetiri
mai noi au demonstrat ci forme de viall terestre pot rezista pini
la zero absolut. Astfel, experienlele lui B. Luyet au confirmat cir
prin ricirea rapidi si profundd a protoplasmei cu aer sau hidro-
gen se evitd fenomenul cristalizdrii ;i deci a distrugerii structurii.
Protoplasma se vitrificS. (deci trece intr-o stare sticloasi) ;i,
la temperaturi joase, aproape de zero absolut, i;i poate menline
mii de ani viabilitatea.
Cit privegte lipsa de umiditate ;i absenfa oxigenului, acestea
nu constituie bariere in cazul unor forme anaerobe, foarte rezis-
tcnte la uscdciunc,
Creditul de care se bucuri in continuare teoria panspermiei
ii confilmb teoria astrofizicianului Fred Hoyle, enunfat.l in 196? ,
in colaborare cu matematicianul Caandra Wickramasinghc ;i
cunoscutd sub numele de teoria ,,spafiului viu", cu toate varian-
tcle ei de dupd 1980. Cei doi savanfi sint de pirere cl moleculele
organice din cosmos (in ultimii 12 ani au fost identificate circa
60) sint susceptibile, in ccnditii favorabile, si se alipeasci prafu-
rilor de grafit
-
o forml de carbon
-
pentru a forma aminoacizi,
rirateriale de bz'.zi ale viefii. Transpcrtafi de comete, care le oferi
un rnediu corespunzS.tor, ace;ti aminoacizi pot forma molecule
mai complexe si chiar microorganisme, gata s[ insiminleze orice
planeti ce le ar putea prirni. Odatd implanta.t6, viafa a.r urma
aici legile evolufiei. Se poate afirma, deci, cI in afala Terrei existi
o chimie ,,prebiotici", o chimie a moleculelor de la care a luat na;-
tr:re via{a.
Primele microorganisme se farmeazd la scari cosmici. Iati,
pe scurt, ipoteza lui Hoyle, demonstratd matematic de Wickra-
masinghe. Cea mai simpli modalitate de producere a substan-
lelor biochimice, nu a moleculelor unice, ci a structurilor de mole-
cule, o reprezinti replicarea biologici. ln condifii adecvate de
laborator, o singuri celulf, bacterian[ se divide in dou5. Cele dou5
celulc-fiice se divid la rindul lor in patru, qpt si aqa ma.i departe,
pina la epuizarea substanfelor nutritive. In laboratorul cosmic
ipotctic, culturile s-au extins in condifii optime pentru a ingloba
tot materialul interstelar.
De fapt, timpui necesar pentru ca cea rnai mare parte din car-
bonul, azotul gi oxigenul interstelai si fie astfel convertite ar
putea fi aproximativ de 100 de milioane de ani. O conversie bio-
logici rapidi s-ar produce in zonele uncle se formeazl noile stele:
condifiile din zonele exterioare norului cosmic in curs de conden-
sare ar permite apei lichide ;i substanlelor organice s[ persiste
timp de milioane de ani in obiecte precum cometele. Carbonul,
azotul si oxigenul ar forma atunci microorganisme, iar o parte
din acestea al fi expulzate in materialul interstelar. Acum intri
in scenariu cometele, ca:'e al intruni ccndilii favorabile aparifiei
viefii. La periheliu, materialele volatile din nucleul Jor, gi mai ales
qq
at

16. apa, tind si se amestece cu prafurile interplanetare Ei substanlele
organice. fn a,-est moment, temperatura nucleului ar atinge
+2'7'C, ca s6 coboare la aproximativ
-113'C
la afeliu, osciJafii
periodice ce ar selecliona structurile moleculare capabile sd supra-
vieluiascd aici. Radiatia solard (sau a aitor stele) ar favoriza
formarea de polimeri ;i molecule ;i ma.i complexe, adaptate
tranziliilor de tempcraturi. In felul acesta ar Jua na;tere primele
organisme vii, evident unicelulare, bacterii. La scarb. cosmici,
timpul pentru producerea unor astfel de evenimente este mai in-
delungat decit istoria Terrei. Viala ar fi putut fi impla.ntatd pe
planeta noa.str5" acum 4 miliarde de ani, in momentul trecerii unei
ccmete.
7. BTOGEN-trZA
Paralel cu pansperinia, se dezvoltd o noui ipotezd care nu
are nel'oie de probe ,,cosmice", ci se sus{ine prin probe de laborator
ce reconstituie, in condiliile a.ctuale, cum ar fi putut lua na;tere
viafa pe Terra din propria ei protomaterie organicl. Adeplii ei
suslin ci ,,izvoarele viefii trebuie ciutate in limitele planetei
noastre'1 (E. Graevski, A. Mc. Laren).
Aceasti ipotezi trebuia sd infrunte criticile acluse la inceputul
secolului nostru teoriei evolulioniste asupra originii vielii. ,,Currr
a luat na;tere viafa
-
insinuau du;manii evolufionismului dar-
winist
- cind ea e produsi si transmisd doar de o fiinla vie?"
Partizanii originii evolutive a vielii se gdseau inchigi intr-un cerc
vicios, arnintind oarecum vestitul paradox al giinii ;i oului, Cine
a apirut mai intii? Dach. este oul, atunci cinel-a ouat? Daci este
giina, de unde provine ea? Si enumer[m obiec{iile fundamc'ntale
ce.se aduceau:
1) Compu;ii organici esenliali ai vielii: glucidele, lipidele, pro-
teinele, acizii nucleici sint azi in mod exclusiv fat'ricafi de fiinlele
vii. Cum au putut apare in lipsa lor?
2) Animalele, fiinfe heterotrofe, nu pot trii firi substanlel+
produse de plante, fiinfe autotrofe, Pare firesc, dar, sd se caute
originea vielii in lumea vegetalelor foarte primitive (alge unice-
lulare), niscute prin evolulia materiei minerale gi capabile sa tri,=
iasci. autoncm, fabricindu-;i propria lor hrani. Or, astfel de orga-
nisme necesitd un sistem de captare a energiei solare ;i un sistern
complementar de folosire a acestei energii. Ele ar,fi trebuit si fie,
inci de la origine, fiin{e complexe, lucru Joarte improbabil' Pe
6e alti parte,
"ctorofila,'agentui esenfial aI fotosintezei, este fabri-
cat exclusiv de fiinlele vii !
3) pentru a se sintetiza fdrd. intrerupere moleculele vii, baza
materiei organice, este necesard o anumtta cantltate de ener.gre.
Or, izvorul"universal de energie folosit de viafi (AJ'P') este un
produs al fiinlelor vii, fabricarea.lui in interiorul celulei presupu-
nind un mecanism chimic complicat.
4) Reacfiile vitale, chiar la organismele cele mai simple, sint
cataiizate clb cltre enzime. Ele se iealizeazi la temperaturi mode-
rate, dar cu viteze extrem de mari. or, enzimele primesc. informa-
tia de 7a acizii nucleici, care la rindul lor sint asambla{i de citre
inzime. care dintre aceste substan{e ale Viet"ii a ap5.rut mai intii?
Inifial, teoria biogenetici
-
copl,e;ita de succcsul..;i autoritatea
experi6nlelor pasteur:ienc
-
a avut o'infafi;ar-e naivi, schematicS'
pr6punindu-;i mai degiabi si ofere tnodele analogice decit si refacd
irtdti. procesele chiriice ale apariliei materiei vii primordiale.
<<La inceputul secolului nostru
-
telateazd A.I-. Oparin in
cunoscuta si Iucrare Originea uietii pe pitmint,
-
d-atorita fap-
tului cl mulli biologi vedeau cauza proprietllilor vit.alg. ale proto-
olasmei numai in st'ructura ei, in constmclia ei spaliali specifici,
ienorind cu desavirsire metabolismul
-
accastl formd de mi;care
"iit d" caracteristici vielii
-
asistim Ia diferite incercdri de a
rezolva problema originii'viefii cu ajrlorul a;a-ziselor ,,modele de
corpuri iii"... Reprohucerile' artificiale a diferite structuri s-au
buiurat de un mire succes tocmai in perioada cind se ciuta in
protoplasmd o oarecare bazl. fixi, o construclie mecanicl ce ar
i ondiliona toate proprieti{ilc ei vitale. r
Atrasi de aseminirile exterioare, mul{i autori s-au striduit
ra r"ptlf"Je ;tii,";i p;"toptusm*
"ie,
reu;ind sd realizeze struc-
turi lnaloage pe ."i"^"ilifi.i"ia pii" "-"rd"."t""- ;i precipitarea
unor substin! , si oblini la micioscop imagini izbitor de asema-
n[toare cu structurile'ce se observi pe preparatele fixate ;i colo-
rate ale diferitelor lesuturi vegetale ;i animale.
M. Traube, in 1867, a obfinut o pungulili dintr-o peliculd
foarte fini de fericianuri de cupru, care, sub acliunea presiunii
osmotice, se dilata si reproducea-fenomenuJ d,e-cre;teie-.a celulelor.
La inceputul secolulii n'ostru (1905), L. Rhumbler arealizat modele
c1e amoibe din cloroform dizolvat'in ;erlac, ce reprodtlceau mi;-
carea, nutrilia gi diviziunea celulelor, iar c. Britschel a realizat
forme analoge din ulei de misline ;i carbonat de potasiu.
28 29

17. Pornind de la aceste experiente, S. I.educ in Les bases pkysiques
de la aie (Paris, 1907), relateazi. o serie de experiente cind, introdu-
cind o bucilici de cloruri. de calciu anhidru intr-o soJulie saturati.
de caroonat de potasiu sau cie fosfat de potasiu tribazic, a obfinut
ciuperci gi alge osmotice, uimitor de asemi.nitoare cu prototi-
purile vii corespunz5.toare.
$i mai stranii sint formafiiie lui Mor6vek ce se dezvolti in
suspensiile de gelatini, azotat de plumb gi api distilatir, sub forrnd
de substante poroase cu o puternici. miscare de la bazd spre r,irf.
Aceste filamente cresc, igi menfin, indiferent de pozilia eprubetei
sau de alte obstacole, direc{ia initiali, sint sensibile la. lumin[ pe o
anumiil lungime de undl gi, dupar ce ajung la o anumitf, dimensiune,
indiferent de gradul de epuizare a suspensiei ,,hrinitcare", sc
opresc din crcster-e la. incita.rea unei atingeri.
IJn r:aracter analog 1-au avut 9i lucririle reaiizate in labora-
toru) cir: plasrnogenie din Mexico aI lui A. Herrera, intre 1928-
1935. Accsta a.mesteca o solufie de sulfocianafi cu una de formol
;i obfinca astfel substanle azotoase macromoleculare care dS.deau
solu{ii coloidale. Prin fixarea lor cu formol sau alcool, rezultau
precipitate cu structuri uneLe dintre ele semlnind in mod izbitor
cu cele obfirrute prin fixarea celulelor. Interesul acestor experiente
se rezumS. la aceea ci arati ce fortne variate poate da un amestec
de substante coloidale dach sint prelucrate intr-un anurnit fel.
ln cunoscuta sa lucrare O nou:i teorie despre geneze;i natura uielii,
apirutd in 1942, Herrera considera drept ,,plasmogenie" experien-
tele pentru ob{inerea structurilor tiocianice. ,,Desigur, asemenea
structuri puteau si apari qi in contiilii naturale, opinia A.I. Opa-
rin, dar este lndoielnic ca vreun biolog contemporan sL le considere
inzestrate cu atributele vietii. Ele nu posedi nici metabolism or-
ganizat, nici capacitate de autoreproducere, iar simpla aseminare
cu structurile tesuturilor fixate nu poate constitui un criteriu
pentru a recunoagte ci. sint inzestrate cu viafi".
Progresele remarcabile obfinute in deceniul al patrulea al
secolului nostru in direclia aprofundirii, cunoagterii structurii
gi funcliilor biologice ale proteinelor si ale acizilor nucleici gi a
celor mai mici ;i contradictorii fiinfe vii
-
ultravirusurile, desco-
perite inci de la sfir;itul veacului trecut de D. Ivanovski
-
a
permis trecerea de la modele de materie anorganicS. la modele de
rnat^erie organici ale organismelor elementare.
Inca de acum 80-85 de ani, numerogi cercetitori au observat
ci in soluliile ccloizilol hidrofili, pe lingl coagula.re, se mai constatlr
un fenomen numit de stratificare sau separafie de {aze. Solu{ia
se scindeazi in doui. straturi: un strat bogat in substanle coloi-
daie gi un iichid aproape lipsit de coloizi, separat de primui strat
printr-o limiti net conturati.
Spre a-J deosebi de coagularea obi;nuit[, savantul olanCez
H. Fungerberg de Jong, in lucrarea sa Protoplasma (1932), a dat
acestui fenomen numele de coaceraare. Stratul lichid, bogat in
coloizi, a clpitat denumirea de coacervat, iar solulia cu con{inut
sirac in coloiTi, aflati tn echilibru cu acest lichid, a primit numele de
lichid de eckilibru.
De Jong a oblinut coacervate simple din solulii apoase d9 gela-
tini, adiugind substanle deshidratante -- alcool sau sulfat de
sodiu
-
care reduc hidratarea particuJelor de gelatinS, ceea ce
produce separarea solu{iei in doul straturi. Daci amestecul se
incilze;te pina ta +50"C, se formeaza un coacervat. Se pot obline
coacervate-simple ;i din alte proteine. Solufii de amandinl <iia-
lizate in ap6 rece, solufii alcaline de protamine la care se adaugi
alcool. Un salt important al cercetd.rilor a fost atins o datl cu ob-
tinerea coacervatelor complexe din amestecarea solufiilor a doi
sau mai mulfi coloizi purtind sarcini de semn contrat, cum ar fi o
5olufie de geiatind cu o solulie de gumi arabicd.
Coacervatul din gelatind ;i gumi arabice a ficut obiectul
clasic cu care au lucrat atit de Jong, cit ;i alli cercetS.tori. Gela-
tina poate si dea coacervate nu numai cu gumi arabicd, ci ;i cu
alli hldra{i de carbon, cum ar fi guma de salcim, sarea de sodiu a
arabanului, agar-agarul, amidonuri de diferite provenienfe, pre-
cum gi cu lipoizi, cum ar fi sarea de potasiu a acidului oleic (fai-
rnoasa coacervati de untdelemn) . In mod egal iau na;tere coa-
cervate din interacliunea proteinelor cu fosfatide, steroli, grlsimi
;i alte lipide.
Proprietifile fizico-chimice ale coacervatelor complexe si a
celor cu structuri internd complexd sint interesante din punct de
vedere bioiogic, deoarece se aseameni in unele privinfe cu proprie-
tifiie corespunzdtoare ale protoplasmei. De accea de Jong, ca ;i
alli citologi au fost de pdrere c[ celu]a vie nu este in fond decit
un coaceryat multiplu, extrem de cornplicat.
Modelui coacervatelor va sluji adeplilor biogenezei s[ de-
rnonstreze cu probe de laborator modul cum a putut J.ua na;tere
viala in oceanele strivechi, formarea coacervatelor constituind o
etap6. foarte important[ ln evolulia substanfelor organice primare.
,,Prin formare coacervatelor
-
presupunea de piJdd Oparin
-
moleculele de polimeri organici s-au concentrat in anumite puncte
.1 _t

18. spaliaie.;i s-au separat de mediul ambiant printr-o limiti mult stare suliatomicf,, ionizatit. O clatb cu sciderea temperaturii, in
stelele cle tipul B se pot constitui atomi neutri cle ca"rllon. Primii
compu;i ai iarbonului sint de tipul hidrocarburilor 9i apar in stele
ae t'ipul /. Este vorba clr: ntetin (CI{). In atmosfera
-stelelor
cu
tempiraturi mai .scizute allare si ptin:;t ct,mpozi(ie cu a-zotui,
ciaz (Cti). l.a icmperaturi ii nra'i sc'iLz.rit,' apaie dicarbonul (Cr).
In atmosiera Soarciui (5 000'- 7 000'C) e fost iticntificat ntetamtl,
(CHr) ;i este probabill prezenla altor cornpu;i cu.mai,rlulli atomi
cle carbon ;i de hidrogen. S-an identificat, pind in 1980, aproape
30 de compu;i chimici organici cle naturi abiogend.,
Prezenia'lor a fost evidenfiatl atit prin analiza spectrall,
cit ;i prin'studierea compozifiei numero;ilor meteorifi. .
Pe Terra, compugii cle carbon din ce in ce mai ac,tivi ;i mai com-
plecgi au devenit, dupl ricirea planetei sub 100oC, Ei deci dup.d
io.*rt"a atmosferci si hidrosfcrel primare, medii cu o compozifie
chimici de tip reciucirtor. In atmoifcri, substanfe ca: hidrogenul,
vaporii de api, amoniacul, metanul, supuse unui intens bombarda-
-.int de tad;a1ii si corpuscule extrateiestre, ca gi unor puternice
descirchri electrice, au-dus la formarea unor substanle complexe
ca aldehide, alcooli, acizi organici, azotat de amoniu si in cele din
urmi la formarea de aminoacizi. $i ln mediul acvatic s-au produs
o serie cle reacfii in urma cirora-s-au format substanfe or€ianice
micromoleculare cle tipul aldehidei formice, glucozei, ribozei,
acizilor gra;i, purinelor, pirimidinelor.
O asifel'd,e-presupuneie indriznea!5 trebuia confirmatl prin
cercetlri experiinentale menite si obfini substanle o1ganice. pe
cale nefermentativa (deci abiogeni), in condiliile atmosferei primi-
tive reducltoare gi ale surselor de energie de atunci. Un pre-cedent
il constituise, in'1913, incercarea incununatl cu succes a lui W.
Ldb de a ob{ine aminoacizi prin descSrcari electrice, efectuate
asupra unui amestec de CO, NHr ;i HrO.
bxperienfele au fost reluate cu mijloace moderne ln 1953 de
Stanley Milli:r, fostul student al profesorului american H. Urey,
adept
"al acestei teorii. Pornind de la ipoteza lui A'I' oparin pri-
vini alcituirea atmosferei primitive, el a supus timp de o siptiminl
desclrcdrilor electrice generatoare de ultraviolete nn amestec de
H (r3%), CHa Q6o/;,H, (26f,);i vqpoil.{-e apa-3f o/o, inchis
lnti-un 6alon de'5 l,'li tempbratura de 60oC. Miller a oblinut -nume-
rogi compugi (CO, COr, acid cianhidric, acid formic, aldehid[ for-
mi'ca, ghicihe, grlsimi, acid acetic, .uree pi .numero;i..aminoacizi),
trigtnd concluiia c[ primii compugi ce se sintetizeg4ir-in prezen(a
desidrclrilor electrice sint acidul'cianhidric 9i aldehidele ;i ci
sau mai pulin tranganti".
Coacervatul rdmine, agadar, o formd ipotetici de organizare
a.materiei organic.e care reproduce tot a4alogic unele*procese
iniliale de constituire a prot-o,bionlilor. Coac6rva"tul, deci, d,.
"
,rn
organism viu, ci numai o tulburltoare potentialitate a unui orga-
nism viu, primordial.
Meritul de a scoate insi din impas teoria evolutionistl a vietii
;i dc a o lega de evolufia insigi a planetei noastre' revine biochi-
rnistului sovietic A.I. Oparin (1922r;i biochimistului englez T.B.S.
Haidane (1928). Pirerile celor doi sar-anti sint cunoscuti in;tiir)ti
sub denumirea teoria Oparin-Hatlane. Indecursul anilor, iboteza
a suferit o serie de amerrdamente acluse de autorii in;i;i, ca^ ;i de
adepfii acesteia. Dup5. aceasti teorie, evolufia chimici si'bio-
chimici in realizarea biogenezei poate fi imphrlita in trei etapc
succesive: et.apa neorganicd, etapa organicd ;i' etapa biotogiiri.
Primele doui etape constituie peiioada-prebioldg,icd.'
_ .Perioada prebiologicd a pregltit timp de mai-bine de un miliar.d
;i jumatate de .ani aparifia primelor forme organizate de viall.
- Oparin consideri ci viala a putut sd aparipe Terra deoarece
planeta noastrS. implineste doui condilii principale:
- a) Are o mas5,;i deci o forla graviralibnala-rnedtc. Se slic ci
planet.ele cu gravitate riclicata relii gazele in strate dense, dcestee
devenind ecrane ce opresc sau frineazd pitrunderea energiei ra-
diante solare pind Ia suprafala planetei. lnvers, planetele iu gra-
vitate mici pierd gazele, absorbite fie de spaliuJ cosmic, fiJ de
plane-tele apropiate cu o forld de atractie sup'erioard. Pdmintul,
a.vind o gtavitit" moderati, a menfinut gazeleia o densitate aclec-
vatd phtrunderii permisive pentru viafi a radialiilor cosrnice si
solare;
b) Pozifia ei e convenabili fajn de izvorul lurninos, Soarele,
f.1{q1 ci e-nergia solari. constanti intreline o temperaturi supor-
tabil5, inducind un flux energetic ,r".'"ra. ciclurilor biotice.
A;a culn am mai amintit, trh.sirtura generalb. a substanlelor
care intrh ln compozifia materiei vii este faptul ci. toate reprezinti
compu;i ai carbonului. Era firesc deci ca Oparin ;i Hal<iane sa
porneasci in explicarea originii vielii de la modul'de aparilie ;i
cvolu{ie a acestor compusi.
Carbonul este foarte raspindit in Cosmos. Studiul diferitelor
corpuri cere;ti a ardtat ci existi o relalie lntre gradul de incal-
zire a stelei si forma sub care se afli carbonul. Aittet, in stcle c1e
tipul O, avinrl temperaturi de milioane de grade, carbonul este in
t - Elrr

19. lcactiilc nlr se petrec in prtzcnta oxigenului, ce{.rr ce ct_rnfirrrrll
crrla<'tr'nil chinrit: rcc'irrc:itol al atnrosfcr:ci prirnitive. Exptrientelc
hLi Miller au lost contirmatc clc amc'ricarrii c. Iron,ramrleruma si
Carl S-irga', care. au obfinut, in concli!iile acclciasi atmosfere pri-
rna.re, baze purinice si pirimidinice prin iradiere cu electroni avjncl
o ene'gie apropiati de a ladioactivitiiii naturale sa.u a razeior
co,sm]cf. Prin acfiunea riltravioletelor- sa, a razelor gu*u ui.rpr"
soluiici dc aidehidi formici s-au obtinut si pcntozele qriboza' -.i
dezoxiribcza). i
Experientele cercetltorilor sovietici A. pasinst:hi si f" Fa-
vlovskaia a.u urmirit sr r-eprcducr procesclc calc se petric cu sub-
1plele lyganice_ clin protoatmosfeiir dizolva.te in oieanul primar.
Di* soiutiide aldchicii_ar.ctiti si azotat de arnoniu,CO;i CiT,, ira-
diate cu ra2e ultravioletc, au }ezultat arnine, anricje, 'urec,*
acizi
or-ganici.
,
Un.pas inainte a fost ficut in 1958, cind A. I(ornberrg a reali-
zat prima sintezl a unci molecule de acid nucleic. Expirienfa a
fcst reficutir in 1962 de Schramrn, dar in prezenta. rinor esteri
poJifosforici, si de C. Ponnamperuma (1965), cri iradieri la tcmpera-
tirri de 150"c. S-arr obfinut acizi nuclt'ici qi lanluri de nucreotiie gi,
in ceie din urmi, A.n{.P. (adenozinmonofosfat), din grupul de com-
pu;i macroorganici care reprezinti ,,acurnulatorul;1 universal cle
energie in sistemul biologic.
In acest fel, s-a putut demonstra exper.imental ci pe supra-
fala Plrnintului se putea acumula o cantitate apreciabild de va-
liate substanle organice cu molecule relativ simple.
-
Acest lucru a permis trecerea la cea de a doua etapS a proce-
sului, la cea biologici.
ulir"aviolete ;i ternperatulilor riclicate, produse de activitatea vul-
canici. El.pornea;i dc Ia observafia rijin llc"t, in urma.rinor e.up-
lii vulcanice subrnarine, lingi c<"rastele Islanclei; a luat nastere
insula Surtse.y. Pe solul proaspirt r5.cit, cercctltcrii au gisii nirrne-
ro;i aminoacizi, inlre care ;i unii carc nu intrari in <'onrpilncrr--a fiin-
fcio-r vii. In l.9Bl, vulcanologii sovictici au idcntificat in t orrdi!ii ce
excludeau orice contaminare externd, in cenu""a rezultatir in urrna
unor explozii- vulcanice din Karnccatka, substante organice tntre
_care, arninczaharuri, hidrccarbonali, l5 a.minoacizi ;i' polflrinela
biotice studiate de citre acad. Alex. Krasnovski. '
Pot fi amintite qi lucrirriie lui A. Bard gi J. LawJess, ca.re au
demonstra.t experimental ci une;le argile ioiiinlncl cai;rlizal.ori
rnirierali sint in starc si producI arnii:oacizi cin iitmosfrra prinri-
tivi-_ Alte argile, bogate in niclrcl, acfioneazi asupra i*il,o-
acizilor ca niste ,,magneti", absoibinciu-i
'si
realizincr aitfcl sintcze
unor protenoizi. Experiente asemlni.tcare a'u d.r:s la sinteza ,,ris,
cat5" a unor acizi nucleici, utilizinai argile bcgate in zinc.
Pentru a rispunCe la o a dcua intrcibare trel:uie si sc adrnitir
existenfa unei protcsel.ectii, a rinei .eleclii prebiologice care sl-i
favorizezc' aparitia si persistenla nracrcmolecuielor c"u frir:ctii ce
desc.hideau pri'spcctivri ulicrio:ire de evohitie ;r. matc,rirl-irihji or.
8anlc.
Ca. unnare a act.,stei protosrlcctii, ar fi putut lua initi*l rra.s-
tere.niste rnacro,niol,ec:ri1r: capabile si rnariii,.,stc .un inceprrt de
asociere a subsianlelor d',' tili pioteic gi chie.r dc formare'"
'.rrr",
,,roiuri" poljmolecul.lrr.. ,{rra-1.11rn aJll nrai spus, in 1932, in cu.:
noscuta sa lucr-are J'rotcflttstiirr, Illinl;cnbl:;:g cle Jong, cercetincl
solu.liilo coloirial,', _rL
r,:inar, at .i ct's, ri.s fi rrt.,rrrciluide'ioat.crvare,
deci de separare ;i concentrare a stratului bogat in coloizi sub
forma unor pi<iLtnri nLicroscopitc (2-670 rniironi), pe car-c le-.a
truntit coaccyualt.
continr-rirrrl iri.t'r"c;-Lrile liri tit'Jorrg, savant rrlirrciiirn H. Bacla-
hur a obfiLut, in 197i_,
-fomta"!ii
jaewanw (,,Jrartir:rile de
'iafi..,
i*
iimba hindi), expunind lrr soare sulfocianu'a clr: amoni* in fbrmol.
Datorit[ tensiunii superficialc, aceste *qtructr:ri se rni;cf, ascmenea
unor amibe. l{-ar fi exclus, sus{ine Badatrul, ca aici si fi luat nas-
tere polimcri carc apoi au forrnllt coir.c|rvi. le.
Pentru susfinerea teoriei opalin-Halciane, fenoraenul coacer-
virii estc inrpoitani cleoai,'r',-,, iri, rrrsrrl evolurici sirbstanf elor orga-
nice, el.ar fi putui <'nstitui un rnijloc t'fici.nl cie conientrare a
9o.mpu;ilor rnacrcmolecular-i, iir spt'eial a sutrstan{clor de tip pro-
teic dizolvate in liidros{era tt,resti.i. Dat fiinrl t,i'prin .o*."iurr"a
Demonstrarea apadliei primelor forme
din materia organici initiali a riclicat ccle
autorilor acestei ip<'teze.
_ Se puneau, dintru inceput, doui intrebi.ri: unde gi curn au
luat na;tere aceste prime unitdfi de viaJi. La prima intrebare ri.s-
prinsurile sint impir{ite. Se disputi ;i acum daci locul biogenezei
poate fi oceamrl primar, apele stititoare de mici adincime sau
substraturiJe cu nimol, argile ;i alte minerale care puteau absorbi
pe s.uprafafa lor moleculele organice mici, inlesnind cataliza poli-
merilor cu o anumiti ordine a monomerilor.
ln 1965, S.W. Fox atrage atenfia ci procesele biogenezei n-au
pr-rtut avea loc decit in apele scizute de lingd fdrmuri, unde se
concentrau mari cantitili de substanfe organice expuse radialiei
organizate de viald
urai grele probleme
341

20. substanfelor organice macroirlolecularc sc lormeazi, de obicei,
un numir insemnat cle picirturi foarte mici, cu o structuri internir
determinati, procesul de coacervare constituie o etapd.-cheie pcntru
organizarea spalialir a sistemelor organice poJimoleculare.
Trei decenii mai tirziu, S.W. Fox, experimentind cr-i difcriji
aminoacizi, a objinut nurncroase polinerizdri, utilizirrd ca sursir
de energie cildura. Rezultatul cel rnai interesant a {ost oblinerea,
pornind de Ia acizii aspartic ;i glutamic a unor polimeri cu greu-
tate moleculard cuprinsd intre 5 000 fi 25 000, pe care i-a numit
proteionoizi din cauza numeroaselor insugiri ce Je apropie de pro-
teine. In prezt'n{a apei sirate, la temperaturi de ?5"-45", proteino-
izii tind si treacd la forme structurate, forrnind unele microsfere
cu diametnrl de doi rnicroni. Microsferele arr insusirea de a-gi spo-
ri volumul prin adiugare de alli protenoizi sau prin absorblia
substanfelur din mediu ;i de a se inmulli prin diviziune. Dac[
1H-ul mediului este destul de ridicat, se formeazS. in microsferi o
membrani proteicb asemdnitoare cu membrana celularS. In timpul
proceselor de absorbfie a unor substanfe sub acfiunea unor cata-
lizatori (zincul, de pilde) sau a razelor ultraviolete, s-a constatat
o eliberare de energie. In sfir;it, supuse unei u;oare presiuni,
microsferele tind s[ se aranjeze ln lanfuri asemlnS.toare cu algele
coloniale microscopice, aia cum a constatat Duane L. Rohling
de la Universitatea-din Cd.rolina de Sud (S.U.A.). In 1975, T. De--
cker introduce nofiunea de bioid Jormaldehidic. El ar lua nastere
din metan si api, ar putea lnmagazina energie solari, ar putea
avea aferentafie inversi (feed. bach);i, prinformarea de geluri mem-
branoase, ar putea si creeze indivizi.
Atlt coacervatele lui Jong, clt gi microsferele de proteini ale
Iui Fox sau bioizii formaldehidici ai lui Decker igi propuneau si
demonstreze, ca inodele ale unor sisteme deschise primitive, felul
cum s-a trecut la primele forme organizate de viald gi cum s.au
realizat metabolismul, nutrilia gi chiar reproducerea la nivel pre-
biologic.
S-a lncercat corectarea unor puncte vulnerabile ale ipotezei
Oparin-Haldane.
De pildi, teoria evaporirii la cald pe care se sprijini ipoteza
nu explici formarea protobiopolimerilor. Se gtie ci, din punct de
vedere termodinamic, mediul apos constituie o barierl in calea
desfdguririi acestei reacfii. De asemenea, la temperaturi de 150'-
200"C, caracteristice tinerefii planetei noastre, formarea pi stabi-
Iizarea unor atari macromolecule, ca gi integritatea lor sub bom=
bardamentul radiafiilor ultraviolete nu slnt cu putinF.
De aceea, lnci din 1973, S. Miller gi L.E. Orgel (The oilgins of
I fe ory, earth ) au emis ideea ch mai degrabi tempeiatura sidzuti
constituie o condifie necesari. fazelor iniliale ale-biogenezei: ,,Nu
glig cage.-1 fost temperatura oceanului primitiv, dar putcm spune
c6 instabilitatea diferitelor combinafii oiganice gi a polimerilor: sint
argumente convingitoare ci viala nu ar fi putut apare in ocean
daci temperatura sa nu ar fi fost mai scizuti de 25bC. Tempera-
tura de OoC ar fi fost foarte potriviti acestrri proces, iar cea de
--2 I
oC
ar fi fost si-mai potriviti. La asemenea ternperaturi scbzute, rnajo-
ritatea apelor ar fi fost inghetate, in star.e licniaa aflindrr-se doar
apele ecuatoriale . . . Toate reacliile bazate pe ma tri{e care, se pare,
au dus la aparifia organizirii bioJogice se desfS;oari numai Ia tem-
peraturi,inferioare temperaturilol de topire ale structurilor poli-
nucleotidice. In cazul spiralei polinucletoid-mononucretoid, aceasti
!e1n_pe_r1t916, uariazE, intre OoC (chiar mai scizuti) Ei, de exemplu,
85"C. Mediul in care a apirut viala este, adesea, numit ca buiion
diluat, cald, de compugi organici. Noi credem ci un bulion conceni
trat_gi rece ar fi fost un mediu mai nimerit pentru aparilia viefii::.
_ lapte ani mai tirzin; cercetitorii romlni I.C.-Simionescu gi
F. Denes, din Ia;i, au adus dovezi experimentale ,,teoriei la rece'?,
demonstrind ci primii protobiopolimeri au gisit condifii termodi-
uamice favorabile formirii lor nu in mediul apos, ci pc suprafe-
{ele reci ale ghefarilol, pe suprafefele inghefate-ale oceinelof gi pe
cristalele de gheald din atmosferb. In atari condifii se satisfac cc-
rinfele termodinamice. La adipostul temperaturilor scizute, pro:
{y;!i pripari-se concentreaz6" si permit sinfeza protobiopolimerilor.
Mai tntti se sintetizeazi polimerii de toate speciile gi apbi apar mo-
nomerii, ca produgi de degradare a polimerilor.
De asemenea, teoria Oparin-Haldane, ca gi modelele oblinute
ln laboratoare nu aveau dovezi concludente privind direipia si
ord,inea (secvenfa) sintezei aminoacizilor. Teoria,,absorb$ei'.:
a cercetitorului israelian M. Katschalski aduce o dovadi demn5
de luat ln considerafie. Ea susline rolul unor minerale care se gi-
sesc ;i asl5:zi ln locuri ce ar putea fi considerate drept modele
-ale
biogeneryi ln absorblia compuqilor organici existenfi in apele pri-
mitive. Este vorba de montmoiilonit, un fel de argiii neafri, care
manifestl surprinzitoare proprietiti catalitice, contribuind nu
numai la orientarea, dar gi la imprimarea unei anumite ordini, sec-
venle a sintezelor. Deci funclia Catalitici a unor astfei de minerale
nu es-te importanti doar pentru c6. favorizeazi desfigurarea unei
r-eac{ii, dar ci devine gi un factor de selecfie in procesui de evolutie,
deoarece o reacfie catalizati (deci mai intensi gi rapidi) este pro-
g6 37

21. tcja,t6 {"F 4l altele care se desf5;oar5. cu viteze ;i intensitifi mult
mai reduse, fiind supuse in mai rnare mhsurr factorilor defavorabili.
Corelind si recombinind datele esendiale ale teoriei biogenetice,
chimistul Manfred Eigcn, laureat ai'Fr"mi.rl,ri X"n"i, "piop,rn"
urrn_5.to^arele.etape ale orga.nizdrii haosului ln spirit evolufionist :
1. Constituirea primelor polinucleotide.
. 2. Seleclia
-acelora care 9i-au creat un mecanism de plstrare
;i traansmitere firl erori a avantajelor Ei calit6lilor obfinuie.
3. Stabilizarea sistemului pe baza autoorganiz[rii (un sistem
de feed-baclz pozitiv ce complet-eaz6 sistemele catalitice, in vederea
autostirnullrii siutezelor de autointre]inere).
- 4.- Aparifia unui spatiu inforrnafional gi reaJizarea unui cod
funcliorial de trairsmilere a zestrei informafionale.
5. Stabilizarea ;i consolidarea funcliei db autoreproducere a
moleculei.
6. Integrarea. sistemului informafional (un ribozom primitiv)
intr-un ge-noln gigantic, favorizind astfel aparifia protocelulei.
O confirmale fn laborator a mecanismului de ,,producere'1 a
lelei mai sirnple fiinfe vii o constituie biosinteza vinisului simplu
Fi x 174 ciin 5 500 iruclcotide in patru grupe aranjate intr-o or-
dine ;i proporlie precise, realizatf 1n tiffi de biologul american
Arthur Kornberg, laureat al Premiuhii }iobel. Polimer-ul DNA,
capabil s[ realizeze gruparea molcculclor DNA in proporlii pre-
cise, se comportS. la fel-ca un virus natural, pitrunde in bactirii,
se lnmul{egte in ele si ln cele din urrni le distruge. Sinteza lui Korn-
berg 1 d'eneonstrat 'care .sint piei"t" ufrrJ"t ,r.'."r*r" p.i*.i ior-"
organizate de viaf[: proteinile, componenti principali a celulei
dar fdri putere de reproduccre autonomd, aciiii nucleici care, in
calitatea Ior de purt[tori ai creditdfii, inlesnesc acest lucru, 9i, irr
sfir;it, pr'oteincle enziinatice a cdror activitate catalizatoare im-
bini intr-un intrcg ciclul aparitiei primordiale a viefii.
,- Cin<i, cum, sub ce formh a apimt in naturS. prima formd de
viat6, iat[ mari]e lntrebiri legate de etapa biologici.
' , Protobiontii au fost, dupi Oparin ;i Haldane, prima materie
rlie. ,;Cele mai primiti.r. in*r" ai" .c".t"i otgn"iiaii - scria A.I.
Oparin * puteau exista numai in condilia unui aflux permancnt
din mediul exterior al difcritelor substanfe organice, iapr:.bii- si
scrvta.scd drept rnaterial pcntru construirca componentblor p:o-
toplasmatice si si furnizeze energia necesarS. pentru biosinfeze"
Singura metodl de mobilizar-e ,a acestei energii a fost scindarea
atraer;ob5 a substanlelor organice exogene.'l Ilvolulia progresir'5
a or"ganisnlelor primare s-a orientat in direclia emancipiirii fa!5 de
aceste condifii" sclec{ia naturali a re{inut acele organisirre iuzcs-
tlate cu o-rganite necesare pentru a prerua unele furictii fiziologice
;idc a utili2l 1rt cerc cit *ii l"rg de.;rrrsc cncrgcticc.
c. revolutie. in organizarea materiei vii a lonstituit-o
- clupi
opa'in-aparitia nrembranei ce a transformat fo''ra clc ar.he-
plast in ce'luli, in inteliorul cdreia s-a putut organiza rnai rapicl
o structurd internr ;i,a putut apare pigment'l asimilator ce & per-
mis trecerea la o viali autotrofi in urrira cireia primele organi.sme
unicelulare s-au putut dez'olta gi inrnulli printriun -".urii- p.o-
priu.-o datri cu scindarca prin fotosintczr a moleculci tJc apI, bxi-
gllul a fost elibcrat in atmosferi, care si-a schimlrat funclimcnial
chimisrnul, din reduciioare deveninrl oxidanta. o paric"Ji. u*i-
gen-s-a transformat in czon. Acest gaz va forma urr'...on de pro-
tecfie impotriva ultravioletelor.
I)ovada uimitoare a trecerii cle ra mo<lul de hrinir-e a-'lotrof
la cel heterotrof o reprezinti Eugrena., apreciiti .r. lioror.,,i .o n
ader,'irat5. fosili-vie gi piasatr, din cauza modului ei cle hidnire,
la.pra.gul dintre lumea vegetall la cea anima.li. Corpul ,.i
-uni,
e,-
I'lar conJine granule verzfcle crorofili, ceca ce
'c-o
ar-at:i capabiii
sa indep]ineasr'.f, fun6lia complexi a fotosintezei. r
. Aqezind o Euglen.,i la intuncric si adirrgind in metlirrl ci rlc
Y,tj=t1
.]lltt+n!eorganicc, c.ai;i pi,:rde.:ulc,arcaircr clc, dcviu. aproirp(,
str_avezle sr incepe sd se hrbneasci ca,n anirnal. Adusi clin nou
la-lumin5, igi recistigi griunlii de clorofilb pi revine la mociul
'ege-
tal de hrinire.
. Fste posibil, spun adeplii teoriei lui Oparin, ca. organismele care
fac trt'cere dintrc cele doui'egnuri sh fi'fost <lc 1ip" l..'uglcrta uiri-
,y'is,
-care se poatc hrini hc'tcrri 9i autotrof.
(J teorie lnoclern5 a tr.ecerii de Ja organisrnel,, motlt,ct,lrrl;Lre
procariole la cele eucariote, avind ca punct de pomire ipoteza
pn1lin-H-aldane, a fost formulatd recd't de tioioilr.- am'eric"n
tr-'
|Iargulius. EJ consideri cd evolulia rucreazi la niiel molecular
;i cd simbioza dintre unele organite celulare, determinati de ichim_
harea condiliilor de viafd in'cadrur oc"anului pii-"i, ui a"." ro
lormarea unor organismc noi cu alte tirrur.i dt,'hranire.
La baza tuturor organismelor vii
- suslinc Martulius _ sti
procariotul heterotrof, deoarece el confine cocl'l gefictic ;rctual
;i prezinti sinteza proteici. procarioteie anacrobd's-a' difcrcn-
!iat in difcritc tipuii prin mrrtaric;i sclcctic n^t,,,1"ie. l-,1,'nr,.,,
lclloscau hidrogcnrrl atrnosft'ric sarr hiclrogi.nrrl srrlIrnrrt lrr.nrrri
l'educerea COr. Mai tirziu au apirr-rrt 1rrocar.i,r1r, 1.;1 1,, fr,lo5r,;rr,'1,i,J,,,
gcn din api in reduccrea COr';i pro',lu,,"rca oxigcnuJui"

22. criza r,leterminat6 r1e acrimu]a.rea oxigenul".ri atmosfciir- a
impus proca.riotelor anaerobe heterotrofe si realizeze endo-*irn-
bioza cir o bacterie mutanti aerotiir .ci astfel a apirut strimo;r:l
eucariotelor de azi, celula eucarioti ancestrali.
ln al cloilea stadiu, eucatiotr-rl a captat prin simbioza cL1 o
bacterie ,,spirochetl" un organ de mi;car:e necbsar clutlrii hranei
de citre amoebsidul inifial. Din anoeboflagelatele (tip ptoto-
zoar) apdrute s-au clesprins evolutiv fungii ;i. animalele-, iar rnai
tirzin plantele. Simbioirtul motil s-a rlifiirenliat in evolulie gi a
or.oclus' anaratul mitotic ar romatic: {us nuclear, centrioli etc.
'ln sprijinlul acestei idei
-
s,sfine lfargu]i's
- vine variabilitatea
di'iiiu;ii nitotice celulare la protozoaie, unii fungi, alge nucleate
gi alie eucaliote inferioare. Dc la mitozl la meiozd s-a proc]us un
iali prin care evolulia a clescoperit calea pent_ry distribuirea
echifitratl a genelor in celule-fiic-e, pentru recombinarea genelor
gi mbrirea variabititllii genetice a oiganismelor, pentru produce-
iea -celulelor sexnale nuptoia" 9i alteF.
ln ai treilea stadiu a? fi aprrut cloroplastul' in urma simbiozei
dintre amoeboflagelate qi o'alga fotosintetizanta. Aceasta din
urmi a evoluat spre cloroplastul de azi.
Primul argument ln favoarea teoriei simbiozei aplicatb la.evo-
lu{ia eucariot"elor din procariote consti in de-scoperirea .
DNA-
ului circular de tip bacierian, sub formd de nucleoid, in mitocon-
drii ;i cloroplaste-. Cantitativ, DNA-ul acesta se aseamdnl cu
cel din bacterii. Al doilea argurnent este descoperirea in mitocon-
arii ;i cloroplaste . a.n.X.-itlui, ribozornul d'e tip bacterian. In
acestc organite existi sinteza proteicl independent[.de cea nu-
clearii. Un al treilea argument ar fi existenla ereditilii .
extracro-
mozomiale pc baza geielor
'roprii
ale organitclor arnintite mai
.sus ;i inclependr nti ?c cea nuclearl. ln sfir;it, al patrulea argu-
*"rri l-a, ionstitui reugita cultivare in uitro'a unoiplastide foto-
siutetizante, precum gi faptul cd unele virusuri paraziteazi selec-
tir anumite
-organite
celulare (cloroplastcle).
Margulius c&chide ci evoluiia s-i realizat prin cndosimbioze
repetate.
' Dupd o altb ipotez6., formulati 1n 1974 de-Schnepf,.celula
(eucitul) a luat na$tete din simbioza a trei feluri deosebite de pro-
tocelule. O bacterie mare, fermentativd, a luat ca endosimbiont
o bacterie aerobi gi una fotosintetizantl, care putea scinda apa-
Simbion!ii au pierciut, pe rind, membran? proc-itar[; apoi aparatrrl
genetic s-ar fi'redus tieptat. Mai pufin*cbnvingdtoare in ce pri-
ie;te explicarea rlcterminerii componeililor moleculari ai organite.
lor (citrocromii, clorofilele, carotinizii), teoria se sus{inr: prin exem.
nle'actuale si anumc prin prez..'nta rrnor cndosimbion{i ce joaci
irr a* otg".ii celrrlar. Ciliatul l:uplotes a.re.dlept simbionli.bacterii
gram-nefrative, firl de care nu sci poate divide. Algele unicehrlare
EucariotE Gl auco c y stis { C y ana phola.nu au pl astide,.f oiosi td C y,an e-
ele
- alge albastie
-'pcntru
iprovizionarba cu subs.tanfe dc foto-
sintezi.,
"iar amiba Peiom),xa, lipsita de mitocondrii' se serve;te
de bacterrii endosimbionte.
8. ALTE TEORiI I,IO.DERNE DESPRE ORIGiNTiA VIETII
Respingincl deopotrivi teroria biogenezei ;i a insiminfirii Pi'
mintultii dr g"ttrl."iti veni{i de pe ilte hrmi, savantul sovietic
L. Berg a.*i., in 1947, o varianti originala a ipotezci meteorice,
pornind de la cunoscula teorie geogonici a astrofiztcranulur sovle-
'iif O.,q,. Schmidt, dup[ carc pimintut s-a ndscut nu prin ricirea
materiei incandescent'e, rupti din Soare, ci pe cale rneteorici.
,,Odati ln aglomerarea. meteorililor din care a luat fiinfd. Pdmlntul
I icti" L. tierg
-
el a putut si mogteneascl gi germeni cle viafd,
poate chiar un"complex^de organisme gata formate."
^ In favoarea u."it"i ipotezE au pledat probele micropaleonto-
logice descoperite in a doua jumitate a veacului nostru'
" primeleiottn" bacilare ir .ar" s-au glsit si resturi de ami'o-
acizi, dadnd de aproape 3 miliarcle de ani, au fost numit-e.-4rchaeos'
phaeroides barberioneisis Si Eobacteriutm isolatum de c5.tre desco-
'periiorii lor-, cercetitorii' americani Elso Barghoorn ;i James
'Schopp. Urme de alge albastre-verzi, -lParfinind.
inceputurilor
"i"tii f Z miliarde dc ani), au {ost decluse din determinarea unui set
de otlt'aminoacizi, cu structura nealteratS, despre care se presupune
ci p'rovin din corpul unor astfcl de.organisme. fn resturile unor
alg6 unicelulare, lestrate in depozite-calcaroase bioconstituite,
cu"noscute sub nuriele de st'omafolite, a fost g[siti intreaga serie
d.e aminoacizi. Au fost d,eterminate pe cale-de laborator unele
*i.roorg"ttisme despre care se afirml ci au trdit in atmosfera
primarn] saturati criamoniac gi metan._ [Jn astfel de microorganism
irin, .otri.*poran, a fost aflai de Sanford Siegel lntr-un sol satu-
rat cu aceleasi saze.
ln deceniuT al gaptelea, o descoperire deosebit de interesanid
ln acest sens a fost'ficutd tle profeiorul german W. Dombrovski,
care a izolat peste 40 de specii de bacteiii lnci necunoscute din
cristaJele de 6are de virsti^ permiana. Ele serninau cu Bau'illus
/
l
40 41

23. spkamotill+r's circulans, foarte bine conservat rn roci saline. Aceste
bacterii inactive fiincl introduse intr-o solulie special nutritivi,
au inviat ;i au inceput sh. se inmulleasc5, ptur".rtirr.l un metabo_
lism dcosebit de cel al bacteriiior contemporane. ln deccniul urmi-
tor (i970-1930), descoperiri similare s-au flcut in S.U.A., U.R.S.S.
Marea Britarie, r'cactivindu-se bacterii-fosile cu virste de 4a-200
milicane de ani.
LIna din cele mai intcresante zone de celcetare a fonnelor pri-
mitive de viaid de pe Terra este platoul muntos l{eblina d.in vene.
zuela,luat-i1-primiic de cifiva ani de o echipf, de cercetare condusr
de biologu.l charies Bewer carias. Zona Nebiina constituie o
""igmi
a Terrei. Ea se mentine intactd cle zeci de milioane de ani, in poTida
faptul'i ci tot ce se afll in iurur ei s:- p;];il;; ii , * -"5iri"*t
in urrna unor violente mi;ciri tectonice^strdv'echi. peste i50 de
cercetitori venezueleni,. columbieni, brazilieni, englezi, francezi,
nord-americani inventariazd gi studiaz6 tot ce este"viu'aici. Ne-
bJina este consideratd o encicropedie a viefii pe pdmint de la'ince-
pr-rtu.rile sare si pini acum. Printre formeie de viali au fost gdsite
gr micrcor5;anisme bizare, arhaice, ce se adapteazh uimitor"celor
mai teribile medii: fierbinfi, foarte r-eci, acicib etc.
Prin ca'actcristicire ror arcati*of i," (ptl r2), termofile (+2650c),
criolile.(-70'C), halofilg (:0.9 g/t) sau u,'idotii" (prefer6
"iiripuri),
aceste bacterii descriu istoria vielii pe panrint.^Astfel de .oiraitii
extreme existd in atmosfera planeteior Jupiter, Saturn, IJranus,
Venus, in clima Lunei,,plaletei Marte etcj o?erind argumentul unei
viefi posibile,-fdrd indoiale elementari, pe alte plaiete ,rrrd. ,_",
putea ajunge intr-un viitor mai mult sau mai pulin apropiat.
. Toate aceste probe.care pot demo'stra convihgitbr iechirnea
;r caractelul conservativ aI unor formc primitive de viafi nu pot
susfine.insi teoria iui I.. Berg, a$a cumip'teza lui p.A.'ScnUat,
nesprijinitd de probe concrete]rhmine o sti.ilucitb specutrafie Eiaout
atit.
Acceptind concepfia evolufionisti, dupi care formele superioa-
re de organizarc provin plintr-un proces^de acumuldri cant'itative
;i de saJturi calitative din forme iriferioare, ar trebu.i si admitern,
dupi Berg cE germenii de.microorganisme incorpora{i in materia
meteorici. terestrr constituie un puict c1e pornire'in dirunul ascen-
dent al formclor r,'ii. Ba.ctci.iile -,si p161oroa'rele, in mare majoritate
heterolrofc, n arr Dutut insi sta ia originea vieiiiclcoar"."..i" nu r"
nT.li.s.- slnFllrc, dt.r.r au ncvoic <lc urr rrrr,riiu rrrilr.iliy ,,3ata. p;c.
gitit". Ne-am-prrtca gindi ci pririra flor;'r a pimlntuhri oi fi pritut
tr reprezcntati de micrcbi cu activitate chimici sintetizafoare,
care se limiteazl la combinafiile anorganice sirnple ca amoniacul
sau slrurile fierului trivalent. bar zestr*ea de fermenli ;i rnodul cum
sau sarurrle trerulul trrvalent. ljar zestrea cle rermenlr ;1 lnoour cullr
se desfigoarl metabolismul acestor fiinte seamdni atit de mult cu
:a -
cele ale'microorganismelor heterotro{e gi fotosintetice obi;nuite,
incit ace;ti microbi ar putea fi considerafi mai degrabi variet[li
derivate ale acestor microorganisme.
Coborind la lumea vimsurilor, chiar si aceste fiinJe ,,ultrarudi-
mentare'i nu pot da o explica{ie istoricS, biogenezei. Aparenta
sirnplicitate a-structurii lof, capacitatea lor dc a trece u;or din
stafea de ,,cristal'1 in starea de microorganism gi invers, au derutat
pe mutfi cercetltori. Microscopia electionicd a scos, insh, in relief
irluitoarea complexitate a struitririi lor. Virusul mozaicului tutunu.
lui, de pild6, eite forrnat din 2130 de unitafi iufa;urate in.jurul
unei soirale asezate ca solzii zburliti ai unui con dc brad' Vimsrr-
;it" # ;;-pot'hrini, dezvolta sau inmulti pe oricare.mediu. l-am
folosi, ele
-dezvoltindu-se
numai in interiolul ot'ganismuiui viu.
Aceasti particularitate este un motiv pentru care inframicroor-
ganismel6 nu pot fi considerate ca o pririri formi de yiaJe.. Micro-
6iologul franc-ez Fr. Jacob, laureat hl Prerniului Nobei in 1965,
preciZa:;,Virusul nu p"oate fi considerat ca organism. In afara celu-
iei, particula virall iu este decit ttn obiect inert. Numai sistemul
celuli-virus posedd toate particularitllile viului".
Procedind astfel prin eliminat'e, singura categorie de fiilfe uni-
cclulare care ar putea sta la baza vielii ar fi algele albastrc'. Nu estc:
exclus ca din ac-este alge sb se tragI'uneie bacterii, si dt'live fami-
Iiile superioare de algi, iar o liiie colateralf,, decloro{ilat6 prin
saprofitism, sd fie cea a ciupercilor. Dar 5i aici trebuie sl avern o
,"ii" d" ,"r,*w", algele verzialbastre fiinci considerate, ce e drept,
ca fiinle foarte vechi, conservatoare, plasate insl pe o treapti mai
lnaltd
'a
formirii viefii, ln stadiul apariliei organismelor unicelu-
lare autotrofe, capabile, deci, si se hrdneasci.singure. Oare ce s-a
gisit lnaintea loi ln pulherea rece, rneteorici., despre care vor-
bea O.A. Schmidt gi L. Berg?
Ca urmare a prirgreselor efectuate ln ultimele decenii de- zbo'
rurile cosmice, ci ;ia creditului acordat unor teorii privind ori-
ginea extraterestrd'a civilizaliei noastre, in urma dezv5luirii unor
Eoincidenle tulburdtoare gi stiingerii unor dovezi materiale veni-ue
in sprijinul acestei ipote2e cle domeniul ficfiunii..;tiinfifice, ;idn
facut lirc ;i in biologie opinii dup6. cale viala ar fi fost trarsplan-
tatl pe Terra de cltie civilizafii
^extraterestre'
Cea mai noui teorir:
in acist r:ens aparline lui Francis Crick, laureat al Premiului Nobel
pentru medicini gi fiziologie In 1962.
42 43

24. ,,._ f:]ll',t a-5i,iristifica teza, Crick se irrtoar.e la big_hang ul inifiat.
f"-l.t"lsyt,rniliardelor de ani care s-au scurs <le la iiicepitut expan-
slunlr, stelt'le cele mai'rasivc, ci.d si-au epuizat reztri,ele de com-
brrstibil nuclear, s-au prabu;it in elc hnsele,'cxploclir-rcl in supernov,:.
Resturile din aceste iataclisme s-au condenili-dil
"o"
T"'rt*r",
avind la ora actuali 9 miliarde de ani, aproximaliv auutuJ urst"i
planetei noastre. Multe dintre ere
- .i* ot -iri* r" garaxia
noastr5.
- au avut probabil pJanete pe care condifiiie tiri3"
"r"o
favorabile formirii ae fiinle vii. I)acr'acestea din uima iu evot.,at
i'tr-un rit'r asemindtor
-celui al orga'ismelor. terestre,lt" ao atins
poate un nivel ridicat de tehnolo[ie cam in aceeasi perioaaa i'
:ar: :e.forma planeta noastrd.. Aciste ipotetice .i"lii"tii, lo"si_
91,.4.9^.t:k,,.-au
gindit poate sd rlspindeisci viala pe alt6 planete,
rrlmrrrndu-le nave spaliale cu microorganisme.'Aifiunea^in sine
nu pres'punca o tehnologie cxtraordinar de avansatd si nu Dunea
in pericol fiinfele evotuat"e. Ea autoriza
"
;"ilit"Ji* j" iJ"Ltiu"
spre diverse planete presupuse a oferi un mediu favoiabir viefii.
Conform acestei ipoteze, gi alte planete, ca ;i pimintul, au
fost ,,vizitate'1 in urme cu + miliarai je ani, iar viala a putut,
pe unele din ele, sd se dezvolte ca pe pimint. bar evolulia sfeleror
in juru_l centrului Galaxiei le-ar fi'dispersat acum la mari distante
unele de altele gi de P5mint. i
crick admite cS,este imposibil-si clovedegti ci viafa terestrd
are la origine accastd ,,solulie <Jirijati", dar ipreciaz6.'cd. iooteza
sa nu este in contradicfie cu datele itiirrfei moderne. r
. Neputinla oamenilor de gtiinli de a rea-liza o teorie fdr.l fisuri
I-,a
.impi1rs- pg
-Jean
Monod, unul'din marii biologi ai lumii, iaureat
al^Premiului Nobel, si. amestece hazardur tn eiplicii.i ip.ri1i"i
vretlr. ln cunoscuti. s.a lucrare
-Hazard
gi necesitate, apirutd iir tgzo,
Monod acrediteazb. ipoteza dupi car'e in oceinele'ptir"iii""
"ru
Pimintului au luat ria;tere prihrele molecule de aciii nucleici cu
structurS. ordonati, prii comiinarea intimfl dtoar e r unor-rurcleotiae
Itbere. Aceste molecule au servit drept iratri{e pentru sinteze de
pg:j.l- ti, 49Si, pentru aparifia citoplasmei i,i ;,ir"r "i"iioi--g.""
uDere: prlmttlve.
,^-_Pj"
prima clipi a nagter-ii ei, aceastb teorie s-a izbit de opozilia
terme a matematicieniror care, aplicin<l carculul probabiliidtiior
pentru-combina!ii intimpJitoa.e a 20 dc aminoaciziiau aemonsiiat
ca p'obabrlitatea apariliei intimpiitoare a unor macromolecule
proteice compatibile cu viafa este itit de mic6 lncit ar fi fost nece-
sare cel pulin trei miliarde de ani, deci lntreaga virsffi clemonstrati
a existenlei vie{ii pe i'[mint, pentru realizarea ar:estui evenirnent.
I-ecomte de Notiy, in L'lwnm.e deaant la science, preciza ci, dupl
calcrilul probabilitifilor, pentru ca o moleculi de inaltir disir:retiie
si fic formatd prin hazardul pur este nevoie de un volurn tle sub-
stanlit tie {orma unei sfere cu o razl atit de mare incit lumilrii i-ar
trebui l0e2 ani-lumini pentru a o parcurge.
Adepfii teoriei lui Monod au obiectat impotriva ,,probabili;ti-
ior". Aceste calcule
-
spun ei
-
pornesc de la ideea ci aparifia
pe cale abiogend a oricS"rui aminoacid are aceeaqi probabilitate.
Experien jele aral i ci, de fiecare dati , nu apar toli cei 24 de amino-
aclzt.
Acest argument ,,pro'1 a devenit ;i un argument ,,contra'1 teo-
riei hazardului, deoarece prioritilile unor aminoacizi, condifiile
concrete care le determini'propotiiile gi combinaliile demonstiea-
26.c6. procesullorde genezS. aLiogenl nu depinde doar de_capriciile
hazardului ci si de anumitc olientali;i direclioniri legice. ln aceastd
privinfd, se considerd posibil cd succesiunea regulati a monomeri-
lor din macromoleculele compatibile cu viafa s-a putut constitui
ca un proces autoreglabil prin conexiune inversd. H.H. Pattee
a imaginat chiar un model mecanic al procesului, format dintr-o
balantl ;i bile de diferite greutifi, arirtlnd ci, prin conexiune in-
versi, din configurafii simple pot apare succesiuni complexe, or-
donate, periodice.
,,Aparifia intimplitoare a unor asemenea sisteme
-
afirm5. cu
drept cuvint N. Botnariuc
-
este la fel de pufin probabili ca gi a
unor macromolecule compatibile cu viafa... Asernenea sisteme nu
pot fi declt rezultatul unor indelrrngate evoluJii a formelor de orga-
nizare in care necesitatea, manifestati sub forma legilor unei proto-
selecfii, canalizeazd. permanent hazardul pe Jinia solujiilor optime.'1
Dar gi intr-o alti direcJie teoria hazardului nu se motiveazi.
Ce e drept, intr-o primd etapb prebiotic5., hazardul si-a avut rolul
lui de necontestat. Dar in momentul in care informafia unei struc-
turi viabile a fost inscrisl in' molecule de DNA, viala depigegte
,,imperiu|'l intimplirii trecind in cel al necesitdfii. Ceea ce apare
prin hazard este fixat prin selec{ie ;i transmis in mod necesar
prin informa{ia genetic5.
,,Din punctul de vedere al dialecticii materialiste
-
opiniazd
I. Drdghici
-
toate fenomenele, f6ri exceplie, au un caracter ne.
cesar, deoarece slnt determinate de cauze gi legi obiective. Deoarece,
44
45

25. fns6, necesitatea nu se manifestb niciodati ca atare, ci sub forma
lntirnplaritcr, rezultS ci toate fenomenele au ;i un caracter intimprS-
1or.. Prin_ urmAre, aparifia fenomenel'r are un caracter necesar,
ins5, modalitatea aCestui pr.oces este intfunplitoare,.. (op. cit.,
p. 263-26a)
o teorie la fel de.co'testatd, cu toate demonstrafiire ei seduc6-
toare, este aceea a biocristalogenezei, ernisb. in l97l d; A.G. Cairns-
smith. Autorul porneste de la ideea ci. in rumea minerald. existi
cristale gi subcristale in care o serie de elemente se repeti periodic
iutr-o anumiti ordinc, fenomen c'e poate fi intilnit in uneltimacro-
mclccrrle ale organisnrului.
cairns-Smith consideri cleci acizii nucleici ;i proteinele ca s*b-
stante subcristaline, iar organismul ca o unitale sau un sistem
producitor dc substa'le subcristaline. poruind de la aceasti pre-
mizi, el presupune ci structura cristalini spaliali a silicalilor
sau a altor minerale cristarine din roci ar fi puiut' forma o matrice
dupi. care sd. se realizeze primele macromoleiule organice cu struc-
turl subcristalini.
Fragilitatea ip-otezei
-este
generati de faptul cI se sprijini
pe analogii formale, neglijind luncfiile definit^orii are viefii'(airto-
conservarea, autoreproducere4, autoreglarea gi autodezvoltarea),
incompatibile cu iegile fizico-cirimi." ui" Iumii mineraie.
- NIai protluctir'5. ca ipotezir de lucru este teoria biostyu,ttrayalisli
forrnuiatir de *savantul iomd.n, acild. Eugen Macovschi"
. .Du.pi.aceasti ipotezd viala nu este d in*cu-sire globali a mate-
riei vii, ci se afld localizatd in anurnite structuri, numite biostrwc-
turi, care reprezinti saltul pe care roateria r-a ficut de ra neviu Ia
viu. Biostructurile se prezi'tl ca o masr. spongioasd in ale crrei
fpalii libere se gdse;te o solulie intraplasmatiia. Diseminati in
intreaga mas5. celularl, biostructura cbnstituie un fel c]e creier.
celular la nivelul cdruia se reelizeazi receptionarea, stocarea gi
vehicrrlarea intregului complex cle informafii frimite de celuli cliir
medlul exterlc)r, _precum si modificirile rnorfologice necesare
p-entrr-1 r,ealizarea homeostaliei (autodezagregare si iutorefacere).
Materia biostructurati se prstreazl mtma'i
"Tita
timp cit organis-
mul este viu.
_^-P"yllql6.teoretic inci din 1958 9i perfeclionat5 progresiv in
1965 ;i 1969, ipoteza biostruct'ralistd' a^primii confirniarei atunci
cind perfeclionarea microscopului electronic a permis o pitrundere
mai adincd in structura celulei. ln martie 19g1, I{. Fojrter, de la
I"Jniversitatea Boulder din California, care, impreuni cu J.J. Wo-
Xesewirlr ;i J.J. "I'uker a fircut intre l9?t5-1980 ample investiirajii
rrltranricrcsct.rpice, a evidenlilit in subslanta r itcl,isrrntati(I, pe
baza lotografiilor ol;linutc, o structulir microreticrilarl izbitor cle
aseminb.toare cu tlesenele intuitive irle acad. L{acovski. Tctodatl,
ipoteza savantrilui romAn a subliniat rolui apei in aparilia vietii
gi a scos,in er'.iden!1 ci una din fracliunile apei, cea biblogica (a;i-
zisa ,,zrpi vie':), este materia fundantentala a I'iului, ea constitirind
liantnl rnolecr:lelor organice ;i far,'orizind procesele biclogice.
- T9ol9,ipotezele _descrise mai sus siirt splendide construcfii
ale gindirii omene;ti tinzind si dea o explicaiie cit mai vcrosirniii
aparifiei viefii pe Phmint. Din nefericire, nu existf, nici o siguranti
ci. pr-ocesele de ltiogenezi. s-au dcsfS.lurat eronform dc.ducfiilor.
Acest sentiment il stribate pe savantul franccz Jcan Rostanci cind
scrie in cunoscuta carle La w' e (19 62):,,Nu gtim absolut nimic <lcspre
condi{iile care domneau pe globui noslru acum doui mili:ricle
de ani, despre siarca in care se glsea materia etc. Poate ch atunci
na;terea vie{ii era cu mult mai probabili declt arn indrirzni si. ne
inchipuim extrapclind in trecut datele plczentului. Poate cI mate-
ria poseda proprietifi azi dispdrute, legate de o anumiti. stare a
C_osmosului-, co^respunzind unui anumit stadiu de expansiune a
Universului.... In orice caz, taate frumoasc.le ncastre ralionamente
9icalcu1eriscisitrea.c5pealituridecscn1ia1.
4ii

26. ARGUMEIiT
Nor trebwie sti ddm un credit absolut scepticismulwi l'm Jean
Rostand,. If otezele emise 6n wltimele 3-4 decenii a.u ntt nurnai o bund
motiaalie l6gicd,dar ci,teaa din ele, culm a'r fi -biogeneza
pi. uarianta
et. bioitructi,tral,istd, pot fi suspinute prin probe de lqborator menite
sd reconstituie expeiirnintal, 6n prezent ceea. ce s-ar fi pwtut p.etrece
tn trecut. Realizaiea. acestor ,,moiele" ne sugereazd., cw aiutorul teoriei
irobabititcitii, cdile t'rin care au pwtctt lua nagtere primele forrnayiuni
'organizale'de'uialdlGeneze acesfora a dwrat rnai bine de wn mili'ard'
d.e" ani, penoad'd'de mari incertitudini gtiin1ffice, 6n care nu reugim
sti operim dectt Prin dedwlti.
bn Aryo cAid auJost d.escoperite cele mai uecho doaezt, ale aielii,
urrne ale siructurii gi actiaittilii'organismelor, ipotezele. au tnceput si
se prefacd tn realitate, iar tabloul, eaolwlier. aielii sd se inchege coerent.
9. CELE MAI TECHI DOVEZI
DESPRE FORI{ELE VII
lntr-o comunicare finuti la inceputul antilui 1979 n fafa So-
c;etitii americane 7, 6fimie, profesorril Cyril Ponnamperuma de la
U"ii"r.it"tea din Maryland^ a precizat ci urme de hidrcrcarburi
datlnd de 8,8 miliarde de ani au fost depistate in rocile sedimentare
pi.t"v"i" din Groenlanda; nu se gtie- inc-d.precis dac6 formarea
icestui erafit se datoreazi unui proces fizic sau acfruntr mlcro-
oig""ittfi"tor. Cam ln aceasti peiioadi se presupu"g 9q 3 lytt
sfiisit evolutia chimicd a Pimintului 5i a inceput evolufia btologtca.
---''C"f"
*"i vechi forme organizate Oe viald apar{in unor straturi
.",0" -ui-.roi (3,1-3,2 miliarde -de ani), const-ituite din roci sili-
cioase de culoare neagr6, cenusie sau verzuie, ce alterneazd ctt
,t-iJ"f"-logai* in oxiTi d.e fier, alcltuind impreunl aga-numita
Ill.
DE LA IPOTEZE LA REALITATE
Serie d,e Fig Tree din apropicrea ninelor de aur de lir llarberton
(Africa de Sud). Aici au fost identificate structuri bacilare ultra-
nricroscopice cu lungimi dc 0,5-0.8 mrn si grosimi cle 0,2-0,4 rnm,
aseminitoarc prin forme, dimcnsiuni si peretr-lc extclior cu unele
forme actualc. l)oi cercetirtori americani, Elso l)arghoorn ;i Jarne's
Schopf, le-au numit liobacteriu,m, isala,tarn' Ei Arclt,aeospkaeroides
harbevtoniensis, !inind seama de caracterul nc-.colonial, forma,
vcchimea gi localitatea din apropierca circia au fost recoltate.
I)acir aceste formafii bacilare pot ridica unele suspiciuni, in
schimb strontatol,itele, prirnele depozite calcaroase bioconstituitc,
cu o vechime certi de 3,1 miliarde ani gi situate in proviucia Natal
din partea sudici a Scutului african, confirmir vechimea primelor
forrne organizate, a ,,pionierilor'.1 construcliei lito)ogice, cale au
fost algele verzi-aibastrc coloniale.
Dach aceste roci calcaroasc nu au conserl'at cu cxactitatt-'
iuraginea protoalgelor din cauza depuncrilor ulterioare cie carbo-
na{i care au sters contururile, ca;i in cazul Sey,iei de Fig Tree,
rolul de ,,fixator" si ,,conscrvant'i l-au jucat rocile silicioasc, zrso-
ciatc stromatolitelor gi aflatc in altr:rnanli ru roei ^ft'ruginoase,
cunoscute sub numele de Fortnailunea de Gunflint. In acest an-
samblu litoJogic, cercetS.torii americani Elso Barghoorn si Starrley
fyles au rccunoscut 8 genuri, printre care Gu,nflintia ;i lltyileinteo,
care seanrS.ni pu{in cu genurile actuale 0scil,atoyia Ei Eos,l>kaera., ct
rre duce cu gindul la flagclatele de azi, mai ales la Voluox.
Faptul cI eucariotele au aplrut cu pcste 3 miliarde dc ani in
unni nu tlebuie s5. ne mire. Analizele chimice ale acestor roci arr
relevat prezenfa unor hidrocarburi (pristane gi fitane) cc reprezintir
produ;i de descompunere ai clorofilei.
Cea de a treia din formatiile care, datoritZL unol condi{ii noro-
coase de structuri gi agezare, au putut conserva cele mai vechi
forme de viaftr de pe Terra este forma{iunea de Bitter Sl>rings
dirr centrul Australiei, cu vechime estimati la 1 niiliard cle ani ;i
alcirtuire litologicl aproape identicl cu a prime]or doui formalii.
Ea ilustreazl intervalul premergitor apariliei reproducerii sexuate
ce a deschis porfi largi diversificdrii genetice a euca.riotelor.
Din protoalgele care trliau acum mai bine de un miliard de
ani s-au dezvoltat algele verzi-albastre, pdstrate pinl. azr datoritl
uirnitoarei lor rezistenle gi capacitlfii de adaptare. Astfel, ele se
intilnesc in ghelurile Arcticii, in gheizerii fierbinli de la Yeliowstone,
pe fundul Mirii Moarte, ln zS.cimintele de petrol ;i in munfi,
la lnhlfimi de peste 5 000 m. Acestea slnt singurele organisme vii
care au rezistat ;i explmiei bombelor atomicc. 9i cu hidrogcn, supra-
48
4 - Blcls
49

27. vreluintl si in intcrionri rear.toarclor atornic,,, si in per_etii pt,;ter.i_
lor intunecate din Ne'atla u'tlc s_au efectuat expl,,rii n',,clear.,
subterane.
--. Algele'erzi-albastre, dupi ce'rcetlrile profesorurui amerir:arr
Elso Barghoorn, au fcst. prim'ele plante ce au preluat oxigenul ga-
zos din ape fi au realiiat prin'fotosintez[ ,,itmosfcra;:%cvatice
tA
:11:11
rfP_rrat, primele aninrale marine (cclenterate, spongicri).
w oovada rn acest
,sens s-a ob{inut h 1g77 in statiunia'tosiiitera
Ediacra, din sudul Ausrraliei. Aici, oame"ii^a"-iiii"ii Ju
"r,ut
surpriza sd.intil'easci impresiuni ae stramo; i ;l ;"iil";,'i"airr"to.,
viermilor si stclelor de mare, ceea ce aovea";t" .a u.:u-lpioiimativ
680 milioane de ani, deci ta sfir;ilul Fr;i;;;;i."i"iluG.ur"re
rnajoritatea grupurilor de nev.rtebraie.
10. TULBURATOAREA LUME A FOSILELOR
Fosilele erau cunoscute incd din Antichitate. Dar atit natura-
li,s_tii greci ;i romani, cit ;i savanlii a" ,,.ubi""t..
"i
,".ot"lo.'irl .i
XVII le-au socotit dlepi ,,jo.;;i J; naturii.r. Ele au ,tir"ii il;:
tezia
.popqJ.ari, care lela iiemuit unoi cozi impietrite de--sarpe,
urechi 9i dinJi d.e zmei, oase de balaur, i".pi;;i;;;;'i""i.6"tr,r_
moase- legende ;i povegti.
Cult.l oaselor^ fosiie ale unor mari mamifere,
-privite drept
resturi ale unei rase de oameni uriagi ce au triit odinioari sau ca
moa5tere unor sfinri, ir intilnim larg'rispindit in nvui iaeJiii ;i in
Ry{;ferg in feriri din vestul EJrope'i, asemenea relicve fiind
pdstrate la loc de cinste in biserici si m'inistiri
.^ l-u
inceputul secoruruj at xvlil-tea, multi vilvi este stirnitd
l: ^1::.op:trrea,osemintelor.legeldarului rege al ci mbrilor, Teuto_
Doccllus, de tapt oasele unui elefant fosil.
Fosilele rrnbr animJ" pr"."---rJllarrar"le, ihtiozaurii sau
Sf, Hlf,t;:'"ilf l"n.1iJT"f.'"1',#t,','1il:itrf *tl:t:*:l:
drept ,,resturi ate oT,rlut^ pedepsit q" D;;;;""i?." {aria;it"r"
acestor,,oase blestemate'1 srni deicoperite,.rn anuiiios, ru er1""y,
ln partea de nord-est af S.U.A., a# u-ilrior
";
;u;;;1-aiour"t"
respective proveneau de ra un mamut. celebri r" irl"ri" pJl"orr_
tologiei a rimas desco_perire.
"";1"1;r" ""Jizi'o
j"ia?r5h"ai-
:y-l..ti lltul"lirl1tt elirelian Johairn S.h",r.t
", ,,rt .,,r*"1" a"
:X" !:::",rdi
t*ti;, adicd ornul martor al potoputui. La cltevi de_
cerur dupi moartea lui scheuchzer, Geoiges'cuvier a ardiat ci
ifomo diluaii ieslis nv este <lccit o salamandrl cu dimeusiuni aprtl-
piate clc ale omului.
Atria acum 200 de ani oamenii de gtiinfl au reupit s[ dezlege
taina acestor ,,jocr-rri irlc uatr,rrii" iiuihrs r"atwrae), generate ht
materria nrincrirli sub ac:liunea unor {orte urodelatoare (uis filastiea) ,
stabililcl ci. ele nu sint altcer.a decil resturi ale unor viefui-
toare care au stipinit ociinioarl apele, uscatul ;i vlzduhul si care
au clisphrut apoi in negura vremurilor. $i, pentru ci ele erau descc.r.
perite mai ales in urma siplturilor, li s-a dat numele de fosile,
cuvint derivat din latinescul /ossa, adicir groapf,.
Multe din fosile reprezinti. pdr{ile tari zrle animalelor (plici,
oase, cochiJii), pistrate a;a cum sint ele sau pietrificate, adici in-
pregnate de substanta rocii in care au fost prinse. Altele s-au
pistrat sub forma mulajLrlui unei pdrli sau a intregului eorp al
animalului, ori ca urme ale activitifii sale: cuiburi, ou6, tuburi.
In foarte rare cazuri, ;i numai in arrumitc medii conservanie,
s-au transmis animale intregi. Astfel, in ghelurile Siberiei, s-a
pistrat de mai bine de 20 000 de ani un elefant plros-mamutul-
iu blani, piele gi mu;chi. ln ceara de pimint (ozockeritii.) din
Ucraina s-a descoperit un rinocer intact, in turba din Irlanda s-au
conservat elani uria;i, iar lacrima de ri;inl a chihlimbarului s-a
dovedit a fi un adhpost sigur pentru rbmi;ifele miilor de neamuri
de insecte strivechi.
Vestitorii paleontologiei vor fi doi savanfi francezi: natura-
Iistul Louis I-eclerc de Buffon, care in montimentala sa operl
Epoques de la Nature, publicatA in l'178, susfine cd fosilele-slnt
,,singurul mod de a fixa citeva repere in irnensitatea spafiului gi
de a pune borne pe drumul etern al timpului", gi scriitorul qi filo-
zoful Belnard Fontenelle, care preconizeazd lntocmirea unei hdrfi
,,dupi toate felurile de cochilii ingropate in pS.mlnt'1.
elnd inginerul englez William Smith, in zorii veacului al
XVIII-lea, a stabilit o corelalie intre succesiunea stratelor d.e
plmint gi fosilele ce le insofeau s-a niscut gealogia stratigraficd.
Folosirea acestor resturi strdvechi de viatl drept instrumente ale
cronologiei geologice prin urm6rirea lngiruirii verticale a acestora
a condus treptat la ideea c5. stratele plmintului slnt file ale unei
istorii de piatrl, scrisd prin mijlocirea fosilelor.
Oare cum ne pot vorbi aceste unne despre trecutul Pimintu-
lui?
Fosilele nu slnt amestecate de-a valma in scoarta Terrei, ci
agezate intr-o anumiti ordine ce n.a sclpat ochiului atent al omu-
lui de qtiinfh.
50
{i
51

28. ne
'n clcosebit intercs se bucurl fosircle care reprezintr forme
<ie.trecere intre specii sa. intre grup*ri mari cle fiinle. Elc
'c
i'gi-
rluie sir urmiirirn si si inlelcgem feiul (Lrm s-a iirorhis cvolulia ani-
rralclor.
I)escoperirca cle cirtrc sava'tul franc'cz Gcorges c,vier a legir-
tulii strinse clintre orgarrcl.e animalelor
- atr,,r',,urrita lege a corc-
lafiei dintrc or"sarle .- a dat un lnare avint ccrcetirii vietuitoare-
lor: din trecut. De obicei, sipiturile scot la iveali doar fragmente rlin
scireletul unor animale. Apiicirirl aceasti lege, rcuqirn cLr ajutorul
doar al unui os caracteristic si figurlrl irifa!'igarca generali a unui
animal dispinrt de milioane de ani.
. Se cunos_c,-pini-in prezent, peste 2 milioane de spccii fosilc,
clar_ numd.rl lor, dupi presriprineriie paleontologulul american
c' ,leichcr, ar depi;i 10 milioarre. Dar nritoatc fosiielc au o imp'r-
ten{ir _dcosebitd in stabiiirca virstci Pimintului, sau mai p.e.is n
stratclol din care e formatir litosfera, n:iscute in anumite niomente
din evolufia scoarfei. Pentru determinarea virstei rclatirre a strate-
lor.(cind ;i uncle-s-au format), se folosesc asa-numiterc fosile caruc-
teristiae sant condu.ccitoare. Datoriti lor, stratcle ,,gemene.,, formate
in acelea;i timpuri, dar la distar"ite gcografict' cl"eosebite, sint re-
cunoscute u;or de ochiul versat al gcologirlui. Aceste fosile trebuic
;tr in{eplineisc.l insi anumite .on8ilii'"re fie bine conservate, si-r
{i triit in mare numlr pc suprafa{a glob.lui, <iar si. fi avut o
pcrioadir de vial6. r-elativ sirirtir, naster-ci gi crisparilia lor fiind cit
de cit simultane in toa.te punctele planetei
. Exist5, in afarl de aceitea, ;i alte fosile carc nu indici o anumiti
virsti., ti -."j dcgrabl modul cum au apir ut, factorii fizico-geogra-
fici cvidenfi in timpul cin<l au triit. Ele ne ofcri. inforrnatii iriv"intl
rliv.r'sclc adincirni in rnhri , caractoisticile platforrnei contirientale,
grad_q! de salinitate al bazinelor acvatice, crincrifiile de temperaturir
ctc. lile se ilumesc Josile defacies, din care fac parte coraliirecifali,
lrurefu de rnarc, urrele cochilii de melci si scoiCi (mai ales stridiile,
a ciror cochilie este
.puternic modificath ce pariic'laritilile plat-
formcj contincntalc 5i'curentilor mar-iui)
. A.cislq,,njetre viiil au alcituit t"-"i,iriimportante i, inrpar.tirea
istoriei Pimintului in ere, pei-ioade, epoci, eiaje.
Avind in vedere cb, in,{rhai.c si Pr'oterozoic viaga organici avc.a
uu caracter foarte primitiv, fiind concentrati ,.irmai'ln occane,
aceste prime douf, ere ale istoriei llimintului se disting pr-intr-o
Ylle qs:ulsj .(crtftozoicd/. Urmitoarele trei ere (Faieozoicri,
M ezotoicd ,si coinozoicti sau Neozoicti ) f ormeazi crelc vi'efii vizilrilt:
(fan.eror:a'icti ) ,
Ilrimele urnre foartt: r'lare rlc vic!uitoarc dateazi tiit Italeo-
zoic sau Era vet'hc. Ea a durat carn 370 milioanc de ani. Animalele
celc mai rispinditc in accastir crir a.u fost trilobifii, iar dintre plante,
strimosi ai criptogarnclor vascularc, mdc ru'iasc aie brddigorului,
cozii-caiultri ;i ferigiior dc azi (Sigillaria, Lel>itlodend.ron, I'{euro!-
teris, Calanullesl, precuur si strirmo;ii brazilor (|tr'olchia ;iVoltzia) .
Era urmitoarc, Mezo;oicr,tl, sau Era mijlocic, a linut 170 de
tnilioanc ilc ani, liind c;llacterizatit cle don.rnia rcptilelor rrria;e 5i
a coni{crtrlor strirvcchi. I-a {cl cle calactc'r.istict-' pcntm nlczozoic
.sint ;i f osilele prirnei pisirri, gisitir in calcar ul litografic clin
I3avaria, Arcltaeoftcryr, ;i ale unor rucle itlc scpici, ,ltnoni!'ii, cu
cochilii r-reinchipuit rJc bogat ornamcntatc.
Llllima cri, cra noui sau i{eozoic,i, cca nriri scurti --- 70 nrili-
oanc de ani
-
rnarclicazir prccJonrinarca plantelol cu flori si a
anima"lelor cu ,,singc cald", pirsiriJe ;i mamifr-re1c. Cirtre mijlocr,rl
ei au inceput si se contureze flora ;i fauna actrial[, iar in ultima
perioadir a acestei ere, in Cwaternar sa.u Antropogett., a ztprut ornul,
treapta cea mai inalt[ a evoluliei vic{ii pc Pimint.
De reconstituirea fcluh"ri cllm s a dezl'oltat viata in decursul
erelor geologicc, (r urnare a. schirnb.tii condifiilor cle rnecliu, se
ocupir faleobiologia, ajutatl de palinologie, al cirei obiect iI for-
rneazi polenul fosil, ramuri tinerc ale faleontologit:i , qtiinta care
stucliazir in irnsanrblu trecutul lliurrintului.
Cu ajutolul fosilclor, putcrn intr"eprinr,ir o irlsion;rnlii ciii-
toric in cpocilc'indepirtatc, aluncr:ind pe apa tir-npului cu zeci gi
sutc de milioane de ani in urnri, pcntru a face cuno;tinlir cu celt:
mai vestitc animale dispdrutc cc au jucat un rol dc scami in isto-
ria atit clc zbuciumati er pl;Luctci noastrc.
1 I . i'ALEONTOLOGIA I'IIEGA'I'}iS1'1I CONCT'P'f IA
E:OLt,"I'ION]S']I
Irrc[iscrttabil < ir fosi]clc r onstiirrit' lrr5iuurerrtt'ltr r:cli' rr1;ri c:on-
r irtg;itoarc rlc t'r"olu liouisrnLrhij , r onclptiir unarrirn acr:cptiLtir a.z.i
<le oamenii dc ;tiintir, iar paicontologiu, ala cunt arita J). (irassi
in lucrarea ,ctr l:uolu.lion tltt uirant (1912), ,,cste singura in stare sir
dovcdeascF rcalitatca evolrrtici ;i si relevc modalitirfiic ;i meta-
nismeie sirle. Nici consideratiiJt' asrrpr;r c'rganismclor ar-rtualc, nici
imaginatia, nici teoriile nu se pot substitui documentelor paleon-
toiogicel.
5t 53

29. ,,Fixismul" nu poate,.fi motivat rioar cle persistenfa unor con_
cep{ii re)igioase in gindirea savanlilor din iercorul
"i
xillt-1.",
ci.gi Brin slaba 4ezvoltare a pareontorogiei in aceasti perioadi,
prin absenfa fosilelor-cheie, a
^acclor
forine de tranzitid care sE
demonstreze continuitatea procesului evolutir..
Teoria catastroJisti a lui cuvier trebuie judecati din ambele
pr-rncte de vedere, si ca un produs al concepfiilor creafioniste, dar
-$r
ca o eroare generati de marile goJuli existcnte atunci in crono-
logia lumii vii.
,,corectrrile'1 cronologiei terestre ;i recipitarea i'cred.erii in
capacitatea factorilor obi;nui{i din naturr de a modela continuu
suprafaia.planetei, ce.ea cb a dus periodic la schimbarea fiziogra_
lici sale gi adecvat a f]orei ;i a fau'ei, au pregitit amurgul tco"rici
catastrofelor.
Noua teorie a wntforrnismuru'i, cunoscuti azi sub numele de
actualism__extrapoleazd in trecut fenomenele ce aclioneazd in
prezent' Prcmotorul ei a fost agronomul scofian James Hutton.
observind cu aten{ie natura, el iremarcat in roci eiectele Droceso-
lor ce se desfdqoari iu prezent pe pdmint : ,,Nimic, doar'timp ii
este necesar naturii pjntr_u a forma rocile, reliefuJ gi tot ce ve,i"m
astdzi pe suprafafa Pdmintului", spunea ,.gronomirl scofian.
-Generalizarga, apoi fundamentarea gtiinfificd a acestei idei a
realizat-o charles Lyell, _autorul cerebrei' cdrii principiile Geologi ei
(1830), lucrare cle temelie a doctrinei evolufioniste.'tv"ti ,.o ,_"
mullumit, ca Hutton, sd studieze doar acliunca factoril"or niturali
asupra lumii anorganice. urniirind influenla acestor factori asupra
organismeloL, el a extins pri'cipiile actuarismului in lurnei vie,
decretind gcologia drcpt ,,q-tiin!a carc studiazd schimbrr.ilt: succe-
slve ce au avut loc atit in regnul organic, cit ;i in cel anorganic...
Lucrarea lui ch. Lyell l-a ajutat erorrn pe Darwi', cu nrile-
jul voiajului.sdu in juiul lumii"cu. vasul Beigre (r83r- irilril, .e
se convingd de netemeinicia teoriei catastrofeior ji, aplicind piin-
cipiul actualismului, si Iege rli5palitiile ,,mist"iin".1."
"1"
,,no.
specii de mecanismal setecliit natirale, prin care speciile mai bine
adaptate, qi ca atare mai competitive, le inlituri pi celelalte.
. .Ort'gine.a speci.ilo_r, apiruta in 1859, a revolufionat ;tiinfa isto_
rler vte{ri, oferindu-i, , sintetic, patru principii fundarnentale:
a/ speciilc nu sint neschimbitoare, etcrne: urr"i" apar. altele dis_
p?ri b) proccsul de evolulie sc dcsfigoari firi intierupcrc, reali-
zindu'se printr-o succesiune de schimbbri rnsensibile,'a.umulaie
lentl cl toate speciile sint rezultatur divergenfei unor'li'ii-"volu-
tive pornind de ia un strbmog comun; d/ schimbirile evolutive
stnt datorate selecfiei naturale, prin a cirei acliune, dintre variafi
ile apirute intimpldtor in cadrul genera{iilor succesive, slnt refi-
nute doar cele folositoare speciei (supraviefuirea celor mai bine
adaptafi).
Dificultdfile lui Darwin de a crea o imagine coerenti a dezvol-
tlrii lumii vii pe baza concepliei sale er,olutioniste se datoresc
imperfecliunilor cronicii geologice, ;i in primul rlnd lipsei verigi-
lor de legdturi.
Valul de cercetlri paleontologice vizlnd descoperirea ,,veri-
gilor'1 de legituri, aceste fapte concrete ale er,olufiei, declagat de
publicarea Ortginii speciilor, conduce la completarea treptati a
golurilor din seriile evolutive. Studiate ln mod sistematic, intr-o
perspectivd evolu.lionisti, fosilele redau t-abloul istoriei vieJii ale
cirei personaje gi culori devin tot mai clare gi mai nuanlate pe
mS.sura sporirii infolmaliilor paleontologice. Chiar in 1861, la
doi ani dupl publicerea lucrb.rii lui Darwin, este descoperit primul
exemplar de Archaeal,teryx, dovadi striluciti a exactitiJii prezum-
liilor marriui savant englez. Dupi 1900, au fost descoperite gi alte
noduri frlogenetice Ia graniJele dintre clasele de nevertebrate gi
chiar de vertebrate, cum ar Ii Seymourta (legitura lntre amfibieni
gi reptile) saa lchthyostega (ptsntea dintre amfibieni gi pe;tii cro-
sopterigieni).
Dezvoltarea., in perioada postdarwinistl, a teoriei evolulioniste
va fi legatd de aparilia unor noi gtiinle ce vor aduce argumente
suplimentare variate gi vor amplifica orizontul lntelegerii unor
legi interne ale dezvoltlrii viefii (embriologia, genetica, biochimia,
ecologia).
ln prezent, teoria evolufionistS. cu cea mai largb adeziune este
teoria sinteticd a eaolugionismului, care reunegte, pe prineipiul
darwinist al selecliei naturale, datele geneticii, biochimiei, embrio.
logiei, sistematicii, biogeografiei, ecologiei cu cere ale geologiei gi
paleontologiei. In cadrul acestei conceptii moderne, evolulia este
infeleasi ca un proces ce se desfigoari ln doui etape: in prima
etapd are loc producerea variabilitefi genetice, pe calea recombi-
nirilor sau mutaliilor lntimplitoare; ln cea de a doua, variabili-
tatea este ordonati prin selecfie. Contrar concepfiei darwiniste,
care vedea in evolufie un proces desfigurat la nivel individual,
teoria sintetici trateazS, evolulia drept un fenomen populafional,
ce are loc prin seleclia mutaliilor aplrute in cadrul larg al popu-
lafiilor unei specii.
54
55

30. 12, clTEVA LEGr $i REGUT,I CTARE St-Atj I_A IJAZA
Inlnrrr;Iinrr rvortrl'rEl Ltl|,ft1 1111
I)'' a iungul a aproapc do'ii veacuri dc ci'cr ornerirea irccarci
sri d.a o. dezlegare ;tiin!ificl originii qi t r.'rrrtici viclii s-au <'nris
:.:.r,i,'dc lcgi si regrr.li fhri clc-carc inlt,lt,gert:,a. acistor pro."r,,
rstolttc ar 1i cu neputintl.
iji.r arc ;tiinfa_lcgali <le naiul-i si-a rrrrrs .outribrrtirL Ia patri-
rtrorrirrl teorctic al IrioJcgi,.i
.Anatomia comparalir, pri' cuvicr', a
'fcrit
c'olutionismului
t'rincipiul.corelaliilor dintr.i argone. Studiincl n"r" r"p".utc si apoi
t'er t'nsl jtrrintl intcgurJ plirr rir-clu.lit' rloui rnamife're fosjic ilin
;ltpsru tJc eoc(.n" xlc coljrr,'lor l[ontrrrur 1r.(,, din pr.eajnra ])arisulrri,
|i anrrrlre Paleoth,ertwnt,-;i Ana/5tother-totm, Crrvier'a avut satiifac1ia,
at.nci cinc'l a, fost g.sitc s<lhelctcle intrcgi alc acestor orri*it.,
r;ir constatc ci clc corc'spundeau pcrfect ilu imaginca pe car-e o
',-lilis:'pl l,azl.fragrnt'nielor dispirrrt". f),'as"minca, citiva <iin1i
gisrtr iu ace-lcasi depozitc i-a. fost srrficir-rte pentru a stabili ca
acc$tri[ 1rr-ovin r]c Ia un mamifer marsupial, pcialheyrum, fapt acle_
vcrit.crrri.d Prin descopcrirca rrazinrriui crr oo." ,rru.rupiit" at"
marnrlerrrlrri. Act'stc succcse il vor del crmina pe Cuvier-s[ scrit,
in D,iscurs asuN>ra rcttolulitlor globutui .(1S12): ,;Cet *"i *i. t."g_
nrcnt de os, chiar aparcnt cea-mai neiiscmnatl a.pofizir, nrczini[
rin cerr-act.r fix si dcterrninat, in func!ie clc clasa, 6rclinui, genul qi
spccia anirnatutrii,'I.rii i
" ^p"itl"ri',-o9u
in.ii;';tr;;;' ;i;Eli,.;*
<loar cxtrcmitatea u'ui os iriic conscrvat, putem, printr-o eiami-
nare atenti, susfinutb cle analogie ;i compara{ic eiacti, sh Jeter_
mtrirn sPccia cireia i-a aparfinut cindva,-la fcl de sigur ca gi cincl
arm avea intreg a.nimalui in faJa noastrl
Sisternatica
--(tax2ngmt_a) . a venit cu prccizarra ci procersul
evoluliei sc dcsfds.oarh in doui sensuri: catre o microcuoltriii (spct'i-
a!ic),.constind di' nasterea unor specii noi prin transformhrirc
geneticc ce sc produc la. nivcJul popula{iei speciei parentaie, ;i
:eltf"9 macroeuolulie,_accl ploces de ipari{ic a catcgdriilor supra-
sPccrlrce, a tipurilor de orga'izare ale plantelor- si aiimalelor.
Tot- sistematica, ln buni colaborare cu morfologia si ecologia,
1]r inrbog[!it cvoluf ionismul cu lryaa conuergeniei 'caracteiloi
yorl?/:o{tce. Aparten-r'nta si.adaptarea la acelagi mediu (aerian sau
acvatrc) au cond.s Ia apa'ilia,nor caracterc comune, convergen-
te, chiar..daci animalele aparfin unor grupe zoologice aeosenite.
rnotatorll chn trecut si din prezent, deqi neinrudilf intre ei, cum
ar fi rechinii, pe;tii-spa.clc, ihtiosarrrii, clcl{inii ;i balenclt: pirr a fi
croi!i clupl acita;i tipar. La fcl, adaptalca pctrtnr zbor. a impls
apari!ia iripilor la animalc extrcm cle clivcrse sttl; raport sistematic:
inscctc, rcptilc zburirtoarc, liliccri, pisiri.
hrumai-c.1 in cadrul convergenfel anar doui tipuri dc structuri:
omoloage
-
atunci cind cle derivir din acelagi plan frrnclamental
clc stru-cturi
- ;i analoage, atunci cind, servincl aceleia;i funcJii'
au o origine totai deosebiie (de pilclir aripa insectelor, fall de aripa
p[slrilor sau liliecilor).
- Geologia gi paleontologia att schilirt cvoluliei speciilor secventc
cu caracter general cum ar f.i'. swccesi,wnea in t'imp a organismelor,
corela!.ia dntri ord'inea aparipiilor ;i cregterea csmplexittilii structurale
a org'atr,ismelor, cre;lerla frogresiuii a uarialiei luntii organice dn
timp-, prin, diacrsifica,rea ,,soh,rpiilor" biologice de adaptare, exiincl.'ia
(d&pirilia), consecinld inexorabild a swpraspecializdrii. Si^ deci a
,i,,bbilril" iapacitti{ii.' tle adaptare. Pent}u paleontologi, factorul
clireclional aI evoluliei il reprezintS principiul lamarckist al adap-
tirtr.Dupla biologtrl americatr Ernst Mayr, evolulia biologicf, poate
Ii clcfinitZr ca schin-rbarc in cliversitatea ;i adaptarca populafiilor
clc organismc, Aclaptalea se rcalizeazi printr-o sc'rie dt' tcndinle
tvolutive clezrroltatc c]e populaliile dc organisme in incercarea
lor <lc a cuccri ;i va.lorifii'a cit mai bine condifiile unui anumit
mediu t'cologic. Nu toate liniilc dr: er,olufie sint incununate de
succcs. O tcrxlinlir adairtativl poatc clcvcni, pc parcursul cvolufiei,
inadairtativir, ducind ia cxtinctirr spccici. A;a s-a itrtitnlilat r:rr
,,crir,'nile cla.nilor ttria;i (XIegaceros) si.u cu giganfii ca.nini ai felidei
Maclt,airodus, carc, cu timpul, irir dcvenit nistc structuri impovir-
rirtoare.
Pornind dc la adaptarc, palcr:ntologii au <ltsprins citcva legi
crr caractt:r gcnerta.l ali: cvolu.lit:i: legea radiali"ilor adat'tatiue , Ior'
rnulati de savantul amcrican H.Ii. Osborn, legea caractarukti n'e-
sfecializat al grwpelor de origine a, lui E.D. Copc ** formele ne-
sfecializate fiinil consiclcratc ca purtitori a.i progrcsului evolutiv
-_, in sfirgit, legea euoluliet adapiatr'ae si inadaptntive, dcscoperiti
cle cclebrul paleontolog rus V.O. Iiova.levski.
Gcnctica- i;i arc aportul ei pre{ios la apr:ofunclartit unor legi
biologice. Inca din 1869, paleoutologul austriac /.H. ''aagen a
cvidenliat prezenta unor ntwtation-ri ch,tung (rnutafii direcf ionale)
la unele specii de amonili jurasici, mutalii care, pritr acumulare
gradatf, ;i seleclie, au condus la aparifia unor noi specii.
Sint
'formulate
unele reguli ,si legi in iegituri cu direclia Si
aiteza evoluliei. Cithm, printre altele, teorin ortogenetici a evolufiei,
56 57

31. fng,ntat[.de
zoologrrlgcrn]an F-. Eirrrer, cn a cunoscut o mart: popu-
larttltg timp de pcstc o jumf,ta.re d9--vgar', teorie dupd .ar"
"volu1i"
mre€rstreaza tloar o gradare rectilinie, teoria a.ristogenezei a iui
H. F. Osborn, care o c-ontinui, explicind tc'clinla spr? feriecliune
a organismelor prin existenla unei predispozifii.
Aceste tcorii sint in concordanlh cu Iegea ireuersibilit,itii eaolu-
Itei,^forrnulati de paleontologur bi:rgian i. Dolro, care piecizeaza
ca,ll evolutlc, un organism nu se poate intoarce la starea stri_
mo;tlor,.rar un.organ odati pierdut n' poate fi redobtndit. Evolu_
lra e6te rrevcrsrbrld pentru cl ireversibil este complexul de factori
ce a generat o anumiti structurd sau un anumit'.ist"* de struc-
turi. A;a se explici de ce trilobifii nu mai pot reveni, ae ce nu mai
tau nastele oameni din speciile actuale de maimufe.
Totu;i si aceste legi nu au un caracter absolut, In afari c1e o
ortoeuolulie, fiin{ele. viicunosc ;i o eaolwlie regresiaii, in murte cazuri
se semnaleazi ia fiinte evoluat-e, chiar ii la 6m, organe rudirnentare
(pilozita tea. coruului,' apendicere, vertclrele r"giuiii .odai", -a."-
"t",d"
mrnte etc.), ceea ce inseamnd c6 regresul morfologic este o
parte
,co.mponentd a progre-sului biologic, ii ,,evolufia nu este un
mar'$ trlumlal spre o perfecfiune predestinatd, ci o inclegtarc,
cllncena, tn care strategia celor victoriogi, cu dcse abateri de Ia
mersul-rectiliniu, .ot],i"jg .lg ipaginea de' progres global inflfigati
de tabtoul istoric al vietii,: (Din Grigort..i, Iia,titea iiir;llr;
om,ului, 1980.)
In privilta aitezei euolu,tiei, in rrmra ccrcetirilor qi metodei
conturlndu-se dupl 17 noiembrie (dat[ ce ar marca. lnceputril erei
paleozoice), prirnii pesti apar in jur de 29 noiembrie, iar la 4 de-
'cembrie
piimeie veitelrrat-e terestrc (stcgoc'efaiii), p" 8 decembrie
-- rcptilele, pentru ca pe 26 decembrie (zi ce ar corcspunde tre-
cerii
-de
la mdzozoic ia ni:ozoic), ele sZt cunoascf, un dramatic declin;
intre timp au apirut mamifet:ele (12 decembrie) 9i pisdrile (19 de-
cembrie), primul hcminid (Rarna!>itkecus) apate-in seara zilei
rle 30 dticembrie, iar genul Homo li ora 20,30 in seara u]timei zile
a anului, specia careia aparfinem, H. s*t'iens, desprinzlndu-se
numai cu 5 minute inaintea Anului Nou.
Nu vom incheia acest capitol f5ri a aminti dc legea.progre-
sului biologic care std la baza evoluliei sistemelor biol-ogice. Aqa
cum spunei EmiI Racovid, in Eualttlia ;i. prob-lem'ele ei (Clui,
-1929 '
p. 103):,,progresul nu este unscop insine; el este o-te-ndinli care
ie reaiizeizi-in anumite condilii de mediu ;i are rolul unei echi-
librlri optime a sistemelor biologice". Dup[ Darwin, adaptarea
continuS.'a speciilor la condifiile lor d9 via!1 sub acJiunea selecfiei
naturale sti-Ja temelia progresului biologic. O contribulie impor-
tanti la elucidarea acestei problerme a adus-o A.N. Sever{o.v, in
lucrarea sa Princihalele direilii ale pracesului eaolutia. El a elabo-
rat gi introdus in^biologie riofiune-a de progres-biologic, aritincl
ci ei se realizeazl. prin mai multe cdi morfofiziologice :, aromorfoz.e
(modificiri radicalE care dau na;tere Ia noi grupe sistegatice),
idioadaftiri (modificiri ce adapteazl specia la condifii cle via]l
nrai res'trinse, aducin<l speciaiizhri) ; cenigenoze (modificlri embrio-
nare cu fun"tie adaptativl, favorizind progresul); degenerarea
(simplificarea morfofifiologici in vederea trecerii Ia r.'iafa sedentari
;i parazitari) . Degenerarea nu este insi o calc. de p-rogles..,Pro-
greiul inseanrni pirfeclionarea insqirilor esenliale aie vicfii, iar
iczultatul este cre;terea autonomiei sistemului. Autoconservarea
pi autonomia pierd din valoarea lor in cazulparazitism'glui. J. Hrrx-
ley (Euotution on action, 1956) ;i K.M. Zavadski (Teoria uida,
ld6}, pornind de la conceplia darwinistd, consideri cd existi
doul firme de progres biologic: progresul timitat gi progresul neli-
mitat. Primul se opregte la specializare ;i se lnfundi, la un moment
dat, secundul reprezintl o linie productivi, ortogenetic5, care ln
mod obligatoriu conduce evolufia citre specia umani, conside-
rat5. ca un etalon al perfecliunii biologice.
Pe baza analizei comparative a unor grupuri sistematice pe
diferite trepte de evolufie, Zavadski a dedus trei c5i ce caracteri-
zeaz[ progresul sistemelor biologice, ln special in dir-ecfia sa pritl-
propuse de G. Simpsou (7'irc
'Meaning
of Eaorutiii,-rdoqf.-"u.,"
la indcmini citeva rclrrli si renere d"eqirrl .ln n--,l..i.,^ "4.+f^l
sorr ( I ne ute&ntltg oJ Laolutlon, 1969), aveln
rcguli gi repere destul dc cxpresive.' Astfcl,
vitgza cvoluliei creqtelrogresiv"de Ia Arhaic rpr"toi"oroi". prl-
mele etape ale evoluliei s-au desfigurat lent,^uriagul salt de la
*1,:::':^"1:'g3li?1 li :g" vie fiind pregatit de-a lurisul'a-suie ae
miUoane de ani. In scirimb, la sfirS'itui mezozoicului"si inceputul
neozoicului viteza a sporit la un r:itm mediu de 5--6 *ilioutt"
neozoicului viteza a sporit la un rlitm mediu a" i-'e *iliourr"
de-ani peutru un gen,-fa!f, rltr 30--{0 milioane de ani fa sfiriitui
palcozoicului. - - ----'----
Pornindu-se de la datele oferite cie G. Simpson, s_au sintetizat
Pryporfiile timpului geologic, reducindu-se fietaforic virsta pr-
rnir'ntulur (4,650 miliarde de ani) la un an calendaristic. ln aceasti
_!l1"tpyT"l" cronologicf,l pe baza datebr existente ptni in piezent,
procarrotele au api'ut in jurul zilei de r rnai, ia? eucariotele la
lnceputul Jui a'gust, cele mai vechi animale murticelulare lgi fac
aparifia in ultirnele zile ale lri octombrie, avrntul lor evolutiv
5B b9

32. cipali: l) crcrstcrea gradului dc iLrtt'graii tate a orgauisirrului; 2)
crestr'rea coeficicntrrltri mrdiir rlc supiar-iclirirc tr. organismrrlui';
3) crelterca gra<lului cle aclccvare :r organizirrii individului ;i
specici.
In ultirnh instanlir, aceste chi sint dcpenclcnte dc dczvolta.rea
sistemului nervos. Cu cit sistemul nervos cste rnai colnplex, cu
atit integrarea organismului la mediu este mai bunir, coeficientul
de supravieluire spolit datorita independentci care duce la amor-
tizarca factorilor ostili, iar gradr-rl rlc adecvarc crelt{-.sirn!itor".
I)c aceea, cl.ezvoltarea sistemului nervos (pe misurir cc se apropie
de orn ) este un indiciu al superioritltii pc linia progicsului
bioJogic.
IV.
MARILE ETAPE ALE EVOLUTIEI
,4 RCU METI'f
Desigon, tablowl euoltt,liei vieyii de-a lungul' erelor geologice, indi-
ferent di ttr'icile retwgu,ri iaw com,pleltiri pe c&re le aor adu,ce ui'itoarele
-descoperiri
paleontoktgice, in'defendertt de itr,cevtitr,tclinilc ce planeazi
asupra c&uzelor ce qu, dctevttri1161[ disparilta .brwscd & xrrlor grwpe
de animsle ;i plante, cste definiti"Lat ;i un'anim acceflat
Aga cd. ne-at't4 strtidui,t, jentrw 'forcotrgerea mai pl'du'ttd ;i mai
ltgoarir a spaliitor de mihoane de tttt'i, sti in'fiQigdm 6ntr-o Jormti ail,
ntai. sim4[ti gi cttrsiuti cronologi,a uielii pe Pdmtnt, reyini,nd doar
euenintentele esenliale ;i acele fi,in{e-ckeie pentru inlelegerea unor
saltttt'i t alitatiae.' f n uederea reconstitu'ivi'i acesteia, ne-am serail
cle cele tmai noi date, canfirnr'ate gi acceptate de gtii.nla actualti, slril'
duinda-ne sd le tnltilttrin't, olscricit*t,ea gi rigiditatea.
18. DEPOZITELE DE LA EDIACRA $I LINIILE
DE DEZVOLTAITE A NEVERTEBRATELOR MARINE
Asa curu atn mai a'rnintit, acunt t:irca 700 000 000 ani se ficea
lrcceiea clc la triptozoic la fanerozoic. I)cpozitelc din dreptrrl coli-
nelor de la Ediacia, situate la aproape 500 km nord de portul Acle-
laida ;i exploratc in 1947 de- geologul australian R'C. Sprigg,
nc releveazi stadiul in care se giseau nevertebratele, surprinzdtor
dc bine rcprczcntate, alltr"rri dc algclc prirnitive, in -etajul
supc-
rior al prciambrianului. In uliimele doul dccenii, o fauni de tip
,,ediacriin'1 a fost descoperiti de paleontologi gi in plecambrianul
.supcrior din Canada, Scandinavia, Africa de Sud.
'Toate fosilele colectate la Ediacra aveau corpul moale, lipsit
rle scuturi sau cochilii, singurele structuri scheletice fiind spiculii
calcarogi ai spongierilor gi ai presupugilor octocorali (,,penc de
mare").'Aceste an-imale tr:iiiau iir preajma llrmtrrilor scildate dt:
sl

33. valuri, fixate sau infundate in substratui nisipos, tirinclu-se greii
pe suprafafa acestuia sau plutincl pasiv in apele pu{in adinci ale
marll.
I-a Ediacre au fost dirscc,peritc r'itc','a folrnc stranii, eiiri ,'ai,:
sc pal'e ci se trag strirno;ii unor grupe actuale .
Astfcl, Parztarur:orin*, cu capul eliptic, sus{inut de un ax prc-
luugit iri. afari ca un spin, aminte;te de formcle larvare ale trilolii-
filor ;i de unele artropode actualc -.- fosile cum ar fi crabul-pot-
coavh (Limulus). Tribrachidiun'r, cu 3 brale risucite ce pornesc
clin centml unui disc, fiecare braf purtind in jur 18 tentar:ole, pare
a fi un strf,mo; al aricilor de nrare. In sfirr<it, SpriggirLa, crr ceje 40
rle segrncnte ale corpului, inr:estrate cu cite o percche de picioruge
(parapoclii) si cu un cap acoperit de un scut, seamini deoprifiv!
cu vierrrrii inelali si cu miriapozii. Tot cu un vierme aduce qi Dr.chin-
sonia, imprejmuiti de firigoare asemdn5.toare chefilor.
Doui sute de milioane de ani mai tirziu, deci la inceputul paleo-
zoicului, se produce o uqoar5. modificare a faunei. Aldturi de o
serie de trisdturi ecologice comune cu 'u'echile forme precambriene,
cum ar fi existenla dusl aproape de flrmuri si mobilitatea rerlus5.,
se fac remarcate trisdturi biologice noi: aparifia scheletului extr:rn,
chitinos sau calcaros, gi abundenfa formelor coloniale. Se cunosc
circa 400 de specii de Atcheocitatide, animale coloniaie clrora cu
greu le putem g6si un echivalent in fauna actual5.. .Prin unele
caractere, ele se apropie de burefi, prin altele, de coralii primitivi.
Corpul fiecirui individ se adiposteste intr-un cogulet calcaros de
formd conicS, fixat dc substrat prin mici crampoane. Perefii dubli
gi ciuruifi ai cogulefului cuprino d^esplrfituri verticale (septe)
de o mare regularitatc geometrici. In oldovcian, arheociatidele
dispar. Locul lor va fi luat de tetracorali gi apoi;i de hexacorali,
care, lnceplnd din silurian, vor fi marii constructori de recife, La
fel de enigmatici slnt hiolifii (Hiolil.hes) gi cornulariile (Cornula-
ria) , Iiinle necunoscute mS.rilor de azi.In schimb, lanuri delicate
de eocrinoizi, strdmo;i ai crinilor de mare, lgi ondulau picioru;ele
gi cele 5 brafe lntortocheate. Umbrelele gelatinoase ale meduzelor
se strecurau fir[ numir printre valuri, dar aJcltuirea lor va rimine
un mister deoarece transparenta lor materie nu s-a putut conserva
pini azi.
Neverteblatele care domini oceanele paleozoice sint unele
grupe de crustacei gi de molugte.
Dintre artropode, se detirgeazl gigantostraceele Fi trilobilii.
Gigantostraceele cuprindeau raci uriagi din care unii, cum ar fi
Pl,erygotus, atingeau 2 m lungime. Chelicerii (cle;tii) gi ultirna pere-
chc tlc apcn<lici, carc jrrca trn roJ irnportant la inot, t,riru foaric
dezvoltali. T'rilobilii i;i meriti pe drept cuvint celc'britatea, atit
tlatoriti.frecvenJei si remarcabilei lor varietifi de forme, cit si
iniiliiarii lor culioasc in care se impi:recheazl trisirtrrri dc rircu-
;ori, priianjeni;i insecte. Corpul lor, acoperit de o carapace chiti-
noasii, cu urinelalizafii, era divizat -- atit in I'r11g cit Ci in lal --
in 3 p[r{i (lobi), de rrndc le vine gi numr:rc, In lung, trilobitul era
format dintr-un ce;t'olon, cc se continua cu un toiuce for-mat clin
segnrentr:,*la capf,tui ciruia sc 6i-irsea
.pigidiul, o coclill de obicei
asculitl. Pe lifime, micul animal era alcS.tuit tot din trei plrfi:
una mijlocie, mai ridicatl -* rachisul
-
a cbrui parte anteiioari
corespunzltoare cefalonului a fost numit5. glabelci,;i doui laterale:
obraj'ii, in dreptul glabelei, si pleurele, care lnconjurau ca niste
foile zdrenluite toracele gi pigidiul. S-au pistrat fosiiele a circa
I 200 de genuri.
Singurii lor dugmani erau nautiloidele, din care se cunosc
aproape 3 500 de specii fosile. Supravie{uitolii actuali ai acestui
grup sint nautilii din Oceanul Pacific ;i Indian, cu tubul inrulat
ca o cochilie. Primele nautiloide apar ln depozite ale cambrianului
superior din China, iar in ordocian pot fi intilnite in toate mirile
ce inLconjurau blocurile continentale din cmisfera de nord gi sud.
Primele nautiloide aveau cochilii drepte (ortocone),lunfi cam
de un metru. ln interior, acestea erau impirrfite in ciirirule
(sefte). Ultima
-
cea mai mare
-
era locuitir de animal, al cirui
picior.era preficut in brale a;ezate in jurr.rl capului, de unde numele
de cefalop-od. Ortocerul rlminea legat cu ;irul de cbmirule piri-
site una dupi alta, pe m5surS. ce crestea, printr-un tub riumit
sifon. Cu ajutorul sifonului, animalul regla presiunea aerului inJiun-
trul clmirufelor, putind astfel, dupi nevbie, si se scufunde sau
sl iasi la suprafaf5. Pe misura adattidi la noile condilii de mcdiu
gi evolu{iei 1or, nautiloidele igi curbau tot mai mult cochilia, apro-
piincl-o de- forma nautilului de azi,9i iqi complicau pentru mirirea
rezistenlei structura septelor.
, Un grup zoologic interesant, care imbogSfea peisajul faunistic
ai mdrilor paleozoice, dispdrind spre sfirgitul devonianului, I-au
reprezentat animalele coloniale ascunse cu zecile in tecile cilin
drice sau conice dispuse pe laturile unor tubulele numite rabdo-
sorfii.lntrucit, in staie fosili, ei conservau la suprafala rocii urmele
tuburilor asemenea unei scrieri, unor semne icrijelite ln piatri,
1g primit numele de graptolipi (graptos: scriere; lithos : piatrn).
Plnd in 1938, nu se gtia dacd graptolipii trebuie plasali printre
alge, printre briozoaresau printre meduze. ln acel an,'savantul

34. polonez Roman Kozlorvski le-a descifrat taina, reugind sri le stu-
dieze in amf,nunt structura ;i sir-i includi in rindril stornocordotelor,
animale care fac legi.tur-a dintrc ncvcltcbrate si cor'<intc', tlc<'i r.rn
fel de ,,rrnchi'j al vcrtebratclor.
14. l'llSl'EItIOSUL Jt1I[U'7-I {iS .'il NA$1I'L)I{EA
VTiRTI]f]RATTJLOIT
In anul 1946, invrilatul cnglez White a flcut o clescoperire
senzalionall. Dintr--un strat cu o vechime de pestc 400 mi]ioane de
ani din silurianrrl mediu al Scolici a recoltat o fosili pe care a
numit-o -f amoytius. I)esi in starc proasti, amprenta gisitir pe
piatrh li1sa si se ghiccascir forina si alcltnirea unui animal straniu.
Oamenii de ;tiin{ir s-au bucurat nespns dc accast6. clescoperire.
.f am.ot,t;us eril Lrna dintrc accle rare ,"i prelioase verigi dc leg[turir,
firi cle care cri greu s-al: pute a rlovcrii cel mai insernnat salt inzrintt:
fircut clc lurnca anirnalt'lor in trtciitul Pimintului.
I)ir.r tlesprc ce vcrigir ;i desprc cc salt este vorba?
Sil lrhrirsim pentru <'iteva momcnte oceanul paleozoic si sir
poposim, in prezent, l:i fiLrniul. Mirrii Negre. Per fturdul uisipos,
pinir la adincimi de 40 m, vom intilni o flpturi mlruntiL si gra-
lioasri, ingropatir pt: jumirtate si scolind oblic afarir dorrl partea
dinaintt'. Din cind in cind, sc deplaseazii priir ondulalii laterak'
iric corpnlui, pcntru a-si ci.uta hr-ena formirti <lin anima.lc rrrinus-
cule.
Daci rrom scoate citeva oxenrplare la suprafati, ne va izbi
alcltuirea ]or originalir. Corpnl acestor fiinlc, nn mai lung de 5-6
cm, seaminii cru un fiel de lance tnrtit pe margini ;i ascu{it la cclc
rlouir cape1.e. ln partea dinair-Lte, aniriralul si tei'rninl printr-tin
cioc, inapoia clruia se deschide girr-a inconjuratiL de o cununii dr:
peri. Pe spate, el poartS. o crcastir cc se prelung-c.ste in partca cozii
cu o aripit-'arir continuatir rsi sub pintec. Aduce pu{in cu o corcitririr
itrtre un pui de peste si un vicnne. Nlicul animal estc foarte stlir-
vc-ziu. Prin transparenta ca dc stir:liL a inr.t-'lifului i sc zirre;tc in*
trcaga alcittuirc intcnti.
Tocmiri a.lcituilca sa intcrni a fircut din ar:easti neinsemnatil
fiintir o,,t:elcbritate" a zoologiei.
Oare ce i-li atras atit <lc rnult pc savanfi la acest viermu; trans-
parerrt, rrrrrnit t1c t:i ,4ntft'0^'us?
Lrimea animalelor sc imparte in tioui Srupc mari: arrilnalc infc-
rioare, frirl gira spirihrii *m.et;crlebratt.:le-9i cclc suireiitiare, cu
colcrarr[ vertebrali
-
aertebratele.
Or, amfioxvl (Brancloiostom,a lancealahtmJ stl la hota1ui diri-
tre aceste grupe, prezentind caractere ;i dintr-o parte, 9i din alta,
;i ficind t".
".*ll
fel leghtura-intre ele. De nn"ertebrate sc apropie
nrin lipsa inimii gi a organelor ol-,i;nuitc ic sim{, prin aparatril
iiu difcstiv simpiu ;i captri;it cu pcii;ori-;i prin sistt'mu] slu. ner-
J
I'
il
cle pe^sti,^it leagi fclul sdu de inmuliire gi mai ales coada zgircioasii
de pe'spate, ct alcituie;tc un inceput'de ;irA a. spinlrii.-.
b-ari gisit multe t'oci carc s[ susfini cd amfioxttl ar fi ttn fcl
de ne-cte ileceneiat, cc si-a picrdut, din cauza ft'lului sdu dc via!a,
o pi.ri" ciin'trisltturilc'clc inimal supcrior' A;ii.dar, nu i se poatc
acbrda cinstea de a fi soc'tit o punte de leghtura intre cele doui
mari grupuri zoologice.
Era greu de cornbitut o astfel de p.i.rere, deoarece clc^spre str[-
mosii afi.fioxului nu se qtia
'irnic,
iir speiair{ele de a fi intilnili
priirtle fosile erau foart'e sl;.ibe. Corpul lor moale, lipsit de oase
iau de alte pir.fi mai consistcnte, cu-gren s-ar fi putut pbstra zeci
de milioane cle ani.
Iati, ins[, cl descoperirea lui Jarnoylitt's a sugerat ideea ci
cefalocordatele primitivi ar sta la baza protovertcbratelor. Fosila
descoperita cte White se ascmlna uirnitoi de bine cu aceste fapturi
ce popuieazi lirrmurile rnlrilor ;i oceanelor, Fi pe care japo:rezii
le ^peicnicsc
fentru prepiirarca pefuitelol conserrc de lutsy
Amfiox,ots.
Celebritatea lui Jatnoyiius n-a ciurat clcclt treizeci de ani'
Descoperirea llnor exernpliu-e ru.ai bine conservate ale acestui gen,
ce pbJtrau ulnre ale unoi;iruri clc solzi sub-firi pc-corp,.au condus
la 'concluzia ci .fantoyiit'is na este un ccfalocordat, ci un.peqte
primitiv clin grupul a"na.spidclor, mai.precis al acclei ramuri care
ie pare ci ar fi condus spie ciclostomii actuali.
Infirmarea totala a acestei ipateze, riupi 1977, a deterrninat pe
oamenii tte ;tiinfi s5 caute in a.1ta parte originea verteblatclor.
Unii susfin ci strltrogii lor sint viermii incla{i (anel,izi), care
se apropie de vertebrate prin simetria bilatcral.l, cordon neural
gi sislem circulator. Totu;i, ipotcza iru poate fi suslimrtd, deoarece,
ipre cieosebire cle vertebrate, cordonul ncural al anelizilar este
situat sub tubul digcstiv, iar fiuxul sapgvin este orientat in sens
vos apropra
iat cle il vitrrnilor ,si insectelor. Dc verteltrate, ;i mai alcs
61 s$

35. opus, adici dinspre partea posterioard spre cea anterioard pe pirra
tea dorsald ;i invers, pe cea ventrald a corpului.
Alfi savahli, pornincl de la observafia ci primele vertebrate
-pegtii agnafi-erau lnzestrali cu pllci ;i siuturi de proteclie
asemindtoare artropodelor oceanelor paleozoice (tritobili, giganto-
ltragge), au. tras concluzia pripitd a derivirii pe;tilor din aiestea.
Similituditrile erau cu totul superficiale, simple convergente evolu,
tive datoritq, pe de o parte, mediului oceanic extrem de bogat in
siruri_de calclu gi fosfor, iar pe de alti parte imperfectiunii meca-
nismelor de sintetizare a acestor siruri gi Ia peEti
-
fiinle mai
evoluate
-
au dus inifial Ia formarea unor pllci groase
- deci
la un schelet osos extern l- aga cum se petrecea Ei cu fiinlele infe-
rioare, cum erau trilobifii sau gigantosfraceele.
In ultimii ani, capiti credit ipoteza dripi care primele verte-
brate s-ar trage din echinodermele fixate, cu aspect floral. Apro-
pierea ne-ar putea aplrea ca o imposibiiitate. Echinodermele,
sp-re_deosebire de vettebrate, au o simetrie radiar[, sint lipsite de
schelet intern, nu au notocord. Totugi, embriologia gi biochimia
au scos in relief asem[niri tulburitoare. Se stie cb ]arva echino-
dermelor este mobild, seminind foarte bine'doar cu larva unor
cordate primitive, in special a lui amfioxus. Pe plan biochimic s-a
stabilit o legiturd filetici intre echinoderme gf cordate, datorit[
aseminlrilor constatate in compozilia pigmenlilor care transportl
oxigen din singe. De asemenea, acidul creatino-fosforic, ce
-intrh
ln alcltuirea fesutului muscular al vertebratelor, nu se intilne5te
la nici un alt'grup de nevertebrte, cu excepfia echinodermelbr.
E greu sI admitem fiJialia directi a vertebratelor din echinoderme.
Din cauza importantelor deosebiri dintre forrnele adulte aparlinind
acestor grupe de animale, mai plauzibil ar fi si admitem existenla
unui strdmo5 comun nedescoperit plni in prezent -_ din care s-au
desprins priirele cordate gi diirerseie tipirri'de echinoderme.
15. PRIMELE VERTEBRATE SI CARACTERISTICILE
LOR
,
O sutl de milioane de ani a durat pregltirea saltului de la ne-
vertebrate la vertebrate. Fiinfele care au trecut acest prag critic
erau.imperfecte 9i foarte- curioase ca inflfi;are: asem[nb.toare unor
suveici, nu aveau un schelet intern osificat si nici maxilare, ceea
ce le-a atras numele de agnate (a: f5;rl,i gn'athos: falcb). Agna-
tele au urma;i gi ln prezent ln grupul pegtilor ciclostomi, reprez€rr:
tali in lara iroastri prin chi;car. Spre deosebire de ciclostomii
a.ctuali, agnatele fosile dispuneau de un inveli; extern format din
plSci osoase si solzi. Datoritl acestor osificiri dermice au primit
A;a cnni statcau ingropali pe jumltat,: in nisip, cri filcile lntre-
clcschise Ei ochii bulbuca{i, ostracodermii pdreau nigtc cavaleri
rnedievali lmbricafi pini la mijlcc intr-o anrrurii ghintuitir cu bum-
lrisori de calcar. I)oar pintecele si coada le erau neprotejate, ceea
ce ii obliga si. stea afundali in nisip. Din aceast[ pozifie, ln care
t;i apirau perfcct partea slabh, pestii ostracodermi se aruncau
cu un salt asupra trilobililor ce Je treceau pe dinainte, prinzindu-i
cu fdlcile ;i s{ir-irriindu-le cnista chitinoasi cu nrmrerosii dinfi
ascu!i!i.
ln anul 1977, pabontologul australian Alcx Ritchie a desco.
perit ln roci apartinind ordocianului inferior din centrul Austra-
liei cel mai rrcchi vertebrat: un agnat pe care l-a clenumit Aran-
t{aspis.
Imperfecliunile de inceput ln cadrul mecanismelor fiziologice
de sintetizare a sdrurilor de fosfor gi calciu au dus la formarea unor
pldci groase ce reduceau considerabil mobilitatea primelor verte-
brate. Pe mS.sura perfecliondrii acestor mecanisme ;i a dezvoltlrii
mecanismelor locomotorii, formaliunile exoscheletice au devenit
tot mai subfiri si mai flexibile, s-au redus spafial gi au c6p[tat alte
destinalii (unele au dat na;tere dinlilor), sdrurile minerale depozi-
tate in fesuturile dermice fiind tot mai mult folosite pentru con-
stituirea unui schelet intern, de susfinere a mu;chilor.
Un progres s-a petrecut la sfirsitul silurianului 9i lnceputul
dcvoniannlui, cind apar pegtii propriu-zigi: acantod,ienfi (pegtii ,,cu
spini") Si placodermio (peqtii ,,cuirasali'1, cu piSci). Din ultimul
grup, cel mai cunoscut strimo; dir-ect al pe;tilor actuali era Cocos-
teus. () rud5. a sa, Pterichthys, nr mai sti ascuns in nisip, deoarece
coada ii este acoperiti at zaLe fine de solzi. Proptit ln cele doui
lopdlele osoase, alticulate lndiritul corpului, el lgi inalfi partea
dinainte acoperiti cu platogS, pindind prada mirunt6. -
Viafa acestor pe;ti a fost destul de lungd. Au supraviefuit
circa 100 milioane de ani, dupi care au dispirut fir[ urmi, lisind
in locul lor strdmo;ii rechinilor si morunilor de azi.
Rechinii strlvechi aveau aceeaqi lnfifi;are lnspiimintitoare ca
si cea a urma;iJor actuali. Eliberdli ae p6vara piatogelor, ajutafi
de numeroasele aripioare spinoase gi de corpul zvelt pi musculos,
ci s5"getau apa, iotrecind in. vitezl oricare animal marin.
66 6'T

36. Prin pinza i,er-zuie a rnirilor strfivechi atrunecau pe ncsinr{iic
r;r o 111i1y.i1 tr,r,,1fi. Zirirrrlrr-si lrrlrda, ('u o lni:('ar(.bi us,,i sc r;'rs-
trrtnitu pe spir.tc, cirscau gura giganticir inarrnalir cu clin{i triun-
ghirila.ri si liqneau ca riigeata, sfisiind ;rnima.iele urai rna.ri sarx iri-
ghilind laccm pe ceie nrai mici. O scui'ci risucire,;i uria.;u1 fus
alb[silrrj se s]e1li11fa treptat, lasind in urm5 cortina ])ltrpltrie a
singelui victim<'i, sorbitir irrcctul. cu incetul cle untlele- mute e"lc
oceanului.
Uriasi nebiluili ai mirilor, alind la dispozi{ie o hrarrir imlicl-
;uprati, pe mIsurS. ce apcle rnhrii se imbogllcau cu noi sciuri cle
rLnima"le, rechinii au clpitat crr timpril proporlii gigantice.
Incetul cu incetr:l, au apfu-rit slramo;ii tuturo-r grupeioi dc
pcr.ti :rctuali. Cei tlin rumi ;i-au fhcrrt aparilia leleosteenii, cu
l;chelct osos, strlbunii sardc.lclor, heringilor, scrurnbiilor ;i ai celor
nlai milhe rrerurnrri dc pe;ii rirspindili astizi in toate uriirile si
occ'anclc planetei noastr..e.
16. PRrl,[rI PA$I PE L]SCAT
Sprc dcoscbire dc undcle calde alc Psttllttzlcssei
- ,,stri.nrosul'1
ciccanului Pacific cle azi- care colciiau de animalc, intincierile de
uscat al supercontinentului unic Pangeaea, din care se vor rupe
1a sfirgitul paleozoicului doud continente (Lawras,ia ;i Gondzuana),
lrifirli;au ochiului, acum 400-500 milioane de ani, un peisaj dezo-
lant. Pretutindeni, coili de piatri ro;i ctrc valuri gi vinturi, cratele
tlc vrilcani cc.si revi.rsau din cind in cincl lava ficrbinte 1;rin conu-
rile abia icgite clin api.
Nurnai Ia sfir;itul silurianului are loc prima increlirc puternicii
a sco:rrtei. Ia na;tere lanlul calecionia.n, carc reuneJcte marile scu-
1.uri contincntale ale cmisferrei nordice intr-un continent numit
Continerilul Nord-Atlantic sau Contin,entul Veckii gresit ro;ii,
clatoriti culor-ii rogii a gresiilor si conglornr:ratelor ce-l constituiau,
proclusi'r de prezenfa ficlului in forma sa complet oxidatir de oxid
feric (FerO') . I'titernicile oxidiri sugereazf, existenla oxigenului
atrnc,sfelic, a cirui prezcnli nlr poale fi cxplicaii dccit prin dcz-
voltarca masivh a planlclor autotrcfe. Intr-adevir, atunci cind
riurile vijelioase au inceput si sape aclinc pantele mun{ilor, clrind
spre !5.rmuri pietre, nisip qi nhmol, cind intre mare qi uscat s-au
interpus mia;tini nesfir;ite, au inceput si apari si pionierii rnediu-
lui l.erestru, car"e au fost fdri indoiali plantele. Ele au prerners
apariliei animalelor in mediul tcrestm.
Plantele acvatice capiti ada'ptirile colespunzitoa.ic rncdilrhri
terestnr, cu substrrrt solicl, bcgat in shruri minela.lc si cu o cneriiie
,calari raciianti mult mai mare decit ln mccliul acva.tic, dcci cLr
posibilitlli de sporire considera.bill a. funcfiei fctc.rsintetizatoare.
Spre cLeosebire de alge, plantele tcrestre trebuie sd dispuni de un
aparat vcg-eta-tiv diferenliat in rS.diciui, tulpinl ;i fmnze, de un
sistem de vase conducitoare prin carc si. se faci circuitril sevci
brnte sple frunzc si a cclei elaborate de la frunze spre organele
vegetale.
,,Pionierii" pla.ntelol teresti:e au {ost probabii lichcnii ca,re,
impreund cu briofitele, forrnau tufisuri scrincle tn jurul bilfilor ;i
Iacurilor.
Primele restrrri sigurc ale criptogarnelor vascrilarc se intilnesc
in silurianril superior'. Iile apa-rfin psilof'talrlor (pla"ntc lipsitc de
l'rtinze si avind, in lcc dc ridicini, tulpini subphmintene (rizorni).
In vilfirl uricilol tulpini, cc nu depir;ea.u 30--40 cm, apereali spo-
ra.ngii. La inceputul devoniiinului, p-cilsfjl.alele, (llnl ar fi Psilot'k1,-
ton gi Asteroxylon, evolueazi: tulpinile crr:sc in inirlfirne, se arci-
perd de o cuticuli groasir
- par.izi impc'triva evaporirrii
--capirtir
frunzc ;i va.se ccnr'lucito;rre nrai spccializa.tc. Pe la mijlocul dcvc-
nianului ap;tr licopoclialele (brbdi;orii) ;ri crtrofitele (cca.cia-calrrhii)
iar spre sfir;itul aq:esteri perioade devin dorninante ferigilc (filica.-
lele), reprczentate mai alcs priir genul Arclt,aeof,teris.
Prezenla vegetalelcr pe uscat lncepe si atrag;ir. ;i animalcle
in clutare de hranI. Cei ciintii dintre curajo;i sint inscctele qi rnilia-
1-.czii, care n-ar fi exclns si. se tra5i5 dintl-un stlirncg comun, cu
infifi;area unui artropod sau vicrme inerlat. Acest strllmo; nrarin,
iroposincl pe usca,t, a trebuit si faci fa.tI unor noi condi!ii <ie viaf i:
si se depl"aseze pe pirrnint, si piplie hraiia, sL sc catcle pe tr.rlpina
vegctalelor. $i iatn-I, incetul cu incetul, transfornlat intr-o fiin!5
terestrS. Prirnele inele i se unesc formind capul cu antene, ochi ;i
gur'5. L.frmiitoarelc se contopesc intr-un toracc puternic, inzestra.l-
cu picioaie pentru alergare ;i cifirare, in sfirgit, restuJ inelelor,
Jipsite c1e picioare, ii alcIttiiesc at,c]omenul. Pcntru respira{ia
aeriani, insectele, ca qi rniriapozii, au trcbrrit s.l ,,inventcz.e" tra-
heile, un ingenios ;i cficicnt sistem clc tubu;oare, ra.mificat in toi
organismril, ce transporti oxigenul, fiiri a rnai fi nccc'saii nrcdiert'a
singelui.
L;r sfir;itu1 dcvr:nianului, puttrnica urnrzcilir a 1,"trmut'ilot',
inml.irstinarca unor zone intinsc, pi-ccurn ;i lirl.rlrulL lirli<a1 iL si
statornici. ill tr:t timpul atul.ui {avrtrizcazit dezvol"ta,rca clcnrhoi-
{j8 6t,

37. delor gigantice, care deschid o noub. perioad.l a erei vechi, numiti
carbonifer.
I'Iesfirgitele mlagtirri ale uscatului i'cep sl fie impinzite crr
piduri luxuriante formate din strimo;i ii cozii-caluiui (cala-
miles) 9i ai ferigilor arborescente de aii. Trunchi.rt-i"iigii;, ."
atinge in grosime li ? -, se inalfl ca o coloani dreapti "de
30-
40 m, purtind ln virf o coroan[ umbrelati, cu creng^i desplrtite
ln cite doui. Dintre acestea, mai rrspindite sint Lipidoclindion,
cu sco_arfa solzoasS., ;i Sigiltaria, cu stoarla acoperit[ de urmele
frunzelor c6"zate, aseminS.toare unor pec'e1i domnegti. Aceasti
vegetafie, acumulati milioane de ani in-lagune sau ln zonele lito-
rale, sub presiunea rocilor acoperitoare gi a temperaturii ridicate,
a fost transformati la inceput in lignifi, apoi in-huili ;i antracit,
dind na;tere uriagelor deplzite J"'.aiUrrr".
.- Taini{a acestor codri intunecogi, care amintesc pu{in de pldu-
rile ecuatoriale din zilele noastre, era tulburati de zbirniitui puter-
nic, ca al zmeielor de lipli lndllate pe vint puternic, scos dd esca-
drile de libelule uria;e, cunoicutd sub riumele de Meganeura
Acestea m5.surau cu aripile deschise mai bine de o jurnilate cle
metru.
Nu-i de mirare ci insectele au cipitat proporfiile unor adevi.-
rafi Herculi, avind la lndemini o hrani^tmbelfugati si nefiind
deocamdati amenintate de nici un fel de du;mari.
-Iati, insd, cl dup[ citeva zeci de milioaire de ani, la s{ir".itul
faleozoiculull, clima 1-a rdcit simfitor, iar suprafata Pdminiului
s-a. acoperit de de;erturi. Uria;ii codri de ferigi disfar ca un vis,
ldsind,loc pddurilor alc5tuite din strimo;ii biaziloi- dc azi, cum
ar f.i Cordaitele ori Cicadeele
-
car.e se mai conservd lncl in citeva
col!uri ale Asiei Ei Australiei.
Aceste adinci schimbdri au fost fatale pentru uriagii insectelor.
S-au pistrat doar acele forme mai bine pregdtite pentiu a infrunta
lsprimea noilar condilii de viafl. Ca sb reziste inai bine frigului
din anotimpul-rece, insectele inc'ep si treacb. prin procesul de rieta,
morfo-25. _- adici prin lanful de pr6faceri larvi-pufi-aduit
-
proces
ce a dus Ia continua perfeclionare a alcdtuiriflor liuntrice.
-
Si mai facem un pas de clteva zeci de milioarre de ani in istoria
Pdmintului. Ne gisim in plin5. izbindi a plantelor cu flori, care
imbie insectele cu un nouizvor de hranf,: nectarul si polenul.
Toate aceste ispite Ie cheaml pentru a indeplini, firii voia 1or,
rolul de clrdu;i ai polenului. Adaptindu-se bbiceiurilor gi alcii-
tuirii insecteloi, pla-ntele ili perfeclioneazi sistemul de Jtrager"
gt de pudrare cu polen prin parfumuri ori miasme, corole viu colo,
rate qi fntocmite cu diblcie, uneori adevlrate capcane vii, prin
saci cu pulbere aurie agezafi pe ptrghii sau pe talerage lipicioase.
La rindul Jor, insectele igi schimbi neincetat alcituirea ;i viala
potrivit noului fel de hran6. De pildi, aparifia trompei, rninuscula
pompl aspiratoare, este o urmare a efor-tului insectei de a suge
lmbe$ugata recoltl de nectar din fundul potirelor lualte. Din
aceastd. epocd, insectele ;i-au inmul{it uluitor neamurile, au lnce-
put sl se apropie de lnfifi;area lor de azi gi s[ cucereascl globul
plmlntesc.
N-am crede poate povestea de fa{i daci n-am avea o dovadi
pe cit de atrdgltoare, pe atlt de siguri a uriagei lor risplndiri.
Cine nu cunoagte chihlimbarul, bulglragii ugurei, aruncali de
valuri pe lirmul Mdrii Baltice, ori amestecali cu pietre ;i flrtni
la noi, pe Valea BuzS.ului, unde slnt cunosculi gi exploatali sub
numele de romanite. Privindu-le in lumin5, vom ziri prin apele
lor tulbuli ni;te punctulete negre. Cu pu{in6 aten{ie, vom descifra
in ele mumiile unor musculife, piianjeni ori fluturagi minunat de
bine pistrafi in sarcofagul transparent.
Folosit acum 2 500 de ani de filozoful grec Thales din Milet
pentru oblinerea electritic[fii prin frecare (cuvintul grecesc elele-
trom lnsemnind chiar chihlimbar), cules mai apoi ca piatrl de
podoab5, el a lnceput abia din veacul trecut si pasioneze pe natu-
raJigti, atunci cind tainele Pimintului au lnceput s[ fie descoperite.
Abia atunci s-a stabilit cd chihlimbarul este o riginI fosili cu
respectabila virsti de 20-30 milioane de ani, produsi de un neam
de pin strivechi (Pinus swccinifer).In acesf fel, nimeni nu s-a
mai tndoit ci micile gize ce se strivid prin perelii lui sint insectele
acelor vremi, lnecate ln mierea lui aurie gi conservate plni ln zilele
noastre.
17. PE$Trr PARASESC APA
Agadar, ln era veche insectele fac primul pas pe uscat.
Ele se bucuri pufini vreme de privilegiul de a fi unicii cuceri-
tori ai fdrrnurilor mli;tinoase. Calea anevoioas1 de la viafa acva-
tici la cea telestri incepe si fie stribituti ;i de animalele verte-
brate.
Doui condilii se cereau lnsd pentru lnfdptuirea acestui salt:
animalul si poatl respira oxigenul din aer gi sI fie inzestrat cu
organe speciale pcntru a se migca pe uscat.
Singurele vertebrate care populau mirile vechi erau pegtii,
atit de bine adaptafi prin alcituirea corpului ;i prin felul de res,
TO 71

38. piratie la viala de apl, i;rcit traiul lor oe uscat ar t1 pirut cit ne-
futinla. Si totu;i, a.iurn 300 rnilioane cie ani, cind inscctele foiau
frint*: ferigilc arl,,oresccnte, ln sinul .apcior a,par douh ,grupe ori-
gina.le de pe;ti: dipnoii "qi
crossaterigieu,ii.
" Primii, alituri-cle branhii, utgottu de respilaJie caracteristice
pe;tilor, inccp sL capete ;i pllmini, un fcl de ba;ici incGtcare
increliti;i sirlbitutn ac it bc5la.tir relea cie,va-sc cu singe. Pentru
unele lmprr,rjurili g.re}.e Ce viatl, pllrninul era absolut necesar.
Ne gisiniin*plin; t'ririnintare a scoarfei piiminte;ti' Pe;tii litorali
se aventureaz.ir prin gurile riurilar spre legiunile m1lgtinoase bogate
in hrand. Dar mla;tinile sint capricioase. Oricind pot s.eca pentnr
un tirnp, ficincl r:a pe;tii si tlevind fir[ voie prizonierii -uscatului"
Ori, in istfel clu situalii, cloar pliminii ii puteau salva cle ia o pieire
sigurir.
*
S-a,r pirea totu;i de necrezut ca un pe5te si fie -scos in afara
mecliului siu cbi;nuit fird r:a via.{a. se-i fic pt:-si in plimejdie !
Noroc ci urma;i ii riipnciic.r- strf,ver hi tr'5.iesc li astizi in uneie
.ori.tti ai" s,i"Uit.ti li i.t. p.t ,,iutrg" neinct"r:rlerea. Astfei de fosiie-
vii'sfnt Lelidosiren', din-fhiviul Arnazon, Neoceratod.us, din riu-
rile ausl.railene, ori Pratopterus, clin irpeie Africii occidcntale, care
ne ajuti sl inlelegem cam ce sc intimpla cu irnprudenf ii lor striimo;i.
S:r ne oprim, de pi1d5, la protoptirul ilfrican, numit de indigeni
cavnbotoa gidespre cire se spune c5. nu urmlrc;te apa,-ci.apa vine
spre el. Acest fe;te curios iubegte mlagtinile, ca ;i prirnii cipnoi.
Cind acestea dau sernne c1e serca.re --;i anume in perioada cuprinsit
intre lunile august gi decembrie
-
protopteml incepe s6 sape in
rnil un pu! adtnc, absorbind nimolul cu gura ;i azvirlindE-l: Pt
rndsurS. ce galeria inainteaz[, prin clpdcelele branhiale. Cuibul
este apoi l6rgit, ca pegtele s"1 poati executa rni5ciri tle intoarcere'
Cit timp se mai pi.itr6azl irnltrat cle api pe fiindul mla"stinii, el
i;i scoaie pulin ira-pul afarli pentlu a ,,scrbi'i cite o gurf, de aer.
Cinci apa sia.cl cu rlisdvir;iri:, ial milul ameninf I sl-i astripe gaura,
c'l i;i fabrici ia iuleald din propriile hri secrelii o gogoagi prelungitl
pini- la sr:prafa{-i., ca r1n trrb, ;lc ca,r'e i1 {ine in p.ur[ nrl prin cale
respiri. nerul, atmo-.fcric. Aici a;teapti r.1l-icldtor', cu corpul incloit
iu form5. rIe (/;i firi si sc hrdneascS, perioada de inundaiii, cind
ploile vor umpJ.c din nou albiilc secate ale mlagtinilor, lnglduin-
riu-i si-;i reia viafa ncinraii. Ace;ti <lipnoi insi nu cautl nicio-
datd uscatul dintr-c, rrcvoie proprie.
Crr totui elifei sii'r situalia cu c{::l de'ai c'loilea grup rle pegti,
CrossoPtu!gieu,ii rm nurnai ci sint inzestiafi cu plirnini, dar ;Lri-
pioarele lor au o alcltuirc foarte aserninitoare ctl o lirbu"lir rlc
broasci. Ultirnul reprezentant irl acestni grup dispirot, Latimeria
a cirui <iescoperire <iestul de recenti in apcle ce -scal^cl[ ]Xadagas-
ca.rul ;i insule-ie Comole a stirrrit o uria;ir.vilvl ;tiinfific6,-pi.strea-
zi aidoma strimo;ilor sbi alcirtuilea ciuioasl a aripioarelor.
Evolirlia crossopterigienilor s-a clesfi;urat dc-a lun;;ul ;L dc;rrii
linii distiircte: cea a ceTaca.nlilor, care, sia perpetta,t,f inl. astazi,
;i cea a rkif,idi;tit'or, infloritoare in tinrpui dcvonianului ;i.carbo-
niferului, ctbr siins:r cu desS"vir;ire la s{ir';itul palt'ozoictilui.
Nu cclacanlii vor da
'a;tc!re
tetrapodelcr: tcrcstre' Ca,tlntl
rnecliilc stabile, ei se vor conserva pinl azi ca ni;te fosilc-vii, in
timp ce rhipidigtii, mai mobili ;i ,,nestatornici", in c5.utarea unor
biofopuri n6i, ,.i-as valorificat mai bine acele trdsirturi ,,preadap-
tive" vielii terestre, rcalizir:cl in mod ccrt marea" ;iventurb a cur-:cri-
rii uscatului.
Evcnimentul sc pare ci s-a peLrccut spre sfir;itrrl dt:vonialtu-
lui. In 1931, o
"rop".li1i"
clzrnezi'ccnclusir de l{oc}r Lange a ciesco-
perit pe Muntele-Celsius, din Groern]anda, ;rplc gra-nii a-le uncl
!e;ti irossopter:igieni, ce se adiL'gau a,ltcr rcsturi schelctice (vcrte-
Lre, centuri, mdmbre). Pe bazelc acestora, palcontologii sucdezi
Siive Soderbergh ;i Eiik Jarv'ik au rcu;it s5.lccoustituic infifi;a-
rea acestor aaiinaie cerm cie I m }ungime, cu cap ;i corp dc pe;te ,
suslinute insd pe picioare asetllenea celor ale vertebratclor teres-
tre.'Pentru cl a?'csie tetrapode aveau cranii dc pcste au fost,numite
Icktlt,yostega. Uiterior", au inai fost clescoperite doLin genuri dc arnfi-
bieni" arhiici: Icktkyastegopsis qi Acmo{i+ostega. lnsi cel ma,i apro-
piat t1e pegti este Tcktllyostega, care conservi doud trisituri ale
icestorai rudirnente ale i"paritului opt:rcular ce acopcri branchiile
;i o inotitoare <lispusl pe. toati lungimea jumltllii po'sterioare a
fe;telui, susfinrit[, ca ;i la pesti, de radii osoase. Membrele tetr:r-
poclulrri sem5.nau perfect cu ale vertebratelor terestre. I)oar ccn-
?ura a.nlerioarl cuprinrlea un os propriu pcltilor: cleilrwmwl., 1te
cart: vertebratele ii vor pierde tr6ptat prin
'evoluJie.
ln schimb'
strr;< tura irrtclni. a clinfilor, cle foiml l-abir-intice, constituie una
din cetre rnai sigure dovezi c5 pe;tii rhipidigti sint predeccsorii labi-
ri ;r tod nntului I cktky o stega.
18. EPOPEEA STEGOCEFALII"OR
Epoca dc aur a amfibienilor, tetrapode capabile s2i tritiasci
gi in mediul acvatic ;i in cel terestru, a inceput cu 350 de rnili-
,:ane de ani irr rrrrnh, la sfir:gitul ctrevoriianului, ;i a clurat aproape
72
FX.)
{r}

39. 100 de milioane de ani, pinl la jumltatea permianului. Perioada
lor de naximi infir:rire a fost carbotilferul, un aelevlrat paradis
pentru accste anima.le, din cauza vegetatiei exuberante, a Rume-
ioa.selor turblrii ;i zone rniir;tinoase, determinate atit de clinra
caldi gi urnedS, cit gi tle na;terea lanlului hercinic.
La inceput, stegocefalii erau mlrunJi gi plstrau inflfi;area
pe;tilor. I{ai apoi, dimensiunile le-au sporit ;i tnfifi;area lor s-a
api'opia.t de a broa;telor. Cele doui perechi de picioare, scurte ;i
gioase, a;ezate tn !ar1i, nu le serveau la susfinerea corpului, ci
doar la tlifre, iar coada le era de folos mai ales in inot. Ei se mi;;
cau greoi gi nu se lndepirtau prea mult de fhrm. Datoriti hranei
tmbeugati:, formatl din insectele pddurilor de ferlgi arbores-
cente, Corpul lor s-a dezvoltat considerabil, putind atinge la
Mastodonsaurws peste 3 m lungime.
Cea mai interesantl broasci strS.vec]rc rimine insd. Archaego-
sar.Lrus, un animal straniu, lung cam de vreo 2 m, in care se lmbirrl
trlsiturile tuturor vertebratelor cu singe rece. Capul siu mare,
aplrat de f5lci puternice, aduce pulin cu acela al crocodilului,
lnsl forma botului aminte;te de al broa;tci. Fruntea este strdbi-
tuti de doui orbite lncl dublate ca la pegti, iar falca de sus poarti
dou5 rinduri de dinfi. Corpul Jui seamdnl ln acela;i timp cu a
sopirlei gi salamandrei, iar-reducerea simfitoare a labelor gi mi9-
caiea de ondulare a cozii il apropie de gerpi.
Agadar, Archaegosa.ur'ars reunegte in fiptura lui ciudati 9i
monstruoasl caract-erele unor grupuri zoologice care se vor dei-
prinde, cu timpul, clin trunchiul comun, pornincl fiecale pe un
drum propriu.
Incercdrile temerare de ,,explorare'i a continentelor in aclinci.
mea lor de c[tre labirintodonfi sint intrerupte incepintl cu a doua
jumltate a permianului, o dat[ cu dezvo]tarea reptilelor, care,
f5re prea multe dificult[fi, i;i impun supremalia asupra uscatuhii.
te. EXPOZIJ'IA IIO}I$TRILOR TERE$TRI
Toate basmele sint pcpulate cu fiinfe fantastice: zmei zbard.
tori, balariri cu gapte capete, scorpii veninoase, pe, care f.antezia
omului simplu le-a inzestrat cu inf5.fi;6ri hidoase. Si ne amintim
numai de bltrina zmeoaicb, cea care, la minie, pornea ln urmi-
rirea viteazului cu o falci ln cer gi alta in pimint. $i totuqi, imagi-
nalia basmelor este ldsatl cu mult in urmf, de fantezia naturii
care a zi"rnislit ln ca.rne gi oase, in cuprinsul erei rnijlocii, o sume-
denie de mongtri in fala clrora pllesc toate pl5srnuirile minlii
omenegti.
Ne-ar putea surprinde aparifia acestor coio;i, nrai ales ci la
sfir;itul erei vechi cei mai risirifi stegocefali abia daci atingeau
2-3m. Cunoscind insi schimbirile mari ce au avut loc la inceputul
erei mijlocii, nu ne va fi greu sl infelegem cum de au putut si nf,-
pideascl pimintul atitea lighioane insp6imintitoare.
Si incerchrn si reconstituim ce s-a petrecut in urm.L cu 150 de
milioane de ani:
Suprafala uscatului sporegte an de an gi cu ea;i usciciunea ae-
rului. Smilcurile se reduc simfitor gi, o datl cu ele, dispar treptat
pidurile de ferigi arborescente 9i de coada-calului. Alte plante, cu
o alcituire mai complicatS, corespunzS.toare noilor condi{ii de climi
gi sol, Ie iau locul.'Strernoqii biiitor
-
coni,ferale, cychd.opkyte ;i
ginhgopkyte-imbracd poalele munlilor, malul apelor, marginile
mlagtinilor, formind codrii vigurogi. Rimin totugi uriage spafii goale
care, nipidite de ierburi ;i copdceri, se prefac cu timpul in stepe
nesfir;ite, totdeauna verzi din cauza climei calde.
Asemenea terenuri imbrlcate lntr-o vegetalie deasir devin un
adevirat rai pentru reptile, a cdror dezvoltare nu era condilionatl
de existenfa apei, ;i care s-au rispindit in zonele de;ertice, semideger-
tice gi de stepe, cdpltind cu timpul, din cauza beJ;uguiui de hrand,
forme gigantice.
Se pare cd locul cle na;tere al reptilelor ar fi piduriie carboni-
ferului. Deoarece fosilele amfibienilor cu infi{irsare de garpe s-au
grisit in stratele de cirbuni, ace;tia au fost numifi antlwatosauri.
Reprezentantul tipic al acestui grup a fost Seyrnouria, care reprezintl
dupb concepfia" darwirristi., o excelentl verigl de legiturl intre
amfibieni si cotylosauri
-
reptileJe primitive. De;i Seytnouria apar.
line indiscutabil amfibienilor, ea tr/ade'azd dou5. caractere tipic rep.
tiliene: prezena osului caracoid, situat ventral, aliturat omopla-
tului, in cadrul centurii scapuJare, qi a unui os iliac lirgit, propriu
gopirlelor.
Prinrele reptile aparfinind c'rdinului Cotylosauria. din care se
vor desprinde toate celelalte grupe de reptile, apar cltre mijlocul
carboniferului gi erau relativ mici, lungimea lor variind intre 0,30
gi i,50 m, din care cea mai mare parte revenea cozii, Printre perfec=
lionirile anatomice aIe cotylozaurilor fali de stegocefali, in vederea
adaptirii la mediu, amintim: cornificarea epidermei, imbunitilirea
articulafiei mandibulare, prin feri.struirea craniului, gi dezvoltarea
osului pitrat, ceea ce imbundtileste considerabil mecanismul mas-
74

40. ticat{;r. Ailiiug5m si verticllizarca n-lemb;"r,:lcr, r:cca cr clitre lu stnic-
tr:ri lcr:cnrotrice n'la,i edccl.atc rirc'lsi:lui pe usrri'rt. Tnsir ;rpari{ia, orlhii
a-rnnictic, cul r:u coaj5" s:lr,,cril tcrcstrli", ester cea mai inrrcrtantii
inovatie- El spot-c:rte sanscle dc sopravicr{uirc e.}e ernbricnuhri si
asigur-ir indepelden.la anirnahrlui fali clc rnecli'.;l tcviltic, cuilr: r.ir
, ua ja prrlinti cclr za si 1:r' lrst'lt.
La inccputril niezcroicului, repiiltle se inlrrulfesc considcra.bil,
cuccrind uscatul ;i apoi apeic ;i virzcltiiml, pc r.ii.re le-au tintt in stii-
pilrire circa 145 dc n:i.lioanr: i1e arri.
Incontcstabif ci dinosanr.ieyti'i , aclic;i uri:r-scic sciT-iirle lnspiirnin-
titoarc (nume impropriu, dcoa.rece 1;lintre dinosauricni se ?ntilnersc
;i clestriie geni.iri;i specii minrntr:), au s,"iscitat si continuE sI srrscite
cel mai viu irrtcre,*.
Niciociatir Piirnintul n-a {:uncstrl.rt un asi-rncnua a{lux drt rn(}nsiri
srprudirn cn..icina ti, clispr opru'liona f
i corporal, iis tfr:l illr:i t. par a crrll*
't-razice lt'gile mccanicii, r'ti aspccte bizare, r:u o c>:isteri(i irxiciurrga.tir
dar gi ci.rimatd brusc priutr-b ciispa;:i1ie ,,mistr.ricasirl'. ln jrinr) lor
s-all crcat legcrrdc si rniluri.
Supcrstifiilcr in ieg,itr:rri cli r-.list.J.i: rjr ,,rrria:.,i" s-r.n *sl;rrlhel;it in
182?, cind nrcciicul e:rSllcz Gidcon ll'lantcll c|.'sr,optiir cf{iva dir:ti,
aJf,turi cle alte fra.qrnentc schclctirrr prcrTenilir:1 rjr: ia. o icptiii uria."it
pe cfl.re o nr:me .lte trguanodon (,,c u Ciriti cie iguanir") . I)r;i ani rna.i iir-
ziu, Willia,m Burklanil descric srib numr:le de M ega! c s a.urzts (,Saitirtrit
uria.gi") citer,'a rc$turi uria;c c.k: spni.lt dcsropr.ritc in apropicre de
Oxfcrd. ;Qi in acest caz, k,gca cclela"lii:i organiie cnilniat-i-l cle Crrvier
a o1.,crat ccrect. trhtstrul zaal,i'rf: francez, c:la.mirlnd :lcestc case, a
stabilit cb et'orba cie o r.ptiii cic, I2 iu lun-qirnc, r_"rr ;,;reutatea unui
clcfant (6 t), cifle confiimal.e prin studiilc r,lfcricarr. Allc 7 genr:ri
clc,,;o1,.irle uria;e" au fc.st dcscrisc -pinl ?u 1?,42, ct (:-a co a ii-,,lrep-
tdtit, in cursril aceluiagi an, pc anatornistr,rl englez ltichard Or,r'cn
s5" propuni. nurnele de tiinos&uyi (dei'rtas: teribil, inspiiinr.intitcr;
yurry: scp?rld) acestor fiin!e rrria;e ce iritreceau cu mrrlt elefa..n{ii.
PinI in prez{:nt sc cunosc ln jur cie 300 de gcnuli dr: clinosauri din
trir.sicul rneciiu si pini in cretacicui superior, r'ispfndilii cu excepfia
Arrtr.rctit ci, pc ioatt' r'ontinctriclc, '
. frrcontr:siabil, ,,ca.nll-.tlonii'1 clinosauricnilor a.u fost sop,ir.l.clc it'r
bivore urT.;e, asa-numitele sauropode. Printi-c cele mai iurpozantc se
nrimi rau,Se.af er s &Ltru s, descoperit in 1 979 tn s latr: I Colorad o (S.tI.A" )
"
avind 26m Lrrngimc;i i00 t grerrtate , Ilracloiosot,trus (24'rn htng.ime,
85 t grerrtat e) , Ilrontosaurus (19 mlurigime, 36 t gi cutatc) , I ) it'lndot tr,s
(28 m lnirgimc, 12 t ilrc'utatc). l'catc avoini o ?nfir1,i5arc apiopial;:i :
partca cca nrai volLinrinaasi a corpuhii ccrrccri'ilaiir la nlljk.ic si srrs-
finutii d-t menrLlrc grila.-cc r::r nilte stilpi, trn r itr i1'1ri' .r'sir:-tlrr
't,.'ap,rri
tii:,prc:;:r;rfion;ri rjc mic si u ccndii l"otuli: tiu-rvrlt:tt;-1.
Pr-rnt nr a inrtca lezisrir. uria;ti sr.lc grc'utiL'ri, un clinos;ar-,rie11 if i'
it,ivr;i" a 'r-rr,rrrut printi.o scrir clr: u.dapti-lri r,xiili:rilttc ilin ,,r,riiiitii"
<ic ccnsinr<:!ie, pc czlre un bir,nist mn-,dern ar prrtt-'a shlciain cr-rnsi-
dr.tiijr.e. Astfr:i, miciostnictura. {csutri}ui csos al. rncnr.lrlclctr ('s;t(,1
foril'tc r'ii'nsir, sipc,rindu-l{.} a.s1icl rr.':,.istertta., ilimt.rlcJr.l sint dislltrsc
sprc rLijlocui sr:hcit'irrhii, riniie c ccriil cntliitir m::.s;r ccrpultli, coloana
rrcricblall cra asifcl stnltttir.aiii incit si ric 1.:rtia o parte ciin.qri'ritr:r-
te'a corpului, iar prin gr.-lirca coil;rihri vcri-e:irrial sir o ciiruinuczc,
coacia putcr-nii'ir :i: sprijilrca pe pirrrrint, r,siilrtint} staLiiitatea. lrloltst*
tnrlui.
AliLLuri dc saurtsfotle :;-a.i.t ciczr-ttliat 7i {.crttpodt:lc, as:r-numitii
cttyt:!r,sotffi, adici. rcptilc'calnivor-e nrenite sI rncn{iuii cchilibnil eio-
lcgic 4.1 uria,sclc,l po;-,r'rlafii de sauricni. Caincslrutii ctlttosc o a:tcen^
tienti rleoscl.,itir in jurasicul supericr 9i in creta.cic. Fi.rit a atingr:
propoi'fiilc clinovurrilct' itrrllivori, cantosaurii rcLii. irsc -q:"r r:manc fot tI
;i si insJ;irc, cu infiii,isarea 1or, s;rain:i in riritlul rric'timclcr..tr'r.au
capul marc, giir:l scurt si robust, fzilci inarmate cu rlin{i r;ritcrnici
;i ascrili{i ca nigtc purnnirle. It{crnbrr:J,c pcstclicaic, masive, triclac-
tilc gi inclieiate cu 5lhcarc putcrnicc, slrslincau glctrtatca r:orptih;i
si dczvcltau o rnare rritczii. in atretgaie, iar ccacla- binc cit'::zvoliati;i
lirmti in alergare deasrrpra s:olului fortna impreruril cu lncmbreLe pcs-
terir-;a.lc nn trepied in stare de repacs. l'tintrc ceirnai crtn<-'scrrti cttt--
nosauri se citcazi: Megalosa,uzr.rs, rlcscoperit ,oi in !a.r'a noastxn in
bazinul H:rlcgului ;i 1a Cernavoc-lii, cie crltre profcsoml lon Simio-
ncscu, A ll osatsus .Fi lI' l,vortotoy.tyus ( e x
-,,reg-cle
sar.irienilor *rirarti".
lung de 12*-13 m, inalt de 6 nr, grt:u cJtt 7 t ;ir:rr ;rurunrltle" dinlilor
de 20-25 cm.
Pentru a prcintirnpina asaltrrl ;qopirlelol crirnivore, ;'.rpirlcle icr-
bivore au cipirtat o scric de caractcre clefcnsivc. Crc'asta ltatlrosau'
vilor, ,dinosaurilor- cu cioc dc rafii", cllm a fr>st Corylllosttr[rus, cons-
tituie, dupi j.FI. Ostrc;m, o formit de adaptarc rncnitS" si crcascit
sensibilitatca olfaciivir, mirrind supra{afa de dispunere a muco:rst:i
nazale si permilind astfel ;opirlci si detcctcze dusmanii cle la dis-
tan!5, pentru a se rcflig;ia in mlagtinile invecinate . Stegctsauru's e in-
zestrat cu douh rincluri de pllci triunghiuiare cam de o jumltate de
metm, a;ezate paralel pe spinare, incepinci clind[ritul capului,
foa.rte mic, gi plni la mijlocul cozii ce se terrninh cu un fcl dc furci
cu douii rinduri de spini puternici qi inclreptate inclirdt. Rcptila-tanc,
nurniti stiinlific Anhilosau,rws, pirea anchilozati <lin cauza blinda-
juiui de plirci groase ;i spini eitili care o acopercau aproa,pe in intre.
'1fi fJ

41. gitne, {6cinc1-o invulnelabill ln fafa atacului sarrrienilof r-'arnivori.
Nu mai pulirr echipat pentru apdrare era;i Tricaratops, ,dinosaurul-
rinocerl, lnarmat cu trei coarne, doud lurrgi de aproape 1^m, lnfipte
pe fnrnte, si unul mai scurt gi mai gros, a;ezat pe nas. Lfi]i;areir
lui ir:ribilir era int[rilir c1e uria;ril scr:t ce'ii aplra cr';rfa si fir]cile.
30. It Ii T'Tl 1.FI-E 1.f FTN Z It S{-t Of-' I,: {N ]iI. Ti
Dinosaurienii nu s-arr ruullrrrnit crr uscalul. Tii lrr plit-nit;i la
cuccrirea apelor, leaglnul tetrapodelor.
ln adincurile oceanelor rnezozoice, ia fel cle caldc cit gi lile rni"u'ilor
tropicale de azi gi bogate in resturi organice, vie{uitoarele marine
girseau minunate condilii de dezvoltare. Decorul pe care l-am ad-
mirat prin perdeaua verzuie a apelor paleozoice s-a schimbat ins6
sim!itor.
I']e;tii placodermi, inveJili ln cuirase de carraleri medievali, au
displrut. In locul lor sSgeteazi apa cirduri nesflrgite de ntcruni
strivechi gi de strimogi ai sardclelor ;i heringilor, ca gi ai pegtilor
cu schelet osos, caracteristici astSzi pentru oceanele Pacific ;i In-
dian. Ei se intretaie cu trernatosaurii, singurii reprezentanli marini
ai amfibienilor intorgi in oceane din cauza concurenlei reptilelor
terestre.
Cornul orthocerilar nu mai tulburir lini;tea trilobililor. $i unii,
;i alfii s-au stins de mult. Locul lor a fost luat dc' amonif i ( Amonites ),
a ciror cochilie rlsuciti ;i rezistentd le va permite sd lupravie,tu-
iasci in tot timpul erei mijlocii. Unii din ei, cum ar f.i Parapachy-
discus din cretacicul superior din Westphalia (R.Ir. Germania), ating
dimensiuni gigantice (2 m diarnetru, 4 000 kg greutate). Nu-i greu
de lnchipuit ce vlrtejuri provocau asernenea submarine vii, cit roliJe
cle moard, cind igi puneau in funcfirrne sifonul in urmdrirea prizii
de la suprafafi ori din afundl
Cochilia acestor rapaci vinltori este o adevirati bijuterie. Cele
mai ciudate gi capricioase motive ornamentale se irnpletesc in inte-
riorul gi pe suprafala ei: coaste, noduri, muchii, ;an!uri, spini. Toate
aceste podoaFe mdresc la maximum rezistenla cochiliei, cu un mini-
mum d-e material. Combinaliile lor uimitor d6 diverse ne ajutd astdzi
si deosebim miile de specii care s-au pistrat ca fosile ln diferite
colfuri ale lumii ;i ale patriei noastre.
Amoni{ii au triit cit 9i oceaneke mezozoice: cam L20 de milioane
de ani. Spie sfir;itul erei mijlocii, cochiliile lor incep sI capete forme
ireobipnuitel de latrt dc's{dcut, de gliem ori basion, iar corpui ior
cre;te'exagerat. Era sernnul apropiitei disparifii a acestol aiimale,
ajunse pe culmea dezvoltirii 1or.
Pltlurile -"ubmarine rimin la fel de liogate gi ospitaliere purtnr
{iinfele acvatice. Nrimai ci bitrinii tetrat'orali paleozoici dispimscrir
cu des[vir;ire, fiind irilocuifi de Jtexacoral,i, alc clror ciisufe eralr
lmpIr:fite in ;ase inciperi de micii pereli de piatri.
l)e uncle i;i iau oare materialui cle constnrclie coralii ;i amonifii,
primii pentru scheletele vinjoase, ceilalfi pcntru cochiliile uriage?
Aruncind o privire pe funclul oceanelor, ne voln limuri indati.
Milul fin ;i alburiu este plin cu scheletele unor firpturi microscopice,
globigerircele, asemdni.toare unor minnscule discuri sau formate din
niqte globuleJe, acoperindu-se in parte unele pe aJtele. Atit de nu-
meroase erau aceste fipturi mdrunte, ci scheletele lor calcaroase
s-au a;ternut ln straturi de sute de metri grosime, dind nagtere de-
pozitelor de cretb. $i atit de rdspirrditi era piatra albi pe fundul
oceanelor mezozoice,lnclt unei lungi perioade a erei mijlocii i s-a
dat numele de cretacic.
In aceasti lmpirbfie a oceanului mezozoic, uluitor de bogati in
forme vii, pdtrund treptat ;i reptilele terestre, atrase de hrana abun-
dent[. Greoaiele animale s-au adaptat cu vremea mediului marin,
devenind, prin dimensiunile lor uriage ;i ldcomia lor neintrecuti,
tiranii inspiimlntltori ai oceanelor mezozoice.
Nu-i greu s5. facem cuno;tin!1 cu cei mai faimo;i dintre ci. Idea-
luJ adaptativ aJ reptilelor marine este intruchipat de fuhtyosaururs,
,,pegtele reptiJi'I. Orice uriag al mirilor actuale s-ar mindri cu di-
mensiunile lui. Corpul si.u suplu atinge 12 m lungime. Labele i s-au
preficut in lopeJi pentru intotat. Pe spate se profileazi o aripioar-l
clrnoasd, servind la rnenfinerea direcfiei. Gltul acestei reptile lip-
se;te aproape complet, iar capul enorrn este lnzestrat cu fdlci lungi
in form5. de cioc, lnarmate cu;iraguri de dinfi conici a;ezafi intr-un
jgheab ca la crococlili. O coadi sernilunari., forrnat5. dintr-o culbarc
a;irei spinlrii pi acoperiti de o indoituri a. pielii, izbe;te cu putere
apa.
Dintre toate reptilele care populeazi apele, ei sint cei mai bine
lnzestrafi pentru acest fel de viald, iubind numai largul oceanelor.
Spre deosebire de restul reptilelor, care se inmullcsc prin oui de.
puse 1n nisip ;i care se clocesc singure la soare, ichtiozaurii nasc
pui vii, deoarece ouile sint clocite ln trupul mamei. E o trisdturi
in;eldtoae de mamifer, ce a f5.cut la lnceput pe unii oameni de ;ti.
in!5 sI socoteasci balenele ca ur-rnagi ai ichtiozaurilor. S-a dovedit
mai tlrziu ci uriagii oceanelor actuale se trag din mamifere de uscat.
?8 7*

42. f i j.ncip;rfid .cdu colicr.r:elt a fos1. ])lezitlztt.,i,*tu.s! ccva liiri mare,
cjar cu rii.ult cicc;sc:l:rt Ja hrfriii;arr. Ap,rtxr.1;c jrinrritatr tlin lunrlimr;a
reptilei o.r'ciri.czint;,1 rrn gii Jung;i llCxibil, in virfiil cinri:r se a,p,iti
un caF rnir:. IJe aiifcl, p;itul lung e*riil o cxcelcntA ar,laptare a anima-
lrrlui, la pescuit el pr",tiird fi folt;sit ca o unriitir" CorpuJ sitr scurt 5i
1]reoi are fclma unei hrntrr: late, inzesti-ali" cu ciouii pcreclii cle io-
pe;i pillelnice, iar coecla scui'tri li asculiti ii servestc r:a un fcl dc:
r:irmd. Ll piutc;te a.sr:meni rrnei Jcbedc pc suprafala mirr:ii, virinciu-;i
riin cind in r:inrl c:ipril in a.ciincrrrile a.pCi pcniru a 1;rint.ic vt-eiin ani-
mal"
Ditr r.ru nrima.i ci impirfcau prada ltogatii a ocr:aneloi- uri:zoztiir:c.
El&s1'il117gruyr,i, cu git dr: girirfl qi corp <,lc hipopotarn, l{o:o::awrii,in-
:;e.sti'afi cu clinfi robu;ti qi ascu{i1i, Ei Geozairi'i, striimo;ii crocodi-
jLllui, luau pari.e la urrniirirea cildri.rijcr de pesti, si nu rareoi'i undcle
striivezii alc oceanuhii erau rnartorele nnor lupte pe via![ si pc moarte
intre ace;ii coJogi.
- lJomnia reptilclor mar-ine n-a fr.ist prea indelungati. Tot asa cic
brusc curn au apimf, s-au ;i stins in irr:lguJ erci noi.
S[ fie de vinb scbdcrea temper-aturii apei, care n-a priit ar:estor'
animale cu singe rece, imprilinarea prdzil., tlisparilia liranei prefc-
rate sau cxploziile snbrna"rine ce eliberau srrbstanfe radio;rctivc,
otrlvind apele? Cine ;tie...
21. trEpTrr,Er,E rAU lU S',r'ApfXrr{E $l YAZDUHUL
In calea cuceririi cle citrc leptile a unor uoi tirirnuri perrtru
a{larea hrarrei ;i rf,spindirea neaniului se a;ezau opreii;ti, rrneor:i dt:
nerrecnt: ml:rstini uria.ge, pripistii adinci, :runfi falnici. Ba gi co-
pacii, al chror fi'unzi; indcstula animalcle ielbivore, incepuscri
parci, dintr-o mhsuri, de ap.lrare, sl-;i inalle coroaneJe la inil1imi
anelitoare ;i si sc,crete pe trunchiriri gume gi ri.gini, fir:ind astfcl
ancvojOasa catararL.a.
In atari situalii, doar planarea prin aer, rapicli si economicoas5,
putea -qi fac6 fali nciior conditii de via{i.
Prirna lncelcare cie cucerire a vizduhului o datorim insectelor.
Arn flcut cuno;tilfd cu clc prin codr-ii paleozoici, strunindu-;i tiria-
;eie aripi de fipli. Ultimii dintre zlinritori au fost pisirile, car r:, inr-
preuni. cu inser:tele, au rimas gi ast6zi stlplnitorii cerului.
l)ar in era mijlocic, invidioase parci fre insect.e, ;i-au incercat
norocul si reptilele. Cucerind uscatul gi apele, ele au tins si ia ln
.ttSpinire' ;i vezduhul. Firi indoiaii da a"truit"tea insectelor ce-gi
duceau viala in coroanele copacilor inalli a atras reptilele terestre,
mai ales in regirrnile cu hrani sir:aci., stimullndu-le tentativeie de
zbor.
Pietrele pdstreazi imaginea ciudatl a acestor reptile, care s-au
speciaiizat pentru zbor in scopul vinirii rnai u;oare a gizelor;i rnel-
cilor. Ele sint cunoscute sub numele de Pterosauyieni, adic6. de ,,;o-
pirje cu aripi". Prea numeroase nu erau, insi intimplarea ne-a ajutat
sd le cunoa;tem infhli;arca pe cit de stranie, pe atit de insipiminth-
toare, deoarccc locurile uncie gi-au sfir;it viata
-
de obicei milurile
intirite ale mla;tinilor _- le-au p5.strat foarte bine amprentele.
Pterosaurii sint singurii reprezentanfi ai reptilelor ce s-au apropiat
de performanlele pi.sdrilor,,,descoperind" inaintea acestora clteva
dintre subtilitilile arhitecturii zborului. Pneumatizarea oaselor,
u;urarea scheletului cranian prin vaste spafii goale, intraosoase,
eliminarea dinlilor si inlocuirea lor prin ciocul cornos, scurtarea cozii
sint calitili ale p[sirilor pe care ie intilnim ;i la ptercsaurii evoluali.
Cea mai veche reptil5 zburitoare, alituri de Dimort'ltodon, a
fost Rampkorkynckus. Aducea pulin cu un liliac uriaq,lung de 4-5
m, al cirui corp acoperit de solzi fini purta un cap inarmat cu dinli
si se incheia cu o codi lungi, terminati cu o parte lifiti in formd
de frunz5..
Partea originall a alcltuirii lui o constituiau cele <troui aripi
mernbranoase care, deschise, miisurau 3-4 m. Aripile reptilei zbu-
r6.toare nu se asem5nau cu ale pisirilor, fiinrl nigte pielile fine gi
rezistente-numite pal,agtunr
-prinse
de corp qi de al cincilea
deget al membrclor anterioare, crcscut pcste mi.suri. Rcstul de patru
degete erau inzestratr: cu ghcffe indoite.
Zboral acestuia, deosebit de al insectelor gi plslrilor, era mai
mult pasiv, o planare iinir Ce citeva zeci sau sute de metri.
Nu-i greu de inchipuit ci aceste reptile tt-ebuiau intii si se ca-
fere pe un copac cu ajutorul girearelor, ca apoi s5-;i dea drumul
din virf spre un alt copac din apropiere. Plutirea lor era ajutati de
curentii de aet, iar direclia, finuti cu ajutorul. cozii, foarte mobil[.
$i mai curios inc5. este Pteranotlon-ul, o leptili zburFtoare evo-
luati. Craniul siu a uimit pe toli oamenii de ;tiin!i. Lunguie! ;i
strimt, avca in partea din fali un cioc ca de barzi, de aproximativ
o jumitate de metru, ;i in partea C.in spate o creastl, aidoma unei
spade, cam tot atit cie lung5. Creasta, dupd unii cercethtori, putea
servi reptilei pentru deschiclerca drumului prin coroana deasi a copa-
cilor, in timpul c5firirii, iar riupi allii, pentru contrabaJansarea
grerut[!ii maxilarelor.
r- rJ
ti - Bios
o1
UI

43. . Pjelaqodoniii,ca;i pterodacriiii, reprezinri un progres de adap-
t_are fafi de primii pterosauri: dinlii de pe maxilare ii coada alungitl
dispar_iar anavergura alipilor spore;te considerabil, ceea ce u;ure-azir
muft zborul. In parcul nafional din statul lexas (S.U.A.), D. Lau'son
a descoperit fosilele unui Ptcrodactyltts cu o dcschidere a aripilor
de aproape 18 m, intr-ecincl astfe'l cte pestc 5 ori climensiunile telui
mai mare vultur actual.
22. DE CE AU DISPARUT DINOSAURIENII?
Este o intrebare care obsedeazi, intrucit interesul publicului,
al presei, al radioteleviziunii pcntr-u soarta dinosaurienilor sti ln
strinsi Jegdturi cu ineditul sl spectaculozitatea rrcestor monstri
popula.rizafi de clr!i, filme ;i chiar.r^eclame comerciale ;i turistice.
Pl" L Grigorescu, in luciarea sa Iil,amtea aparipiei oriculu'i, apd-
rutb in Editura Albatros, in anul 1980, ne oferd o sintezi a nenlr-
m5.ra-telor dispute ;i controverse legate de rispunsul la aceastl
intrebare. Zeclle de lpoleze avansate in aceasti clireclie de cunos-
!u!i paleontologi ca L. Davita;vili, G. Erben, V.B. Neiman, V.P
Gavrilov, E.I. Ivanova, J. Visier, E. Stechow, P. Schindewolf, A.H.
Clark, recent D. Milne ;i Chr. McKay pot fi grupate in jurula doui
categoriimari de cauze_: externe (legate de mediul inconjuritor) gi
interne (dependente de structur"a-;i fizioJogia acestor r"ptiie
gigantice).
. <Din primg categorie de explicafii
- scrie Dan I. Grigorescu
-
lac parte ceJe legate de in{luenfa migcirilor de ridicare a lan}uriror
de munfi, de depiasarea plicilor tect6nice care au condus la 6chim-
bdri paleogeografice majore, convertind foste finuturi ale mdrii in
zone de uscat, secind mlagtini ;i lacuri
- biotopuri preferate ale
mqlt91 dinosauri; vulcanismul c6 a intovdrdgit oiogenbzele, cu de-
gajirile sale masive de gaze nocive in atmosf6ri 9i plovocind inten-
sificarea radioactivitififtelurice (care ar fi influengit fondur genetic
al dinosaurilor, amorsind mai intii gigantismul abeiant ;i amptfictnd
dispropor{iile corpului); rdcirea generald a climatului; trecerea la
vegetafia .neofiticb -
caracterizati prin preponderenfa angiosper-
melor, mai bogate in tanin si ln aicaloizi, ,,iefimiliarif in aieL aino-
saurilor;.efecte extratelurice, cum ar fi cregterea radiafiei cosmice,
favorizati de modificarea polilor magnetici ai Pimintrilui, sau ex-
plozia catastrofalb a unei supernovel in sfir;it, factori externi de
naturl-.biologic5., ata cqm ar fi unii parazifi sau epidemii generale
ce ar fi afectat populafiie de dinosauril. (op. cit. ir. Zt4."
Cea mai noul ipotezh, formulati de cercetltorii americani David
Milne qi Chris McKay in 1985, atribuie disparifia dinosaurienilor
irnpactului Terrei cu un asteroid gigant, fapt petrecut in urmi cra
6S milioane cie aui. Impactui a dus iit {ormarea unui strat gros de
praf, rimas in suspensie in atmosfcra ferrei citeva luni. Acest uriag
ecran a impiedicat pitrunderea luminii, tulburind astfel grav pro-
cesul fotosintezei, dezechilibrind ;i sfFrirnind lanfuri]c trofice. Ca
urmare a inhibirii vegetaliei autctrofe, dinosaurienii,lipsifi de hrani,
au dispdrut in mas[.
Dintre cauzele interne, cele mai invocate slnt gerontismuJ, adicl
lmbitrinirea grupului, dinosaurii ajunglnd la capitul potenfialului
lor evolutiv ;i pierzincl plasticitatea adaptativd; desincronizdri in
creqterea unor organe, dezechilibre fiziologice ;i pertubSri metabolice,
cum ar fi subJierea grosimii oublor, ducind la compromiterea dez-
voltdrii embrionilor de dinozauri.
Se pare cd toate aceste ipoteze complici lucrurile. Se inclin[ azi
cltre ideea, unanim acceptati, cl supraspecializarea, extrem de utild
intr-un mediu stabil, devine nocivl 9i potrivnici ln clipa schim-
blrii unor condifii de mediu cum ar fi clima ;i hrana vegetall'
<Dintre schimbirile survenite in mediul geografic
-
consemi
neazS Dan I. Grigorescu
-racirea
climatici de la sflrgitul perioadel
cretacice apare cea mai posibili cauz6 care a putut afecta atlt de
drastic,,*edinl intern'j iupraspecializal aL dinosaurilorr. Ricirea
climaticl a constituit un fenomen global resimfit pe intreaga su'
praJati a planetei gi de toate grupele de animale ce trliau ln aso-
ii"1i"'.u dlnosaurii. Schimbarea hranei vegetale gi lipsa ei d.e varie-
tate ln timpul iernii au afectat profund existenfa saurienilor ier-
bivori, .. gi a celor carnivori legali de acegtia. Singura solu{ie ar
fi fost hibernarea in anotimpul rece. O asemenea solufie nu putea
sta la lndemina d.inosaurienilor, animale uria'e, se pale cu slnge
cald gi sistem termoregulator, dupl descoperirile Ei cercetarile din
ultimul d.eceniu. Metabolismul intern implicat ln cazul dinosaurilor
ierbivori de talie gigantici, pentru mentinerea cS.ruia ei trebuiau
sa se hrineasci 16-18 ore, sau si alerge sute de kilometri tn clu-
tarea prizii, .precum carnosaurii, era incompatibil c-u o fiziologie
ectodeimici. La aceasta se adaugi Jipsa unor refugii de iarnl pe
misura gi numirul acestor reptile gigantice ce napidiserl uscatul.
a9
6r
83

44. Disparilia lor nu a fost catastrofice, ci treptath, pe misur[ ce supra-
spr:cializarea k-ir lc ficea din ce in ce mai vnlnerabile in fata condi-
liilor dc mecliu profuncl mcdificate.
Domnia uria;elor reptiie terestrc s-a lncheiat acum circa 60
dc milioane de ani.
_ Urmele lor se p5.strcaz5. si pe teritoriul lirii noastre. In bazinul
Halegului, in preajma camunelor Sint Petru, Ciula Mare, Mestecan
;i Vilioara, ari {cst descoperite de c5.tre paleontologul F. Nopcsa
fosilele unor colosi care n-au mai triit in alte colluri ale luinii:
tttanosauyul dacic, ortkonuerul transilaan, gi curiosul struthiosaur
tr.ansiluan,, ac_operit cu spini pe git, cu benzi semicirculare incop-
ciate cu bumbi pe spinare si cu plici a;ezate in doui rinduri, ia
la stegozaur, pe coadf,.
Desi neamul acestor mongtri a dispdrut in negura vremurilor,
pc una din insulele continentului strhvechi al Oceaniei, ;i anurne in
Noua Zeelandd, trdiegte o ,,copie'1 a a.cestora: sopirla Sphenodon,
numitir de lccalnici katteria, awtarara sau tuatare care aminteste
prin-infd-tisare de gloriosii sii inainta;i. Partea dinapoi a capuliri,
gitului ;i spateJui este incoronat5. cu o creasti zim{atn, tot ie s-a
phstrat din podoabele sopirleior gigantice.
Supravieluirea hatteriei se datoregte feluiui sdu uimitor de
trai. Ea igi imparte fri.teste locuinla cu pisdrile pufinide, ce tri.iesc
sub plmint ln vizuini lungi de ciliva metri si late de 10-15 cm.
$opirla locuie;te in partea din dreapta a vizuinii, iar pisirile in
cea din stinga. Datoritd acestui mod de trai, care a pus-o1a addpost
de dusmani, n-ar fi exclus ca hatteria si fi strlbdtut milioane de
ani, cvoclnd acea epoci cind ruclele sale fantastice tincau sub cil-
ciiul lor intregul pamint.
23. SURPIII}IZATOAREA DESCOPERIRE
DIN CALCARELE LITOGRAFICE
ln secolul trecut, in minele de la Solnhofen din Bavaria se sco-
teau plici de calcar litografic folosite in tipografii, la imprimare.
Desprs bogifia de fosile a acestui calcar gtiau tofi oamenii de gti-
in!i. Dar asemenea fosile se giseau si in alte colfuri ale Europei,
cu o vechime asemlni.toare.
Iati insi ci in 1p61, in localitatea Langenalteim, din imediata
apropiere a oragului Solnhofen, in cariera Ottman, a fost gisit sche-
letul aproape complet al unui animal cu pene. O fosili aidoma nu
se mai lntilnise pind atunci. Vestea a ficut repede inconjurul lurnii.
iar British Museucn din Londra ;i-a asumat cinstea de a-gi imbog[!i
vastele colecfii'cu aceasth piesd uluitbare. Savantul H. von Meyer
o descrie, dindu-i numele de Archaeopteryx lithograpkica, adicl.
de ,,pasdrea striveche din calcarele litografice".
$aisprezece ani mai tirziu, tot in Bavaria, la Blumenberg, in
straturi de aceeasi vechime, a fost descoperit al doilea exemplar,
gi mai bine conservat. Aceastd fosilS prefioasi se p6streaz[ in mu-
zeul din Berlin.
Din 1877 ;i ptnd in 1956 nu s-a mai identificat un nou exemplar
de ArchaeoPteryx, deoarece"-calcarele litografice au incetat si mai
fie exploatate, tehnica tipografici a imprimlrii in piatri fiind in-
locuitb lntre timp prin sistemul mai simplu al cli;eelor de zinc.
Dupi aproape 80 de ani, ln 1956, un nou schelet, incomplet de
data aceasta, a fost gisit lingi Solnhofen, intrind in coleclia Uni-
versitifii din Erlangen, iar dupi 1970, alte doui fragmente sche-
letice au fost descoperite in aceeaEi regiune.
Oare ce atrdsese atit de prrternic atenfia oamenilor dc ;tiinf.l
la Arckaeopteryx ?
Este indeajuns s5 aruncdm o privire pe imaginea imprimatl in
piatrl si ne vom da seama cu u;urinf6 cit de indreptdlitd era curio-
zitalea savan!iior.
Ca aspect general, ArchaeoPteryr seam5n6. cu o pasdre, ceva mai
rnare ca un porumbel si ceva mai mic[ decit o gdind. Ciocul, aripile
;i corpul acoperit c'r pene o agazi alituri de pisirile actuale.To-
tu;i, ea prezinti si numeroase caractere de reptild, foarte apropiate
de ale crocodililor. Fllcile ciocului sint inarmate cu dinfi puternici.
$ira spinirii se continul cu o coadi mai lungd decit corpul, formati
din 21 de vertebre, dar acoperitl cu pene. Aripile au gheare, iar
centurile formate din oasele ce leagi scheletul membrelor, slab
inchegate, ne duc cu glndul mai degrabd la gopirle.
A;adar, ne gisim ln fafa unui animal care face trecerea intre
reptile gi pisiri, mai asemdnitor ins[ cu cele din urmi.
Dupd dlcituirea penajului ;i forma corpului, se pare cd Arckaee
opteryx era un zburdtor neindeminatic. Se cifdra pe copaci, spin-
zurindu-se de crengi cu capul ln jos, ca liliecii, ;i apoi i;i diclea
drumul in gol. fn aceast5. clipi i;i deschidea aripile gi, folosincl cu-
renlii de aer asemenea planoarelor, strlbirtea distanle scurte. Poatc
ch intr-un astfel de zbor stingaci exemplarele de care am vorbit arr
c[zut intr-o laguni, s-au inecat ;i au fost cu timptil acoperitc rle
straturile fine de calcar.
85

45. Archaeofleryr, primul str[mog al plsiiilor, a apirut cam acum
150 de milioane de ani.
Numeroasele caractere de gopiriS ne fndreptilesc si-i ciutim
originea printre reptilele zburitoare care au stdplnit v5zduhul in
era mijlocie. $i totugi sintem departe de adevir. Pterosaurienii,
reptilele zburitoare, n-au putut rezista schimbirilor climatice si
ari dispirut pind la unul, iripreunl cu uriagii dinosaurieni de uscdt
qi api. Nici ipoteza provenirii pisirilor din ceJurosau.ri (mici sau-
rieni carnivori arboricoli), susfinuti de O.C. Marsh;i J.H. Ostrom,
nici ipoteza din 1879 a lui S.W. Williston, reluatl recent de J.H.
Ostronr, dupi care Archaeoptery, s-ar trage dintr-un ,,proavis'1
biped Ei alergS.tor, ale cdrui pene rdsfirate pe membrele anterioare
ar fi jucat inilial rolul unor capcane pentru prinderea insectelor,
nu sint satisficitoare. Lipsa unor verigi mai apropiate ne obligi
si reconstituim doar deductiv schimbirile importante ce 3.u pr€:
fdcut reptilele terestre in pdsiri.
Vom incerca sd schildm acest drurn anevoios, folosindu-ne de
unele sugestii flcute in 1965 de V.J. Bock.
Cea mai imbeugati hranl o giseau reptilele ln copaci. Proba.bil
c[ unele din ele cdpdtaserd obiceiul sd se calere pind in virful fcri-
gilor arborescente gi cycadeelor pentru a prinde insecte.
Urmind o lungi perioadl de inundalii, reptilele s-au iizut ne-
voite si rimlni izolate printre crengi gi s5-qi ducb viala in mediul
arboricol.
Membrele posterioare, care le serveau la sirit, s-au dezr.oltat
puternic, in schimb cele anterioare, cu care se aglfau doar, au
inceput si se transforme lncetul cu incetul, pistrlndu-;i doar
ghearele. Datoritl numeroaselor salturi, aceste membre, care le
foloseau inifial numai la plstrarea echilibrului, s-au preschimbat
cu timpul in aripi. Din cauza aplsirii aerului si frecirii cu plrfile
rnoi ale copacilor, pielea goplrlelor a lnlocuit solzii cu penele gi
fulgii, modificare adecvatl atlt fulc]iei termoregulatoare clt gi
zborului. fn acest fel s-a ajuns la forme apropiate de Archaeop-
leryx.
Coada lungi a acestei pisiri-fosile igi avea rostul ei. Copacii
din acea vreme erau pulin ramificafi, iar coroanele se formau
doar spre virf. Paslrea cu infifigarea de reptili trebuia deci s[ se
calere pe trunchi, agiflndu-se cu ghearele aripilor 9i sprijiniudu-se
pe coadl, cum fac ciocinitoarele in pozilie de vinat. Chiar gi zbo-
iul ei greoi lgi are o explicafie. Archaeopteryx nu cilitorea din.
tr-un climat lntr-altul qi nici di.ntr-o pddure ln alta, pentru a avea
nevoie de un zbor lndelungat gi rapid. Aceast[ pasire striveche,
gisind o hrani imbel;ugati, se deplasa cel mult de la un copac la
altul, migcare pentru care zborul planat Ei scurt era tndestulitor.
Asemenea presupunere n-ar avea sorfi de crezate daci ln vre-
murile noastre n-ar exista o pasire care duce o via![ aidoma
strimogului-fosill, pdstrind chiar ;i ceva din lnfifigarea acestuia.
Este vorba de hoatzin (Ot'isthocomus cristatusl, o pasire ce trb-
ie;te prin pidurile inundate ale fluviului Amazon.
Puiul de hoatzin cste inzestrat cu g^heare la aripi, care il ajuti
sd se calere cu repeziciune pe copaci. In timpul zborului s5u pla-
nat, abia parcurge 40 m. Cind se deplaseaz[, sale mai mult, bi-
tlnd din aripi. Cu ajutorul cozii lungi, el se sprijini de copaci,
iar cu ciocul siu, u;or indoit gi fin din{at, prinde insectele.
Spre sfir;itul cretacicului, fosilele de plsdri se indesesc gi ele
probeazl firh dubiu specializirile atinse in clteva milioane de ani,
anticipind grupele actuale. Astfel, din cretacicul superior se cu-
nosc Zburitori redutabili ca lcktkyornis
-
slrlmog al pesciru-
gului, descoperit in depozitele de creti din S.U.A.
- ,"i llesfer-
ornis, pasdre fnot5.toare a cdrei inf5ligare evoci. perfect' pe aceea
a unui cufundac. La tnceputul neozoicuJui, allturi de p[sdrile
zburitoare i;i fac aparilia pasarile alergi.toare prefigurincl strulii
;i cazuarii.
'Diatryrna
sau Plcorochacos, masive, cu in[lfimi de
peste 2 m 9i ciocuri puternice de 20-30 cm, ofereau o imagine
vie a prosperit[fii pisdrilor. Adev.lrafii giganfi ai_ acestora au
fost Aipiomas, supranumiti ;i ,,pasirea-elefant", Ei Diornis (,,pa-
sdrea-teribil6"), care au trlit ln Madagascar si, respectiv, in Noua
ZeelandS., fiind exterminafi cu citeva veacuri in urmi de popu-
lafiile bi;tinage printr-o vlnarc nemiloasd. Inalte de 3-4 m, cu
o greutat'e de'40b-500 kg, depunind oul gigantice cu circumfe-
rinli de aproape un metru gi o capacitate de 8-12 litri, aceste
pdsiri-mamut au creat legende gi au constituit prin soarta lor
tragicl unul din cele mai elocvente acte de acuzare impotriva ac-
liunii distructive a omului.
24. ERA NOUA 9I VICTORIA MAMIFERELOR
Locul reptilelor uriaqe a fost luat la lnceputul erei noi de mami-
fere, mult drai bine inzdstrate si faci fa![ ioilor condi{ii de viafi.
Ele apiruseri pe la mijiocul mezozoicului; erau insi mirunte, ra-
reori
-depigind
mdrimea unui popindSu, gi lntrecute de marele
avlnt al reptilelor,
UU B7

46. Acum, ins6, anumite calitdji ale lor, nefolositoare in era mij-
locie, s-au dovedit a fi cit se poate de bine venite. Faptul ci aveau
,,singe cald", adici o temperaturi statornici a corpului, si erau
acoperite de pdr le-a ficut si reziste dc minune iacirii tfimei.
Ndscind. pui-vii, lnmuifirea lor devenea mai sigurl. Dentifia lor,
diferenliati in.incisivi, canini, molari, le-a permis, spre de6sebire
de.reptilele uria;e,-inzestrate doar cu un fe:l de dinfi, si se obig-
nrriasci cu orice fcl de hrani.
In- sfir;it, creierul muJt mai dezvoltat le-a ajutat sl facd mai
u;or. fafi luptei pentru viafi, sd se fereasci mai-bine de dugmani,
si-;i.ccnstruiasci. adi.posturi, si se adapteze mai repede'noilor
condilii de trai.
Iati de ce noua er1, ultima in istoria Pdmintului, a consfintit
victoria deplini a mamiferelor.
. Inmulfindu-se vertiginos gi inarmate cu toate catitifile amin-
tit_e, ele a_u reugit- si. cucereaici rapid intregul pimint. Nu existd
colfi;or
-al
uscatului, de la ses spre virful celor-mai lnalfi munfi,
de la calotele polare ;i tundrele nesfir;ite si pini la pustiurile tro-
picale ;i pidurile ecuatoriale, unde mamifer-Fle s[ nir fie intilnite.
Au.pi.tr-uns.pi1a qi il miezul pdmintului, ca orbefii, poplnddii,
cirtifcle gi ciinii preriilor. In cS.utare de hran5, au luat in primire
ap-ele, irnprumutind o infdli;are de peste, aga cum au ficrit bale-
nele,.cagalofii, delfinii, focile, morscl-e, sirenele. Ba, mai mult, prin
lilieci gi vampiri, concureazi. pisdrile in stipinirea vdzduhrilui.
Din cine se trag noii cuceritori ai globului?
2s. Ix cAureREA uNUr STRAMO$ AL
MAMIFERELOR
. Ir] aceastS. privinti, trecutul ne ofer5. dovezi pufine qi neclare.
tr-n schimb, prezentul ne d[ citeva probe, pe clt de'siguie, pe atit
de nea;teptate. Ca si Ie g5sim, va trebui s[ ne deplasam pulin pe
continentul surprizelor care e Australia. Aici trdiesc animale ce
au dat mult de furc6 oamenilor de gtiintd:.-ornithorinaul si echicl-
nele Tackyglosszs ;i Zaglossus.
Sint mult deosebifi intre ei ;i ca loc unde i;i duc viafa, 9i ca
infdli;are. Ornithorincul triieqie pe malul riurilor ;i tliuiitor,
g_aq ili _sapd birlogul, hrinindu-s6 .o viermi gi rdcugori. Are o
btiniln deas5, lucioasi gi de un brun-inchis, o coadi' lungi, un
cioc ca de rafi, iar degetele slnt unite printr-o piehfn. Echidnele,
dimpotriv5, trdiesc in savane, nu-;i fac birlog ;i se hrinesc cu
termite. Seamdn6., intrucitva, cu ni;te arici mari, indlfali pe pi-
cioare puternice; slnt inzestrafi cu coadd scurti., cu cioc in formi
de tub, gi o limbi subfire si cleioasi, cu care prind furnicile, hr:a-
na lor preferati.
De;i nepotrivili la inf[figare, ei sint foarte inrudili, datoriti
unor trisdturi comune ce ii deosebesc de restul mamiferelor de pe
pimint. Corpul lor are o temperaturd mai scS.zuti ca a celorlalte
animale din aceasti grupi. Nu nasc pui vii, ci fac oui. Femela
de ornithorinc le cloce;te 7.-8 zile,ln timp ce echidna femeli le
poarti intr-o pungi numiti ,,incubator'1, formati doar in timpul
inmulfirii. Dupi ce puii ies din oui, slnt hrinifi cu la,pte din ni;te
mamele care nu seameni cu acelea ale altor mamifere. Puiul nu
suge laptele, ci il linge de pe perigorii din jur ca de pe o pensuli
imbibatl cu lichid.
Iatd, deci, un ciudat amalgam de trislturi de mamifer ;i rep-
tili., ceea ce dovede;te ci tot reptilele strdvechi au dat nagtere
mamiferelor.
Mamiferele prezinti o serie intreagi de caractere de superiori-
tate fall de restul vertebra.telor.
Metabolismul lor activ necesitE arderi mai intense, atrigind
modificiri corespunzb.toare in structura sistemelor circulator gi
respirator, .,r* ^* fi separarea totali a slngelui arteria.l, (oxig6-
nat) de singele venos (neoxigenat) ;i aparifia diafragmei ;i multi-
plicarea alveolelor pulmonare" Direct legati de activitatea ghi-
datl de inteligenfa, specifici mamiferelor, este dezvoltarea siste-
mului nervos, ln special a creierului mare (telencefal), prin creg-
terea volumului qi circumvolufionarea (cutarea) suprafelei scoar-
lei cerebrale, ducind la sporirea materiei cenu;ii
-,,rnateria
gin-
dirii". In sistemul osos apar o serie de,,inovaJii", cum ar fi de pildd
articularea craniului la coloana vertebralS. prin intermediul a doi
condili occipitali sau diferentierea morfologicl a vertebrelor de-a
lungul coloanei. vertebrale, fuzionarea oaselor centurii pelviene
intr-o piesi unicd
-
bazinul. Craniul mamiferelor se remarcS.
prin reducerea numbrului de oase ;i fuzionarea celor existente in
complexe osoase (complexul temporal, complexul occipital etc.),
asigurind o mai buni protecfie a creierului. Dispozitivul de mas-
ticafie, de asemenea, suferS. importante modificiri pentru asigu.
rarea energiei necesare unui metabolisrn" foarte activ. Ansamtilul
multiplelor deosebiri scheletice definesc noua condilie a mamife-
relor, animale caracterizate prin endotermie, viviparitate, acti-
vitate nervoasi superioarS.

47. Oare ce animal anterior mamiferelor anticipa aceste trisb.turi?
Dupi cercetlri de mai bine o jumitate de veac, s-a statrilit cd
multe din caracterele scheletice ale mamiferelor se intilnesc lntr-
un stadiu incipient in alcituirea reptilelor terat>sitl,e, pe drept cu-
vint numite reptile-mamaliene.
Cynognathus, Tr'itylodon ;i Diartkrognatkus sint cei mai apro-
piali de strimo;ii nemijlocili ai mamiferelor. Cynagnatkus, ,,rep-
tila cu falcl de cline", aiea nu mrmai maxilarele asemEnf,toare
cu ale cfinelui, dar gi lnfifi;area generali. Cei doi condili occipi-
tali, bolta palatini complet inchisi, prezenla bazinului atestau
trecerea spre mamifere; insi vertebrele costale, numirul mare
de falange ale degetelor si coada lungd trddau dependenla de rep-
tile, Tritylodon, anirnale mici, aveau molari cu tuberculi nume-
rogi (de unde le vine nrrmele), foarte asemlnitori cu ai mamifere-
lor multituberculate. In sfir;it, Diartlnognathus, descoperit ln
Africa de Sud, in cadrul Forcnaliunii Karroo, avea o dubli arti-
culare a fdlcilor (prin osul pitrat si, respectiv, prin apofiza coro-
noidl a dcntar-ului).
Primele mamifere dateazl din triasic gi urmele lor au fost
descoperite in 1949 de citre W.G. Kuhne intr-o carierS. de calcar
din sudul J6rii Galilor. $ase ani mai tirziu, K.A. Kermack ;i F.
Musset au gisit lntr-o carieri lnvecinat[ un veritabil osuar, con-
stituind cea mai mare acumulare din depozitele mezozoice a unor
resturi fosile de mamifere. Aproape toate fragmentele proveneau
de Ia dou6 genuri: Morganucodon ;i Kuehneotheriu,m.
O serie de anaiogii in alcituirea oaselor craniului gi a bazinului
apropie morganucodonii de monotrcme (echidna, ornithorincul),
mamiferele relicte ce tri.iesc in prezent in regiunile australiene.
Acest gen avea o largi rdspindire pe glob, fiind intilnit ulterior in
depozitele de la sflr;itul triasicului din R.P. Chinezl ;i Africa de
Sud.
Kuehnntheriunt,, ctt 3 tuberculi agezafi simetric pe suprafa{a
molarilor, este strimogul direct al fantoteriloz, cu talie mirunt[ de
chi{cani, care se afli la originea marsupialelor ;i mamiferelor pla-
centare, datoriti unui caracter specific al molarilor inferiori:
prezenla ur:ui talonid ce le miregte suprafafa. Se pare ch primele
mamifere marsupiale gi placentare descoperite in Manciuria 9i
Texas in straturi cretacice, vechi de 105 milioane de ani, au fost
Eoloctremensia (marsupial), Endotheriwm ;i Pappotherium {pla-
centare). ,,Asem[ndrile morfologice dintre dinfii marsupialelor gi
placent -elor primitive -_ scrie j. Piveteau :_ au condus la
pirerea c[ cele doul grupe principale ale mamiferelor au un strE.
mog comun."
Toate cele trei grupe principale ale mamiferelor actuale:
monotr emel e,,n el su PiAI el, e,.i- plac ent ar el e etatt constituite, agadar,
la sfirgitul mezozoicului.
Monotremele, izolate in enclava australianl, n-au evoluat,
p[strindu-ti structura primitivl gi transformindu-se in fosile-vii.
tn schimb, marsupialeli gi placeniarele primitive au evoluat spec-
taculos, cunoscind o mare diversificare la lnceputul erei neozoice.
Pini acum 2 milioane de ani, patria marsupialelor era America
cle Sud. Timp de 60 de milioane de ani (de la sflr;itul.cretacicului
pind la inceputul cuaternarului), aceasti zon5, perfect izolalS',
i fost un paridis al lor. Restabilirea legiturii dintre cele doud Ame-
rici prin istmul Panama a avut efecte dezastruoase asupra faunei
enddmice a Americii de Sud, ma joritatea mamiferelor 9i, in special,
marsupia-lele fiind extenninate de speciile nordice mai competitive.
In pr6zent, Australia gi insulele lnvecinate au rimas ,,patria'1
acestor vieluitoare.
Originea placentarelor pare a fi legati de Asia. De altfel, p-ri-
mul mamifef placentar, Endotkerium, a fost descoperit ln -nordul
R.P. Chineze. Totu;i, cele mai multe resturi ale placentarelor-p3-
leocene provin din America de Nord. Aveau o talie-mici 9i se 1r5-
neau cri insecte. Deci insectivorele sint primele placentare. Degi
azi ele sint slatr replezentate (arici, cirtile, tupaide), totugi ele au
dat nagtere, la sfiiqitul cretacicului, la t'rimala (dintre ca"re fac
parte maimufele gi omul), in paleocen la edentate, iar in eocen Ia
ihirot'tere .-'principalii -reprezentanfi
zburitori ai mamiferelor.
llot din primeie insdctivore-lpi trag originea rozdtoarele .(veverifele,
hirciogii, goarecii, castorii), cele mai numeroase 9i mai rdspindite
dintrJ mamifere, iar la dfirgitul paleocenului 5i iepurii (ordinul
'*ff:{f?" la sflr;itul cretacicului iqi fac aparifia qi precursorii
placentarelor carnivore Ei ierbivore, care multi vreme nu sint
diferenliafi, prezentind aceeaqi talie rnici, craniul scurt ;i alungit,
dintii nespecializati pentru un anumit fel de hrand. Din paleocen,
insi, liniiie cvolutive ale ,,protocarnivorelor'1 5i ,,protoierbivorelor'i
se despart.
Priinele carnil'ore ce apar slnt carnivorele primitive (Cteo-
donta), din care fac parte strimoli ai nevistuicii, dihorului 9i
bursucilor (oxienide) gi ai hienelor
'(hienoide).
Creierul mic, lipsit
de circumvblugi, presupune o inteligenfi scizuti, ceea ce probabil
a dus la inlocuirea lor de citre carnivorele evoluate (Carniaora),
{l
il
t1
I
90 9t

48. Acestea c.uplind forrne terestre inalirse in su,bordinul Fissiped'ia
(strimo;i ai pisicilcr, ri;ilor, leilor, tigrilor, gheparzilor), printfe
care cei mai insplimintdtori erau tigrii-cu-dinfi-pumnal ( M ackairo-
dus ;i Smilodon) ,;i forme acvatice, reunite in subordintl Pinile-
d.elor (strdmo;ii focilor', leilor de mare, morselor) si inordinul Ceta-
ceelor (strdmo;ii balenei ;i delfinului). Cele mai vechi foci sint
cunoScute de acum 25 de milioane de ani, deci de la inceputul mio.
cenului. Cetaceele sint primele dintre mamifere care, lnci de la
inceputul neozoicului, au ocupat ni;a ecologici a reptilelor acva-
tice, rS.masd vacant6, adaptindu-se excelent mediuiui respectiv,
dar pdstrind unele caractere
o"ce
le trf,deazd plovenienla lor din
forme de carnivore terestre: capul relativ pulin alungit, dinlii
diferenjia!i, regiunea gitului fornrati din vertebre nesudate,
membre posterioare prezente, a;a cum le vom intilni ;i la Pro-
zeuglodon
-
un cetaceu arhaic Cin eocen.
Originca tuturor placentarelor iei-l,ivore este lcgath de Phena-
codu,s, un reprezentant al ordinului Cottdylartkva, crprinzind ani-
male mici, omnivore, larg rispindite in paleocen. Pkenacodus avea
membre scurte, terminate prin 5 dt:gete invelite in copite mici;
rnolarii si premolarii prezentau o coroanS. scurt6, cu tuberculi
ie;i!i, fiind adaptafi unei vegetafii sucuiente" La lnceputul erei
noi se desprind principalele diviziuni sistr:matice ale ierbivorelor:
imparicopitatele cu 1 sau 3 degete (ordinul Perissodactyla), din
care fac parte caii, zebrele, taurii, rinocerii; paricopitatele cu 2-3
sau 4 degete (ordinul Artiodactyla), care includ: mistr-efii, hipopo-
1a.mii, cimilele, girafele, cerbii, caprele, bivolii, zimbrii; probosci-
rlienii (ordinul ProboscideaJ, in care intri: mastodonfii, deino-
"'tl,J*l;lltt;*,",, Eoh;ppus (Hyracorkeriunt,),mai mic decit
Phenacadus, a cunoscut schimbiri succesive, al c5.ror tablou a
fost magistral sch;l-at in veacul trecut de savantul rus V.A. Kova-
levski. Seria forrrelor de la EokQpws la calul de azi (Eqwus),
prin fazele interrnediare ('Orohiprtus
-
Mesohippcts
-
Miohip/ws
-
Meryckippus
-
Pliokr"ppus) reflecti strinsa relafie dintre
forma biologicb si mediul siu de viafi. Cre;terea in indlfime ;i
sporirea cornpJexltjtii molarilor, ca 9i alungirea felei -.- sugera
V.A. Kovalevski
-
este lcgati de accentuarea specializdrii la
sfS.rimarea vegeta{iei uscate a stepelor, care, pe parcursul mioce-
nului ;i pliocenului, iau tot rnai mult locul pddurilor', in tirnp ce
cresterea generali a inteligenlei;i capacitnlii de alergare reprezenta
o armi de apirare impotriva ferocitifii crescinde a carnivorelor,
Rinocerii l;i au originea in Europa, cel mai vechi reprezentanL
al lor, Prohyracodotl, ca si cel mai impozant striimo; al accstora,
Indricoth,erium (B n lungimc, 5,5 m inirltirne, 18 tone greutate),
fiind gdsili in fara noastrh., in depozitele cocene de la Rirdaia ;i
Turea, in apropicre de Cluj-Napoca.
Marea majoritate a rumegitoarelor i;i trag originea dintr-un
grup de animale mici, cu infdli;are de ciprioare, numite tragulid.e.
Accstea au descendenti actuali: cerbul-moscat pitic (Tragulus)
din Asia ;i cdprioarele-de-apir (Hyemosckusl din Africa, animale
lipsitc de coarne, dar purtind pe falca de sus colli alungili, folosili
la ap5"rare.
Au fost descopcri{i strdmc;ii-fosili ai diferitelor grupe de rume-
gitoare, mai ales cie la inceputul miocenului.
Dintre cerbi se cieta;eazi D i. cr o c erw s, asemir.nltor-cu tragulidele
strS.vechi, si Megaceros, uriagul grupului, despre c?.r€ vetrr mai vorbi.
Girafcle cuprind si forme clasice, dar ;i forme aberante, ca S'iae-
therium, din India, care avea coalne ca cle cerb ;i git scurt si gros
ca cle bizon. Bovidele, cuprinzind bivolii, bizonii, zimbrii, boii-
rnoscali, caprele, antilopele, gazelele, devin cele mai rlspindite
rumegitoare. Ele provin din strimc;uL Eotragus, Ia care intilnim
pentru prima oari coarne goale in interior. Bovidele au avut, ca
;i caii, o existenti. aventuroasi, Jegati de numeroase schimbirri
climatice. Si clmilele, ierbivore originare din America dc Nord,
al ciror strbmo;, Proiylopkus, .a* Jit o vulpe, cu membre scurtc
4 digitate, amintind corabia de azi a de;erturilor doar prin fala
alungitd ;i mlselele cu tuberculi semilunari, pot fi a;ezate in rinduJ
maril.or ,,cilitori'l intercontinentali. Despre peripeti,ile lor am scris
mai pe larg in lucrarea Plantele ,i animalele cilcitoresc.
Un loc aparte intre ierbivore il ocupi proboscidien'ii, anini'ale
cu trornpi. (proboscis - trompd). Cele doui specii actuale: ele-
fantul african (Loxodonta africana) gi cel asiatic (Elephas maxi-
mus) sittt cele mai mari mamifere terestre.
Strimo;ul proboscidienilor este Moer'itkeriu(r, descoperit in
depozite ale eocenului superior la El Faiytrrn in Egipt ": Moerithe-
riwm nu depSgea dimensiunile unui mistreJ; era iipsit de trornp5.,
dar incisivii de pe ambele filci, mai aiungili, anunlau filde;ii ur-
ma;ilor. Din doui genuri mai cvoluate, Paleomastodon;i Phiotnia,
provin mastodonlii (MastodonJ. Ei au stlpinit aproape toate con-
tinentele, displrlnd in pleistocen, nu inainte de a fi dat nastere
adeviraliloi 6tetan,ti:
-ittpiot
q:' lfi**rthws, primul, locuiiorul
pidurilor calde, celilalt, uriagul tundrelor inghefate din perioada
glaciafiunilor, dispirut cu l5 000 de ani in urm6.
93

49. beirrotelii (Deinotherirm), Si ei dispirruli in^plcistocen, se
deosebeau rnuli de restul elefanfilor prin filde;ii infip{i cloar pe
falca inferioarA ;i puternic tndoiii in jos ;i spre i1!erio1. Erau cei
mai mari ;i mai fioroli dintre eiefangi, dovacii fiind,impozantul
schelet al unui deinolhe'riur,ru (singurul ccnLpli:t clin lume), descopt'rit
pe tedtoriul !brii noastre.
' Ru<le cu eiefanlii slnt sirertidele, vacile de mate, care, d.atoritS'
pozifiei verticale in care sti.teau in ap5, pircileau pe navigatorii
intiii inclinali si 1c considere fiinle lantastice, -j9*i13t".
fernei,
jumiitate persti. Aveau un strlmot, lgdi bunl cu Moe'rilheriunL, crt
iare locuiiu'in acelaqi biotop. Din Egiptul de nord, sirenidele a'
pitruns in Mecliteranl, ajungind pinl
-la
noi, schelete de-ale 1or
iiitrd r",trt alate lingl Clij-ir-apoca ;i la Albc;ti, nu departe de
Cimpulung-Muscel"
26. PRINTRE URIA$II DISPARUTI AI MAMIFERELOR
DIN ITOMANIE
Numdrul impresionant de fosile ne lndreptdfe;-te^ s1 apreciem
ci mai toli strlinogii mamiferelor actuale apiruscrd inci de acum
40-50 de milioane de ani.
se iviserl strlmosii cirtilci 5i ariciului, descoperifi la noi Iingi
blile I Mai
-
Oradda qi la'Beie;ti
- Gala{i. Ncamuri strdvechi
de-alc lupului strlbiteau toat6 cimpia RomAn[ in urmartrea
".rftit.rii
hcrehelii de cai. Nu mai pu^!in rispindi,ti erau inainta;ii
po.cilbr ;i mistielilor de azi, ai iepulelui' risului' vulpii 9i tovarl-
iului ei din fabule, bursucul.
Toate mamiferele ce alcituiesc astlzi fauna flrii noastre ili
".r
r."pr.r"ntanfi, mai mult sau mai pufin asemanltori cu ele Ia
infllilare, sub formd. de fosile.
Pemeleagurile lirii noastre s-au gisit strlbuni ai unor animale
ce triiesc acim doar pe alte continente ;i ln alte clime'
Astfel, din pe;tera de Ia Igrifa,. j94"1"-t Cluj, cunoa;tem res-
turile unui leu^ strlvechi. Strimirgii-hierielor pltate, .care astlzi
vi"tuieic in nordul Africii, i;i fhceau veacul pe la- noi, cam prin
j".rli nu*regtiului, undc sc hrett""r, cu cadavrcle mamiferelor
iii"ti, i"".ate'd.e pe urma inunclaliilor. Tapirii str[vechi, altddatl
i;;;l; ;u,["to;i, Li retraqi in mici.regiuni ale-Indiei ;i Americii
ae-Sua, au foit regdsili /rintre fosilel=e.de la Mllugteni-Galafi.
"Coi"tiu degerturil"or'j'-' cbmila -_ printr-un strdbun al ei, ne
strlbhtea clmpiiie rrisipoase, dovadl unnele fosile din jurul Sla.
tinei. A;a cum, am amintit ln capitolul preccdent, rinoceri gigan-
tici ca Indrit:otheriurz
- lipsiti de coarne si cu o inf5fi;ase mai de-
gralri t1e girafd -- sau ereoiul Prohyyacodoz stribiteau zonele
mli.;tin<-rase ale Ciurpie,i 'lransilvanici, inainte ca aceasta s5 fie
a<:operitb de lVlarea Panonici. Chiar' ;i simpaticcle maimute, str5.-
mo;ii macaculrri, ne inveseleau pidurile c'u faptura lor caraghioasl
;l vroare.
Cum se face ch aceste anirnale care tri.iesc in lirile calde erau
odinioari risplndite ;i ln fala noastri?
ln perioadele dc incilzir-c a climei, strimo;ii lor inaintau cura-
jos spre nordul Enropei, populind chiar gi Laponia gi Groenlanda.
Cind, dimpotrivS, se asternea frigul, ca urmare a intinderii ghe-
farilor, se retrS.geari spre sud, ldsind locrrl altor animale care iudeau
ctma rcce, cum ar fi elanul
-
calul laponilor
-
1i116gs1ul linos,
b_oul moscat si capra neagrd, plstrati si acuma doar pe piscurile
alpine. A;adar, si teritoriul Jdrii noastr-e, supus toanelof dese gi
violente ale climei din ela nou5., a fost populat cu astfel de f iinfe
azi displrute sau strimutate pe alte tiiimuri mai prilenice. I)aci
ar fi si amintim clteva din mamiferele vestite a-le aiestei perioade,
gi a ciror imagine o mai plstreazi doar fosilele, ar trebui si ne
oprim la Mackairodus Si la elefanfi.
Machairodus, radh. mai rlsiritd a ieului ;i tigrului, a fost,
aldturi de Srnilodon, unul din cei mai puternici gi cruzi dintre car-
nivori. Cu ochii scdp[ritori, pindea din tufi;urile dese hergheliile
de cai silbatici. Un salt niprasnic si uria;a sf,geati cldea in spa-
tele victimei. Prada nu putea avea nici o scdpare. Gura cumplitrilui
felin era inzestratl cu dbi colfi, ca doui pumnaie, lungi de-20 cm,
u;or indoifi inS.untru, si cu o creasti asculiti care despica la iu-
feali, la fel ca un bisturiu, pielea gi carnea animalului atacat.
_
Ne-am fi agteptat ca fuIachairodus, datoriti forlei gi agilitd{ii
sale, sl prospere gi si-gi prelungeascd existenfa pin[ in vremurile
noastre, cu atit mai mult cu cit hranl ar fi putut avea din belgug.
Totugi, viala neamului slu a fost scurti si fragici. Pierzania i sla
tras tocmai de la redutabila lui armd de atac, colfii Iungi gi in-
spiimintitori. Acegtia, cresculi fdri misur5., s-au dovedit a fi o
pacoste pentru falnicul tigru. Datoritl formei gi lungimii lor, se
lnfigeau atit de adinc gi de trainic in victimi, iniit in multe cazuri
pridilorul nu mai putea si-i scoatd, rlminlnd aglfat de animalul
ucis. ln acest fel era expus s5. moari d.e foame siu si cadi, la rln-
dul siu, victimi altor carnivori.
94 9J

50. l.Iu-i de mirare, deci, ci fu[achairodus s-a stins dupi o scurtd
;i neferir:iti domnie, liisind ca amintire cei mai mari canini cu care
a fost inzestrat vreodati un mamifer carnivor, podoabe ghsite ;i
in lara noastri la Drdghici-Muscel, in 1905, de profesorul I'G.
Marinescu.
Daci dinosaurienii au avut giganlii lor, nici mamiferele teres-
tre nu s-au llsat mai prejos. Delinitorii tuturor recordurilor erau
nurneroasele neamuri de elefanfi strlvechi. Mastodonlii (Masto-
don), ceimai rdspindili dintre ei, nu sc deosebeau prea mult d,e ele-
fanlii de azi ca iirf[fi;are generald, insl aveau dou5. perechi de fil-
de;i. Pe falca de jos stiiteau infipli doi colfi scurf"i, in timp cg maxi-
laiul superior purta podoaba unei perechi de filde;i lungi-;i in-
fn<lrcptafi inainte. Miselele lor _' a;a=numitele mbsele de uria;i
-
grcle de 2-3 kg, prezcntau o fall acoperith cu trei rinduri de conu"
lc!e.
Uria;ul-uria;ilor acestei ere cste insi ruda sa buni Deinotherittm
gigantissimuvn. Ci e un ,,animal teribil", aia cum il califica denu-
milea sa ;tiinlificl, nu-i prea greu de prcsupus. Cu o inblfime de
5 m ;i o lungime de m.ai bine cle 6 m, eI era st[pinul absolut aI
uscatului. Din cind in cind, il mai deranjau tigrii, leii ori machai-
rozii, insd trompa sa ndprasnici ii mitura cu u;urinfi ori ii inco-
li.cea, ridicincluli Ia inifimea capului gi azvirlindu-i cu putere de
pimint. Cind du;manul viclean il ataca din spate, lngenunchea cu
povara deasupra";i mugind groaznic se tlvilea pe spate, strivin-
du-l sub greutatea corpului sdu de citeva tone.
Schimbdrile mari petrecute in ultima perioadS, gi mai ales
r5.cirea climei, n-au fost prielnice mastodonlilor ;i deinotherilor,
mari iubitori de cildurl. eei rnai mulli au pierit; supraviefuitorii
s-au retras spre sud, pistrindu-se azi doar prin doui specii: elefan-
tul african ;i cel asiatic, ;i ei aflafi in pragul disparifiei.
Unicul exemplar fosil de Deinotkeriwm, cu schelet complet, a
fost giisit la Minza{i-Birlad de geologul Gregoriu
"Stefdnescu,
acum trei sferturi de veac. Reconstituit cu griji gi apoi reficut
dupi cutremurul din, 1977, el formeazf, piesa paleontologicl cea
mai valoroasd a Muzeului de istorie naturali din Bucure;ti, ad-
mirat[ de oamenii de gtiinfi din intreaga lume.
Deoarece pini atunci se gisiserS. doar misele izolate, toli
savanfii credeau c5. e vorba de un tapir uriag ;i l-au imaginat ca
atare. Descoperirea, montarea ;i descrierea acestui elefant strdvechi
au aruncat b lumin[ hotaritoare ;i deplini asupra adevdratului
grup zoologic de care aparfine, insemnind o frumoasd izbindi
;tiinfifici a gcolii paleontologice romine;ti.
96
r
7 - Bios
9?
27. ATLASUL ZOOLOIIIC AL PE$TERILOR CUATERNARE
Pegterile Altamira din Spania sau Dordogne din Franla sint
vestit6 in toati lurnea. Este^interesant insi ci despre ele-vorbesc
rnai rnult tratatele de istoria artei clecit carfile de geografie' Nu-i
"i*i.- "..lri;nuit
in aceasti risturnare de preocupbri' Grotele
de mai sr,1s nu reprezinti fenomene geoJogic-e grandioase ca peqte-
,.ile Machocia din Cehoslovacia, PoJtolna din Iugoslavia ori Me-
,l*a ii" fara noastri. ln schimb, eie sini adev6rate muzee care adi-
Dostcsc o comoarl de nepl'etuit: primele manifestiri artistice ale
[;;i;i. J"rr]ia"uer, p"t61ii'lot sint scrijeli{i ori pictati-cu atita
fi*1* qi nriiestrie, incit rdminem-sulpliryi in,fa!a talentului dove-
dit de anonimul nostru strimo;. faoUlta, toate aceste- reprezentiri
iloeinlusc sugestivul atlas zoologic al unor animale dispbrute'
conternpolare cu omul cavernelor.
S"p'"^tifios, stdpinul pe;terii credea cl fixind cu exactitate
1",*gi["a-"t-ti-irutui 't'" t*si sit-l prindi m.ai, u;or, cum fac ;i gzi
I'initorii unor triburi australiene, care, inainte de-a pornt ln cau-
tarl"a oar,.g.rrilor, le deseneazi. pe pimint conturul, pe parcursul
unui ritual strlvechi.
Cel mai adesea figurat pe pereli era mamutul (Mamtnuthws).'
C; iorr"gi"ea acestuii
"r"
iit ie poate de asem5.nitoare cu reali-
tat,:a a iovedit-o descoperirea in gheguriie siberiene de Ia gura flu-
'iului
Lena a unui ex6mplar foa"rte bine conservat, cu carnea ;i
1:arLrl pe el.
' RuAd bunit cu deinotheriul ;i mastodontul, mamutul. era un
elefant uriag, adaptat climei reii, cireia nu-i rezista nici un ait
purtdtor ae'trompa. lmbricat intr-o blani de phr lung.gi des, ce
i[ ,nopur"" in inti'egime 1i se ingro;a mult-pe. pintece ;i picioare,
"i i"rist, bine gerulilor ii se puted culca firi-teaml pe zdpadd.
r oltii tui, foarte"lungi ;i futerriic ctrrbafi, scormoneau sub zipadi,
in cdutere de crengi;i listare.
Vara., mamufii"se'ud.,n"u in cirezi mari, strlbitind distanle de
sute de hilometri in ciutarea hranei. ln aceastl perioadl, ei strin-
geau iub piele o mare cantitate de.grlsime, ingrlmldit5. mai ales
indiritul'gitul'i, sub forma unei-cocoage. Aceasti ridicituri,
piirrl;;"?"rr* ifi-""tut" ;i absenti. la c'elelalte neamuri cle ele-
?anf l tlin clima calda, a atras'atenfia omului primitiv, care o repro-
duce in toate desenele sale.
vinS.toarea de mamufi era una din pietrele de incercare a dibn-
ciei omLrlui pe;teriior. De unul singur ;i q" 1*9 primitive, nu era
cu p*tin{5 ia'infringi o asemenei matahal1. De aceea, oamenii

51. primitivi se adunau in grupu'i mari, il inconjurau, stringeau cer-
cu].in- jurul lui, ca nu crimva
^si
scape, iar apoi fl Jtro-t".i.u tovi-
turi de..su_li!a ;i !e topoare. 1r, un"l"'.uzuri, viclenia aiuta r.ine_
rljor. tr sapau ni;te gropi adinci, acoperite cu crcngi;i verdeafa,
spre.carc g;gantul era ademenit -"au g6nit prin strie?te si lovituri
de pretrc. Inlcpenit in groapd, animalul putea fi doborit'fzrri prea
multi greutate.
Vinarea unui mamut insemna o adevirati slrbitoare pentru
lT:lp:t:iri:'-.,El.o*a tui cantitate de carne sr grasrme aslgura
hrana unei colectivit6li pentru multd vreme.
Un alt.tovards al omulii cavcrnclor era ;i cerbul urias (L.cri.us
megaceros). Semina dest'r de bine cu cerbur padurilor tarpatice
de azi, numai cd era.cevamai trupe;. espectulifipr"at"i i_l d;;;;;
insi coarnele sale-gigantice, o podoabi'rr*,rroaie cu o deschidere
de pestc trcr metri. Cu asemenea coarne putea si. sc apere intpotriva
carnivorelor, iar iarna sd. le foloseasch'ca p"
"4i" i"p"ii^ii'."ra-
latul z[pezii sub carc mijeau fire de iarbd tau *reai!5
""-1.
_ rn rrecare primdvar5, masculii i;i primencau podoaba car.c cin-
1119a qes.te 20 kg.,Fiind adaptat ca'si'mamutul p"ntru clinia r.c.,
Dlana lur era mult mai groasi ca a altor neamuri dc-ale sale.
^
cerbul uria; era o prJde deosebit de cdutair de omul piirnirir..
Larnea_sa.gustoasd ii servea drcpt hrand, cu brana isi corifcctionir
lmbracamrntea carduroasd,. iar uria;ere podoabe ae oi ii slujeau ca
materie,primd p-entru fel dc fcl de'uneite gospodir.eqti, de ia acul
de cusut Imbracdmintea de picle pind la cirligul undilelor.
Picturile.-pesterilor ne vorbcsc ;i de o"alth aplriiie stranic
pe mereagurrre bintuitc de asprimca glaciatiuniror, 'gi
anume rino-
:li$ ii"": (Rhynoceros anh'quitalis). Cu muttmal-visui;, O..it
ruda sa actualS din Africa, el se deosebea dc aceasta si"prirr irrana
lungb gi.llnoasi, ca ;i prin cele doui coarne, unul lune si ascutit
altul mai scu't si mai [ros. Nici carnea, ;i nici H""" iri ""-"i;"
de Jepidat.. Num'eroase 6ase de rinocer linos risipite in pesteri ciove-
dcsc ci ei imbel;ugau masa oamenilor primit'ivi.--'r-Y-"''
,.,Ptincipalul du;man al strdmosilor nogtri era ursrr] pestcrilor
!!!rsu.s
spaeleus),'un Mo; Marrin enorm, t"a*iira p""ri" f,oi',-,,"rri
atuncr crnd se indlta.pe labclc dindi'it. petr.ecindu-si perioada
de-hibernaJie in inieribrul grotelor-i;rt" si cirduroas", er o.upa
addposturile rivnite .i" qtn.-pe deasupra era ;i un ani,nal agi"sir.,
ca.e pui)ea in pericol viala coJecrivitat;i. fti acela;i timp,',,rsui
se. bucrrrer" de prc!uire crin cauza carnii, grasimii ii rtii.,i; sat..
l'-,rn acestc motive omu.l_primitiv organiza vinhtori {oirtc oi.igirrale,
care se tineau de obicei Ii. inceputuiperioadei a" rrrt"iii"1i., ?iu".i
cind familiile de ur;i se retrigeau in caverne. vinitorii se impi.r-
teau in doui grupe.' Unii se aqezau deasupra grotei, gata si rosto-
goleasci bolor"anii, iar ceilalli aprindeau-un.foc la gura ?e;terii'
Ametili de fum ;i speriafi de stri[[tele oamenilor, animalele ie;eau
clin ad6post. Atirnii cei de sus pievileau blocuri de piatri asupra
1or, iar cei de jos deslvir;eau efectele bombardamentului aerian.
$i acest uri a dispirut, ca vqi mamutul ;i cerbul y1ia9, lisin-
du-;i drept amintire basele, strinse in asemenea.cantitSli in pes-
teri, incii astdzi pot fi exploatate ca ingrigaminte pentru agri-
cultr.rrS. .
Desigur ci identificarea unor animale^.dispdrute, lt]- d-"p3
oase, ciilupl insF;i imaginea ior rea11, n-ar fi fost-cu putin!5 daci
cmui primitiv nu'ne-arJi llsat ,,'remoriile'1 simple, dar expresive
alc inieputului miretiei sale, alc acelei pcrioade eroice cind., slal,
;i Cczar-inat, a rcu;it si infringi uriapii mamif"relor priu inteli-
genla ;1 unlre.
23. iN SITIR$IT, OMUL...
incununarea lungrilui gi, acieseori, dramaticului drum al evo-
lufici a fost, incontestabil, aparifia omului.
Nu vom relua in amdnunlime'lucrurile unanim acceptate de
savinti. ;i consacrate in tratate ;i manua-le, ci vom incerca sf, schi-
1im sinietic momentele mai importante din cei aproape 20 de
milioane de ani cle evolu{ie a piimatelor care au.cr-eat premize
umanizirii, deschizinC astfel calea apariliei omului'
-
$tJut, iparif-ia. omului a fost piecedatl de evolulia specta-
,:uloai:, a primatblor, cc se aseminau dupi aspectul exterior cu
maimufele'si constituie strf,mo;ii comuni ai maimulelor antro-
pcicle ;i ai omului.
' Profesorul u. Howels c1e la universitatea Harvard a confirmat
i1 ultimcle sale lucriri ci. strlmosul general aI maimulelor 9i al
onrului a lost Driopitkecws care tr5.ia in miocen, deci cu circa 15-
25 r1e rnilioa.ne de'ani in urmi, in Europa, India, China, Africa'
La sf irsirul miocenului ;i inccputul. plioccnului s-au separat liniilc
pongiciilor (incluzind str:amo;ii marilbr maimule antropoide actu a-
ie :'garita, urangottannl, citnpanzetll)
-
care vor ri'mine lega-te c1e
i,irtl a.Ltti.oti clin zone 'cu pF<1uri _dense -
de cele ale homi-
niciclor. Antropologul american' E'L. Simons,.profesor l,a Unir'er-
sitatea din Yile, a reunit numeroasele specii-;i chiar genuri de
driopiteci descrise in ultimele decenii in trci subgenurt, llecare
9B
?*
99

52. propriu aJtui continenl.: Driopilheuts (pentru Europa) , proconsul
(pentru Africa), Styt'ilhecus lpent.u isia1. O rariirirr. a .:r,api_
tecuJui,.dupi opinia-profesoruiui Simons, ar fi ;i Gigantopitkecus,
rbspindit acum 2-3-milioane de ani in Inclia';i dni"a1 ,.fliriril
z:apezilor", faimos'l ,*i mult cornentatul yeti, ar fi descender-rt tl jre,:t
a.l acestor plngide uriale, care, concurit"',le om, s-au retras in
zone inaccesibile ale Himalal,ei ;i ale poctri;ului Tibet. Agariar,
)e.presupu-ne cF- yeti n-ar fi url ,,oln al zirpezilor',, ci o,,nrarrnr;t:r
rrrra;i a zdpazilor".
, .,,Dintre driopiteci, acum 12-14 nilioane cle ani se separi Ra.ma_
pttlt,tcws (maimu!a
-lui Rama
- eloril strdr.,echii epopci hinch:sc
lfuntavana), primul antropid la care apar conturate uncle trisl-
turi tipic umane.
-
o cauzr importanti a umanizirii ramapithecilor o constitulc
mirirea suprafelci savanclor in dcir-irr, rriul p;Ltjur.ii tr,,i,ir al.,
pricinuitl dt'o u;oard ricirr- a cJinrciin urrnri cu 6milioan,,,1" 1,,:i,
tapt ce a condus la.perfectionarea.'''crsrilui biped si i'iplirit Ja
dezvoltarea creieruJui, tot mai solicitat si clea irspunsriri";lriihl,.,-
melor de existenth in conditiile
'nei
cornpetilii clin cc in i:e rrai
aspre.
,,Trebuie subliniat ci esenfial pentm li'ia umaniziir.ii
- scrir
N. Botnariuc in Biologic generalci ip. 370)
-
e faptul ci rerre'irea
la viala terestri s-a
-proclus
clupi
'iata
arboritoli, cicci a'inci
mo;tenite adaptdrile (nu specializ.arile) acesteia din u'r.'r. Aceasti
mostenire a adaptirilor arboricole a cleschis o serie de perspcrctivt:
evolutive cu totul noi: posibilitati'a stcttunii ltlfule , cu eliberarea
nriin_ilor de functia locomotoare; opo:abth'tatea ilegeiului rna.r.e, cu
po_sibililatea apucirrii, {inerii, manipril.lrii cliferiielor- obier-ie, a
folosirii si ap-oi a.fabric-dlii unelteJor:; clezvoltarea utrglt,iilor, c.are
inlesnesc prehensia ;i-i. sporc'sc puterc-a; cientilia nespeciaiizati
qi
. krana gencralieatd (omnivor-.l) ; clezvojtar ea' vi.t/u,it: slirccsco-
pice;. Ja_ciali;arca { encefatizare'a; cresterea mobilitltii nlinii,
lcgali dc reoricntar ea ccnturii scapuiar e; tJozr-ortart'a r ir.r ii tJtl
$rup,q aparirii in cadrul gnrpului,^a rnijloacclor de comlin;..ar.,
intre indivizi.'l
- Primul ho'rinid, Australoj>ithecels (,,mai'r*!a suclului',), a fost
descoperit in Africa de sud;i de est in 1924. Se acimite cd au exis-
tat-trei.rpggii.: A. africanws, A. robttstus sj,1. boisei. Ei coustituje
strhmo;ii direcfi ai speciilor genului Hoito. Anariza anatomicf, a
numeroaselol rcsturi de australopiteci pledeazi pentm cor.rrluzia
ci ei reprezintl
-
asa culn arn mai araintit -- jirri^ tv,,rlutjvi
carc a pirasit definitiv viala arboricold, urnanizinciu-sc. fmpreuni.
cu resturile de Austyalot'ithectts descoperite in 1969 de expecli{ia
.o"a".a de Richard Le'ake1, in depozite din apropierea lacului
Ruciolf din Ken.va, au fost getit" ;i pietre de riu, cu 5-8 col{uri'
; ;t.;, virsta
"iort
estimai'5 ta z,s mitioane de ani. Dupir opinia
l"iEi. Simons, pr-in secarea u'ei pirfi a Mediteranei estice, s-a*
.r"J.ii O" acces.gi de schimb intre fauna Asiei.gi Afr-icii;i Furo-
nci. Pe aceste chi au putut patrunde rarrrapitheciiasiatici mai tv.o-
i"rii i^ Afrir-a, dind''a;teie auslralopitecilor. Pt'rioatla de -rrs-
;;;i;;
".".i"iu
se intiritlc din plioccir, acum cirt'a 5 milioane cle
;;i; pi"t
"cum
700 000
- 800 0b0 de ani, in pleistocen' Se pare
ca,'dintre toate speciile, cea care.a reu;it sI supravieluiasci mar
-"ff-;l din care iu clerivat speciile gcnului Ho,to, a fost Austra'
I o b illt'cc tt s q fr i canus.
" "'
i".it1ii continuf, a arrsiralopi tt'r'ilor .".d": la aparilia p;int"--
to, ?or-"' de arl,ea*tiopi. ('arneii strirvechi), ci.escoperi{i mai intii
i" i*"f, Java, in 139i, ;i apoi i' 'rulte
coiluri ale-lu'ii;i,l"yi_tii
sub rrumele gencric de Homo crcrltrs (,.omul.-cu pozltle. 'cr1 lca.llr J
Arheantropii"- care au trdit dc acum un milion de ani pina acurn
S00 000-a00 000 dc
"ni -
stiau, alinna antropologul engl"z l-'ts'
I_eal<e,, si producir unelte'.pentru- diferite folosin!c (r'inaroare,
il;;;;, j"pii** pleilor),. ;tii.u ll foloseasc[ focul aprinl Fe cale
;;i;;;ii ;i';t-' intietina iimp inaerungat' Porninclu-se de ia faptul
ci in dezvoltarea coltiilor actuali volbirca apare cind m.asa crele-
r"fri "tt"
a" .pto"i"tatir' ?50 g ;i,.aplicinclu-s-e-legea biogenetici
lu"au-""tuli,'dupl care ont6gbnia r.epcta filogcnia., .sc poate
sustine cd la arheantropi s-a produs si acest pas ciecrsiYi llp?'rr:
ii" grai"luiarticulat, clioarece capaciiatca lor crania'i oscila cu
iprJ"i*itl" intre 80d si 1 200 cma.-Activitatea complexi a arhean-
ti-opitor (viata in g^-ip, fabricarea cle unelte, foiosirea focului,
;ii";;; ;;;i- ",tiniat"'mult
mai puternice), activitlli ce impli-
cau bune mijloace de comunicare intre indivizi, pare s5. illotlveze
aoaritia celui de al doilea sistem de semnalizare'
' Aih""r,.tropii au dat nastere unor forme mai evoluate, palcan''
Ltot'u, care au luat in stiipinir-e continentele in perioada^cuprinsl
i"ti" SOo 000 ;i 400 000 de ani in urm[. Fi sinf inclu;i in, sp"cia
Hottto neandertkalezsis, numiti ;i a oamenilor de Ja Neanderthal'
J"p:t
""-"le
"iii Neanclerthal,' linga Dtisseldorf, unde au fost
ga.'i1i i" 1856. Neanderthalienii, sau oa*l.enii pe;terilor., se asemi-
'rrau'prin m'lte trislturi c' oamenii de azi, dar se distingeau u;or
de aie;tia prin fruntea joasi ;i tersit5, arcada sprincenelor-accen-
tuati,'ctrezioltarea slabir a be;biei, gitul scurt ;i masiv' I{ergeau
.n g.trrt.ttii pulin ittloip;i;; ca!.,1 aplecat'inainte' Fol'cseau
100 101

53. ;i produceau focnl, ;lefuiau pietrele, dindu-le o intrebuintare varia-
td, erau buni vindtori, isi confectionau din piei si vegetale imbricd-
ciminte si inciltiminte, deoarece ei au triit ln'perioada glaciatiu-
nilor.
Dupi ce neanderthalienii se sting definitiv acum 30 000 de ani,
se imptrn pretutincleni neantropti, perfect asemindtori oameniior
de azi, _cunoscuti ;i sub numele seneric de oamenii de Ia Cro-Mag-
non (Homo sap'iens fossilis), deoarece primele resturi aic lor an
fost gf,site in 1868 in loca.litatea Cro-Magnon clin Fran{a. Urrne
fosile au fost descoperite si in tara. noastrir, in pcsterea de la Cio-
clovina, judetul Hunedoara ;i in pestera. Lq Adam din judeful
Tulcea.
ln lurre circull numeroase tabele cronologice ;i ipoteze privind
evolulia primatelor ;i hominidelor, unele foarte ori(inaie, eum ar
fi acelea formulate de austriacul O.K. Maert, in incitanta lucrare
D-er_Anfang TVar das Ende, de americanul C.O. Lovejoy (adept
al freudismului) ;i de englezul sir Alister Hardrr care susfine
cu excelente argumente anatomo-fiziologice c;i omul ar fi urmaEul
unei specii de maimute care, in Pliocen (acum 5 rnilioane de ani),
a preferat traiul in apele cirldule ale mirilor si lacur-ilor tropicale,
ie;ind in mediui terestru 1,5 milioane de ani rnai tirziu, in ptei-
stocen, o datd cu ricirea climei.
Rimine inci deschisF problema raselor umanc. Unii savanti
susfin ci. ra'ele atl un strdmo; comun (ipoteza monocentr-ica),
alJii pretind cd rasc-le actualc provin din diferite ramificatii aie
stramosilor (ipotcza policcntricd) . Intrc atitca 1lc('lrnoscute, un
lucru este clar, si anume cir o dat.1 cu aparifia cromagnonilor s-a
desavir;it formarea omului actual, carer in ultimii 30 000 de ani
n-a mai suferit practic schimblri ana.tomice .-si fiziologice.
Nu de mult, D. Willson gi :. Sarrich, cercetdtori de rcnume ai
Universitifii din California,'au pus la punct o metodir noud ;i ori-
ginala de datare, numiti h:rnoglobinici. La baza acestei metode
stau schimbirile (mutatiile) intervenite in genc in acele timpuri
indepirtate cind ma.imuta, maimula antropoidi si omul au ince-
put si difere intre ei. Mutaliile au afectat ,ci hemoglobina, aceast5.
proteini carc, ca toatc proteinele, se afl5 in strinsi dependenla
de activitatea. genelor. Dupi cum indici acest original ,,ceas pro-
teic", dintre cele 287 unitali chimice a{iate in hcmoglobina mami-
ferelor doar una singuri se schimbir la 3,5 milioane dt-e ani. lntrucit
liemoglobina omtilui contemporan diferi de cea a goriJei contem-
porane numai cu doui uniti{i, este evident cI separarea strlmosu-
iui lor comun a avut loc acum 4-5 milioane cle ani. Hernoglobina
actuaiei maimute utacac (Llaccacus rkestts) se deosebe-rste insi de
cea omeneasci cu i2 rinitifi. Prin urmarer, rezultir ci protostra-
mo;ul nostru comun a existat cu circa 30 tic milioane de ani in
unni, con{irninclu-se astferl geniala intuilie a. iui Dai-t.in care,
fSri a dispunc de fosile, a estimat c[ primul om a apirrit acum
30 c1e milioane de ani, la nijlocul oligoccnului'
Confonl clatelor aduse de Iiltson ;i Sarrich, pe Yrcnlea aceea
s-a ciesprins pro'iostrilrno;ul maimufelor actuale, ia.r mult rnai
tirziu, .loat .n circa 4-5 milioane de ani in ulmi, au inceput
sa se delimiteze protostrimo;ii maimulelor contemporane antro-
poide, preculn si cei ai actualului Han't'o safiens.
-
O *itim[ tecrie, bazati pe clescoperirile ficute la Hadar (Etio-
pia) a fost formulati in 198C dc l). Jchanson;i T..White ;i com-
irt"iote in 1985 tot c1e un savant ainerican, I)a-r.id Pilheam-. Ei
ionsi<lerir cd Aentralcpi1lr,ecus afarensis, cca rnai prirnitiva formir
de hominid, este strirnosul comln al tuturor anstralopitecilor gi ai
*,lnrtiui Hinto. AsrfcJ, din Ausl rrtloJ>iIltr,us a;t'arertsis_l-arr.,lr'splins
'Aushaloprthecws
africianus (in.rtn-tir c,t 3 milioaile.de ani) ;i '1u-
stralofirthecus robtistrtsiboisei (care a supra/ietuit pina in-ttrnrir cu
.i00 jc mii de ani). Pe r calalth. linic. tot din Australot',itlt,', t.ts oJ1-
/enss s-a desprins cu 2,5 milioane cle ani in irrmd Honto habtlis,
primul fabricint cle unelte clin istoria ..peciei clin care
'or
luzr nas-
iere Hom.o ere.tws, Ilo,to sapietts ncindertltalensis ;i, in sf ir;it,
Homo so.piens sa75iuts, primul cm inzestrat cu limbaj articulat'
liu lipsesc nici teorii ;tiinlifice argumcntate care contesti
provenierila omului dintr-un sti'[mo; comun cu a] rnaimulelor
aniropoide, pornind pc un alt drum._
Astfet,
'sivantul 'austriac Hans Haas, fondatorul cercetlrii
submarine moderne, stucliind cu minutic, timp de mai bine de
patruzeci de ani, clovezile originii omului, a ajuns la o concluzie
originaia pe care o expune irr senzafionala dar foarte discutabila
sa lucrare Transformarea pe;telwi ttt' cm.
,,Noi nu am coborit clin pom
-
scrie Haa.s
-
ci am ic;it din
api. Strimo$ul nostru comun nu a fost nici Aclam, nici o rnair,nuti,
ci un pe;te. lntr-o zi, eIa ie;it din api, s-a adaptat vieiii de
'scat
*<i aga a apirut omul.'1
Conceplia lui s- ar putea rezlJrfia cam in acest fel: Toatb' fauna
si flora terestrd au vettit clin mare. Omul, asa cum il cunoagtem
astizi, s-a format progresiv, bucatir cu bucatS, dc-a lungui erelor
geoiogice. Ochii, gl"tut, gura n-au luat fiintb in acelarsi timp'
102
103

54. Cavitatea bucali a-luat.nagtere acurn 1 miliard de ani, dinfii
acum 400 milioane de ani, iar genele au apirut cu circa 200 miii-
oane de ani in urm5.. Cind acum 2-3 milioane de ani a lnceput
sd apari inteligenfa, omul a pierdut si ultimii sii solzi.
- Cu aceea;i incetineaii s-a format gi restul corpului catre, con_
forrn teoriei lui Haas, este un mozaic'de pirli asamblate la epoci
diferite gi in moduri diferite.
Dupa iegirea din ap6, una din probleme cu carc au fost <.on_
{runta-ti strdmo;ii omului a fost ahaptarea pe rrscat. Incetul cu
incetul, de-a lungul unei perioade de timp exir.m de indelungate,
ariproarele au devenit brafe, apoi a_ntebrate, miini, degcte] pi_
cioare. ,,Atunci cind numbrg! degeteior miinilor ;i picioa"relor s_a
stabilizat Ia cinci
-
susfine H. Haas
- aceasti reiolvare s-a dove-
dit atit de practicd, incit ea s-a pistrat pe tot parcursnl perioa-
delor care au urmat.j'
Potrivit teoriei savantului austriac, au existat g5 de astfel
de perioade dela inceputul;i piui la perfecfionarea fiintei umane.
Intr-una din ele, de..pildi, s-ar ii rcajizat asamblarea picioarelor
la cotroana vertebrali, ceea ce a fdcut ca pegtele si. se t:ransforme
intr-un fel de broa"c5, picioarele iungi;i eiastice aparind din nevoia
de a slri dupi insectele ce-i asigurau supraviefui-rea. ln alta peri-
oadi s-ar-fi produs transformarea branchiilor in plimini. $i aitezi
embrionul omenesc poartr urma unei deschizdtriri branchiale, iar
arterele capului sinl dispuse exact ca la rechini, argumenteaz|
Haas.
Analizind teoria lui Darwin si pe aceea a lui Haas, un spiritual
palentolog american a observat'ci ele nu se exclud., ci se domple-
teazh, singura deosebire fiind ci Darwin a luat ,,tramvaiul,. ab ta
sta{a ,,maimu{ci", iar Haas de la aceca a ,,pe;telui".
Cine ;tie ce sur:prize ne vor r.czerl'a cerietirile viitorului...
V.
EXTSTA VrATA in COSnnoSr
.4 ItG LI I,I EI{ T
Zborurile cognice, l>rogreselc spectaculoase ole astrofizicii- 9i
rad,iaa.stronomiei gi ale-l)ioc.kirntei,, tteuoia de a onfrunta gi aalida
toncapliile despre or'iginea aielii au deJ>lasat atenlia biologilor .ctitre
stwctiiiea unoi forme de aialri posibila itt' s'istett'ttl solar si chiar in
spali,ile metagalactice. Este si, ntotiaul pentrot, care &m consacrat acest
iapitol rdspwnsului la una d:in intrebirrile ce obsedeazii pe ovice orn
de azi: existit uia.tci 6tr, Cosmos ?
2e. cosMoBIoLoGIA $I PROBLEMELE EI
Ideea teurerari a existentei unei multitudini de lumi popu-
late ca fiinte vii a fost enun{atl pentru prirna oari de Giordano
Bruno. ln lucrarea saDespre infinitateaLlniaersulwi si despre htrni,
el a.firmS: ,,Existi ... nenumilali sori, nenumirate piminturi, ce
se rotesc in jurul sorilor lor-, ia fel cum se invirt in jurul Soarelui
nostru cele iapte planete ale noastre. In aceste Jumi trliesc fiinle
vii".
Ideea lui Bruno a fost multa vreme ignoratd, deoarece in
calea ei se ridica t'echea dar foarte viabila teorie antropocentricS,
conform clreia Pimintul este unica planetd din Univers inzestratd'
cu via![.
Abil in 1938, astronomul suedez E. Holmberg, analizind cu
minufiozitate seriiie mdsurbtorilor ascensiunilor directe ale unor
stele ale cdror paralaxe au fost determinate cu o deosebit[ precizie-
a stabilit prezenla unor oscilalii mici dar certe, cu perioade^de 2,5
pini la 3 ini. Aceste oscilatii pot fi explicate numai prin-influenla
perturbatorie a unor satelili.cu masir relativ mici. Acest Jucru pre-
-sopune
ci multe stele sint inconjurate, asemenea Soarelui nostrun
de- planete ce se rotesc in jurul lor-. Cercetitrile lui Holmberg au
105

55. dus la constatarea ch 25o/,, clin cele 240 dc stele studiate de el au
satelili invizibili din cauza dimensiunilor mici. Intre timp, s-a
descoperit c[ ;i multe alte stele, de pildi steaua 70 din conste]a-
lia Ofiucus si steaua 61 din Constelalia Lebedei au satelili obscuri,
cu o mas5. apiopiatd de aceea a planetei noastre.
A;adar, sistemul nostru s<.,lar nu estJ unic in felul lui. E nein-
doielnic ci in jurul altor stele se rotesc pJanete, multe din ele
foarte asemindtoare Pdmirrtului. H. Spencer-Jones, in Viaga i,n
alte lumi,;i A. Oparin;i V. Fesenkov, in Vt'atainUniaers, au anali-
zat un vast material faptic referitor la aceasti probleml ;i au
ajurrs la corcluzia ci viala este rdspinditii in intregul Univers gi
cd numdrul total al lumilor in care r.'iafa este posibild pare destul
de ridicat.
Ca urmare a inifierii si realizirii primelor zboruri cosmice
a luat nagtere in deceniul al;aselea al secolului nostru o noui ra-
mur5. a biologiei, excbiologia sau cosrnobiologia, meniti si dea o
explicafie tulburitoarei taine a prezenfei viefii in Univers. Doi
dintre reprezentanlii ei de seami sint profesorul sovietic A. Tihov
(intemeietorul astrobotanicii sau cosmobotnnici"i) si cercetS.torul
american Carl Sagan, c5.rora ii se adaugd numerogi cercetitori
din diverse colluri aie iumii.
30. coNDrTrrLE ApARrTrEr VrETrr lN UUTVERS
Viata terestrd ca mod de existenti a substanlelor albuminoide
apare pe anumite trepte ale evoluliei materiei si se menline intre
anumite limite bine statornicite. Indiferent de formele pe care le
imbracd materia vie, apari{ia ;i existenfa lor sint legate de anu-
mite condifii.
Viafa nu poate aplrea gi nu se poate dezvolta pe suprafala
stelelor unde existi temperaturi fantastice, ci doar pe suprafata
pJanetelor ale ciror limite termice variaze intre
-80oC ;i f 70'C.
Sub
-80"C
se produce cristalizarea sucului celular, deci sfS.rfma-
rea structurii intime, iar la peste +70"C are loc procesul de coagu-
lare a substanlelor albuminoide, ceea ce face cu neputinfi
metabolismul.
Este foarte adevirat ci viala
-
cel pulin dupi datele experi-
mentale oblinute pe planeta noastrd
-
se mentine ;i in afara
acestor limite. De pild5, bacilwl ozoheritic, descoperit recent ln
ozokeritd, suportd o temperaturi de f 85"C, iar sporii sii se men-
{in timp de 5 ore la o temperaturi de *120"C pi la o presiune de
o atmosfera. cercetiri recente de citologie au dovedit ci nu numai
organismele inferioare, dar 9i nnele -oryanisme
supelioare rezistl
in"stare de anabiozl ia temperaturi cir mult sub limita critici.
criologia a adus in uitimii ani-probe cl.unele {orme de viali inchis-
tate (Ipori) pot rezista la temperaturi apropiate cle zero absolut.
Desigur c6 viala, in anumite forme- deosebit de rezistente-;i
bine adiptate, se'poate menline in cele mai neprielnice medii.
f"ra, i" iri.i ,itr ."r, r.r poale lua naEtere in astfel de condifii.
Dacir s-ar gdsi totu;i forire de via![ pe. una din planete]e cu o
temoeratuii medic fn alara limitelor amintite, n-am gregi apreci-
lna'ca acestea ar fi relicte dintr-o anterioara. perioada geologica,
mai prielnici din punct de vedere termic.
ln al doilea rind, ca viafa cle tip terestru pe o pl.aneli.-si fie
posibili, se impune ca planeta respeitivi sa fie cit mai stabill sub
iaportul'masei ;i sa priireasci de la steaua ei o cantitate constantl
si tit mai unifoiml de radialie lumincasi. ;i caloricS. Pentru aceas-
'tr";;;;i*"i"iti"uuie si fie cit mai aproap".dg o form5 circu-
iari, deci iaza ei si varieze in limite cit mai mici.
in al treilea rind, masa planetei trebuie si nu fie_nici prea mic5,
nici prea mare, ;i anume cuprinsi intre 1025 g gi
^10s
g.,Daci masa
este'prea mic5,'atmosfera iu se poate menfine-in juruJ-ei, iar for-
*at.i. apei in stare lichidl nu e cu putinli, chiar daci tempera-
tura est6 favorabill vielii. Daci masa e prea m-are, are -o
tempg-
raturd proprie prea ridicatd ;i refine.-ln-junrl ci t.oate elementele
existenie ii Univers, firi s[ di:a posibilitaie formdrii unei ambian]e
chimice far'orabile apariliei vielii'
In al patrulea. rind, in structura planetei hidrogenul trebuie
si se afle in cantitate suficienti pentru a permite acumularea unor
mase mari cle api necesare circuialiei int6nse, care ajuti Ja rispln-
direa diferiteloi elemente pe suprafafa acestuia. In cursul indelrrn-
gatelor epoci geologice, datorita unei astfel de circula.fii a 3p.ei,
irasele oieaniJe in"care a luat na;tere viala au fost imbogilite
cu toate elementele ;i compu;ii indispensabili formdrii substanlelor
albuminoide.
In sfir;it, in al cincilea rind, virsia planetei, deci ;i.a stelei in
jurul cireia evolueazl, trebuie si fie iuficient de inaintati. (cel
pulin 2-3 miliarde de ani), pe-ntru ca si poat5. avea loc o
TiSI1.
tie' indestul6toare a substanilelor minerale necesare constituirii
corpurilor organice complexe,'in special a albuminoidelor, 9i p-en;
tru^a trece piin seleclie'de la profoforme, de tipul coacervatelor,
la forme organizate, de tipul celulelor.
106
107

56. Care poate fi frecvenfa aparifiei unor {orme de viafi in [-ni-
vers? Aplicind calculul probabiliti{ilor gi tinind seama de condi-
tiile enumerate mai sus, numlrul zonelor din Cosmos unde putem
intilni dovezi de viafi vegetall Ei animal5 este apreciabil.
Viafa poate apirea numai pe plant-te. Observaliile astronomice
au stabilit c5. circa 90o/o din numirul total de stele au planete;i
deci condilii pentru aparilia viefii.
Dintre aceste stele, circa 80]/o aparlin sistemelor duble sau
rnultiple, iar din restul de 20ofo stele simple, peste 15o/o sint stelc:
ma-sive, actinice, ;i prin urmare stele relativ tinere; doar 5Yo
sint stele suficient de vechi ;i stabile sub raportul masei ;i a con-
stantei de iluminafie pentru a favoriza aparilia vielii.
Ilergind mai departe pe calea deducfiilor, doar 10o/o din pia-
neteie acestor steie vechi ;i stabiie prezinti lirnite termice vitale
prin distanla favorabili la care sint situate fa![ de steaua de care
depind;i doar 0,1o/oauomasimijlocie;i o orbita circulari. IJin-
tre acestea, cam 60 o/o an o vechime de cel pufin 3,5 miliarde de
ani, cifr5. considerati, pentru condiliile terestre, necesari evolu-
{iei de la coacervate la fiinle rafionale.
Tinind seama cl in sistemul nostru metagaiactic existi sute
de miiioane de galaxii, ;i fiecare gaiaxie e formatb. la rindul ei din
mi)iarcie de stelc, pot exista sute de mii de planete pe care apa-
rilia ;i dezvoltarea vielii si fie cu putinfi.
Este concluzia conferinlei de la Green Bank (S.U.A.), care a
intrunit in 1961 pe cei mai de seamri speciali;ti in domeniul cos-
mochimiei ;i cosmobiologiei, ;i unde Frank Drake a propus fai-
rnoasa formuld: N: R* 'fp'ne'fe'fi'fc'L, ce conline factorii
cle ca.re depinde posibilitatea stabilirii unor contacte cu alte civi-
lizatii.
.- : numlrul de civiliza{ii din Galaxie, contemporane cu a.
noastri. ;i care ar fi capabile si stabiieasci un contact cu nor';
R + : viteza de formare a stelelol din Galaxie, in timpu!
in care s-a forrnat ;i Soarele;
fp: fuaciunea din numirul total ai stelelor care au planetc;
fle : rlurlarul planetelor dintr-un sistern solar carc prezinta
condilii favorabile aparifiei vielii;
le : f.racliunea din num[ru] total al planetelor pe care viala a
api.rut efectiv;
/ : fracliunea din numirul planetelor purtitoare de viali,
pe care a putut apirea ;i gindirea (inteligenfa);
/c : frac{iunea societalilor carc au ajuns La un stadiu tehnolc'
ric" in care apare clorinfa ;i posibilitatea realizirii contactelor
cu a.lte civilizalii;
L : durata de existen!5. a fiecirui stadiu de dezvoltare teh-
noioi;ici, capabil de coutacte cu alte civilizafii.
Analiza minulioasi a acestor factori, ficutl la nivelul celei mai
rnorierne tehnici'informafionale, oferi suficiente motive de opti-
niism, susfinute ;i de o serie de probe. Oarc ce dovezi ne stau la
inckrrnini pentru' dt'rnonstrarea r.ielii in tinil'ers?
31. I'IESAJUL METEORITILOR
Nltteorilii, arnbasatlorii lumilor extraterestre, sint- probe geo-
logice care'pot fi supuse unui exatncn direct.penirg descoperirea
urlmelor de'viafa sao n prod'selor activitilii vitale in Cosmos.
trrieea c5. unele fragrnente de stele sint populate 99 germ-eni cle
vialii a fost enunfati= pcntru prima oari dc citre E. de Montli-
vaui.t in cartea sa'Conjectarre iw lardw,iondela Lu,ne d. la Terre,
apiruti in 1821 la Paris. Ulterior, ea a fost dezvoltatb in i865
cli I{. Ricirter si apoi c1e N{. ragner, care considera c.1 ,,atmos{era
cor-pr_rril.or cerc'gti,- preclim Si a diferitelor nebuloase cosmice in
rotalie pot fi consiclerate ctrrept pastritoare seculare ale formelor
c1e viafa, clrept plantalii eterne dc germeni organici'1. De aici, viala
-se rispincle;i" it intregui Univers sub forma unor germeni aflafi
in iirt':riorul pietrelor siderale
-
a meteorifilor'
ln 1871, lorcl'lV. Kelvin (i. Thomson), iaureat al Premiului
Nc'bel, scria: ,,$tiind ci in decursul infinitiJii timpului au existat
lr:nri populate cu fiinfe vii, trebuie si acceptim ipoteza c[ in
si-.afiu circuld un numir infinit de meteori{i plini cu germeni'1.
Oamenilor de ;tiin![ le stau 1a indemini mii de meteorili 9i de
fragrnente meteorice. ln general,-in meteorilii pietropi existi car-
l;u.ri apropiate de hidrocarburi. ln 1857, F' Wdhler a extras din
rceteoritril clzut in Llngaria, aproape de Kaba, o hidrocarburi
cu tran,t l1ng de tipr-rlozokeritei. Analiza chimicS. a meteorituhri de
Ia Orgneil, ficuti dc S. Kloez, a relevat prezena unei substanle
n*oti., foarte asemini.toare cu humusul, care se giseste in anu-
mifi combustibili r-[ineraii. Aceste constatirri au condus in mod
firesc la conclu.zia ca hidrocarburile din meteoriJi s-au format
108 109

57. prin descompunerea unor organisme ce au triit odinioari pe unele
corpuri cere;ti.
. Progrcsele chimiei organice au adus insi si dovada contrarie,
gi anume cl aceste hidrocarburi se pot formi si pe cale anorga-
nici, pornindu-se de la cogeniti (FeNiCo)rC, un mineral constituit
din carbur5. de fier, nichel si cobalt, frecvent in structura meteo-
rifilor. i[. Berthelot ;i P. Schutzenberger au arltat ci aceste
hidrocarburi sint asemS.nitoare cu cele caie se formeazi in timpui
topirii fierului, la temperaturi ce exclud orice posibilitate de viJ1a.
Pentru a putea susline ipoteza biogeni a acestor hidrocarburi,
era necesar. s5. se pun5. in evidenli prezenla ln meteorili a unor
germeni microbieni. Se ;tie, de pildd, cI germenii microbieni
inchigi intr-un mediu termic izolator rezistb. Ia temperaturi inalte ;i
chiar la radiafii gi supravieluiesc zeci de miiioarie de ani.
O descoperit. h"or6bit deintereianti in acest sens a fost ficutd
de profesorul german W. Dombrovski, care a izolat peste 40 dc
specii de bacterii inci necunoscute din cristale de saie de virsti
permiani. Aceste bacterii, dupd 180 milioane de ani, fiind introduse
intr--o solufie speciald nutritivi, au inviat ;i au inceput sb. se in-
mulfeascS, prezentind un metabolism cu totul deosdbit de cel al
bacteriilor contemporane.
Nici radiafiile cosmice, atit de vbtbmdtoare pentru organisme,
nu afecteazi unele microorganisme. S-a constatat, ae pilaa, ca
Micrococus radiodurans rezisti Ja intensitatea unui fluf de raze
gamma superior celui existent in centurile de radiatie ale Pdmin-
tului.
In lumina acestor date moderne apare deci plauzibili desco-
perirea pe respectivii meteorili a unor bacterii-in stare de ana-
biozl, care ar-putea. fi reactivate. In 1932, Ch. Lipman reusise,
9"p+ qg a sterilizat suprafafa meteorililor ;i a luat mdsuri pentru
impiedicarea pdtrunderii bacteriilor terestre, sl oblini cultluri de
bacterii vii in formi de bastonape sau coci prin introducerea unei
pulberi meteorice intr-un mediu'nutritiv. Airalogia diniie bacterii-
le izolate din meteorifi gi cele terestre a pus sub semnul intreb6-
rii cerceti.rile lui Lipmair, care au fost c6nsiderate insuficient de
bine puse la punct
^sub
raportul asiguririi unei sterilitili per-
fecte.
Abia dupi 30 de ani, in 1962, M. Calvin a reu;it sl confirme
cu precizie, la nivelul celei mai moderne tehnici de
'laborator,
pre-
zenfa unor fragmente de nucleoproteide. Ulterior, cercetltbrii
belgieni.ag adus noi probe concludente in aceasti direcfie, iar
recent biologii americani Claus, Nagy ;i Hennessey au identificat
rim5;i{e de microorganisme, ;i mai ales de alge unicelulare, in
corpurile meteorice.
Cert este ci. un meteorit poate permite deplasarea unor forme
de viafi. Aceasti ipotezd. a fost confirmatd in vara anului 1979,
cind un grup de cercetitori de la Universitatea din Maryiand
(S.U.A.) a descoperit ,,germeni': de viatl ln doi rneteorifi cdzuli
in Antarctica, la adipost de orice infestare terestr[, datoriti con-
diliihr inghelului vegnic. AnaLiza chimicd a acestor pietre a scos
in evidenfi prezenfa unor aminoacizi inexistenli pe suprafala
Terrei. Savanfii blnuiesc ci meteorilii s-au format in zona cen-
turii de asteroizi, existenti lntre planetele Marte ;i Jupiter. Avind
in vedere ci meteorilii au o vechime de 4,6 miliarde de ani, se
presupune c5. ei s-au format o dati cu sistemul nostru planetar
;i ce,- deci, in familia Soarelui existi posibilit5li pentru aparilia
vie!ii.
32. CONCLUZIILE ANALIZEI SPECTRALE
In llrgirea sferei de investigafie cosmobiologicd, de un mare
ajutor a fost ;i analiza spectral[. Prin studierea spectrelor de ab-
sorb{ie ale unor planete unde s-ar putea manifesta viafa, putem
obfine unele date directe ;i indirecte referitoare la existenla unor
forme de via![, in primul rind vegetal[.
Datele directe se referd la prezenla oceanului clorofilian, al
cdrui spectru caracteristic ar putea fi intilnit pe suprafafa plane-
telor. Unele dovezi ni le-a furnizat deocamdatd doar analiza spec-
tral6 a oceanelor ;i canalelor marfiene.
Datele indirecte se referS. la depistarea pe imaginea spectraid
a benzilor caracteristice unor gaze legate de activitatea vitali a
plantelor ;i anume oxigenul, azotaT;i dioxidul de carbon, prezente
in atmosfera unor planete ce intrunesc condifiile necesare vie[i,
Oxigenul molecular prezintb. un interes cu totul deosebit. El
s-a format pe cale biogend in procesul de fotosintezl. care are loc
in piantele verzi. Pe planetele lipsite de fitosferi, oxigenul nu se
gise;te in stare liber6, el fiind absorbit treptat, o dati cu trecerea
.de la rocile eruptive la rocile sedimentare.
Prezenla oiigenului in atmosfera unei planete este asigurati
exclusiv de procesul de fotosintezi. Dintre toate, cel mai promi-
litor spectru ln aceasti privin!6 iI au Marte ;i Venus.
' Con'ailionarea vielii $e o pl'aneti de prezehfa oxigenului mole-
cular in atmosfera acesteia se izbeste de unele greutdli. Cunoa;tem
110
111

58. chia-r pe plancta noastrf, nul]leroase organisme anaerobe, ricci care
n-au nevoie de acest gaz pentrri procesele lor vitaie. N-ar fi erxclus
ca, pe alte corpuri cere;ti, via{a organismelor inferioarc s.1 se fi a.elap-
tat, in condilii tolerabiJe de temperaturi, unei compozitii ciri-
mice a atmosferei, cu totul deosebit.l celci de pe Pimint. A;aciar,
prezenla oxigenului molecular pe alte planete mr poate indica
decit o oarecare analogie intre viala vegetal.l a acestora ;i vege-
tatia terestri, al cbror numitor comun este clorofila.
$i azotul molecuJar, duph cum arati savantul sovietic 1r. Ver-
nadski, e de naturd biogcni, apirind in urma acfiunii organisme-
lor denitrifiante, de aliminteri ca ;i COr, ca produs al rt'spirafiei
organismelor vii. Nu-i mai pulin posibil insi. ca aceste dotri gaze
sb fi luat nastere ;i pe cele abiogeni, primul in urrra oxid;'irir anor-
ganice a amoniacului, cu degajare continu.l de hidrogen, aX doilea
ln urma activit[fii vulcanice. Oricum, prezenla lor oferi unele
indicii care, asoci'ate cu aite date de obfervatie, pot ingichii for-
mul^area unor presuprrneri.
In sfir;it, anahza spectrali impletitl cu analiza {otografiilor
facute cu filtre speciale poate si pund in evidenti existenta su'b
formi. de nori si oceane planetare a apei, corpui chirnic constituent
al oricirui organism ;i ieaginul vielii prim'ordiale. Prezenqa unei
hidrosfere oricit de neinsemnatd pe o planetl poate confinna po-
sibilitatea de manifestare a unor forme de viafd. Astfei, la ora ac-
tuald, in urma cercetirilor asti-onomului fra"ncez Audouin Dolifus,
s-a confirmat prezenla vaporilor de apd pe suprafata plaiietei
Marte.
Dupi G.A. Tihor', metanul si amoniacul se ,,formeazd in adincul
atmosferei planetelor- gigante, in urma descompunerii micioorga-
nismelor moarte'1. Carl Sagan, unul din cei ma.i ve'sti{i ccsmobio-
logi, pretinde cd substanfele organice necesare vie{ii se pot forma
in atrnosfera lui Jupiter, bogatl in amoniac, in urma clesc;ircari-
lor elcctricc ce se produc frecvent.
33. I)RII{TRE PLA}iETEI-tr APROPtrATE
ln ultima vremc, aten{ia cercetirtorilor s-a concentrat asupra
pJanetelor sistcmului nostru solar, care sint mai accesibile cerce-
tariior astronomice gi unde cosmonautii vor face primele explorhri.
Pornindu-se de la premisa cir in primui rind conditiile dr tempe-
raturi determini apariiia ;i dezvoltarea materiei vii, s-a putut
calcula cu precizie zona de via{5 in cadrul -qistemului so}ar
- a;a".
112 113
numita exosferd, a Soarelui. Dacir consideri.m c5. viafa poate exista
intre limitele termice de
-80' ;i f 70", atunci spafiul cuprins intre
92 ;i 275 milioane km de Soare poate fi considerat ca zond priel-
nich vielii. In aceasti zon[ se gdsesc trei planete: Venus, Plmintu]
;i Marte. Temperatura medie anuale a planetei noastre, a;ezati
in centrul acestei exosfere, este de +14', a planetei Vc.nus, rnai
apropiat[ de Soare, de f 50', iar a planetei IVIarte de
-50',
ea fi-
ind situati mai departe de izvorul c5lduros.
Firir indoiali ci pJaneta care a suscitat cele mai pasionate
disculii a fost Marte, studiati incepind din anul 1962 de sondele
spaliale sovietice Mars ;i cele americanc Xlfart'ner. Deosebit c]e
fructuoasA pare a fi expedifia pornitf, aproape simultan in decem-
hr ie 1971 de cei trei ,,cosmofotoreporteri" , -
staliile n[ ays-2 ,
)[ars-S;i M^ariner-9. Ani in qir, observaiiile lor vor fi trausmise
pe Pamint. In 1976 au pornit spre Marte alte dou[ sonde interpla-
netare americane : Vthing-1 ;i Vi,king-2, al chror obiectiv principal
a fost cdutarea urmelor de viafir pe suprafala acestei planete, cu
ajutorul unor minilaboratoare. Este ;i firesc ca ,,planeta rosic"
si stirneasci cel mai inalt inter-es stiinfific.
Suprafafa ei, spre deosebire de cca a planetei Venus, este rnai
accesibill observaliilor astronomice, mai ales in timpul celor rnai
favorabile opozilii ce au loc in fiecarc 15 ani, cind se apropie pinl
la" 34-45 milioane de km de Pimint. Cu ajutorul unor telescoape
putcrnice, ea poate fi apropiatii pini la 170 000 km.
Particularitatea cea mai de seami. a acestei planete o formeazi
canalele, descoperite in 1877 dc G.V. Schiaparelli, studiate amir-
nunlit de P. Lovell, B. Lyot ;i A. Dollfus ;i care au dat na;terc' la"
o serie inireagi de speculatii fantastice privind construirea lor <ie
cirtre fiinfe rafionale, ajunse la o inalti treaptl de civiliza{ic, in
scopul irigarii regiunilor sterpe ecuatoriale ale planetei cu apa pro-
venitir din topirea caiotelor polare.
Nimeni nu contesti existenla unor retele de naturd tectonicir,
confirmate de fotografiile transinise de Mariner-4. Recent, Mari-
ner-9 a amplificat observatiile antecesorului s5.u, relevind pi.minte-
niior un peisaj marlian cu falii de peste 2 000 m adincime, foarte
asemirndtor cu zona canioanelor din vestul Statelor Unite. Cu nirnic
insi nu se poate proba caracterul lor artificial.
In schimb, studiui mirilor marfiene, realizat prin analiza spec-
trali (fotografiile sondelor spaliale de la inlltimea la care sint f[-
cute nu relin detalii asupra unor eventuale forme de via!i), pare
a conJirma posibilitatea existentei unui anumit tip de 'egetatie.

59. S-a constatat, de pildd, c5. zonele intunecate (mnri) sint de
culoare rogiatic[ ;i ci pe ele apar schimbiri, ln decursul anului
marfian, privind configurafia si culoarea. Aceste modificiri lncep
prim5.vara, ating un maximum in timpul verii gi dispar la sfir;itul
toamnei.
Culoarea variabild a mdrilor s-ar datora prezenfei unor plante
al cdror ciclu ontogenetic se desfi;oari in interiorul anului mar-
{ian. Ele incep s[ vegeteze o datd cu inceperea topirii caJotelor
polare, ating un maximum de dezvoltare vara, atunci cind condi-
liile de temperaturi slnt mai prielnice, ;i dispar toamna, cind se
inst4eazi frigul.
Impotriva acestei ipoteze s-au ridicat trei obiecjii fundamen-
tale, ;i anume:
-
la analiza spectrali a miriior marfiene nu apare spectrul
de absorblie aJ. unor compqi organici, gi in special al clorofilei;
-
spre deosebire de plantele terestre care, in scopul evitlrii
supraincilzirii, reflect5 intens razele calorice infrarogii ale spec-
trului solar, presupusa vegetafie marfianS, dimpotrivi, le absoarbe
cu energre;
- daci ar exista un ocean clorofilian, acesta ar trebui si aibl
o culoare verde, gi nu una albistrui-azurie sau rogcat5., cum o au
mdrile martiene.
lmpirti;ind aceste obiecfii, savanlii sovietici A. Oparin gi
V. Fesenkov au apreciat ci modificirile sezoniere ale mirilor mar-
{iene nu sint rezultatul activitilii vitale a plantelor, ci sint de na-
turb. pur optici, fenomene de reflecfie ;i polarizare a luminii, co-
mune atit de;erturilor, cit ;i mirilor. Ei au presupus de asemenea
ci matitatea petelor intunecate este un semn al lipsei de vegetafie,
intrucit vegetalia lasl pete reliefate, datoriti densitilii organelor
vegetative ;i mai ales frunzigului, a cd.rui suprafaff, intrece cu mult
pe aceea a tcrenului ocupat de plantS. In general, acegti savanli
'consideri cd petele lntunecate se datoresc activitifii vulcanice.
Un alt punct de vedere il reprezint[;coala lui G.A. Tihov, inte-
meietorul astrobotanicii, care a adus argumente ln sprijinul exis-
tenlei viefii vegetale pe Marte, striduindu-se si inliture principa-
Jele obieclii citate mai sus.
Tinind seama cd, in linii mari, condiliile naturale de pe Marte
sint deosebite de cele de pe Pimint, ;i propriet6lile optice ale plan-
telor de pe aceste planete variaz6. simJitor. Plantele de pe Marte
prezinti unele ,,ciud6!enii'1 tocmai datoriti adaptirii lor la unii
factori geografici specifici, suslin G.A. Tihov, N.P. Baraba;ev ;i
P. Gauroy.
Particularitatea vegetafiei marliene de a absorbi razele infra-
rogii a putut fi explicati pornindu-se de la anaiiza comparatd a
proprietdfilor optice ale plantelor terestre din regiunea temperati
gi polari. In ambianla unei clime aspre, plantele absorb mai multe
radialii calorice infraro;ii, fenomen iaref probabil, se petrece si pe
Marte, unde condifiiie de temperaturd sint aseminitbare acelora
din zonele subarctice ale Pdmintului sau de pe munlii inalli.
Recent, pentru a inlitura ;i ultimele oblecfii privind lipsa
sp.e_ctrului de absorbfie al clorofilei ;i pentru a explica ,,ciudi!e-
niile': coloristice ale mirilor, ;coala lui Tihov a emis o presupunere
interesant5, ;i anume cb clorofiia a fost inlocuiti in aparatul pig-
mentar.al vegetaliei mar{iene cu pigmenfi de tipul iarotinizilor
;i cu pigmenfi analogi ceJor antocianici. Pigmen{ii carotinici dau
acea culoare Bllbene, care face sI se confunde mirile cu degertu-
rile. Cei antocianici, atba;tri, in contact cu un mediu acid dau o
culoare rosie, tipici mhrilor. Suprapunerea optici a ambelor culori
ptgmentare (galben gi albastru) produce culoarea verzuie, atri-
buitd in anul 1955 de Dean Ma- Laughlin interacfiunii dintre
compu;ii chimici ai cenugii vulcanice gi ai atmosferei, cu formare
de cJorili gi epidofi, minerale verzi.
Matitatea petelor intunecate, care n-ar corespunde reliefului
dat de aglomeririle de vegetalie, se explici simplu prin aceea cd
vegetaJia este rard, iar pirliIe vegetatfve ale plante-lor foarte re-
duse.
ln acest fel, sintem in posesia unei explicalii clare si argumen-
tate asupra proprietililor optice ale mbrilor marfiene, legate de
activitatea vitala a pJantelor.
- Fenologia, ramura meteorologiei, care se ocup5 cu fenomenele
vielii in legituri cu influentele climatice a venil de asemenea in
sprijinul ipotezei lui Tihov. S.N. Sredinski, pornind de Ia obser-
vaJia ci mbrile de pe emisfera sudici a lui-Marte, situate lntre
49' ;i 60' latitudine, capitd o colorafie specifici ,,inmuguririi"
cind S_oarele se giseste la amiazd la o inilfime de 5Zo-53", si, com-
parind cu datele terestre, a constatat o uimitoare aseminare intre
comportarea mdrilor marfiene ;i a vegetafiei terestre. Inceputul
dezvoltdrii masive a vegetatiei in partea europeani a U.R.S.S. are
l9c cild soarele se gisegte la amiazi la aceea;i lnitlime ca pe Marte,
dat fiind ci. ambele planete au ziua aproape tot atit de lungd ;i
aploape aceea;i inclinare a axei de rotalie fa!5 deplanul orbitei.
E dlept ci intensitatea radialiei solare p6 Marte e niai slabi declt
pe Pdmint, dar aceasta este compensate de faptul cd pe Marte
perioada de vegetafie este de dou-i ori mai lunli ca pe Pemint,
tt4 g*
115

60. a;a incit cantitatea tota16 de c.llduri primiti sezonier de ambele
planete este aproximativ ega1d.
O noui confirmare a ipotezei lui Tihov a adus-o, in i958, astro-
nornul american W. Sinton, care a obfinut benzi de absorbfiein
spectrul mdrilor marliene pe lungimile de undf, de 3,46, 3,55, ;i
3,57 rnicroni. Primele doui benzi sint aceleasi cu ale unui numlr
,de plante terestre, iar ultima a fost gdsita la algele marine.
Cum se prezinti vegetalia marliani-l
La aceastd intrebare, care
-
susfin adep{ii gcolii lui fihov
-
,nu mai este de domeniui romanelor ;tiinlifico-fi.ntastice, s-ar pu-
tca rispunde cu aproximafie, tinindu-se seama de condifiile spe-
ciale de riall de pe aceastl planeti.
Temperatura scizut6, atmosfera uscatS, solul extrem dc arid
fac ca clima de pe Nfarte si fie comparabili cu c]ima unor platouri
irnaginare de pe Pimint, situate pe munf i inalli de 18-20 km. A;a-
,dar, un degert alpin solar, secetos, cu o presiune atmosferici extrem
.de micd (6-7 milibari), aproape lipsit de oxigen, iati ce poate
ofcri^aceasti planeth ca mediu dc viala.
,,In atari condifii, afirmd Tihov, pe Marte trebuie si creasci.
c vegetatie pitic5, tiritoare, reprezentati in mod deosebit de ier-
buri ;i tufe intinse de culoare vercle-albastri. Unele asemi.nS.ri
indepdrtate cu plantele marliene le pot avea ienupdrul, coacizul,
mugchii, lichenii s^i alte plante ce se intilnesc in zonele alpine ;i
regiunile polarel. In afara acestor vagi asemdndri, datele existente
ne fac si presupunem cI pe aceasti planeti existd tipuri de orga-
nisme cu totul deosebite de cele de pe Pimint, atit sub raport
morfologic, cit ;i fiziologic.
Samford Siegel gi colaboratorii sii au reprodus in laborator, in
1978, condifiile existente pe suprafala planetei Marte, cu soiuri
nisipoase, atmosferi foarte rarefiati, furtuni puternice, variafii
mari de temperaturi ;i ,,ploi'r de radialii rontgen ;i ultraviolete.
Introducindu-se in acest mediu diferite specii de plante si animale,
s-a constatat ci gobolanii ;i pisirile au murit imediat, broagtele
lestoase au rezistat pini la -25.
de o,re, iar plianjenii, insectele gi
vrcrmii s-au acomodat noului mediu, trdind citeva siptdmini.
Plantele introduse
-
fasole, orez;i orz
-
s-au dezvoltat in conti-
nuare, modificindu-qi intr-o oarecare misuri procesul de foto-
sintezd. Ciupercile, algele ;i mu;chii s-au adaptat perfect, iar bac-
teriile au inceput chiar si se inmulleasci rapid.
Laboratoarele Viking au determinat cu- precizie atmosfera gi
solul marfian. Atmosfera planetei ro;ii, de 200 de ori mai ptrfin
densi decit atmosfera terestrd, cuprinde 95o/o CO2, 2,6ofo azot,
1.,4o/o argon 9i tYo oxiEJen. Solul mar{ian are urmitoarea compozi-
tie: 20,8/o siliciu, 5o/o aluminiu, 3,8o/o calciu; 13,5o/o fier, 0,51;
titan. Deosebirea mai mare fali de solul terestru consti. in pro-
porfia diferitd a unor elemente. Astfei, pe Pamint, aluminiul ,.i
siiiciul se gisesc in cantitdfi mult mai mari decit pe l{arte, in
schimb procentul de fier este mult mai scizut. Pe Marte, fierul este
cornbinat cu oxigenul, formind un oxid de fier (goethit), ciruia i
se datore;te
-
se pare
-;i
culoarea ro;iatici a planetei. El repre-
zint5. interes biologic deoarece conline api de cristalizare (arputea
{i o sursi de api pentru unele microorganisme pi are o mare putere
cle absorblie a radiafiilor ultraviolete ;i, deci, ar putea juca un rol
in protejarea unor forme de via!5.
Misiunea Viking nu a putut da un rlspuns sigur dacir existi sau
nu urme de via!1 pe Marte. Datele ob{inute au perrnis insi. si se
tragi unele concluzii optimiste. Astfel, imagini luate de Vi,king
-I
clin Cirnpia Crizelor, de la o inIllirne de 1 500 km, in iunie 1976,
par si arate cL, in urmi cu circa un milion de ani, pe suprafafa
astrului rosu curgeau riuri destul de late ;i adinci, care izvorau
,din sol. Misurdtori cu infrarogii au arltat ci polul nord marlian
are o caloti formati din ap1 inghelati ;i nu din dioxid de carbon.
De asemenea, solul rnarlian confine suficientf, umiditate, mai alec in
paturile profunde, alcituincl a;a-zisul,,perfafrost". In regiunea unor
cratere , au fost inregistrati de c5.tre camerele de luat vederi nori
forrna{i din ace de gheafI, precum;i emanafii de vapori de api sub
ac{iunea razelor solare. Acestea sint in concordanfS. cu descoperirea
procentului ridicat de argon, rirnas dintr-o atrnosferl mult mai
densi, care permite existenfa apei sub formir lichidi. Dr. Mc EJroy
a calculat ch atmosfera primarS. a lui Marte ar fi conlinut mult mai
mult oxigen decit in plezent, iar conlinutul de azot ar fi putut sa
fie asemi.n5.tor ca cel al atmosferei terestre, ceea ce lasi loc presu-
punerii cA in alte epoci geologice a existat o viali lnfloritoare, si c5,
azi, ea s-a adaptat condiliilor de climi Ei sol mult schimbate.
Sa ne oprim acum la Venus, cea de-a doua planeti a sistemu-
lui solar, unde se pare c5. existl condifii propice vielii. ,,Planeta
furtunilor'{ di de mult de furci astronomilor, deoarece este inv5.-
luita de un strat dens gi opac de nori gilbui. Iati de ce atenlia
,cercetltorilor s-a oprit la studierea atmosferei de deasupra plafo-
nul.ui de nori.
Pentru prima dati, ln i761, Lomonosov a confirrnat existen{a
atmosferei pe Venus, cu ocazia determindrii paralaxei solare ;i a
scdrii sistemului solar. Cind discui planetei a ajuns foarte aproape
de Soare, marele sa.r,,ant rus a observat in jurul discului un celc
116 1t7

61. luminos, trdgind concluzia ci in jurul lui Venus existd o atmosferd
indeajuns de densd, care disperseazd. vizibil razele solare si
produce fenomenul crepusculai
In 1953, Ia Observatorul astrofizic din Crimeea, N.A. Kozlrev
a obtiuut spectograme foarte interesante ce au ldmurit o part('
din misterul compozifiei atmosferice vcnusiene. In lg6O, studiind
aceste spectograme, fizicianul englez B. Warner a confirmat exis-
tenta azotului in atmosfera acestei planete, si pe Jingd aceasta,
a ari.tat ci liniile spectrale neidentificate anterior aparlin oxige-
nului neutru gi ionizit cu lungimea de undi de 6 300 A,'concluZie
intdriti de d6scoperirile uiter"iour", il" cercetS.rilor sovietici V.K.
Prokofiev si N. Petrova.
Astfel s-a putut stabili, in 1962,
-
5gris I.M. Zabeiinin Geo-
grafia pe alte pl,anete
-
c[ atmosfera venusianS. se compune din
acelea;i elemente ca ;i atmosfera terestri, insi in proporlii deose-
bite. Cantitatea de oxigen este mai mare declt p: Marte, iar a vapo-
rilor de api mai mare ca pe Pdmint; in acela;i timp, este foalte
mult crescuti cantitatea de CO, liber. Existenta oxigenului neutru
gi ionizat, a azotului ionizat gi a CO2 liber sint o dovadl indiscu-
tabill a existentei unor forme de viali vegetaii.
Prezenla masive a CO2 liber in atmosfera venusianl pare a fi
o dovadi cd aceasti planeti are o litosferS. foarte redusd. Daci
Venus ar fi avut continente lntinse, atunci, in prezenla apei, care
aclioneazi asupra rocilor minerale solide, ar fi avut loc neapirat
fixarea CO2 gazos ;i producerea de carbonafi. Acest fenomen ar fi
dus la mi;carea CO, din atrnosferd.
O altd ipotezi interesantS. pornegte de la faptul cI atmosfera
lui Venus confine mult COr, azot, vapori de apa ;i pulin oxigen"
Aceasti compozilie chimici a atmosferei a existat acum 300
milioane de ani ;i pe Pdmint. Dacd viala pe Pdmint are circa 2
miliarde de ani, iar virsta atmosferei terestre, cu compozilia ei
actual6, este de circa 200 milioane de ani, atunci este usor de presu-
pus cE o treime din istoria vielii pe Pimint s-a petrecut ln condi-
liile unei atmosfere de ,,tip" venusian, ceea ce n-a impiedicat dez-
voltarea ;i evolulia impetuoasb a formelor vii.
SuprafaJa lui Venus-presupun unii savanfi-ar fi acope-
ritl aproape in intregime de un ocean planetar termal, cu tempe-
ratura de 30'-50o, propice apariliei unor forrne de viali marinb
adaptate condiliilor de termicitate destui de inalt6, de carbo-
natare accentuati gi de vulcanism activ. Se pare ci plantele acestei
planete conlin in foarte micd m6.suri clorofili
-
dovadi cantitatea
redusi de oxigen molecular eliberat
-
gi ci folosesc in fotosintezl,
paralel cu energia solar5., CO, atmosferic, precum energia caloricd
a apei qi CO, dizolvat in api. N-ar fi exclus ca, alituri de vegetatia
marinb, si existe si o vegetatie terestrS. asemd.n5.toare oarecum
-
daci tinem seaJna de condifiile de ,,ser5.': ale planetei
-
uria-
;elor criptogame ce s-au dezvoltat pe Pdmint ln rnezozoic, in con-
dilii analoge de clim[.
Lansarea stafiilor interplanetare de tip Pioneer, Mariner ;i
Venws a dus Ja verificarea unor ipoteze Ei la clarificarea multor
probleme privind fizica atmosferei si solului acestei planete. Se
.pare cd., datoriti temperaturilor mari de la suprafala ei, de 400-
530'C, atit apa cit ;i alte substanfe cu punct de fierbere sc5.zut se
afli, in atmosfe,ra'planetei, sub formd de vapori. lntr-adev5r,
masa atmosferei este de circa 487 de milioane de miliarde de tone,
iar grosimea atmosferei de 60-75 km. Temperaturi de 45'C ;i
presiunea de o atmosfer5, apropiate de cele ale atmosferei terestre,
ie intilnesc pe Venus abia la indllimi de 50 km! ln atmosfera
planetei se disting doui regiuni: o regiune pinl la altitudinea de
65 km cu formaliuni noroase, si o regiune superioarl, denumitd,
prin analogie cu Pbmintul, stratos{eri.
Diferitele straturi ale atrnosferei venusiene se comporti intr-un
mod foarte curios. Solul ;i atmosfera de la nivelul acestuia, foarte
incilzite, emit o radialie termici puternici, sporit6 apoi ;i mai
rnult de stratur-ile superioare.
Ca urmare, se manifestd a"ga-numitul ,,efect de ser[", care face
ca in toate regiunile planetei, atit la ecuator, cit ;i la poli, si nu fie
'diferenfe apreciabile de temperaturi. Acest efect este ;i mai mult
.accentuat de faptul ci toatl apa planetei se afl[ in atmosferi,
sub formb de vapori.
Compozilia atmosferei venusiene este in prezent suficient de
t,ine cunoscuti, deoarece stafiile automate Venws-9 gi Venus-|}
au transmis date privitoare la aceasta. Astfel, predomind dioxidul
.de carbon-90-95o/o, 1^ care se adaugb azot-T-5o/o, gaze
inerte
-sub
0,4o/o,oxigen
-
tTo gi foarte pulini vapori de api,
sub 1o/o. De asemenea, se mai gisegte o combina.fie de apb gi acid
suJfuric, cu adausuri mai mici de acid fluorhidric gi acid ciorhidric.
Alte elemente, cum ar fi bromul ;i iodul, care au puncte de fierbere
scizute, se gdsesc in atmosfera venusianS. tot sub formd de vapori.
Se pare deci cl avem de-a face cu o atmosferS. irespirabill pentru
fiinlele terestre gi care este ln acelasi timp gi foarte coroziv5. Pro-
babii ci aceastl caazd,, la care se asociazd presiunile de 90-100
,de atmosfere ;i temperaturile ridicate, a ficut ca aparatele sovie-
118 119

62. tice ajunse Ia suprafala planetei si. nu reziste mai mult de 50 de
minute, dupi care au incetat si mai functioneze.
Stratul de nori ce invele;te suprafala planetei Venus este foarte
compact pini Ja indllimi de 30-40 km, forma{iunile noroase aflin-
du-se intr-o mi;care rapidS, in formi de r,irtejuri, viteza lor cres-
cind foarte repede o datl cu inlltimea. Astfei, la altitudinea de
20-40 km ajung la 100 km/ord, iar la inlllimi mai mari, cie 50-
54 km, se transformi in adevf,rate uragane, de 360-500 kml
ori, viteze neintilnite in atmosfera terestrd. Uneori, culoarea albi-
strilucitoare a norilor venusieni este punctati de pete si clungi
gilbui gi cenugii, care s-al putea datora. urmelor he r.apc,ri cle
cloruri ferice si antrendrii chiar a unor partie ule de materialb soiide
de pe suprafafa solului.
Fenomenele observate in atmosfera venusiane, cit si primele
imagini luate de sondele interplanetare direct de la suprafa{a ei
ne arati cl Venus este o planetd tin5rS, ci, atmosfera la-suprafafa.
astrului este foarte clard, iar relativa netezime a solului (de altfeil,
destul de accidentat, dar f[ri proeminenle) se datoreste, probabil,
elasticitilii scoartei,.activitetii vulcanice, ca ;i condi!iiloi de pre-
siuni si temperaturi foarte ridicate, specifice solului venusian.
Dar daci, formal, aceste date infirmi prezenla vielii pe Venus"
si nu uitim ci ;i pe Pimint s-au gdsit microorganisme care triiesc
pill qi in izvoarele ce clocotesc sau in medii intens acirle (acid
sulfuric Ia f 80'C), ci nici marile gropi oceanice, in ciucla presiu-
nilor gigantice, nu sint lipsite de vietati.
Anul 1979 a fost. numit pe drept cuvint de astronomi ;i cle
cosmobiologi anul ,,jupiterian", deoarece minuscula navl auto-
natd Voyager-l , trecind la o distan!6 de 300 de mii de kilometri
de planeta Jupiter si flcind un adevirat ,,slalom'1 printre citiva
din satelilii acesteia, a adus in fala ochilor uimifi aipimintenilor
imagini fantastice ale celui mai mare reprezentanf al familiei
noastre planetare, cintdrind de doud ori mai muit decit toate
ceielalte planete la un loc, inconjurat de formidabile centuri de
radialie, ve;nic acoperit de un strat de nori agitafi de furtuni cum-
plite, centrul unei imitalii de sistem solar in miniaturi.
Imaginile color transmise de Voyager-l veneau si confirme
;i uneori sd infirme calculul astronomiC si forfa de pdtrundere a
teiescoapelor terestre ;i chiar unele date mai incerte captate de
sondele spaliale Pt'oneer-1} ;i 77.
Vizut prin telescop, gigantul Jupiter are un aspect caracte-
ristic. Turtit Ja poli (diametrul ecuatorial este de 16O glZ,l Arn
iar ccl poJar de 150-160,4 km), prezintd o culoare rosietici stri-
lucitoare (al doilca ca strilucire dupi renus pe bolta cereascl)
;i anurnite formatii caracteristice, constind din inele paralele de
nori. ln august 1879, astronomul germa" f,ftlttt"f* f"fipli-" a"r-
coperit una din cele mai tulburltoare particularitnfi ale planetei:
o imens5. ,,patd" rosie situa.ti la circa 20o de ecuator, iungi de circa
55 000 kur ;i lati de aproximativ 14 000 km, care apare ;i dispare
subit, schimbindu-;i adeseori coloralia si forma. S-au emis mai
multe ipoteze privind aceasti pati: cd ar fi produsi. de c5.derea
unei pianetoide (Herschel) sau un semn al na;tErii unui nou satelit
(Mayer) . De asemenea, s-au realizat doui modele ale planetei
diarnetral opuse: al lui Wildt
-
dupd care Jupiter ar fi constituit
mai mult din gheafi
-
gi al lui Ramsey, care presupunea cd pia-
neta. e forrnatS. in special din hidrogen presat.
Jupiter, care imitd intr-un fel Soarele , arc 1.2 sateiiti, dintre
care 4 galileeni (Io, Europa, Ganymede, Callisto). Primii au fost
descoperiti de Galileu in i610, ultimul, al doisprezecelea, de Nichol-
son la 29 septembrie 1951.
F-otografiiie trirnise de Voyager-1 , f.drl. a elucida problemele,
au adr-rs clate senzationale in legituri cu aceaste planeti.
In spatele atmosferei gazoase s-au descoperit forme de relief
cle tipul munfilor, vulcanilor sau canioanelor terestre. Pata rosie,
care si-a schimbat mult culoarea de la vizital:ui Pioneer, devenind
cafenie, pare a fi un uriag centru de uragan prin care se scurge
rnateria topiti din interior. Larra incandescenti intrind in com-
binafie chimicd cu atmosfera jupiteriand probabil lsi schimbi colo-
ra{ia. Contrar celor presupuse, Jupiter e lnconjurat de un inel
subtire (grosimea maximi 30 km), compus din fragmente de miri-
mea unui bolovan, provenite fie direct de pe suprafala planetei,
fie din dezintegrarea unui astru natural.
_ Cele rnai spectaculoase revelafii le-au adus insf, satelitii lui
Jupiter, si in special Callisto, Europa, Ganymede gi Io. Callisto
are suprafata presirath de cratere provenite probabil dintr-un
borr"ibardament meteoric. Nlunlii lipsesc de pe aceastS. suprafali
accidentati; in schimb este vizibild o form5. nemaiintilnitd in
intregul sistem solar
-
un uria; bazin circular neted, inconjurat
de proeminente concentrice care arati ca un val inghefat. Sub
calotele de gheald ale satelitului Europa, cerceth.torii N.A.S.A.
presupun ci ar exista forme de viafd primitivi, comparabile cu
cele aflate sub gheturile polare terestre. Cercetitorii americani,
interpretind, in 1983, unele imagini, sustin ci. Europa ar area un
strat de gheafi gros de circa 5 km ce acoperi un ocean polar adinc
cle 50 km. Oceanul s-ar mentine lichid dator-iti radioactii,itatii
120
L2t

63. degajate de rocile din mantaua planetei, cit gi cildurii provenite
din maree ;i radialia solarS, ceea ce ar constitui condilii favorabile
mentinerii unor forme de viali primitivi.
Ganymede, compus cel pulin pe jumitate din ap5 ;i ghea{I,
are o suprafad, brb,zdati de fracturi pi ;an!uri, probabil vcrsnig
agitati de cutremure.
Marea surprizi a fost Io, de un intens ro;u-portocaliu. Supra-
fala ei, plini de platouri, cimpii, dealuri, munfi, fracturi ale scoar-
tei si canioane, a oferit o irnagine uluitoare inregistrati pe peiicul}
de la peste 700 de milioane de kilometri: un vulcan care arunci
la iudllimi de 500 km jeturi de lav5, fum gi bolovani, adunate in
imense umbrele de materie, evoluind cu viteze de peste 3 000 km
pe ori. Aparatele de pe Voyager-'| au mai inregistrat 6-7 eruplii
vulcanice.
Procesele care se petrec pe uneJ.e zone a1e pjanetei Jupit^r ;i
pe suprafala satelitului Io evoci fenomenele ce s-au produs acum
Z-3 miliarde de ani pe suprafala Terrei. N-ar fi exclus ca, in con-
diliile unei atmosfere bogate in amoniac ;i metan, unei litosfere
din care nu lipse;te apa, a unor temperatuli rnai pu{in scizute
dar Ei mai pufin ridicate decit s-a presupus teoretic, s5. existe anu-
mite forme de viald. De;i exobiologii nu s-au pronun{at inci asupra
posibilit[lii biogenezei jupiteriene (exceptindu-l pe CarI Sagan,
care a dedus-o inainte de trimiterea sondelor spaliale), consider[m
cd pJaneta Jupiter poate fi agezatd, alituri de l{arte ;i Venus,
Iingi planetele ststemului solar unde ar putea exista anumite tipuri
de organisme.
La inceputul iunii septembrie 1979, stalia automati inter-
planetari Pt'oneer-11 (lansa.tf, spre Jupiter in luna aprilie 1973)
a transmis date intelesante despre planeta cu inel, Saturn, ;i
despre satelitul Titan, cu diametrul de 5 800 km, care evolueazi
intr-un inel de hidrogen, Ia o distanti de cca. 1 200 000 km de
Saturn ;i care se pare ci indeplileste o sumi de condilii favorabile
gizduirii unor forme de viala. Tn fotografiile transmise de sonda
spafiald, Titan apare ca o fascinanti lume giJbuie ce ar putea
cuprinde continente din pucioasi ;i gudroane, inconjuratl de
oceane formate din metan lichid, sub o a.tmosferi relativ cildufi,
pJini de amoniac, hidrocarburi, lanluri de metilamine, continuu
al.imentate prin fotoliza metanului si amoniacului, ca un fei de
,,efect de ser6'1 similar celui ce are loc pe planeta Venus. Deoarece
densita"tea materiei din care e alc5tuit acest astru este relativ
redusi, oamenii de ;tiin!6 inclind sd cread[ ci 'I'itan ar fi format
dintr-un conglomerat de materie provenind din nebuloasa primi-
tivd ;i ci ar avea un nucleu format din roci cu continut bogat in
fier, inconjurat de un fel de magmi din amoniac si ap[, toatd
planeta fiind acoperiti de o crustd din metan, gheald, gudron,
sulf etc. Atmosfera sa are un spectru cu o puternicd absorblie
a metanului, cu o presiune de 4 ori mai mare decit pe Marte, emi.
sia acestei atmosfere evidenfiind prezenla- unci stratosfere str5.-
lucitoare gi calde. Fizicianul D. Hunten a emis ipoteza ci ln atmo-
sfera lui Titan ar trebui si fie ;i hidrogen, provenind de la amoniacul
supus aclunii radialiilor solare. Daci la aceasta se adaugi ;i des-
coperirea cefurilor de metan polimerizat, precum Ei a unor intere-
sanli nori stratosferici str5lucitori, atunci existl gi mai multe
argumente in sprijinul ideii c5 pe Titan ar exista condilii favorabile
existenfei unor forme primitive de viald.
Desigur cl toate aceste dovezi, raportate in multe cazuri la
,exemple terestre, nu pot fi satisfdcdtoare gi nu sint capabile sd
dea o imagine clar5. a diversitdfii si specificitdfii formelor de viafd
din Univers. Nu vom reusi sl oblinem date concludente decit
dupi ce se vor crea condilii pentru zborurile interplanetare de
lungi durati gi pentru cercetdri minutioase pe suprafala planetelor
accesibile.
Cert este insi ci existi viall in Cosmos ;i ci nu e atit de de-
parte timpul cind probele culese de astronauli vor confirma uni-
tatea legilor de dezvoltaie a materiei vii in Univers.
722

64. )
_a
LIMITELE LUMII VII

65. ueget&l.6n rezeraoare capabile sd stri.ngd 10000a t api, fantasticele
tnecanisme biolagice de- reglare a presiunii osmotice, i,.hirini ,orc
Joreazd in cdutarea ptnze'i Jreatice la 40-s0 m adincimc, uimiloare
lar.ur t,
- $t,Jm9nogranoe", luminoase pentru strdpungerea i,ntwnericw_
lu'i abisal
-gi.
r-ecunoagterea indnizi.[or din aceei;i ipecte, incetinirea
ceasornicului biotogic, inzeslrarea cw substqnre' de' broticl ic anlira-
diante
-
iati doar citcua din spectaculoasele' forme' de idaptare ta
condiliile-lt'rnitd de aiagd.
.Paralel. .cw tnfdli.;aiea acestei bogate garne de tnijloace canser-
aatiae., capitolul aa cuprinde portretile cnioraa din sfeciite uegetale
gi animale ca,le qn rezolaat iu, ntod ingcnios gt exemfrar m,arileiecu-
'ttoscute puse de unele condilii eilrerne ale' existeitei.
ARCL|MENT
In acest capitol vor fi, T5rezentate pragwrile timitd de conseraa-
torism gi, ,irnobilitate ecologitci, de altitud'ine, de adincime , de wscd-
uwne, presiune, tenoperatwrd, ratlia!,ii ;i compozilie cktrnicd, unde se
opresc puterea le adaPtare ;i capacitatea de sufraaielwire a o/g&-
nismelor aegetale ;i, animale.
Se ;tie cd frocesele metabalt'ce ale celwlei aii nu pot depti;i wni,i
parametri critici. Astfel, s-a stabilt't conven{ional cd organ'ismele
obi;nuite (rnezofile) in stare de actiattate (nu lwdrn in discutte for-
rnele inckistate, extretm de rezistente, culn &j/ ft sporii), pot swpra-
arclui la temf eraturi i,ntre
-50"C
si 150'C, la o salirutate d.e 50 g
la kil,ograrnul de sol saw la liinil d.e apd, la altrtudinea de 3-4 000 m
;i adtncitni oceanice de 5-6000 m,la o cantitate de radialie egald
cu 500 rad., la o secetd exprinoatd prin t'recipitatoi sub 300 m'u+
anual ;i o eaaporagte potenpiald de max'imutn 7 800 nom.
Si totugi, aiaya i,nfrunld;i aceste praguri critice. O intilnim An
tundre |ngloelate lq
-70"C,
tn ape termale de *80"C, pe platouri,
aride, la indlgimi de 5-6 000 m, tn apele Mdrii Moavte, wnde sali-
nitatea depd;e;te 3tt0 gll, pe fwndwl abisalelor gropi ale )cean'wlui
Pacific, care tntrec 17 km, tn grote subpdmtntene, ltPstte de contact
tw lumea dinafard, pe poligctunele de expertmentare a arrnelor ato-
tnice, wnde radtaltile d,epigesc cw mwlt dozele tnortale.
Acest lu.crw n-ar fi fost cw fwtinpd fird. adaptiri adecaate la aceste
confutii excefgianale de uatti. Printr-wn indelungat Proces, orga-
nismwl unor uielwitoare
-
probabil relinute prin selecfue natwrala
-
au cipdtat noi caracteve adaptatrue, cee& ce le-a permis sd swpra-
aietwiascri in med'ii ostile, in care alte specii. apropiate taxonotn'ic
s-ar stinge degrabd. ,,Antigelwl" cu care stnt inzestrali unii pe;ti
polari, reduceyea aProafe la l;tnita zero & fotosintezei ;'i cleci a cre;-
tevii unor plante la mare intiQi.me, uclwl de dezuoltare prelwngin-
dw-se tn acest caz la 200-300 a,e ani, transfortnarea trunckiwlwi
726

66. I.
iu anincuRrlE pArvr iNrulul
1. I{IRABILA LUME A PESTERILOI{
Pestcrile ne duc cu imagina{ia in lumi de basm. Sdlile spafioase,
adevirate muzee pentru {ormele de cristalizare a carbonatului
de calciu, pot fi inclrcate cu formafii cle montmilch, a c5.ror a1bea16
contrasteazi uneori puternic cu alli pereli de un ro;u singeriu.
Alteori, galeriile sint imbricate cu clausterite, imen;i ciorchini
de piatri cu boabe mari gi strS.vezii de chihlimbar, sau in crista-
lite, uria;e ghirlande dc piroane transparente ;i de candelabre
ghinttiite cu monocristale. Formaliile perlate, tufele ca de mir-
gean ale coralitelor, minunate anthodite, formalii aciculare de
ghips cu structuri fibroasi, scildate in iuminile pilpiitoare ale
ldrnpilor, te fac si te simli in legendara lume a grotei lui Aladin,
pe tarirnurile fermecate ale trolilor sau in fabuloasele ascunziluri
cu nestemate ale Golcundei.
Din timpuri imemoriale, pegterile au atras atenfie omului.
Locuri de adipost in perioada giacialiunilor, ele au dcvenit altare
de art5., perefii lor preflcindu-se in uria;e fresce ce au dezviluit
ochilor uimili ai primilor speoJogi arta perfecti, de un tulburitor
reatrism, a omului primitiv. Zeci de pe;teri au devenit muzee natu-
rale, celebre in toatd lumea. Ar fi de ajuns si amintim pestera de Ia
Altamira, din Spania, pestera Niaux, pictatl cu 1? 000 de ani
in urml, in perioada finain a paleoliticului, numiti Magdalenian,
sau pe;tera Rouffignac, care a stirnit in 1956 celebrul rizboi al
,,rnamu{i1or".
Astazi sint descoperite si cartate zeci de mii de pe;teri in dife-
rite puncte ale mapamondului.
Cea mai impozanti stripungere spre adincul p5mintului o
reprezinti" Gouffre Pierre Saint-Martin din Pirinei, pesteri al
cirei sistem vertical atinge profunzirnea de 1 328 m. Alte doui
pesteri din Franta depi;esc profunzimea de 1 tr00 m.
Cel mai adinc prr! (aven) cunoscut pinl la ora actuali. este
Sorano del Barro, d?'scbpcrit in l97Z in Statui Qucretaro din Xlexic,
in mijiocul unei pdduri tropicale. Gura are 420 m lungime- 9i 120 m
hfim6, iar verti'cala misoire 410 m. In ciuda acestei fantastice
aclincimi, fundul este scil<iat de lumina ce pdtrunde pe gura gigan-
tic5, ln fundul clreia... cresc copaci.
ln ce prive;te altitudinea unde sint plasate- pesterile, recentele
expeclifii in Asia ;i munfii Anzi au dezvlluit ultimele recorduri de
inaliirne: pe;tera din Rakiot Peak (Ka;mir) Ia 6 600 m, pegtela
de la Cuptes*aty (Nepal), Ia 5 440 m, Cueva dc Chacaltaya (Boli-
rria), la 5 400 m si Cueva de Saco (Penr), la 4 800 m.
Cea mai mare sall subteranb., este sala a II-a a pe;terii Torca
clel Cariista din Spania, cu Jungimea de 500 m, li{imea de 230 m
;i inillimea de 125 m. Cascada iea mai inalti (103 m) a fost gisitb
in al'enul Henne Morte din Franfa, iar cel mai mare ghefar sub-
teran e delinut de pegtera Eisrieswelt din Austria, unde, din cei
42 km,6 km sint ocupali de ghea!5.
In rfara noastr6. eroiu iunosiute pini ln 1980 circa l 114 persteri,
din care 982 sipate in roci calcaroase (calcare jurasic-cretacice
"'i
triasice) gi restul in gips ori sare. Pqterile noastre sint situate la
diferiie'niveluri de altjtudine, cu frecventi mai mare in cei mij-
fociu: zl o/o sub 500 ;, ll o1o intt" 500-1 000 m gi 26 fi pesie
1 000 m. Pe mari unitifi geografice, repartizarea lor este urm[-
toarea: Carpalii Orientali *204; Carpa{ii Meridionali
-374;
Carpa{ii Ociidentali
-
525 (Munfii .Banatului - -128: Munfii
Poiana. Ruscb
-
19: Munlii Apuseni
-
378); Dobrogea 61.
Cea mai veche menliune a unei pe;teri din Carpa,tii RomA-
ne;ti dateazi din Antichitate gi se datoregte lui Strabon_ care,
deicriind viala tracilor, vorbegti: de o pegteid in muntele Kogae-
non, in care s-ar fi retras marele Zamolxes.
Cea nrai lungl pe;teri de la noi este Pegtera Vintului din Munlii
Paciurea Craiulii;^ed are o desflgurarc de'26,6km. Cea mai adinci
pe;ieri din RomAnia este Pegtera Tlu;oare din-Munfii-Rodnei,
iaie atinge 425 m, iar cea mai,,inaltl'l, pestera din Buc;oiul (MunJii
Retezat), situati la 2 136 m altitudine.
2. DRAGONUL... PRIMA FIII'{TA TTSXTTA
nrx aolucul PAutNruI-ui
lntr-o lucrare pubJicati in 1689, Johann Weichard von Val.
vascrr aminte;te ci, intr-o zi, dirigintele de po;td din Ober-Laibach
128
0 - Bios
L29

67. (in prezent localitatea iug,:slavi_Vrl4ika, la 10 km de Ljubljana)
pescuia pistrivi la gura- izvorului Lintvern. Acest izvo'r carsti6
preze'ta o particularitate interesanti.: erupea nereguJat, in funclie
de cantitatea de precipita{ii atmosferice, itrt"tv"i tl dintre cioui
glqpftr var'nd de la citeva ore la z0 de zire. Acestui fenomen i se
9-t4..* pe atunci o explicalie fantasticl. ,,Sub piminf _ scria
Weichard
-, nu departE $.e'gura izvorului,'triiqie un clragon;
cind acesta se mi;ci.-, apa din Iacul in care el se .."ide i"." i" "_l"i*l
rror, ceea ce corespunde cu intermitenfa izvorului." Dorind sir lir-
ge^as<5. locul de p6scuit, diriginteJe pcstci a spart o portiunr Cin
stinc5..; s-a produs o scddere bruscb a nir.elul'i apei din intcricrul
.^|ll_:il1i o e.r1n1ie violenta scoatc Ia suprafafi un',,poi J" Iiugor,.,.
tlonrca amintc;ie cd accsta avea ,,lungimea unei bdme si firma
unur ;arpe".. La inceput, a. fost nurnit olm sau proleu; in 176g,
naturalistul italian Laurenti il denumeste ;tiin{ifit proteus angwi-
nus. Era primul reprezentant al fauner caiernicole intrat in aten-
tia naturaligtilor.
circa 50 de ani dupd aceea, mai exact in 1g3r, in nestera -Fos-
tojna _- cea mai mare din lugoslavia, uncre traleii I ii- Frouru
-
Luka ced a colc'ctat de pe perefii c. stalagmite cit'eva coieoptere
oarbe, lu-ngi de 6-7 mm.$i cu aspect de fur:nici. Naturaliitur Fer-
nand schrnidt a determiirat aceastd insect6 ciudatl, ainau-;, in
1832, numele de Leptodiyws kohenuarti.
Aceste senzalionale descoperiri deschid gustul pentru cerce-
tarea pesterilor ;i a formelor de viald adipostite in eie. ra nastere,
peste citeva decenii, biospeologia, la a clrei constituire si .trrr"_
crare mondialS savantul romAn Emil Racor-ifi a adus 6 contri-
butic fundamentali.
s. II{FATr$ARTLE MEDiULUT suBl.ERAN
In cunoscutul s5.u Eszu aswpra />robtemelor biospeorogice, Em.il
Racovifi a deosebit urmhtoarer" .o-poner,.te ale acestui rnediu-
limiti al litosferei: pesteri, fante, -i..o.uv"rne, caviti{i artifi.
ciale, endogen (locul de intilnire intre zona subterani si sol, pe
unde.pitrund viefuitoalele in adincimile Ter.rei). Cu ader,[rat,la
marginea vietii se gdsg;c pesteriJe si fantele profunde, prezentlncl
alumi-te^.gonditii specifice de mediu care modificd adeivat orga=
nismul fiinfeJor cavernicole.
0 priml conclilie o iepieZintl obscwr'itatea, lipsa iotall de lumi"
ri.. Faptr-rJ ci sinteza cloiofiliani riu poate avea. 1oc in mediul sub-
'tera.n face ca problema nutriliei animalelor, in lipsa pJanteior r,erzi,
sii prezinte unele particuiaritifi. De asemenea, neexistind o sti-
mulare luminoasi, ritmurile nictemerale, fotoperiodismul, rit-
rri',rrile sezoniere, care joaci un rol atit de insemnat in r,iala cle ia
suprafata pirnintuiui, in subteran sint plactic abolite.
Tentperatwra pesterilor
-
cu tlnele varialii indivicluale
pectl giadalia geotermici (cregterea, constantS. cu adincimea, de
1'C peirtru 33 m). Afard de relelele subterane de til> ternt,ic nortttal,
exisfa ;i pe;teri in avene, aparlinind tipwlwi tennic itouers. E vorba
cie pesterile'descendente, sa-u avenele inchise La bzzl. ;i cu deschi-
deri Jargi, unde, depunindu-se zapadb. sau existind gheiari fosili,
temperaturzr scade i data cu adincimea. Temperatura apei din
pe;Gri ln raport cu temperatura aerului din aceleagi lacuri atinge,
in'general, valori negative, mergind pini la
-1'C.
Datoriti descompunerii carbonatului de calciu, aerul din me-
diiie subterane este bogat in dioxi<i de carbon, care dep6;e;te uneori
un prccent de r0ofo, fapt ce influenfeazl, fdrd indoiall, metabolis-
rnul fiinlelor cavernicole.
ln ce priveste apa din sttbteran, ea arc trei caracteristici:
a./ debit variabil (acumuliri masive dupd ploi abundente, apoi
scdderi ale nir'e1ului, mergind pilib la secarea completi a apei
subterane din fante ;i bazine);
bJ chimism bipolar (e acidh, cind spali calcarul, ;i alcalini,
atunci cind transporti bicarbonatul de calciu);
c/ conlinut redus de materii organice.
ln urma unor minulioase cercetiri, se ;tie, de pildd, c5, pentru
vieluire, animalele cavernicole nu pot suporta un frig sub 0" ;i o
temperaturi mai mare de 25o-29"C. Curenlii din pe5terile dinamice
(mai ales de tip tunel), uscind aerul, pericliteazl viala animaJelor.
Dioxidul de carbon f.avorizeaz6. viala cavernicoll; insectele trog-
lobionte se dezvolti foarte bine intr-o atmosferd ctt, 8o/o-15o/o
COr. Biospeologul N. Leleup meniioneazl cd, in general, atmosfera
biotopurilor in care se gisesc coleoptere oarbe 9i depigmentate
conline o mare cantitate de COr. Umiditatea joaci un rol decisiv
pentru viala din pesteri, deoarece animalele de aici sint stenhi-
grobid, adic6 nu pot trii decit intr-o atmosferb foarte bogatd in
umiditate.
130
131

68. 4. ECOSTSTEME CAVERNTCOLE gr popul-ATrrl-tr r_oR
ln mediul cavernicol, ,,conclitiile de viati diferi de la intrare
i_r.-pin5 la adincimile ei, existind o gami'de conditii ecologice
diferite care dau nastere unor ecosistEme specifice'1, 'astfel siite-
matizate cle V. IJecu:
a) asocitttta parietald, formath din animalele ce nopuleazi
pelelii ;i tavanele_calcaroase sau galeriile pesterilor; ' '
_,b) asoct.alia. solwnlor de la intiare sau c1" urnpl,uturri, unde
pitrund resturi vegetale sau animale, creind un f6'd de hurnus
foarte bogat;
c) asociatia plan;eelor zonelor obscure, situatb in zonel.e *mede
ale. pe;terii, uncle e.xisti. ;i materie organici. adusi de apele de la
exteric'r sau de infiltrare;
. d), asociatia solurtlor swbstalagnr,itice, carc nu pitrunde in inte.
ilorul pesterlior;
e) asocialia fantelor alcituiegte domeniul extracavernico], acea
re-tea de fisuri;i-d-e ape ce inc6njoard grota ;i unde multe fiinle
rsr petrec stadrul larvar;
_. f) asocia!ta de guano, in pesterile cu lilieci, care formeazh un
btotop special,.compus dintr-un numdr de specii, dar cu inclivizi
loarte numerosi, ce isi duc via{a in stratul de-3-6 cm de Ja supra-
lala acestui sol organic.
La rindui 1or, animalele care triiesc in pesteri se impart in sase
categorii (dupd V. Decu):
a) .troglobiile, specii care triiesc numai in pegteri. Ele sint cele
mai.bine adaptate acestui mediu, fiind cele rirai vechi, aclevirate
;,fosiiele-vii'-, t.r pt"ri"td cele mai caracteristice trisdturi regresiv-
biologice: depignrentare, Iipsa de ochi, Iipsa de aripi, crisicrca
exagerati a apendicelor, falsa fizogastrie-abd,ominail ;
b) .tro-glofr'lele, specii care viefuiesc si se reproduc aclesea in
pc;teri, di"r-triiesc si Ia.suprafald, specializate icologi.,- J.i ,r,,o-
daptate morfologic, adici neprczentind caractere de et-olutic
regresivi ca troglobiile;
" c.) sublroglofilele sint specii care pf,trund in pe;teri in rina din
fazele ciclului lor biologic, pentru diapauzd, atcituind dorninanta
asocialiei parietale. Ele nu s-e hrdnesc i.i.i. pettuntl vara sau i;+rna
in pesteri ;i se plaseazi in acele zonc prcferentialc uncle -xista
vara.un curent siab, umed si rece (speciile triofite) si iarna unul
relativ umcd si cald (specii'termoJilil ;
d) trogtroxenele sint forme ajunse accidentai in pe;teri;
e) parazitele sfnt legate cle o gazdd,, caracterele Jor morfologice
nedepinzlnd de factorii mediului lor ambiant, ci de modul de
via!b;
f ) guanofilele s?nt atrase in pegteri cle hrana forrnat[ mai ales
de dejecfiile liliecilor si, in general, se adapteazi morfologicrnediului.
Din toate aceste categorii ne vom opri rlai indelung asupra
troglobiilor, animale specifice acestui mediu, ca gi a altor repre-
zantanli ai regnulrri animal care, ff,ri a fi Jegati organic de pe;teri,
s-au adaptat acestui mediu.
5. PARTICULARITATILE TROGLOBIONTELORJ
Viala in pe;teri a imprimat locuitorilor cavernicoli anumite
caractere adaptative ce le deosebesc de restul animalelor.
Lipsa de lumini a provocat depigmentarea constantl a tro-
giobiilor. Pielea vertebratelor are o culoare permanent rozl (din
cauza circulaliei sangvine) sau cenu;ie. Unele artropode sint in
lntregime transparente, altele albe ;i opace, deoarece tegumentul
lor este impregnat cu sdruri de calciu.
Se gtie cd nuanla intunecatd se datore;te pigmenlilor mela-
nici, produgi de excrelia acumulati de tegumentul animalelor.
In mod normal, pigmenlii de excrefie nu se formeazi decit pornind
de la o anumiti va.loare a metabolismului, adici deasupra unui
anumit prag fiziologic. ln cazul animalelor cavernicole,-metabo.
Iismul scd.zut nu permite formarea pigmenlilor melanici si corpul
lor rdmine pal.
O alti caracteristicd a ciudatelor fiinle subpdmintene este
anoftalmi a. Maj oritatea animalelor troglobii, acvatice sau terestre,
slnt lipsite de ochi. Regresiunea anatomici a organului vizual
alecteaz, gi centrii nervo;i ai vederii, astfel ci re5Jresiunea este
riefinitivd. La aceste fiinte se instaleazi un paralelism perfect intre
anoftalmie ;i viafa in o'bscuritate perman6ntd. Nu &lrta insl o
incompatibilitate iremediabili intre anoftaJmie ;i fotosensibilitate.
Se gtie cd sensibilitatea la lumini este o proprietate funciamentald
gi generali a materiei r,ii, a protoplasmei. Observafiile aratd ci
atunci cind se lumineaz5., la un animal troglobiont apale 'fenomenul
de fotokinez6,, adic6. de reactie fotomotrice in fata ]uminii. Ani-
malui fuge ln acest caz, deci manifestd fotopatie.
Mai pulin caracteristicb pentru adaptarea la rnediul caver-
nicol este forma general5 a corpului animalelor subterane. La un
numir din acestea constatim un facies cavernicol, traclus prin.
132
133

69. tr-un corp mai gracil, cu apendice mult alungite, tr5s5turf, con-
ver.genti la grupe cieosebite de animale inter-stitiale (protozoare,
vre-rrnr, crustacee). _Aceastir ca.racteristici. nu pare insi a fi genr:-
rala. In schimb, fencmenul care este .o-,r-tr tuturor fiintelor
cavernicole este rata reriusd a metabolisrnului tor. Inci d'e ia
inceputul secol'lui, s-a constatat ci animarere cavernicole alr
nevoie de cantititi mici de oxigen, cu mult mai mici rlecit acelea
din zona.epigee a'pe.steriior. Si" .o".t"tat, c1e asemenea, cd spe-
ciile troglobionte sc deplaseazi de Z-3 ori mai lent si de'3-4 ori
mai pufin.decit sp-eciile de suprafafa. Pini ;i nutriiia troglobior-r-
telor explicS. coeficicnt'l schlut il metabolismului. ToTuEi, in
pe;tcri, cp !9t caracterul neprielnic-al mediului, hrana nu lipie;te.
Apa de infiltrafie-antreneazS. de la exterior, prin {isuri,'gi'sol
amcstecat cu tot felul de materii organice microscopice moarte
:."r.) !i (phnte si animale), in.special iriperioadclc de plbi. O micro-
flori Logati a fost pusi. in ei,idenlr ;i in compo zilia riontmitcrrtrui
(sta'e. criptoc'istalinS, coloidalb,. a'carbonatului de carciu, carac-
teristici pestilor)._o altd resursi. alimentarb importantd o repre-
zinti gwana-ul de liticci ;i dejecliile pisirilor ci.vernicole (Stea_
tornis, collocalia). Aeroplanctonu,l (foinat din tot felur de micro-
organisrne introduse de la cxterior de curenlii dc aer) poate, in
unc-le cazuri, si servcasci drept hrani. Sa nu rritdm' limonul
?rgilos, care constituie pentru
-accstc
fiinle un prelios aliment.
l.[u numa.i Proteus-ul, dar ;i, nenumi.rate copipode, izopo<ie,
1qfjp"9*, pegti sint consumatori c1e mil. Cercetarile biospeologLrlui
A.1,I. Gounot, din 1961, au pus in eviclenli faptul c[ lim"onul
subte.ran e populat dc o mulfime de bacterii qtO mitioane _ 250
de milioa,ne intr-un gram) , deci e un aclevirat mediu viu. Fiinlele
caverniccle sint in general modeste. Hrani mai monotoni si mult
mai pu,tin abundenti ca la suprafafa menfine totusi la' limite
cgmpatibiie cu viala metabolismul faunei trbglobii. sdrdcia rela-
tivi, ca'titativi ;i calitativi, a hranei din iubteran este strins
lcgati dc o altir car-actcristici a fiziologiei animalelor troglobionte,
;i anume incetinirea ciclul*i lor vitai !i a acti'itilii ior"de repro-
ducere.
, -
Se constati, <ie pildi, ci speciile troglobionte au o fazi em-
brionari mai_ lungi- (a-5 ani), la inseJte (coleoptere), siadiile
larvare, carc la suprafata sint dc obicei 4, in'interior se-reduc ra
trei, iar Ja formele extrem de specializate la una singuri. Aceasti
r-iafh derulati. cu incetinitorul
-este
caracteristicl mddiuiui caver-
nicol. Fii'd in afara pericolului luptei pentru existenta de ra su-
prafafa pirmintului, spcciile cavernicole se reproduc mai greu g;
au o fecunditate mult mai redusd.. ce diferenli este intre rdcu-
sorul Nibhargus axrex care depune in apele subterane 60 de oui
i" "tr si ein?acul de Colorado (Leptinotarsa deceml'ineate)r 7
ierui femeid depune trei ponte anual de circa 700 de o-u[, putind
s[ asigure circa 6O de m-iliarde de urma;i in decursul unui an!
Biospeologul francez A. Bandel, in cunoscuta sa lucrare
La b'i.ollogie Ees an'imaux caaernicoles (Paris,- 1?94),t preciza ci
speciile Troglobionte sint forme relicve, total-dispdrute de mi.
iiloane de aii de la suprafala pimintului, linii degenerate, fragile,
incapabile si mai suporte'condiliile variabile de la exterior. La
t*f i" si marile adincimi oceanice, pe;terile reprezintS' refugii,
In care'speciilc vechi au glsit singurul context ccologic ce-cores-
punde slibelor lor capacildli r,itale, un fel de,,aziluri de betrini'i
ir"a" 4"" o r,iali mo^dest1,'discreta ;i Jini;tita de pensionari' La
*Ja"oit de strcsuri 5i de qocurite vii:1ii activc, evolulia speciali.
,*iJui" ;i potenliairil lor'biologic redus (ca rezu-ltat al.acestei
evolutii)'lelnterzic, sub ameninlarea cu moartea, de a tnar revenl
ia supriiala p6mintului. Pe;terile servcsc accstor fosile-vii drept
refugii, inainte de a le fi morminte.
I
a) SPEOFAUNA ACVATICA
Ne vom feri si pomenim aici speciile ubicviste, intilnite pre-
tutindeni _. deci;i in pesteri
-;i-antrenate
in adincuri de apele
a" tiiuptufa{e. Nb vom rnlrgini {oti la cite.va spegii.cu domiciliu
Jtuilii;'i' apele subtgrane
-(riuri, limonuri, .lpntii interstiliale),
incapabile, d"in cauza adapierilor ireversibile, sd-;i pir:'rseasc6.
mediul de via!5.
6. VIERMII APELOR Di ADINC
Sd ne oprim pulin asupra planariilor fosile de a.p[ clulce aparJi-
nlnd famiiiitcr:^ Dendroioetidae (Europa, Ameriia de Nord)g
Keniidae (America de Nord) ;'Planarir'dae (Eurola, America de
Nord; Japonia). <Planariile'cavernicole, .atingind uneori 25 mm
iungimi, iint viermi foartc plali, rubanaJi (inlorma tic panglici),
cu iorpul mai mult sau mai puJin lat-. Complet albe, majoritatea
f6ri oihi, ele aderi de pietrele de pe funduJ apei, pe care aluneeS"
incet. Se cleplaseazi graiie cililoi microscopici care 1e acoperi
134
135

70. {afa
ventrali.. a corpului, gncle se gisesc si rnici ,,ventuze,! adezive.
unlcul ontrciu al ttrbului digestiv, a cirui structurr interni este
foarte complicata, se afli t6t pe'fafa ventralh, la miilocul cor_
pulur.
.Porfrunea iniliald.a tubului digestiv, alcdttrind faringele,
poa:e. fi 9evaginatiL si proiectata asupra"prizijor cu ."r"." hiirr"r.
ace$rr vlerml carr:ivori. Planariile secreti. un mucus cu care in-
globcazi prada, imobilizind-o parlial.,r (l;. O".", n.
-
Cinet:
Lurne& swbterau.d, p. 95)
Dintre viermii inetafi, polichefi, dou[ specii tipic cavernicole
?^t--="tlur^at"entia biospeololilor: una liberi' (erantk), alia ieden_
lljl 9,u.t"du-;r viala in interiorul unor tuburi pe care ;i le secreti
slngura,
,^ .TroSlockaetus beranecki este un polichet liber, minuscul
f:t- | mm), ctr un co-rp vcrmiform format din citeva inele (meta-
me{e/ rnzestrate cu che}i. Un caracter tipic cavernicol este nea-
tenia 1or, adicd acea capacitate a; ;-;" ,6proa,r.e ioarte ie tim-
puriu, cind-,gorpul_ lor mai pr"ri"ia-i"ce unele caractere larvare.
5e pare cd froglockaetws, ca'gi unele genuri d.e nematode desmos-
l-o,i9ctae (Desmoscolex., Hal'aiwus, ikalassolaimzs/, sint specii
relrcve a marilor tertiare, pitrurulnd direct in m6diut hipogeu
interstifial, unde au'remas' pri;;;i;.'.
-^!,orr!"Sia.
cavatica, descoperitl de Karl Absolon in pegtera
r,onor Crnulja din Herfegov-ina, este un polichet sedentaf, cle
f:T"}"u o specie_ relicvl a mirilor striveciri. Fiecare individ lgi
IabrlcS. un mic tub de calciu pe care il fixeazi de substrat gi de
cIsufele'vecine. ,,Mitiarde de
"-riiJal
tor"ri
-
scria K. Absolon
- se
.ingrirnidesc pe zeci de metri pel;;ti, formina p" p"i"tii
pe;teriior un lnveii$-incrustant, A;r; ,-;;ri' ji -a"
o iuriatit" a*
metru.'j - -----'
,Se semnaleazi gi o lipitoare cavernicold. E vorba de Her-
pobdelta (Dina) absotoni,'specie relicv5 din pleistocen, oarbi ;i
cu corpul depig_mentat, care pcpuJe azl rinele pe;teri din Iugoslavia
7. CITTVA RACUSORI CELEBRT
Aidturi de insecte, ricugorii slnt poate cele mai rispindite
fiin-te din pesteri. Ne-ar trebui zeci de pagini sb.-i prezenU* p"
toti, aga ci ne vom opri doar asupra unoi troglobii ae un mare
interes ;tiiniific.
Printre cei mai vechi sint Sincaridele, crustacee mici (1 mrn),
cu corp alungit, vermifor.ri, lipsit de carapace, oarbe ;i depig-
mentate, supraviefuitori ai apeJor dulci din carboniferul superior.
De o meritati celebritate se bucuri un rlcugor isopod, Typhlo-
c'irotrana moragwesi, imortalizat de Emil Racovi{5. in Eseu aswl>ra
probl,emelor bios/eologice. Acest rdcu;or a fost punctul de plecare
al celebrului studiu ce sti la temelia biospeologiei moderne, deoa*
rece el a sugerat marelui savant LomAn, prin aseminiriie cu
rudele sale marine, problemele pe care le ridicau cdile ;i forrriele
adaptirii unor animale de suprafali la mediul cavernicol.
Gloria de a fi animalul din apele subterane cu cea mai bine
studiati biografie .revine unui alt ricu;or, gamarida Niphargus,
cu numeroase specii endemice cuprinse intre dimensiuni de 5 mm
;i 5 cm, care dau multd bitaie de cap taxonomi;tilor. Se pare ci
Nipkargus ar fi colonizat apeJe subterane in timpul regresiunii
marine terfiare, populind intii mediul psamic litoraJ, apoi refu-
giindu-se ln apele carsturilor care jalonau coasta miriJor in acel
timp. ,,Astfel, in Franla, sta{iunile actuale cu N. airei urmdresc
coasta mlrii din vindobonianul ter{iar.'1 (R. Ginet)
8. $r ciTrrA PE$TI.
E drept ci unii pesti din apele dulci de suprafa!6, ca Ph,oxinus,
Gobius ;i Noemackeilus, se aventureazi ;i in apeJe subterane.
Stalionarea prelungit[ ln intuneric duce ]a o decolorare parfiail
a tegumentului, dar e indeajuns ca pe;tele sd revind in apeie de
suprafald, deci la iumin5, pentru ca sd-;i recapete aspectul normal.
;,De9i in timpul cit stau ln pegteri devin consumatori in ian{ul
trofic al bioienozei acvatice hipogee, ei nu pot fi considerati ea-
forme cavernicole veritabile..: lV. Decu)
Ex.isti, totusi, ;i pegti tipic cavernicoli, care sint cantona{i
exclusiv intre cele doub tropice, lipsind total din Europa ;i Asia
septentrionald. S-au descris pinl in prezent 41 de specii de teleo-
stieni. Primul pe;te hipogeu cunoscut, Amblyopsis spelaeus, a fost
descoperit in l84Z intr-o pesteri caiifornianh
Caracterele adaptative comune pegtilor hipogei, semn al re-
gresiunii biologice, sint: atrofierea sau reducerea ochilor, depig-
mentarea, marea dezvoltare a organelor tactile ;i olfactogusta-
tive, mic;orarea suprafelei branhiale, reducerea sau disparifia
solzilor.
136 L37

71. 9. DIN NOU PROTEUS!
Descoperirea, acum mai bine de doud veacuri, a ,,dragonului'1
lingd localitatea Vrhnika din Carniolia gi apoi redescoperirea lui
in vestita pesteri Postojna a stirnit o mare vllvi ;tiinfifici. Natu-
raligtii au stabilit ci e vorba de un amfibian din subclasa (Jrodele,
rudl cu salamandrele qi tritonii. Urodelele reprezinti cele mai
primitive forme de batracieni. DupI incheierea metamorfozei,
aduifii igi pistreazi forma alungiti a corpului si apendicele caudal
(dc unde Ie vine;i numele), iar in cazul ,,dragonului'l si branhiile.
Genul Proteus cuprinde animale a c5.ror lungime nu depd;este
20 cm. Corpul Jor, cenu;iu salt roz, foarte alungit, serpentiforin,
prevS.zut cu patru picioare foarte scurte, incepe cu un bot a,pla-
tizat ;i se terminS. cu o coad6 lungi. ;i flcxibiia. Inapoia capului,
pe care nu se vede nici o urmi de ochi, se gdsesc cele trei perechi
de branhii externe. Dragonii se deplaseazd" lerft, tirindu-se pe
fundul bazinelor, dar pot sd ;i inoate, ondulindu-gi din cind in
cind, cu multf, grafie, corpul. Din cauza metabolismului foa::te
lent
-
efect al perfectei adaptiri la mediul cavernicol
- matrari-
tatea sexuall Ja acest vertebrat subteraq survine la 14 ani, ca ia
specia umane.
Rude ale Lui Protews, din familia Pletkodontidae,lafel de veche
si primitivS, trS.iesc in statele Tennessee, Texas si Florida din
S.U.A. Gyinofkilws ;i Ewrycea se intilnesc numai ln pegteri, in
timp ce Typhomolge Ei Haideotriton tr/aiesc atit in pegteri, cit gi
ln pinzele freatice.
I
b) SPE0FAUNA TERESTRA
10. MELCII CARE NU CONSUi{.A,... IARBA
ln 1839, tot in pestera Postojna (Postumia) din Iugoslavia
-
o adevdrati ,,Terra 1"1i;'1 pentru speologi
-
a fost descoperit
primul melc troglobiont care a primit numele de Zospeu,m, slte-
laeurn. Ulterior, au mai fost gdsite citeva zeci de specii troglo-
bionte aparfinind genurilor Caryckiwm, Oxychilws, Meledella,
Lindbergia, Spelaeopatwla, Oflas, Trogolestes gi altele, caracteri-
zate prin tegument depigmentat, ochi regresati sau absenfi, co-
chiliile subfiri, transparente sau albicioase.
Poate cel mai interesant gen este Oxychilus. Cercetirile zoospeo-
Iogilor flancezi Tercafs si Jeuniaux au pus in eviden!6 faptul cd
ace;ti melci sint pregltili ,,enzimalic"' si facl fa{ir vielii in sutr-
feran, unde hrani. vFgetala este foarte s5rac[, in schimb cea de
naturi. animali abundS. Speciile troglobionte dispun de o cantitate
mai rnare cle chitinazl, enzimi capabili siL dizolve chitina ani-
mal.culelor ce trliesc in pesteri ;i -u ca.re ace;ti gasteropozi se
hra nesc.
11. PAIANJENII PE$TEI1ILOR
La origine, paianjenii troglob.ion{i. par a se
.trage .din :'"cele
spccii cle a'rahneide aciaptatc ia biotopi bbscuri ;i umezi (rnu;chi,
ht'patice, detr-itusriri t'"g.tal,'), un fcl de,,avanposturi" alt'lrl''ditrlui
cairernicol. 1n pe;teri,"plianjenii intrh in. comuozilia asocia{iei
parietale. Cu iit' sint
-mai
bine aciap-taJi viefii ca'ernicole, cu
Itit plasele sint mai sllmare. in pegterile nalayeze tririe;te piian-
Teni ftphtstiorc batuensts, care se.hrdne;te cu insecte diir genul
'paratlieitranl,rne,,x&.
Modul lui de vindtoare este caracteristic pentru
simplificdrile cerute de viala din adincuri. Animalul ili -constrri-
iestb in pimint o celul6 de forma unui tub, inchis la ambele capete
cu ni;te' clapetc'. De clapeta superioarir plianjenul iixeazi 6-7
iir e pentru
-,,pesctrit"
ortoptere.
P-aienjeniiiint clepigmentali, orbi sau au ochi redusj, ca- Stalt'tt*
taenaria' primul piia"len descoperit tqt in pe;tera- Postcjna, irr
1g48 de citre schi^odte
-
sau miculul Telema tenella, adevirratS
fosili-vie ce popuieazl pegterile din Pirineii orientali. De aseme-
nea, numltul .1" oui bsie mai redus la speciiie troglobio*te ---
semn al regresiunii bioiogice. Ast{el, La Telsma ponta este formatft
dintr-un singur ou mare, cu r'iteltis bogat.
. ASELII SUBPANIi.TE* I
t2
Cine uu cunoastc micutul rac dc pivni{i sau !-c piatrl, cu tol'pu}
lrenusiu, Ialit, ale'carui segmente abdominale sint transl'ormate iu
palet'e cl.,bje,'os.minltoar-e unor plici de arrnuri binc articulate?
b cle ajuns sa-l atingem 9i se face ghem. El-e nurnit in.;tiinla
Oniscus'ii face parte din orclinul Isol>oda sau atr racilor-aseli, ordin
strdvechi ctr" ddoce Pr:lin la inflfi;are cu vestifii Trilobili ce sti-
nineau mdriie paleozoice.
^ Aselii caveiniccli derivl nu din formele der uscat, ci din ceie
de ap5. Dc aceea, cle;i considerate ca animale de nscat, izopoCele
138 139

72. de pesteri pot ducc si o vialr amfibie. La trei specii de oniscoicle,
actsL gen de_compori.ament e binc precizat: Typktotrtchorigiotdes
aqwaticws.;i Maxiconiscws leais, intilnitc in Meiii, Fi Ca;tar;;;;
cus friwitiazzs, descoperit in Spania. ln stadiul tinir, Maiiconis-
cws-, de pi1d5, triiestb pe argiia umedd, iar ca adult'pitiuncie ln
ap1, pe.-care n-o mai pbrlsqfe decit arareori. Acest coirportament
se.justifich prin aceca cd ircusorul grsegte mai multl'hrani in
:t^1,g::jl pe uscat. Fiind.totrr;i o. sp-ecie'terestri, et s-a adaptat
morlologic vrefr.amfibii. Apendicii respiratori (pleopodele) i 3_au
tJezvoltat.puternic, ca.o compensafie a^faptului'ii ii apl iantita-
tea de oxigen este mai redusi decit in aer.
I3. GINDACI ORIGINALI
Dintre grupele de insecte care populeazi implrifia obscuri a
grotelor
-subpimintene, coleopterele far a fi celb mai interesante
prin gradul lor ridicat.de specializare la viala cavernicold. Elc sint
reprezentate prin familiiie Catopidae si Trdchidae.
Nota caracteristicd a._coleoptereloi-cavernicole, ;i in speciai a
bastisciinelor, o formeaz[ abd6menul foarte globuids, con'irastind
cu forma ingustr gi prelungitd a prototoracelii qi capului. Aceasti
g-llqg exagerati a abdomenutui
- atingind limiia maximd Ia
Leptodirws
-a
fost comparati cu fizogast*ria furnicilor si tcrmi-
telor, de;i aceste doul fenomene nu au- nimic comun, de6arece ia
mirmecofile gi termitofile diiatarea abdomenului se datoreste acu-
mulirii masive de-grisime de rezervi, in timp ce la latisline nu
abdomenul s-a *mflat, ci s-a produs o bombare i elitrelor chitinoase
care sint sudate. Avem,de-a face, deci, cu o falsb. fizogastrie. ,,lntre
clitre ;i peretele dorsal al abdomenului se afri o caircra plini cu
a.er, avind rol de dispozitiv regulator al umiditalii aerului. Mem-
brana dorsalh a abdornenului (de sub elitre) serveste ia schimbul
99 gur" respiratorii. Aparatul'respirator ai coreopterelor troglo-
bionte
-
format, ca la orice insicti, din trahei
-
este foarte
redus. Pentru a lndeplini aceasti funcfie, ea trebuie s6 fie acope=
riti de.o foarte sub.fi19 peliculi de apd, ceea ce se poate ,ealira
numai intr-o atmosferd saturatd in vapori de apd. Iiti deci care
este rolul camerci subelitrale.': (V.Decu)
Endemismul strict al batisciinelor este un semn al caracterului
de vechime ;i de conseryatorism adaptiv al acestei subfamilii de
c_atopida.e..rn cazul speciilor din carpafii Romincsti, din ccle g4
de specii gi subspecii cunoscute pini in'prezent, 6i au fost gisite
numai in clte un loc, arealul lor de rispindire fiind redus Ia refeaua
de galerii a unei singure pesteri. Se presupune ci actualele areale
de rispindire ale batisciinelor corespund locului lor de formare.
La fel de bine reprezentatd, dar cu o rdsplndire mai largi decit
batisciinele, trehidele numiri (dupi catagrafiile biospeologului
francez R. Laneyrie) circa 700 specii cavernicole troglobionte, ce
prezintf, un deosebit interes gtiinlific datoriti celor doui tipuri
morfologice in care se incadreazi (de altfel ca ;i batisciinele) gi
care scot ln evidenli evolufia ortogenetici urmatd de liniile filetice
de trehide ;i de batisciine.
Tipul anoiftaJm, cuprinzind insecte depigmentate, cu ochi
redu;i sau absenli, dar Cu partea anterioari a corpului, cu picioa-
rele $i antenele pulin alunglte, derivd. din tipuri care i;i duc viala
in sol. Tipu) afenopsian, ultraevoluat, caracterizat prin lipsa totali
a ochilor, tegumentul foarte sublire, capul, antenele gi membrele
alungite, se trag din forme nivicole, care se intilnesc pe zdpezi ,si
ghefuri.
- O ilustrativi adaptare a insectelor la regimul de hrinire carni-
vcr5. in pegteri o prezintl Agonwnt' (Rkadine) swbterraneurn, ce
populeazi pegterile-din Texas, hr5.nindu-se cu oui de Ceuthopki-
iwi, un ortbpter cavernicol. Femelele de Cewthopkilus i;i depun
oudle in milul unde trdie;te Si Agonwrn. Doi ani i-au trebuit cunos-
cutului biospeolog american R. Mitchell si descifreze misterul
giurilor dc la-suprafala plangeului pe;terilor populate de aceste
doud insecte. In descoperirea locurilor unde sint ingropate oulle
-
I gsnsf4tat Mitcheli
-
coleopterul este ajutat de unele organe
senzoriale de pe antenele gi palpii maxilari care funcfioneazd ca
rrn fe1 de contbr Geiger biologic. Urmele de substanll chimice 1i-
satc de licuste la locul de ponti indicZr punctul unde au fost ingro-
pate de curind oud. Oulle mai vechi sint descoperite de coleopter
irrmind micile ridicituri de pimint. Odatd locul depistat,
Agonwnt sapd, apoi scoate oul ;i il consumi.
.-
Fenomenul db bioluminescenld a unor insecte din pegteri a
fost pus in iegdturd cu adaptarea acestora la obscuritatea mediului
cavernicol, dupd cum luminescenla produsd de unele specii de la
suprafala solului (licuricii, de pildd) serve;te ca un cod de recu-
noastere in nopf ile cind are loc ponta.
Celebrd este diptera troglofili Aracknocatnpa luminosa, care
oopul.eazi pestera Waitomo din Noua Zeelandl., constituind un
ir"ir.t de atrailie turistic prin faptul ci larvele sale, cunoscute sub
numcle d,e glow-zaorn s (vicrmi luiitori), sint fosforesccnte. I.umina
albastru-veizuie, a c5.rei emisiune se stinge 1a zgomote 9i vibra{ii lu-
140 141

73. tninoase, esie prociusi cie extlemit5lile lirgite ale celor patru tuburr,
Malftghi de pe uitimul segment abdominal. Larvele triicsc pe pere-
fii ;i pe tavamrl pesterii, unde i;i tes, dintr-un a.mestec dc mucus gi:
mi.tase, un ,,cuib" tubular de 10 cm, de care atirni circa. 70 cle
,,firc de pescuit'1, de 0,25-1 m Jungime, ca niste qiragriri dc mir-
gcle, formate din mucus. Atrase de lumina emisir de larr.e ;i rc-
fiectati de piciturile de mucus ale firelor- de pescuit, irn puhoi cle'
rnusculife din specia Anatopynia tlebilt's, ale cirol larve triiesc
in nlmolul de pe podeaua pe;terii, se lipesc de aceste picituli ;i
apoi sint capturate. Dupi fiecare masi, arc loc repararr'a 9i curi-
{area ,,capcanei'1. Se pare ci luminiscenfa serve;te nu numai la
atlagerea prdzii, dar ;i pentru apropierea sexelor.
In unele colluri ale lumii, pesterile aproape cf, nu au nel.oie'
de un sistem de iluminare artificial din car',za ernisiunilor ]uminoase
ale unor irrsecte fosforescente. Astfel de lampadefori sint en'ciom5r-
chida Cet'eaxina troglodylrs, dintr-o pesterir din Asia lfic5, licuri-
ciuL Lyctr't'nocrepis antricola, care lumineazd pinir la 250 rn ln inte-
rior unele pestcri din Malaezia, si cintatal cocu,jo (Pyroploorws
noctilotcus), cel mai luminos licurici cunoscut, care rbspincle;te
in pe;terile din Cuba o intens[ lumin5. verde.
14. PASARILE CAVERNICOLE
Firi a fi trogiobionte propriu-zise, existi si citeva plsirri care
s-au adaptat atit de bine viefii cavernicole lncit pot fi consiclerate'
ca tr-oglofile, iubitoare de petcteli, o bunl parte a vielii lor petre-
cindu-se in aceste caviteti inteme ale Pamintului.
Cea mai cunoscutd dintre ele, Steatornis caril>ensis, nurniti itre
localnici gu.acloaro, ,murreca, oi|, bord, di,ablotiu,, este mentionatir
inci de acum 300-400 de ani in rapoartele misionarilor spanioli
trimi;i si crestineze populafiile de amerindieni din diferite !inu-
turi ale Americii de Sud.
Gu,actrta'ro este o paslre brun-r'o5cati., cu aripile presirrate cu
puncte albe in formd de inim[, inconjurate Ce negru. Corpr"l] g1
mlsoar[ in rnedie 50 cm, iar cu aripile intinse poate atinge 1,20 m-
Are ciocul lung ;i acvilin, inconjurat 7a bazva cu o mullime rie
pene mici ;i frumoase. Ochii sint bruni, iar picioarele searnlni cu
ale tur-turelelor. A fost descoperiti cam in 15 pc;teri ciin America
ecuatoriali., situate intre 700 ;i 1 300 m altitudine. Cei mai irnpor-
tant refugiu al acestor pislri, devenit a,zi Parc nalional ;i rezer-
valia ocrotitZr, este Cweua del' Gwackaro, situati in nordul Vene-
zraelei, in valea Caripe, nu departe de vdrsarea fluviului Orinoco.
iVlarelui geograf
-german
Alexander von Humboldt, autorul
unei cirli rlinaJe claiice (De laorinocola Arnazon) I ca;i bi.ospeg-
logului venezuelan Eugenio de Bellard Ie datorim prelioasele
daie privind viela ;i coinportamentul acestor peseli cavernicole.
Giatkaro cuibireste int:r'e 200-770 m de la deschidere, intr-un
intuneric deprit . ln' cuiburile asemdndtoar-e unui tort scobit la
mijloc, femeli depune 2-4 ou6. Puii sint neobi;nuit de gra;i, ab-
doinenul ior fiincl- ciptusit cu o adevlratS. pernd de lesut adipos.
Cantitatea de grdsime 3e datore;te atit alimentaliei bogate in
fructe de palmler, ce conlin patmeind (ulei vegetal),.ca ;i lipsci
tofale de
'mir.sa1g
in intunericul pe;terii i-" .,u19 puii stau circa
patru luni. Din cauza acestei partitularitZrJi, pind nu dernult ame-
iindienii localnici ckaymas organizau in fiecare an la pesca. de los
gwackat'os, cind erau disttou" mii de pdsiri. Iat5. cum descrie A1'
?on Humboldt aceasti vinb.toare curnpliti: tln fiecare an, pc .la
Sinziene, in<iienii pdtrund in pegteri, inarmafi cu prijini, 9i dis-
trus maioritatea iuiburilor. De'fiecare datl sint omorite mii de
pasari. ln aceste momente, pdsirile bltrine dau tircoale cuiburi.
ior, scollnd lipete lngrozitoaire, in speranla c-{-;i vor putea salva
puii pro'aspai ie;iii din gloace. Puii care cad di' cuiburi sint omo-
itll $" loi. Perit6neul 1-or, impS.nat- cu un ''trat gr-os de grisime,
.*r""t* intinde d,e la abdomen pina la rect, formeazb'. un fel de nod
tntre picioarele pbsdrii. La vreinea ,,recoltei de gr[sime", cum i se
,por,."'p" Ia Caripe, indienii igi fac colibe din frunze de palmier la
gira p'e,;terii sau pufin iniuntrul ei. Urmele unor astfel de colibe
T"-at"'p,lt"t vedea'ginoi. Aici se topegte pe-foc grisimea pf,sirilor
tinereiproaspit t6i!te,;i se toarniin'vase de Iut. AceastS. grSsime
semitiifiida,
'deschisa
la'culoare ;i f[ra miros, este cunoscuti sub
d.enumirea de unturi sau ulei de'gwachar. Este atit de curati incit
poate fi pistrati peste un an de zile firl s5' rincezeasci r.
' Dar c^u toate aieste proprietSli alimentare remarcabile, o mare
parte din gr6sime era {oiiositl de'c5.tre amerindieni drept combus-
iilit pentiu felinare ;i limpi. ,,Astfel, printr-o ironie a soartei
-
scrie igor Akirnu;kiri
-,
iceistd pasire este condamnati s5-;-i
petreaJi toatl viala in intuneric, pe^nttu ca, murind, s5. dea lumini
ldSnostului oameniior."
i{asacnrl plslrilor a incetat in 1949, cinrl guvernul.Venezuelei
a decretat in zona Caripe, care cuprinde ;i Cucua,del Guackaro,
infiinlarea P.arcwlui naiional,,,Ateiander aon Hwnitola't", punind
specia Steatot'nis caripensis sub ocrotirea legii.
t42 , !,)

74. U;urinJa de liJiac cu care zboari aceste pisdri in grotele intu-
necoase, firl sd izbeascl obstacolele, a suscitat inteiesul multor
cilitori;i oameni de ;tiinli. Abia ln 1953, Donald Griffin, cel care
a cercetat gi a reu;it s5. descopere, impreuni cu R. Galambos,
natura fizicd a sunetelor scoase de lilieci, a dat o explicalie una-
nim acceptatl. azi a orientdrii acustice Ia guacharo. Citra' zboard.
prin.pe;terd, pis5rile-scot.anumite lipetc (cl,ick), cu o frecvenfb.
medie de 7 000 de vibralii pe secund5. E vorba, deci, de sunele
audibile, gi ng qe- ultrasunete, ca la lilieci. Orientarea pisirilor se
face pe principiul ecoului, ele fiind inzestrate deci cu-ecolocator,
Undele reflectate sint captate cu ajutoru] urechilor. Ecoiocalia
e folositi numai pe intuneric ;i se pare c5. este, ca gi la lilieci, o
Iormi caracteristicd de orientare in timpul deplasirii-r-apide, adap-
tati condifiilor de obscuritate absolutd a pe;terilor. -
15. LILIECII DE STITICA
- Pii"g lipsi{i de un ,,comportament de constructori'j si rnani-
festind in consecinli un fel de ,,paruzitism ecologic'1, hliecii caut6
addposturi naturale sau confecfionate de alte animale. Este firesc,
de ci, si-i intilnim si in pe;teri. Unele specii s-au adaptat de nrinune
vie!ii cavernicole, devenind troglofile. Ele cautS-pestcri ascen-
ciente, terminate in ,,fund de sac", cu atmosferd calm8, umedb si
ca1db,_in care temperatura sE. nu scadd sub 1b-20'C. Sint prefe-
rate, de asemenea, pegterile cu un curs de ap5. sau cele sdpate in
versanli de vii .;.i strdbdtute de piriuri, chci apa
-
pe lingl faptul
c5. are o mare constan!5. termicE
-
furnizeazi ;i o sumedenie cle
insecte ale c5.ror ]arve trdiesc in acest mediu. Pesterile din zona
caldi, in care constanla factorilor de mediu este mai accentuatd,
gint ma^i uniform popula.te ;i addpostesc colonii mult mai mari de
iilicci. In aceste formalii, ilr care stratul de guano atinge grosimi
impresionante, iar cdldura si emanaliile de arnoniac devin-intole-
rabile pentru om, liliecii i;i ghsesc cele mai bune adbposturi. ln
unele pe;teri din Texas sau New Mexico intilnim concentrdri de
20-50 miiioane de indivizi, mai ales din specia Tadarida h asi-
liensis.,,ln amurg cind. aceste imense colonii de lilieci o pornesc
dupl hrand, ele fcrmeazd nigte coloane care, de la distanlh, pot fi
confundate cu fumul unui vulcan'r. (A. Brosset: La biologie des
Chiroptires, Paris, 1966) Spectacolul este extraordinar ;i atrage
o mulfime de turiqti.
. Se gtie .11
ora ac,tuald ch liliecii sint inzestrali cu cel mai puter-
nic sonar (sistem de ecolocafie), deci cu cel mai dezvoltat iistem
de orientare bazat pe principiul ecoului. Acest lucru apare firesc
clnd ne gindim la spaliile strimte in care trebuie sd,,pii6teze",f6rd.
greg, simultan, sute de mii de chiroptere, la agitatele vinitori
nocturne, clnd fintele stau ascunse sub vilul ocrotitor al intune-
ricului.
Asupra mecanismului intim de ecoloca(ie al liliecilor plutesc gi
acum incertitudini. Pin[ in anul 1961 se'admitea ipote'za emiJa
de Hartridge, 1n 1945, conform cireia respectivul sis-tem de eco-
localie ar fi asemlnS.tor unui radar, astfei ci liliecii ar localiza
poziia unui obstacol sau a unei insecte apreciind intervalul de
timp care. sep^ar5. emiterea unui ultrasunet tle receplionarea ecou-
lui acestuia. Insh fiziologul englez n-a linut seami de doi factori.
Mai intii, a neglijat bruiajul pe care-l prirduc zgomotele de la exte-
rlot'sau pinza de ultrasunete emise de alli Ilieci. In al doilea rind,
a omis si ia ln considerare cd localizarea unui obiect minuscul,
plasat la micd distan!5 (o giz6, un flutura;), cere multl precizie,
adicd este nevoie ca liliacul si emitf, un numir din ce in ce mai
rnare de ultrasunete, pe misuri ce se apropie de obiect, ceea ce
face ca intervalul dintre emisie gi recepfie sI se micsoreze, iar un,
dele emise sl fie acoperite in bun5. misuri. de ecourile 1or. Co recfi.
unile vechii teorii au fost fdcute in 1961 de alii doi cercetitori en=
glezi, Pye si Kay. Pornind de la efectul Doppler, noua teorie ad-
nite cI liliacul nu percepe nici ultrasunetul pe care 1l emite, ;i
nici ecoul siu, ci numai tiferenla de frecvenli lntre unda emisi.
si cea receplionatd. Nici aceasti ipotezd. nu satisface intru totul,
deoarece, ulterior, s-a constatat c5. urechile ;i creierul liliecilor
sint extrem de sensibile la sunete de frecvenfi inaltl gi Ia diferen-
lele dintre acestea.
Indiferent de mecanismele ce-l aclioneazS., sistemul de ecolo-
cafie aI liliecilor se arat6. deosetit de eficace. Astfel, Myotis lwci-
fagws poate prinde 10 linlari sau 14 drosofile pe minut. S-a cal-
culat, de asemeuea, ci cele peste 100 de milioane de lilieci din
pesterile S.U.A. ;i din America Centralb ar consuma mai mult de'
100 000 tone de insecte pe an.
Viala cavernicol5., lentd gi pus6 la adipost de pericole, explici-
slaba fecunditate a chiropterelor (majoritatea speciilor nu nasc:
decit un pui), ca ;i lunga lor perioadd de gestafie.
t44 745

75. PRiN PE$TERILE ROMANIEI
RomAnia este una din firile cu cea mai bogatd zestre speolo-
'gicd din lume. in cele aproape i 200 de pe;teii descoperit6 pina
in prezent in tot lanlul Carpatic, ca ;i in zona pietroasi a Dobro-
gei, biospeologii identificaserd pini ln 1978 circa 375 de specii 9i
rase troglobiontc (175 terestre si in jur de 200 acvatice), in marea
,rnajoritate endernice pentru lara uoastrf,.
incepute in 1860 de c6trc A. Schmicll, care scrie o valoroasS.
,carte (Das Bih,argebirge/ gi identificd 93 de pc;teri, studiile asu-
pra peqterilor din RomAnia sint continuate cu strilucire de savan-
tul Emil Racovifi, care infiinfeaz1, in 1921, la Cluj-Napoca,
primul institut speologic din lurne 9i duce impreunS. cu colabora-
torii sbi o intensd si fructuoasi activitate de cercetare a. vielii in
cele circa 500 pe;teri cartate. Perioada de dupi 1950 a reprezen-
tat un nou salt, o adevdrati revolutie de cunoa;tere a Jurnii sub-
terane, datoriti lncurajirii speologiei de cb.tre stat gi reorganiz5-
rii Instr'tutului de speologie, cdraia i s-a creat un sediu Ia Bucuregti
;i o seclie la CIuj-Napoca, devenind unul din cele mai importante
.centre mondiale de cercetiri speologice. Cercetitori pasionali ca
C. Mota;, A. Negrea, M. $erban, D. Coman, C. Plega, I. Viehmann,
'I'. Rusu, l'[arcian Bieahu, solii Decu, apoi generalia tindri: I"
?ovari, G f)iaconrr, C. Goran gi allii au extins ;i aprofundat stu-
diul pe;terilor rornAnesti, <imbognfind
-
cum spunea M. Bleatrru
- ,,topul'l alpinismului invers cu performanfe de rlsunet, comple-
tind colecfiile minerale ;i zoologice, configurind specificitatea
faunei cavernicole romAnesti t>. (Cuceritorii Antunericu,lui, p.2151.
Dupi num[rui de forme troglobionte, RomAnia se situeazi
printre primele liri din lume, constituind prin varietatea speciiior
.cndemice un punct de atraclie. Numirul mare de endemisme din
{ara noastri se explici prin existenla unor bariere paleogeogra-
fice. Patru bazine-barierir, apirute in timpul marii transgresiuni
tortoniene sub forrna unor depresiuni sau culoare acoperite de
rnare
-
care corespund astS.zi vdilor Oltului, Dunirii, culoarului
Timi;-Cerna ;i Mure;u1ui, acolo unde aceste vdi taie Carpalii
-
,au delimitat patru provincii biospeologice ce se suprapun Carpa-
lilor Orientali ;i MeridionaJi, dintre Olt ;i culoarul Timi;-Cerna,
Carpalilor Occidentali de la sud de Mure; (Munfii Banatului) gi
'Carpafilor Occidentali de la nord de Mureg (1{r-rnfii Apuseni).
Fiecare din aceste provincii i;i are genurile 9i speciile sale endemice
'care nu depi;esc granilele paleogeografice.
Ne vorn mirgini sd menlionirm elcmentele trogJobionte
"'i
11s-'
glofile cele mai caracteristice si valoroase sub raport ;tiintific.
Dintre cele 21 specii de lilieci (din care 5 trcglofile), ce1 mai
interesa,nt este Rh,inolophus nt,6lt,elli, element sudic, intilnit in
1re-rtera Vistcrna din Dobrogea.
Insectelc'si artropodele sint foarte bogat reprezcntate in fauna
tsrestrl;i acvaticd a pesterilor romAne;ti. Din celc peste 100 de
specii de diptere, trei troglofil,e au o ma.re irnportanfa ;tiinlificl:
Speolepta leptogaster ;i scariCele Corynoptera ofett,kattlis si -Iros-
aiara forf'cula, specif.ice pe;teriJor din Munfii Apuseni. Dintre
fluturi, r-etine atenlia trogJofilul Mortopis croci,-cal>itella, spe-
cie guanofild din pe;terile dobrogene. Coleoptere de mare interes
sint : Dtttalis,"s vedtenbach,eri, din pe;terile bihorene , DuuaLiws
tr,tda'r, Tisntanclla ckappuist', Clo;ania wintleri, din pe;terile me-
lredinlene, Traclous dattnitrescu'i ;i Qtt'eadrlws fulgiditts, din pe;terile
dobrogene. De altfel, genurile Dwaalius, Banaticola, Tismanel'la,
Dritneotws, Pratoplkoleuon etc. sint bogate in endemisme.
Dintre Colernbole, endemice pentru pesterile noastre din n{un-
1ii Olteniei sint Onycltiot'rus clo;anicus ;i O. rontanicus.
Miriapodele sint reprezentate mai ales prin diplopode care,
alituri de coleopterc, dau cel mai mare numer de endemisme,
specii indicatoare pentru provinciile sau zonele cu pesteri, cum.
ar fi: Trlclaysphaera (Gervaisia), PolS'dcsnr'tts, 7-riclr,opclldes-
mtts, Orbainaso't1ua,, Bwlga"rosom'a, Dctcosonta, Apfelbeckiclla etc-
Desi fauna de acarieni de pe;teli numiri circa 40 de spccii,
cloar una este trogiobionta: Rkagtdia longipes (gisiti in pe;tera
fitirroaiei). 'frei genuri de Opilionide (Brigestu's, Bu,liowirt,t ;i
StotolentapsJ sint endemice. I)intre izopcde, s-zru gisit 4 spe'cii
troglobionte ;i endemice pentm lara noastriL, folosite ca bioin-
rlicatori : Haplol>latalntus caecus, LI . tisnt,anicws, Bt'ltaroniscus ra-
couitzci, V'riclroniscws inferws.
Unicu1 rnelc trogl.obiont european, Deroceras altsoloni, se gi-
scste doar intr-o pesterX din Iugoslavia ;i una din Rominia (pe;-
tera Zdton-Ponoare). Dintre viermi, se deta;eazi trogiobiontele:
XIylonclndus caaensis, din Pegtera Vintului, qi Troglocltaetus ba'
reneclii, clin pestera iadu Cri;ului.
Animalcle cavernicole dc api sint mai putin studiate. Prin-
tre cele mai interesante semnalSm: viermele llclcdrilus bwresclti,
copepodele Echinocawptus dauicws si E. geogealtchi, Parasteri,oca.
r is banctiica. sincaridele !{iplaargws carpatloica.ts si l'{ . psettdko'
claianus.
iA
$
t
f
fl
ir
{
l
tr0*
147

76. ***
Desi apare ca putin favorabil r'ie!ii, domeniul subteran nu
reprezinti totugi un prag critic, ca virful munfilor sau inima mari-
lor de;erturi. riala se gdseste aici la limitele posibilului intr-un
alt sens. Pe;tera este un mediu al minimei rezistenle biologice,
fiiud populatd in special de acele specii strlvechi ce gisesc in con-
difiile inerte, stabile Ei nestimulante pe care le oferd rnediul, uni-
cul context care corespunde firavelor lor capacitlfi vitale. La ad5-
post de stresuri ;i de ;ocurile vielii, ele rimin prizoniere pentru
vecie acestui azil intunecat si calm.
E o faund condamnati Ia moarte care, desfS^;urindu-;i viala
cu incetinitorul, reuse;te sh supraviefuiascd implacabiielor legi
ale evoluliei.
II.
innrAnAlrA TATNUTTA A r,ur posE{DoN
17. CUCERIREA STRAFUNDURILOR OCEANICE
Se poate spune cd prima acliune importanti de cercetare a
mdritror adinci a fost expedifia in jurul lumii intreprinsi de nava
Ckallenger (1872-1876), sub conducerea lui sir C. Wyville Thom-
son. Nava Ckallenger, o corvetb cu abur, lungi de 226 picioare gi
cu o capacitate de 2 300 tone, a efectuat observafii complexe, sis.
tematice 9i de o mare importanfl Etiinfifici. Expedi{ia a parcurs
68 890 inile marine (171 584 km), a efectuat 492 de sondaje la
adincine pi 133 de dragaje, oblinind date din 362 de stafii oceano-
grafice. Cir acest prilei iu todt colectate date meteoroiogi.e pii-
vitoare la curenli, temperatura apei, compozifia apei, organis-,
mele marine gi sedimentele de fund. Au fost descoperite peste
4 70A de specii noi de viefuitoare (o medie fantastici de cinci specii
noi pentru fiecare zi petrecutd pe mare). In Fosa Marianelor a fost
efectuat cel mai adinc sondaj de atunci, reprezentind 4 475 fat-
homi (26 850 picioare sau 8 180 m). Ac.eastd zond este numiti
acum Abisul Challenger. Cantitatea de date colectate de expedi-
lia Challenger a fost imens6. Rapoartele acesteia au apirut in 52
de volume cuprinzind 29 500 de pagini, iar elaborarea lor a nece-
sitat 23 de ani. Un set din aceste rapoarte se af16 in bibliotec& Mu-
zeului de istorie natural,d ,,Grigore Antipa". din Bucuregti.
Dupd expedilia Challenger a sporit interesul pentru oceano-
grafie. Se intreprind cercetbri de anvergurS. Nava germand Ga-
zelle a ficut inconjurul lumii intre anii 1874-1876, iar nava ru.
seascd. Viteaz intre anii 1886-1889. Expedifiile cu caracter lo-
cal gi-au avut ;i ele rolul in cartarea unor zone marine recuros:
cute.
Nava americand Blake, condusi. de Alexander Agassiz, a ex-
plorat regiunea Mdrii Caraibilor lntre 1877 ;i 1880, iar expedifiile
iniJiate de prinlul Albert de Monaco in Mediterana ;i Oceanul
Atlantic tntre 1885 ;i 1896 au imbogilit considerabil cunogtintele
149

77. despre fauna adincurilor s i exponatele primului muzeu din lurne
cu acest profil, infiin{at in capitala. principatului. Nava austriacS
Pola a ficut ccrcetiri in hlarea Ilosie si in Mediterana de Est intre
anii 1890 gi 1898. Catre:fir;itul seiolului al XIX-tea incepe explo-
rarea oceanelor poiare. Intre 1893 ;i 1896 are loc expedifia explo-
ratorului norvegian Fridtjof Nansen, cu nava Frarn, Ia Polul
Nord. Aceastd navi de lemn a fost consiruitd in mod special pen-
tru a rezista glieluriior arctice, trecer-ea in derivl peste Poiul
Norci constituind unul din obiectivele principale. De;i incercarea
a e_guat, Fram, a cules pretioasc date oceanografice privind regi-
rnul specific de temperaturi ;i adincimile implesionante ale aces-
tui ocean pulin cunoscut. Valoroa,se cercetiri privind via{a in
apele reci ale Antarcticii le aduce expedifia Belgica (1898-1902),
al c^arei biolog era tinS.rul naturalist romAn Emil Racovi,td.
Inainte de primul rdzboi mondial, doui expedilii au jucat
rin rol, major in dezviluirea multor taine ale oceanelor: expedi{ia
danezS. pe vasul Dana, condusir de J. Schmidt (1908-1910), care
a.JSmurit, printre aitele, uluitoarele migratii ale anghilei, si expe-
diiia norvcgiana tu tasul .Xlichal Sars (.I910) , care-a aruricat lir-
mini noi asupra unor specii din adinc, cantonate in Atlanticul de
Nord.
lnsi abia dupf, primul rizboi mondial s-a putut realiza o re-
prezentare de ansambhl a oceanelor. O dati cu expedilia Il[etear
(1925-1927), a inceput c; noui. erl. in douS.zeci;icinci de ]uni,
nava a efectuat de paisprezece ori tlaversarea Atlanticului de
Sucl. Coiectincl date oceanologice zi si noapte, indi{erent cie vre-
me si anotimp, aceasti expcdilie a fost prirna care a folosit o son-
di uitrasonicd" electronicii pentru mlsurarea adincimilor, efec-
tuind mai mult de 70 0t)0 de sondaje. Rezultatele acestora au de-
monstrat cu claritatc caracterul accidentat al fundului oceanic-
De;i de proporlii rnai rcduse, expedilia englez5. din 1933-1934
cu l,fal'tabiss a ciarificat principaiele probleme oceanografice ie-
gate de Marea Ro;ie ;i Oceanul Indian.
In deceniul a.l 4-1ea aI veaciilui nostru a fost realizati si scu-
ftrnciarea omuirri la mari adincimi, cu ajutorul batisferei. Prima
coboiire, a realizat-o, in 1934, naturalistulW. Beebe, care a cobo-
rit pind la 923 m intr-o sferii metalici. suspendatd de un cablu de
clel in Atlantic, in preajma insulelor Bermude. Un merit deose-
bit in dorneniul perfectionirrii batiscafelor revine celebrului pro-
fesor elvefian Auguste Piccard, cuceritorul stratosferei, care a apli-
cat in expiorarea aciincuriior marine principiui balonului liber. G
ca-biiiir metalicd etansS-, atit de solidir incit sir reziste la rnari pre-
siuni, e suslinuti de un flotor conlinind benzini, un lichid mai
usor- ca apa. Ca s5. coboare, trebuie mic;orati forla ascensionali
a fiotorului, evacuind o parte din benzini; ca siurce, trebuie lep6-
dat lestul format din pilituri de fier.
Batiscafele din ce in ce mai perfectionate au permis cercetiri
;,pe viu'l gi ia adincimi din ce in ce mai mari. Astfel, cu batiscaful
T'rieste, construit special ca si reziste la presiuni uria;e, s-a reali-
zat, ln 1960, coborirea pini la 10 920 m, in groapa Marianelor.
ln aparat se aflau Jacques Piccard, fiul profesorului, ;i un ofiler
de rnarinl.
Dupi terminarea rlzboiului, de;i concurate de batiscafe ;i de
batisubmarine, cercet5rile de la suprafafi nu sint abandonate.
Prima mare expeditie oceanografici a fost cea suedezi, a vasului
Albatros (1947-1948), care a lucrat ln special in apele tropicale
;i ecuatoriale a-le celor trei mari oceane. Cea mai adinci caroti
a fost scoasi cu sonda de la 7 850 rn, ial cel mai profund dragaj ,
la 8^000 rn lingd Insula Fecioarelor, situati la est de Puerto Rico.
Intre 1950-1955, vasul danez Galatkea a ficut o cilltorie in
julul globului, cu sarcina de a explora marile gropi oceanice, dr-a-
gincl ;i pescuind la o adincime de peste 10 000 m.
Au fost construite numeroase nave moderne de cercetS.ri ocea-
nografice de la suprafali (nava americanf, Ckain sau cea sovieticl
Vtteaz), ca si submersibile de mare performanfi, capabile sl per-
mitl observalii directe in zona abisali, cum ar fi batiscafele ame-
ricane Al,bin qi Aluminawt, sau franceze Arkinnede;i S.P.-3 000.
Acestora li se adaug[ navele de foraj, capabile si culeagl probe
extrase de la 300-400 m adincime din funduri oceanice situate la
I 000-6 000 m, ca gi platforme fixe gi plutitoare, cum ar fi plat-
forma americani Flip, cu care se lucreazd. in pozilie verticali,
turnuri gi balize oceanografice.
Deoarece scafandrii autonomi deocamdat[ nu pot cobori de-
cit pind Ia 672 m (record mondial in 1981) ;i nu pot efectua lu-
crlri, timp de 2-3 ore, declt pini la 100-120 m adincime, din
ce in ce mai folosite sint laboratoarele submarine inzestrate cu
instaialii speciale care permit lucrul gi asiguri odihna unei echipe
angajate lntr-un anumit program de cercetare. Astfei, oceanologii
americani igi indeplinesc programele de cercetiri cu grupul de
laboratoare submarine de tipul Sealab, Ed,alkab, Hydrolab st T'ek-
hte. In Uniunea Sovietici l-au fbcut cercetiri in cadrui unor
programe complexe cu laboratoarele Kitiesk, Sadho, Ilr'tiandr,
Sprat Ei Cernornor. $i alte lari europene ca R.D. Germand, R.F.
Germania, Olanda, Cehosiovacia, Polonia, Bulgaria, RomAnia, la
150 r5l

78. care se aldturl Australia, intreprind cercetdri cu acest tip de ins-
talalii.
Un merit deosebit in privinfa studierii posibilitifilor omulur
de-a trdi fi lucra in adincimile mirii;i a dezvoltdrii cinernatogra-
fiei subacvatice (peliculele color privihd Lurnea td.cerii au clerienit
ghs_ice) revine comandantului jacques-Yves Cousteau, a cirui;
99hipe de cercetitori de pe vasul Catypso a descifrat multe taine
din viala fiinlelor submaiine, folosind Jaimoasele ,,farfurii subma-
rine'l, aparate cu autopropulsie prin reacfie, de formi rotund6"
cu diametrul de 3 m ;i inillime-a de 3,5 m, previzute cu dou[,
feristruici circulare ;i alli ,,ochi11 mici ce permit echipalului si
vadi in toate directiite ;i sub toate unghiuiile. ln fiecire ,,farfu-
rioari'1 iau loc doi iamehi dotali co up?rat" fotografice ;i de fii-
mat,_magnetofoane si un bra! articulal pentru coiectarei probe-
lor biologice.
18. ADINCIMILE OCEANELOR
;I PARTICULARITATILE LOR
Oceanql planetar acoperS. 361 milioane km2 din suprafala
totali a PEmintuiui, care este de 510 milioane km2; decf aproa-
pe 7l o/o.
- Mirile gi oceanele au fost impdrfite ln mai multe etaje. Dup5,
clasificarea lui LM.P6rds din Oc6anograpkie biologirlui, adop-
tatd la Colocviul de la Geneva fi,957), distribulia pe verticail
cuprinde urmbtoarele mari unitSli: etajul t'itoral (supralitoral,
mediolitoral, infralitoral, circalitoral), de la 0-200 m; etajwi"
batial, de Ia 200-3 000 m, cuprinzind partea inferioard a platfor-
mei continentale, la.luzul si piciorul taluzului continental-; eta jwt
ab'isal, de la 3 000-7 000 m, cuprinde cimpia abisaid ;i baza taiu-
zului continentai; etajwl kadal titraabisal), peste 7 b00 rn, este
domeniul foselor (gropilor) ;i canioanelor de pe fundul celor mai
adinci oceane.
Viala in marile adlncuri este strins legati de factori specifici
de mediu: lumina, temperatura, compozilia chimicd, presiunca"
apei, hrana.
Bazindu-se pe gradul de luminare a apei, Pdrds a propus im-
pdrfirea maselor oceanice in trei zone: euJoticd, oli.gofotica .si afo-
ticd.
. -
Zona ewfoticd, sau luminatd, coboarl pin6 la o limitl varia-
biJd lntre 20 gi 120 m, cu valoare medie de 50 m. Este adincimea
,la care toate radiafiiie ro;ului ;i parte din cele ale albastmlui sint
absorbite. Ea constituie ,,nivelul de compensafie': pentru p.lan-
tele clorofiiiene, adici adincimea unde respira.fia gi celelalte pier-
deri de metabolism sint compensate prin actir.itatea procesului
de fotosintezi, desfi;rirat in pdturile superioare stribitute de
lumini.
-- Zona oligofoticd sau crepwsculard este zona in care spectrul
solar e reprezentat numai prin partea lui cea mai perretranti.
Ea se intinde pinl la adincimea de 300-600 m, in medie 500 rn.
De;i foarte slab luminatl., zona oligofotici nu e iipsitd de viald
vegetali. Evident, lipsesc vegetalele clorofiliene tipice, dar existi
alge cocolitoforide, care pot folosi radialiile luminoase cele mai
slabe, datoriti unui pigment ro;u.
. -
Zo.ya afoticd este zona intunericului desf,vlrsit, caracteris-
tic marilor adincuri.
ln ce privegte temperatura, apele mhriior ;i oceanelor au un
regim destul de r,ariat. Regimul termic al acestora rezultl din
opozifia factorilor ce determini incilzirea fafi de cei ce pror oaci
r5.cirea apelor. De aceea, schimbdrile cele mai insemnate se petrec
la interfala aer-api.
. Sub raport termic, apele oceanice cuprind: a) o pdturi supe-
rioard
-
troposfera marind saa termosfera
-,
groas6. de maximun
500 m, ln care temperatura scade repede cu adincimea ;i unde
apa e frimintati, de curenfi verticali de convecfie gi de'curenfi
orizontali produ;i de vlnturile dominante; b) o pituri inferioari
-
stratosfera marind satt Psicrosfera, sub 500 m, in care tempera-
tura variazi foarte lent cu adincimea iar mi;clrile de circula;ie
slnt extrem de slabe.
Ternperatura apelor abisale este foarte scS.zutd
stantd, fir[ varia]ii termice diurne sau sezoniere,
pretutindeni in jurul valorii de 4oC.
si foarte con-
menfinlndu-se
Apa rnS.rilor si oceanelor igi are chimismul specific. Ea poate
solvi un numir mare de elemente. Cele care treCugor din scbarfa
terestri-in apa,marini se numesc talasofile; aga slirt: hidrogemil,
oxigenul, sodiul, clorul, borul, sulful, bromul-;i iodul. Celelalte,
talasoxenele, apa1 numai ca ,,urme'1 ; siliciul, fosforul ;i majoritatea
meta-[e].or grele. Cea mai caracteristici insugire a apei marine este
salinitatea. Principalul component al saliiitefii este clorura de
sodiu (circa 80o/o din totalul slrurilor), la care se adaugi: clorura
de rnagneziu, sulfafii de magneziu, de calciu, de potasiu, carbonai
tul de calciu ;i bromura de magneziu.
152 153

79. In zona litorali se intilnesc ;i siruri minerale azotate (azot
amoniacal, nitrifi, nitrali), reprezentind un stadiu mai muit sau
mai pulin avansat de degradare a materiei organice prin activi-
tate bacteriilor, fosfor mineral ;i substanfe organice.
Gazele solvite in apa marini, cu mare insemnd.tate biologici,
sint: oxigenul, azotul;i dioxidul de carbon. Cea mai mare parte
a acestor gaze provine din atmosferS., dar ;i din surse submarine
sau din respiralia plantelor si animalelor. O parte din oxigen e dega.
jat de alge in fotcsintezl ; azotal e produs prin acliunea bacteri-
ilor marine asupra lesturilor animale gi vegetale, iar dioxidul de
carbon provine atit din descompunerea materiilor organice rnoarte,
cit ;i din activitatea vulcanilor submarini.
Cantitatea de oxigen scade cu adlncimea, dispirind intre 200
-1
000 m adincime, in raport cu particularitdlile oceanului sau
mSrii respective (in I,farea Neagr5., el dispare sub 200 m, fiind lnlo-
cuit cu hidrogenul sulfurat). Dioxidul de carbon, datoritl descorn-
punerilor ce se produc pe fundul marin, se intilne;te si in narile
abisuri. Tot aici s-a determinat ;i o cantitate destul de mare de
api grea (HrOr), ca.re ale o densitate mult mai mare decit apa obi;-
nuiti. Ea intri si in ccmpozifia organismelor vii. Apa grea nu e
toxicd, dar prezinti unele modificiri in mersul reacliilor chimice
cu consecinte asupra metabolismului {aunei abisale, despre care se
gtie^inc5 prea pulin.
In sfir;it, presiunea kitlrostalicti este factorul specific ce are cea
mai mare influen{i asupra vielii abisale. Cu cit coborim mai in
adinc, presiunea hidrostaticii, adicd greutatea apei de deasupra,
creste cu o atmosf eri la I 0 m, astfel cI la 1 00 m adincime se exerciti
o presiune de 10 atmosfcre, la i 000 m una de 100 atrnosfere"
la
-10
000 m una de 1 000 atmosfere.
Admilind cI nn peste abisal are o suprafali de 2 000 cm2,
inseamni cd la adincimca de 4 000 m, unde trdie;te, el suport"l o
presiune de 400 de atmosfere, deci corpul slu este apdsat de o co-
loani de api cu greutatea de 800 000 kg.
Dacf, in etajul continental inclus ln sistemul fital (populat cle
plante) nu se pune problema hranei, intrucit fitoplanctonui ;i zo-
oplanctonul constituie o impozanti masi nutritivd, in sistemul
afital, care include etajele: batial, abisal Ei kadal, toate cufunciate
in intuneric gi fili organisme vegetale clorofiliene, circuitul hranei
este mai dificil si mai complex.
Pentru fauna profundala in general, lipsa vegetalelor autotrofe
face ca lahaza pirarnidei alimentare si nu existe decit detritlis or-
ganic si bacterii. Iletritusul e o ,,plcaie" organici formati din res-
turi pelegice care cad lent, de sus, din cauza presiunii crescute.
Densitatea populatiilor bacteriene de pe frmd descreste c^u adinci-
mea, dar numirul lor e mare chiar si in ,,propile" abisale. In medie,
s-au glsit 104-106 germeni pe centimetru cub de mil. S-a dovedit
ci bacteriiie abisale sint barifile. Firi indoiali ci populaliile bac=
tel'iene constituie o surse importanti de hranl pentru nevertebra-
tt'1e lrentice abisale. Se pare totugi cl pe fundurile abisale rnai
existi si altl sursd" de produclie prinr.arii: in milul scos de Gala-
th,sa de 7a 7 4A0 m s-au gisit diatomee heterotrofe ce rezistS. la
prcsiuni uria;e. De asemenea, cadavrele marilor animale (cetacee,
rechini) care ajung in,,gropile" profunde. O balenir, de pildi, poate
constittii vreme indelungati o rezervir alimentarl pentru animalele
de aclincime.
19. ADAPTAREA A}IIMALEI-OR LA VIATA ABISALA
?n prezent se cunosc circa 300 cle specii abisale ce-si dr-rc viala
dincolo de 6 000 m adincime; dintre acestea, un numit de circa
80 nu se gdsesc decit in domeniul abisal.
Cercetdrile din ultimele decenii au dovedit ci speciile abisale
actllalc au fost odinioari organisme de suprafa{I. lnarmate insi
cu mai slabe mijloace de apdrare, ele s-au retras treptat spre adin-
cimiic mirilor si oceanelor, pentru a supraviefui dusmanilor;i con-
curentei vitale. Aceasti supozilie a fost intiriti ;i de faptul ci, 1;r
adincimi de peste 6 000 m, au fost gisite specii ciudate, adevirate
{osile-r'ii, aparfinind unor familii sau genuri dispirute cu zeci de
milioane de ani in urmE. Abisurile si in special marile gropi au
reprezentat, aFadar, un mediu de refugiu ai faunei de suprafatS..
,,Numdrul destul de mic inc[ de scufundE"ri ;i dragaje
-
scrie
'C.S. Antonescu in lucrarea sa Meree
-face
ca biotopii abisali ai
oceanului si constituie pir{ile cele mai pulin cunoscute ale Plmin-
tuiui. ln hnii mari, se ;tie ci pe fundurile miloase de sub 4-5 000 m
adincime trlie;te o fauni mult mai variati, ci fundurile cele mai
slab populate aparfin zonelor tropicale cu aport organic rnai re-
dus, iar cele mai bogate ;i cu forma ceva mai apropiate celor de la
suprafald sint adincurile oceanelor polare*. ,,Nu este exclus
-
scrie
E. Pora
-
ca pe aici, o dati cu apele reci care aluneci pe pantele
ocea.nului spre fund, si fi intrat ;i animalele abisale'l.
Fauna abisurilor oceanice se caracterizeazd, prin prezenla bac-
teriilor barifile (adaptate lamaripresiuni), apoi prin holoturii, ac-
tinii si viermi poticheli si citeva specii de isopode, amfipode echi-
t54 155

80. uride. Lipsesc complet spongierii, asteridele, ofiuridele ;i decapo-
dele. Fiecare groapl abisald i;i are fauna ei caracteristicl.
Temperatura scizuti dar constant[ (+ 4"C), fdri variatii diur-
ne sau sezoniere, face ca animalele abisale si hadale s[ fie horneo-
terme, pistrind intrega lor viali o temperdturi echivalent5. cu a
apei. Chimismul organismului lor este adaptat acestui regim ter-
mic. Ele nu dispun de mecanisme termoregulatoare, ceea ce le
scute;te de consumul de energie necesar punerii lor in functiune.
Se pare cd temperatura scd.zutd care, lntirziind maturitatea se-xualh
prelungegte cresterea, favorizeazd, gigantismul multor forme abi-
sale, cum ar fi crabui-uria;-japonez (Kaempferia) gi piianjenul-
de-rnare (Colossendeisl. Dupi unii cercetdtori (E. Birstein, de
pilde), si marile presiuni hidrostatice din adincuri gi-ar atrea con-
tribulia la aparilia gigantismului.
Despre rolul chimismului ln adaptarea organismelor de mare
adincime stim inci puline lucruri. Cert e ci animalele abisale ;i
hadale au in general scheletul foarte redus. Carapacele cn-rstacee-
lor, valvele molugtelor ;i scheletul pe;tilor sint foarte pulin calci-
ficate. Cauza trebuie ciutati ln greutatea cu care organisrnele
fixeazd calciul la adincimi unde existd foarte pulin CaCO, ;i unde,
din cauza presiunilor mari ;i cantitdfilor impresionante de COr,
acest component fundamental al scheletului se gisegte mai mult
sub forma bicarbonatului decit a carbonatului. De asemenea, spi-
cule,le silicioase ale majoritdtii spongierilor sint subfiri si fragile.
Intunericul complet- din dtis"ri ire doul urmdri'asufta otga-
nelor de vdzlapegti. La unele specii, cuprinse in 9 familii, cchii
deviq enormi, c5pitlnd o formd telescopicd. Un ochi telescopic
seamS.nd cu un mic cilindru negru, in virful cdruia sti un cristalin
mare ;i transparent. Unii peqti (Gigantwra, Winteria) au cchi
telescopici lndreptali inainte, ca nigte faruri de automol-.il; tra
allii (Argyropelecus), ochii privesc in sus. La alte specii, ochii au
regresat pin[ aproape de disparifie, dezvoltindu-se prin compen-
satie organele liniei laterale, un adevS.rat sistem radar de orientare"
Pentru mdrirea cimpului percepliilor senzoriale, un rol de
seami joaci apendicii cu rol tactil. Alungirea apendicilor tactili
este o formi de adaptare larg rlspinditd la cefalopode, echinide
isopode ;i pe;ti. Luminiscenla biolbgicl, activitatea sonori mult
mai intensi ca ln etajul fital, emisiunile radar ale delfinilor ca ;i
electrolocalia la unele specii de pe;ti electrici ajuti la orientarea
ln spafiu, ia identificarea indiviiilor de aceea"si specie, la consti-
tuirea clrdurilor gi chiar la comunicafia, interspecificd pe baza unui
cod luminos, sonor, de ultrasunete sau de Socuri bioelectrice {r'ezi
Tudor Opri;: Antmalele aorbesc?). ln zonele cele mai profunde aie
oceanului domind ins6 codul lurninos.
Adaptarea perfectd la presiunea hidrostatici foarte ridicatd in
marile adincuri face cu neputinli scoaterea unor animale vii la
suprafald. ,,Pe mdsurS" ce animalul se ridic5, presiunea hidrostatic5
externi scade. Dar nu in aceeagi mbsuri se poate inlocui apa din
interiorul animalului cu apd clL presiune hidrostatici maimiia;
prin destinderea ei, apa se dilatd gi sparge ceJulele, omorlnd ani-
malul.'l (E. Pora) Cercetdrile moderne au dovedit cd presiunea
hidrostatici modificb structura helicoidali a acidului-desoxiri-
bonucleic (Dl{A) care poarti codul genetic aJ organismului abi-
sal. Bine adaptat condifiilor de hidropresiune, sistemul celular al
acestor fiinle din adincuri sufer5 alteriri structurale cind e ridi-
cat in straturile superioare ale apei. Putem spune deci cd anima-
lele abisale sint stenobathe, adic6. triiesc la b anumitd presiune
constantS. Doar puline dintre ele sint ewribathe (rezistind ia varia-
fii de 60-150 atmosfere). De asemenea, in primele stadii de dez-
voltare, alevinii pestilor rezisti ia presiuni mai mici.
Hrana in marile abisuri este rar5. ;i destul de ciudat repartizatS.
Nu-i de mirare ci muite organisme abisale se aduni in jurul unor
,,oaze" sau ,,zone'1 in care cad de sus mai multe resturi de cadavre.
Aceste aglomerdri creeaz6. biocenoze caracteristice, lnc5. destul de
pulin studiate. Datoriti acestui regim ,,auster" de hran5, la majo-
ritatea speciilor abisale ou5le se dezvoltl ln regiunea apelor super-
ficiale, unde este o microhrani abundenti. La un anumit stadiu
de dezvoltare, Iarvele sau mai adesea tineretul, revin in zona abi-
sali unde se stabilesc apoi definitiv.
Existen{a unor forme de viali fixate intr-un mi1 extrem de bo-
gat explici modul de hrlnire limivor al unor animale, cum ar fi
unele lroloturide si pogonoforele, animale ciudate, descoperite de
B0-40 de ani, subliri ca un fir gi lipsite de tub digestiv.
Lungimea apendicilor la formele vagile este iarl;i o adaptare la
pufindtatea hranei, fiind ;tiut ci. un membru mai lung poate
lirgi aria de hrinire a unui animal fixat.
Speciile carnivore (pe;tii) din adincuri, ca sI atragi prada ex-
trem de rarl, folosesc diferite ,,momeli" ;i viclenii, iar pentru a
retine mai bine victimele capturate cu atita grcutate sint inzestrate
cu dinfi ascufili, filci extensibile ;i basculante, stomac dilatabil,
care permite ingerarea unor animale foarte mari.
156 157

81. Desigur, impirirlia marilor adincuri oceanice, care a inflicirat
din cele mai vechi tirnpuri imaginalia. oamenilor ;i atrage plin
taincle cu care lncd se invlluie pe exploratorii indrS.zneti, ascunde o
lume situata la limitele posibile ale vietii, demni de a fi cnuoscuti
mi.car prin cei mai originali reprezentanfi.
20. PLA}ITELE X,IARILOR ADII{CURI
Algele pluricclula.re ;i fanerogamele (iarba de mare), plante cr.t
nutrilie autotrofl, sint strins legate de etajul fital. Dependent Ce
forla de pf,trundere a radia{iilor solare, acest etaj nu depige;te
200 rn adincirne.
Zona superioari a etajului afital, cuprinsi intre 400-5 000 rn
,adincime, este domeniul algelor microscopice, din grupul cocoli-
toforidelor gi cianoficeelor, cu nutrilie heterotrofi, deci care n-au
nevoie de lumini pentru sintetizarea hranei.
La 3 000 m adincime, apele Mediteranei sau Oceanuiui Atlantic
conlin 4-5 000 de organisme monocelulare calcaroase de Coco-
l,ithus fragilis la litru.
Dupi 4 000-5 000 m se instaleazl domnia bacteriilor barofile.
'adaptate presiunilor mari. Densitatea popuia{iiior bacteriene des-
cre;te cu adincimea.. Totu;i, in groapa X,Iarianelor au fost gisite
clteva mii pe centimetrul cub de mil.
Din probele de mil scoase de la 3 425 m adincime, in nordul
.Atlanticului, de citre vasul german Antan Doh,rn, s-au fi.cut cul-
turi in care, pe iingd bacterii, s-au dezvoltat ;i ciuperci (Plr,yconty-
,aetes) , utile ca producitoare de vitamine.
Pentru a se hrlni, bacteriile abisa.ie oxideaz5. substanle anor-
ganice ca sulful, hidrogenul sulfurat, amoniacul. Bacteriile sulfu-
roase, adesea de culoare rosie, joaci un rol important in viala ocea-
nelor. Nici chia.r marile cantitifi de HrS din fundul unor nedri,
.cum ar fi Marea Neagr6, nu le stinjenesc actiunea mineralizatoare.
fmensa mas5. a bacteriilcr barofile transformi rnateria orga-
,nic5. in elemente minerale, au acfiune oxidanti, transformind amo-
niacul in nitrafi sau nitrili; acJioneazi asupra compu;ilor sulfuhri,
,elibereazi fosfalii ;i modifici astfel compozilia chimicir a apei
marine. De asemenea, ele servesc ;i ca hrani mullor animale in-
ferioare, in special coepopodelor.
2I. GIGANTII ADINCURILOR
Nferiiul narin favorizeazl. aparilia si dezvoltarea formelor gi-
gantice datoriti.spaJiilor imensi pc- care le pune la dispozilia spe-
ciilor vegetale ;i animale si resurielor extreir de bogate de'hrairr..
IatI de.ce nu e greu.de preslrpus ci. nu in aer;i iu pe plmint
vom intilni ,,recordmanii" florei ;i faunei, ci in m6diul alcvaiic, cel,
m.ai propice zimislirii ;i conservirii lor.
rom lisa.la_9 p1r!9 pe acei uriasi mitici sau ipotetici ai mdrii
pe.care Horia Matei ii prezintd, cu' toath palpita.nta 1or poveste,
in instructiva sa carte Enigrnele Terrei. Ne vom ocupa doai de acei
gigan{i a ci.ror prezenli este certi si confirnrati..
caracatilele gigantice ;i sepiile uriase din genul Arcla|tewtlr,is..
au stirnit din cele mai vechi timpuri fanlezia oimenilor de Stiinti
;i liter-alilor.-Naturalistul roman Pliniu cel Bitrin aminte;te despie
un cefalopod al cdrui cap avea mrrimea unui butoi cle 15 amfbre"
(500 l), iar cronicile norvegiene din secolul al XVII-lea, redactate
de episcopul Pontopidd?!: 9it"Vb o sepie care, ri.tdcindu-se pe
J3r-, in apropierea localitifii Alsahong,-a trebuit si piari acoio.
Victor Hugo, in romanul sdaOameni; tndrit, ne vorbest'e de o cara-
qatjfi -uria;l,
capabili s5. rlstoarne ambarcafiunile pesciresti, iar
jules verne descrie in 20 000 de legh,e sub mdri felul cum un cefa-
Jopod gigantic a atacat submarinui I,{aodilws. Dimensiunile citate"
de ilustrul romancier pentru bratele cefalopodului (10 m lungime,.
gro.simea cit a -coapsei
unui om) nu sint
^exagerate,
deoare."", in
1897, pe _lirmul Peninsulei Florida a. fost gds'it un brat gigaritic,
aruncat de valuri, care se pastreazi ;i astdZi conservat'in" iruzeul
din Miami ;i care are 23 m lungime.
Caracatifele gigantice-
-trdieic,.;i
pindesc prada, ascunse in crlpi_
turile stincilor sau in adrposturi de forma^unui dig circular. Degi
sint inzestrate cu dimensiuni si arme de temut, aciste animale aL.
du;mani redutabili, _cum sint' ca;alotii, delfinii, pestii-spadi, cu
care duc adevdrate lupte homerice. corpul lor estb fnzesirat cu o
glandr voluminoasd, al cdrei tezervor co-lector se deschide in rect..
Gl,andetre cuprind o substanti. de culoare castanie-inchisi., cunoscutl
sub numele de sepia. 1n caz de primejdie, grafie contractiiior mus_
chiulare, cerneala se impr5;tie-in mediuJ
-inconjurdtor,
camuflind
animalul.
_
Uria;ii lumii marine, gi in general ai lumii animale, rdmin bale_
nele, ;i.mai ales cele din subordinul Myshcela, barenere cu fanoane,"
care trdiesc solitare, in majo_rit_atea cazurilor in oceanui inghelat.
Cea mai mare dintre e1e est-e balena a-lbastrir ( Balaenoftero'n,urr*,
159

82. lorc) ,nurnill aqa din cauza culorii ei cenu;ui-alb6strie, mai deschisd
pe'pintece. Eiemplarul cel mai impunitor a fost vinat in 1922 in
iona Atlanticului de Sud. Avea 33 m lungime ;i clntirea 185 000 kg.
De obicei, balenele albastre mdsoari 25-30 m lungime;i cintlresc
130 000-140 000 kg, deci greutatea a 2 000 de oameni sau a 30
de eiefan{i.
Balenele albastre trliesc in mirile reci ;i migreazS. iarna spre
regiunile calde. Desi greoaie, clnd slnt in pericol, aceste mamifere
ating viteze de 30-35 km/or5, ceea ce presupune dezvoltarea unei
puteri mecanice in medie de 530 cai putere.
- Uriagul se hrlnegte cu vietili marine mici, pegtigori ;i un neam
de crevete, Eupkawsia suferba, care formeazb imense agiomeriri
ia adlncimi de 100-200 m. Porlia la o masl este cam de o toni.
Ca sl poati inghili o asemenea puzderie de animale, gura balenelor
a cdpitat o formi deosebiti. Ea seamlni cu o imensi pegteri z1-
breliti cu ostrele cornoase, elastice, lungi de 3-4 m, agezate pe
cerul gurii gi numite fanoane. Faica inferioari, cu buze cirnoase,
seamdnd. cu'un Iinguroi uriag. Cind baiena deschide gura, apa nlvi-
leste ln ea gi iese pe laturile acesteia, fanoanele reJintnd in desi;ul
lor de pieptene fiinfele mir.unte, pe care apoi le adunl limba mug.
chiuloas6.
Dintre plante, algele pluricelulare, mai ales cele bruue ( Lessania )'
din familia Laminariaceae delin recordurile. Uriaqul acestora
este Macrocyst'is PjviJera, lntilnit cu precidere ln apele reci ale
oceanelor Pacific 9i Indian. Lungimea talului acestuia lntrece de
10-15 ori pe cea a'unei balene. Ca si-gi menlini in api corpul lung
de 400-50b m, alga are pe muchie aerocigti
-
siculefi cu aer, ju-
cind rol de flotoar6
-
iaf pentru a rezista-furiei valurilor, talul nu
este intreg, ci tmpirlit ln numeroase panglicufe.
De la aistanfa, pire imensa spinare a unui monstru marin ce
se onduleazi neintrerupt. Probabil ci o astfel de reprezentare a
stirnit imaginalia oam6nilor din trecut, inspiimintali de mirajul
uriagului tal unduitor gi de flotoarele cirora reflexele razelor de
lumini Ie dideau str5lucirea unor solzi fabulo;i.
2 2. AZTLVL FOSILELOR-VII
Zona abisald a mirii, prin insesizabilele ei variafii, oferi un me-
diu conservativ gi deci un refugiu pentru strlvechi specii marine,
ce au reu;it astfel si supravieluiascd zeci ;i chiar sute de milioane
de ani. Aceste specii relictare ccnfirmi strdlucit teza darwinistd
duph care disparilia definitir'l a unui grtip cste, in general, un proces
extrem de lent. Relictele grupurilor odinioari larg rispindite se
pdstreazd timp indelungat fie datoritd adapt5rii la nige ecologice
foarte inguste, fie datoritd ,,retragerii'l in unele regiuni unde ele
intilnesc relativ pulini concurenJi.
Sl facem cunogtinli cu citeva dintre cele mai... celebre.
La 6 mai 1952, echipajul vasului de cercetlri Galatkea a scos
din Oceanul Pacific, la vestul statului Costa Rica, de la 3 570 m
adincime, citeva molu;te ciudate, dragate pe un fund de argil5
miloas5. Cu cochilia lor conicS. turtitd, de dimensiuni mici, semlnau
cu melcul Patella, comun pe lirmurile stincoase. Pentru ci" forma
;i structura animalelor scoase atunci din adincul Pacificului amin-
tean mult gen:ul Pi.lina, cunoscut ca fosil5 din rocile siluriene, noii
forme descoperite i s-a dat de cdtre descoperitorul 1or, zoologul
danez A. Lemche, numele de N eopili,na gal'athaea. Fapt cu totul re-
marcabil la Neo/ilina este conformafia segmentard rnetamericd a
unor organe, situafie necunoscuti la molugte. Cele opt perechi de
impresiuni de pe fala internS. a scoicii corespund celor opt perechi
de mugchi retractili ai piciorului. Ca organe respiratoare servesc
cinci perechi de branchii pectinate, iar ca organe excretoare, gase
perechi de rinichi (nefrofori). Tubul digestiv, sistemul nervos, apa-
ratul circulator, ca qi radula sint cele ale rnolugtelor strdvechi.
Fosilele au fost itriittrite ln depozite de mici adirrciffre din palo-
zoicul inferior gi devonianul inferior. Ele au dispirqt definitiv dupl
a.ceast5. perioadi geologic5, probabil eliminate prin cor,rcurenfi
vitall, reapirind prin formele actuale, dar in adincurile occanelor.
Se presupune cd Neopil,ina este relictul de mare adincime al unui
taxcn cu o rdspindire mult mai largi odinioari.
Dupi 1952, s-au scos de la adincimi de 4 000-7 000 m, din di-
verse ptrncte ale Pacificului, citeva exemplare de NeoPil,ina, ttne)e
aparf inind altei specii, N . eaingi , ceea ce ne face si bdnuim existenfa
unor relicte mai numeroase in marile gropi ale Pacificului, unde, in
mod sigur, acest ciudat animal s-a refugiat.
Aceastd presupunere s-a confirmat in anul 1965, tn rrill? c€r:
cetiritror efectuate de expedilia condusi de prof. R. Menzies, pe
nava Anton Brwnn, in jgheatul Peru-Chile (5 000-8 060 m adln'
cime), expedifie la care a participat ;i savantul romin Mihai Bd-
cescu. Astfel, au fost determinate de citre R. l{enzies doul specii
noi de I{ eopilina : N . brunni gi N . bdcescui, prima dedicath oc€&oo:
grafului hadolog A.F. Bruun, iar a doua, naturalistului romAn
hI. Bicescu, membru al expedifiei. Cu acest prilej, directorul
160
11 - Bios
161

83. Mwzeului ,,Gr. AntiPa" a descoperit genuri gi specii noi de ricu-
sori abisali din grupeie Isopode Ei Miside si a adus lirii o bogatb
coleclie oceanologici.
fn vara anului 1914, pe lingi l5rmurile Indoneziei, zoolo5;u}
Caullery a plins un animal ciudat pe care l-a descris gi clasificat
ln rlndul vierrnilor. Faptul ci ,,vierrnele'1 era inzestrat tra capltul
anterior cu o ,,barbi" deasi de peri;ori, l-a determinat pe desco-
peritor si-l numeasch p^ogonofor (pogonofora, in greceste, insemninrl
,,purtdtor de barb5"). In 1933, la extremitatea opusd a Oceanului
Pacific, in Marea Ohofk, profesorul F. U;ai<ov a capturat un nou
animal pe care l-a incadrat, de asemenea, in ctrasa vierrnilor. lrreme
indelungatd, oamenii de ;tiinfd n-au reusit s[ glseascl acestor
bizare fipturi un loc corespunz5.tor ln sistenul cle clasificare. Numai
cind cercetltorii de pe vasul Viteaz au adunat numeroase colecfii
de animale, savantul sovietic A.V. Ivanov a reu;it si ilmureasci
pozilia sistematicb a acestei clase, denumitb, Pogonofore, in 1939,
de zoologulsuedez G. Johanson, gi s[-i consacre, in 1960, o arirpl5
monografie. Curind dupa publicarea acestei Iucrari,-paleontologii
au descoperit reprezentanlii fosili ai pogonoforelor. In 1965, B.S"
Sokolov a gdsit reprezentati ai acestei increngSturi din cambrianul
inferior, iar doi ani mai tirziu cercetltorul polonez R. Kozlorvski a
gisit doul noi forme de pogonofore, denumite de el luanaaites
fundibulatus qi Sokoloaitws pogonofkoroides, apreciind c5. acestea
au trdit ln zona neriticd, deci la micd adincime. Cu timpul, ca s,i
alte fiin{e relicte, ele s-au retras spre marile adincuri, spre zonele
abisale.
Ca infdfi;are, pogonoforele seamdnS, ce-i drept, cu viermii.
Ele sint lungi, n-au membre, ci doar o ,,barbi'1 deasi format[ din
tentacule. Ele nu-si pd.rdsesc niciodatd cdsulele cu in{ifi;are de
tuburi de 4_.86 cm, aicituite din chitind _. un polizahaiid apro-
piat de cclulozi ;i amidon. Tuburile sint infipte cu partea poste-
rioarl in mil; la partea anterioard, 200-250 de tentacule se r5.su-
cesc si se unesc, formind un fel de cup[ de brale ;i de cili rninuscutri
ce unduiesc in permanenld ca o mici jungl5, prin care vieluitoarele
mbrunte, antrenate de curentul de api, se rdticesc. Este tocmai
ce-;i dore;te animalul. Prin celilalt cap ai tubului, pogonoforul
trimitc in cupi un suc proteolitic care dizolvE si digeri rapid prada.
AbsorbitS. de singe, hrana se rispinde;te in toate tesuturile. Singele
pogonoforelor este ro;u. Animalele au inimi ;i un creier foarte
simplu, in schimb sint total lipsite de organe de simf. Viata lor sin-
guratici ;i statici le-a modificat anatomia si comportamentuL. Po-
gonoforele si-au pierdut nu numai organele de sim!, dar ;i stornacu}
si intestinul. Mi;carea, ca gi intreaga lor existenfi, se desflgoari
in interiorul acestor fragiie levi.
In zona tropicall a Oceanelor Pacific ;i Indian, f;i duce viala
cefalopodui lrliuti,lus, care a inspirat num'ele submerdibilului con-
ceput de cdpitanul Nemo, eroul Jui Jules Verne. Rudi cu sepia gi
caracati{a, nautilul sugereazd mai de grabd un melc. Cochilia sa
are o form5. de spirali rlsuciti intr-un singur plan. Clsufa e irnper-
litn in camere. Animalul triie;te in camera terminall gi se afJi
in legiturir cu celelalte, umplute cu aer, printr-un apendice lung.
EI scoate din cochilie o regiune cefalici distincti, inconjuratl de
nunleroase brale ce se tird.sc pe fundul oceanului. Sub cap se afli
un organ mugchiulos in formi de pilnie, prin care apa aruncati
inainte ;i cu forli din camera paleali impinge animalul in sens
cpus, conform principiului reacliei.
Cind cercetdrile arheologice au scos la ivealS. in multe coJfuri
aie ltrmii fosile care semenau foarte bine cu Nawt'ilus, n-a fost greu
sir se deducd caracterul relict, de fosili-vie, al acestui cefalopod, ce
stipinea impreun6. cu numeroasele specii de Arnrnonites intinderile
miiilor meiozoice. Datoritl conditiilor conseryative ale mediului
de viati in care s-a refugiat, Nautilus a supraviefuit totalei
iisparilii a rudelor sale din trecut.
-La
2? decembrie 1938, preparatoarea Muzeului din East-Lon-
ccn (Africa de Sud), II. Latimer, a fost vestitd telefonic cf, vasul
pesciresc Et B are la bord ciliva pesti pentru muzeu. Printre acegtia
ie afla ;i un pe;te albdstrui,lung de Circa 1,5 m, cu solzi puternici
9i crr inotitoarele perechi de o ciudat5. conformafie: semlnau cu un
fel de libule care pireau ci servesc nu numai la inot dar ;i la sprijin,
rieoarece erau alcituite dintr-o axi principali, cu radii dispuse la-
teral. Acest caracter il apropia foarte mult de celacanfi, pe;ti pri-
n-riiivi din grupa crossopterigienilor, mult rispinditi in era paleo-
zoici si aisparuta acum-60 milioane de ani, de pe vremea dinosaurie-
nilcr'.'ln t'SaO, g.f . Smith, in cinstea norocoisei ccrcetltoare, l-a
numit Lat'itneria ckalwmnaa.
Curn a putut rdmine Latitneria atita timp nedescoperiti? Ris-
punsul a venit dupi 14 ani, cind a fost prins un alt exempiar din
i.cccasi specie, de data aceasta tn preajma unei insulife din arhipe-
lagul Comore, in Ocea.nul Indian. Pind in prezent, s-au mai cap-
tuiat vreo 15 exemplare, atent studiate de Cetre ihtiologii francezi
si englezi. Azi se stiE cu precizie ci patria celacantului Latimeria,
,:!--
nurnit de localnici combeisa, o constituie apele oceanice din jurul
Insulelor Comore. Studiul anatomic ii trddeazb vechimea. Pe ling6
{csuturile deosebit de grase, pestele are un creier minuscul (3 g la
162
Llr
163

84. o greutate corporale de 40*50 kgl), o inimS {oarte primitiv con-
struiti, un intestin spiralat (propriu vechilor pegti oso;i), un sac de
grdsime corespunzind unui sac pulmonar in locul vezicii inotitoare,
avind probabil ;i un rol iridrostatic. Libufele, ca ;i hematiile, su-
gereazb. apartenenla Latt'meriei Ia acel grup de pe;ti din care, pro-
babil, printr-o mai buni adaptare, unele specii au fdcut trecerea
citre amfibieni.
Descoperirea Lat'imeriei este considerati ca una dintre cele
mai mari cuceriri a1e biologiei secolului ai XX-lea.
23. VIATA iU epiln CU TEMPERATURI RTDTCATE
Se ;tie c6 mediul intern lichid al animalelor cu ,,singe cald'1
i;i pdstreazd proprietilile vitale intre 28"-42'C. <Dep5;irea inter-
valului de temperaturS. care corespunde zonei biocinetice antre-
neazd moartea rapidi a celulelor datoritd denaturirii termice a
componenlilor celulari, adici degraddrii ireversibile a conformafiei
spaliale ordonate a biopoiimerilor ;i trecerea lor in conformatia
,,ghem haotic11. Pierzindu-;i structura, biopolimerii isi pierd ;i
funcfiile, ceea ce implicd moartea celulari prin ruperea sisternelor
membranare, ca urmare a ,,topiriil: dublului strat lipidic t>, precizeaz'a
cercetdtorul Doru Mirgineanu ( Biofizica, Ed. didactici gi peclago-
gicd, 1980. p. 149-150). Sistemele homeoterme ale acestor ani-
maie pot regia pind la limita de existen!5 temperaturi ale rnediului
lichid extern cu maxirnum 45o-50oC (a;a-zise ,,bni fierbinfi").
In ape cu temperaturi constante de i0-40'C, pot trhi in fiod
excepfional unele specii de pegti hidrotermofili, de obicei relicte
terliare, conservate in lacuri sau izvoare t-ermale phstrate din a-
ceast5. perioadd mai caldi a Plmlntului. In ape cu temperaturi
de 40"-50oC, dar nu peste +90'C, triiesc nu numlr foarte limitat
de anirnale gi plante inferioare.
E un lucru bine stabilit c5, o datd cu cresterea temperaturii
mediului, scade numirui de specii acvatice. De pildn, in izvoarele
termaJe, la temperatura de 32"C, pot supravielui peste 50 de specii
de coleoptere acvatice, iar in izvoare avind 46oC nu se cunosc decit
doul specii. Larvele de diptere sint mai rezistente: unele specii de
Ceratopogonidae (Heleidae) trdiesc in izvoare termale La52'C {Java),
unele chironornide la 5 1'C (America de Nord), crustaceul T lt erm.ab a-
tynella adami a fost gisit intr-un izvor din Zair a cirui temperaturi
medie era de 55'C. Unele cianoficee (alge albastre) din genurile
Phovmidiurn gi Oscillatoria trdiesc in ape termale la 85"C, iar bac-
terii (Thermococcus) au fost gdsite ;i ln ape avind 90oC. Termore.
zistenJa unor organisme poikiloterrne, deci capabile si facb fali
unor temperaturi ridicate
-
opiniazi Doru Mdrgineanu se da.
toreste punctului de topire crescut al principalelor lor lipide, su.
perior fald de al altor genuri sau specii, dovadl indiscutabild a
unei perfecte adaptiri la mediul de via!5.
Deosebit de interesante sint bacteriile cu rafide de siliciu, des-
coperite in apele calde ale gheizerilor, ale clror proprietafi fizice
au fost studiate de savantul sovietic Prohorov. trncastrarea orga-
nismului intr-o armurl de siliciu ap5"rd aceste plante microscopice
de aburii fierbinfi, ce ating uneori 150'C. Aceste formalii silicioase
care, aglomerate, dau na;tere mineralului numit fianit, reprezinti
forma cea mai purd a siliciului. Fibrele optice de fianit au intrat
de scurt timp in atenlia microelectronicii ca ;i tehnicii telecomuni-
ca{iilor.
'ln
lara noastrd, de un interes special se bucurl apele calde ale
Piriului Pelea si ale lacului Ockiul liganulwi, de lingd Oradea, cu
temperaturi constante de 25"C-35oC, unde, in afara nufdrului
endemic, Nymfhaea lotws var tkermalis, relict terliar, cunoscut
sub numele de ,,drete'i, i;i duce viala o interesantd faunf, termofild
reiictd. Amintim gasteropodul melanopsid Melanopsis pareyssi,
de-o virstl cu drelele, riml;i!6 a unei puternice faune de rnelci
melanospizi ce populau odinioar[ bazinul panonic.
La Biile ,,1 Mai", in apele calde, trliesc rotiferii Pkil,odli,na atw-
ticarnis minor, Habrotratka tkermalis, N otomtnata najas tlaerm,al,ts,
Adineta glawca.
In apele riuJui Pefea se intilnesc l6tdu;ii, rdcu;orii gamarizi,
Riaulogamrnarws roeseli, gi pegtele endemic Scardinius racoaitzai,
un neam de rogioari atit de bine adaptati temperaturilor inalte
ale biotopului, incit moare atunci cind temperatura apei scade
sub *20'C.
Izvoarele termale din ad.incul pimintului pot ie;i la supra.
fa!5, dar pot izbucni ;i in adincimea oceaneloi, producind forme
de adaptare specifice ale viefii in zonele apelor abisale, cdrora le
modificd spectaculos regimul de temperaturi.
ln anii 1978,1979 gi 1980, prin colaborarea oamenilor de;tiin{i
din Franla, Statele Unite gi Mexic, s-au organizat cercetiri pe fundul
Oceanului Pacific, incluse in Programwl, Rita (Riaera Tatnayo).
Operaliunile efectuate cu ajutorul submarinului francez Alain
au descoperit puternice izvoare hidrotermale submarine, uneori
asociate cu sulfuri, situate Ja adincimi de 2 40A-2 600 m. Foto-
164 165

85. grafiiie au scos in eviden!5 pe axa dorsalei existenla unor zone r1e
9-10 km lungime ;i de 50-100 m lifime, semSnate cu mu;uroaie
perfect aliniate gi inalte de ciliva metri. Aici, temperatura variazh.
lntre 5o-20o, deci e superioarl temperaturii de maximum 2"C,
care e obi;nuitZi la aceastS. adincime.
Ghidat de balize acustice agezate pe fundul oceanului, Ahtin
a efectuat imersiuni, oblinind date extrem de interesa.nte. Astfel,
;,muguroaiele'l alcituite din ingrimldiri negricioase de sulfuri poii-
metalice slnt giurite de un horn de 10 cm in diametrti. Din unele
hornuri fi;nesc jeturi de api foarte caldd, mS.surind 150'C-500"C.
Ele au fost explicate prin prezenla unui rezervor magmatic super-
ficiai. Apa iese din hornuri cu viteze de 30-80 km/ori gi cu li;niri
neregulate ca volum, intensitate si temperaturi.
Biologii au remarcat faptul cd temperatura ridicatf, a apei fa'ilo-
rizeaz'a gigantismul biologic, cre;terea exageratd a organismelor
animale ce populeazd acest microclimat oceanic cu temperaturi
ridicate.
Mu;uroaiele din care iese o apb cu temperaturl de la 60'-150oC
slnt acoperite de o masd animali spongioasi; in care mi;und poli-
chefi negri. Prin nisipul cdldu!, circul6 specii de crabi care intrec
de doui ori dimensiunile rudelor cunoscute, hrinindu-se cu viermii
Riftia packystila,lungi de 2 m, iar regiunile puternic impregnate
de sutrfuri sint acoperite ca de ni;te lespezi de cochiliile unei scoici
clt o farfurie (25-30 cm in diametrui, semlnind cu pectenul ;i
scoiciie rnargaritifere (Calyptogena magnifica) .
Tot aici au fost descoperifi ni;te viermi originali, semnalali
tn i97'1 de o expedilie americand in zona Arhipelagului Galapagos,
la o adincime de 2 500 m gi tot in preajma unor izvoare termal.e
submarine. Sco;i la suprafafd., ei s-au dovedit a fi o specie uriagi
de pogonofore, reprezentanfii unei ramuri strdvechi a viermilor,
pistrati sub forrni de relicte, despre care am vorbit mai pe larg
in capitolul precedent
Ceea ce a frapat la aceste pogonofore au fost tocmai dimensiunile
lor impresionante. Cele 4 exemplare capturate mlsurau lntre 3,20
-
4,40 m lungime . Gigantismul lor se explicb prin temperatura re.
lativ ridicat[ a apei, de 12o-15o, care se apropie de temperatura
oceanelor str[vechi unde pogonoforele i;i duceau viafa. Astlzi, ele
se hrdnesc cu bacterii ce oxideazd sulful, abundent in rocile subma-
rine din zona respectivi. Bacteriile sint absorbite cu ajutorul ,,pe"
nelor" caracteristice acestor viefuitoare.
24. LAMPADEFORII ABISURILOR
Se ;tie ci impir5lia tdcerii i;i are gigantica uzini de luminl
ce improvizeaz6. in misteriosul intuneric ai adlncurilor decoruri de
basm.
$tiinla a marcat o mare victorie atunci cind zoologul francez
Raphael Dubois, studiind scoicile perforante Pkolas, a descoperit,
fn 1885, bioluminescenfa, arltind ci la producfia intracelular5 de
Iumin[ este necesard o substanli de bazd pe care a numit-o luci-
ferina, asupra cdreia sir aclioneze o diastazi, luciferaza, ce in pre-
zenfa oxigenului emite lumina.
ln 1961, biochimiqtii americani William D. Mc. Elroy gi dr.
Hovard H.'SeJiger, de ia Universitatea ,,J. Hopking'l din Baitirnore,
au descoperit compozilia chimici a luciferinei ;i au reu;it s-o re-
producb sintetic. Studiul luciferazei, macromoleculd. complex5
iie albumini, compusd din peste 1 000 de unitifi de acid aminat,
inc5.nu e incheiat. Azi se stie cd luciferaza, incircatl cu mo]ecule
de energie A.T.P., este capabiJi in calitate de catalizator si smulgl
moleculei de luciferini doi atomi de hidrogen gi si-i lnlocuiascb
printr-^un atom de oxigen, operalie numitd in chimie deshidroge-
nare. In timpul acestei reaclii se produce iradierea luminoasi..
Biochimi;tii americani au putut sd probeze un fapt uimitor: nu"
rniruJ de fotoni reflectali este exact acela;i cu numdrul de m olecule
de luciferini oxidate. Aceasta corespunde unui randament de "j.009/o.
Mai greu pentru cercethtori a fost si rispundd dacd biolumi.
nescenla este o formd de adaptare la marile adincuri ;i la ce ser"
veosts .t diverselor animale oceanice.
La prima lntrebare, un rispuns afirmativ integral este contra-
zis de faptul cd bioluminescenla apare gi la animalele terestre gi
ci ea este intilnit[ gi la animale de suprafa{[, cum ar fi protozoarele
{noctilucele). Jintnd seama lnsi cd cele mai numeroase animale
luminoase se g5.sesc intre adincimile de 500-7 000 m, se poate con'
veni ci ea este, cel pulin in cazul faunei abisale, gi o formi de adap-
tare la intunericul adlncurilor, servind nu atit pentru a lurnina
mediul ln vederea identificb-'ii traseelor (acest lucru este realizat
cu alte sim{uri), ci ca mijioc de ademenire a pr6,zii, de apirare gi
de identificare a speciilor gi partenerilor printr-un ciudat gi incb
insuficient de clarificat limbaj lurninos.
Aproape toate grupele de animale prezintd reprezentanli lumi.
no;i in adincurile mdrilor ;i oceanelor. Organele lor luminoase au
pozifii;i alcituiri foarte felurite, care nu pot fi puse in legdturl cu
$radul de evolulie fiiogeneticd. Astfel, cel mai perfect organ fotofor
166
167

86. este ,,farul'1 caracatilei. Coloniiie de tuniceri (Pyrosorna qi Salpa)
sint in intregime luminate, fiecare individ avind o aglomerare de
fotofori (celule fotogene) ln aparatui branhial. La ctenoforul Pleuro.
branctrtia, fotoforii sint aglomerali pe liniile longitudinale ale corpu.
lui. La polichcte (Ckaetopteru,s, Acltolacl, ei sint plasafi atit in
partea anterioari, intr-un fel de ,,elitre'1, din care sint aruncafi
in afari, ca un nor de mucus luminos, cit ;i in extremitifile apen-
diceior locornotoare.
La scoica perforanti Pltolas d.actylus, celulele luminoase sint
condensate in benzi;i pete granulare. La cefalopodele Lycotewtkis,
Ewnoploewtkzis sau Watasen'ia, organele fotogene se gdsesc ingirate
ca niste mdrglritare luminoase in jurul ochilor sau in locuri bine
determinate pe corp ;i brafe. Aproape a/5 din pestii adlncurilor
poarti organe fotofore : M yctophide, Sternopt yckide, Gono stomatide,
Ceratioide, ChauJiodus au puncte luminoase pinl ;i lnluntrul cavi-
t[!ii bucaJe. Photoblepkaron este inzestrat cu fotofori in jurul ochi-
lor, avind lumina orientati in jos. La Argyropelectws, punctele lu-
minoase slnt situate pe laturile corpului, iar la Spinax intreaga
parte ventrali e luminoasi. Oricit ar fi de mare variajia dispoziliei
topografice a organelor luminoase, ea este fixi pentru fiecare
specie, fiind un foarte bun mijloc de recunoastere in intunericul
zonei abisale ;i hadaie. ,,Monograma'1 lurninoasi este punctul de
plecare in forrnarea unui cird, fapt care, in perioada reproducerii,
are o mare importan!5. Unii dragoni de mare
- Melanostomidae
-seami.nd
in mod izbitor cu pacheboturile lurninate. La Batkys-
paeraintactq, pe,,linia de plutire'1 lungi de I m, se ingiruie 20 de
ochi de culoare albastri. De aripioarele ventrale atirni doui ,,ca-
targe'l cu cite doui lumini: cea de sus, ro;ie, cea de jos, albastri.
La pe;tii-secure (Argyropelectws), pachetele luminoase repre-
zinti un desen halucinant care aduce cu falca unui cap de mort.
Balhysidus t>entagramtnws, numit pe;tele-stea-cu-cinci-raze, are
un desen coJorat uluitor: pe margini,,aleargl'l cinci benzi luminoase,
din care una strdbate orizontal toati lungimea peEtelui. Fiecare
bandd se compune dintr-o salbi de lumini de un galben palid, fie.
care binuf fiind 1a rindui lui inconjurat de un colier de ;,pietre
prefioasell de un purpuriu strilucitor.
De altfel, in lumea pestilor abisali, masculul si femela s€ r€cll:
nosc dupd stril.ucirea farurilor, a;a cum pisdriie dupl cintec sau
penaj. IJnul din cei mai rispindi{i ,,pesti-lanterni': din Marea Medi-
terand si Oceanul Atlantic, Myctophwrn ltwnctatwn, are un sistem
diferentiat de semnalizare peniru
-sexe.
In afara salbei de lumini
albastre de pe linia medianf, a corpului si a celor 3-4 plici lumi-
noase de sub pedunculii cozii, elernente comune pentru ambele
sexe, masculii au in plus 1-5 puncte fosforescente deasupra pid-
cilor luminoase, care se aprind in perioada acupl5rii.
La creveta fosforescentd, Sergetes lrehensitis, cercetitorul ja-
ponez H. Terro a remarcat, ca apel caracteristic, aprinderea simirl-
tand, pentru 1-2 secunde, a mai mult de 150 de puncte luminoase.
Asemenea unui val de reclame luminoase, noaplea, intr-un mare
orag, strdlucitoarcle desene verzui-gdlbui ale crevetei alunecd
rapi{ de la cap la coad6, indicind partenerului inceputul ;i locul
nunlii.
La fiinlele abisale, de multe ori, bioluminescenla serveste ca o
momeali pentru atragerea prdzii. Astfel, vinitorii din familia
;,pre;tilor-lanterni'1 folosesc din piin ciudata lor momeal5. lurrrinoasb.
Prima nervurS. a aripioarelor dorsaJe s-a transformat intr-o unditi
mai mult sau mai pi:1in lungi, la capltul cdreia atirnl ,ttr -i.
t'alon luminos. Balonul este manevrat astfel ca si se giseasci in
dreptul enormei guri, inzestratS. cu dinfi ascufili, ;i este leginat
de la dreapta spre stinga. Aceasti momeaJ5, semSnind bine iu un
vierme luminos, atrage cu u;urinfi victimele.
Iluzia unei ispititoare pe;teri luminoase o di ;i enorma guri
alui Chauliodus, din familia pestilor-viperi. Acest artist al butafo-
riei ilumineazd pripastia gurii cu o salbi de peste 300 de becuri
strS.lucitoare. O adeviratd pesteri alui Ali-Baba, totdeauna deschisl
gi seducitoare. Pe;ti;orii si crustaceele pitrund in mijlocul acestei
splendori ucigitoare, astfel cd vicleanului pescar nu-i rimine decit
sl-;i lnchidi din timp in timp filcile.
'Flash-urile
strilucitoare pbt servi;i la apirare. Ln caz de peri-
col, fiinlele abisaie i;i orbesc dugmanii si-i pun pe fug5.
O creveti luminoasl din famiiia Acantltephyrae, cindeatacat5,
elibereazi din ,,sacul cu munilii'1 o adevirati ploaie de scintei ce
lnviluieste du;manul intr-un orbitor nor de lumini, nducitor. La
fel procedeazS. ;i pestii abisali din familia N yctopkilae. care i;i
aprind brusc farurile ln fafa unui du;man, ameninfindu-l. $i sepia
(Sepia fficinalis) se inconjoar5. cu o perdea luminoas5. de protecfie,
Ia adipostul cireia pirdse;te cu iuleali locul primejdios.
La unele polichete atacate de du;man, cum ar fi Chaetopterws,
partea posterioarS. a corpului se lumineazd, orientind ^atacatorul
fnspre aceasta, care rb.mine astfel in gura dursmanului. In schimtr,
restul corpului, coniinlnd organele vitaie, este salvat. Este un fe-
nomen de autotomie, legat de jertfirea unei plrfi de corp.
168

87. Atit in mediul terestru, cit ;i in cel acvatic, viafa plantelor
ca ;i a animalelor se poate desfd;ura lntre anumili parametri chi.
rnici, tolerafi de organism,
Concentrafia mineralS. a solului afecteazl mai pufin animalele,
Doar protozoarele, viermii si molustele care i;i duc existenfa in
sol sint sensibile Ia compozifia chimicl a mediului edafic. In schirnb
plantele, legate intim de pimint, sint dependente de acest factor.
Dintre proprietilile chimice ale soluiui ce pot juca un rol hotdrltor
ln viala plantelor mentionS.m reacfia, troficitatea ;i regimul de
sarurl.
Din punctul de vedere al reacfiei, solurile slnt de trei categorii:
meutre (PH:1), exprimlnd un echilibru lntre ionii de hidrogen (H+)
gi de oxidril (OH-), bazice (pH intte 7 ;i 9) si acide (intre 4-7).
Existenla plantelor se poate desfi;ura doar iq soluri cu limite ale
y'H-ului cuprinse intre 4 ;i 9.
Troficitatea solului este exprimati prin gradul de saturalie irr
slruri ;i humus (Y %), care asiguri o bazd de nutrilie mai satisfd-
c5.toare sau mai pulin satisficdtoare plantelor. Se poate vorbi de
o troficitate foarte scdzuti la o valoare a indicelui V de 0o/o-25o/",
scEzutS, de 25ofo-50 o/o, medie de 500/6-70 o/o, ridicate 70o/o-85o/a
gi foarte ridicati, 857o-100o/o. Planteie adaptate solurilor foarte
sbrace poartl numele de ol'igotrofe, cele adaptate solurilor cu un
coeficient Z mijlociu, mezotrofe, optim, eutrofe, si foarte ridicat,
wegatrofe. Atit speciile oligotrofe, cit gi cele megatrofe se gisesc
la ljmitele inferioari gi superioari a troficitdfii, dincolo de care
viaf,a vegetali mr se mai poate manifesta.
In ce-priveste regimul de siruri, existi gi aici anumite lirnite
critice ce le oferd anumite soluri salinizate, pe care nu pot tr[i
declt anumite specii adaptate acestor condifii neprieluice vielii,
IIT.
vrATA $r coMPozI^TtA ffimrrcA
A MEDTUI,UI
gtiut fiind cd excesul de cloruri, de sulfali;i de nitrali pot deveni
nocive, blocind la cele mai multe specii procesele metaboiice. Ga
o plantI sii poati supraviefui
- demonstreazi cercetirile din 1957
ale lui N. Bucur
-
cantitatea de siruri solubile in miligrame ss/o/"
aflate in stratul rizosferic trebuie sd nu depdEeascd, 6 0b0 mg (deci
6 g siruri) la 100 grame sol. Limita critici o reprezint5. cantitatea
de 8-5 grarne, condilie de salinitate cireia nu-i pot rezista, declt
anumite specii de plante perfect adaptate acestor condifii edafice.
ln ce prive;te apele salmastre, pentru cele mai multe specii (;i
rnai ales pentru pesti, serpi, chelonieni si mamifere marine), limi-
teie maxime de concentralie minerald (clorur5. de sodiu, sulfat de
calciu ;i magneziu etc.) oscileazi intre 30-60 grame la 1 litru. O
salinitate de peste 60 g/1 impune existenla unor mecanisme osmotice
ele care dispun doar citeva grupe de animale inferioare. Asa curn
unele specii de bacterii, protozoare sau viermi inelali din sol rezistA
la concentriri de 70-100 g la kilogram, tot a;a unele specii de
plante (alge monocelulare, bacterii) ;i nevertebrate (infuzori, crus-
tacei etc.) pot fi intilnili in saramuri ce depi;esc cqncentra{ii de
tr50 g la litru.
In cazul apelor hipersaline, organismcle acvatice, atit plante,
cit gi animale, sint confruntate cu doui. probleme importante: men-
finerea bilanlului hidric al organismului la o valoare relativ cons.
tanti gi, totodati, menlinerea echilibrului ionic din urnorile or€la-
nismului. Astfel de ape au o presiune osmotici foarte ridicati gi
un indice de antagonisin ionic crescut. Echilibrul ionic, deci va-loarea
raportului dintre ioni cu acfiune fiziologici antagonisti (de pildi
Na+, care spolegle permeabilitatea ILembranelor pentru apa, g.i
Ca++, care o diminueazi), numit de Fugen Pora, rhopie, nu-I pot
realiza in condi{iile unei saramuri foarte coocentrate decit un nu=
mir redus de specii, cu mecanisme biochimice bine adaptate me-
diului.
Menlinerea echilibrului ionic se reakzeazl, in doui feluri. In
mod pasiv, ea are loc pe calea fenomenului de difuziune, cind prin
fnveli;urile corpului (perefi, membrane celulare) substanfele-pi.
trund ln organism sau ies din organism, tinzind citre echilibrarea
concentrafiei in ambele medii. In mod actir,, ea se procluce prin
schimbul neintrerupt al sirurilor, in urma dezvoltirii unor organe,
unor celule speciale, capabile si elimine sau si absoarbi anumite
sdruri, chiar contlar forfelor difuziunii. Pe ambele cii, organ isrnele
se apird impotriva dereg-16rii parametrilor fizico-chimici caracte'
ristici ai mediului intcrn.
2s. PRAGURI CHII,IICE
170
171

88. Halobacterium si Halococcus trdiesc in ape cu concentrafia de
2?0. 300_grame de cloruri de sodiu, putinh s"pravieq"i ilii*p
uluitor de lung chiar in structura cristalelor de sare.
^ Aite microorganisme, cum slnt tiobacilii descoperifi ln mine din
Spania si S.U.A., triiesc in medii extrem de acide, considerate
plni acum incompatibile cu viala, ajungindu-se ca Thyobacillus
ox'idans s5. supraviefuiasci mai bine numai in acizi puri.
26; CIND SOLUL ESTE IUETEET DE SARURI
ln jurul izvoarelor ;i lacurilor slrate, pe coastele mdrilor gi
oceanelor, de obicei in climatele secetoase, se intind soluri salini-
zate, bogate ln sS.ruri solubile: sulfat de sodiu, de calciu, d^e magne-
ziu, cloruri de sodiu, magneziu ori potasiu (carnalit). ln aciste
zone
- uneori lntinse
-
nu vom zdri :urllr'6. de copaci sau arbu;ti.
lntinderile, care uneori sclipesc diamantin din ciuza crustelor'de
sare, sint acoperite cu o vegetatie caracteristici, singura in stare
sb facb fald acestei concentrS.ri minerale de cele mai multe ori vb.ti.
mltoare pentru restul plantelor. Aceste circa 60-70 de specii sint
cunoscute ln gtiin!6 sub numele de euhalofite, adic6. iubitoare, cu
adevirat, de sare. Ele acumuleazl,ln organele lor cantitifi mai rnari
de- siruri, fir6 a fi vdtimate, dimpotrivi, fiind stimulate de acestea.
Efectul osmotic al concentratiei slrurilor din sol trebuie compensat
printr-o concentrafie egal6 io a"""a din sucul celular. Efecful sti-
mulator;este realizat de ionul de clor, care intensifici turgescenfa
proteinelor din protoplasmi, provocind o,,turgescenfi. electiolitice't
suplirnentar5. Ca urmare, cregte procesul de absorblie al apei de
citre celule, ceea ce duce la hiperfrofia lor ;i, ln consecinti, la mi-
rirea sueulentei organelor. Nu toate halofitele folosesc'ionul de
clor ce stimuleazi turgescenfa tesuturilor (halofrte clorid,ice). Unele
folosesc ioqul de sulf, preferind deci sulfafii de sodiu (kalafite swt-
[otlt|. Acestea nu sint suculente. Diferenla de tnfdfigar6 dintre
falgfitq este provocatd gi de regimul de ap5. Cele care cresc pe so-
luri saliqizate umede (higro-halofite) sin{ de obicei mai mul,t sau
mai pufin suculente ;i-gi pistreazi tot timpul vegetafiei frunzele.
Cele care cresc pe soluri salinizate uscate, suferind din'canzainsufi-
cieufei apei (xero-halofite), au ridicini adlnci, tulpini uneori lem-
noase pi atunci cind sint suculente, ca loboda*de-mare (Atriplex
confertijolial sau bobul de mare (Zygophyllum fabago),lsi pierd
folioiele in perioadele de seceti.
Un mod original al halofitelor de a se apdra de excesul de siruri
este elirninarea acestora prin fenomenul de gutalie, cu ajutorui
glandelor salifere. Sarea se adun5, de obicei, pe dosul sau in vlrful
frunzeior sub formi de solzi sau pulberi care, scuturate, cad pe
pdmint. Multe specii nesuculente ierboase, ca Frankenia, Reau-
muria, Limonium', sau lemnoase, cum ar fi cdtina ro;ie (Tamari,x)
poarti pe ramuri ;i frunze mici depozite de siruri produse prin
elirninare.
Sub raportul repartiliei s5.rurii.or, solurile se impart in doud
categorii: solomceacwri ;i solonelwri.
Solonceacuri.le
-
soluri salinizate umede
-
56 fe1111sazi atunci
cind existi pinze freatice de suprafafi. Apa freatici se ridicl prin
capilaritate pinl la nivelul solului gi se evapori. De aceea, deasupra
orizontului fleic se glseste un orizont cu ace de gips, ;i mai sus,
orizonturi de humui, cti o pojghi!6 de sare la suprafali. Pe timp
uscat, aceste soluri au o culbare albl, vizibili de la mari distanle.
Solonelurile] sint lipsite de siruri solubile ia slprafafl, slrStu-
rarea incepind de la ciliva centimetri in adlncime, zon6' intens
mineralizati, cu care rddicinile plantelor intrl in contact.
27. CITEVA IUBITOARE DE SARE
l'n solonefurile sau solonceacurile umede intilnim de obicei ha-
lofite suculente, lipsite de peri ;i nu rareori cu r[dicini scurte,
intrucit apa pitrunde ugor f se men{ine in straturile superficiale.
Loboda de s6r[turi, numiti ;i ciprila (Atriplex littoval,is) se
deosebe;te de alte specii de lobodi prin frunzele sale lineare, lnguste
;i rddicinile redusei Ea formeazd covoare cu gramineea Puccinellia,
tlpica pentru sirdturiie de suprafa{i. Jesitura este comp-letatl de
tulpinile ramificate de ghirin(Suaeda rnarithma), din care se nasc
ramuri inalte de 40-8O cm, verzi sau ro;cate, suculente, complet
glabre, purtind frunze dispuse in spirald, semicilindrice,,cu fafa
iuperioairi plani, cu cea interioard-bombatd, ;i f1!'ri globuloase,
cu Z-S stilmate ro;ii, ;i fructe membranos-spongioase. O specie
mai rar5. este Obioni aeirwcifera, inruditl cu loboda, planti lem-
noasi, cenugiu sau alburiu flinoasd., cu tulpini drepte de 30-70 cm,
purtind frunze ovate, contractate brusc in pefioi, cu gust slrat.
Tulpinile se termini cu spice de flori nefoliate, din care se nasc
fruite sesile, trilobate, globuloase la virf ;i acoperite cu verucozi.
tdli.
t?2 173

89. Bine reprezentati pe terenurile sdrdturoase cu substrat de
nisip sint diversele neamuri de pitlaginl: fie cu frunze ova"le ( Pian-
tago schutarzetcberg'iana), fie cu frunze subliri, aproape filiforme
(P. maritinoa, P. terou'iflora) sar iirate (P. cornuti). Cruci{e:i:}r'
i;i trimit solia prin doul neamuri viguroase de urda-vacii: r:nlrl,
inalt de 1-1,5 m, cu frunzelate (Lepidrum latifol,ium), allurnaz
scund, cn frunze groase ;i pieloase (L. cartilagineurn).
Sporadic, l'om intilni petece cu Franhenia potlaerulenta, Glau:;
maritim,a, Triglock:n, rnarilirnum, Trifolium paraiflorum. Peteie cie
culoare galbenl le reprezintdL la inceputul verii florile de piciorul,-
cocogului (Rarutnculws pedatus), iar cele alburii, de c5;tile frar.;ile
ale stinjeneilor de sdr5turi (Iris kalopltila). Toamna, culoarea
dominanti este albastrul-violaceu, datoriti intinselor cimpuri in-
florite de steli!5 (Aster triPoliam). Ciutate de oi, in zona Capr:lui
Iidia, aceste composite iau aspectul unui imens covor altrastrr.r"
culcat direct pe pimint din cauza scurtdrii tulpinilor si incicsir ir
capituielor.
Solonceacurile ;i solonelurile aride sint populate rnai ales de
xero-halofite, inzestrate cu ridicini mai puternice (de obicei pivo-
tante), cu tesuturi conductoare apte si reziste la presiuni osrnbtice
de peste 100 atmosfere, cu tulpini acoperite cu peri sau cu fninze
mici, pentru a impiedica pierderile de apd.
Pelinul de sdrdturd (Artemisia maritima, A-salina) este pre-
zent mai ales prin siriturile uscate din jurul litoraJului. La fel de
rispindit[ atit in arealul maritim, cit gi in cel continental este
Cancphorasrna ouata, plant[ tiritoare cu ririros de camfor, cu ridi-
cini adinci, tulpini u;or p5.roase, frunze lineare, semicilindrice sau
ingust filiforme. Ea poarti in virf spice ovate ;i uneori u;or alun-
gite.
Iarba scdioasl, (Petrosirnonia triandra) este rnai m6runlici,
cu- tulpini alipit-piroase, cu frunze filiforme ;i flori agezate in
spice laxe, cu internoduri lungi ;i protejate de bracteole in forrnd
de barci, ce mai tirziu acoperi ;i fructele. Impreund cu. Catnphoros-
rna, Petrosirnonia lese uneori pajigti dese la care se asoclazi ,.1
siricica (Salsola soda), ceva mai viguroasS, mai inalti ;i ramifi-
9atq, cu, frunze subfiri, cu virf ascufit, dar nu infepitor, cu 1-2
flori axiiare reunite'in spice laxe;i inconjurate cle
-bracte
tari, rie
dimensiunea florilor, ;i de frunze de 3-4 ori mai lungi. Din flc,rr
apar seminle globuloase, negre, late de 3-4 mm. Gramiireele sint
reprezentate aici prin ghimpari!5 (Crypsis acale*ta),, o pl.:nt&
scunda, rigidS, cu frunze mbrunte gi spic scurt, indesat.
Printre cele mai frumoase gi decorative flori ale sdrdturilor
uscate se numdrS. limba-pe9telui sau sica (Statice) , planle xerofile,
involte, ramificate, cu deiicate gi numeroase fiori aibastru-violacee,
rlispuse in raceme unilaterale. ln s[riturile marine- nisipoase intil-
lairla Statice caspia, o sici mai m5.runt5., cu aspect tufos ;i frunze mai
roici, mai rigide, scurt mucronate. ln slrdturile continentale, ea e
inlocuiti cu limba-bouLai (Statice gmelini), mai ardtoasd (atinge
1-1,3 m indlfime), cu frunze mai late strlnse in buchet gi o tul-
pini inalt[ uscSliv[, ramificati, mai ales spre virf. ,,Podoaba ei
l- noteazd I. Simionesat in Flora Rornd'niei
-
o formeazd florile
de nu-m[-uita, strinse grimadd in spicule]e ;i agezate numai pe
partea superioari a ramurilor indoite, a;a incit par a alcdtui o
placi de flori. Trunchiul fiind scorfos, florile ;i ele nu se scuturl,
a;a incit se pistreazl peste iarnd ca buchete ce impodobesc casa."
2s. VULCANII NOROIO$I
Unul din cele mai stranii decoruri din peisajul lnrii noastre
il cferd regiunea vulcanilor noroiogi. Stribitind-o, ai senzalia ci
te glse;ti !e o alti planeti sau poate pe un platou
-cinematografic
ntide sjau-construit-decoruri de carton pentru un film gtiinfifico-
fantastic. Imagina{i-vl o ciudati insuli pustie de 1 O00/600 m, aco-
periti cu o crusti argiloasd gilbui-violaceu-cenu;ie. de 15-25 m
lrcsime, cripati prin uscare in forme poligonale ;i seminatl cu
ieci si sute db vulcani ln miniature Q-4 m inllfime), prin craterele
ciroia, din cind in cind, se scurge'bolborosind o maii noroioasi.
Aceasti zon6 se afl6 intre Valea Buziului ;i Valea Slinicului,
la circa 2'7 krn de Buziu, lingi comuna Berca. ,,Fierbdtorile'1
-
cum le nurnesc localnicii
- apar in dealurile Piclele Mari ;i Piclele
1{ici.
Vulcanii reprezint5. punctele. de ie;ire^ la suprafa!5'
-a
gazelor
naturale, de-a lungul liniilor de disiocalie. In ascensiunea lor, gazele
antreneazd apa din pinza freatici, precum ;i- noroi. provenit de
l-naine inmuiaie. Cindforta de expansiune a gazelor invinge rezisten-
!a noroiuLui, acesta e. ridicat la suprafafi sub
-forma
unor bd;ici
{nal marl sau llral mici, care, la un moment dat, crapi, noroiul
revirsindu-se ,,fierbind" in jurul centrului de erupfie. Acest mate-
rial este deosebit cle intereiant, d.eoarece aduce la suprafa!1 roci
bacleniene ;i sarma{iene (calcare fosilfere, gt-gsii' argile, sare, p1lci
de caicit), ipoi petrol, care se-intinde ca o find pelicull, 9i sare,
impri5tiiti sub forrnd de solzi.
175
174

90. ln solul astfel format, bogat in eflorescenle saline gi impregnat
cu substante bitrrminoase, in acest adevirat ,,1inut' at moiili.,,
nici o spccii lemnoasd nu ie incumeta sa patrunan. Cei-*ii-c.rra-
josi copicei s-au oprit la cifiva zeci de m-etri de Liziera imenselor
cruste de argili uscatd.
Cea mai caracteristici. supravieluitoare a acestui pustiu sub-
lunar, in care concentrafia de sirriri depdge;te .l' r,'olt inclicele
letai,de 6 grame la- 100 grame, este o specie'halofili capabili sa
reziste concentrafiei saline a solului cu rnult superioard'indicelui
critic de 6000 mi/sso/". E vorbi a"
"" *pacel d^e felur acetora cu
.T: s9Ig.. garduriie vii, din acest motiv nuinit de localnici g6rdura-
ri!6 (l,{-itrayia sckaberiJ, descris pentru prima oard de" mareie
nostru botanist Dimitrie Brandza, la sfir;itur veacului trecut.
Pentru a invinge
'estatornicia
argilelor'mereu frhmintate de
risuflarea pimintului , Nilraria se rairifice puternic, inillindu-se
uneori pini la 2 rn de la suprafala pdmintuiui. Ramurile saie, inte-
sate cu spini, poartd din loc iri ]bc smocuri de frunze cirnoaie.
Florile cu piciorus scurt, asezate in raceme, au 5 sepale si 5 petale
alb-verzui. Prin august-septembrie ap1r ;i fructele, niste drupe
oval-conrce, cam de 1 cm lungime, cu o singurd siminfi. Rispindiii
in doud areale disjuncte, unul siberian gi irtur austrilian, fiituaria
se. gisegte in Romania in cea mai apuseani statiune ditt lott
".
Iatd,;i motivul pentru care gi.rdurarifa- e inscrisi. pe lista plantelor
ocrotite din {ara noastr5.
?9, CELE MAI MODESTE DINTRE CELE MODESTE
Vorbind despre troficitatea solului, ari.tam ci troficitatea
foarte scizut5._ (V : 0-25 o/o) este suportati doar de anumite
specii ce se multumesc cu o folrte modettr valoare nutritivi a so-
Iului, pe care o exploateazd la maximum datoriti unor adaptari
crganice adecvate cum ar fi: rddicini extinse, frunze mici sau
cerate, tulpini uscifivc, circulalie lentd a sevei, pcntru a permite
o mai buni valorificare a. substanlelor minerale, b transpiia{ie cit
mai.redusi, p.
.en!ru.1 impiedica pi6rderile de electrolili et^c.
Agronomii ;i silvicultorii urm5.r-esc cu multd. atentie aceste
specii oligotrole pe care le consideri specii indicatoare ale trofici-
tdlii solului. .FIe indici_gradul de produ^ctivitate a pddurilor, pajigti-
lor ;i culturilor agricole.
Atunci cind in culturile agricole gi in pirloagele din jurui lor
lntilnim usc 5 livul simi noc 1 cn"a p h a t li m t w ti o - atb i,mJ, inverit intr-un
_ve;mint argintiu de peri ce ne duce cu gindul la floarea-de-coi{,
hrana-vacii-cu-flori-albe (Spergula araens,is) sau cu flori violete
(Spergwlaria rwbra), ambele cu tulpini subliri ;i frunze mici, la
prima strlnse in venticil, la secunda, opuse, crefi;oara (Alcketnilla
araensis), lungurica (Galeopsis ladanurn), o labiatS, rudi buni cu
trzica moartd, avem certitudinea unor pdminturi foarte sSrace
care trcbuie neapdrat ingrd;ate.
In pajllti, de deal;i munte, la fel de semnificativi pentr-u exis-
tenla u,nui sol cu troficitate scSzutd ;i foarte scizutS. este prezen{a
unor plante bine cunoscute, cum ar fi gramineele: iarba-albastri
( Moh'nia .aaerulea), fdpo;nica (I{ arfuts stricta), Desckarnpsia fle-
xuos&, Sieglingia decumbens, iarba-cimpului (Agrostis ianiia),
unele neamuri de rogoz (Jwncus effusws, J. conglomeratws), buru-
iana-cu-5-degete (Potentilla recta). Prin pajigtile montane si sub-
alpine, formate adesea in tiieturile de pidur'e, indicatorii cei mai
preci;i ai solurilor sirace sint coacizul (Bruchenthaha spicwlifolia)
si ruda sa.,, iarba neagrd (Callwna uwlgaris), arbora;i cb formeaz'e
cu tulpiniie _lor, acoperite cu frunze aciculare, gi-inflorescenlele
lor colorate in roiu, roz ;i alb, tufe decorative. Se adaug[ citi:va
specii de ferigi (Polytrichum) ;i bridigorul (Lycopodiwm).
.- Pornind .pe_
ciriri de pddure, dacd intilnim in formaliile de
silvostepi si sleau specii lipice, cum ar fi sclipefii-cu-flori-albe
( Po.tenk'lla alba),, floarea-cucului (Lychnis coronariq.J, cu tulpini
vinjoase,.argintii si cu flori rosii ca ale neghinii, un neam de piiio-
rnl-caprei (Pewcedanuw alsaticum), cu flori albe in umbrele ;i
frunz_e 9a + pltrunjelului, ;i neamuri de-ale firulei (Festwia
pseudoaina,.F. aalesiaca, F. sulcata), nu ne vom indoi de existenla
rinor soluri uscate ;i compactc, pe care copacii cresc ririli ;i mai
pufin v.igurosi, iar puietul se dezvolti cu gieutate
Urcind in pidurile de fag, semnele lnrdutifirii solului ie indicd
prez-enfa frecventS. a vulturicii carpatice ( Hieraciurn carpaticwm),.
cu flori galbele ca ale pSpddiei gi-o rozetd de frunze ovile ;i pi-
roase, iar solul acid, nestructurat, cu a;ezare indesati gi cu humus.
brut, neprielnic bunei dezvoltdri a fdfetului, mai ales in zonele
superioare,-il trideazi o rudi o rogozului, Luzula atbida, cu un spic
alburiu si frunze lnconjurate de peri lungi.
In molidiguri, se-nel" soluril6r cu trJficitate scdzuti sint date
de tufele de afin (Vacciniwm myrtillus), care indich soluri biologic
inactive, pe substrat silicios, foarte acide, cu indelungi blocare a
substanlelor nutritive ln substanle organice. Cu el
-se
asociazS.
degetirului (,5_oldanella), cu frumoase flori violacee, franjurate, ;i
rotunjoara (Homogyne alpina), compositi cu frunze circulare $i
176 177

91. dinlate. Meri;orul (Vacciniwnt' ttitis-idaea), rud5. .bun5. cu afinul,
cind it inlocuieste sau insoleste, anun!6 un strat ;i mai uscat, deci
un sol si mai pulin fertil. De aitfel, nu e.greu de observat cd tocmai
go1uril6 ;i ririturile de pddure, nlpidite de ienuperi (.Ju'ni'perot's
"con',tnunis
;i J. sib'irica)-, sint inlesate de acesti copicei cu fructe
gustoase, rezistenfi ;i putin pretenlio;i.
Se nu uitim insl ci valoarea practicS. a acestor plante indica-
toare este legatd de condiliile de so1 ale pddurilor din fara noastri
qi i;i plstreazi valabilitatea ca atare.
30. PREA-GHIFTUITELE
Asa cum solurile extrem oligotrofe reprezintd o limiti chimici
inferioard a existenfei plantelor, ;i solurile megatrofe reprezintS
o limitl chimici supbrioira, un grad de satietate chimicl a solului
." u""*it" sulstiile (h"*"s, "nitra1i, caibonat de ,calciu, sulfat
cle calciu, oxid de siliciu etc.), 1a care nu fac fafi decit anumite
specii ce ;i ele au devenit, la rindul 1or, prelioase indicatoare pentru
cei care stlpinesc tainele naturii.
Pe maid-ane, unde se arunci gunoaie, sau pe lingi stine, unde
se acumuleazS. in mari cantitili dejecfiile animalelor, solul incorpo-
reazd. o cantitate sporiti de azot. Astfel, pe locurile ruderale, nitro-
filele cele mai caiacteristice sint neamurile de lobodd (Ckenopo-
'd,ir'nn) Ei de ;tir (Amarantws.r, ." t-t Lepidi,wrn ru/9rale, prin-locurile
mai insorite, iarLa-gl;tii (Potentiila anserina) ;i iarba gras6. ( Por'
twlaca), in locuri mlai umede, urzicile (Uyt^ic7. di'oica-;i U. wrens),
scaielii (Arctiwnr, lappa) ;i ldsniciorul (Solanwtn dwlcunara), La
umbia gardurilor, ldrirui ( D atwr a str qlnon'iurnJ, miselaria. ( H yo-
ttyo'tnwi n'igra), holera (Xantkiurn stvunoariutno ;i X. itali'cum),
prin locuri gunoite.
' In finefe";i paji;ti, prezenfa papidiei (Taraxautnr/, a ruti;o-ru-
lui (Tkalictrkrilia ;er'iaiului (Saiaia aeLhiopis), a sugelului (Sta-
clt,yi recta), o.i-tiului-;a.pelui (E.chiuno altissinr'wm), .unghiei-gaii
(Astragalis monspesswlinulll) ?!.a gramineii numiti mdrgica
(Me/,iia ciliata) srleereazd o troficitate foarte ridicatd.
' In parterU faAriritor tntilnim d,e asemenea prelioase indicatoare
.ale solirilor sulrasaturate. Printre acestea amintim: leurda (Al-
Jium,cnsinwm),-tnusturoi sllbatic cu frunze late ;i fiori albe foarte
4"."*ti"., tiairt*.iii.i 1 Cri oo;** r ob erti anwrnl, usturoita .(
A tti a'
ria officinalzs/, papeleuL (Physatis atkekengi), cu frumoasele bal,r-
o";""ir"tttpat.ttt" ie ascrrnd boaba ro;ie a fructului, stelula (Aspe-
rula taurina/, umbelifera (Chaeroployllwnt, tenutl,um), frisinelul
(Dictarnru,ts albus), puternic mirositor, cu flori mari roze, im-
pinzite cu vini,soare negre-purpurii, ;i altele.
Prezenfa tirlelor ;i stineior de pe munti este vestiti de dou6
indicatoare obligatorii ce nu triiesc decit in perirnetrul 1or. E vorba
de doui chcnopodiacee: ;tevia-stinelor (Rumex alpinus), inaiti
de 1-2 m, r'iguroasi, cu frunze mari, ;i spanacul-ciobanilor (Cke-
nopodium bonus-kenriu.ts ) .
Perimetrul sulfatului de calciu in exces, dcci a zdcdmintelor
masive de gips (;i prin ele, implicrt, ;i a petrolului, roci congeneticd
cu gipsuJ), este marcat de lizierele de citinl aibb (HippophaA
rkarnnoides), copicei de Z-3 m iniliime, stufos, cu ramuri spi-
noase, frunze subfirele argintii ;i fructe portocalii cit un bob de
rnazlre care, spre sfir;itul verii, iau locul floriior mdrunte si gilbui.
C6tina albi face parte din categoria plantelor gipsofile, din rindul
ci.rora se numbri citeva valoroase specii indicatoare ale acestei
roci.
Carbonatul de calciu in exces, deci calcarul, poate forrna sub-
stratul unor specii calcifile tipice, cu valoare de indicatori de roci.
Printre acestea cele mai celebre din fara noastr5. sint floarea-de-
colf sau albumifa (Leontopodiwm alpinwm), ochiul-;arpel:ui (Eritri-
ckiurn nanum), cu flori asemi.ndtoare cu cele de nu-mi-uita, ;i
Iinarita alpini (Linaria aQina), nelipsiti din grohoti;urile alpine
calcaroase, mixandra-de-munte ( Er y simum transstlu ani cum ), bar -
l.,a-ungurului (Dianthus spicul{olius) ;i garofila Pietrii Craiului
(D. callizonus) , Gypsopltila !>etraea, Melandriwrn zauatlskii, Sax,i-
jraga demissa etc.
In AJpii Dolomitici, cel mai caracteristic in<licator al dolomitu-
Jui este frumoasa cariofilacee Melandyiunc elisabetkae.
Pe rocile silicioase intilnim specii indicatoare ca sclipelii lui
Ha1'nsl6 { P ot entill a hayn al d,i an a ), guga-porumbului ( S il en e I er c k en-
Jeld,iana), un neam de ochii-pdsiruicii (Saxi,fraga cymosa), picio-
rul-cocogului-alpin (Ranwncwlws glaci,atis), ln !a.ra noastri., rocile
andezitice sint prefera te de Hieraciurn telekianwyt,.
In finii generale, supraimbinarea solului cu o anumitl substan-
!5. genereaza seleclii ;i modificbri adaptative ce au dat nastere cu
timpuJ unor aloroqi indicatori edafici fie ai gradului de troficitate
a solului, fie ai naturii rocii din substrat, care irnprim[ chimismul
stratului.
1?B
la*
179

92. 31. BUTOAiELE CU SARAMURA
O api marini ori lacustri care confine un minimum de 50-
60 de grame de siruri la liiru constituie un prag biologic critic
pentru viafd, obligind atlt flora, cit gi fauna la o specializare extrem
de strictd. Pe glob existi., la diverse meridiane, sute de lacuri ctr
salinitate superioari acestei concentrafii critice, ;i chiar gi o mare,
vestita Mare Moartd, situatl la 25 km de Ierusalim ;i la 396 m
sub nivelul mdrii, a cdrei concentrafie de circa 30^0 grame de siruri
la iitru de api reprezinti un adevirat record. In apele ei supra-
viefuiesc o algi brun-verde, Afhanocapsa, flagelalii Dwnaliella
airidis, care, aglomerindu-se, produc o coloratie ro;ie a undelor,
ciliva infuzori ;i nurrreroase bacterii, din care unele au.fostpentru
prima oari determinate de zoologul romAn I. LepEi. Vietifile
triiesc doar in apeie de suprafafi; sub 40 rn adincime se gdsesc
ape fosile neprimenite de-zeci de mii de ani si cu o concentralie
dA 332 g sdruri la 1 litru, in care nu-;i pot petrece viala decit bac-
terii sulfuroase ce descompun milul organic, producind SH, qi
sulfat de calciu (gip.).
$i in fara noastrd intilnim lacuri slrate a ciror mineralizare,
alltirri de proprietifiie radioactive ale sapropelului (ndmolului),
le asiguri. 6 iiialtn valoare terapeutici. Piintre acestea a!.,intim
Lacul-Sdrat de lingi Briiia ;i Latul Negru de la Sovata ;i Techir-
ghiolul, ciruia maiele pictor I. fuculescu, bioiog de profesiune,
i-a inchinat in 1965 o valoroasi monografie.
Doar animalele inferioare (protozoare, crustacee, insecte) re-
zisti in aceasti saramuri, prezentind
-
aga cum arita I. Jucu-
l65gu
-
o talie mai redusd d6cit a rudeior lor-bune din apele marine -
,,Nanismul'1 s-ar datora faptului ci lanfurile trofice ln apele
lacului sint foarte scurte gi, prin aceasta, insigi viafa fiinfelor de
aici e mai scurtl. Stdpinii indiscutabili ai acestui univers saliu sint
infuzorii. In Techirghiol, lac cu salinitate de 55-110 grame la
litru, I. Juculescu a-descoperit 248 de specii, din care.37 conside-
rate noi pentru stiintd. Comune si ln acelagi timp specifice pentru
lacuriie luprasii'ate'din RomAn'a (Lacul barat'cu 8-0
-g/!-Lacul
Negru 1zS^g/1) sint doui animale mirunte: dipterul !!lt,ydr.a;i
cru-staceul fitbfod Arten+ia sal'in'a, al cdrui apendice codal variazl
ln lungime cu gradul de salinitate a apei. Fiecare lac i;i are ;i cite
o specie caracteristic5. Astfel, in Techirghiol se intilnqte chirono:
mul circumpontic Italiella tawrica, iar in Lacul Negru foarte frec;
vent este copepodul Arctodiaptomws salinws.
Vorn zlbcvi pulin asupra micului crustaceu filopod Aytemia
salina, a cirei masd biologici std a baza formirii ndmolului te-
-rapetrtic_al lac-ulLi Techirghiol. Studiul Artatniei a fost lnceput
in 1900 de prof. Paul Bujor, de la Universitatea din lagi, gi con.
tinuat dupd 1950, de cdtre Ion Juculescu ;i Eugen Pora.'
Unul din fenomenele cele mai interesante la Artemia
-
arati
E. Pora _ elte depe-ndenla formei de salinitatea globall a apei
in care traieste. Au fost descrise 6 subspecii de AVtemia care se
deosebesc atit prin raportul dintre ."tuibtot"." gi uUao*"", rft
;i prin lungimea si numirul spinilor de pe telsoi. O experienld
extraordinard a ardtat ins[ ci daci se iau ou5. dintr-o- aceea;i
pontd de Artemia si se pun in ape cu salinitate diferiti, misuratl
prjn.densitate, de la apa dulce (D : 1 000), la apa cu maximI
salinitate tolerati de animal (D : 1160), se constaii ci in fiecare
ap5 apar forme corespunzdtoare subspeciilor ce caracterizau for.
mele acelor salinitifi (dyboash;"i, jelski,, principalis, arietina, miil-
h,awseni, Ior)ppeniani).'
- '' r
_ Iog .fuculescu a indicat rolul rdcu;orulai Artemra la procesul
!5: !e.h;!yqre, adic6, de formare a ni.molului terapeutic din lacul
Techirghiol.
Atunci cind vintul bate dinspre vest spre est, Ia lirmul dinspre
mare al iacului sint impinse cantitili uriage de Arternii. Apa dti te
t-arm clevine ro;ie.,In airgust 1952, at fost g[site la un litrd de apa
de la fdrm circa 2 500 cadavre de puiet ;i 360 cadavre de adulg
de Artemia. avind o biomasd totalS-de 10,28 gl1. Pe acest fond de
substanfi organici moartd. se adund o mullime de infuzori ce sa
hrdnesc cu resturi, da_r ;i cu o imensitate de bacterii ce descompun
substanfa organicS. ;i prin fenomene de oxidare o degradeazi in
forme mai simple, care in totalitatea lor aLcdtuiesc o substanti
organicd, coloidald ce se depune la fund, alcdtuind milul de firm.
Antrenat de curenlii de convecfie, acest mil este cirat lncetul cu
incetul spre adincul lacului, unde, sub acfiunea bacteriilor, este
preficut intr-un mil cu granula{ie fin5, numit mil terapeutic.
Acesta cuprinde, la un litru, circa 100 g siruri (domind carbbnatul
de calciu gi-bioxidul se siliciu), 7 g coloizi gi 60-70 g substanle
organi,ce diferite (enzime, hormoni, pigmenfi etc.). Acestea, fn
special, confer5. ndmoiului o inalti valbare terapeutici.
- Procesul de peioidizare are loc din mai pind prin octombrie,
o1tt6 frigu-l schimbi complet fauna si flora tacului. Artem,iile dispar
complet, iar majoritatea protozoarelor mor.
Ca urmare a formdrii tanatocenozelor de ia mal (cenoze bazate
pe cadavre) , substanla organic5. din acestea se mineralizeazi
180 181

93. complet ;i in api apar niste alge verzi mici
-
pufin cercetate pinb
in prezent
-
care cad la fundul apelor ;i dau milului o culoare
verde, ce alterneazi cu cea neagri a miluiui terapeutic. Culoarea
neagri a milului terapeutic este datorati in primul rind sulfurii cle
fier, proveniti din alterarea substanlelor organice, ;i in speci:"I
a clorofilei algelor Cladophora, care toamna intrl impreunil cu
artemiile in procesul de peloidizare. Culoarea verde a milului de
iarni s-ar datora
-
dupi I. Juculescu;i E. Pora
-
unor rnaterii
fecale ale larvelor de chironomide (!in!ari), care consum5 algele
monocelulare, fixindu-le oarecum clorofila ce nu se degradeazfi"
total, apirind astfel coloratl in dejeclii.
Geneza nimolului terapcutic al lacului Techirghiol este un
exemplu ilustrativ aI adaptirii la mediu ;i al lanjurilor trofice
condilionate de specificul unor ape hipersaline, situate la limita
chimici a existenfei.
vrATA !N
xv.
TUPTA CU GF{ETURIT,E
32. ACOLO UNDE FRIGUL ESTE ATOTSTAPIXiTOR
Polii exprimi o altl iimita a vielii: aceea a temperaturilor
celor mai scS.zute de pe glob, care se mentin in mai tot timpul
anului.
Existd o mare deosebire intre regiunea arctici, situati in jurul
Potrului Nord, ;i regiunea antarcticb, situatd in jurul Polului Sud,
in ce privegte relieful, clima gi formele de viafd.^
Polul Nord este situat ln mijlocul Oceanului Inghelat de Nord
si este acoperit de o banchiz6,, aflatd, intr-o derivh permanentl.
Temperatuia ajunge pinl la
-500.
In jurul Oceanuiui lnghelat se
gasedc piminturi lntinse cum ar fi: Groenlanda, ldrmurile nordice
ale Asiei ;i Americii de Nord. Aceste piminturi se descoperS. in
timpul verii ;i conlin numeroase plante, seminte, insecte, ce furni-
zeazb, hrani abundentd puilor de pdsiri care ies aici, cit qi adullilor
care migreazl, din toate pdrtiie sudice, multe ;i din lara noastri,
cum ar fi: pescb.rugii, gi;tele, rafele, Iebedeie etc. Zona arctici
este destul de bine reprezentati gi de mamifere caracteristice, fie
terestre: ursul alb, boul moscat, vulpiie albe ;i argintii, iepurii
a1bi, renii de tundrd, nevistuicile albe, lemingii, fie acvatice: foci,
rnorse, narvali, delfini, balene.
Po1ul Sus este situat ln mijlocul continentului antarctic, aco-
perit cu o caloti de ghealb groas5., ce ascunde un relief variat a
cirui altitudine maximd este atinsi in virful Vinson (5 1a0 m).
Frigul ajunge aici la
-880C ;i vinturile niprasnice sufl6 peste
intinderile nesfir;ite de zdpada cu viteze de uragan, miturind totul
,din cale. Doar spre periferia continentulai zdpada se topegte in
timprii verii polare, cedind vegetaliei mici petece de teren. Este
zona geografic5. care inregistreazd cea mai mare valoare a radiaJiei
,de pe Pimint (120 000 cal/cmz) dar, concomitent, ;i cea mai in-
tensl pierdere a radialiei prin reflexie (967).Aici se afli poiul
{rigului. Cea ma.i joasb temperaturi de pe glob,
-94,50C,
s-a
183

94. lnregistrat in iarna anului 1967 la 7801,2' latitudiqe sudicl ;i tO60-:Z:
lonsitudine estici.
'In regiunea Polului Sud, nu numai flora dar ;i fauna diferb
de a Polului Nord. De pildd, aici nu existi mamifere terestre, ci
numai acvatice: foci, caialoli, balene. ln schimb sint pdsiri nemi-
gratoare caracteristice, legate de banchizele de gheafi, ca pinguinii"
gi zburdtoare viguroase gi redutabile, ca albatro;ii ;i burevestnicii.
;i o zoni termici atrigitoare pentru insecteie care, c5.utind un
loc pentru incdlzit, efectueazi ;i polenizarea. incruci;ati. Pentru a
se convinge de justelea concluziilor sale, I(iwen a amplasat in
centlui corolei un cuplu termoelectric dintr-o sirml foarte subfire.
S-a constatat cl acolb temperatura era cu B0 C rnaimare decit'cea
a mediului inconjurdtor.
Tn Botanica distractiad am vorbit pe larg despre raportul care
existi intre culoarea corolelor
".i
anumite -onailii cliriratice spe-
ciale, printre care gi cele circumpolare. Urrnirind unele statistici
ale botani;tilor canadieni ;i scandinavi privind frecvenfa cuiorii
petalelor la speciile polare, am constatat cu surprindere ci aproape
909ir d_intre acestea au corola de culoare ro;ie, violetd, albastri 9i
albi. Cele cu corole albe sint specii eupolare, criofile prin excelen-
{1, deci iubitoare de temperaturi sc5.zute. Culoarea albe a coro-
lei respinge toate radiafiile, menfinind temperatura scizuti
-
preferati
- de aceste plante (steaua-din-Iamai, arginfica-lapon5,
piciorul-cocogului-poiar-etc.). Un feqomen analog se petreie cu
plantele alpine situate in jurul ghefarilor (specii periglaciare),
cum ar fi unele saxifrage, oilele (Anemone alp,ina.), piciorul-coco-
sului-alpin (Ranwnculws glacialis gi R. crenatuil, gi cu unele plante
de primdvari, ndscute adesea in mustul z6,pezii;i iubitoare de frig
(ghiocelul, colfi;orul, pd;tifa, gdinu;ele, mirgiritirelul, umbril
vioara, lugca etc.).
Dimpotrivi, la plantele peripolare si cele alpine, care au nevoie
de mai multl c5lduri, sau care se apdri impotriva excesului de
ultraviolete, culoarea rosie, violetd, albastri a corolei lor capteazd
mai bine radialiile calde ;i protejeazE de radiafiiie ultralungi ce
produc tulburiri ln infrastructura celulelor ;i in chimismul enzi-
melor. Un scurt metraj gtiinfific, Culorile florllor, pe care l-am
realizat in 1974 cu regizoarea Liliana Petringenaru db la studioul
;,A1. Sahia': gi care s-a bucurat de un frumos palmares nalional
gi internafional, a ilustrat conving[tor aceastS. ipotezl.
Frigul este suportat cu ugurinti de spori ;i de animaiele infe"
rioare,-cum ar fi r6tiferele ;i tirigridele, u'nele ilin ele supraviefuind
chiar la temperaturi de
-273nC.
De asemenea, o suinedenie de
insecte, ou5. sau pupe de insecte, animale superior organizate, pot
suporta cu u;urinfd geruri de la
-300
pini la -50sC,
fir5 a fi adi-
postite. Energia radianti a soarelui este folositi din plin de insectele
rezistente la frig. $i aici, ca gi pe vlrful munfilor, m,ilanismul, haina
lntunecatS., le ajuti s5. absoarbi mai puternic razele calorice, corpul
lor prezentind in zilele insorite o temperaturi. superioarS. aceleia
a aeruiui inconjurdtor. Astfel au fost identificate in z[pezile vegr
83. ADAPTAREA LA VIATA POLARA
In prezent, sint cunoscute peste 140 de specii de plante care
trliesc permanent pe ghefuri ;i zdpezi. Multe din ele sint colorate
ln violet, ro;u, cafeniu sau verde ;i conferi zdpezii un colorit cores-
punzS.tor. Pentru ca alga-zbpezilor (Cklancydomonas niualis) sA' se
dezvolte bine, are nevoie de multi luminl ;i de o vreme foarte
rlcoroasd, deoarece la temperatura de f 40C moare. Ciutind dez-
legarea misterului dezvoltdrii algelor nivale, biologii au ajuns lar'.
concluzia cb acestea i;i cleeazd o ambianld proprie, favorabild.
Ele triiesc in colonii care pe timp insorit se incdlzesc, iar zipada"
din jurul lor se tope;te, astfel ca fiecare colonie va fi arnplasath
fntr-un fel de gropifd. Adesea apa de la suprafala coloniei ingheafd,
;i cuva cu alge apare acoperitd cu o pojghi!6 subfire_ de- ghea!6.
ie constituie un veritabii adhpost. In mica seri astfel formati,.
temperatura se poate menfine multd vreme in jurul lui zero grade"
Aceste coionii de alge, cind slnt aldturate, formeazi sub z5pad5,
un adevdrat sistem de ,,rdsadnile naturale", fiind populate de
foarte mulli pdianjeni de zipadi care, o datd cu sfir;itul ."'eriir
polare, intri in hibernare.
- Pentru a-;i asigura cildura necesar6 procesului-de. fecundare.
unele specii i;i au corolele inzestrate cu particularit[{i optice
menite si capteze mai multe radiafii calorice sau sd _regJemelteze
cantitatea de cilduri transmisi pe diferitele lungimi de undd ale
spectrului solar.
- Botanistul canadian Peter Kiwen a constatat cX unele plante'
arctice, qi in special un neam de mac (Papaaer arcticwm), care
cregte in insuia Elmer, la vest de Groenlanda, insuli rece dar ci-l
un grad sporit de insorire, folosesc razele solare captate. Petalele
florii formeazi o paraboli gi, cum arat5. calculele geometrice sirnple,,
razele solare conirerg spre-centrul florii, unde se gdsesc staminele'
qi pistilul. Prin aceasta, nu numai ci se realizeazi accelerarea pro-
teselor vitale ln cel mai important organ al florii, dar se formeazlo
184 185

95. nice peste 50 de specii de nevertebrate adaptate unor condilii
dramatice de viaJa.
Pe;tii polari prezinti foarte originale foryg de adapt-are. Astfel,
;,pe;teie-gireat['1^este total lipsit de hemoglobinl. Singele acestuia,
& ispe.t opac, verzui pal sab alb spre galben, nu are nici un pig-
ment-transfortor cle oiigen, animalul reugind _astfel s5-si reduci
ia maximuri valorile metaboiice. La Gadus ogac, din preajma Penin-
sulei Labraclor, s-au d.eterminat acumuldri de trimetilamini'
substan!5" care scade temperatura, de congelare a plasmei de Ia
-0,80C,
din timpul verii, ia
- 1,60C.
$i la alte specii antarctice de pe;t1 se intilne;te aceast5. glico-
proieidb ce indeplineste funclia antigelului intr-un radiator de
iutomobil. Subsfanla de culoare alba, gJicoproteida izola-ti din
singele pestilor respectivi are caiitatea de a-I menJine iichid la o
t"rip"tdtotd la carb ar fi trebuit si se congeleze. In mod ncrmal,
pe;tii
- animale cu singe rece, deci care imprumutS. temperatura
irediului inconjuritor n-ar putea rezista ,,frigoriferului" clin
adincurile oceanelor antarctice. Totu;i, gralie glicoproteidei din
circulalia sangvini, 6-7 specii de pe;ti antarctici lnfruntl f[r[.
grijl adprete condilii polare. $i la insectele polare au fost determi-
iaie su^bstanle antigel. Astfetr, la himenoptetul B,racon cephi, din
zona circumpolarl canadian5, se formeaz[ glycelol, in colcentralie
d"e 25o/o, car-e permite rezistenla insectelor pil? -t" - zqoc.
Foilnarea
-de substanfe care rlmin lichide Ia temperaturi
sclzute, permitind desf:igurarea normali a metabolismului, este
un fenonien frecvent in apcle reci. A. A. Benson 9i R'F. Lee au
aritat, in 1.915, ci grdsimile sintetizate de algele,fitoplanctonului
din apele arctice ;i antarctice conlin acizi-gra9i-foarte nesaturafi
(cu niai multe leghturi duble intre atomii de carbon),-ceea ce sDo-
regte fluiditatea lor ;i le scade punctul de congelare. Numeroasele
copepode ptranctonice ce se hrlnesc cu aceste.alge sintetizeazi
difirite feluri cle ceari (lipide reprezentind esteri ai acizilor gra:i,
cu alcooli cu lanluri de caibon), in care intri acizi gra;i cu un mare
grad de nesaturafie, ducind Ia scidere,a punctului de congelare"
Astfel, sinteza lipidelor cu un mare grad de nesatur-a{ie apare ca o
importantl adaitare ce permite. existenla vielii la temperat*ri
sc62ute gi, totoditl, determini o importantd prodrrclie de biornasi
cu o mare valoare energetici.
La animalele cu singe cald (pisiri, mamifere), diferenla dintre
temperatura corpului si cea a mediului.inconjurStor poate deparsi
chial gOoC, f6r[ ia animalele si-;i modifice temperatura constairta
Astfel, poiirnichea de zipadi are temperatura- corpului cle 430C'
temperaturi ce se mentine neschimbatd chiar la
-400C.
Ca sd
reziste la acfiunea frigului, animalele cu singe cald prezintl diferite
sisteme de adaptare. In primul rind, li se contractd vasele cutanate,
pielea devenind rece si cedind ln mai mic5. mS.suri c6ldura. Blana
!i penele se infoaie, intre peri se adunl mai mult aer, creindu-se
astfel uir strat termoizolator. Tot ca o mlsuri de apbrare contra
frigului, corpul focilor este invelit intr-un strat groi de grisime,
care nL1 cedeaz6. deloc temperatura corporalh. In schimb, inoti-
toarele, nefiind protejate de gr.lsime, prezintl o vascularizafie
{oarte bogati, prin care singele cald p[trunde cu repeziciune si le
incSlzeste puternic, aplrindu-le astfel de inghe!. Adaptiri similare
se lntilnesc gi la pinguini, al cdror penaj pisios reprezintd cea mai
perfecti plato;5 contra frigului, dovadi ci sacii de dormit cei mai
buni sint cei ciptusifi cu puf de pisiri polare.
riteza cu care se deplaseaz[ pisirile ;i mamiferele in apd
(30-40 km pe ord) produce o intensl degajare de cdlduri, inilt
la fiecare cinci minute temperatura creste cu un grad, fenomen ce
constituie si el un mijloc de apirare contra frigului.
Cea mai mare parte a vertebratelor arctice pir5sesc in timpul
iernii regiunile peripolare, migrind spre sud. Ceie care rimln, ca
ursii polari de pildn, i;i construiesc locuinle bine izolate. Doar doui
specii de rozitoare, lemingii gi c[lelul-plmintului, rimin ln tundrd.
Lerningii, ca gi cdfelul-pdmintului, nu hiberneazd si nici nu-gi
acluni rezerve de hrand, ci rimin activi sub scutul tare al zipezii,
consumind in special mugurii de regenerare ai cyperacceelor (ro-
6iozurilor) . Un leming, de;i cint[reste doar 50 g, are nevoie anual
de 40-50 kg substanld vegetali. proaspiti. Iarna l9i fac un cuib
din idsatari de cyperacee, in apropierea terenului de hranl, care
poa.te fi de 100-200 m2 pentru o familie ;i l-2 ha pentru o colonie.
Locurile acestea, populate in special de cyperaceea bumbicdrila
( Erio.pkorwru), sint in proporlie de 90-95 o/o defri;ate. Dupi
pirisirea zonelor de iernat, lemingii i;i construiesc galeriile pe
locriri mai inalte, arunclnd afari pind la 250 kg phmint la hectar.
34. TUNDRA, CEL MAI ,,RECE'1 TINUT YEGETAL
Tundra propriu-zis5. acoperd circa 4 milioane de kmz in partea
extrem nordici a Asiei ;i a Americii si Groenlandei, din care 3/4
o reprezinti tundra siberiand. La sud de aceast5. fi;ie lipsiti de
vegetafie lemnoasd se intinde silr.'otundra , o zond. de mozaic, unde
tundra se amesteci cu vegetafia lemnoasi piticd (Salix lapponica,
186 187

96. S. glauca, S. reptans, Alnus koladnsis, Betula exilis, B. middendarfJi,
B. sukaczeuii etc.).
Arborii nu pot sI se dezvolte aici ln primul rind din calrza
coacliunii principalilor factori defavorabili: scurtimea sezonului
de vegetalie {60-80 de zile intre iunie si septembrie) si uscdciunea
prin ger, care produce grave vdtdmiri. Se adaugi, de asemenea,
vinturile puternice, menlinerea permanenti a stratului de zlpadd,
deci a inghelului solului Ei a incapacitdfii apei de a-l transvaza,
ceea ce nu permite fixarea si germinarea seminfelor. Ridiciturile
plane, cu soluri poligonale de inghe!, slnt slab populate, ca
"si
ver.
sanlii domoli. Aici l;i fac veacul covoare de licheni (Cetraria,
Cladenia, Spkaeropkorws), in pdrfile uscate, sdlciile pitice (Salix
nana, S. lapponum, S. pkylicifolia, S. lanata) , rogozurile, frec'rent
mu;chii (Di,cranutn, Hypnum),ln cele umede. Cele mai favorabile
porliuni de teren pentru vegetalie sint malurile rlurilor ;i fluviilor,
gi mai cu seami versanlii sudici repezi, pietrosi, care se incilzesc
relativ puternic din cauza poziiei joase a soarelui. Pe ace;tia se
tormeaz'a adev5.rate ,,gridini de flori'1, unde intilnim dedilelul
siberian (Anemone sibirica), ghinfura albb (Gentiana algida),
saxifraga polari (Saxifraga niaalis), pelinul arctic (Artemisia
nrctica), arnica (Arnica lessingi), fl5minzica (Draba micropetala)
etc. Cu toate acestea, scurtul anotimp de vari nu ajunge adesea
pentru maturizarea seminfelor. De aceea, in Groenlanda de pildi,
ia jumdtate dintre specii, fiorile se formeazi. cu un an fnainte,
astfel ci inflorirea poate si se produci, foarte timpuriu. Unele
specii, cum ar fi hreanul polar (Cocklearia arctica), ar ierna
-
dupi unii botanigti
-
nevitimate sub zdpadd, cu flori formate,
fenomen care se petrece ;i cu unele specii din pidurile noastre,
cum ar fi rocoina (Stellaria).
Deosebit de interesante slnt speciile aperiodice ca, de pildd,
mica crucif erd Braya hurnil,is. Dezvoltarea ei se extinde pe rnai
mulfi ani ;i se lntrerupe temporar ln timpul iernii, in orice stadiu
s-ar gbsi. Aceste specii sint astfel independente de vara scurt[ ;i
lnfloresc fie la inceputul sezonului de vegetafie, fie mai tirziu,
mugurii putind fi foimali gi cu doi ani inainte.
Bilanlul hidric al plantelor arctice este echilibrat, concentralia
sucului lor celular ridicindu-se la 7-20 atmosfere. Trlsdturile lor
xeromorfice se datoresc penuriei de azot, gtiut fiind c6. la tempera-
turi joase aie solului absorblia azotului se face greu.
Intrucit vaiorile asimilafiei clorofiliene slnt in general scdzute,
ln tundrd productivitatea masei vegetale este modestd. De aceea
qi semintele sint mici; la 75o/o dintre specii ele cintlresc sub 1 mg.
Pentru a germina, major-itatea plantelor au nevoie de iarovizare,
adici de influenla temperaturilor joase, de iarni. Dar apoi ele
risar imediat in primivard, avind timp pind in toamnd si adune
ceva rezerve. Viviparitatea (seminfele incollesc pe planta-mamd ;i
934 gata germinate pe pimint) este o. aiti caract6ristici adaptd-
ti,vq a planteior polare. Aproape 2a/o dintre speciile cunoscute iint
.r'ivipare,-familiile mai bine reprezentate in iceasti privinli fiind
graminee-Ie,. poligoneele (ex. P olygonutn via ip arurn )' ;i cariofileele
lex. Stellaria, CerastiumJ etc.
Penuria de azot este suplinitd de larga rispindire a simbiozei
plantelor- polare cu bacteriile nitrice si de concentrarea vegetafiei
icolo und6 solul este ingri;at de excrementele animalelor. H"einrich
Walther arati ci Dryas druntruondii, specie pionieri in Alaska,
are puternic-e nodozitilj.In timpul studiului d'e inceput ca Dryas,
conlinutul de azot al solului creste de la 33 kg/ha pini la 400 kglha.
_ Tot Waither precizeazl. cd-cele mai multe specii arcticJlint
hemicrt)ptofila (regenerarea se face din muguri situali pe tutpini
subpdmintene sau pe ridicini ce sint amplasate aproape
-de
niveiul
soluiui) Si carnefite (muguri de regenerare se gisesf aproape de
sol gi.-protejaji in timpul iernii mai ales de sfratul de^ zepade).
Speciile anuale. reprezintl o raritate. Astfel, se citeazd miiri;ui-
i_slandic
_(Koeningia islandica) , ghinfura-polard (Gentiana algid.a) ,
M o nti.a
.l
ant pros p elm a gi doui specii de virtejul-pdmintului ( e eti i-
crtlarls ) ,
- Majoritatea speciilor au ridlcini groase ce servesc ca organe
de.rezervl. Virsta plantelor poate depd;i, chiar la ierburi, lO-O de
ani. La_arbustii pitici (silcii-pitice, arginfici, arinul pitic, meste.
cina;, Ledwm etc.), ea se situeazd intre 40 ;i 200 de ani-.
35. URrAgrr TUNDRELOR lruCHnlern
Cit ar fi ea de sdraci ;i neprimitoare, tundra oferi. totusi adi-
post ;i-unor ierbivore impresionante, adaptate hrdnirii cu o vege-
talie alci.tujti de obicei din mu;chi, licheni, buruieni de mta;tin6
;i copdcei chirci,ti, acoperi!i luni-intregi de zipadd.
. Printre curaj.o;ii ,,pionieri': ai tundrelor se numiri boul moscat
;r anumrte specrt de ren.
Boul moscat (Oaibos mosckatus) este mai mult lung decit
inalt (2,S-Iulgime ;i doar 1,t m inillime), inf[fi;area lui"scundi
ca ;i profilul fefei,'prin linia curbatd a nasului,'amintind pulin
aspectul oilor.
188 189

97. De la dispirutul mamut, pufine ierbivore s-au adaptat atit
de bine asprelor condilii ale fraiului in imprejurimile ghelurilor
polare. Urechile si coada boului moscat dispar in pirul des, cu firc
lungi pinl la 70 cm. De altfel, pilozitatea este atit de puternici,
lncit cu greu se poate recunoagte conturul corpului. Aceasti blani
deasi di posibilitatea animalului sl suporte bine clima glaciarl.
Ca ;i cerbii moscafi din Centrul Asiei, in timpul imperecherii, ei
elibereazS. o substan!d puternic mirositoare, moscul, pistrati
intr-o pungd situati intre ombilic gi glandele genitale, substanli
ce ajuti partenerilor s5. se recunoascd. mai ugor in imensitatea
tundrelor nordice. farna se hrinesc cu ierburile, lichenii;i rnu;chii
scogi de sub zapadd.
Rude bune cu renii-de-pidure, din care fac parte renul-finlan-
dez (Rangifer fennicusl, ienul-siberian (R. sib'iri,cwsJ, Karibul-
american (R. caribonJ, renul-de-munte (R. montanws) din Alaska
si renul din Terra Nova (R. tervae-nouae), renii de tundre triiesc
la cea mai nordic6 latitudine si au unele trdsdturi tipice. Din rindul
lor fac parte: renul polar (R. arctous), care triiegte in zona arctici
a Ameiicii de Nord, renul groenlandic (R. groenlandicus), ca ;i
cele doud forme europene, renul-de-Spitzberg (R. platkyrkynckus),
care a pS.truns cel ma.i mult spre nord, gi renul european propriu-zis
{R. tarandws/, care ajunge la o lungime de 2 m gi o inillime de
1,10 la greabin, atingind o greutate de 150 kg. La sfirgitul lui sep-
tembrie-octombrie, incepe goana. Coarnele lepidate in decembrie
sau ianuarie sint complet dezvoltate in timpul goanei, cind masculii
se lupti intre ei. Nu rareori, coarnele se prind intre ele in timpui
luptei gi luptS.torii r5.min ore tntregi incitu;afi uuul de altul. Afari
de cerbii cafenii ;i rogcali, se intilnesc si animale albe ;i pestrile.
Renii sint mindria ;i bogSlia laponilor, care i-au domesticit.
Majoritatea laponilor- au 300-800 reni, sint insd ;i destui care
posedd 3 000-5 000. ln cirezi, renii stau strins lipiJi unui de altul,
ca oile intr-o turm5, fiind menlinufi laolalti de ciini, iar coarnele
lor rdmuroase dau impresia unei pS.duri ln miscare. Pentru muLs,
animalele sint prinse cir lasoul, r.or... din cireadi ;i legate. ln afard
de valorificarea c[rnii, bl5nii ;i a laptelui, renu] mai este prefuit
de lapoui prin rezistenta sa fizic6., care il face apt de a fi folosit
ln munci.
Civilizalia populaliilor nordice, a laponiror ;i a eschimo;ilor,
este strins legatd de prezenfa renului. Exist5 un folclor inspirat
de acest animal, iar coarnele sale puternice constituie materia
primd pentru unelte ;i obiecte de podoab5.
S6. CEI CE IMPRUI{UTA HAINA ALBA A ZLPEZILOR
NORDICE
Imbricimintea albd a animalelor cu arie iargi de rlspindire
este o formi de adaptare la mediul lor de viati. Albul este o culoare
plotectoare, pSstratb in tot timpul anului. Aceast6. homocromie
permanent5. camufleazd deopotrivd atit pe priditor cit ;i pe vic-
tim5.
Pasdrea stabili, caracteristici regiunilor circumpolare arctice,
este gdinuga-de-zdpadd (Lagopus lagolws), imbricatd in alb curat,
cu excepfia cozii, care e neagr-5. Narinele ei sint ascunse in pene.
De asemenea, penele ce-i imbracl degeteJe picioarelor o feresc de
geruri ;i ii permit deplasdri indelungate pe zlpadl. G5inu;a poJarb
se hrineste cu muguri, mlddi{e, bobifele arbugtilor pitici Ei, acolo
unde Jipsesc, cu diver;i licheni. Cuibul ei simplu este instalat in
tufi;uri joase sau in jgheaburi de stinci. Femela cloce;te singuri
t-ele 8-12 oui. In timpul clocit-ului, cocosul std prin apropierea
cuibului, dar pdrdseste apoi giina, lntorcindu-se Ja familie abia
cind puii sint adulti.
Iepurele-polar (Lepws arcticws), care poate fi intilnit departe,
in extremul nord al Americii, este ceva mai mare decit iepurele
nostru de cimp, ial prin blana sa albi in tot cursul anului este
bine adaptat zonei zdpezilor.
Desi comuni in pldurile regiunii temperate, hermelina (X[ws-
tella erndnea) trdieste si ln regiunile circumpolare ale Groenlandei
qi Americii de l.[ord. B]ana ei alb5, doar ln virful cozii stropit cu
riegru, este un bun camuflaj natural, impiedicind-o si fie viazutd
de prada ei, formatl in zona arcticb din lemingi, potirnichi ;i
iepuri-polari.
Vulpea-polard (Alopex lagop5us) locuieste in regiunile extrem-
nordice, rispindirea ei lntinzindu-se peste'intreaga calotd poiari.
O particularitate care o deosebegte de vulpile obi;nuite ;i o apropie
oarecum de ciini este pupila rotundl ;i nu vertical ovali. De ase-
menea, se caracterizeazl. prin botul gros si bombat, urechile scurte
qi rotunjite, picioarele scurte, pernifele picioarelor, ca ;i intregul
corp acoperite cu blanir deasi, pdmintie vara, albi ca zipada iarna,
coada extrem de stufoa"i. Varietatea de culoare, a;a-numita
,,vulpe-a1bar1ri'1, este foarte cdutati in comertul de biinuri. In
afard de blana deasi qi alb5, urechile scurte, care impiedicd pier-
derea cildurii, formeazi un important caracter adaptativ. Ailen
a dovedit cd lungimea urechilor cleste pe misnrl ce vulpile trS.iesc
mai spre sud. Astfel, fenecul (Vttlpes zerda), vulpea-de;erturilor,
190 191

98. are urechi enorme in raport cu corpul. Vulpea-polari preferd hrana
animal[.- 'rara, prinde ;oareci, iemingi,^ giinu;e-d6-z6pad1,; in
schimb, iarna hrana devine rar5. Atuncitreiuie si se muliumeasci
cu-ceea ce_gdse;te. De obicei, in acele luni triie;te din produseJe
mdrii. F obi;nuiti sd doarmd pe plmint sau in iufi;uri, adeseori
neavind posibilitate sd giseasci vizuini in care sE se addposteasci.
Perioada de.reproducere este in aprilie gi mai, imperecherea fiind
insoiitS de tipete numeroase ce se aud p6 distanleiungi.
Cel mai tipic ;i impozant reprezentant al faunei arctice rimine
ursul-polar (Tkalarctos m,aritimus), care, ali.turi de ursul-uriaq
din Alaska (Ursws gygas), sint cele mai mari carnirrore actualel
Cei circa 30 000 de urgi-polari existenli pe glob triiesc numai in
briul de gheald_polar, acolo unde apa ingheale parfial pe mare
parte.a anului. f ilpile lor sint aproape in intregime acoperite de
pir, iar. stra-tul gros de grisime ;i bogata blani albi reprezinia
adap_tdri tipice la mediu. Multd vreme, savanlii nu-;i puteau rds-
pu-nde cum rezistl acest mamifer la niprasnicele geruii ,sifurtuni
polare, cu atit mai mult cu cit nici nu migreazS, nici nu hiberneazi,
ca ursul din regiunile noastre. Recent, o echipi de cercetitori
sovietici- a dezlegat taina. S-a constatat ci uisul-polar iube;te
confortril, construindu-gi adevlrate locuinle asemenetoare cu
igloo-urile eschimogilor. Camera in care dorm puii se afli inhllata
fali de intrare, temperatura din interior ajunglnd Ia citeva grade
sub zero, in vreme ce afarl sint -.30'C. Dar obiceiurile urgilor
albi diferd de la o zon6.7a alta. Cei din arhipelagul Franz Josbph,
de piidi, locuiesc clte 2-3 intr-un ad5post. In- insula Vianghel,
in schimb, doar femelele gi tineretuJ au drept la adipost, masculii
riminind sub cerul liber.
Ursul-polar se hrineste cu aproape toate animalele pe care i le
oferd marea sau iitoralul sirac al patriei sale. Exceplionala sa
putere, care intrece pe a tuturor carnivorelor, precum gi indemina-
rea lui in api, ii asiguri u;or procurarea hranei. Prada lui preferati
o constituie focile, ;i e destul de giret gi abil pentru a vina aceste
animale inteligente si rapide. El cauti gi pinde;te prada cocofat
pe ghefuri plutitoare. De lndati ce zlregte o foch insorindu-se pe
o bauchizd, coboard in apd, se apropie de ea, in direcfie contrari
vintului, ;i iese brusc la suprafafd. Se pricepe sl prindi 9i pe;ti.
Toamna, cutreierS. cu deosebire uscatul, ciutind fructe. Acest
gigant al ghefurilor constituie cel mai nobil vinat ale eschimo;ilor,
iakufilor gi samoiezilor, care il ripun dupi o luptl extrem de grea
;i indelungatS. acceptati de anima"l cu curaj.
37. IrI-ORA ANI'ARCTIDEI ;I A II,iSULEI-OR DIN JUR
Pentru Antarctida, plantele reprezintd o podoabi cu valoare
mai mult poeticd si ;tiinlificl decit practicl, din cauza raritifii
speciilor ;i numlrului mic de exemplare.
' Itt ."gionea marginali a continentului acopelit de gheafi se
intilnesc plante inferioare: alge de uscat, mu;chi gi licheni si numai
doud specii de plante cu flori: cariofileea Colobanthws crassifol,ius,
mrmitS. ;i stelula-Polului Sud, pi mlrunta graminee tlrsa-arctic6
(Deschampsia ardica), ale c5,rei rude se intllnesc ;i ln paji;tile
alpine din lara noastri, pe soluri acide;i sh.race ln substanfe nutri-
tive. Recent, a pitruns ca plantl adventivi specia universald. Poa
pratensis, firuta, care a cdpitat forme adaptate condiliilor polare.
Rlspindirea tuturor acestor plante se limiteazd la locurile temporar
lipsite de zdpadd, de pe litoral, ta perelii abrupli de stinci gi la
rurohotisuri.
" In *"r"u din jurul Antarctidei, supusi permanent vinturilor
furtunoase vestice, sint imprdgtiate multe insule mici cu aspect de
clcgert eolian, deoarece vegetafia apare numai in locurile adipostite
de'vint. Caracteristicd pentru aceste insule slnt asocialiile vegetale
sub formi de pernili, care rezisti mai bine acfiunii distrugdtoare
a vintului, asociafiile de graminee de tip twssoch, (cu specii de Fas-
twca gi Poa) , bogate partere cu mu;chi, licheni ;i ferigi pitice.
Clteva specii de fanerogame slnt caracteristice acestor insule din
zona subantarctici. Cea mai frecventi. este umbelilera Azorella
selago, cu frunze mici, dese gi solzoase ca ale brirdiporului, al5turi
de crucifera cunoscuttr sub numele de varza marinarilor (Pringlea
antiscorbuti,ca), tolositl in stare proaspiti demarinari ca legumi
antiscorbuticd. Aceste specii cresc din abundenli in arhipelagul
Kerguelen. Pe toate insulele sint rispindite specii de Aeaena, din
familia Rosacee; considerati, de asemenea, tipici pentru acest teri-
toriu neprielnic vielii.
38. STATORNICII LOCUITORI AI ANTARCTIDEI
Pisirile specifice Antarctidc'i sint, firi indoial5, pinguinii.
Marele biotog Emil Racovifi a fost primul romAn care a vdzut Ei
a descris pinguinii intllnifi cu ocazia expediliei Belgica la Polul
Sud. El ne spune cd numele le vine de La pingwinos (Pingf'lie :
grtrsime), deci pisdri cu mult[ grisime, nume dat de navigatorii
spanioli in secolul al XVII-lea. Au devenit clasice prin precizia ob.
192
13 * Elos
:"93

99. serv-atiei si valoarea literari paginile inchinate de Racoviti acestor
c^iudate si muit indri.gite pisaii. Iati citeva pasaje: ,,Cr]m se in_
tlmpla adesea oameniloi' scunzi, si eI este nefvos,-iute in miscdri
gi violent. Mai mult, mica sa perioana este inzesfratb cu o cririo-
zitate extraordinari. lndati ie ne vedea apirind p" U"rr.frira,
"t
se.apropia imediat cit putea {e rgpepq; ajuns la doi_trei pasi, ne
privea cuoochi curio;i,-mi;cindu-;i iripiie $i scofnl strigai" intre_
Daroare. ltl condttll obrsnuite, raporturile dintre noi erau foarte
plicute, dar ce r.hi-b"1".t"a p"i.ii *it. pe el. strigate si pro-
teste violentc, qi ce ploaie de lovituri cu ciocu'r;i cu arifrilet.l. iina
nu. e ingrrjorat, nici grqb,it, pinguinul merge pe cele
-dou6
labe,
aplecindu-;i corp_ul cind la crrealta, cind li stinga, dar-cind vrea
:iTTit-"r," rcpede, se culca pe burtl ;i impingc cu labele gi aripile.
vazut de. departe seamdni cu un mic automobil {oarte. peifecfi6nat
care se deplaseazd cu mare vitezi... La aproprerea lernll, aceste
animale. pr.gdgltg i;i scbimbi paltonul. Cdt vtcni, ."r"-"'suferit
toate vrcisitudinilc intemperiilor unui an intreg, nu-l mai poate
apira contra viscolului ;i-a {rigului iernii, astfef ci, la sfirgitilf iui
februarie, toli incep sd nipirleaicd. E un moment greu de suportat !
l" p9t sd intre in 3.ne
pentru.ci penele vechi au inceput st'nipir_
igaqge pe. alocuri, iar cele noi sint incd prea mici. Timp de doui
sdptimini, cit dureazi, aceastd epocd, trebuie sa qina,fos't ibsorut;
l,l1i,"rS
din ploviziile..lor de grhsime. pe lingd asta, *rr'f"bo
"apir-
ltlYr], ]!a;um copiii mici au febri cind G ie_s dinfii. pentru l_;i
lrne unlr altora toviri;ie sau pentru a se imbdrbita reciproc, se
ldlla in grupuri mici,'de citc SO sau 40, in dosul unui'himok,
destrnat sd.-i addposteasci. contra vintului, ;i aici, cu capul beg.ai
intre umerr, morocd.no;i ;i fifno;i, agteapta ci penele v".lii,e bin"_
voiasci sd cadd, iar celi: noi's6
"jungh
laiunginiea doriia. in aceasta
pe$o1di, tot ce trece prin apropieie, pasiie sau ioce, este violent
huiduit gi. imp-ro;cat cu insuite ralbati.e. sint nevoii ra
-
*a.t"ri-
sesc cd nici chiar noi nu eram scutili, cu tot rangul nostru su-
prem pe care il ocupim pe scara animali..j
Azi se cunosc 17 specii-de pinguini, toti cantonafi ln apele reci
ale sudului,_cu exceplia pinguinului tropical de Gaiapagoi lsplnr-
niscus mendiculus) gi pinguinului afri&n $. demeriiT, intirnit
pe coasta de vest a Africii pin6 ln Angola.
. Pinguinii par sd se fi dezvoltat timpuriu din pdsiri marine zbu-
rdtoare ;i cufunditoare. Exemplarele ae pinguini fosili, datind din
terfiarul mijlociu, au fost gisite in patagonia
;i pe lirmul Antarc-
tidei. Aveau talia unui om.
Pinguinii de azi sint plsiri peiagice nezburitoare, dar bune
inotitoare ;i neintrecute cufundltoare. Ca s5, realizeze o imersiune
rapidi, trebuie si aibi corpul greu. Oasele lor nu-s pneumatice
iar sacii aerieni lipsesc cu totul. Picioarele slnt fixate muit lnd[ri-
tul corpului, ceea ce le imprimd o pozilie aproape verticall.
Aripile sint transformate in scurte iopeli, care in timpul inotului
executi 120-200 de bitii pe minut, rotindu-se ugor in articula-
lia umdrului. lnoati cu mar6 vitezS" sub apd, cam cri 10 m/s, vitezl.
realizati de pufine animale acvatice, gi in special de leopardul-
marin. (.Hydrurga leptonyx), foci australi., mare mincltoare de
plngulnl.
Datoriti vitezei cu care inoati in api, pinguinii {ac in aer s5.ri-
turi uimitoare, de 3 m lungime gi 1,60 m inilfime, ca sI ajungb la
marginea ghelurilor sau pe malurile inalte. Cu aceea;i ugurinli
cu care sar din api, ei se scufundi. pini la 1,7-1,8 m adincime, ca
sd culeagl pietre pentru facerea cuibului.
Ghelurile Antarctidei qi insulilele din jur aduni numeroase
neamuri de pinguini, de la cei pitici, inalfi doar de 20-30 cm,
pini la cei uria;i care ating 1,20 m;i 45 kg greutate. Tofi pinguinii
duc o viall colonialf,.
Pe la mijlocul lunii octombrie incep sl se adune pinguinii co-
muni (Pygoscelis adeliae), numifi dupi regiunea lor de bagtind,
Jara Adelie, pinguinii Adelie. De deptarte, seamd.ni cu nigte pitici
care merg greoi gi leginat, dlnd comic din cap. La lnceputul lui
noiembrie, o asemenea colonie numirS. 300 000-700 000 de pi-
slri, in care tofi se agit[ pentru clutarea unui loc de cuib si gdsirea
unui partener. Dupi gruparea definitivi a perechilor, lncepe con-
struirea cuiburilor. Masculii cari. ln plisc pietrele necesare, femela
le asaz[ astfel lncit in cuib si lncapl l-2 o16. Femela cloce;te
prima, stind 13-14 zile neintrerupt p-e cuib, dupi care e inlocuiti
de mascul, pentru a se putea hrdni. In acest timp, partenerii pd-
zesc colonia de pescirugul Skua, care le furi ou[le, sau se duc la
ap5. unde inoati, vineazi si mdninc5.. In apropierea !5rmului, cu-
renlii poarti lespezi mari de gheafd, rupte din banchizi. Pinguinii
sar pe ele, cilitoresc aga o buni distanfi, apoi revin la {irm ino-
tind. Activitatea lor in colonie culmineazS. cind incep si iasi puii,
care trebuie hrlnili intens. Or, cuiburile sint clidite departe de
firm, adeseala l-2 km. Dacd unui din pdrinli ar pl.zi cuibul gi cel[-
lalt ar umbia dupd hrani de dimineall pind. seara, munca n-ar
putea fi continuati 4-5 luni pini cresc puii. Pentru a se evita
aceast5. situalie, pirli din colonie, numhrind 120-150 de cuiburi,
formeazd adevirate crege, ln care puii stnt linufi la un loc, pdzili
194
13r
195

100. gi hrinifi ln comun. Clfiva pinguini adulli stau de pazi, iar cei-
lalfi merg si prindi crustacee, cu care hrdnesc progenitura comu-
nitdfii. Excrementele lor rosii-cdrimizii, datoritd resturilor de
Eufhausia ca care se hrlnesc, marcheazd foarte bine coloniile
pinguinilor Adelie.
O via!6 la fel de interesanti, se desfigoari gi in coloniile de pin-
guini-pafa (Pygoscelis papua), studiali de B. Roberts, in 1940,
si de H. Burns, ln 1968. Ei au un foarte dezvoltat sim! de proprie-
tate al teritoriului lor de cuibirit incadrul coloniei; plslrile lovesc
imediat cu ciocul orice individ striin care ar veni prea aproape.
Cind partenerul de cuib se apropie de animalul care cloceste, el
trebuie lntii si se legitimeze. fn acest scop, s-a dezvoltat o ceieuro-
nie de linigtire, c5.reia ii rispunde pasirea clocitoare; amindoi
partenerii se apleacl unul in fa]a celuilalt foarte ceremonios ;i in
u'f::Jr'l;rif';'
0"" pi,,goi.,ii imperiari ( Aptenod,yte, Torrt*t1,
cei mai ardtogi dintre tofi locuitorii ghefurilor antarctice, inalti
de 1,20 m gi cintirind pini la 45 kg. In locurile unde trbiesc, pe la
64" latitudine sudici., zdpada este ve;nici. Culoarea penajului
este alb cu negru, a;a cum este zipada pe care se ;i agazi umbra
ghefurilor. Doar sub birbie gi lateral pe cap au cite o pati gilbuie.
Pot atinge virsta de 35 de ani gi tri.iesc de obicei in familii de cite
doi. Deoarece ei nu-si pot construi cuiburi in gheald sau zipadi,
unicul ou, greu de 450 B, este purtat pe labeie picioarelor ;i acoperit
cu un fald al pielii abdominale, bogat irigat. In acest fel, oul estc
complet lnchis ln cavitatea incubatoare, unde se menfine con-
stant temperatura de f 41'. ln timpul incubaliei, care dureazir
53 de zile, in plind iarnd gi noapte polar5., ambii pdrinli clocesc ou1.
Dupi 8 sdptimlni de clocire, puii sparg coaja. Ei nu slnt llsali si
ia contact direct cu asprimile climei antarctice, ci sint ocrotili
pe rind de ambii pirinli, fiind finufi pe labele acestora. Abia in
primivari, clnd apare soarele, sint ldsafi s[ se confrunte cu 25"-
irada gi sf, cunoasif, imprejurimile. Duph circa o lund, puii sint
adunafi, ca ;i la pinguinii Adelie, in crese. Numai cI aceste cresc
trebuie si biruie greaua iarni antarctici. De aceea, puii stau strins
lipili unii de allii, ca si. infrunte mai u;or furtunile. Ei sint hr6ni!i
de ambii p[rin]i cu schimbul; puii scot hrana ingurgitatd, introdu-
cind ciocul in gu;a pirinfilor. In cre;d, se face gi,,educarea" puilor.
Ei slnt tnvifali si alunece pe gheafd, folosind aripile, ;i sf, ves-
teasci pericolul. Dupi. cinci luni qi jumitate, puii de pinguini
imperiali capitS un penaj de trecere gi in ,decembrie, o datl cu
spargerea ghefii, pornesc in larg, pentru a se intoarce in colonre
abia peste un an.
ToJi exploratorii polari au lnchinat pagini calde acestor ,,omu-
lcli'1 in frac ai intinsurilor antarctice, foartc curio;i ;i apropiali
de oameni. Ii recunosc ugor pe cei ce-i hrinesc si rispund Ia ape-
lul lor cind sint strigali pe nume. Se apreciazi ci pinguinii sint
cele mai inteligente pisdri gi ci ar putea fi foarte usor dresate. Nu
pot trii insd in zonele temperate gi ln condilii de circ pentru cd nu
suporti condilii de temperaturi ridicatd, rnetabolismul lor fiind
adaptat la o producfie mare de cdldurl gi la o mic;orare puternici
a acestei pierderi printr-o serie de mecanisme fizice ;i chimice.
,,Pinguinariile", spre deosebire de ,,delfinarii", n-au dat rezultat,
a;a ci numai o cilltorie la Polul Sud ne-ar prileJui bucuria de a
Ie cunoagte uimitoarea lor existenli.
196

101. V.
DE$ERTURILE NU SINT ATIT DE PUSTII
39. TREIMEA DE NISIP A GLOBULUI
Un alt prag critic in calea dezvoltirii vielii li reprezintS. usci.-
ciunea solurilor, provocati de cantitatea redusi a precipitaliilor
atmosferice. Acele zone ale globului
- notate pe hbrli cu culoarea
galbeni
-
unde ploui pufin, iar evaporarea potenfiali depigeqte
cu mult cantitatea anuali a precipitafiilor, poarti numele de de-
;ertwri sau fustiurf. Regiunile semiaride, aride gi extrem de aride
ocupd impreuni cam 35o/"din suprafata uscatului. fn general, o
regiune aridl poate fi considerati degert cind precipitafiile anuale
nu depd;esc 200 mm, iar evaporalia potenlial5 intrece 2 000 mm
(in Sahara Centrali pind la 5 000 mm).
Pentru plantele din linuturile aride are o importanli. primor-
diald nu atit abundenfa precipitafiilor, cit mai ales cantitatea de
api relinutd in sol, pe lar-e plairtele o pot folosi efectiv. In regiunile
umede, solurile nisipoase sint considerate uscate, intrucit refin
pufini api, iar soiurile argiloase-umed.e. ln 'regiunea
arid5,
situalia se schimbi radical. Prin evaporare, solul nisipos pierde
cam 50o/o din apa de infiltrare, iar solul argilos sau pietros se usuci
mai pufin, de unde rezulti ci ln staliunile aride solurile argiloase
reprezintd cele mai uscate fracfiuni, iar solurile nisipoase gi pie-
troase, dimpotrivi, asiguri o mai buni aprovizionare cu api.
Faptul ci solurile nisipoase din regiunile aride sint mai favorabile
pentru plante rezulti din faptul ci acelaqi tip de vegeta{ie se in-
tilnegte pe acestea Ia o cantitate de precipitafii mai mici decit pe
cele argiloase. fn Sudan, semidegertul at Acacia tortilis se gisegte
pe soluri nisipoase, intr-o zond. cu 50-250 mm precipitalii, in
schimb, pe solurile argiloase, abia la 400 mm. De asemenea, savana
ca Acacia melifera apare pe soluri nisipoase, la un regim de preci-
pitafii de 250-400 mm^, in timp ce pe soluri argiloase ea se ivegte
abia la 400-600 mm. In ce privegte solurile stincoase, conditiile
hidrice mai favorabile ale aiestora in regiunile aride slnt puse
adesea ln evidenli prin masive de arbori, in mijlocul unei vegetafii
scunde, aflati pe soluri cu texturi fine.
Un rggim minim de apd existi in aproape toate de;erturile.
Astfel, ploi de vari, oricit de siricicioase ar fi ele, se inregistreazi
ln Sahara de Sud, in Sudan si centrul pustiului Namibiei gi in de-
gertul Sind sau Thar, situat la est de cursul inferior al Indului.
Ploi de iarnd se inregistreazi in Sahara de Nord gi Mokaue Desert,
in California. Degerturile Sonora din sudul Arizonei si partea de
nord a Mexicului, Karroo si Namaland din sudul Africii se bucurS.
de doui anotimpuri ploioase, favorabile dezvoltirii in special a
plantelor suculente. Un regim pluvial deosebit il prezinti Australia,
unde, din cauza dimensiunilor reduse ale continentului, ploile de
iarnl se interfereazi cu cele de vari, inregistrindu-se astfel foarte
slabe precipitafii tn orice anotimp. Uneori, ploaia e lnlocuiti cu
ceafa, ca ln de;ertul peruan-chilian sau la extremitatea vestic[ a
pustiului Namibiei. CeaJa care persistl 100-200 zile pe an nu
poate fi folositi de plante, ceea ce explici de ce Sahara Centrali,
unde nu existi practic un regim de ploi, impreuni. cu pustiurile
de mai sus sint considerate cele mai sirace in precipitafii.
Existd locuri pe pimint unde timp de 91 de ani n-a ci.zut un
strop de api, aga cum s-a intimplat in unele regiuni degertice din
Chile (Pirados). In Sudan, in degertul Nubiei, la Vadi-Halfa, s-a
calculat c5. anual cad 0,3 mms de apd pe metru pitrat, deci ploud
cam de 700 de ori mai pulin ca in cel mai secetos colf al RomAniei.
Cele mai calde degerturi de pe suprafala Terrei slnt Deatk Walley
din California * S.U.A., situat Ia 60 m sub nivelul mirii, unde cad
precipitalii anuale de 42 mm, temperatura medie a lunii iulie este
de 4'7oC gi recordul absolut de 56,7oC, gi Sahara, cu temperatura
medie de 42"C qi cu recordul absolut de *58'C la umbrl.
Peisajul de degert, cel mai neprielnic vielii gi aseminitor pe
alocuri cu imaginile unor planete ori satelifi oblinute de sondele
spaliale gi de om (ln cazul Lunii), se prezinti sub citeva infltisiri
caricteri'stice:
" r
a) degertul nisipos, numit erg gi areg, format ln vaste depresiuni
in care nisipul spulberat de unele vinturi, cum ar fi simunul, se
depune treptat, formlnd dune. Cind vlntul bate intr-un anumit
sens se fotmeazl. dune in formi de semilunl" sau barhane, care in
partea dinspre vint au o panti lini, iar in cea de sub vint un ver-
sant abrupt. Barhanele slnt migcitoare, schimbindu-gi dupi sen-
sul de batere a vlntului doar creasta,baza riminlnd fixi. Ele sint
in general lipsite de vegetafie. Cind stratul de nisip nu e prea gros,
se instaleazi la inceput graminee de dune, care tixeazi cu siste"
198 199

102. mul lor radicular difuz nisipul, permilind stabilirea. unor specii
perene sau arbu;ti. In jurul acestora, nisipul se aduni. ln movile
miniaturale, formind dune de acumulare, numite nebkah;
D/ de;ertul prundos, numit serir sau reg, ia na;tere cle obicei
din roci conglomerate. Cimentul alterinclu-se ;i fiind spulberat dc'
vint, componentele sale mai dure (ltrecii
-
ascufite ;i mai mari
-
sau l>wdding
-rotunjite
qi mai mici) se acumuleazd pe suprafata
telenului. Sub stratul de prundi;, de culoare inchisi, se ascundc
unecri o crusti duri, lntiriti prin gips. Vbile plane, umplute r:u
nisip, oferl unor plante specifice posibihtnli cle instalare 9i exis-
ten!i;
r;/ de;ertul pietros, sau loamada, se forrneazS. pe locurile ridi-
cate ale unor munli, curifafi bine de nisip ;i puternic erodafi eo-
lian, avind in{5fir.a1ea unui imens pavaj cu piatri cit pumnul, ase-
zat pe nisip 9i adesea fragmentat prin vii dc eroziune adinci, <ru
rrersanti acoperifi cu coluvii. Singurul loc favorabil vielii vegetaltr
il reprezinti cripiturile ;i fisurile stinciior;
d) vdile uscate, sau uedwri, numite in sridul Africii rivt'ere, iar
in cele doui Americiiuaslr,es sar arrotos, au luat nagtere ca vilcr,'le
de eroziune in perioadele pluviale din trecut. 1'rcptat, vilcelcii'
s-au unit in ripe ;i viiugi, tra,nsformindu-se cu timpul in canioane.
Prin acestea, apa ce se scurge dupi ploile rare clar repezi depuirr:
prundig gi nisip. Pe fundul canioanelor nu existi vegetalie; ea.
aparedoarpeperefiiacestora,undenuajurrgviituri1e;
e/ crovurile, numite Si dauas, sebckcts sitv schotts, sint depresiuni
rnari in care se depun aluviunile argiloasc ;i mlloase purtate dc
apa. Ele devin favorabile viefii vegetale cind la suprafala acestor
rovine se astern depozite de nisip;
f ) oazele sint insulele masive de vegetafie diserninate in degei-t,
a ciror na;tere este strins legati de izvoare obignuite sau artezienc,
care ies la suprafafl. Ele sint bogate in specii spontane gi adesea
locuite dc- oameni, care inlocuie.sc vegetafia naturald cu plante de
crr lturi.
v
a) O EXCURSIE PRIN PUSTIURILE TERREI
Asa curn am spus, aproape 35 lo din sullrafala ust'alrritri sc ga-
seste in stipinirea degerturilor, pe care oamenii de qtiin!5 ie-au
grupat, in raport cu flora lor caracteristici adaptati condifiilor
inclividualizate de ariditate, in patrq nraxi domenii.
40. DOl,{E}.iItlL HOLOAI CTiC
Cuprincl<: douh mari zone de. pustiuri: rlel--1ful Saharg-Arahic
cle noid;i dc;erturile cu ierni reci din Asia mijlocie.;i centrali,
iJt-ani!a dintre e1e fiiud limita nor<licd a rlspinclirii culturii de curmali.
a) Degertul Saharo-Arabic de nord se carcterizeazb prin orezenfa
rrcamurilor de lobodir (Ckenofodiaceae), specifice solurilor sali-
nizate, a unor graminee xeromorfe cu frunze ta.ri, sclerofile, cunr
ar {i Stifa tenacissima si Lygeum st'at'tr,ttt+, Panicum turgidury'.;i
. 1 rt stida-pungens. lVlajoritatea .speciilor o lorrneazii arbu;tii pitici
xero.fili. .Staliunile mai umecle sint populate dc cirtina-de-degert
(Tam,arix articwlata) , ale cirei raddcini ating pinzele freatice cele
rrai profunde (20-a0 m), ;i Ziziphus. Copacii cei rnai caracteristici
pcntr-u r'5.ile acestui deqert sint salclmii-de-pustiu (Acacia meli-
.fern ;i A. tortilis) , in general mdrunli gi'ramiiicali.
b' Desertwril,e asiatice cu ient'i reci se clespa.rt in: desertur-ile
rlin Asia n{ijlocie ;i cele din Asia Centrali. Primele cup ind regir-r-
nca cle dc;crt irano-turanici, ca.re acoperi partea sudici a cleprc-
sirinii Arabo-Caspicc, clin suclul Kazahstanului ;i f)jungar"iei.
Descrtnrilc ccntral-asiatice t:upr-incl o parte din Diungaria, dergertul
Gcbi, Ordos, Ala-San, Ilci-San, dcpresiuirea 'farim (Ita;garia),
crr dc;crtul Tahia-Ifakan ;i rJt'pr-esiunca inaltl a 'laidamului, catt'
lace 1r"cct'rea spre dt'scrtruilc dc mun{i inalti dirr'l'i lrct si Pamir.
In zona Asici )Iijlocii gi ale depresiunii Ara.bo-Caspicc, unde
cad mai prr{in clc 250 nmi prccipitafii antrale, apar cinci tipuri dc
.Jcser t :
'7
) tlt:;ertr,tl ru. /tlanta cfemere, sau stepa flimincti' in timpul
celoi 9 luni de secet5, terenul este complet mort, iar in perioaclele
cu ploi, vcgetatia caracteristici este formati din paji5ti cu grarni-
nr:c';i ci1'rci::rcec (Carex ltostri, Poa bulbQsa) gi umbeliferc (Iicrtt'lu
.[netida );
' 2) de;iertul. de gifs, ascmbnltor hawaclclov dir-r S;,rhara 9i situat
pc suprafcfclc inaltc ale munlilor' tabulari;
- 3)' d.e;ertul cu halofitc, situat in deprcsiuni ntunite pord, in jurtil
lacurilor serate, sc caractcri zeaz:a printr-o florir higrohalofild tipici
( S ali corni a, H qlicnernum, S eidl itzia etc.) ;
4) tahirurile, suprafete argiloase, u$or inundabilt' cind plorrir,
in restul timpulrri uScate, domindte de alge lnonocelularc prezentc:
in apele blltlte ;i cle licheni (Diploschislc.sf in pirlilt: mai inalte
qi uscate;
' 5 .) de;erturilc de. ni sif , care sint cele mai interesante ;i mai bo-
gate in piante caractcristice acestei zone de;ertice. Clele mai ce-
200 201

103. lebre sint Kara-Kum, situat intre Marea. caspici qi Amu-Daria,
gi Kizil-Kum, intre Amu-Daria gi Sir-Daria. S,if"f ,lripo. p"rmite
instalarea un-ei vegetatii mai bdgate atit Je t;;;iii;'(t;Gecial
Larex !-hysodes), cit gi de arbugti specifici, cum ar fi'cele'clorrh
specn de sacsaul. Sacsaulul alb (Haloxylon fersicualJ misoari
1, 1+ in.inillime,.-iar tulpina lui ating6 un 6iametirr'a"-JS .*.
!r e rnloculf pe solunle,ceva.mai-umede gi sirate de sacsaulul negrrr
(!ah1ll,on aphyllum),.mai inalt, mai si.elt, cu mai po1in" i*nr".
I)e asemenea, caracteristice pentru aceste deqerturi'de nisip sint
arbugtii cu tulpini virgate, crim ar fi calligonim. din fami-lia'poly-
gona'ue.ae (rude cu troscotul de la noi), care numiri 30 de specii,
gr tre_r g_enuri. de leguminoase, bine reprezentate: Erem,osfirton',
Amodendron si Astragatzs. plantere, frecvente mai ales o" .n'*tiil"
dunelor ce inmagazineazi putina api de ploaie, sint lipsite de
Irunze sau tr,re prerd repede-in caz de secetd prelungitd. odinioarr,
prln aceste degerturi se intllneau turme de kazele] antilopc saiga
;i cai.sdlbatici. Azi, locul ]or a fost luatdeolic Karakul, Jarc dis_
trug inveligul vegetal din jurul aclipdtorilor, dind astiei nagiere ta
vaste regiuni de dune mobile.
_Degerturile Asiei centrale, atinse de ultimele adieri ale muso-
nului, au o vegetafie siraci, cu elemente chino-mo"goti." *rti.",
in care dominicoliliile asiatice (stipa),gramineea inalid cii (Lasia-
grgstis. sPlend.ens), arbugti pr"cuni .iti-na albd, ulmul pitic,ialcia
mirositoare ( Elaeagnus ) rsi iltele.
_- Pystiyll Ordos, situat la cotul fluviului Huang Ho, la nord de
Marele zid chinezesc, cuprinde intinse suprafeie ae nisipuri li
du.ne acoperite in proporlie de 30-40 o/o
.r, u'n n"am de pelin' ( Arti_
?isia ordosi.a/ gi cu o asclepiadee.caiacteristicia (pycnosiltma).
Pustiul cu barhane Alafal, iituat intre pustiurile'oidos si Godi,
Fei-$an,Takla Makan, Taidam, intinsul d^egert Gobi, toate'iiiurte
la altitudini I 500-3 0-00 p, sint in g"n"rai foarte .ir"." in vege-
taJie.dege_rtic5. Depresiunile si.ritura-te sint acoperite cu lln il;o
sibiric,a,
.Lasiagrostis Si !Ca!,j!t1tm,.iar cele nisiioase cu o specie
caracteristici de sacsaul (Haloxylon ammadeniron). I
41. DOMENIUL PALEOTROPIC
Cuprinde Sahara de Sud cu Sahel-ul, degertul Namibiei, de
pe coasta de sud-vest a Africii, degertul Karroo, degertul Africii
de Est (Etiopia, Somalia).
a) Degerturile Sakava Si Sahel-al sint populate de graminee,
ierburi tipice (Callotropis, Crotalaria, Aeraa) gi de arbugti (Acacia,
C ommitrhora, M aerua, Greuia ) ;
b) DeSertul, I,lamibiei sau Kalahari este unul din cele mai
interesente din lume, deoarece partea exterioarS. acestui teritoriu,
dinspre Oceanul Atlantic, cuprinzlnd o figie lati de 50 * 70 km,
constituie un de;ert de negur6, care a favorizat conservarea unei
fosile-vii vegetale, vestita Weluitschia mirabilis ;
c) Desertul Karroo este inclus aproape in intregime ln Republica
Sud-Africani. Cele doui anotimpuri ploioase favorizeazi dezvol-
tarea plantelor suculente, caracteristice acestei zone, unele de
talie mai inalti (Eufhorbia, Portulacaria, Cotyledon,J, aitele mai
scunde, ce apar de obicei pe filoane de cuarf (in special crasulacee
gi mesembrianteme, deosebit de decorative). O noti specifici o
dau qi arbuqtii pitici din familia Compositae;
d.) Deserturile est-africane cuprind o zonh mai micd, intre
Munlii Pare Ei Usambara de vest, individualizati prin prezenta
unor forme suculente specifice (Adenia globosa, Pyrenacantka,
Euf horbia tirwcalli, C ar alluma, C i ssus quadr angulari s, S ansetti er a ),
gi o zonl mai extinsd in partea estici, cuprinzlnd nordul Kenyei,
vestul Etiopiei, Somalia ;i insula Sokotra din Oceanul Indian.
Aici trbie;te un copac caracteristic din familia Apocyneae, Adenr,um
sokotranutn, cu tulpini suculente, diforme 9i cu diametrul de 2 m,
arborele nafional al somalezilor, gi se dezvolti in cele mai bune
conditii baobabul (Adansonia digitata), remarcabil prin particula-
ritilile tulpinii sale, un adev5.rat rezeri'or de ap5, evaluat la exem-
plarele bitrine intre 100 000-120 000 litri.
42. DOMENIUL NEOTROPIC
Cuprinde degerturi din partea centrali gi sudici a Lumii Noi,
remariabile prin particularit[file ]or floristice.
a) DeSer[ul, Sonora se intinde in partea de nord a Mexicului
gi ln partea de sud a Arizonei. Partea de mai joasi altitudine este
dominati de familia cactugilor, mai ales a formelor inalte (Car-
negia gigantea), cu aspect de candelabru, formind aga-numitele
Cacti forest. Cactugii reprezinti una din cele mai spectaculoase adap-
tiri la regimul deqertic. Plante suculente, ele sint capabile si acu-
muleze atita ap6, lncit pot rezista mai mult de un an f5ri umitii-
tate. Ridlciniie lor superficiale au capacitatea de a forma cu iu-
{eali ridIcini absorbante fine atunci cind orizonturile superioare
202 203

104. ale.solului se url€.zesc, extrigind cu vitezi rezerva dt: api necesari.
l)rintre cac luli , crcst' si arlrrrsti t:c forrneaz.i asocie 1ii
'spt,cifice.
Printrc accltia, amintim l:outlttieria spl,end.ens, carc si ichimbl
frurrzele t'rr fiecare ploaie mai lnare, arborele de creozot (Larrea
tl'iataricata), ale cirui irunze umezite de ploaie au un miros lpecific
tie creozot, Iinc.clia, care i;i adapteazi frunzele nou apirute in ra-
prxt cu varia{iilc aprovizionirii cu apa (frunze mafi, verzi si frunze
rrr ici, dcrrs allr-1ltrl-rescentc).
In mungi, deqertuJ cu cactu;i lasi trcptat loc unt'i sayane cu
arbuocti, cu plante suculente foliare (Agaae, Yucca, Dasylirion,
-olina ) ;
b) Desertul litoral t'erotan-L.h'iliate este unul din cele mai uscate
din lume, aserni.nindu-sc oarecum cu pustiul namibian Kalahari
<latoritl regimului de ceaff, oceanicd. Numai ci aici l,Velaitschia
este inlocuitd cu specii de Tillondsia, care absorb micile picituri
cle ap5 condcnsati in ceafi cu ajutorul unor scuturi absorbante
ce imbraci tuipina ;i frunzele ca nigte solzi strilucitori. Rozetele
acestor plante cpifile nu sint prinse rigid de sol, micilc rf,dlcini
Cisp[rind rapid dupd dezvoltarea plantei.
"{3. DO]I IIN I UL .AUS'IRALIAN
Cuprinclc paltt'a centrala gi vcstici a Australiei. Sint linutur:i
;rride, cu dune de nisip (GiDson Desert, Si,tnt'son Desert) gi supra-
fele nude, argilo-pietroasc (Gibber Plainej.
O notl caracteristicir a vegetaliei degertice australiene o cons-
tituie lipsa speciiior suculente, locul acejtora fiind luat de speciile
exclusiv sclerofile, arind adesea pe frunze pelicule de r[;inh, foarte
t'videntc la spe<'iile de Eremophila.
. In regiunile ccle mai uscate., cu plccipitalii rarer, dar prezente
in.toate anotimpuriie, vegetalia este reprezentati prin ialt bwsla
/-4l,riplex z'esicaria) Sibluebusk (liockia setlifolia), planti dc sira-
tur5, d.eoarccc st.rlurilc lutoasc alc Australici, uscindu-se repcde si
puternic, f.avorizeazb crestcrca concentratiei sirurilor. Pe duncie
,lc nisip, ctva nrai umede si rrrai putin sdraie, cresc arbugti (Acacia,
Casuarina, Eremopkila), iar in solurile miloasc citeva'genuri ar-
borescente ( Ileterodendron, Myoporurn, Cassia).
Ce'a mai rlspinditd gi caracteiistici. specie din pai'tea central5
cste salcimul australian (Auacia aneura), cunoscut si sutr numele
de rnulga. EI domina pe supr-afcfe intinst', care, din avion, au as-
pectul riuci rniri ccnuqii. Arbustul atinge inillimi de 4-6 m, avind
filodii ingust-cilindrice sau pu{in turtite, acoperite cu rdgini.1nllo-
rirea este deterrninati. numai de ploaie, iar coacerea fructelor si
seminlelor se produce dupi precipitafii abundente. De obicei, in
perioadele de ploi, sub mulga se dezr oitf, un covor de flori seminat
cu imortele albe, galbene ;i roz (Wa'itzia, Helipterwm etc.), din
familia compositelor, deosebit de caracteristic pentm peisajr-rl
de;ertic australian.
Un alt element, caracteristic celor mai aride regiuni nisipoase,
il reprezinti ierburile ,,arici'1 (T'riodia, Pleutrachne), cuprinse sub
numele de ,,vegetafie cu gramlnsg "pinifex". Au frunze coriacee,
perene, r5.sucite, acoperite cu o peliculi de r[gini, terminatc
printr-un spin foarte ascufit. Ele formeazi pe sol un fel de perner
emisferice, uneori inalte de 2 m, care se desfac cu timpul in ghir-
lande izolate.
44. ADAPTARI ALE PLANTELOR DIN DE$ERTURI
Plantele degerturilor prezinti o sumi de aclaptlri divergente
ce indreptifesc cuprinderea lor in patru categorii:
a) plantele eJentere, care se dezlolti doar in scttrtul anotimp
umed, rezistind restul timpuiui sub formi. de seminle (terofite)
sau in sol (geofite);
b) plantele loikilohidre i;i pistreazb. organele vc'getative ;i in
timp de seceti, suportind uscarea cornpletl {dri vitimlri, re-
lulndu-gi infilisarea de dinainte dup[ umezire. E cazul lichenilor,
a unor ferigi cu frunze coriacee si cu solzi de;i si ai arbustului
l{yrothymnws flabel,lifolia, rudi cu mice;ul;
c) plantele xerofile
-
celc mai numeroase 9i tipice
-
suportl
perioada de uscS.ciune fdri modificdri morfologice, datoritf, unei
bune adaptdri la regimul de seceti. ,,Plantele xerofile trebuie si
faci fald unor situalii contradictorii
-
noteazS. N. Botnariuc.
Pe de o parte, planta trebuie sh se apere impotriva pericolului
cle uscare, deci trebuie si. reducd. la minimum pierderile de api
prin transpinfie. Pe de alti parte, transpirafia este necesari atit
pentru a asigura absorbirea ;i transportul sirurilor minerale din
iol, clt si pentru a nu permite o ridicare excesivi a temperaturii
corpului. Totodati, stomatele prin care se face cea mai mare
parte a eliminirii apei in procesul transpira{iei trebuie s[ fie des-
chise, pentru a.permite accesul in frunzi a dioxidului de carbon
necesai fotosintezei ;i a oxigenului necesar respira{iei. Aceastl
contra.dicfie este rezolvatl pe tliferite c;ii caracteristice ia dife-
204
205

105. rite specii". (Biologie generald, Ed. didactici ;i pedagogicl, Bucrr-
resti, 1979, p. 189)
'
In primui rind se constati o ad.aptare a sistemului radicular
la condifiiie de usciciune. Aici pot exista doui solufii. Cind ridi-
cinile sint scurte gi nu pot pitrunde pini la pinza freaticS., ele se
ramifici enonn orizontal, pentru a reline cit rnai multi ap5 de
infiltrafie. Cind apa de infiltrafie nu rimine in straturile superfi-
ciale, riddcinile se alungesc puternic pe verticali. fipic este cazul
spinului de de;ert
-
Alhagi camelorwm -_ la care lungimea r6d1-
cinilor atinge 25-30 m.
ln al doilea rind, trebuie amintite adaptirile sistemului foliar
la regimul de seceti, ln vederea reducerii pierderilor de ap5, care
pot fi realizate ln mai-multe chipuri:
prin micgorarea limbului foliar;
-
prin risucirea limbului astfel incit stomatele si se afle
intr-un spaliu mai inchis, reducindu-se astfel transpirafial
-
prin sc[derea numdrului frunzelor sau disparifia lor per-
manenti ori temporarS.;
-
prin scleroficarea lesutului mecanic al limbului foliar ;i
acoperirea frunzelor, ca si a tulpinilor, cu o pisl6 de peri.
hdaptarea morfologici este insolita ;i de cea fiziologici. ln
solurile de;erturilor, solulia este concentratd qi are presiune osmo-
tic5. mare. Deci, pentru absorbirea ei, plantele xerofile trebuie
s[-gi sporeasci presiunea osmotici plni la 70-80 atmosfere,
prin concentrarea sucului celular. De asernenea, reducerea transpi-
rafiei se reatizeazS, pe cale articulari si prin stomate, care se lnchid
imediat, lmpiedicind astfel sporirea concentririi sucului celular.
Se merge pini la inhibiri, ducind la ,,fliminzi1s4': plantei, la redu-
cerea metabolismului prin blocarea schimbului de gaze gi foto-
sintezi.
ln pustiuriie cu ariditate extrem5, prin reclucerea la maximum
a funcfiunilor vitale, plantele supraviefuiesc
-
datoritd. cregterii
foarte lente
-
fntr-o formi piperniciti, zeci gi sute de ani. Este
cazul micuf ei Eurotia ceratoides, de pe podi;ul inalt ;i inospitalier
al Pamirului, care atinge o vlrsti de 300-350 de ani;
d) plantele sucul,ente se caracterizeazl. prin aceea c5. slnt capa-
bile si acumuleze apa, consumlnd-o apoi cu mare economie ln
timpul secetei. Ele au ridicini superficiale, ci.rora le cre;te rapid,
tn perioada de umezeali, un adevirat pdienjenig de ramificafii.
Apa absorbiti lacom este acumulati ln parenchimul acvifer al
frunzelor cirnoase (la crasulacee) sau in tulpini asemindtoare
unor mari rezervoare (la cactu;i gi euforbiacee), unde frunzele,
pentru a se impiedica transpiralia, s-au prefdcut in spini. La
plantele suculente, stomatele se deschid doi.r noaptea si^stau in-
chis-e in-tot timpul zilei, reducind mult funcfiite'vital'e, ceea ce
lxplic[ lenta-dezvoltare a acestora. Este a$a-numitul efect d.e
ssussure. Acol. unde planteie de;ertice trdiedc pe soluri ierato-
roase, suculen{a lor se datore;te acumuld.rii putdrnice de cloride,
ceea ce duce la concentralia sucului lor celulai. Este cazul familiei
Aizoaceaelor, caracteristici pustiuriior din sudul Africii.
45. CUM SE APARA DE DOGOARE
ANIMALELE DE$ERTURILOR?
Adaptirile animalelor la condifii de seceti. sint de natur5
morfologici, fiziologicl ;i comportamentali. Ele tind sd reduci.
la-minimum pierderile de api ;-i si foloseasci Ia maximum resur-
sele externe sau interne de umiditate.
. ,
ln degert, .unde temperatura este ridicati mai ales la supra-
fafa so.lului.nisipos, {par- o serie de modificiri adecvate. ,,As^tfel,
la.-unele coleoptere de de;ert, problema adaptirii la mediu se
infiptuieste pe mai mulfe cii: dezvoltared unei cavititi sub
elitre, permifind. o mai buni izolare termicl; alungirea piiioare-
lor, permi{ind distanfarea corpului de suprafafa fijrbint6 a nisi-
pului: coloritul deschis. oermitlnd refiecferen razclar cnlaro.
pului; itul- deschis,- permiflnd reflectarea razelor solare;
itrelor cu perisori albi.'r (N. Botnariuc. on- cif . n r.R6i
acoperirea elitrelor cu perisori albi.'t (N. Botnariuc, op. cit., p. f S6j
ln vederea reducerii pierderilor de apI, se produce impermea-
biliza-rea tegumentului, ca si reducerca glandeior sudoripdre, mai
ales la rozitoare ;i antilope.
Economisirea apei din organism se realizeazi si pe cale fizio-
logici. unele animale nu elimina prin urini decif o cantitate
minimi de api, deoarece in loc de siruri amoniacale, care nece-
siti multi apd, aceste animale secreti. urati solizi. Asifel. oestele
dipnoi african Protopterus aethioficus, in'timpul cit trai6st'e in
apd, elimini urina cu sdruri amonliacale, iar in perioada de s'ecetd,
cind std adipostit intr-un cocon de nimol, eliririni ureea.
. Apa de metabolism este folositi gi de unele mamifere adap-
tate,la rJiaja. de degert, cum este dromaderul. Vara, in timp de
secetd, hrinindu-se doar cu plante uscate, dromaderul obate
rezista fdri api doui sdptimini. In aceasti perioadd, ." ,6do."
cantitatea de urini eliminati, iar apa este produsi prin oxid.area
rezeryelor de grisime din cocoagi. I-n acest iel, droniaderul poate
206 207

106. suporta pierderi de api pini la 30o/o din greutatea organismului,
un adevlrat record ln materie.
-- .et^t" animale pezinti o uimitoare rezistenfd la lipsa de api.
Kai Curry-Lindhal ardta, in 1972, cd multe dintre ele nu b6au
apd-deloc, muifumindu-se cu apa confinuti ln hrana vegetali.
Antilopel-e africane din ger-rui t!dd,ax, Taurotragws, Gaze/,l.a, Pryx
pot trai ffu-l si bea 205.
,,Variate
-
scrie N. Bo,tnariuc (op. cit., p. 193)
-
sint si adap-
tlrilc comportamentale. Un mijloc frecvent de protecli6 impo-
triva supraincilzirii este ingroparea in nisip. f)irr 125 rle insette
',psarnicole (de nisip) din Sahara, numai 3 specii (o furnici ;i doua
coleoptere) rAmin la suprafali cind temperatura nisipului depi-
ser.te 50"C. In cleserturile Australiei, broasca Heleilorus piitus
iriie;te- in.vizuini iainci pi"i ii 0,5
"i, uncle depun"'gi o"ai", tut
rnorrnolocii eclozeazh indatir ce plou5.11
in miezul zilei, clin cauza cildurii si zipu;elii, cei mai mulfi
Iocuitcri, cle la gindaci ;i pini la mamifir", dtrit aslungi in vizuini
adinci, in ,,metlopole" subpimintene, intinse pe o razl. de zeci de
kilometri, sau in cel mai riu caz adipostili sub tufigurile um-
broase. Indat[ ce se agterne seara, ii vezi iegind de prin iscunzi;uri
in clutare de hrani. Ca prin rninune, pustiul se invioreaz5. Cin-
tecul pdsirrilor.-se irnbin[ cu fognetul reptilelor, cu tropditul, in-
funclat al cirezilor de antilopc', cu strigitele ascutite ale-gacalilor.
La animalele din deqert, api.rarea impotriva cildurii se face
nu numai p_rin,,somnul de zi, dar ;i printr-un somn prelungit in
tot cursul lunilor de vari, a;a-numita estivafie.
Curajogii .ce se incumetir si iasl in timpul zilei dup5" hranii
scapir de ochiul ager al dugmanilor datoriti iulorii proteitoare cu
care lgi imbraci corpul. Pielea sopirlelor ;i a gerpilor, penajul
p[sdrilor sau blana mamifelclor capitd o nuanfi gilbule, atit cle
apropiat_5 de aceea a nisipului, intit pot fi ugor- confundali cu
acesta. Obligate si alerge dupi hrani pe covorul arzdtor al nisi-
pului, animalele degertice sint inzestrate cu un fel de tdlpi pro-
tectoare, formate dintr-un puf des sau din ridicituri corn6ase ce
lc apird pielea de arsuri.
Spectrul lipsei de ap[ nu insplimintl animalele pustiurilor,
adaptate vitregelor condifii de via!6. Ele sint modeste ln pre-
tenlii, mullumindu-se cu un consum foarte redus de lichid. Pisn-
rile, de pild5, se saturi cu roua siraci ce se strlnge dimineafa
pe- frunze sau cu pufina aptr din fructele arbugtilor, iar mamife-
rele carnivore l;i potolesc setea doar cu singele prizii.
Dc;i ia prima vedere clegerturile nu par prielrlige folmelor de
virilzi, totLr;i el c populat clc sute dc nezuuuri de vietifi, a ciror
existernfS. ciudati, pusi la adipostul pjoii arzitoare de lumind,
se tlcsfisoarir clrpii legiie aspre alr irrrpiirirfit:i de rrisip.
V
b) clTrvA DrN cEr MAr CARACTERTSTTCI REPREZEN-
TANTI AI PLANTELOR 9I ANIII{ALELOR DIN DE$ERTURI
46. O STITABUNICA UI}fITOARE
Prin linutul Damara, situat in descrtul Narnibiei, trliegte
un gimnosperm ciudat, rudi cu circelul (Ephedrn) de pe la noi,
pe care oamenii de gtiinfi il consider5, datoriti caracterelor sale
de primitivitate, o fosilS-vie, pistratd doar in acest col! al lumii
de circa 50 de milioane de ani. Este vorba de Weluitsckia mi,rabilis,
numitd de localnici tootmbo, care conferi o notl caracteristici
pustiului Kalahari, unul din cele mai aride din lume. Aici, singura
surs5. de umezeal5. o reprezinti ceata adusi dinspre Oceanul
Atlantic de vinturile de vest, fenomen care are loc regulat, timp
de aproape 300 de zilepe an, din zoriiziLei pini la orele 9,30 dimi-
neala. Ceala echivaleazl. cr: 50 mm precipitalii anuale. Se ;tie
insi cd aceasti formi de umezeali nu poate fi folositd de orice
organism vegetal. Secretul supravietuirii acestei plantc care
atinge o virsti, matusalemicd (1 200-2 500 ani) st[ tocmai ln
posibilitatea de a valorifica prin adapt[ri speciale foarte anemica
sursd hidric[. R[dicinile pitrund doar pini la 3 m in pimint;
neajungind ia pinza freatici (situati de obicei la 10-20 m adln-
cime), ele selvesc practic doar la fixarea plantei. Trrlpina scurt5.
nu depi;e;te inllfimea unui om rnijlociu. Cele douii frunze late
;i de 6-10 m lungirne, dup[ ce se curbeazf, de la tulpini, se intind
pe so1, unde, ln contact cu nisipul fierbinte, se modificd treptat,
sint rupte in fi;ii prin acfiunea vintului ;i cresc mereu prin baza
lor. Stomatele se gdsesc nu numai pe partea inferioari, dar si pe
partea superioard a frunzelor, putind ajunge in numir de 22 lA0
pe cm?. Prin stomate. umezeala este absorbiti de planti. La scurt
timp dupb lidicarca cetii, stomatele se inchid errnetic. Cereetdrile
rnicroscopice ale cuticulei au scos in relief existen{a unui strat
confinind cristale de oxalat de calciu, menit si reflecte racliafiile
solare si s[ inliturc, det:i, -supraincilzirea plantei.
208
l{ * Bl'.tr
209

107. 41, O FAMILIE CIUbATA
Colindind drumurilc serpuitoarc ce icagd rarele sate de ame-
rindienidinArizona 9i-n<irdirl Mexicului, n.'e va intimpina o vege-
tatie stranie. Pe solul uscat, de naturb. vulcanici,
^acoperit "cu
bolovani, se intind paji;ti ;i pldurici alcf,tuite din feluriie soiuri
d.e plante, cu forme care de'care mai ori.ginale. Indiferent de va-
riet-atea infifi;lrii, ele au trei trisituii comune: un tiunchi
verde, c5.rnos, imbibat cu apd, o haini de lepi de;i ;i flori mari
ca ni;te pilnii sau ca niste stelule simple -.au-bituie,'viu colorate
(exceptind culoarea albistri), si'cu un numir mare de stamine.
Aceste trdsituri comune le reunesc iutr-o familie rrare, cactaceae,
care numiri pin.I ln prezent circa2 500 de specii, grupate in circa
t^:O d.e- gemrri
-;i -trei subfamilii: Pe'ireshioTdeae,'Opwttioieleae _si
cereoideae. unele din cactacce sint pilicc, cunl ar ti Fraitea 75untila,
ce nu dep6;e;te_ 1-3 cm_; altele gigantice, precum Carncgia gi-
gantea, ating 15-20 m in5lfime.
Si inaintlm cu griji prin aceste paji;ti tepoase.
cei mai mirunli reprezenta'li ai originalei familii sint cactugii,
mamilqri. Par ni;te mingiule formate in mai multe ridicdturi
-
mameloane
- aseminS.toare unor coaste rotunjite, strins legate
intre ele. In virful acegtol mingiule, clintre ma'meloane, apare o
floare mdrunt5, de obicei trandafirie.
Ceva mai risiriti sint eclahrccactu;ii sau cactusii-arici. In-
tr-adev5.r,. privindu-i clin deplrtare, avem senzalia'unei uriase
procesiuni-de-arici care, sub amenintarea unei primejdii, au in-
tepenit -sub platoga lor ghimpoasl. Din apropieri, ei au infili;a-
rea unor pepeni in care parci un copil nistlu;nic a infipt, de-a
lungul coastelor proeminente, mii gi mii de ac6. Llriasul lor este
echinocactrsul u.iinaga. Are forma Lnui pepene enorm'cle 2-3 m
inlifime-;i 1 m glosime, in virful ci.ruia striluceste o floare giibuie
clt o farfurie, cu nenumirate coaste apdrate de ipini lungi !i duri,
incilcifi intr-o vati mitasoasi. In inul 1863,'un csailtibn airi
aceastS. specie a fost adus cu multe sacrificii in Anglia.
Acest ,,monstlu'l vegetal, atirnind, cu pimintul riddcinilor,
apro.ape 3 000 kg, a trebuit si fie cdrat zecl de kilometri pe dru-
murile muntoase ale unei fdli lipsite, pe atunci, de c5i de- comu-
nicalie, pentru a putea fi imbarcat pe un vapor in portul cel mai
apr9pi1t.
"Acest
cactus uria;, lSudat de todte ziaietre timpului,
a stlrnit vilvd citiva vreme. Succesul siu nu a durat mult. Sub o
scoarti aparent sinitoasE., bltrinetea i;i spunea cuvintul gi, intr-o
buni zi, ,,regele cactusiXor'l, cum era denurrrit, s-:r niruit, pref6-
cindu-se intr-o masd informi..
Cu toate dimensiunile sale impresionante, echinocactusul
aisnaga este un pitic pe lingi cactusul-luminare, una din cele
mai stranii plismuiri ale naturii. Acolo unde se intilnesc 60-70
de exemplare, ai impresia cd te gisesti intr-o pddure de basm.
Direct din piatra seac5. r[sar coloane fantastice, inalte de 10*20 m,
ori candelabre verzi, pe care ard ca niste beculefe ro;ii florile in-
miresmate. Pe drept cuvint, ace;ti cactu;i * cunoscufi sub nu-
mele Etiinlific de Cereus, din cauza celii care ii acoperd *au primit
pitor-escul nume popular de cactu;i-J.umindri. Trunchiul lof cilin-
dric, gros uneori de un metru, glnluit in Lungime, pare o imensl
luminare, mai subfire in pattea de jos si mai groasi. citre mijloc.
S-ar crede cI aceste lurniniri cu o bazi. atit de ;ubredi pot fi
ugor risturnate. Totusi 20-30 tie oameni voinici abia il pot culca
la pfunint. Uneori, acesti cactugi au ramificadii laterale ale co-
loanei, la fel de groase ca si trunchiul, ceea ce le di aspectul unor
candelabre cu braie.
La ceyeuswl /,wi Pringle, rami{icaliile pornite in sus din tmnchir"rl
comun gros cit trunchiul omului, ii dau infiligarea unei miini cu
degete.
La fel de impresionant este si cerensttl ldria, cu lnfaligarea
lui de sbgeatf, lungii de ?0-25 m, impietritir in spaliu, purtlnd
in virf o floare cit o tavi". I)aci s-ar pune sub tea.sc un aitfel de
cactus uria;, s-ar putca scoate diu el 10 r'agoane-cisterni. cu apA
(100 000 1).
Terenurile rnai accidentate sint luate in primire de cactu;ii
lumili in popor ,,linba soacr-ei" si in stiinf| Opwntia, ugor de
identificat dupl tulpinile lor ca ni;te rachete sau
-
ca s[ iirn in
spiritul numirii populare *- limbi verzi, articulate intre ele gi ln.
zestrate din loc in loc cu mirnunchi de lepi asculi{i, ieqinci din
areolele pufoase, gi cu glohidii, spini mirunJi, {oarte subJiri,
proprii acestei sub{amilii. In pristiulile mexicane, opun}iile aco-
peri. hectare lntregi. Populaliile de amerindieni le coc in spuzl
fierbinte pentru a lc distruge lepii si le consumS. cu aceeapi p16-
cel'e cu care noi minci.m dovleac sau nlere la cuptor, O specie de
limba-soacrei, Opwntia totnentosa, aclimatizati in Africa de Nord,
era folositd drept garduri vii pentru buburuzele ce trd.iesc pe ele
(Caccws cacti) si din care se scotea cogenila, o materie coloranti
ro;ie, valoroasi. si mult clutatd.
Pidurile de cactuqi, ca si baobabii africani, devin un adipost
ideal pentru specii de pisiri ;i mamifere care nu se tem de spinii
210
l{i
211

108. sii, ci, dimpot.rivi, se gisesc la a<liipost intre aceste relele de
slrmir ghirrrpati. Spinii prrtcnrici ;i ir:itan{i <lcsprirr;i dc pc tulpini
servesc ca materie primi pentru confeclionarea cuiburilor, plasate
cu indeminare irr h[lisul aproape de nepitruns al originalelor
plduri zbirlite. Paslrea Hel,eodytes brunneocapillws i;i confecfio-
neazi cuibul intre mingiufele echinocactu;iIor, iar un rozetor
de pustiu, Neotoma albigula, i;i pune ostrete de spini la gura vi-
zuinii, aqezatl. la poalele unei opunlii sau a unui cactus mamilar.
$i omul trage foloase de pe urma cactu;ilor, o adevirati bine'
facere pentru popula!iile locale de amerindieni. Fructele lor,
cunoscute sub numele popular de pitatnaya, a'n forma unei pere
de culoare galben-verzuie, inarmatb. cu citeva ace imprl;tiate la
suprafa!5. Carnea fructului, cornestibil, are culoarea cireqii coapte
si este inlesat5 cu mici seminfe ne€lre. Fructele de !>ita,maya se
usncb pentru iarnb ori se pdstreazTain stare proaspbti multi vreme,
in ulcele ingropate in plmint. Din carnea lor se scoate un sirop
de culoare bruni, comercializat sub numele de sistor. Tot din
acest fruct se prepari o bdutur[ invioritoare, cll gust de bere,
numitS. tisuein, prin fermentarea siropului sau a cdrnii proaspete.
Amerindienii Papaio folosesc fructele unei alte specii de cactus
(Cereus. thurberi), aseminitoare unui ou acoperit cu spini lungi
gi negri, cu o carne mai parfurnati, rnai viu colorati, mai dulcc
si zemoasi., din care scot acelea;i produse, insi de o calitate su-
perioarS..
Alte triburi de amerindieni extrag din florile unei specii de
cactus (LaPhofhora william;iaf o licoare halucinogenl
- feyotl,
sa:;_ pellote
- folosit[ cindva de vrijitorii triburilor, a;a-numifii
curanderos, la ceremoniile de comunicare cu divinitatea sau ln
practica vindeci.toare. Oamenii de gtiinf[ au extras nu de mnlt
din frytotl un alcaloid halucinogen, mcgalinfr,
48. I{rcrr MON$TRr
Acum o sut5. cincizeci de milioane de ani, ;opirlele uria;e
* dinosaurienii -- impirlleau in voie, terorizind uscatul, apele
Ei vizduhul.
O dati cn ricirea climei, ele au dispirut treptirt, lirsinri in locnl
lor: urma;i nevolnici, precurn si miiruntele ;opirle de azi.
fn amintilea vlernurilor calde, care all favorizat dezvoltarea
strlmogilor lor, goplrlele conternporane iubesc soarele. I)e aceea,
ele preferi stlncile lncilzite, locurile deschise 9i uscate' U-nde ar
putda ghsi condilii mai prielnice de via![ ca in pustiuri?
^ lnti-adevdr, mlrile de nisip adlpostesc zeci de neamuri clc
;oplrle, care de care rnai ciudate.
' ' Spre cieosebire de alte animale ce igi inccp plimbirile 9i vin5-
tnarei o dati cu lIsarea noplii, gopirlele circuli foarte aclcsea 1i
in tirnpul ziiei, reuqincl si reziste potopului cle raze toride.
In prrstiuriie Lumii Vechi, cele mii rispindite sint ;opirlele
a,garne. Acestea rareori dep[gesc o jumitate c]e metm in hr-ngime,
ins6 prezinti unele partictilaritali deosebit de interesante. n'Ia,scu-
lul aie un prrternic siml at apiririi teritorjulrri gi incearci.si- 8.o.
ncascS. oriie alt[ ;opirla ce petrunde in domeniul sdu. Cind tgi
z6reste dusmanul, ia'o pozilii' de intimidar',': i;i indreapti corprrl,
di de nrai'multe ori clin cap, i5i rrnrfli sr"rculcfrrl cle la git scotirrd
in relief fie coloritul viu ;i'izbitor: al acestuia., fic salba dc spini
ce-l lnconjoari.
Prin pustiurile din Tulkestan, Iran -9i
tirmurile M1rii Caspice
ttei"r. lopiti.ft ,,i"p
-d"
nroasci'1 (Phrvnot:epkalus) , minrinat
adaptate vielii de degerturi nisipoase.
Organele lor de simf sint bine aplrate: timpanul.este ascttns,
nlrile-;i pleoapele se irichid etan;, pentru a nu fi iritate sau in-
fun6at6 de nisip. De asemenea, c'Ioaiea de proteclie, ca si degetele
lor, acoperite iu solzi franjurali, sint in coircordanJir,cu. condiliile
vielii dc nisip, unde animaiul sc ingroapi cit ai clipi pcntru :r.
scdpa de ulmiritori.
I.a ncamul birbos aI ;t,pirlclor ,,( af dt' L.'rolLs''a'' 3isiltt ttn
fcl cle ,,urechi" mari, care, in repaus, stau lipit'', abia distillgin-
clu-se. La pozi{ie de atac, insa-r, cind sopirla casciL larg gura,-,,u1e-
chile'j se iidich. Printr-o ciudatir imbinare de culori ;i forme,
capul micului animal ia infili;arca inspiimintiLtoare a rrnci m4;ti
de balaur. Urechile ro5ii pal"a preJ Lrrrgi fundul gurii, iar 'spinii
albi ce lc mdrginesc in.:hipuicsc n1;tt' tlinli ascr"rlifi, g-ata sa sfi;ie.
Astfel sc creea"zA. iluzia ci animah-ri este cu mult mai mare gi rnai
puternic ca in realitate. ln acela;i timp, capf,tul cozii
-. sublire
!i negru
-
cste iudllat ca o biciu;ci in sus.
Aceasti ;opirl6 nu fuge cind e iritate, ci, dimpotrivi,.serepede
cu o iufeall extraordinaie asupra vrijma;ului, muEcindu-j.
ln prrstiurile clin Egipt, lsrael, Peninsulele S.inai.;i.Arabiei
i;i riui traiul gopirlele-iu coada spinoasi, numite de localnici
d.abb lUrom,astia'aegypticus). Pot aling;e 60 cm.in lungime. Pe
spinarc, sint colorat=6
-cenuqiu-cafeniu
plnd la mlsliniu, culoarea
ot .}
L'L
213

109. albiilor uscate ale riurilor ln care igi sapb, Ia adipostul pietrelor,
giuri adlnci, cu ajutorul ghearelor puternic indoite.
Se deosebesc de -alte gopirle_ prii coada relativ scurtd, ghin-
tuiti cu mai multe rinduri de solii, transformati in tepi. Cind"sint
fnprim-ejdie, qe apir.a dind lovituri puternice gi dureroaie crr aceastd
mdciuci imbricatd in cuie gi lungi de 20-30 cm.
Coada musculoasi ;i lnlesati de gr[sime constituie o delica.
tesl pentru populafiile arabe. Numai ii animalul se lasi cu greu
pnns.
Cea m_ai respingitoare dintre sopirlele agame este molohul
sau dracul-spinos_ (Moloch horridui), locuitorul pustiurilor nisi-
poase ale Australiei. Pare o aparitie din alti lume. Ceva mai
lrrng decit 9 pahn, se confundd.-cu o ramuri cafenie qi miqcitoare
9q *igq. Capul, trunchiul ;i cgad,a sint acoperite cu pllci'neregu:
late, fiecare avind cite un spin la fel ca si cei de rnices, de miriine
variabild ;i indreptali in diferite direblii. Doi spini mai mari,
aSezali pe frunte, aduc cu coarnele unui mamifer.
-
, La. moloh, doar aspectul este inspdimintltor. lncolo, este
un animal linistit si in-ofensiv. Iese la-r,inat mai aJes ziua, iar,
clnd se anun1d.9 pr!mej{i9, i"-gi roror";t" ."itasia"-rpi"i,
"i
se ascunde in nisip, slpind la iufeali o grdapd cu ajutoruliapului
gi al membrelor dinainte, inarmate cu degete scurte gi groase-gi cu
gheare lungi.
$-"lte vlelne, oarnenii de ;tiinfi au socotit ci fepii servesc
gopirlei exclusiv ca anne de apiraie. Recent s-a stabilit ci ei au
gi o alt6_menire,-reprez.entind-o extrem de originali adaptare la
regimul de usciciune al de;erturilor australiene. La baza fepilor
se gi.sesc pori, care conduc'apa absorbiti prin piele ln sens dnte-
rior. La nivelul capului, sistemul de peri
^capiliri
se termini cu
doui pernife poroase, situate in col{urile gurii molohului, unde se
stringe apa. Cind pernifele sint imbibate, $opirla migci ugor maxi-
larele care le preseaz5, storclnd astfel o piCiturd de licliid direct
in guri. $gama nu are nevoie sb bea. Chiar daci in de;ert goplrla
va lntilni un izvor, ea lgi va muia doar corpul. Procedeirl esidmai
rapid, ln piele fln_ra,gazinindu-se o mai mar6 cantitate de api decit
ar putea animalul si bea. fepii gopirlei slnt mult mai reci decit
pielea. Noaptea, pe acegti splni'reci vaporii se condenseazi ln
picituri milqscule de roui., rapid absorbite, ln piele.
In opozifie cu molohul, Geckonidele, sau poplrlele-cintdtoare,
ne trezesc din prima clipi simpatia.
N{icu}e, zvelte, foarte vioaie, cu botul larg qi limbufa lati, ele
6c deosebese de $uratele lor printr-o particular:itate ce'le apropie
d,e brot5cei: degetele lor sint lnarmate cu un fel de ventuze care le
permit sd aler{e foarte repede pe perelii verticali sau pe tavan
ii s5 se prindi 2dravdn de orice obiect iesit in cale.
'- "A;;ri;
;;;rii; 1"-;; putea ingreuna mersul pe nisip d.ac6 n-ar
fi completate cu pielife ca de rafl intre degete, cu pieptlna;i ort
cu ciucuri solzo;i.
Dupi apusui soarelui, cind ies la vindtoare, scot.ni;te sunete
puternice, .ti.iit""t", un fel de ,,ghec'1, ,,ghes'1, ,,ghec':, repetat de
irei-patru ori, de unde, de altminteri, le vine 9i numele.
Nn ." sfiesc s[ pltrundl 9i ln casele localnicilor, fdcind plimbari
p" i"i""* Sint piimite curflecere ;i ocrotite chiar, deoaiece dis-
irog ott rnare nirmir de mir;te ;i finfari.
Dacl, Geckonid'ele se bucurS, de simpatie, ln schimb vestita
sopirli Helod.erma din regiunile de;ertice-ale Arizonci ;i Mexicului,
irrimiti de indieni tolathlm, iar de creoli escorpion, e socotitd. un
fel de viperi a gopirlelor.
La culoare seamlni cu o salarnandrd: pe un fond negru se
intind pete gi dungi galbene gi portocalii' Aceast5 culoare ne aver-
[ir"iia'a" la distailli de primejdia ce ne-ar pa'te daci am indrS.zni
s_o tulburam. $i primejdia vine de la mugcdtura er ventnoasa.
Soniri" totachini nluSci"asemenea unui ciin'e mops, nep'tindu-;i
d"ifr"" dinlii veninoli Aitt ranb timp de un sfert de ori. Otrava
sa este suficienti pentru a omori ahimalele mai mici in citeva
minute. $i la un
^om
mugcdtura provoaci simptome nepl5cute,
uneori chiar ;i moartea.
In anii seceto5i, Heloderma consuml gr5.simea depozitati
in coada cilindrici !i eroas5, care se subfiazb simlitor. Acest organ
isi reia forma ouisnuit"a cind animalul di peste o recoltS, bogata de
ihsecte, mici mamifere, oui si pui de reptile 5i pdsiri, hrana ei
preferatd.
Pentru a risipi o credinf[ gre;ita, trebuie amintit ca tolachinii"
lmpreuni cu rudele lor carb tiaiesc excLusiv ln partea,sud-vestici
a Americii cle Nord, sint singurele ;opirle cu adevlrat veninoa.e
de pe suprafala pbmintului.
49. SALTIMBANCII
Alituri de qoplrle, rozdtoarele
- nearnuri bune ale ;oarecilor,
popinddilor gi i'epurilor de la noi
-
par a fi pe deplin mul{umite-cu
traiul in degerturi.
2L4 215

110. - Daci primelor le place chltlura nisiprrlui, pe celelalte obiceiul
d9.a-gi slpa.locuintele ln pimint le scr:leste de neplicerile insola-
!ter^ preJungrte.
Intr-adevir, rozltoarele isi pr:trec mai tot timpul in galeriilc
lor subpiminteqe, ie;ind la- supiafal5 cloar pentru a se hrini ;i a
umple hambarele cu provizii-
^ Marlle spalii ce le au de stribitrrt in cbutarea pulinelor scmin{e
imprl;tiate de vint trebuie traversate in saltuii cit mai iuti sj
mal mari. De aceea, in pustiuri domini soarecii-siritori, aparilii
simpatice ;i originale.
La infili;are aduc cu soarccii nogiri de cimp, insi alcituirea
corpului Jor e specializatd penLru slrituri. I-hl_ru'fele dinainte sint
miCi gi ii ajutd ia apucarei hranei si Ia sdpat. In schimb, cu cele
doub pic_ioare dinapoi, foarte bine dezvoltate, pot face sa.lturi
spectaculoase de 2-3 m.
-Campionul sdriturilor acrobatice este un mic soarect:., Pedes
caffer, din pustiurile Africii de Sud, ale cirui salturi de 7--8 m
intrec pe ale cailor de concurs si se apropie de recordurile st:rbilitc
de om.
- In compara{ic cu corpul, coada lor cstc cxager.at tlt' lulrgi
;i la unii impodobitd cu un smoc de pir in virf, seivind ca un ba-
lansoar sau ca o cirmi. Cu ajutorul ei, animalul l;i poate schimba
brusc direclia de elcrgarc, putind face salturi in i)g-zag.
. AF" eratl, d jcrboa (Jaculws), carc trdieste ln cle;ertrrrile Saharci
;i Arabiei.
Ziua stva ascuns in vizuind, sipind galerii intortocheate. E un
animal grijuliu fali de prrii sdi, cdrora le construieste o r:ancrir
speciaii., cdptu;iti cu paie ;i cu pir moale dc clmili.
De;i e mlrunfel si destul de puiin rlspindit, locainicii il caut[
cu multd ardoare. Carnea lui e gustoasS, iar blinifa sa mdti.soasi
serveqte la knpodobitul ;eilor dromaderilor cu care arabii cila-
tsresc in pustiuri. Vindtorii le blocheaz5 ie;irile si ap-oi, cu un bas-
ton lung qi ascufit, le sfirimi tavanul galeriilor. Inspaimintafi,
;oarecii se retrag in groapa cea mai adinci sau incearci sd fugh
prin singura iegire lisati liberi, de unde sint prin;i cu ajutorul unei
piase speciale.
Asemdn5tor cu el e un alt 5oarece-sdritor (Dipus sagitta),
clin de;erturile intinse din jurui ltarii Caspic,: gi al iacutuf Arat.
Acesta isi face doui feluri de adiposturi: unul de var[ ;i altul de
c'
iarni.. In afard cb au iegiri de rezervh astupate cu dopUri de nisip,
iu profunzime ei sapi tot felul de gaierii ramificate. In cele mai
adlnci igi stabilcsc.carnerele de locuit, unde ,.e retrag ln tirnpul
marilor ar;ife sau in perioada frigului.
. Cu corpul. aplecat. inainte, cu picioru;ele din fali strinse la
piept, neatingind phmintul, cu coada ridicati ln sus, firi s[ scoatd
nici un su.net, goriceii Allactaga,Iocuitori ai Saharei gi ai pustiurilor
asiatice, incep. si sarl ca niqte l5custe de cum se'lasl amurgul.
In timpul verii stau toatl ziua in vizuini sipate aproape de supra-
!fa. plmintului cu ajutorul dinlilor ;i al picioinseior dinainte.
De indati ce vreun zgomot li sperie,'pirSsesc in'grabb galeria
printr-o ,iesire de rezervd. Grijuiii gi fospodari, isi pregitesc o
cameri. de locuit confortabili, ciptusita cu ierburi ;i paie.
lntilnind.acelea;i condilii de viald, animale diferite pot avea
aceea;i infiligare. De aceea sl nu ni se par5 curios fapiul ci ln
America de Nord vom intilni niste hirciogi, cu buzr:naic la filci,
foarte asemEnitori cu goarecii-iaritori.
Sint goarecii-canguri (Dipodotnis spectabilts), mari cit un ie-
pure. Slritori sprinteni, ei populeazd pustiurile Mohave din Cali-
fornia ;i Sonora din Mexic. Coada hrngd le e ?mpodobiti. cu un
smoc de pd1ll virf, ca Ia djerboa africanS, ;i tot ca ea au picioarele
dinapoi mai lungi..Locuinfa lor e un.adevdrat labirint de canale,
cu. numeroase iegiri. Magazia cu provizii e asezati aldturi de dor-
mitor, ln care gi-au ficut un culcu; curat ;i incipdtor.
Rude bune, si in mare mi.surE asemS.ni.toare cu ei. Calofrl,lqxqag
camfestris si-au stabilit re;edinfa tocmai in Arrstralia. Au-picioa,
rele dinainte mici, cele dinapoi mai lungi, iar coada le servegte
adesea la transpoltarea materialelor din care igi fac cr,ibul, amplasat,
clc obicei, la umbra arbustilor din de;erturile ct scrub.
. Ca ;i .hirciogii.si .popindaii .din fara noastri,- goarecii-siritor.i
;i ;oarecii-canguri sint plgubitori, cleoarece distrug vegeta{ia
locurilor sterpe, impiedicind pi;unatrrl, sau rod ierburile ce fin
in loc nisipurile mi;c.1toare.
.50.,,coRARilr-E" r)E$IrR"fL[r]LOR
Trecind cu avionul peste pustiul Saharei, de pildi, ochiul va fi
ostenit c1e monotonia intinderii vilurate de nisip gllbui, rareori
inveseiitd de mS.runtele petc verzui ale oazelor.
Iatd insb ci in spatele unor dune, care de la inillime nlr par
mai mari ca un deg6tar, se Cescifreazd. un girag lung'gi serpuitor.
Este o caravand ce se deplaseazd prin mijlocul pu. tiului, de l,a un
216 217

111. sat la altul, strlbbtlnd curajos zeci qi uneori sute de kilornetri,
fdr.l teama ar;ifei ;i a furtunilor de nisip.
Ce vieluitoare se incumetb oare si sfideze pustiul, incdrcati
cu baloturi si purtind pe deasupra, in pasul siu.lent, u;or, ;i po-
vara cilf,torului? Nu incape indoiali ci acest anirnal uimitor este
c[mitra.
Privind-o de la o oarecare distanld si llsind fantezia poetici si
lucreze in voie, arn putea-o asernui unui pachebot ce inainteazi
pe oceanul unduitor aI nisipulrri. Aceastf, imagine a izbit in-
ihipuirea rnultor oameni, care i-au dat cimilei sugestiva porecii
de ,,corabie a de;ertului".
Nu existi anirnal rnai bine adaptat la condiiiile de viali ale
pustiurilor.
S-a ciutat din cele rnai vechi tirnpuri sil se dea explicalie
unei particularitbfi interesante din alcltuirea c6.milei, gi anume
cocoa;elor sale. Se presupune, ln mod gre;it, ci aceste cocoaFe
ar fi nigte bitdturi uria;e provocate de apisarea poverilor ;i ci
el.e s-au-transrnis ereditar din genera{ic in generafie. Aifii, ;i rnai
n6"tru;nici, pornind de Ja faptul cA animalele pot rlzr'sfa ,i1"
lntregi firi si bea, Ie-au socotit rezervoare de ap5, un fel de bur-
dufuii ascunse sub piele. Se spunea ci la mare ananghie, rit1cind
drumul oazelor, ar-abii i;i sacrifici animalul pentru a-Pi potoli
setea mistuitoare cu apa din cocoagi.
Toate aceste credinfe s-au dovedit a fi de;arte. Cocoa;ele nu
sint nici bltituri, nici'burdufuri cu ap5, ci rezerve de grisirne,
adunate in corpul animalului, care, printr-un complicat proces
chimic, se trantformd in ap5. Nu este intirnplitor, cd aceleaqi
rezerve de grisime au fost gasite gi in cozile unor mici rozdtoare
sau ale unoi;opirle, ceea ce dovede;te ci prezenfa lor este un semn
al adaptirii animalului la mediu.
Dar nu numai la cocoagd se opreqte adrnirabila adaptare a
cimilei la viala de;erturilor.
Modestia pretenfiilor ei de hrani este provertrial5. ,,Rabdi de
foame ca o cimild'j'a d.evenit o zical6' bin^ecunoscuti prin p5.r!ile
locului. lntr-adev6r, acest animal se rnulJumegte cu unele plante
de care 5i gmul se fe.rc;te si Ie atingalin cauzi.,spinilor. salcimii-
umbreli, iarba-clmilei, rogozurile tdioase sint consumate firi
mofturi ,si fdr6 teami, deoaiece atit buzele, cit gi limba animalului
sint foarte aspre.
$i aceasta nu e totul. ln timpul temutelor furtuni de nisip,
ce s'e privilesc cu un ;uier sinist-ru peste caravanele in;irate in
218
pustiu, cimilele nu sufer5.. Ochii le sint acoperili cu o a treia
pleoapi, iar ndrile se inchid ca douS storuri.
Fird cirnile, cilitorii ar fi pierduli in timpul simr:nelor. Ele
presirnt frrrtuna, oprindu-se b,rusc din mers. Se culci la pdmint
cu fafa la vijelie, oferind spinarea lor ca adipost c,ameniJor. Se
a;azi astfel incit sd nu {ie acoperite de nisipul care se strlnge in
movile deasupra oricS.rui obstaCol ce i se asterne in caie.
De;i e un inimal masiv, greutatea colpuiui n-o face si se afunde .
Labele, prevlzute cu pernite, o feresc de fiertinleala nisipului ;i
in acelagi timp li mdresc suprafala de sus{inere, ingiduindu-i si
calce cu ugur-infd pe covorul incins, mindrf, gi dernnir.
Deserturile cunosc doui. neamuri de cdmile, inrudite de aproape:
unele cu o cocoasi.
- dromaderii _-;i aitele cu dou[ cocoage
-
cimilele bactrierie.
-' '
Dromaderul (Camelus dromedariwsl, cu infdlisarea sa resem-
nati, e lmpodobit cu peri lungi, a;eza{i pe virful vestitei cocoa$e.
Frumogii mehari cilirili a" ailti l" f. lpate peri lungi ;i un iel
de favorili pe lingd urechi, care se unesc lpoi ca tntr-o ba.rb5.
Dromaderii nu existi decit in stare domesticd, in pustiurile
asiatice, arabice gi nord-africane. Performanfele lor, linlnd seama
_cle
greutilile ;i prirnejdiile unei cildtorii in pustiu, sint remarca-
bile:-ei pot stribate 30-40 km pe zi, ducind in spate poveri de
]00 kg. Din acest motiv au fosf aclimatizali ;i iri aite-p5r{i ale
lumii. Cu toate deosebirile de climl gi vegetafie, dromaderii se
irnpacd de,minune ;i cu pustiurile Arizdnei, 9"i cu
'sciubctl
australian.
Cimilele bactriene (Carnetus bactrianwi), inzestrate cu doui
qoc_oflFe: triiesc in stare silbaticd nuurai la maryiniJe de;ertului
Gobi. Populafiile asiatice, de pildi pcrsanii, tibetanii, mbngolii,
le-au domesticit, preficindu-lc intr-un pretios aliat in lupta impo-
triva naturii neprielnice. Stnt locuri uirde'cimilele bactiiene trd-
iesc impreund cu drornaderii gi chiar se impercchcazi., dind na;tere
Ja corcituri foarte pre{uite pbntru vigoarea si rczistenta lor.
- .In -regiunile poiare, renul este salvarea laponului. Cam a;a se
intimpli .c9 {rorygderii gi cimilele bactriene fn fimrturile de$erti.
ce ale Asiei gi Africii. Viafa gi obiceiurile ornului'slnt strins Iegate
de prezenla acestor anirnale biinde si atotfolositoare, care nu
numai ci-i servesc ca mijloc de transp6rt, dar ii oferd pentru gos.
poddrie laptele, carnea gi blana lor.-Din pirul de cemile se-fes
covoare, pinze de cort, obiecte de fmbriciminte, pituri, gei, apre-
ciate pentru frumusefea gi trdinicia lor.
O dati cu pltrunderea civilizatiei in regiunile degertice, cdmila
va avea soarta calului, fnlocuit in unele f6ri aproape cu totul prin
319

112. ma;ini. Oricum, linlnd seama de vastitatea. pustir,rrilor, rle greu-
tilile uria;e pe care lc ridici constmirca ;oselelor ,,pe nisip", acest
patruped va mai avea inci o via{h lung.l pe lingi casa omtrlui,
continuind si rirminir,,corabia de;ertului".
s l. sAC;LTILE rrusl'IUR Ir-OR
Ierbr"rrile de;erturilor atrag ;i asigur.l via{a t'rrmcgitoarelor,
a$a cum ;i nrf,n,nta vegetafie a tundrelor nordice constituie atit
pentlu reni, cit si pentru elani un adcvirat paradis.
- ln filmele documentare despre degerturi nu lipsesc secvenle lt-t
care obiectivul aparatului sS nu nrmireasci zborul elegant, ca dc
sigeat[, al turmelor de antilope ;i gazele, ccle mai surprinzltoarc
;i grafioase aparilii ale intinderilor pustii.
Aceste rumegitoare elegante gi puternice in acela;i timp, hrana
rivniti a carnivorelor ;i trofee dintre cele mai preluite de vindtorii
din toate collurile lumii, se simt in largul lor pe oceanele de nisip,
a;a cum girafele sau zebrele indrigesc regiunca sar anelor, care in-
conjoari ca un briu de;erturile africane.
Dintre antilope, cele mai rispindite sint antilopele-cal (Hippo-
tragus equinus), numite a;a dup[ coama puternicS de P9 git 9i
ceaJe, atit de caracteristici pentru strlvechiul nostru animal dc
povard.
- Aceste antilopc, de culoare cenu;ie sau ro;cat-ca,fenie gi r:u un
desen alb-negru pe f51ci, ating dimensiunile unui cerb: 2,2 m in
lungime ;i 1,6m inllfimea la urneri. I4ascrrlii poartlcoarne puter-
nice, indoite inapoi ;i u;.or dep5rtate la virfuri.
Acelea;i dimensiuni impun[toare le au ;i antilopele-vaci ( I]w-
bal,is busellaphus). Ele se deosebesc insii u;or de antilopelc-cal prin
capul lor ingust, cu bot ca de vaci, prin gitul lor fhrd coam5, prin
culoar.a cafeniu-inchis[ a blinii Ei prin spinarea inclinati. Coar-
nele sint dublu rdsucite ;i inelate pind aproape de virf. Minunat
adaptate viefii din degerturi, ele se dovedesc pulin pretenlioase'
Puii pot a"|erga dupd mami chiar din prima zi a vielii Jor'
Odinioarl mulf rispindite in Africa de Nord ;i in Peninsula
ArabicS, antilopele-r,aii sitt astdzi ameninlate cu disprrilia din
cauza vinirii lor fir[ socoteali.
Pe basoreliefurile vechilor nrr:ttumeute din Egipt 9i Nuliia
apare chipul unor antilope cu coarne ciudate. Le intilnim ;i astizi
pbpuEnd toate pustiurile Africii. Sint vestitele antilope-suli!5
-(Oryx
gazella) , numite a9a dupd coarnele lor negre, drepte, in-
doite prrfin inapoi ;i foarte ascu{ite, asemindtoare rrnor ldnci, re-
rlutabilt' alurc dc apirarc inrpotr"iva drrgmanilor. De ntirirnca unui
rniLgar, ele se remarcl prin blana lor alb-gIlliuie, care le camufleazir
perfect de la distanld.
Adeseori li se al[turir rudele lor bune, antilopa-spadd. (A. alga-
zel),rlaai greoaie si cu coarne mai late, siantilopa-mendes (Addax
nasomacwlatus), cea mai rezistent[ dintre antilope, inarmati cu
coarne lungi, de forma unui sur-ub sau a unei lire, indoite inapoi
;i rlsucite de doui ori.
Stribdtlnd in galop pustiurile, turmele nllmeroase de gazele
ili incintl privirea prin gratia cu care salti, ca la o comand6, peste
valurile molcome ale nisipuiui. Cu toate ci sint urm[rite cu per-
severenti ;i vlnate fdrE crulare, ele ri.min cele mai rispindite m-
megitoare ale de;erturilor nisipoase.
Ceva mai mici decit ciprioarele pildurilor noastre, le egaleazi
insi in suplele ;i gingh;ie. Biana lor, ca gi a antilopelor, are o cu-
loare deschisi, de obicei alb-gilbuie, cu pete mari inchise sau mai
deschise spre coadE sau pe picioare. Masculii sint lmpodobi{i cu o
pereche de coarne lungi, risucite in formi de tirbuson ;i inelate.
Cea mai ar5toas5. dintre ele este gazela-dama (Gazella dama),care
atinge dimensiunile umri cerb-Iopitar, iarcea miruntS, dar si ce;r
rnai sociabili si blindi, este gazela-dorcas.
In pustiuriie asiatice, ele slnt inloctiite prin geiran sau antilopa-
cu-gu;i (G. guttosa), numitb a;a dupd urnflitura de ia git, cc o
tleosebe;te vizibil de celelalte antilope. Geiranul poate bea apa sil-
cie a fintinilor sau a lacurilor vr-emelnice clin degerturile sdrate. Cind
vine perioada cea mai caldd si secetoasi a verii, antilopele-cu-gugi
migreazS. ln numir mare in regiunile muntoase, unde gisesc hranl
mai abundentd. Adesea, ele cad pradi rdpitoarelor sau carnivore-
lor pustiului. Chiar localnicii le vineazi. pentru carnealor gustoasi..
Familia caprelor igi are ln muflonul-cu-mangetd, (Ammotragus
leruia) un foarte interesant reprezentant african. El f;i duce viata
in miretele peisaje ale Ennediului, regiune din nordul lacului Ciad.
Aici, pe o intindere imensi si aridd, acoperiti pe alocuri de ierburi
uscate si fepoase, se inalli masive stincoase de culoare rogiaticS,
cu ciudate forme de stilpi si coloane, intrerupte de prlpistii ab-
rupte. 1n acest decor haotic, muflonul-cu-mansetd isi'arat[ silueta
luiviguroasd, mai impunS.toare decit a unui 1ap. It deosebim clestul
de u;or dupd coarnele lungi de aproape 1 m, dupi coama scurta
;i dupi rnan;etele piroase de Ia picioare. Curajogi ln luptele ce le
duc in timpul irnperecherii, muflonii sint deosebit de prevdzhtori
cind i;i pirlsesc locurile pr[pistioase. Coboar[ doar noaptea in
220 oftt
a&L

113. clrnpie, cu toate sfunlurile lncordate. Culoarea roglatici a tiSn{i
lor, armonizatia cu a rocilor din jur, face ca aceste animaie sd fie cu
greu deosebite, iar impu;carea lor o piatri de incercare pentru cei
mai experirnenta!i vinitori.
52. TIRAI{II TNT]I-DERILOR DE i-ISiP
Tirani se glsesc pretutindeni in lumea animalelor. Vicleni, in-
deminatici, inzestrali cu gheare asculite, cu colfi tiio;i ;i cu mbsele
speciale -- galnssisre _-, capabile s5 sfarme oasele victimelor, in
cele mai multe cazari excelenti alergS.tori, ei produc o adevi.ratd
panici ln rindul anirnalekrr ierbivore, a ci,rurr unici arrni de apii-
rare e fuga.
Ei colindi nisipul pustiurilol atra;i de prada rniruntE, dar ;i de
gazelele ;i antilopele ce se aventur-eazd dincolo de zona savanelor,
in cEutare de hrani sau in jocurile de nunt5.
F5rii. indoiall cl in impirdlia intinderiior galben-ro;cate, tiranul
cel mai temut este ghepardal (Acionyx jubatots). Acest carnivor
curios, asemdndtor ta int;ligare cu unogar, cu corpul zvelt;i pi-
cioare subtiri, cu o figurd mai blajinl ca a tigrului, se bucurl de o
rcputaiie deosebitir in lumea patrupedelor. Mulfi il socotesc cel
mai rapid mamifr-r, putind atinge iu crrrsele sale viteze de 70--80
km pe-or5, cu greu de realizat chiar de autc,motiile, in condiliiie
drumurilor neasfaltate din degert.
Iuleala sa este o form5. de adaptare la mcdin. Sd nu uitim cb
r ictimele sale, mai ales antilopele, sint, la rinrlul 1or, foarte bune
alergS.toare. Girepardul vineazh carn in fclul ciinilor ;i iupilor: igi
gone;te prada pini o obose;te;i apoi o atac5.
Prefuindu-i ;iretenia si neintrecuta-i priccpere la doborirea
pradci,' oamenii'au lncercat si-l dc,mestice'asci. ln unele^regiuni
a fost dresat, devenind un prefios ajritor al vinitorilor. In acest
caz i se-pune o scufie pe cap;i este adus ctt cdrufa in rcgiunea de
vinat. In clipa cind apare la orizont un animal sau o turm5, i se
scoate scufia 9i este asinufit. Dupi doborlrea prizii, este chemat 9i
i se pune din-nou scufia. $i ghepardul capdttrpartea sa,din prada
doboriti. Datoritl acestei-iniu;iri folosite de om, el mai poart[ qi
numele de leopardul-de-vinbtoare.
$i rl;ii lgi au reprezentanlii in pustiuri.. 11 fara noastri.,. ei tri-
iesc'ln iopaci, de uirde se aruncS. asupra victimei, de obicei .1p{1-
oare, infigindu-tre cotlii in arterele gl1ului. Risul de pustiu (Felis
mracal), destul de rlspindit in deserturiie Asiei Centrale gi ale
Africii-nordice, evit5 r^u clcsdr'1rfir.'pddurile. '
l!{ai rni.mnt <lecit rlsul clin pirlile noastre, ii seaminl totu;i la
in{i}isare, avind smocuri de pir la ureche si coada scurti.. Biana
sa este insi mai rari ;i co1orat5. gilbui ca nisipul. Arabii pretind cd
el ar fi cel mai iritabil ;i siibatic mamifer cunoscut de ei.
Acol.o unde stipineste risul, pisica sSlbatici de barcani (F.
rnargarita) nu-;i face aparilia. Risul este principatrut 9i poate unicul
s5.u du;rnan, in afari cle om. Fiind ;i unul ;i altul carnivori si vini-
tori nocturni, ei nu pot duce traibunimpr"eunS.lnsi in ce privegte
ferocitatea ;i iscusinfa, pisica de barcanl nu se afli. mai piejos'de
dugmanul siu. Se deosebe;te de pisica domesiici. prin blana gal-
buie, prin urechile foarte dezvoltate, pentm a prinde cel rnai mic
zgonrot, si prin tilpiie acoperite cu peri aspri ;i lungi. Ziua sti
ascunsi in vizuini pulin adinci, sipate in nisip. Doar noaptea iese
dupl prad5. Cu salturi acrobatice, prinde iepuri, ;obolani ;i pI-
s5.ri, uneori incumentindu-se si atace anirna]e de'dou5 ori rnai
mari decit ea.
Cel rnai ,,drig6las': dintre tofi tiranii pustiurilor este vulpea de
degerturi, nurniti de arabi fenec (Vulpei zerda).
Un corp mdrunfel si grafios, abia cit al unei pisici, acoperit de o
blanl nisipie, sustine o cbartl stufoasS.5i un cap expresiv, cu un bo-
ti;or asculit,- cu ochi r,ioi ca doui mi'rgele ;i'o pi,reche <le urechi
enolrne.
lnzestrat cu sensibilitate gi agilitate rar intrecute, fenecul nu
se f-eregte de locurile deschise, unde igi sapi vizuina ;i o cSptu;egte
cu fibre.de palmier, ci.rate din cine gtie ce oaze, ori cu pene ;i iuigi
jumuliti de la victimclc sale.
- In clipa cind zl"rrcstc un viudtor, vitcza cu carc sL. pune la adipost
in teren deschis este uluitoare. fn cel mult treizeci de secunde el
sqp.a un;anf suficient de adinc ca s5. se ascundb si trage deasupra
nisipul. cu citeva mi;ciri de mltur5 ale cozii. VinAtorul nici
n-are timp si se dezmeticeascS. din surprizl. Fenecul a dispirut
din ci.tarea pugtii ca o fata morgana. Dbar ciinii il pot descbperi
in aceste birloguri improvizate.
Mica vulpe este un vinitor deosebit de inderninatic. Decum in-
sereazi, i;i pirdseste viziuna si, ciulind ln toate piirlile uriaqele
pavilioane ale urechilor, pornegte ln c5.utarea hranlei, care constd
tn tot felul de animale rnici, goareci, reptile, plsdri ;i nu rareori
licuste rnigratoare.
Pustiurile mai adSpostesc un animaL care, de;i vlneazS. foalte
rar, poate fi asezat gi el in rindul prdditorilor. Este vorba de hieni
af!o
tka

114. (Hyaena), despre care circul[ atitea pove;ti. Priviti rle departe,
seartti*tni crl urr ciine. I)in aptopicrt: ins;i tlt:osebirile devil lesne
de descoperit. Corpul ei este indesat, gitul gros, capul puternic,
l-,otul mare ;i dizgralios. Picioareie din fali strinrbe ;i mai Jungi
decit cele din spate ii inclini spinarea, dindu-i un mers rigid gi
;oviieinic de ciine amelit pulin de o loviturd.
Dinfii foarte puternici lngiduie animalului si consume res-
t-urile osoase pdrisite de aite carnivore dupd un ospd| imbel;ugat"
De altminteri, musculatura pentru mestecat e bine dezvoltati,
ceca ce di botului si.u acest aspect nepi5cut,
Lipsite de iufeal[ gi de rczistenld la alergat, hienele nu pot
prinde animalele din goani. EIe se mullumesc doar cu hoituri.
In timpul expetlifiilor nocturne dupl prad5., vocea ior nepli-
cuti, in care se deosebesc ldtrituri ascufite gi sinistre hohote de
ris, inspliminti pe cildtorii neobignuili cu pustiul.
Desi produce unele pagube oamenilor ;i Je tulburd linigtea
noplilor cu strigdteie ei inspiimintS.toare, hiena este totu;i'un
animal folositor, cu rol sanitar, deoarece face s5. dispara hoiturile,
care, neconsumate, ar putea infecta aerul ;i pricinui epidemii.
VI.
ACOLO UNDE PANNINIUL ATINGE CERUL
53. LIMITELE ALTITUDI]'TALE ALE VIETII
Se soune ca etaiul alpin al munliior reprezinG pragul cel mai
inatt iniare intilnim via{a vegetal[ 5i animalS' Indeob;te-' el lncepe
deasrrpra limitei ,,rp"tillt"
"'paa"iii,
indiferent de iirallime' "ln
ffi; ifi;rb;i" ;i
-."ir"ia
;i in ariumite portiuni aie Anzilor
-
n6lsa-
z/a H. Walther
- ""l.tj -".iu. -oitott" .o un climat atit de
;r;;; incit lipsegt"
""
Li"j iltitudinat imprdurit'Ac?tt :::11";*-
il;il;sa,.t steiretd, pe mdsura cr.eqterii altitudinii' f": ]:: lll",t-""9t-
i;iii-Jpi";.'P" r,iutiii situali.in zona,arcticl' etajul alpi*. este
identic cu tundra.'
'tli
*"i tine cerceta{i munJi.,sint Alpii' De
ui.i-." trage gi numele acestui linut de mare altrtudrne'
Nu pu.t"em'stabili nigte limite I"I*." de inillime. ale etajului
alpin. Aga cum se ;tie, ii*lt" lui inferioarS' o reprezinti ultimele
piicuri de copaci. Vegeialia lemnoasi cea mai inaltl o lntilnim in
[*"r1.- a" 'lvora, ii aicny Mownta,ins, unde molidul lui Engel.
;;;" 7i;cea engehnann'ii
-foarte
asemSnStor celui european) se
intit.,*gt* pina li 3 800 m. Limita superioarl a etajului alpin o
reprezinti'linia pinl unde cotroarS' ztrpezile ve;nice' de asemenea
foarte variabili.-Etajul alpin al regiunilor tropicale ume{e' cunos-
cut sub numele d'e piramos. urcb pini la inilfimea de 4..400-4 500
-.-i" *"",tii africani, ln special p" Xiii*"t'jaro, o rudS a nemuri-
toarei.or de pe la noi'(Heliclt yti* lanatwn) pare a-fi-un.record-
man al asc&siunilor,'prezenla iui fiind semnalatd de la 4 480 m'
Pe lanfurile muntoas6 care inconjoarS' platout Til^e^t1lui- cea
mai inaita regiune a globului, cu altitudini medii de 4 200-4 800 m
-
ulti*ul stfrravieqiitor este Kobresia ti,beti.ca, caracteristicl mla;-
tinilor .* g"i ce se formeaz6' la peste 4 000 m inlllime' Pe supra-
felele c1e ]fir.r" ale Alpilor, ult-imul .supraviefuitor
este o algF'
Citarnydamonas n'ittalis, care dd zdpezii o nuan!1 roz'
15 - Bios
225

115. s4. coNDrTrrr.E DE vrATA ix Era;ur- ALprN
.,SI FORIfELE SPECIFICE DE ADAPTARE
EtajuJ alpin al arcurui alpi'o-carpato-caucazo-rrimalaia' r:ste
icmparat acjr.sca cu tundr.a hrctich.'De aliftj, u,-,ol" rti,,lii din
irrndr a rrctici .r, eis5s.l in. zona alpina, *,ginii.r"
'1Illi,:ns
ocro_
p,et1/o),,rcJrii piLsilutctl(JaxtJugaoppcsitifolto),sel.ir-t,ilita(Sali:t
t.(t'.u.oc(q), dc lilci.. Lu toatc cccst(,a, climatril aipirr si citr,.., l,este
*tiica] dc ccl arcti,'. 1n tinrp cc in Arctic. i"r"n i"ii"ri"ti'i ;;;;;.
pcj'r'1ancrr1:" iar prirna'ars b zi conti*rra, 1>e .irfrri
",.n,iio.-,.*i.1
.-,
r-.. aJiernanli i-cguJalA dc zj li itcapte. 1n Ailcli, a, inr, nsilatea rauia_
iici este 'slabi, in zona arpina ei crcste cu altit.dinea. rariatiile:
'liurne tre.lempcrat.r-i in A.t'tica sint rerrust,, in linr' ." o;;;;.-
lclc^lnltnitlor rJilcr.entele sint fcerrtc acccntriatc, r 1,, 1.1,111.,i
"ut"r_
'rrc r'r1.r'c Jccrrrile rrmhrite si cele irrsorite. Rncinrui u" pr,.ii-itatii
este, cie asemenea, felurit. Cantitatea
-{r.ii, a ",," i.J,oe'ii":.;,rttrj' fiul"ll'#';# T;;l#'il' {l:
considerabilS, dar scurgereJ este rapidi..
Regimul clirnatic.ar zonei alpine sc- caracteri zeaz.:a ytrin: r.inturi
prrteinicc, prccipitaiii frecvcnre';i.aLuntjen1., t.*1,.,:"iulli
"ri,.,.,,,,
l-20"! ;.i respect_iv.+50"C), raria.fii clima,titc i,i lu,,,li;. i;'. ,,.,ii
lactorr ecialici: so]urile calcar-oase rr,1in rnai nrulta . iricuri, ,si:tb
nil9. 93lc'e, dar;i zdcdtori cu zlpacr! permanenti, sar.r cioli*i: firi
-irutln1a de ScurgerC a aerrrJui rece, ulrcle t(.n.rp( J.aldrjle <r- 111nnf j11
scirzute tot timpul.
. Impotriva- vinturilor puternice,. praniele se apirir prin adaptziri
aclc, vare: tufe tiritoare ..i inchirciie sau perniie siril:,ie si'ctr'sc
ca.re nu sint afectate cle vint, frinat in imediata
"irr,.pi*i" i-."l,rl,rl
(Silene acaotlls, Antirosace, Saxtfroga).
Rila'ful-hidric favorabil se refiecti in concentratia scizuti a
:),^:,,1yj,,.l.rlar
(E-l2.atrn.). Ciriar si Ja sp.ecii *,,-",r-,ori.." Jrgin_
ttca ( Dr.",'as ), rogor u7^ ( C are x ), lapt^le_siinc ii ( A nd rosace ), ares_
tea nu.<iepi.;esc 17-1 8 atm. Totusi, evapora!:ea'riclicata criii'cauza
r-inturilor' ;i insotalir.i, ca si condnitit ;t;fit"" rapiC;" a apci nl.intr,,
lltt]:1 ;t,;grohoti;rrli impun anumile forme dc acaptar.,,. C,,i,, rnai
i'uj,te piante alpine au sist.m radicular extins sau ridacini *ivo-
tante, ce piitiund aclinc in fisurile umecie ale stincilor. i,, .",iiasi
l:Ll:f.tiT,i o impi,.'dica e,aporarca inicnsi, unrtt planrr' ,,f1,;n-*
prezrnla f ;unze ccla1(' : Lr':seleurin, ]ll,oriodettdrott, sinl imi.:.riarc
rr:ir'-rrr i;r'clir linos: floar'{ a-(jf -cc,lr (Leortto/to,it,ttt;r,), parpiant,.J
i.1'tiltttr orlo.7, simin,,,u) afr-ican 1H,'/:eht:uiit,il, iip'iii,j,'' ,ii,,
Anzi, sau ri,:vin suculente : rnciziFoara ( setnperutz'r,ttt't' ) , ia-tba-
grasir (Sec:lttttt,), grisitoa.rca (Cra.ssula)'
'.
ccmpozitia chimicd a rocilor, care dcterminl rea.clia soluh-ii,
ioaci ui-r roi in.poltant in constituilea covomlui ,vegetal' Acesta
ilif.;,'.i*ti,ot-in *,,niii cak:*osi. uncie, pe soluri rrndzinic-,
i"tift,i"t tr;'ti" spccii bazifiI., tcrmofile si fotbfile, ca pclinul-alpin
(Aite rnisra fidrosa ), rnacul-alpin (Papaaer pyren-aicum') ' firtr!'
,,i"uil""1nrit^ro u'iolacea), o.iriul-;a.rpelui.(Erytkricltt,rtw). floa-
rea-tie-.oit ( Leutlopodiuw) , cujba (D.oronicwn+ carpatk.iutm) ' in
il*p ." pe ,nunlii silicio-si,-cu so]uri acide humico-silicatice pocizo-
li."ii"tii"im frecvent ochii-pdsiruicii (Sa-xrfragq .c!mlsa,l,
picio-
i.rtin-*;ul.ti (Rarutncr'tw* gta,;atisl, pitlagina-alpina ( Plantaga
gentt ano'i de.r] ,
'
citrbrina;u1 ( Pkyteunt'a nanwnt' ) etc '
Phsticitatea unol' specii alpine se manifesta prin caractcrul l<'r
vieariartt. E.t' ctttros.Lt .arul brrjorului-dt'-munr" din Alpi' Ft
;;i;;;-;t;iG specia Rl'todod,endran hirsu'tu'no. iar pe roci silicioa-'e
;;;;" .;l"ri irumice, acide, Rkododendron ferrugineutn
r''1a noi'
R. kotsch.Yi.1.
O caracteristici a speciilor atrpine este modul de a se lP1ta
i*pttriva tr:mperaturilor. joase ce produc vdtlmiri ciatorita ln-
,.t-t,ir;,' ii apt,i in ,tesutrr, i ;i
"t-ls<'ar.a
or-ganelor s_trpraict'ane' -cestc'a
'|l-.i 1,ot n.op".i pierdelil" tli' api din-carrza blociiii vaselor con-
u.t.ati,at" cr,'gheile in caltl s-a^transformat apa din sol'
irnpotriva acfiu'ii tcmperaturilor coborite, plantele nL1 au un
rnijioi' pract ic i" api.rrrc, i-it'oarccc tcmperatura plantei estc'
?('cr?,-. I ca sl r, a.'rr]lii inc,,njrrriror. Singura.adaptarc c:te c'11,:
,rn. ,ror., iiticLceic cc arc loc toamna, cind incep primelc noplt
.""i.'Ca6t.u prr;,Jice''ele moclificiri fizico-chimice in protoplas_-
rni. Ca urmat:e a concentratiei zaharurilol , se produce o.bruscl
.p"r;i" a concentralici sucrilui ceiular cu citei a atmcsfere. In
aiesL {ei, acesta poite rezisi-a pini 1a tcmperaturi cLe 1a
-20'C
pinl ia
-'ltl"C.
it pto.et,opui, de cccaliic, ar': loc priinivara'
c clatir cu incalzirea aerului.
E rrn luci-li bine gtiut ci, in zona alpini, ccnditiilt vitrr8;e dt
vial:i (tempeiaturi icirzutt-, osciialii mari cle tcmlieratu|a li cu-
p;i;;",i u;i zrlc, vintuii puternice, addpostiie ancvoioa.sii)^.ccnsti-
tuie un o'bsta"cc] atit pciitru supravieiuirea jaunei specifice, cit
fi p#;" pitri-rnderca ilncr a.'timalr: diir zonele inicric:r.re. lirrmai
ipJ.ilr" Psickrostenotertne, tled cari: trSiesc Ja ternperaiur:j 'ccizute'
si c,. lc ciirite;me, care supcll:i iirnite largi c1e te'rperatuti sci'zuti'
1t , :,,.ista p' ,ulmi aloint'.
,(t A
15*
q.l r7

116. O formi deosebit de interesanti de adaptare la frig o reprezintl
melanismul, culoarea intunecati ." .ar"iiJrir"; ;;it l"ri5r....rr-
!a unor plante din neamul firulei ."o ,ogoroi"i, ,fi;l-t"?r*entele
unor artropo{e gi vertebrate (vipera n6agr,, iritoriul j.; ;;;;;;
capra neagrd).
Apar modificiri specifice la nivelul marilor grupe zoologice.
Astfel, cochiliile melciror care isi duc viala pe rir{ul munfiJor
!!:p!!:, !4 c!k, V e,rlxsg.g enes i i,
.
t y, in ar i a' c r:., i;;- ;t _ I .in t
mlcr, rusltonne, cu striafii mai pronunfate de creitere.
Insectele sint sau melanice sau intens cororate (au culori cre
avertizare).; in. general, sint bune zburdtoare, pl,"t* ,
"ilrfrontn
viteza vintului.
_^ ^ ld::li: specifice (brumdrila-de-stincd, ftsa -de-munte, prunclb _
ra;ur-de-munte, frumoasa cojoaicd-de-munte, numiti si fiuturasur-
de-stincr) au zbor scurt, stingaci, in rir.i-u ii"i bil";6t;
pentru a gisi hrana,pe-sol, dJa se agila cu ghearele de piairb_pi
de a scoate insecter6 din crdpiturite" slin.it"? M;;ir" ;fpitorr",
din cauza rariti{ii extreme a'vinatutui, ;iil ;;;;;ii"-a"*'r^l,"r"ri
lndelunga te, pt a nate, r eari?ate ;;^;i;;;"i;;p"ir ;; ;' . eT*"?""r_
guri adesep depd;e;te 2,5 m.
Din cauza duratei scurte a verii, mamiferele, in special rozi._
j:g:I:, au o mai lungdjerioadi de hibernare, gi_9iful, ,'" -lr*otr,
vrzurnl tern-rostatice.,Durata
.perioadei de imp6rech'ere (la capra
neagr5.,,ibex etc.) este grbbitd de vremea reJ r.i pr"t""gila-0" o
vreme bunb. ' r '- a---'
, ,fi":ulu. grrrpl de animale se opreste la un anumit prag alti-
tudinal. Fluturi in migralie si tabinide in cdutare de tirniL si't
intilni,ti pindfa circa BjOfi m.'Viperele, tritonii, ;opirlele, cam pini
la 2 800 m. Mamiferele pot reziita pinr la ariitriaini de s 0oo-
4 000 m' Ficca'e continent isi are'recordmenii rui. in Europa,
citim capra neagrS, ibexul, marmota, soarecele dc zacadi.'ln
Anzi, stdpina absoluti a inillimilor e lami. ln Munfii Stihco;i din
America de Nord, capra-zdpezilor (Oreamus americanus) pare a
fi cea mai temerarl cdfdrdioare. pentru Asia Centrali.,'stapinul
intinderilor albe alpine ri.rnine irbisur sau leopar dut-zrapezilor,
-cdruia
i-se adaugd nahurul tibetan, iar in Asia apuse**J orp.u
bezoar. rulturii domin5. insi indlfimiie: ei cuibirisc pe piscuri
de 5 000 m ;i survoleazd indlfimi de 6-7 km. Condorui, in Arnerica
de Sud, zdganul, in lanfuriJe caucazice gi himalaiene, sint pdsiriJe
care privesc de Ja cea mai mare inilfime planeta.
5s. NANISMUL $I TUNDRA ALPII{A
Nanismul, deci dimensiunile pitice, constituie una ciin trbs[-
turile caracteristice pentru planteie care urci curajos spr5 3.000 m
;iiit"Ji"", acoperind tundri ume{d si.rece nf,scuti pe.sol,ri acide,
iitiri""r".'Covbrul vegetal al piscurilor este format din specii
f ;;;i- *i.i a" gramineei ( F e stwc i su pin a, Or e o chlo a di stich, a, A gr a sti's
-iiiutiuetc.)"si
ciperacee (Juncws trifidus, Elyna ntyosurotdes,
C;r;; ;;rr;i;6lc),'printr" ,it" se streioar[ petalele adeseori viu
;;i"k;i;;;;o, i6i.t." 9i violaceu de clopo!6i-alpini (cam"panula
oitino). c:hiui-edinii (Pritmwta minimai, de;etlrul (So!'donellq'
;;r;ii;i. fie alb? de piciorut-cocosului-alpin lRanunttrltrc alpes-
iiii si
"rt"atws)
origeibui-brune ;i'aurii de siminoc-tiritor {Qyp-
ioiti* tritnukl, daria (Ped,iculari's oederi), Sibbal'id'c si altele'
Dincoll de etajul jnepenilor, incepe domnia. arbuqtiJ'or.pitici'
Iubitoare de ap5, iat.iit"i;i trimit reprezentanfii ;i in virful_naun-
tiJor, unde zicitorile de zipadd menlin umezeala. Nunrat ca nea-
*utit" utpitr" nu seamdni cu'aritoaseli: sdlcii ce-;i resfring imanselc
olete ne'marcinea biltilor gi Juncilor. Mirunte, tiritoare, ele for-
';.;{.ooorJ;" dese de frunze, intinse pe,zeci-de-metri pitrali'
ciin miilocul ci.rora tisnesc, nici cit un stdt de paima de la pdmint,
El;;i scur{i, purtind mili;ori. Doui specii--de- salcii. pitice sint
i"iil"it" mai'des'pe substraie'silicioase (Salix herbacea r,i S. rctwsa),
a treia vie{uind pe roci calcaroase (5. reticulata)'
lnsl arbustul pitic cel mai bine adaptat acestor condi{ii deo-
setit <ie vitrege esle azaleea-de-munte ( l.ois-eleurta pracunt"bens ),.o
tufb care se
"tira;te razant cu pdmintul, fiind ugor recunoscutS
dupd frunzelc ei 'mici verzi, peisistente, foarte dese, ce .
poartd
floiicele tran<iafirii ca ale me'-ri;orului. Iarna, ea e pr-otejat5 de
iapaaa, iar vara, frunzele ei miii ;i coriacee o feresC de transpi-
ra{ie.
In Alpi, ca ;i in Carpafi, cornunitifile de Loiselewrta, bagate
ln licheni, afiatepe suprafefe bdtute de vint, cu soluri super-ficiale,
constituie comunitili pioniere.
56. ,,PARAMOSUL'1 }SI CARACTERISTiCILE LUI
Etajul alpin al regiunilor tropicale ploioase este cunoscut sub
numele' de )aramos.'Umed, rec6,-neprimitor, acest linut oblig1
pla*ele se-!i dezvolte sistemut de iidacini tot mai sr:perfici;rl

117. pentrll
? *ni prinde ceva Cin cdldura solului. lnrtrucit apa nu iip_
sr i1c, Plantrlc .au dc obicei trn aspect hig;.omorf.
Alcituirea flor-isticb a
'egetafiei
de phratnos clin Amer.ica de
Sud, Africa ;i Indonezia este-ioarte cliferite, fiecarei",gi"".-a.,irra
t,nlie l^artjlularitafi. Un numitor comun ar fi ab,;na"rr1a .o*po-
se,'J.or, inalte, cu fnrnze mari,_adunate in smocuri si a.coperirc'cu
o pisl.l groasi-. ;i albi. 4. p"^.i. ln Anzi, cresc 27 ,p".li de ispetetia,
in _regiunile er:uatoriale africane specii arboresiente de ietorrro,
in Incionezia, specii aparfinind genuiui Anaph,alis. La fel a" impr*-
src.,rrante prin formrr de lumin_arc si pcrozitaiea lor sint uneic specir
",19",tiu"' dc Itt.pinus
_si .Lobclia'. O".i o rudd a fJor.iior-de_pai
(Hdicltr.,swm ) dc pe I(ilimanjaro atingc rrn record de aiLituciir..
(4 400 m). la r.a.tegoria ,,ierburi", arbora;ui care cutcaza si circ.,_
leascir cele mai inalte zone a1e paratnosulw; din Anzi (4 200 m)
t,st". Polylep;s,.o rozacce ruda ciL mdcesul, cu o ,.a,j,-.cii; ,Ai".i
dl..l,5.p,cc -loloseste, pt'ntru a di,pasi cu p{,srr. 1000 nr iirnita d
aitit'diric' a arborctelor alpinc, pioprietaica grchoii;ur;J"l-a,. .
le{ine la inSlfimi acrul cald;i de ateiibcra aJrlri rcc6 care, fiind
mai greu, coboari. in zonele infcrioare.
57. O GRADTNA pE ,,ACOpERrguL r-u}{tr-
, ,Alu .curn se. stie , Tibetul este cea mai mare regiune inalta a.
gJobr,rlnr, c, altitudini medii de 4za0-4 g00 m. pociisul are o lun-
gime de 2 000 km, de Ja est la vest, si o jririnc orc IZOO ti-,-d.. t,
'or([
sprc srr<1 . Pc acest poclis, apele'provcnire din topir.ca zipezi-
]o;'{ulmcazi,,mlastini.ie g,r-",'acopei'it,,.u.ipcr-a,i.;a.iiib;,es,,t,
Lrbclica. Partt'a ctlL rnai intircsanti a Tibciulur . repx.zini! zona
muirtoasi a Parniruhii, situatir la o altituciine de 3'g6,{ m. Ea e
grq'_nsii in teritori*i regiunii autonome Gornii Badahsan chii
I.i S -fadjiki (Tadzikisrirr), ocupar in propcrti., ," Si7r-J"..t.-
11r1. sltncr, l,an1o;Lbruptt'. -{ici a Iuat fiinlu o frir.tonsi st:{ir:n:
lrlol("rlr.4, unrlr' ccrcetitorii sovicii, i c[cctrr, azi r,'i'i^.':iri ecofizi.,-
loeicc. Putem afi'na ci in Famir intilnirn cei nai r:riiici parametri
ai cxisten{ei i'rnediul alpin. Aici cad ?n medic d6 inn pieciuitatii
fc air, in spccial in lunilc mai-arr;ust. Acrrri *s1.. i: -.,.11, ;r,liati"
irJunf ( ia 90o, din constarila
"olari lcea mai i.rten:,i :clr r-iza:...
tit:r itrnrc, dt'50 dt'o'i rnai nlr.e ca in 1ar.r noastri), r .i. .r I r biirjr.:-
fala soluiLri se inc."i.lzeste in l'nile c1e vari pinil ia.'bz"c. roui'ro-
30 de^nop!i pe a,n sint lipsite.de ger, merlia cliferentelcr-ric t,rirLpela-
turi in unele zile ale anului pu.ind ajun3e la ;0.C.
a
in afaia paji;iilor- alpine, care sc' intind.in v5i, pe iingi. piraie,
se intiinesc
^trei'arbu;ti^ pitici caracteristici, nu mai in-alfi de 10
-tr5
cm: Eurotia ceyeloides, Artcmisia sh.orn'iahouii ;i 1-anacetum'
bcmiricum.
" Tipici pentru Panir este l|urot'ia cercLtordes'.C9p1c-OytJriie;te
200-300 de ani ;i infiore;te abia clupa 25 de ani. Riidicinile depl-
scsc in volum si lrrasi dc l0-lZ ofi pirlilc srrpratcra'c. EJc fi-
i,-.'n.i pini la jO-<O cin in pimint. dcci in orizonturilc de sol tc
sr incaizesc rnai pr-rternic, iar-lateral se extind 2-3 m. Fotosinteza
este intensi nuinai in orele dinaintea amiezii. Temperirtura scirztr-
ti din timpul ncptii impiedicir. pierderile prin respiratie'
53. CEI Cll PRlrr-ESC DE SUS PXSCURILE
Etaiut alp;n isi arc ornitolauna sa specifici' Estn 'lrcpI r'i
r xisti io, cil'..lc pAsii-i cr-r'c trlicsc irr etaje inlcrjoarc sl
.carc sr'
r.-i"te uneori iir etajul alpiir, crini ar fi potirni,chea (Pcrd',i.r; sar;
."aro.ut-C"-nlunte 1'Plrcei:cu:rusl' Altc spec.ii, desi i;i.iac Cc ol 'it ei
.;;;;i;" .,irIui nrunrilcr, cuibiiresc sau i5i carrta adescori hrana
la poaiele acesiora, .,t"r^.i'fi",l1 urul plesuv (Aegypius ntonackusl '
;;r:it;_;;-;; ite ( A qr ui t a ckr y s ai t o s ) s-1u vulturu l-plesuv- s ur ( C -v f s
futluns).
Cea nai statornici ;i bine adaptata specie pcntru.trairrl in
*."""ote ,.o"1 ." climb asprn ;i hrani p'linf este 6ruinir1j121-2lpinl
iPrwroelln caltaris). De aceea, ceJui mai inalt etal ]a cale-tralesc
iretatll. i s-a daf numel'e de etajul brumaritei' Aleturi * bt:l-
i"Jri,a- pasirc insectir.cri care ,'rribi'clte vala in malurt abrltple,
'-,l'l;J;;i-ie-iarba, iar iarna cobcari in r-egiu-ni mai joase' tri-
ieste fisa-de-munte ('-4ntkws sptnoletta). PloiJrul-de-mttnfe (Cha
)iir;-t"rt"i';i-iiiil, iu
"oi,
rel'jct 3Iaciir, cuibire;te direct pe sol'
i;l; " aiunlturl de licheni. pe siinci traie;te. cojoaica-de-munte
iTrickatlroma rnurarIa). vineazi doal. pe pcretii tlrunlrlor calcarost,
.,git"i""i" gn""t"t" tie piatri, proptiia in coadi ;i {luturind Lr;or
uin aripi, .a s" scoarl- ii,."lt"iJ dii cripatrrri.. capul gi spart'lt' ei
ui"r ."l,isi.r-albislrui, aripile s1acojii, slropitc cu. ncgru' (oaua
;,;;d:'C;il"i.o .i vic ;i fluturarea ?ontinrre din alipi i-au indlcp-
r:.r1ii nurnele popular de flutura;-de-stinci''. :
Pe cel.e mai inac.esibile stinci din piscurile europene-' ;i cieci ;i
riil1 tara noastrl, ."1lai.ft. acvila-de]munte .
( Aqwila ckrysadto.s )'
6;d"";;a rr"ii"ri, air qi pracliL vie (gcareci de munte, ver,erite,
i*rr,r*fii^.t.:i. i; inrpaii,'a fost intiinitl Ia peste 2 400 m, iar'
zJtl
LJI

118. i"
^Aiqi,
pind la bri'l ghelarilor. Survol eazd. cu u;urinfd la B_4 000
* i"XtriT"^,^tj1y9..g.ecla aviani. care inirunti cele'mai inari tnilfimi.
,'La o consecintd a conditiilor de viafh ale etajului brumiritei
(cuprins i:rtre I soo-:000
'i' auiiuaini)-.il; ;;il#ii"'Hi;",i';
- scrie Dimitrie Radu, unul din t"p"tu1ii
"4tri';ffi"bgi, rn
lucrarea sa Pdsdrile di.n carpali. Astfeilatoriti sdriciei insectelor
care se ridici in aer, pe.saiilg entomofage .i"t-ii"r- r-u"iato"r",
.1.'..1:d Plifult pe pdmi't, fn ierburi, t"fi;"ri;;; priitrJil"i""""i,
lL$1 ;t .qbdre'sc, ceea ce dd monotonia'gi uniformitatea acestei
1Y1",yi.:,
Speciile carnivore, in schimb, sint adaptate la zborurile
1111;"lSt,
planate, pentru a-si putea ciuta prada, care constd in
rnamrlere vri sau moarte, atit in etajul brurneritei, cit si in cel
inferior ]ui. Cuiburite acestora sint constiuii;T;;;g:rh, #p"retii
:Tlli ;i drepfi ai stinciriilot. spt" a"o."Lit"-a" pararfiJ itit"di"ir*
Joase, care au dou5. gi- chiar trei. cuibiriri pe sezon, speciile cores_
punzitoare din etajui brumiritei clocesc o iirrg.,,.e i"tie, .o"ri.i"r"
de vara scurti de'aici.,.
,__Aclgydrafii staplni .ai indlfimilor, atit prin dimensiunile lor
rmpunatoare, cit gi prin performanfelc lor
^ascensionale,
sint zd_
ganul si condorul.
,Z.lganul sau vulturul-bdrbos (GypaCtus barbatus).. ,,Nici un
vultur, scriir vestitul ornitolog g.r[if bengt Eirg lbrr'i'i**rr_
g-!ii:,,:!,L.irnalai a,
-Bertin, rb's?i;,- nu intreie zag'ariut inIlrelie
st tufeaid^". Intr-adevir, cu aripile intinse, el rriisoari 3 m. pe
:li!:,aripile;i coad-a sint negie, cu nuanfe cenugii; pe pintec,
P_111,j
slnt de.un galben-ruginiu-deschis, iar pieptui, ruginiu mai
lntens. Impresio'antd este barba sa neagri. db tip. patrra acestei
lrufa;c pdsd'i de pradd o formeazi lan{'rile mun'toase ale Lumii
cchi, nrar ales Caacazul, munfii Asiei Mici gi Himalaia. Se hri_
ne')tt' de obicei cu mdduva oaselor diferiteloi' *"*it"i". o" ..r.
l: i.yll:a de ta inilfime, cit ;i .o ."r,l"" tiodi;l;; F.t*r",'p" ..r"
re zL!1-ol)este.in-acela;i chip. Vinat flri crufare, i.tit din motive
crne,qc'tlce, trrnd un vinat nobil, cit ;i din prejudecata ci este o
pasi: '_ striciroare, ;i cizut viciimA momeliior'; ;ir;"e perrt.u
l,l.ql, "l-a
drspdrut aproape total din Europa, incd de a.rrm uri ,r"a..
,l!t,T:+ (',9^n.cqre..a. cuibirit in Elvciia ;i care fusese numit
,,s a!.t V-vb" a fost gdsit otrdvit in iarna anului 1gg7. Din Carpali,
unde acurn .l20-150 de ani era frecvent pe piscurile Bucegilor,
FigIra;*l.i ;i. mai ales Retezatului, zdgaiul; Ai;*;;lii.ti.,
11:p..,: clocitoare, in jurulanului t892. Ultimul efempiai a fosi
rjfPu;cat pe Surul, lingd Turnul Ropu, la 2g deceibrie tgZl.
'tlra rnrsculul u'icei perechi colonizat6 in Retezat, care in acest
fel s-a destrimat. Mai e citat din cind in cind (1939, i96i),darca
pasire eraticS, venitd din munlii Asiei Mici, in'.a"1"i" aJ'f,r""-a,
peste
,B.alc"li ;j carpafi. ln speranfa reinitalSrii iui pi-stincile
Larpalllor, eI a Iost decretat monument al naturii. Azi, e*emplarele
:"tg ryi impresionante mai pol fi intilnite. pe pisc"rii"
-Hi#abiei,
la inilfimi de 5-6 0.09 p, iefinind atenfid .ii.a."i-."t"rXtor al
pisc.urilor, prin.zborul rui ager'ca de ;oim, ajutat aL uiipir"-runsi,
pufin inguste si angulare, si de coada rungdin i".*a-a"-.rin, sau
rc, una dln cere mar aerodinamice forme cunoscute la rdpitoare.
Lumea NouI are_si ea,un reprezentant-aemn ae gl*il-reg"_
nului. Este vorba d.e'condor (vutr,ur grypkisj, p".ai* *Jrt cin-
tati in folclorul sud-american'si inliln"it-d'p" Jt"rir. ..r'oi tEi oir,
aceasti parte_a glopului. El popureazd, ,P'nzii coraiiieii iii toata
lungimea lor. Misurind 3,5 m iu aripile intinse, co"iot"r ..t" .."
mai mare pasd.re de pradf,. Capul ;i partea superioari a gitului sinl
gola;e sau acoperite de puf fbartb iin. p.tr"jur este g.i-attastrui,
cu s_ulg1l 9i aripile pe l-umitare_cenu;iu d6schii. M';;J;], *"i
mare dectt temela, poarti pe git lobi pielogi de culoare rosie. Ca
pas5.re cu zbor planat, f_"]::"1*. crreniii
".t."a"",ii-t"r-iii, e""_
tru a se ldsa purtat la indlfimi. A. von'Humboldt ,'.tut""raia"ipr"
condori care zburau..la. pedte 7 000 m attituaine. ni""iilil, .Jp".i"_
li;tii in aerodinamici-;i -c,onstructorii
ae ptanoaie .trd#t;, ilriia
It"_"^li" j":t1lr,a cgna6ritor pentru a sati *r"Jiia" itTu"?ia1i."
a pedormanfelor tehnice.
59. ROZATOARELE STAP1NESC SUBSOLUL ALPIN
!- Existenfa unei tundre arpine la indrlimi de peste 1 g00 m
ravorlzeaza instalarea, in aceste regiuni destul de neprimitoare, a
unor rozS.toare bine adaptate condiliilor climatice $i eJarice ate
mediului alpin.
, 9"1 maillspindit cste.goareceie alpin, rudd buni cu soarectrt-
de-cimp (M.icrolus arvalis), c., care'se aseamdni. prin'culoar.ca
blinii, cafeniu inchisi pe spinare, mai deschisa p" tri"."risi'arni-
cioasd pe pintece. Subipecia Microrus araalis irit"iit,'i"-taiie nrai
Tl::i,,:*,illrJr.ltein Munlii Rccinei,.Bucegi {i Apuseni, ta indl-
trmr de 1 300-2 000 m. ccr mai curajos refrezentint ar famiricj,
care urcd ra 2 3a0-2 500 m artitudine,
"'st" ;oarecele-zapczilor.
(Miorotu.s niaatts), ccmun in regiunile arpinc di"'E;r;;; siidro."it
rn munFr nogtrr,de.o subspecie locali Mtcropus niaatts utpius.
larna, el sapi galcrii in pimint in cdutarc de hrani.
232

119. f n Munfii Alpi triries-c iepurii-zipe zilor .(
Lepus t'imidus uaronis ) ,
mai rnici ;i mai vioi decit iepurii-polari, cu care s,e aseamdni.
Ei nu-;i t.hi*ba culoarea, raminind aibi ;i in timpul verii- Ochii
lor nu'slnt rosii, ca tra iepurii albi de casi,.ci cafenii-inchigi.-Vara
consumi, arbir;ti a.lpini. Iarna coboard in pidurile subalpine"
Ei i;i cautl hrana de preferinli dimineala .'si seara. Urma iepurelui-
zdpezilor prezintl o^caracteristic5 proprie : amprenta la.bei este
reiativ lata;i distanfele dintre acestea sint relativ rnari. La fel
ca la capra neagrd, conformatia piciorului acestui iepure este per-
fect aciurptata vielii in imperiul zdpezilot.
ln Aitai traicsc rudt' ale iepttrehri proprirr-zis. numit. icouri-
>uieratoli (Ocltolona olf ina). Piin malirnea (?5 ciii) .9i confnrmatia-
corpului, ei amintesc d-e cobai, dar capul lor este mai atrr-rn.eit ;i mai
ingirst, iar botul mai pulin bont. C'orpul este inclesat. Urechiie,
de mirime mijiocie, ova1e, sint aproape gola;e pi: partea externi;
in rest, blana este deasi ;i cu phrul scurt. Fe spate, iepurii-;uier5-
tori sintpresiralicunegru,pe laturi, cu roiu-ruginiu, iar pe piniec
qi pe membre pictati cu galben-ocru-palid. Adaposturile 1or se aflir
in vlgaunile mici sipate de ei, precum ;i in scobituiile naturale ale
stincilor. Pe timp senin, stau ascungi aici pinir la apusul soarelui,
iar cind cerul e lnnorat sint in permanentS. actit'itate. Ei nr-r intra
in hibernare, dar, cind stratul di zhpadd esie gros, tri.iesc de obicei
subteran. Pregitirile de iarni incep c1e timpuriri, cind adun[ cu
hirnicie cipile de fin, pe care se priccp si le apere ;i contra ploii.
tr)e ait{el, se hrenesc cu tot felul cle plante sriculente, beau pr-rfin,
frind anirnale pulin preten{ioase gi pa;nice. l;i datoresc numeLe
unui guierat pe care iI emit in fiecare seari, cin<1 pornesc in cau-
tarea hranei, -.ui.erat ce seamdnS. cu chemarea ciocinitoarei mari.
Cei mai cetrebri rozdtori alpini sint insi.rnarmotele alpine (Mar-
rnota ntarntota), Tocurtori ai munfilor Alpi, Firinei ;i 'fatra. Sinl
animale de dirnensiuni mici, cam cit un iepure, gi au urechile scurle.
Adapcsturile dc iarn5. sint situate la altituciini mai mici ciecit
cele cie vari. Ca ;i majoritatea animalelor hibernante, ia sfirgitui
verii gi toamnei marmotele se ingragd mult. Iarna, intreaga fami-
lie se odihneste intr-un fel de cizan, ciiptupit si izolat de mediul
exterior prin fin. Adeviratl comoari de bland, carne si grisirne
pentru locuitorii munteni, marmota era cdutati in special de ci-
iugar-i. In primul rind, grdsimea didea un ulei ugor vezicant, con-
siderat ca leac antireurnatic si ca un bun calmant pentru feiereile
care nasc. Carnea comestibili era socotitf, un fortificant, iar blana
rnoale, strS.lucitoare, cu nuanle aurii, brune, ruginii, a avut o mare
clutare pini ln trecutul nll prea indepirtat ceea ce a adus la stir-
pirea ei de pe- mu.lte metreaguri alpine. ,,prezcnta tunnelor de oi
in preajma coloniilor de marmote a avut de asemenea rn efect
regativ nu.nur-nai prin r:oncrirenta directa la hrani, prin ciinii
cicbancsti;i tiobaiiii car.c le-au dislms vizuinilc, ci si prin accca
cd, mereu neiinistite, marmotcle eviiau si iasir din vizuina, fiirrcl
ll.impo;ililitate de a se hrlni chiar si in prezenla ierburilor;.1
tAlex...Filipaict _- Sdtbdticiwni d.rn'yrr*; strdmogilor nogtri,
Ed..stiintiiici, Bucuresti, 1969, p. 209).
ln secoiul trecut, citeva colonii de marmote mai supravieluiau
pe virfurile lnalte ale masivelor muntoase carpatine ^- Rodna,
F'agira; ;i Retezat. La inceputul veacului nostiu, nu mai era in-
iegistrat nici un exemplar. Se pare ci disparifia marmoteror din
Carpa_ti e una din ca,uzele rSririivertiginoaie a ziganilor ;i a acvi-
leior-de-stinci, deoarece aceste rozi.toare reprezlentau b verigii
ricbazl in lanlul trofic almajestuoaselor pisiri cle pracll.
60. CAPRELE MARTLOR INALTrlfr
Farnilia. Antilocapridelo.r este reprezentatd in regiunea alpini
mai ales prin capre, bune cdliritoare si si.ritoare, cu irn remariabil
simf al o-ri-entdrii ;i extrem de modeste in ce prive;te hrana. 'foti
munlii globului intre 1 500-4 000 m altitu<iine sint populali de
unii reprezentanli ai acestei familii.
Poate cele mai ves_tite
-
datoritr spectaculoaselor ;i dificiteror
vinitori pe. care le prilejuiesc -_ sint .iaprele negre (kupicarfa),
sporadice in toate masivele muntoase
-mai
inalte din- Europa.
Blana.lor aspri, r-o;-cati. in timpul verii, cu o linie neagrl p" +i-
nare si cu nuante gilbui pc git, trece iarna in rrt,gru br-uiin'parrea
supericard.r.si in alb curat in cea inferioara. Coainelc. Ior, lungi de
aproximativ 25 cm, pornesc de pe frunte vertical in sus si # in-
cioiesc in ultima- poiliune in {oimr de cirlige. Datoriti iapturui
cE percep cu rnult5. finele schimbirile climatice, ele i;i aleg^ locui
potrivit de trai d.upi merstrl vremii. Astfei, in anotimpul cliduros,
ie gasim. in parliie apuselre si nordice; i31n2
-
in sihimb
-
pe
l'ersanlii sudici ai munliJor incalziii de soare, unde pasc pinl ia
limita zdpez{lor. Cetele mici, ccmpuse dintr-un 1ap ji mai multe
capre.cu puij lor-, sint conduse adesea de o capri. ma"i bitrjnd, cu
:xperienjd. Irl timpul odihnei, existir citeva posturi de pazd., iar
in cazul, unei primejdji c.ei-ce.vegheazi vesteic pericolui
"milirrd
un sunet suierdtor ;i bitind pimintul cu copitele din fa{i. Aceste
animale pot fugi cu o repeiiciune si sprinteneala extraordinarh
234
235

120. pe stincilf cele mai prdpirstioase, execrrtind salturi de 12-16 m"
bubspecia cle capri nea$ra din RomAnia (ssp.-C-arpathica) se deo-
sebe;te de celelaite.priritalia mai mare; de altfel, in fara noastrS'
sc r,a,s'.ie cra mai importanti rezervS. de capre ncgre din Europa.
-[-a"rr.'i, ca ;i in aite lari europene, Rup.iiarpa este ocrotiti, 9i
**"ti 'intregi
(cum ar ii Roatta, la noi) sint iepopulafi cu ace;ti
uirnitori a"robaqi ai piscurilor alpine.
Caprele sllbatice'ale subgenu.l-vi 4.egoceros ^ocapd
piscurile
irraLte'cu zhpezi eterne ale munlilor Euiopei, .Asiei ap*sene gi
centraie ;i A'fricii de nord-est. |n'unele regiuni-inalte ale Alpilor
rrai triieste tn numdr Iedus 5i ocrotita strict de lege capra ibex
tCrprn'i6ex). Anirnalul, lung de l,-6 m ;i inalt de 1 m, se distinge
i,--"uj noi" co'arnele sale arcuile, curbate inapoi, cu inele de cre;teri
"pariira
ia ni;te noduri ingrogate ;i ini relief. Trofeele sale a.ting
I n:- LLrngime.
hfunfii"stinco;i din America de Nord sint popula]i. de cap-ra-
zipezinoi (Oreatnnos antericanus),. cu
-p51 !og1!, de
-cuioare.alh'i"
Aclste animale ajung in Alaska'pind ib latitudinea-9: 05." gi urci
pini Ia granila ,nperiior vesnice, unde se hrinesc cu licheni, mugchi
$i plante clr frunze tari.
' 'pisc,,rile din apusul Asiei cuprind in fauna lor caracteristici.
;i capri ireroir (tapra k;rcws).-Ccarnele sale, asculite anterior,
mari'gi puternice, f6rmeazb' un arc, uniforrn curbat- spl-e..sPltg:
Arnbeie i.""
"n
sub bSrbie un smoc rnare de pir (barbi)' Atlt
aiiroopoi bu"o^r, cit ;i clin specia dispiruti Capra prisca descind,
.. p*oi, cele circa 20 de rasdactuale de caple domestice'
51. LAMELE
-
CAMILELE DE9ERTUIiILOR lNrerrn
Rudele sud,-americane ale camiielor, larnele, sint mult mai mici
'-lecit clmilele. Au rin cap relativ mare, asculit,. picioare^inalte ;i
svelt: si sint lipsite dc cocoa;e. Pc cind Suan&co;ratcuna slnt lorrnc
salbatice, lan-ii 9i loco sau larna alpaca sint forme domcsttcc' prc-
"""itu
din guan'aco. Toate varietlliie- cle lame Pgp"J"ry3 platourile
Corai6**lto?, intilnind*-se d,e obiiei la indllimi de.4 000-5 000 m.
ni^"^l"i, aliue ;l cilduroasd, care le- aplia de fri-g,. m.etabolismul
,p*iii", ia"plit'tip."i de_oxig'en de Ia harile ina$imi, constituie
fbrrne de adaptar-e la mediu'
----Cr'*oro
(Lam,a kwanackots), t9l.T3i mare mamifer stld-ameri-
.u", i" "-p-pi.
a" mS.rimea ."tb,ttroi din pldurilg. loltl*: V-ariatl
f" lbl""ii ginnoro triie;te in cete de 5O_--tOO indivizi. Are un mod
caracteristic de a se apira. Lasi dugmanul si sc apropie foarte
mult,.i;i indreaptr apoi urcchile inapoi si il scuipi ilruic in fata
cu salrva sa si cu hrana vegetari pe caie o tine in gi:r6 sau De care o
regurgi teaz a.. v i cun a ( Lama ai cugna ) trdieste in .dnzii Ecuidorului,
in Peru ;i Bolivia, remarcindu-le frin plrul fin, .r4, -"ft -"i
scurt ca ai rudelor sale, p-rin carnea ei gustoasa, motiv'pentru care
este intens vinati de
-bdstinasi.
Larna dornestic5, (Lano-a'glama), cea mai impozanti. membri a
fan-rihei, a devenit de mult i,tr pt"gior auxiliar it "-"i"i. ia-"t"
*: i:i_:ir.i
insemndtate pentru peruvieni ca gi renii pentru laponi.
ln slrrsrt, lgco sau lama alpaca (Lama pdcos), mai mici decit
larna, complet^ aibi sau neJgrr s" tem"i.e pli" ur""" l.,,'sr ;i
foarte r:noale. S-a incercat aclimatiza.rea in alfe finutuii a a.".to,
animale cu carne.gustoasd si cu lini find djn care i,rcasii ie.""u
odrnroani resituri preJioase, dar incercirile n_au reusid pind in
prezent;
62. TrcRrr ZAPEZTLOR VE$MCE
^ - Asociem de obicei imaginea tigrului, cea mai agild si crudi
{"lini, cu.regiunil.e calde, ;i mai aies cu junglele, .,i paa"rif" a"
l;iil=r._
qi tufigurile de graminee tdrcate,"unde ii'plact si-gi pin_
deasca prada ra adipostul culorii de camuflaj a blariii sale, eilbene
('u dung.r negre. ratd insd ci pe muntii inalii din centrul Asiei isi
duce ' r'ia{a irbisul sau.,leopardur-zdpezilor lpanioeii ;"r;;f.
Fird a avea dimensiunile impresioninte aie'tigi"r"i--aeigat{2,
irbisul se apropie totusi de taljunei pantere *ijlo?li.-Blurru ]"ourt"
u-""rl,, pernrfele poroase ale labelor, coada groasd ;i infoiatl, nume_
roasele pete, negre, rotunde sau curbate intercaiate intre dungi,
menite sa absoarbi cdldura-;i si.l apere cle frigut ,o;;i;; i""fi",
constituie caracterele sale adaptative cele mai vizibile. e.ti"iiat"a
sa prddS.toare se mdrgineste lb vinarea micilor rozdtoarc ui oara-
ril.or atrpine.,rrbisul e loniiderat un adevdrat r-.."i.t*""""i-ii.atti-
rnilor in rindul mamiJereior cre pracia, putind fi zaiif pe-pl;il;,I"
inalte asiaiice la altitudini de'3 000:4 000 m.

121. 63. RADIAI.III-E lxRluRPsc vIATA
lntreaga Lume vie este lncon'itirati. de radiatii jonizalte carc:
orovin din liiurilc cosmice, din'migrarea unor roci raciicar:tive
iore s.rnr"fata Pimintului, din activitatea r'ulcar:icir, din cxplo-
z.'iile nuciear.l si in ultimele dccenii din folosirea crirt'nti it cirtre
om a enel:sici atornice.
ln6iferiint dc prorrenienla ;i .atura lor, ra.diafiile
-au
o infl'-
enti puternici asirpra organisruelor,.r'egetale ;i animale, talr pot
fi vitirmate gr:av, iompr6mise ere<litar sau clistru:t atunt i tind
elc depi;esc o llmlta ci-e toleranli ce variazi de ia grup la 6rup
si uneori clc la specie la specic.
' F"nt.u rnlsurirca gradului tle pericrrlozitate a
'adia{iiior
irnri-
zante ;i aprecierea efectelor' 1or, s-a stabilit o rinitate de nahsuri
iorll,'""1ioiali numitl rdrytgel rsi notaticur'Cum aceastl unitate
nu putia fi aplicatl raaialiitoi corpu_sculare, Ia L-ongrcsul _inter-
,ratilrrat clc Ia'Copcnhaga din anul i953 s-a introdus o notii 'r-ri-
i*t" a" nrasuri cu
'alibilitate
gcneral5. pentru toate raciia{iile.
Accasti-r unitate este rad-uI (rt)ntgen absorbed dose). un rad t'ste
unitatea clozei absorbite ;i este egalb cu 100 ergi pe gram de tesut.
poru a. iracliafie primiti de lesut este exprimata prin u*itir{i
J" .""igi" pe masd,'pe'tru cI efectul biologiCse datore=.te crrci-gici
oe cale"celulele o primesc de la radia{ie. Deoarece, insa, radiafiile
'(olfo, beta, gamnti) au putere de ionizare diferith, a {ost n€cr'sari
staliiirca uici noi unit6!i. Aceasti unitate este rem-ul, care reprc-
zinie cantitatea clintr-o iadialie oarecare ce procluce acela;i efect
biologic ca 1 rcintgen.
"
Iri,," chip lucreizi asupra lumii vii radia{iib. ionizante ? O anu-
mitir cantitatc a energiei'radialiei este absor-biti de citre 'rtomii
." r.t.:.t.ri"rc lesuturiie organism*lui.-.Ce.se _intirnpla. la ui*el'l
,, ltrl.i in rirnra acrstor feno"rncn.? Raclialiile beta, c:t si ltr'rttl orij,
."i"
^n
o rnai mare putere de pf,trundere, pot protlu-t'e itl lrlotl
vI['
inuvnugur NEzARlr .4n vIETII
rlirc:ct..<listrugerea membranei ;i a nucleului. ln aceraqi timp,
radiatiile actioneazi asupra moJeculei de apii., care va fi clescon-
pusi, formindu-se radicali, grupdri chimice-ionizate (OIJ,.i HOs),
care siut oxidanli puternici.
^ tsrintre componenlii celujari sensibili la acliunea radialiilor
sint enzimele, substante complexe ce dirijeazi. reactiile bi6chi-
rnice. Distrugerea moleculelor-de enzimd poate duce Ja impiecii-
carea desfi;uririi proceselor vitale din celuje. CcIe mai 3tavj.nt.
secinte ale interacfirinii dintre radialii ii cetru.ie sint ins:i-mutatiile
generice. I'tutatiile raclioinduse sint calitativ identice cu mutatiile
naturale. Se rlistingdouL feh:ri de modificlri genetice, cai-e repre-
zintl, cle fapt, doul gra<ie diferite cle alterare a molcculei cier DNA:
tnutaut'ile ge?uce, care se datoresc modificirii 1:r nivelul
generi 1i se nla-nifest5. doar prin schimbarea unui caracter coni.o-
l.at r{e llena. respectivS, ;i anomaliile crornozotniale, care pot fi er,i-
ccnfiair microscopic -"i se datoresc unor rupturi ale mdlecurc-i cle
DIIA, urmate de ,,resudiri", pierderi de material cromozoinial
etc. I)e altfel, ni.se pare concludenti observatia lui Timofecv ciL
rnutaliilor cromozomiale provocate cl.e razelc X <lipterr-rltti Dra-
so'pkila, prin experienlele efectuate intre 1920-1930 de citre
[hiller, pot atinee cifra astlonornici de 101000.
In anul i948, savantul englez Haldane stuciiazl muta.tia a
;apte. ge.ne ale omului. Frecvenfa respectivelor mutalii se situ-
eaz:a in intervalul de 4,10-6-4,10-4. Cercet;irile efectuaie in acesr
clorneniu intre 1978-i983 au fost deosebit de rodnice, in prezent
{iind cunoscuti flecvenla mutatiilor a circa 25 cle gene. Un- exern-
piu semnilicativ il reprezinti. mutatia care provoaii. aparitia an,.-
miei cu cetrule ln forma de seceri. Rdspinciiti la sud-de Sahara,
act'asth malaciir si-a sporit proccntrl natrrlal in urrna rcprtatelr,r'
expe:icnte franceze cu bomhe atomice. In cadrul mutalii'i, par.ti-
culalitdlije biochirnice ale hem.oglobinei se modifici, astfcl- incit
eritrocitele in mediu f;jrd oxieen capiti formi c1e seccri, ceea ce
le reduce la minimurn funcliile cle-agenli transportori ai cxigl-
lului. Frecventa mutaliei a crescut de
'ordinutr-
1,10-2, adica la
fiecare 100 de ganee{i unul este cleteriorat. Totocrati c crr:ccut
fi-ecve^nla mutaliiior la .gena care provoacd fibroza glanclei tiroide
(1,1c-).
,,S-a caLculai ca posibilitn{ile de combinarc intre toate con.r-
niglcle de gen-e cunoscute pini in prezent depisesc ca valoare
cifrica numdrul atomilor din sfera teiestrd. Chiir ii numai o pir-
ticica neglijabili a acestor ime'se posibiliti!i eite total ir-rfi-
cienti pentru a crca un colcsal potenli?ri vital ai organismelor. Toc-
qoo
ao0
239

122. mai aici, asupra acestui intim mecanism
-biologic,
se indreaptd
iorta de'Soc i radiafiei'1, scrie Gospodin Svegtarov in cunoscuta
sa 'carte 'B'iologia
Pdntru toti.
-
frebuie .pfir .1 mecanismele _biologice*ale aparitiei aiteriri-
lor datorate iiadierii nu sint incl e]ucidate. In foarte prrlrne.-c,azurr
i"it"."ii ;i fJagelate) s-a putut stabili linta ,,letala,'l' De pildi' la
iiug"tut", '!inta" o reprezinta centrozomul. Prin iradierea acestuia,
,"BIo.n""la rnitoza$i mastigozomul, prov ocindu-se oprirea rnobiii-
tdtii animalului.
'itt
"1t"
cazuri, prin iradiere (mai ales in cazul omului), se pro-
duc desprinderi, conexiuni netipicc sub formi dc-punli sau- crirci
.iot-"r5*i"f". ln *aloritatea cazurilor, formele cu..combina{ii
ci-omoromiale noi nu sint viabile. O mare parte a copiilor niscufi
fu fflto;i-u sau Nagasaki dupi bornb-ardamentul atomic prezinti
Oif"i-ilali, poitind simptoriele sind.romwlui lui Down (deterio-
rarea celei-de a Zl-a peiechi cromozomial")' .
S-a stabilit ci organismele tinere au o radrosensrbllrtate mal
maie (l,egea Bergonidi-Tribond,eaw) ;i cd exista o serie. prioritara
u i"aii."?iitengJi organelor : sing'e, olgane hemat_opoetice, imddu-
vd), organe de r'eprod"ucer., mucoi^se, plamini, rinichi, mu$chi, oase'
i"("t i.*oi. Se'stie cu precizie la ora actuali ci radiorezistenla
;;;..;" scara filogeneticd d.e Ia animale superioare citre cele
inferioa're. Notind cri I radiorezistenfa omului, proporlional putem
;;t" ;t pt; majoritelii mamifereior (cli-nele-i-cobaiul, sint cei
-"i r"n.itili), cu 2b a plsirilor, 40 a pe;tilor, 120 a crustaceelor'
200 a insectelor. La pl^antele superioare, radiorezistcn!1 ar repre-
zenta raportul 100, iai la specii de bacterii din genul M'icrocaccus,
.rr-
"'.
fi M. radiod.wronr, ,ir" poate trece nevdtdmat prin centurile
a" i"ai"iiiale pimintului, cii.ca 2 000, deci ei pot supravielui la
ueste 1Zfi 000 rcintseni. Se pare ci sporii bacterieni au cea mai inal-
ia ,"aioi"ri.tenli ivezi: I'.'Gr6rny, i. Perrin : Eliments.de bioflt'ysi-
swe,Taris, 1.971;'G. Adam, P. Lainger, G' Stark: Physikal'iscke
bkirn;e und. BiopkysrA, New York, 1911)-
Cercetitoarea sbvieticd Preobrajenskaia ajunsese, cu- 10 anr
mai inainte (1961), la concluzii extrem de interesante in urma
studierii orroi ,r.r-er de 700 de plante aparlinind unor .diverse
grupe sistematice. Folosind doze diferite dE radiatii de cobalt-60,
ia i stabilit o ser-ic dc dependen{e privind interactiunilc {iit-gene-
tice ale acestor g.op": cohiferele sint foarte sensibile 1a radiafii;
monocoti1edonatEle'sint sensibile gi dispun de o rezisten{6 medie,
iar in cazul dicotiledonatelor rezistenla diferitelor grype- merge
p"r"rct ." .t"iitl.rrea 1or in sistemele filogenetice, adici depinde
de sradul dezvoltdrii lor pe scara evol,uliei' Astfel, Ja baza, atba'
;"1;t;;;*ilgi. ." .na coripartimcntele n'erezistente ;i de rezisten{i
;;;i3 "i"
*ig"otiacellor, iauraceelor, rozaceelor'. Radiopolimor{e
.irri gr"p.te "compositelor, campanulace.elor si labiatelor. Speci-
;il].il;;";" 9i uiU".ii"" ri"T-i'"-rnajoritatea' cazurilor sensibile ;
."f" i""Ut."" '.lrrt, fn scfrimb, mult mai stabile' In felut acesta'
radiorezistenta, corelati cu gradul de rezistenfl al grupelor-vege-
tale. poate seivi ca indicator pentru stabilirea vlrster lor geologtce,
,"i.fif" -r; ;;afi"".ibile fifnd mai vechi sau mai primrJive, iar
.5f" ilri.T""t" iii"a istoricegte mai tinere sau dispunind de forme
mai perfeciionate de adaPtare.
64. ADAPTAREA ORGANISMELOR LA REGIN{UL
SPORIT DE RADIOACTIVITATE
orice organism de pe Pamint este supus unei iradieri natrrrale,
alcdtuitl din mai mulie componente, cri diferite valori medii sta-
bilite nrin mlsnrdtori radiomctrice'
""^i;';;fu;fJ"J, este vorba de radiatiiie emise de substanlele
,"aio""iirr" din pim"ini *.i"ti"r" de ionst-ruclie (care confin
;;;;i" tj thoriu)l Acestia totalizeazS' cam 50 mremfan'
lr,
"i
aoil"a rind, se iau in considerare radialiile emise de radio-
"".iiril-J"-otgt"i.-,
cum sint .u-04 ;i,mai pu!ini,, toc
:"Y -226Ra'
acumulati in uima consumdrii diferitelor tipuri de hrana..La ace;-
;rr"';;;d-;Ga iuJio"".rizii inhalali din.aer, cum.a' fi radonul sau
ifrir"""f feiri;i a" pioJ";ii .radioactivi ai uraniului 9i thoriului
iT"'..""tfaj.-tr"titit"a de iradieri cumulatS. pe aceasti cale se
ridici Ia circa 20 mrem/an'
oatreiasurs[,pusiinva]oareinlglldefizicianu]austriac
V. g"i.,-".i" iaa6fi"-cosmicl. Ea interactioneazb cu aerul din
"t"t"-ti*a,
-proao.irrf,*"
;;;At.* t"t""a"ta, a .c6rei cantitate 1a
0 m altitudfne este de 38 mrem/an. Debitul dozei se dubleaz[ apro-
ximativ pentru fiecare I 500 m altitudine'
[n tofal, iradierea natural6 medie a oamenilor,se aprecia a fi,
h igli: iio *i"-1"", i"i i" 1986, 236. mrem/an, datorltl sporirii
tn special a rad.ionuclizilor din organism'
Atitanimalele,citqiplantelesuportliradiereaartificiallpro-
A"Ja" ""p.ii""tlt" "iotiti." ;i indy^stria nuclearS'"ce produc con-
taminarea mediului ;;i; rsi5., oo5', 8eSr,
;i 1aC' -De obicei'
;;;;f;ip;; ir"ai"r"
"!i"-un.o.nita
organic, int'ind in compozilia
240
16
241

123. raclionuclizilor. In 1963, doza absorbiti era cre 3 mrem/an, in 19g6
s-a ridicat ia 86 mrem/an.
S-a convenit c6, doza letali. oentru om este cle 600-g00 racl .
supraviet'itcrii de la Hirosima iu primit in mecrie doze de 150-
200 rad. Bic,fizicienii au iutocmit un tabel al retalitrlii radialiilor
pe scari filogene tica, precizinttru-se dozele moltale pentru ciiferil.e
grnpuri animale si vegetale. Experiente rnai minuiioase au fost
fi"lcrrte, ma i airs in scop igcni.o-terapcutic, ?.supra dlunatorilcr
(;oareci., insecte, micrcbi),
-
a Lrnor spt cii vegetaile par:izite si a
tesrrturilor canceroase umane.
cerceti.rile au scos ins:I in relie{ instabilitatea acestcr parametri.
Prin selectie natriralir, spccii vcgetaie si animale ca.'e
'trrlicsc ili
unele regiuni ale gJobr-riui cu o radicactivitate sporiiii, fie din
cauze natLrral.e (zone abisaie cr,r nimolui'i radioactiv6, izvoare calcle
raCio_active, unele puncte aLe Bra::iliei, Egiptuiui, statelor indiene
Jrcrala :i [[e.irrs, un<]e txisli p;obabil zi-r llnii:rc uranifcic), Ii,
di_n cauza r.xperienlelor nucleare (poligoane <ie tragele, insulc.,
laboratoare 1i st'atii de exper:imentaie), au o radiorezistenld m'1t
sporiti.
{Jn fantastic exemplu de radiorezistenfa, prc.babil cir.tig,ati
printr-o adaptare la gradul de radialii foarte ridicat, il reprezinti
scor-pionntr arnerican (Ewscorpiws imperator uar. arner,icanrS 1, fr"r-
vent ln pustiul Arizona, in care in mcd obi;nuit au.loc exploziiie
nucleale experirnentale a1e armatei americane. pe o razi. cie 5-6
km de la epicentrul exptroziei, toate fiinfeLe au fost exterminate,
exccptind at e_sl scorpicn, care supor.ti cri usurinla 80 000 rortgcni,
derr de 120 de ori rnai mult decit doza ietala pentru orn. Supus
unei iradieri artificiale de aproape 200 000 rontgeni, el a reziitat
totiisi 48 cic oi'e.
In 197i, mir:robiotrogii rnaghieiri au conunicat ciL in apa irailiati
a reactcrului experiincntai de 2,5 megatva{i cle ia- Cs;ilieberc
an fost dcsc'pcrite microorganismele cinihoc,itis ntznusc,la, ilome_
ria gracilis s.i Anhistrodesmyts falcct,u,s, care reusiseri. sir sc adapteze
1a neobignuitele condilii <ie viafi. ULr"ritoare a'fost si dcscopirirea
il nrpa circulatoruLui primar a nnei a1gc.
n*u mai pulin inteicsate sint rezultatcle obtinute la labora,io-
ru1 nafional de la Brookhaven (S.U.A.), unde au fost supuse
ilaCierrii, in cadru natural, divelse spccii de plantc. Pe primui loc
de sensibilitate s-a situat pinui a1b' (Pinws syluestris)-; la nein-
semnata dozd. de 1-2 razi, procesuJ de cre;tere a lncetat, iar la
2C-30 de rad, exemplalgls respective au pierit. Majoritatea spe.
ciilol lemnoase nu rezisti. la o dozd mai rnare de 350 de rad*pe
zi. in schinb, o buruianir clin ncantul papadiei' cunoscutl sub nu-
nrefr: popular cie spdlacioasa (Senecioi, d r-ezistat l:i citeva mii cje
razi. Seminfele irtdiate ale spalacioasci si-au plstrat puterea ger-
rninatirri, clovecjinc'lu-se cei mai rezisten{i germeni dc plante supe-
ii,r"r". Iirsir r,rcordul c1: rezister-rti la raclialii it drrtin lichenii 9i
mugchii, car-e, supusi unei iraclieri de 200 000 rad, n-au avut nrmtc
d, sufcrit.
care sint caracterele noi dobinclite printr-o adaptare la un regrm
sporit de radiafii natur-aIe?
' S-a co'statat, printrc alteie, ci astfel de organisme raciio-
rezistcnte sini inz6strate cu radicali r-acliolitici (r-adioproteciori
hidroso}ubili), apropia{i prin compozilie de con-rpuli cu. sulf ca
cistein:r, cisieadini gi iistamina, glutationul, properdina etc',
folosite experimcntal ca radiop.oteitori pe'tru cei ce manipu-
Xeaza substinle radioactive. O a1ti. categorie de substanle _ar.
pritea
li r"ai"p*teciori hidrosolubili, de tipuiclerivafilor pirogaloluiui ;i
naftaluiui. Capacitatea ile refacere rapid:r a D.N.A.-ului este, iara;i,
un bun mijloi de protectie, la care se adaug.6 hipohidria celulari
:i tisulari,'aclici r:eclut'crlea cantitiiii apei din orgarlism,, cc. mic;t-r-
reazi riscul oxidirilor masive. Plantele care triiesc pe soluri puter-
nic radioactive, ca ;i animalele care triiesc in meclifcu radioactivi-
tate sporiti pr-ezinti unele din caracterele sernnalate mai sus.
Aceasti pasionanta preocupare
-
legatir mai rnult de strrdiul
protecliei'impotriva raaialiiior a. per,ionalului sanitar sau tehnic
iiin uzinelc sa^u centrele de cercetare- atomicir
-
incepe si fie extin-
si. ;i asupra naturii vii. Cerceiirile sint in curs.
55. DEPASIIIEA PRAGULUI CRITIC AL RADIAJ III-OR
EXPLICA SCHIMtsAREA F'LOREI $I FAUNEI FLANETEI?
In 1912, un cercetAtor romin, profesorul clujean E, Lazirryi,
emitea o ipotezi intcresantZr. referitoare Ja dispariiia ir:r masi a spe-
ciilor, intrlun anumit moment din istoria Pimintului, pe haza
legZrturii clintre cromozomi ;i radialii. Laz|nti explici citeva
noliuni strins legate de acest fenomen, cum ar fi: cantitatea natu-
raia cie radiafiel doza de ra6iatii care poate p-roduce disPari{ia
speciilor, influenla raclialiilor asupfl or[anismclor, sensibilitatea
c.romozomilor .ot influeirla radiiliilor, rapo'tul intre mirimea
cromozornilor si gradul de'sensibilitate fali de radiafii, trlgind o
concluzie interres-ant[, care cere insi confirmari rnai numeroase
si mai cr:ncludente. Iata ce spune biologr-rl romnn: in cazul unci
242
tL2

124. T.d=t"l-tl -t9s+itg
nomale, evolutia cromozomilor nu este stinje-
nrta cu rlrmlc. rnsd in anumite etape critice ale istoriei pdminiu-
lui, radialiile cosmice se pot inteirsifica laaio.iie- eiuptiuo. a"
:l,p*.:1o^r:1, _q":o
." atragc dupi sine d isparilia, moartca lrrro. rp*-
cll, tndeosebl a acclora cu cromozomii mari.
Aceasti ipotezd venea si_se .adauge artor trei, anterioare ei,
care.imp-licau activitatca radialiilor i"n brusca aisp"ii.ti"
" "no.
9q9c_ii ;i innoirea faunei si ftorei. Astfel, in douiliii.oie-scris" i'
i955 ;i 1958, cercetitoare'a sovietici E.I. rvanova emite ii dlzvorta
ipoteza ci transformarea universarh. a viefuftoar;i;; .'. Ii putut
avea loc ca" unnare a migr5rii elementelor iadioactive ,pr" .,rpr"-
faf5.. Explicafia ar fi urmitoarea: ,,Lumea organicd. ivietuitoa_
rere).reactroneazd extrem de sensibil la orice schimbiri ile mcdiu-
tyi;i,e1 pelcepe3 in primrll rlnd, modificirile."." p.ir"" ininte-
rrorul globului pdmintesc. Procesul de migrare a elenientelor radio-
actlve spre-. interiorul globului pdmintest, inaintea manifestiri-
lor ,diastrofice provocate de .aciste migriri, putei ri-lnlei.eptat
pe.lgm.ea. organic5, determinrndu-se inicest fel schimbarea evo-
Iufiei ei. Astfel, daci complexele sedimente se formeazd." or-"r.
a mifcirii scoa-rfei terestre, atunci asupra vie{uitoarelor actio-
neazd acelea;i forfe_ car_e provoacd acest6 mi;cdii, si organismeie
^reactroneazq ryj" schimbdri propr-ii. Cu cit procesel6 ce iveau loc
rn rnteriorul Pimintului erau mai intensc,-cu atit suprafafa pe
care provocau schimbrri concomitente in d"rrroii"r"i-iir-ii'u.g"-
nice era mai intins5". (Qgza.otlgrea faunei noarine di% c;rb;n;j;;t
rnediw gi,sta'perior al s.inecliz-ei din regiwnea-d.e aest a Mosco,utei, i6ssy.
A avut loc,.o exterminare directi a"formelor vechi ir, ,rrma u.tio"ii
elementelor radioactive, sau rolul hotaritor i-;;-;il iffi;i;
nou apirute, chemate la viafd de migrarea acestor elemente si
care au inldturat pe cele vechi? se inlreabd rvanova. n" .otri-
deri. ci dezvoltarea luxuriantd .a grupurilor condamnatc (trilo-
bili, amonifi, dinosaurieni, de pildaj a fost prooo.ula a. *igrn_
rea elernentelor radioactive, cu toate ci dti stingerea formelor
respective au fost vinovate formele noi ce s-au delvoltat ca ur_
palg a rlspindirii izotopilor_radioactivi, ce au indreptat evolulia
in djreclia unei mai bune adaptdri la mecliu.
^^
Aceasti ipotezd este contiiruati pi extinsi., in 1960, de F.jVI.
Dissa, P.G. Iiestorenko, M.V. Stovas';i A.Z. $iiokov,.oi" i., .r._
tinut, in articolul contribwtii la problema hisparitie; pruhuytloy
mari de.orga.niswte, cd cea mai agresivb. cauzi a moaitic;iii Jompo-
nenlei.lumii organice o reprezintd radiafia crescutd, generata de
vulcanisinul foarte activ in anumite perioade ale isio?iei Fa-ln-
tului. ln lava vulcanilor din trecut au existat cantitili apreciabiie
a" i"ai", uraniu gi thoriu. Marile scurgeri de lavi au coincis, dupi
pat"..t autorilori cu disparilia unor lrupuri de viefuito.are' Unii
iisniti cretacici si tertiari, care se gisesc in regiuntle cu rarfJa ras-
;iili;" , ."rrrr;ii vulianice, conliricantititi insemnate de uraniu.
ir#i;d. ;Jptiliir"',- prorro."ie de ra-diaf ia ionizanti.,. depind e
atit de ciozi ie radiafii,-cit gi de timpul de iradiere. Ac{iune"a no-
.i"a . iraaienii poate's[ se acumulcze ;i sn provoace.urmdri foarte
prave pentru organism. ln timpul orogenezei, cantitifi,-neinsem-
;;i" d prima r,""d"t", cle elemente radioactive c-o-nlinute in produ-
."f" "i"pliilor
vulcanice ar infecta atmosfera. ;i hidrosfera, prede-
terminilid disparifia diferiteior grripuri de vieluitoare'
un alt srup de cercetitori au avansat ipoteza influenfei radia-
tiit6r cosmi-c" isopt" schimbaLrilor lurnii vii. Acliunea indelungatd,
pe o duratl de mii de ani, a r-adiafiilor cosmice,'a ciror i'tensitate
[ste de zeci de ori mai mare decit nivelul mediu, a putut duce la
urmlri catastrofale pentru animalele ingust specializate, 9u vilt-a
ilfuti" lungi, dar c'u o populalie restrfnsi- M.I. Golenkin, A'H'
bi"tt, 3. V[ter, E. Stechdw,'V'I.'Krasovski 9i I.S' Skovski au. c'eio-
nat accasti. ipotezl, pe care a dezvoltat-o unul dtn cer mal rnart
oaleontologi ionternp'orani, O. Schindewolf. Jrrdecind dupi datele
lstrofizice"- spune bt
- it-t decursul perioadelor geqloqitg au avut
loc varia{ii substanliaie in ce prive;te cantitatea radtaftet cosmlce,
..r* ",,
exercitat o influen!i substanfiali asupra naturii vii, pro-
.r"cind sti.ngerea unor forrne;i determinind .direcfia evolutivl a
atto.a. Schinclewolf ia in considerare in special exploziile cosmice
ii forrrr*t"r intensi. a izotopilor radioactivi
-care
au pltruns in corpul
Ii"iuitont"tor, influentind substanf a creditari din cromozomi'
iloaifi.aoii" mai lentc'aic llorei ;i ncconcordan{a cu marile tran-
"ioo*e"i
ale faunei se-datoresc, dupi O. Schindewolf, sensibiiitelii
*iit.a"r" a plantetoila r-adiafiilb cosmice. Aceea;i exp-licafie ar
ia*i"* vatabiia ;i peutru aite reptile preistorice,. de piidn, croco-
dilii, .*ou au sufriviefuit catast-rofalei disparilii a rudelor apro-
piate, saurienii gigantici (dinosaurienii)'
Nici una din ipotezele emise- pinl in prezent nu satisface.pe
Aepiln, nu di ot ia.p.t*t complet ;i con3ecvent tuturor marilor
evinimente planetare'. Atit migrarea elementelor radioactivizate
spre supraf.la, .tt ;i mecanismul radioactiv ori cregterea activi-
tilii,raiugiiior. cosmice acoperd doar o parte a cauzalitdlii generale
a disparifiei unor specii ;i naqterea altora' Aceste ceuze' spune sa-
vantul sovietic Leobaviia;viii, trebuie corelate cu un lntreg sistem
244 245

125. rie factori iccsmici, geoiogici, r:limatici, biologici r.tc.), pentru a
putca^ elabora o explicalie cu adevi.rat evolu!-ionisti,'coir,.-nti sj
brne {undaimentati. a istor:iei vietii pe Terra.
66. POLUAREA RADIOACTIVA 9I PERICOLELE EI
II{INENTE
*. F..;tie. ci, la ora.3ctual3, poluarea radioactivi se apropie de
iimitele critice, pericJitind atit r,iata unor specii vegetale ;i'an'irnaie,
cit mai alers a omului,
'u atit prin cantifatea rahoacli'ii:,iii, .ii
prin acumu.Larea ei lenti ;i clurata de 5-40 crc' ani a fenomcnelor
biologice pe care Ie declan;cazi.
Intr-cr cmotionanti cartc, Jnarnre ca narttra s,i moari, LiL,lusul
francez Jean Dorst discuti cri toatr r"rioritri"r-;i-""u ii"'i,u"tu.-
lele cauze ale disparifiei viefii de pe giob, inclusiv cea umani: con-
tamina'ea radioactivi. atit a aerului si solului, cit 9i a apelrrr- dulci
;i sirate.-Exploziilc atomice care infeiteazd atmosflra, u'zine1.: ato-
mrce, retrrgerate cu ap5, care devine radioactivi, tr-anspru:tind
substanle primejdioase in locurilc de devcrsare, contain,;r1,, cu
de;eun radroactrve aruncate pe fundul occanelor, ccnu;ilt r-xpicr-
ziilor atornice, care pitrund f' sol infectindu-j, tlcvin un nerico]
grav, introducind in actualele lanturi trofice una clin pi-incipalele
cauze ale grabirii clisparifiei vie{ii.
,,Acest fenomen
-
co'semneaza J. Dorst
-
apare clr dtcsebitir
claritate in rnediul marin. Animaleli acratice sintin stare sa con-
centreze substante foarte diluate ciin mediul inconjuritor. Astfel,
arumite molu;te'pot concentra de 4 300 ori i"p."i'.;i-J"-o qllO ori
fluorul; unelc crustacce {copepodt') pot conceni,'a rjc r3 000 du ori
siliciul, iar anumifi pe;ti cdncentrdaid de 2 500 000 de ori fosforul
care se afli sub formi. de siruri dizolvate in apa marini...
,Nici substanleie radioactive nu fac exc"p1i" de Ia aceastr re-
guli; prezente in doze infinitezimale in ape-,'ele sint concentrate
in plantele
-rsi
animalele marine. concentrilii masive au putut fi
pu:g- in evidenld in diferite plante acvatice. llrsurirtoriie e?ectr-iate
ia Plymouth, Marea Britanie, au cvidenliat ci argere concentreazi.
de la 20 de ori (Ascopltyllwnr nodosunrJ'pini Ja iO r.Lc orj (Fucus
serralus ) stronliul 90 din apa nidrii. In'riirl clinch tjirr S.r.'.-{', undc
se deverseazi deseurile radioactive c1e ra rJzina oak pah'Ridge,
planctonul este de 10000 mai radioactiv decit apa in care traie;te.
Fenomene de concentrare se constati ;i de-i Iungur lan{uriror
trofice la capitul clrora se afli pisdrile a*,atice. besi laniurile
trcfire teresti'e sint mai pufin susceptibile clecit cele acvatice, se
p.tt tciriii observa ;i pe uscat concentrZtri de substanle radioactive.
Tullniri.ri importante pot surveni ca urma.re a contaminiirii ierbu-
rilo:c re care le pasc vacile; in laptele lor se observa o mare concen'
L-enxr;r'e a iz topilor radioactivi, in special a stronfiuJ.ui 90. Uneori,
legtmr'le (in spccial rorsiile, varza si salata) coircentreazl in partea
vr:ilctrriivil. sutrsta.nte radioactivt sub formi de cenu;i, cS.zute pe
so1.
Oi.,servatiile efctuate au ariitat ci sporirea radioactivit5lii in
anl-,miiir lacuii din S.U.A" ;i U.R.S.S., ca urmat:e a experienlelor
.liornii,:, :r detcrrninat o modificare a c:chilibrului faunei actuale
(ca u:-m:ire a sensibiliiitii difcreltiate a spe-ciilor), o cregtere ince-
iiirir:,1 .ri o rcclucere a ion51evitltii pcstiior. I-a Iliro;ima a.u fosi
col-rsiaiate glav{r r{-'percusiuni asupra fa.unei marine, ;i ln special
a,sL',1]r::i inoLr-r;teloi- (mortalitatc de 80 o/o, distrugerea tesuiurilor,
re{rt'siult:a glanacjot genitale, care sinttransformateintr-un pzr-
rr:nchiul nc<.iiferentiat). Pe insula Bikini, in urma cxpt':rientelor
nLi.,:ic'a;e cfcctriate, intreaga fauni. si florir a'.r dispirut. Abia dupi
I 211'i, pr-inrr,tr copacel radiai-tzistent a dat frunze;i in al 4-1ea an
a inii:,.i1. In ai ciacitrea an au apal'u'r coleopterele;i primcle;opir1e,
lnii.tr':11.i,' Cin insrilcle vecine.
Cililr ;i fclosirea pa;nici a encrgiei atomice nu reduce prta
mrl1. "ir,,'ric:otrr:1 unoi posibiie contaminlri, rnai ale-s ci, din cauza
:Li:r.'i:iulirrilor foalte 1ente, efectele pe pian genetic si morfo-fiziologic
r-c,i-fi ic':irntitc rie urmitoarele 2-3 generalii. Asupra acestui lucru
erisr.i nir .rlns€ns unanim, chiar si ciin partea celor mai entuziasti
a.pcir,,r,e1i ai {oiosirii pe scar:i inclustrial;r a acestei energii plane-
l-a,ir,:. ,,.m pii;it in era atcmir:5
-
561is Jcan Dorst
-
si nr-r vom mai
pr-ri-rr; ir;i din ca. A renrinta 1a eni:rgia nuleari a.r insemna acum si
reurilt::tr la civiiizalia actua.li. .Binefa"ccrile pc care le putem a;-
i.ctta de h cntrgia- nucleal-ir ineritir o:'tenea.la de a ve5;hea r:ri griji
(a n;l.l-ii'a sir nil {ic otrivitii de raclioaciilitate. Omul a ctrevenit
crcn;,iit-nt tlc gra..cle primejclii ale accstei noi forine de energie chiar
tiii-L n r,r--iir:ntLli in care a lncelrut sZL stipine:rsci puterea atonrilui
si sr o p'uiirl in libr-:r'tatr: in mod controlat."
Si
-r,.oal:1--n
noi- ayem toate speranlcle ci aceastir ener-
gie declan;atii dc orr. nu rra scipa de sub controlui ucenicului vri-
jiior, irdau,gindu-sc prin nocivitatea efectelor ei, prin acumulirile
ei in:,iCioase, actlor praguri critice care vor pune tn primejdie ce1
rirzLi ninitor ciar a"1 Universul-ri , utala.
246

126. 3.
VARIETATEA LUMII VII

127. tan.li tti.flore.i.;r.-faoLnei terestye clin lrecart s,i ttin prezent, sitrz,aLi la
6111lif,rt,:-:i ,nt,citiytt:'l,or, ei ruaterr,alizind eforttil natwrii 6n tlafila d,iyectie
o 't1tii(:x'D.{imensioni;rt,o organisntelrsr i; a tnini&tx,trizir.ti. acestora.
it't lutea a rioua, anoincercat s; exempl,ift'ctint, ideea cre diaeisitat,c
a nrilurii 't'rin acele forme t'egelale si anint,ale care se rleiaseazti de
t.tparele ob.i;na,tite , fte prin molru lor i,ech,inte, deci prtn tute'le cayq.t-
t,er.e dt prir^x'ttiaitote, ft.e pritt. trtistituri anatono|te ce cyeeazi an*tigrri-
t&le scr'r stivnesc swrprizri, fte prtn tnatr,ifestrirt, -fiziotogice san acti ,l,e
contp.artantent ignorate saw itnbrica.te secole intregi iiuegmhdul u.nor
e x t' Li r t;Lt, i t fa,ai a st i c e.
ARGUN,TENT
Ze strea biologic.rl a planetei u'aa:;tre este unp'restaroewttti: apra'ui-
u'tatia 500 000 ie specii tl.e T5lante gi 7 5a0 t)AO de spet:ii, de attiwale
clesco/,ertte 'l>tni i,n frezetot. Si trcc,lt sinteru departe tie a artta i't'M
'inueitar coin,plet al-fo'rmelar aii, uizibile ;i i.naizibt'le, ce populeazti
ptnotntul, apa S'i arizdtil'wl.
in cliila cinrl C. aon Linnd a stabi!'it tt'n ht'lani al int'fr-es:attantet
-
.petdrri acele tr,mt'r'trt
-
aclttt"toi de catagraf iere o s/>ectilor" vegetale
,si itr,'i,ncale nu ;i-a putut ascot,ndc rt"i'tn'irea 6)n' fapa ani-elitoarei as"r|'att'i
'a
formelor ztii, pe care le-o. tlesc,ri s gi imot'taltzat prirt for.rrcwU universal
ualabitti a llomenclatu,vei binot'e' O esetmexca tnr'agintlNie oeatoare
tr,u pwtea stu. la 6ndemi,n'a oarbet, %a'turi . l{tr,nr'ai Dr't'tnnezew
-
gitt'ciea
Liind
-
a ptdl't d'intr4 burt tncepwt ;i pcntrat toideatttta sii r'rotas'tl
6to altt de d.iaerse tr,pare plantele-;r anitnalele, inzestrtntli't'-le cu' cele
rna'i ciradate ;i ri,eagfeftate chil>etri, culor!, al,cdtuiri inlt:rne .
De la. I-rnni i'ttcoace, concet'li'ile s-ar't, schirubat. i'nsci r't'n fapt.a
ritnas neclintit: natwra este ito'extraordi,nar ttrhter't d'e form'c vii,
la baza ctirora staw tnodifi.ctirile cdctt'tatiue, selectia, ttctturaltt si ez'a-
lwiia.
Estecwneputittli t:aazi'ttnsittgtr,r ont,tnclorinlade sse fa+r'i|iarizct
cw lutnea;fk;iitar ;i animalelor, sti t'ufrindti ctt' tttt'tttea 'i'tttt'Es'pn lor
dtu ersitaie.
Iati petttrw ce, i.n intenlict noastra de a demou,sirs ci.tilorulq,ti ho-
gtilia onitnagitoabilti e zestlei biologice a Terrei, si.nlefio ne;o|f i s""
jixam aparitut nostru d,e frlmare rloar asn'pra c|tovaa ,;ecionre" tt'ie
-lwmii
lfantelor;'i aninealelor, ctl ma'i. alractive;i,'itt acela;i titnp, tit
m,ai reprezentattae.
Pentru 'thtstrqrea u,iyritoat,ei tayieitili a lr'uni'i t'ti, ant socotit, ttii!
si prezetfttiut, i,n pri*u,tl rtfld, ciliaa din cei rnat, cuito.sc1r,,!i r',:f,rezen'
254

128. I.
DIII{ENSIUNI LA ANTIPOD
si uriagul gindac Hercule, dar gi coleoptere mdrunte, si rd.pitoare
impresionantg, dar ;i,minia.t'rdtele ;i murti.ororei" pJraiiilur.a,
;j -ggs1ii
uriasi diri triburile burundeze Tutsi, eutiiri- $'"tut.i
si. Watussi {media 2 m), dar ;i triburi de pigmli (;;oi; r',ab -1.
9i*::,j=:1^;i,l?"t.-ul coexistd in interi6ru"t
"."ioi";i Uiottp"ri,
ele.reprezentind limitele cxtreme nu numai, in gcneral,'are moriolo-
qi"i :rq1"t:",, d"f si. ale unor reprezentanli ;p;;ii"i;-
"..io."si
gTlp9. de plante;i animale. fn acest fcl, putcrn- r.orbi de urjasii ii
pfircu rnsectejor, broa.stelor, ;opirlelor, mamiferclor, ai unor fami_
lii,de copaci ;i ierburi. Uneoii,'ace;ti parametri aniinomici pot fi
aprca.tr.;r organelor vegctale (ridicini, frunze, flori) sau parlilor
corpului animal.
O SCURTA EXPLICAIIE
Terra este o planet[ cu un spectru lar-g de condifii pedo-clima-
tice, ceea ."
""p1.e
marea variletate de forme veg.etale ;i anirnale
de-a Jungul ,otr'"lot climatice ;i in cadrul ecotopurilor specializate'
e6turi te balen[, segvoia, corziLe rotang, caie ating 4irnensiuni
impresi.onante, .se
-oriiduie;te
lumea invijiUila, misurabill ln mi-
cronl sl ansstromr.
ln'seneial. Terra favorizeazl' formele de viald cu gabarit mij-
lociu simic, mai plastice gi mai adaptative. Dovadi st6 fapt'l cl
grupa'zoologici c-era mai rbspinditd $i prosperd o reprezi'nt5. insec-
?ele'. Un bioiog american afinna c6, da& un extraterEstru ar studia
zestrea vie a"Pemintului, ar putea conclude, pe drept cuvint, c5'
Terra este ,,planeta insectelor". Gigantismul nu.pare specific pla-
netei noastri. El a fost sanctionat de-a lungul erelor geologice.
e*o"i1ii"ti",ti, .a si criptogamele. gigantice d1n paleozoic, deopo-
triv6 cu insplimintitorif dinosauri ai mezozoicului t-?r putut su-
nravietui -ittatiilot climatice sau ecologice. Daci azi rlcrai existi
it ri".i:: ai flordi qi faunei, fenomenul se datoregte unor condilii
" ^r anurnite medii.
prrelnlce de vrata 1l
' A.tf"l, spaliiie iargi ale m5.rilor ;i oceanelor, faptul ci pirrtirea
in api rr;otd", e greutitea corpul ui, favor ize.azS'.aparifi a mon; trilor'
La r'indrjl ei, abu"ndenta de hrdnl vegetali ;i animali pe ca_rc o oferi
pidurile linuturilor ialde ;i riurile ce le strdbat, ne explicb de ce
i.i.i.'o* intilni pitonul gi anacond.a
-
uria;ii ;elP.tlgt -,
elefantul
-
1ss61flmanui marnif6relor terestre
-
crocodilii ;i varanii
-
giganlii ;opirlelor. Umezeala intensi, solul bogat, lupta pentru a
6iiui a"si.,]l vesetal alcituiesc un mediu prielnic pentru r:ria;i ai
copacilor fa ladbabul sau eucalip.tul, pentru nesfirlitele liane tro-
piiale, pentru dezvoltarea gigantici a frunzelor ;i florilor'
' Nu-i mai pufin adevdral id na^nismul nu depinde neapirat de
pr".aiitatea iondiliilor tie viafa. In pidurile eiuatoriale lntilnim
I.
A) PRINTRE URIA$II DISPARUTI
1. MELCI $I SCOICI GIGANTICE DIN TRECUT
In oceanele rnezozoic.e;i paleogene, cu un plancton foarte bo-
gat, se lntilnesc cele mai mari forrire de rnelci;iscoici cunoiiute in
trecutul plmintului.
. Gigantul 5Jasteropodelor din toate timpurire rb.mine canobanil-
la grgan-tewrn din eoien, de ia care s-au pistrat cochilii a" !t-oo
cm, p-relung conice, cu ureche foarte iarga ;i cu spire bogate in tu-
beritS!i.
scoicile strdvechi, de;i sint intrecute de Tv,id,acna. monstrur de
azi al lamelibranchiateloi,.au i;i ;i ele reprezentanli,upraai*."-
sionali. F.r'orba in primul rina a'e lrto,.eiamus gigdntei:;, scoici a
cirei cochilie, de forrna
'nei
farfurii, era ornatf Ju creste concen-
trice. La Salzkammergut, in Austria, s-a gdsit o fosil[ de
"ir.u
...r'
metru lungime si 60 crn Jilime.
Ccva mai mdrunt (50 cm .lat ;i 30 cm Jung), pieptenul_uria;
Pecten latissimws, era, ardturi dc itridia gis-"nt'iin' 1b:riili,rori r-
stm,a),Iung5 de 40-50 cm, dar ingustd ailO_tS crn, uriasul la_
melibranchiatelor din mariie tortoiiiene, care c*prina"au li'a.c.rt
carpatic- urrne sau chiar cochilii tntregi au fosr garit" in diferite
locuri din MunfiiApuseni.rJn superb Exemplar te pectei,." aiu-
qretrulde 40 cm, I-am recoltat in-1951, diniariera de piafri de ta
Sdnduiesti-Trrrda.

129. ?. cEFAI-OPoDE lNl'j?-ATri iir- rl-cgro-i
Celr,: inai c:rracteristicc nct'ertebra.te ciin rna'trile mczozcice erau
antotoilii. Ar,r fost idrntilicate peste 6.000 dr spccii, rit.pindite pe
fc,ati'supraf:ita. globului, stinsc ast.lzi cu clcsilliriire. I;i perioadiL
triasicl,""1" o'-, t'unoscut o dczvoltare ncolisnuiiri' rprirlpc- Fxplo-
zi-,.r-r. Amonitii traiau intr-o cochilie cajcaroasi, iinpii titi" d9 nistt:
i.t"iitii"taii iscptc) in carncrc, umplute cu acr., r:u e>rccplia ulti-
il"i, .lrid., se r.cfufia animalul. Corpr,ri lor- sc tcrmina prin tr-Lai multe
bia!e te.ntacrriare'prcr,'lztLte r:u t'&tu'e, cu ajutorul ciroia se de-
pla.-sau qi i;i r'inau hrana'
' Amonitii crau nu numai fouLrte nrimerc;si, dar;i foarte difer-ifi
,,* .i-"tti.rni, rrariincl cle la mirimca. unci mici monezi, pini la
ol."o n unei ioti r.ie moarii. De a.seme'ea, cochiiia 1or era {oarte
Jiverse (rasuciti, cie'..rlati, clrca"ptir sau i'.rlatir c:omplicat), iar
ciesenul liniei 4e sucluri. (cle hgStirra dintre septele cochiliei), bine
i'4iviclualizat, ceea ,tc ,-t.t n.t*ii ci a ajutat 1a mai u;cara 1or iden-
tificare, dar- a. perrrnis ;i urmirirPa evoliltiei 1or in"!imp'
('e i nr a i i mpri'si onan t i arr r oni i i a.parlin gt'n r r lui P1
Y hq:l: "!liscrts'
bine reprezcniat in cretacicul iuperior-din WcstiaJia (It.F. (ier-
mania) .'Dou;, mulaje interne, <]epule.la mnzc:clc clin }{unster 9i
Ftr.r,kiurt pc liain, st impttn p'in miLrimca lor'
'rimul
.ar-irrd un
.f r"i.ti" cft,2 m sio grcutat,'i,.3 000 kg, iar t','l 11r 2l i.ilt'a (Mir-
ietri Senckenberg), o inel{imc t1c l,tiO;i-3 500 kg--in greutate' I)in
pt;"|", .;;"t.iJ itt care trriiau nu s-au pistrat, cla'r au i'imas celr:
i., aer,'in diametru cle 0,50-0,75 m. Anibele cxcmpla'rc dc amonili'
rerconstituite, clepi;ea.u in circu-m{erint.1 6,60 m'
CeLtre .sfirrsitui perioaclci crctacice, amonilii tiispa'r .cu clcsiivir-
lit". Sln.t
"-i.
t"Ji cie ipoteze in accarsti" privinf-i /E' Bassu' N'P'
i-ipp", lt. Cignott;<, L.'Dollo, E.lV. I3eri-,.Ii' I-l''uii''-'r, t.tc')' l ai
pial-r?itrite pa"r-e ipoteza lui Rujcnfe-v, t11p1 carr nasl-i'{'a unor
io.*" mai pc.rfeclionate in cad^il oidinului (cc{alo1oo.'k' cu siruc-
trUir intei.niLr. c2 ri u.plr;-itia r:rror':r.up,'rie anirnel" t:i1;tlcei-c m^'i
,ii"lrif" i*"iotnurir, pi;iii tclccqtie ni i^taceele.4inta.le) ari conti'i-
bLrit la extrcminarta ripirlS .ri total'a a amoni{i1or"
3. CRUSTACEEI-E OCE;NEI-C]T STI{AVtr{.]i{I
E rn 1iilr,.i bine cllncsr:ut r:ir slintitrii i;ri:oni.e:';tabi1i, timp.tle
350 de miliiane ric ani, ai o.r:antloi i--2.167eii1,3 a,ll fcst triiobltii,
irtrrrpcdr marinr: cu corp.,r1 ciivizat, in irei 1:iirti a.tii lcngiLirdinal,
cit si transversal. fn.Jung, 9e1e trei pirli sint: cefalotoracele, ab_
dornentrl ;i pigidiul, ia-r in ]at sc *-idenliaz:r o p...?" *"aio"e --
axisul-fiancatl tle_.,1on; zoire tlc plcure. Unii tritotili- av,:au
<,chi.i.n.ar-i, compusi clin r0-r5 000 oicri .sv'., Ja f,r ;ii ni..t" *i.i
Jc*1 lJc, crientar: animllul i' nrr ciril incorrjrrrator. Fcrnrcl,l dc rnii
iiu avea-u ne'oie cie ochi; acestia s-a' airofiat, pr-r-ficindu-se in
n;-dimentc. o dc'scopcrire impoL-ia'tir privinr,i .,i"i" *..rioi artro-
pode a fo-st f;.,t1ri in I89j, cirrri .q.-oit,rul american G. Beechert a
' i.scoor-r'ir prinrclr- Jar.r'c dc t;.ilol,iti.
Dintrc nuurcroaserr,-genriri cic i1;iobtrt se Li:rnarc5, in prii*:r
paite a paleozoicriiui, (lraltchas
,riiteirot, cci rnai vigur-os reprczen-
tant al a.ce.stui.grup.zcologic. El atingca 70_g0 i:m h-,ng-ide, R,:_
I]r^"r".ryantii uria.si i-i g..'nirrilor Tctr:rast'ts.i I'arrtdo: d.r'*no,,,ru
50-60 cm.
- ^
D:L * trijobirii,_il,'fcll: u Jargr.',l rlril'ij^r plrJeozci,.r. :Jjr-e tirr):riri
sr in Japlnn.l'' i'mjastinate isi duceau via[i gigtvtiast,ccieJe
-
crus-
ialcce irla.imatc cu o pcrech'e cie clcsti ,ig.r-"d;i.
. Genrrl Pterygotws a atins apogcui climensional, unelc cxermpiarc
ciep[;inri i rn lungime, c]c.stiilor- era,.r c_-_stilnati ia 3O_AO cm.
-
Atit.triboli!ii, cit ;i 5ligantostracec]e s-au stins r:iitie sfirsitur crei
paieozoice, Fe care au dominat-o piin rruniii..ul lor- imprdsioncnt.
4. pADURtr
5I INSECTE".. DIN pO/ESTE
ln ultimele cloul peric,ade a.ie p:aleozoicului, permianul si car.bo_
nifenil, datoritir climei favorabile, imense sri'piafete le f,"-toate
ccrntinentele au fost acoperite cle piduri I'xur-iante .or", ,'li tirzi.tt,
au stat 7a. baza formirii celor rnai vaste -si r.aloroase depozitc de
cirbuni iantra.cit ,si huiii) ale planetei noastre.
Atunci s-au dr:zvoltat strirmoqiigiganti eri *nor. criptogam,: r,as_
c:nlare ilin timpurile ncastrc.
, J3ratJi..c; ux" 1i- j'ro.pccl ;unt ) , o pianti t nrntrn,r t i;r part,,rul 1li_
'ittttloi d{' nrunic. firipirri.i. I'rai-.-i.1,., ::('opei'iLL' .u rnici solzi,'in
i-itfrrl r a'ora sc l.agr,nli spicrr.orul ,'u -poi a.ngi, ;i ,i;L sr tlr ta:eaziL
(rirr 1r'u1)zai'trl L-cL:.+. Str.;"Lmo;ii lui din ]?.rcc,zoic,,rau jitsi aclcr-t.lari
n igi n!i. Le/>i aodendlon sa u'sigr rta,' a inirr,r",, ? a- 4a m iniLjliirie.
^ _IJc ascmenea, coada-caluJ l:j (Equisternrc), r: prezenlii courunb
in loc"uriJc umede .si rnJ.arstinour", .,tr,r" i;i iiratte'ri"e li c..i-mrrlt
i0-10 ..ru iuipinii.. go"i", .; u;j;ri in jurui'cii;; ;; gr.upeazi
;n vt'r-licile {irisoai.ciJ frunzelor, aveau st'raibuni ei;;;rntici.-$o ,,,"
9qt
q;tr

130. amintirn cloar d"e Calanoites, ale cirui tulpini atingeau 15-25 m
iniritime si un diametru de baz6' de 40-50 cm'
"''T;';.#;;-"
;;;;1J' p"r"otoite,. bogate in substan(e nul ritive'
.r"lir".. sa se dezvSlte 6 lumede inseite uri119r Printrc acestea'
sc cictasau miriapodele,-tt;pi*i" humusului' ;i Iibelulele' cc domi-
natr vlzduhrrl phdurilor luxuriante'
'--"Di;il.
-iti"poa"i" strlvechi-rude cu urechelnila 9i scolo-
o*,rari Oi1 vr"*u.il" noastre
-
amintim pe uria;ul A.rthropleura
Sriitn, ale c5l'ui cxemplare fosilizate. ating ;i I * l-un8.tT,li
^
bitttt" libetule, M igan eur a tnonyi impresioneaza p,rrn-drm^ensru-
,riI" saie. Lungi de +O-ISO cm, cu anvergura aripiior de 60-80 cm'
aceste neuroptere ttte"".fti' strib5telu .t" .;ttilt"^--pl;rX:ll"
i"
;i;;";t "tli9ti"il"-;1 "ti";"1"
jungle carbonifere in ciutare de
hrani..
5. PE$TI STRAVECHI
Pestii au cunoscut, de-a lungul evoluliei lor .de peste 500 de
*iu;;h;-;; ;;;;;'G i"t'"uga d'e modificrri' care i-au adus
.r,re incenutul cuaternai'ului lJ formele actuale'
-u'p'i-iii;,
l;il;tt ""
torl pegtii ptacodevrni cate, in devonian'
au atins maxima a*ri;orir.t". nintie aceste exc.mp1re. t" to.tqll,q:
,limcnsiuni modcste (40-120 cm), prot.ej.at de p'lact specrale (de
;;J; i;' ;i;" ;i n.'mel| Je pe;ti-,,cuirisa1id),.se deta.;eazd. un sigant
Oiiirl,tv*, ,ir" atingca
'8-9 m, capului rcvenind'u-r clrca un
;';;';;: ."'Et'
"ir^
..f *oi tacom priciitor
-
aI oceanelor pal eozoice.
llriasul pestilor'?ia".fti' aparline insi ordinulti Selacieni'
.r".i;;:ii;r"." r.il"f"t .urtir*gi"i., iut" .nto.c o dezvoltare maxi-
;*; til';;;i".;l ;;;;;" Ji"-pfu""sln' Este vorba cie uria;ul rechin
i'irriiioAo" o"rttiiii,ot,-.oio..oi gi din calcarele
'umulitice
de
la Albesti-llusccl. Gii""t"i pe;tilor din toate-timpurilc 1t!nge.a
',1:ii il ii ,;.oru.i?iir" piin'pr"""n!a unor ctinli-puter'ici, tri-
"rSnirl.i;,
inalti pini la 10 cm, c.u {e!e1e unimuchiate' u'sor con-
vexe si inzestrate ." ""*Ltosi'-zimti'foarte
mici' In caJcarele
num'liticc de 1a Aib;r;tir" i"iii"usc'adesea astfel de dinli-fosili'
nuirrili cie localnici tlin!i dc rechtn'
5. UR{A$II PASARILOR DE ODiNICA]RA
-olruteiniurasic,subchipulvcstitrrluiArchaeopterir'stra-
"i.,i
fii;i;d;'.'-;j;le
-;i
p"r:ir",'aripatele isi continui evolulia pind
la stir;itul cletacicului, prin forme intermediare intrc pasirrca nri-
rnitivir de la Solnhofen ;i pdsirile moderne caracteristice neczoicu-
lui. E r.'orba de a9a-zisele ,,pdsiri cu dinti'l descoperite in triansas
(S.Lr.A.), in 1879, de echipa condusi de profesorul Ed, Nlarsh.
Llelr: mai frecvente aparfineau genurilor lclttltyornis ;i l{esperor-
zis. Ultima semlna cu cufundacul din zilele noastre, numai ci pe
ciocul mult prclungit purta 61 de dinli ccnici robugti, bine infipli.
lncepind din neozoic, piisirrile nu. mai au clinli; ultirncie rudi-
rnente de reptile au dispirut. Condiliile favorabilc de climi ;i hra-
nir au fa','orizat, 1n terfiar, a.parilia unor forme gigantice. Din ter-
{iarul vechi (eocen) aI Europei ;i Americii cle Nord se cunoaste
I)iatryma, pasire carenati., asemdnltoare oal'ecum cu cazuarul
aiistralian, impresionantl prin statura ei de 2 m ;i prin ciocul enorm.
In terenurilc miocene din Patagonia au fost descoperite fosileie dc
I'ltayoyrtacos, pisiri carnivore, robuste, de 2 rn ind11irne, cu un cap
butucinos, care, impreuni cu ciocul intors ca un clonf de vultur,
misrira 50 cm lungime.
Cuaternarul si chiar perioada istorici a umanitilii dc pina
acurn un mileniu au Jost si ele leaginul unor pislri uriage.
In 1839, savantul englez Richarcl Orven a achizilionat de la un
urarinar osul gigantic al unei pisiri clin Noua Zeeland?a. Ipotetica
pasire a fost numitd Dinornis sau,,paslrea teribil[". Abia in 1843,
Olven a putut aduce toate probeie existenfei acestei plslri fabu-
loase , numitir dc localnici pasirea moa. S-a pornit o adevirati.
gcana dupl ersantioane frumoase, bine plStite. Acest lucru a pcr-
rni-" o reconstituire exacti a pirsirii ,,teiibiie". iniilimga maxlmii
crra cie 3 m. Exemplarele mumificate arS.tau cI pislrile aveau corpul
;rcoperit cu pene ;i puf moale, de culoare albi sau rosie-cafenic.
Ouilr: pistrate- intact misurau 25 cm in lungirne, 20 cm in llfime
,.i aveau un volum de 6-8 litri. PislriLe moa nu ocupau numat un
loc spccial in ritualurile tribale, dar qi in hrana bSgtinagiior. ,,Hii-
tuiala la care erau supuse cirdurile de pislri tnoa a f:acut ca nn-
mirul lor sf, scadi intr-un ritrn ingrijorltor. Se pare ci, insplimin-
tate, pisdrile s-au refugiat in regiunile cu relief mai accidentati
nruite cfu"rtindu-;i sci.parea in pegteri, d.e unde, riticitc, n-au mai
ir';it niciodatir. Ultimul exenrplar despre carc avem cunostinth.
clateazi" din 1879, an dupi care aceste plsiri se sting pentru tot-
dcauna. Aproximatir' 125 desene executate dc contemporanii care
au avut norocul si le vadi in via{ir, alirturi clc resturiic dc oase ;i
tlc ouir colectate, izbutesc si. ne clea o imaginc fi<ielI asupra cciei
rnai nlari pisiri cunoscrite r.rcodati". (N. l,treszaros, L Pelrescu,
256
l? - Bi,)s
257

131. c ologi prmtr c at e! ut to&r ele str cia echi, Ed. ;tiinfific[ 9i enciclopedica,
1976, p. 82)
Apioape un deceniu mai tirziu, o nou[ surorizb avea s-o ofere
de data aceasta lt"arsn;.;tut, ,,insuta pisirifir uriage"' fn-1850,
naturalistul francez J. Geoffroy cle Saint Hilaire a primit _din
n'Iada-
gr..u, o ladd plini"cu oase si oud, din care doud cu dimcnsirrni
rlriase: 30-50^cm indll.irne, cu rin vohim de 8-12 litri, care ar fi
cintirit, proaspete, fiecarc, canr cite 8-10 kg. Naturalistul fran-
cez a presupus ca aceste vestigii .parvin de la o pu:il.q gigantic[
p*.ori a nimit-o Aepyornis tiaxitnus. Zeci cIe expedilii au pornil
fn chutarea ,,pis.1rii-rni-raj". Cu acest prilej, s-a recoltattn material
irnens priritor la aceasii inaripati, excclenti alergitoare, care
atingea greutatea <ie 500 kg.
C-u aiutorul carbonului raclioactiv (C. l4) s-a stabilit c! f c!lor-
nis a fist exterminatd cie om cam in jurul secolului al II-Iea al
mileniului nostru.
Re.ent, muzeul californian cle istorie naturald din Los Angcles
a reconstituit dupd un schelet complet, adus in 1974 de -pe
coastele
Argentinei, pashica numiti in ci'stea lirii u'de a fost girsitl,
Arg ent aui s magn'ifi c ens
"S" pnr" c5,'Arget'ttaaas, cea mai ma'e pasS're care. a tr5it vreo-
datl p6 P6mint, e?a, dupl forma aripilor -;i a.ciocului, un zburitor
aeil ii un priditor tcn-rut. Anverg-ura aiipilor accstui.cxemplar
uiirrgb 760 irr, iar de Ia virful ciocul'i pinl in virful.cozii pasirea
mis6ari 330 cm. Speciali;iii presupun ci ea a trSit acum 20-
25 milioane de ani ;i ci s-a. stids inainte de aparilia omului'
?. CA}TPIONII MAMIFERELOR PREISTOITICE
Dintre mamiferele dispilule, care au dominat fauna tcrestrE
a neozoicului, se remarcS. itremogii uria;i ai elefanfilor, rinocerilor
si felidelor actuale.
'- Vi.tori" absoiutd a man:iferelor se datoreste singelui cald,
inzesirlrii cu un sistern homeoterm, capabil si faci fafh bru;telor
i.f,i*Ual ciimatice provocate de giacialiuni, adaptdrii funcliei de
"utriti"
la noua flori, domina'ra de angiosperme. t[ullc dirt accste
plantb noi erau inz..slratc c* o seric dc substan{c.toxtce (a.lcalolzl ,
fiii.oriri "t..;,
.ut" ar putea fi
'na
din cauzele dispariliti rapide
i reptilelor, i.daptate unui alt tip de vegeta.tie.
Cete mai maii mamifere tcrest]-e au fost, fari indoialf,, strimogtt
"I"f;;til"t
-de
azi, din ramu'a cleinotherilor. Ace;ti proboscidieni
triiiau ln rcgiuni inmligtina.te, acoperite de pirduri, hi[nindu-se
cu fninze;i ramuri tinei-e de a.rbori, pe care le rupe'au cu trompa
;i coltii lor^putcrnici. Sc apreciaz,S,'ci,,rafia'l lor)ilnic; se ridiia
la 400 kg. trn:ilfimea lor sc pare cir atingea 5 m.
Dintre rinocerii strivechi se clcta,.eaziL uria".ul Balucl:itl,teriwm,
descoperit intii in Bclucistanul oriental (Itcpubiica Islamici Pakis-
tan) apoi ;i in Pachistan. Un schelet inireg, clezgropat in l92Z de
o expedilie condusi de savantul amer-ica.n J. Osborn in bazinul
Tsang-Nor, a permis o reconstituire exactd f acestuia. Balu,ctrt.itke-
ri.wnr, at,ea o lungime de 5 m ;i o iniifime de 4 m, picioar.ele si
gitul siu fiind mult mai mari decit ale unui elefant. El se hr5.nca
cu frunzele ;i listarele copacilor pe care, datoriti gitului siu lung,
le apuca cu usurintd. Bogatele cimoii gi piduri asiaticc din neogen
ii oferearr o lrrani imbelsugatl.
^
In mirile trcctitului, concurentul balenclor albastre dr: azi a
f.ost Basilosax,tru,s, gdsit ln depozitele mat"ine clin America cle Nord.
A;a cum indica ;i numele, rnulti vreme savantii au crezut ci au
de-a face cir o reptiia uriasi. Mai tirziu, s-a stabilit caractcrul de
mamifer al acestui colos al mi.rilor paleogene, care dep5gea 20 rn
lunginre si carc a Cispbrut in mioicn, l5sind locul dnor balene
foartt' aseminitoare cclor de azi.
Imensele turme de ierbivore care strlb5teau savancle si pidu-
rile neozoice erau adesea atacate cle animalcle carnivore caie finpli-
neau armonios ianful trofic. Printle cei mai cumpli!i tirani ai mami-
ferelor se numdr"au doui genuri aparlinind tarirltiei feliclelor, cris-
pirute cu dcslvirsire in perioacla-glaciafirinilor. E vorba de doi
stri.rno.,ci ai tigrilor de azi. Mach,airodus, caracteristic Europei si
Asiei, si Stnilodoyt, rlspindit mai ales in Amel ica. Talia lor nu clcpl-
Sea pe cea a unui leu, in schimb dentilia tre trida puterea si feroci-
tatea. Arma lor de atac o constituiau caninii superiori, lungi de
35-45 cm ;i crcnelati. Datoritd mobilitdlii manclibulei, collii
injunghiau prada ca nistc veritabile pumnale. Se presupune cd ei
atacau in special mastodontii, c5.lora ie sfl;iau abdomenul, pcntru
a le consuma ficatul.
Iiesdlioasele felide isi trag picirea de la caninii lor riria;i. ln
clipa cind au inceput sd dispari monstrii fdculi pe dimensiunile
inspdimintitoarelor purnnale, ei au inceput si. atace prada mai mic[.
Din cauza lungimii si curburii colfiior, acestia rimineau inclestali
in viciirni, imobilizind felidul, care cbdea pradi fie infornetirii,
fie altor carnivore ce il puteau ataca fird nici un risc pe la spate.
otro
Lt' O l7*
255

132. I
b) PRTNTRE URIA9II DE AZI
8. ANTENE TEGETALE
o ,,anteni'1 vegetaia de 150 m 1u-i _de dispre-tuit' Ea intrece rle
,,este ioud ori ina"ltimea ceiui mai inalt molid din Europa, dcsco-
5;;ti l"
-t}qi p"-V"r.a Harlagului din jude{u! Buziu' si sti la
lcelasi nivel cu virful piramidei lui Keops (la6 m)
-'-C;','_i
uti"g",, creitetul, ne-ar trebu.i"o scard cu 900 dc trrpte
run-ilo a.'.opii ";"r"!i
unu-l pe umerij, celuiialt'
"--g.oria
,,alrt"rrh't riu-i altieva decit eucaliptul (Eucalj'ptus
o,"ii aitino),' mindria continentului australian'
"""t3;;;r"tr6iti"'J" rru*bus, eI are cea mai rapidii crestcre. -d*ual
,. ri,i""lt
"
;; .; ;; ;;.
"sj;.".t -Pisiri
li -La ! i ilungili al plan t clor
;;';;a;;;Ft" ta t" inalle timp de 70-80 de ani' dupi care sc .a
dezvolta nurnai in grosime.
---lt;;;it de apd i eucaliptului este proverbiali. De;i .are_fr
unze
p"ti*,-tot"gi ttittspita foaite mult' D-e aceea' el trebuie si pom-
oezeneincetatapa-di,,iurutridicinilorsalefoarteranriljcaic.
5ri, ,r.*'"T;;;;ie r"t;, .ie*"a de-eroul cel prea-sugltor alpove;t^ii
hi'C;;d,-it i""" a"or"lit cle folositor omului. Fiind culti'at in
locrrri mlisti'oase,
"rlL-."u.r,
ta.i"a sa dispara.tinlarii, ciriru;i ai
?.iJ",rrH.ti;; d"";Ii; pirte, datoritd evaporrrii substa.nlel<;r salc
i'i"ill.itr "t"i",i.",
irl*uai'e*eazi ;i iurdli ""-'YI t.l o.:qiun"'
;;]il; i" .".^fiplii se bucur[ de faim6 unor copaci antimalirrici,
"*t"
f"fa1"ta u"riri ia.t (mal arru,,in limba italiani)' . .
Din tmnchiul sa" lrepf ;i t"littent .Ia
putrezire ;i {oc se fac
cele mai trainice ."i"ig"i din lemnul. sdu
-fin
;i dur
- asa-zisul
temn 6e i arrah_ ."-;;;?;l.lioneaza mobi.li superioari, iar uleiurile
il;'siiJ;;c-'la fabricarea bonrboanclor de cut'alipt'
9. S},IOCHINUL-TEMPLU
S-ar plrea c5' ue glsim prc tirimul.-povc;tilor' Un
,Guliiver
sugubit a luat u,t .Lp'lt Ji"''1-"t".ttriapil^or ;i l-a transplanleLt in
Tara oiticilor... Si, totu;i, nu-i nici o-povcste la mijloc'
*'^t',f';;ii"i J"';;;;;'';"=,1" in realilate' mai
"l':
i? st<i't'sluI
Asiei. E cunoscut tilil""o-Lf" d'e ,banian sau smochinul-pagotlcl<.'r
'iiitiJaiiiitiirt'tSli e iocotit arborele sfint al budi;tilor'
Numele ii vine de la faptul c5, uneori, preolii, dornici de umbri
;i adipost, il insdminfeaii in peretele ri,, a.op"risul de lemn al
pagodelor. Fiind un ,copac nefixat in phminr prin'ridacini sub_
1.e1a1e,
sdmin{a-lui _incolfeste u;or pe-acest suport intimplitor..
Dind de umezea.li", din srminti se naste o coarda ce se dezi'olti
rapid,-formind din loc in loc'rbclicini'aeriene. copacul igi desfr-
goari lateral coroana. Iiiecare ram dd nastere citorva riclicini ad-
1e{jvg, care il suslin gi il hrdnesc. Rar-irurile se lungesc treptat
;j,9it loc in loc, tlimit sprc pdmint al{i stilpi, astfcl ci,"dupa 200-
E00 de ani, dintr-un singur trunchi ia rrasiere, p" o ,upofa!i de
?-4ba, o intreagd pidure. Sub cortul ei'r,ercle se poati acldposti
un sat intreg.
,
Privit de departe, banianul pare un imens ternplu suslin't cle
sute de coloane de diferite grosimi.
10. U}I ARBORE CiT O PADTJRE
^ I* ince.putul acestui veac, dincolo de Oceanui Atlantic, in
statele unite ale Americii, a fost doborit un copac din care s-au
incircat vreo 600 de vagoane de lemne. cu as'emenea cantitate
de cherestea s-ar fi putut construi aproximaiiv 300 de ca,se cu prid-
vor gi doui camere.
S-ar crede, poalg, cb e vor.ba de o poveste vindtoreascS, dacd
acepsti stire n-ar fi fost strecurati. intr-un ziar stiintific a carui
scriozitate era mai presus de orice bdnrriala.
Jinind seqma ci-,u.n vagon poate fi incbrcat crt ]ernnul obfinrrt
cam de la doi brazi bitrini, nu-i greu de presupus cd un astfel de
copac gigantic poate insuma o pi.lurice a" p*tt" I 000 de hrazi.
. -,.Aces] BjSa:rt, urmag_al unor brazi str6l'ec.-hi, tririe;te la o aiti-
tudine de 2 000 m, in platourile Sierrei Nevada din statele unite
a]e dmericii. El este cunoscut s'b numele de Sequ,om gigantea
sau arborele mamut, din cauza ramurilor incovoiate care arn*intesc
de collii mamutului, un strdmo$ al elefantului de azi.
Exemplarele virstnice de s'equoia pot atinge 135 m iniltime.
Trunchiul are la baz| o circumfirintiric 5o nisi poate fi funri's
de 30 de oameni cu bratele tieschise'. ,,CoJ{ii de inimut,,, ramuriic
incovoiate de 7a baza iopacului, au dimensiunile unui bracl de
100-120 ani, adicd 20-30 m lungime gi 2 m grosime.
. fg phtforma.netezitS. a unui ciot de'Sequoti, cu un cliametru
de I6 m, pot staliona comod pini la.12 limuzine ori se poate impro_
vlza un nng de dans, unde, alituri de orchestrl, incap 30 de pe_
267

133. rechi aie clansatori. De asemenea, prin tunelul sipat in trunchiul
unui cxemplar a;ezat in mijlocul unui drum de.munte se pot stre-
cllra crlr rigurinlir doui autocamioane mergind in sens opus.
D,e altminteri, pdclure. ectiato'ia.rei, r'.nde i;i d.ie r-ia1a niai-
tyfele, seamdnd cu o imensd. cupcli ali;tuiir o,iir,i
"" d:;i.; ."rrr-
4it qt- piante, intre care s.e di o ruptd aprig; pc"t*r ri..ui" ,ni-
1ig"or liber. Lumina e cuceritd" deplin*c1oar a""."pn*f tnr"i.l.-copa-
ceii ar fi condan-rnali sd. moar-d. itunci, adaptiicl*-s" 1"
"uiug"r"u
luminii piin i'icile_spirturi ale cor-t'lui veg'etal, t.,i,-..t iui-ln, ,"
pr_eface in coarcle. I-a.fnceput,,acestea, se tiidsc'zeci c1e rnetri pc
sol, apoi se ca!5-rd iarS;i zici cle metri, pini gisesc in viiliirl irnul
copac o.poar-i i liL,crd sprc soarc, pc rrncLc isi"scc.. ru; pi;irF.iuI cl.,
lrunze;i u, buchcicl rir'{lr,ri. crelcind riiai cr-r.pal.tc, diir Jiu r de
1ll!ti; !,"*
pe pdiirint, und-c se riritsc irrcoli-:riuclir sr,." ,,,,'-*rp,..,
pina cind intilnesc un nou suport.
,
Acesjg plante ag5.li.toare iint
'estiiele
liane tropicale, n'mite
rltang (Calatnrls roiang.), rude cu pali'ierii. O asiJel d" ;;"J;,
D aemonoro-ps,
- adicd,,{ana .
diavohilui..,, clesfi.;riraid bine
-.ti"g"
lungimea de 400 m, cit lungimea pistei de atretism a unui stacr.ion
olimpic.
Lianele sint folosite de maimutere acrobate ca un fel de frlnghii
cu' care fac salturi mortale cie 4b-SO m.
13. PLAhTTA-$AITPE
I-egendeie chineze ,si-
japoneze vorbesc de ,,clragonul de mare.,,
un $arpe uria; ;i strdiircitor, ndscut din adincirile cceiiului.
,fce;te_ povegti au aprins imaginatia primilor coribicri. nlarturi_
srnd ca au vAzut crr proprii ]or ochi accst ,,zmnu,,, ei n_a.u fir-ut
decit sd int5.reasci. o str.lveche superstitie.
Existd oare o urmi. de a.lcvir.in'ac,casti cr.ccinrd grcsiti?
Firi lndoiald cd da. .E mai pulil. probabiJ ca in occan" .e .upru-
vieftiiasci reptile uriase aseminlioare ceror care odinioirn st;-
pineau up",l_". nla"i- degrabd,. acest ,,dragon.1 inspiimintdioi
"rt"
o nevrnovatd. algi bruni, unicd i' fetul ei prin lungimea cle necre-
zut a talului.
^ ,
Mat,rol?stis 1:irtlera, asa se nurnc.stc a(.cst colos al Facificului,
intrece baienele clc J0-i5 ori in lunsjmc. ca si-si rnr-ntini lc. sup;-a-
fafd,corpul hing
-de
40q-500 *, itgu are pe muchii: siicuteli cle
aer (llotoare) in formi de pere, iar p.'tru i. rczista frrrici vi,.hri.i_
Io.r, talul nu cste intreg, ci impar!it in rrumcroase parrgJicu{e.
J)e depa_rte, pare imensa spinare a unui monstlu riru,-ii ." ."
o,ldtl,l,eaid deasupra valurilor.-probabii cI o astfel cle imagine a
stirnit fantezia oamenilor din trecut, in_cpbiminta!i cle rfiir-ajul
11. ,,COPACUL CELOR O N4IE DE ANI'1
A;a este numit cie triburile africane baobab-ul (Ad.ansonia-digi'
tata) , de;i, in realitate, acest ,,mos'1 al pidurilor africane traie;te
5 000-6 000 cie ani.
In Senegal;i Tanzania, se cunosc exemPlare
- declarate monu-
rnente ale naturii
-
cu diametrul trunchiului de 6-8 m. Coroana,
de 90-100 rn in diametru, forrnati din crengi groase, rdsucite
ca niste serpi, acoperi o suprafali de 6 000-7 000 metri pdtrafi.
'Irunchiul baobabului este lnvelit intr-o scoarli netedd, cenu-
;iu-trandafirie, semEnind pufin cu pielea elefantului. Frunzele
iaie aduc cu ali salcimului, iar'florile nari (20-25 cm in diametru),
deschise doar o noapte, au o coroli a1bi, mitlsoasl, cu petale lntre
care r[sare un m5.nirnchi de stamine purpurii. ]-ructele se formeazd
cam la doui luni de la inflori'e ;i air fo-rrna unor castraveli.lung-i
de 0,50 tn si grosi cle l5-20 cm. Ele constituie. hrana predilecti
a maimufeiorl Babuinii fac adevS.rate expedifii in cdutarea lor,
motiv pentru care fructclor li se mai spune ;i ,,piinea maimufelor'I.
Pentru localnici, baobabui este un ar:bore atotfolositor' Din
trunchiul lui se fac pitog", cu frunzele
-
o fiertura impotriva febrei,
din miezul fructulii se-prepard o bduturi ricolitoare ;i un fel de
sdpun, iar, pe vremuri, icoiburile acestuia serveau drept mormint
pentru vraci.
' Copacul estc in primejdic s[ dispari. Rl;tina;ii ii transforrni
tr.unchiul in adiposturi sau chiar in sta{ii pcnt'u autobuzele ce
fac curse regulat6 prin savani. Elefantul'cste 9i el un du;man al
baobabul'ui,'mai alis in sezonul secetos, cind nu gise-;te- api uSor'
Atunci rtlpe scoarfa ;i ramurile, uneori distrugindu-l complet,
pentr-u
"
6*u li,'hiciui adunat in ,,pu!ulile'1 trrrnchiului'
t2. LIANE NESFIR$ITE
Maimulele s?nt gimna;ti neintrecufi. Ete concureazi in inde-
minare gi ferforman"ie pe icrobafii de iirg care igi de:fi;oard' ,,pro'
gramul'i la trapez ;i pc fringhii la in[lJirni de 10-20 m'
262
263

134. uria5trlui tal r-rn<luit de api ;i c1e flotoarele cirora reflexele razelot
c1e iiunin[ le dideau strhlucirea unor solzi fabulo;i.
Datoritd inclindrii marginilor ;i ldlimii indestulitoare, frnnza e
un bun adipost atit impotriva sulifelor fierbinli ale soare'lui, cit
5i a ploilor iuli de la tropice.
ln jungla Amazoanelor se intilneste un copac ale cirui frunzc
depi;esc uneori 10 m lungime. Copacul se nurneste llfanirayia
s acc'iJer .
ln serele gridinilor botanice, franza sectati a paimierului
Avecastrum rotnanozofianum atinge o lungime de 20 m.
16. COPAC SAU FRUNZA?
Oricine stie cf, un copac are ri.dicinS, trunchi si o coroe.nl cri
ramuri ;i frunze.
Exact aceea;i impresie o lasd ;i o plantd ierboasi din larile
ecuatoriale, frecventi in Nicaragua, rudd cu bl;tina;ul ,,rod a]
pimintului" ;i dhruiti de oamenii de ;tiinld cu numele rlsunltor
de Dtacontium gigas. Privitd de departe, ea poate fi confundat5.
cu un copac, inzestrat cu un trunchi aproape tot atit de gros ca
un om, inalt de 3-4 m si cu o coroani lati uneori de peste 5 rn.
Ceea ce am luat drept trunchi nu este decit pefiolul frunzei, iar
coroana nu-i altceva decit lirnbul puternic crestat, cu nurneroase
segmente. Ca o astfel de buruiani s-o putem pune intr-un ierbar
ne-ar trebui o coali mare cel pulin cit pereteie unei camere.
17. BURDUFURI DE APA
Seceta pustiurilor obligi plantele sb se apere in felurite chi-
puri impotriva pierderilor de api sau sd lupte pentru inmagazina-
rea pretioasei licori a viefii.
Organul care line balanla apei este f.ranza. Uneori. cind e risi-
pitoare, ea dispare, ca la cactusi, reducindu-se la niste tepi cc
apiri tulpina preflcutd intr-un rezervor de lichid. Alteori, flunza
insi;i devine un adevirat burduf de apb. Aloele si Agaaele, plante
decorative, cultivate in gridini, originare din pustiurile rnexi-
cane, sint un adevS.rat model in aceasti privinf[.
Planta are o tulpini scurtl si groasi. ln schimb, frunzele sc
dezvolti enorm, atingind lungimi-de l-2 m. Ele devin rezer-
voare de api, bine ceruite pe dinafarS, si cintiresc, din caLtza
acumulirilor de lichid, cite 10-20 kg fiecare.
14. RADACINI FARA EGAL
c*ic rnai impozante ridicini in raport cu tulpinile le lntilnirn
Ia nlantele clc stepa, deoarece sistemul lor radicular este perfect
"aJpt"t
la conditille de usciciune. Adaptarea se face in doui chi-
nuti. Cina rbdicinilc sint scurtc 9i nu fot patrunde pin[ la.pinza
ircaticlr, cle sc ramifici enorm orizontal pentru a retrne cit mal
*"iti apn de infiltralie. Este cazul unei plante, Ewrotia ceratoi-
des, speiifici Pamirului.
Acist copicel triiepte 200-300 de 1ni si inf-loregte^dupi 25
de ani. RlCicinile depi;esc in volum ;i in'masi de 10-12 ori
partile supratcrane. Ele'pitrund pini
'la
30-40 cm .in pimint'
li".i i" ori'zonturilc cle sol care sc incalzesc mai putcrnic, iar late-
ral se extind.2_3 m pentru a capta pufina apd de- infiltrafie'
Cind aoa de infilfratie nu riminc in straturile superficiale.
cobotind i'n adincimea solului, rldicinilc o ,,urmi'rcsc", alungin-
du-se puternic pe verticald.'Tipic este cazul spinului de..deqert'
iUrogf ,n*elaroiw, hrana preferiti a cimilelor, comun i' Sahara,
ate c?rui rhdf,cini ating 15-30 m lrrngime, cifri care reprezintd
un adevirat record.
15. 6 CCPII SUB UNIBITEI,A U}IEI F-RUNZE
ccpiii c1e pe melcagurile ncastrc au obiceiul vara, cind soarele
" p*J p"f*rii. ,u,, iind incepe si^ploul, s1-9i {aci.umbrelu}e
dii fr'nze de brustur sau captalan. Codita lor de 30-40 crn, lim-
bul, lung adesca p"ii" o ;"tiltate- de todtt.t, <lau iluzia unor Lrm-
brcie aclEvirate, iapabile's6 protejeze pentru citeva minute capul
si rrmerii. Sub o asifel de umbrcli in nici trrT caz nu se pot ad5.-
fosti cloi copii. L. ^.1
' -Si
totrr;i,6xisti umbrele vegetale care pot,adiposti o,intreagi
.""ia a"."pii-E vorba de frun"zele unor plante cu aspect d,e pal-
mir.r, ce ating lungimi de 5-7 m. Deosebit de practici e frunza
arborclui de banane (I[wsa parad'isiacaJ, lungd a.9 5--6 m ;i lati
cle 40-50 ctl, u)so' slre;inith de nervuia mediani' Desprins[ din
planti si spriiinita .o -iittil" deasupra capetelor de u1 grup de
E-l ."pii'aJezali in ;ir strins, ea devind o adevirati prelati'
264
265

135. Din Agaae, mexicanii scot blutura nalionali numiti ,t'ulca
sa.a ainul de noagotey printr-un procedeu original. La baza tuipinei
se scobeste, inainte cie inflorire, o cavitate rotund5, cu o capaci-
tate cam de 10 L Aici mustegte si se adun5. seva plantei, extrasi
?poi cF ajutorul unui sifcn, numit acocat, care se foloseste cam in
felul furtunulilor cu care scoatem vin dintr-un butoi. Fiecare
exemplar de Agoz'e poate da 15
-?0 I de fwlca pe zi, timp de 6
luni, dupi care planta se usuci . Pttlca c6nstitule biuturi obis-
nuiti a inexicaniior. Lisatd si. fermenteze, se preface intr-o bbri=
turi alcoolici de felul tuicii.
1S. BARCII-E AIIAZONULUI
- Se sp_une cd, p.e o mare furioas5, barca e ca o frunzf, pe api.
La temeiia acestei comparalii std faptul c6. franza e coniiderate
o plutb fragil[, gata oricind si fie inghiliti de adincuri. Niciodati
nu se va spu.ne invers: frunza e ca o barci...
.. $i, totusi, existi o frunzS. cel pufin la fel de trainici si inci-
pitoare ca o barc5..
Ca s-o admirim in mediui ei natural ar trebui s5. facem o cili-
torie de citeva mii de kilometri pini la gura fluviului Amazon.
Putem tot aga de bine s-o admirdm in Grddina botanicd din
Cluj, aclimatizatl. in bazine cu api lncdlzit5.
Aceste frunze-bdrci aparfin lotusului-amazonic (Victoria ama-
zonica), ale c5.rui milioane de flori alb-trandafirii insteleaz1. le-
ne;ele unde dinspre .r'5rsare ale colosului de api din America de
Sud. Frunzele, de form5. circulard, colorate in verde aprins pe
fafd ;i bitind in violaceu pe partea inferioari, au adeseori un dia-
metru de 2 m. Marginile lor sint ridicate 5-6 cm in sus, ca la b
tavd de pl5cinte, de unde numele de yrup6, care ln timba amerin.
diand inseamn5. ,,farfurie de ap1". Aceasti platformd circularb,
expusb la soare, unde se stringe uneori pulind api, atrage pdsdrile,
care o folosesc ca scdlddtoare. Din aceast5. cauz6., populalia big.
tinasd o mai nume;te si apona, adici tigdifa pisirilor.
Cu asemenea form5, si mai ales cu asemenea dimensiuni, nu-i
de rnirare cd frunza de lotus-amazonic se poate preschimba in-
tr-o plutd trainicS, Distribuind nisip in mod egal pe toati supra:
fala ei, aceasta poate sd susfini o lnc5.rci.turi de 60-90 kg.
19. FLORI ClT ROATA CARULUI
In 1819, botanistul olandez Arnoid, strdbdtind pidurile Suma-
trei, a avut prilejul si cunoasci o planti ciudatd. Sub coroanele
unui anumit copac se adiposteau flori mai mari ca o roati. de car,
intinse la.-suprafala pimintului gi-inconjurate de boboci cit capui
unui copiL Florile, cu cinci petale clrnoase ;i suculente, aveau
o culoare de un ro;u viu,.strdbdtut de relele fine cafenii si galbene.
De partea-de-sus a cupei florale, ingro;ati ca un inel, erau prinse
organele--de inmulfire. In fundul cupei se stringea atita irectar
lncit ai fi putut umple o crdticioard.
-
La dimensiunile neobipnuite si la aspectul straniu al acestei
plante se adaugi incb .
o particu'laritate] Enorma floare iarpi"-
deste un miros
-respingltor de_ cadavru. Duhoarea, ca ;i culoarea
de carne a petalelor, erau rnijloace de atragere a insectelor in ve.
derea polenizdrii.
. Nu- i-1 fost greu lui Arnoid si-gi dea seama ci planta era para-
eiti, deci -!1eia.
p9 .seama copacului unde o desioperise. Ea nu
avea clorofila Fi nici frunze, iar rhdicinile erau inlo&ite printr-un
m[nunchi. de fevigoare,infipte direct in vasele ri.ddcinilor gazdei,
pentru a.i srlge seva. Cind s-a intors in larl gi;i-a intocmit rar
portrrl gtiinlific, pulini i-au dat crezare. Aparb.tril de fotografiat
nu fusese incl inventat, iar o asemenea flolre, care in coriditiil.
climei tropicale se prefdcea dupi. un ceas de la culegere inir-o
mizgl informi-, nu putea' fi conservati ;i nici transpoirtatd. No-
roc cd raportul a stirnit curiozitatea citorva colegi caie, urmindu-i
itinerarul, au confirrnat la inapoiere existenfa aiestei flori uriase
cu uR diametru maxim-de _1,5-* ;i o greutate de 10-12 kg. I'n
cinstea descoperitorului, plantei i s-a- dat numele de Rafjtesia
arnoldi.
20. INFLORESCENTE UIMITOARE
Tot din Sumaira, insula cu flori uria;e, a poposit de la poalcle
muntelui.Kerintji-in Gridina botanicd din New York un oiaspete
ueobi;nuit.care, in luna iunie, constituie un punct de atralctie
pentru zeci de mii de vizitatori.
Dintr-un tubercul mare, cu diametrul de 50 cm, se ridicd o
tulpind scurtd, in virfui cireia se deschide o inflorescentd ca un
clopot de catedralS, Ea este formati dintr-o spatd (euler) ca a
rodului-pimintului; pe dinafari galbeni 9i verd-e, inaintru cafe.

136. nie, ir'altir de 1,5 nr si cu diametrul de 1,20 m, din mijlocul cireia
tirsngrl. spadicelc, o tija dc 2,5 m, labaza cS.reia se gisesc florile
ce emit un rniros grcu de caclavru, atrigind astfel mu;tele pentru
poienizarc'. Numelc uimitorului ,,fabricant'1 de clopote este Amor-
pkotrlt,altws titanrrs. El e rudi buni cu clclicata cal6 ;i cu rodul-
pdmintului din padurile noastre.
- ln munfii I{ilimanjaro, din estul Africii, creste- Lobelia dec-
kenii, a cerli inflorescenfir..racemoasi, inalti de 3-4 m ;i groasl
cle 30--40 cur, scaminl cu un stilp acoperit cu fire mifoase de
lind. Aceastir specie lemnoasi de Lobelta l;i disputi, allturi de
Awor.t'kophattwi, gloria de a oferi privirilor curioase cele rnai im-
pozante inflorescenfe zlmislite de lumea vegetali.
21. ITRUCTE GIGANTiCE
Estc grcu dc stabilit un record absolut, deoarece ficcare tip
de fruct l;i are uriagii sii.
Iat[, de pilde, printre plstii, se deta;eazi fasolea-de-mare
(Entada scadins), ce cregte pe litoralul mirilor tropicale. Pistaia
ci, lungl de 0,80-1,20 m gi lati de 10-25 cm, este antrenati
Ce curenlii marini (in special Golfstream) ;i ajunge pe farmur-ile
Groenlandei ;i Scar,rdinaviei, de undc a fost recoltatl de Carl von
Linn6. Nu rnai pufin impresionante sint p6st[ile de Cassia gran_-
dos, cilindrice, groase de 2 cm ;i iungi de 70 cm, de Saraca thal'
fingensis qi Ditonix regia
-
din Madagascar
-
ambele avind
pistai lungi de 60-70 crn gi late de 4-6 cm.
*
In Afriia cre;te un copac original, Kigelia africana, poreclit
cle loca.lnici ,,arbdreie d.e cirirat'1 ditoriti fiucteloi' sale cilindrice,
asemlnitoare unor cirnafi lungi de 1 m ;i aninali de ramuri prin
rriste pedunculi de 2-3 m, aidoma unor sfori.
'Retordul de volum gi greutate iI delin insi cucurbitaceele.
Estc clrept ci in India estica gi in Africa tropicali fructeie iungi
;i sublirele de tigvi (Lagenaria siceraria)
-planta.
cuitivati
ti Ia noi
- ating t-Z m, fiind folosite, dupi uscare ;i golire, la
i.ansvauarea ficfiidelor, mai ales a tragerii vinului din butoaie,
5i ci se obtin soiuri de pepeni cu fructe lungi de 1 m 9i cu greutate
<le 10-15'kg. lnsi toid"i" acestor cucurb"itacee sint intr-ecute la
mare distanft de o varietate cuitivati a dovleacului turcesc (Caa-
crtvbita. nra*tm,o aar. nra.vima), cu diametrul de 1,20-l ,50 m ;i
greutate intre 40-300 kg. ln fara noastri. au fost oblinuli do-
vleci turce;ti, la citeva cooperative agricole, in jur de 80-120 kg.
Lln alt campion al fructelor spontanc silbatice cstc o unci dc
palmier, numit6. ;i nwca malediaa, nu mult deosebiti dc cca de
iocos, care astimpird, in oazele africane, setea c.llitoriior pirjo-
iiti de soarele tropical.
' Nt nca nLalediua- este un uimitor navigator solitar. Coribierii
spanioli, pornili sprc 1-ara mirodeniilor, culegeau din apele Ocea-
nului XnJian niste fructc gigantice, plutind deasupra r-alurilor
asc:lnenea rrr.ot g'"a-"nduri"v"erzi. ln'trecut, oameiii cumplrau
cu aul nri pietre prelioase aceste ,,nuci de mare'1, crezindu-le inzes-
trate cu proprielili miraculoase. ,Si azi tn unele muzee spaniole
se mai p[stieazi ,,mumiilell unor astfel de fructe. Ea poate fi
vizuti ji la lluzeul Gridinii botanice din Bucuregti.
Taina lor a fost dezvf,luiti atunci cind in arhipelagul Serv-
chciles din Oceanul Irrdian s-au descoperit doui mici insulc. Pe
lirmurile lor pietroase crestea un neam de cocotier, inalt cle 30 m
$i imporlobit in virf cu un pana; de frunzc. ln amintirea acestor
insulC, oamenii de ;tiinfa l-au botezat Lodoicea seyckellarwrn sa:o
I-odoicea malediarlca.
Vestiteie ,,nuci de mare'i sau ,,cocos de mare-'1 nu erau altceva
decit fructele acestui palmier, cu o perioadl de maturafie de 10
ani, impresionante piin dimensiunile 1or. Intr-adev5r, o astfel
de minge are un diametru de aproximativ 50 cm ;i o greutate de
pini Ia 25 kg. Din simburele fructului se pot facc recipiente pen-
lru api cu o capacitate de 7-8 l. IJnica sdminfi are o greutate
de 6-7 kg.
Rlspindirea urma;ilor se face pe calea apei, fructul transfor.
mindu-se intr-o mici ambarcaliune.
Cind nuca se coace, iaptele diniuntrul ei, pierzindu-gi apa,
se preface lntr-un miez alb, cu o bogatl concentralie de zalir ;i
gratirni. Allturi de inveli;ul burctos din afari, miez'ul pufos ;!
ir".o1 *i",U fructului si se menfini. deasupra valurilor. In acela;i
timp, el constituie o pretioasi substanli de rezervi pcntru em-
brion. Astfel, plintufa de Lodoicea. inchisi etans in camera ei cu
provizii, poate cdlitori luni intregi, uneori pe distanle de .3 000
+ OOO hm, asemenea acelor navigatori solitari despre care, din cind
in cinctr, amintesc ziarele.
22. URrA$UL PITTCILOR 1'EGETALi
Bactcriile si algele unicelulare sint cclel mai mici plante, abia
zdrite cu ochiul lib'er, in cele mai multe cazirri ,iescopeiitc sub len-
tilele microscopului.
268 269

137. Si totusi, in lumea piticilor vegetali existi o exceptie: alga
unicelulard Cawler/a, frecventl la ldrmul mirilor calde, care se
bucurb. de reputalia de a fi cea mai mare celulS. vegetali indepen-
dentl cunoscut5.
Cawlerpa atinge dimensiuni de 30-50 cm. fnteresant e ci or-
ganismul ei seamind cu o planti pluricelulard, inzestrati cu toate
organele.
A;a-zisele tulpini se intind pe fundul mirii, lobii acesteia, de
forma frunzelor, se inalli vertical, iar un fel de radbcioare incolore
(rizoizi)
-
or:gan de fixare
-
se ingroapir in mil, cu toate ci
lntregul complex de forme nu reprezintl al.tceva decit o celuli
gigantici cu o singuri cavitate comuni.
De;i planti unicelular.l, Caulert'a prezinti, inci de pe treapta
ei inferioarf, de organizare, schema anatornici. a unei plante supe-
rloare.
23. GOLIATII UI{ANr
Primii uria;i intrali in iegendd n-au fost atit de inalli precum
s-a crezut. Diferenfele se datorau uneori confuziei dintre vechile
unitdli de rn5.suri. Aga a fost cazul cu eroul biblic Goliat, ciruia
i se atribuise o indlfime de 2,91 m, cind in realitate nu avea mai
mult de 2,08 m. In'aite cazuri, mf,surdtorile contemporanilor au
fost eronate. Oricum insi, prezenla fernurelor acestor uria;i, p6s-
trate in diverse r7'ruzee, a permis o recalculare exact5. a inil{imii,
intrucit anatomistii au demonstrat cE existi un raport totdeauna
fix intre lungim'ea femurului ;i lungimea total[ ^a
corpului. In
acest fel, uria;ul olandez Daniel Mynhear Cajanus (1714-1749),
acreditat cu o iniliime de 2,83 m, mlsura in realitate, doar ? ,27 rn,
linind seama'de fernurul siu conservat ln muzeul din Leyden.
La fel s-a intimplat ;i cu tarnburul major Ivan Stepanovici Lus-
I<in, din garda imperiald rusd. Der.i pe fisele lui stltea inscris5.
indllimea de 2,53 m, in realitate tot femurul siu, conselvat la
Muzeul din Leningrad aI Academiei de $tiinle a U.R.S.S., l-a
scdzut la 2,39.
A;a ci, in mod cert, cel mai inalt uria; al tuturor timpurilor a
fost Robert Pershing Wadiow (1922-1.944), originar din origelul
Alton, statul Itrlinois (S.U.A.). El s-a girsit perraairent sub contro-
lul medical, apiicindu-i-se dupi primele luni misuritori antropo-
logice. La na;tere, avea o lungime normalS. si o greutate medie
(3,855 kg). Dar, la pulin6 vreme, cresterea lui s-a desfd;urat in=
tr-un ritm extrem de accelerat, care a atras atenlia rnedicilor.
Ace;tia au linut un veritabil ,,jurnal" al staturii lui Wadlow, Ast.
fel, ia 5 ani elmisura 162,5 cm,la 11 ani a atins pragul celor 2 m,
la 13 ani,,sdltase'1 Ia2,21. m,la20 urcase a2,60 m, ca la 22 ani,
ultimul an al viefii lui (a murit dintr-o infeclie provccatb. de o
rand la glezni) sir atingi plafonul de 2,12 m lnillime ;i 229 kg
in greutate.
Tot o americanci. bate recordul la inlilime al femeilor. E vor.
ba de Ann Pullar-d, nlscuti in ora;ul De Quinqy, statul Louisi-
ana, care la 26 de ani atinsese indllimea de 2,32 m, intrecind-o cu
2 cm pe grecoaica Vasiiiki Kalliandi.
CeI mai lnalt dintre romAni a fost Mitu Gogea, care, in dece-
niul 4 al veacului nostru, era cunoscut in toati !ara. Devenise
vedeti de cinerna ;i chiar sportivi (a practicat in scop ,,Publici-
tarll boxul). Numele iui a intiat in legendd datoritd expresiei popu-
lare:,,e un gogeamitu", care se aplica oamenilor cu staturi impo.
zantd. nlitu Gogea nri.sura 2,36 m.
ln cele mai rnulte din cazuri, gigantismul e provocat de o hiper-
funclie a glandei hipofize. Majoritatea uria;ilor, foarte sensibili
;i vulnerablli la boli, nu au depd;it virsta de 30 de ani.
24. INSULE PLUTITOARE
Prin miri si oceane, din loc in loc, apar insule plutitoare din
care fi;nesc din cind in cind jeturi de api in formi de V, lnaite
cit o casd. Sint vcstitele balene despre care s-au scris atitea cirli
pasionante.
Cea mai mare dintre ele este balena albastri (Balaeno/tera
uowsculus), numiti a;a din calrza" culorii ei cenu;iu-albistrie, mai
deschisi pe pintece. Ea este definitoarea recordului mondial ab-
solut a1 animalelor de pe suprafafa globului. Exemplarul cel mai
impunitor a fost vinat in 1922, in zona Atlanticuiui de Sud. Avea
33 m lungime ;i cintirea 185 000 kg. De obicei, balenele albastre
misoari 25-30 m lungime si cintb.resc 130 000-140 000 kg, deci
greutatea a 2 000 de cameni sau a 30 de elefanfi. Jumitate din
greutate o reprezinti. cainea, cam B 000 kg singele, 3 150 kg lim;
ba, iar inima, lungh de 1 m, cintbre;te aproape 700 kg.
Balenele albastre trS.iesc in mdrile reci ;i migreazd iarna spre
regiunile calde. Desi greoaie, cind sint in pericol, aceste mamifere
ating viteze de aproape 30 km pe ord, ceea ce presupune dezvol-
tarea unei puteri mecanice in medie de 530 cai putere.
270 27L

138. Uria;ul se hrinegtc insd cu vietili marine mici, pe;ti;ori ;i un
neam preferat de crevete,r Er.t,plt,ausia superba, care iormeaz5.
iinense aglomerlri ia adincimi de 100-200 rn. Porfia la o masir
"tt"dilT"t""r?"i$t;" au record monciial absorut, cet at
'itezei
de cre;tere.
Dintr-un ou abia vizibil, embrionul se dezvolti in zece luni
si trei siptimini. Puiul misoar6. la na;tere 6-7 m ;i cintir.re;te
2 000 kg. I)upI ;ase luni de la nagtere miisoari 16 m, iar dupri 2
ani poate atinge dimensiunile ma.xime, adici 25-30 m. Nici o
specie animali ;i nici chiar vestitul bambus, trestia cu crestercr
miraculoasii, nu intrec balena in aceasti privinti.
25. PADUREA SE CUTREI{URA?
Nicidecurn... Trece o turrn.l de elefanfi, ficind si duduie p[-
mintul. lnallind trompele, ei scot strig[te pltrunzS.toare, cle-*ihi-
zindu-gi clrum prin luxuriantele pidtiri ecuatoriale.
La Mttzewl de i,stoyie nqtwlald al lrr,stitwtwlui. Sm,ithsanian din.
Washington se glseste impiiat cel mai rnare animal de uscat
vinat pinl in prezent. Este vorba <ie tin exemplar de elefant afri-
can cu urechi asc'rlite (Loxodonta africana), vinat in 1955 in
zona fluviului Cuando, in sud-vestul Angoiei. Inilfimea sa pini.
la umeri este de 4 m, lungimea de 10 m, circumferinfa pintecului
de 6 m, iar greutatca de 11 000 kg.
Particularitatea cea mai de seami a elefantului este trornpa,
o prelungire a nasului, lungi de ?-3 m, deosebit de mobili, sen-
sibili ;i puternicl. I)atoritir alcituirii ei speciaie, trompa poate
sd infiptuiascl o serie de acliuni; serveste la miros, pipi"it, prin-
dere, rostogolire, scormonire si chiar la api.rare, ca un formida-
bil bici, a cdrui greutate de 60-70 kg ii dI o for{i neobi;nuitii.
In acelasi tirnp, cu ajutorul celor doui. tuburi din interiorul ei,
elefantul suge pini la 5-10 I apl.
Aldturi de trompi, un punct de atraclie il reprezinta collii
sdi, incisivii de pe falca superioari, care ating- dimensiuni impresio-
nante. Cei mai lungi colli au fost inregistrali in 1903 pe teritoriul
actualul.ri stat Congo (Kinshasa) : unul avea 3,49 m, celalalt
3,35 m, iar greutatea fieclruia oscila in jurul a 100 kg.
Din cauza rilde;ului de calitate, elefanlii au fost vinali firi
crufare. Daci odinioari strdmosii lor stribdteau ;i Europa, azi
ei sint pe cale de disparifie, intilnindu-se din ce in ce mai rar in
Africa si India. Din aceastd cauzd, au fost pu;i sub protectie..
Din'cele mai vechi tirp"ii
"iJ;ut"t "
fost irnblinZit. Ba chiar
mai mult, istoria relateazi. surpriza pe care a pregdtit-o Hanni-
bal romanilor, apirind la porfile Romei cu o afmald cilirincl pe
elefan{i, animale necunosCute' pini atunci in ltalia.
Astazi, elefanlii, mai ales cei indieni, sint folositi la transport,
tracliune, vinhtoare ;i cilarie, sau, dup[ dresare, ca animaie de
circ.
26. PERISCOAPELE ALEARGA PRIN SAVANE
Daci, strdbitind sayanele africane, veli intiini o pidurice
bhllati de periscoape rdsucite intl-o parte si alta ;i puse- in mis-
care la cel rnai mic zgomot, si ;tifi ci vi gili1i in fi!i unei turme
de-,girafe (Qiraffa cam,elofardatis ), adevlrali pesaiiti.-Liti-Lun-
g-ili ai lumii animale. Giiafele ating S m inallime ;i o greutate
de 1 000-2 000 kg.
Celebritatea le-a adus-o gitul, nesfirgitul lor git, care are insi.
tot 7 vertebre_, c.a si gitul omenesc. Cocolat pe icest stilp de ob-
servatic,
Eapul ei blajin, cu doui cornite,'obsirvi apropieiea clu;-
manilor. In captivitate, tot buclucagul ei git face ca- acei ce o
transporti si aib[ o adeviratd bitaie de cap, deoarece nici va-
goanele de cale feratd, nici tunelele, nici podurile, ;i cu atit mai
pufin avioanele, nu sint pe mdsura girafeior.
_ I)aci..inillimea ii permite si atingd frunzele copacilor pini la
5-6 m inblfime, in sthimb, ea e puii la mare iniurc5tuii cind
doregte si pasci ialbl sau s5. bea, fiind nevoiti si se chinuiasci,
destAcindu-si larg picioarele din fali pentru a se putea apleca pind
la pimint.
In era zborurilor cosmice, gitul ei atrage atenfia rnedicilor..
DzrtoritZr acceleraliilor mari pe care le suporte cosmonaufii, aces-
tia se afla in condilii asemiiritoare girafii, a clrei inimd trebuie
s.l pompeze singele la indllimi de ciliva metri. Inima acestui ani-
mal va oferi secretul suportS.rii mai u;oare a startului cosmonau-
tilor ?
27. CET MAI MARI ARIPATI
- _ Meritul de a fi giganlii pdsi.rilor pi-l disputi patru aripate la
fel de indreptifite, gi anume doud pdslri dlergitoare, strulul ;i
casuarul, ;i doui incercate zburS.toare, albatrosul gi condorul.
'
272
t8
273

139. Dintre alergitori, cel mai impunStor este strulul .(Struthio
eciltel us ), care populcazi regirrnile'de stepi ;i semidegert ale Afri-
cii. El
"ting"
o-iriillirne dc 1,40 m la spaie,.iar la.crc;tctul capu-
tui2,6 m, ;"i are o gieutate de 70-80 kg' Avina aliplle pulin dez-
voltate, el'nu poale zbata. fn schimb, picioarele, foarte p'ter'
nice, pieviz*te'cu cloui clegetc inzestrate-cu pernife- cc impiedici
infuntarea piciorului in niiip, ii permit sd aierge foarte repede.
Pasul mlsoiri, in plin6 fugir, 4rn, iar viteza se apropie de 50 km
pe ori.
Oul, cle culoarca filde;rriui, cintirelte aprorimativ.l,.6 l<g' rc-
nrczentind cchir.alcntut i ZS de oui dc gaini. Coaja lui se folo-
ie;te de citre baltinarsi pentru transportul ;i pastrarea apei'
Foarte lacom, strulul inghite olice, fir[ si-i dluneze; de aici
zicala,,are un stomac de stru!".
Princlerea strulilor e un ad.eviiat sport, deoarece localnicii igi
not vcrifica iutcala cailcr ri indeminarca vinltorcasci. Accste
iaieii r" i"r,-r".ti."r. u;or. U'eori sc intilnesc cazuri cind stru!ii
iirrt ar".u!i pentru puru t"t-"lor d,e oi. Ei lin Iocul ciinilor, sint
agresivi ;i o'.-aresi pe infractor, izgonindu-I cu lovituri de croc
;i de gheare din larcul turmei'
'
M; pulin impunltori deciJ stru.lii, casuarij (Casu,arius) ii
intrec in'sa'in gr"..ltat", trupul lor indesat cint6rind ;i 100 kg'
Sint pisiri alergbtoare timide, ascun-zind-u-se in t-ufi9ulile dese
uf" paa"iii"i-aitr X"oo" Guince ;i Australia. Se deosebesc de strufi
prirr'.oitrrt din virfui capului, frin gitul impodobit cu^ ciucuri ;i
iti^ p"riii" ;p;;;t" orizontali pe-cale o
-ia
corpui in timpul
alergirii.
-^--flir;"r pdsir-ilor de mare este alb.atrosul-comu,n (D'ic,ruedea
exoilaris'),.ir"
"r"
o deschiciere.a aripilor de 3-3'5 m' Pare un
il";; #"or alb, ..t ,rittut arip-ilor duiat-in tu;.negru' 1,ipetele
sui"
".i"1ite
insolesc vasele ;i^bancurile de pegti'
ln stir;it, stapinul ;i campionul marilorinelllPi, "tl:,::ltlotul
(V;ii;; iry'hrti1, i"i" populeaza Anzii Cordilieri' atingind in
Jr", piu"?i;, i"iiiirrlt a" zboo m. Mdsurat cu aripile deschise el
"ti"gi
3 m. Capul ;i partea c1e jos a capului sint goia;e ;i impodo-
bitc cu crcste ro;ii de Piele.
Cu toate pagubele p".u," le prod'uc atunci cind ataci oile;i
vrleii, .onaoi'll] ca ;l atll vulturi, sint pisiri folositoare' Legile
ii ocrotesc, deoarece, hrininclu-sc cu hoituri, devin un fel de agenii
sanitari, ce impieiice rispindirea molimelor printre animale'
28. SUGRTTI{ATORUL JUNGLEI
, . P9 .tirmurile mli;tinoase ale Amazonului ;i afhientilor aces-
tuia.trhie;te cel mai mare ;arpe din lume, anaconcia
'(Eomectes
m,urtnus), numit dc localnici Swcuriju, I{atnuti, sau Katnwdi. E
un gigant de 10-12 m lungime, cu iircumferinfir cle 60-70 cm,
cu o greutate de 120-130 kg, lmbrdcat intr--un veqmint cafeniu-
misliniu cu pete negre. Cdldrit in copaci, i;i urmdreste cu riibdare
prad_a alcltuiti din inamifere tropicale (poici-de-apd, aguti, paka)
sau din pdslri venite la mal si bea api. Dupa ce ;i-i suf6cat i;radi,
anaconda o tiriste sub ap5, unde o inghiti. Nu rareori vincazi si
pesti. De om, in generaf se feie;te.
' '-
La fel de mare ca ;i anaconda este pitonul-zebtat (Pytkan
r-et'iculatus), denumit de'malaezi ular saui, iung de t0 m gi-greu
de circa 100-kg, caracteri,zat prin de,scnele negr6 in benzi;i petr:,
pe un fond de culoare galbcnlcastanie. Aceleaii dimensiuni le are
si ruda sa Lun5., pitonril-intunecat (P. biuittaius), a cirrui arie se
intinde ciin India dc nord, in indonezra si in chini dr sud. In .nere
regiuni din India, pitonii sint considerati animale sfinte si sint
ingrijili de preoli li temple.
29. BAI-AURII DIIr PO,'ESTE
In 1912, ziarele relatau cu lux cle aminunte descoperirea ulti-
mului _reprezentant al balaurilor clin povegti, in insula Komodo
din arhipelagul indonczian. Exagcrarile n' lipsea'. Fanteziile
incinse i-au atribuit h_rngirni dl. 10 m;i proprietatea c1e a nu fi
strlpuns de glon!, din cauza piclii impeimc'abile.
in realitate, varanul din l{omocio (Varanus homodens,is), cea
mai mare ;opirli actuali, poate atinee o lungime de 3-4 d, ceea
ce trebuie si recunoastern ci pentru un guster nu-i o performantb
oarecare.
Capul siu e inzestrat cu ochi mari, cafenii-inchisi, cu filci
serninate pe partea interioari. cu dinfi ascufili si usor curbali si
cu o_limbd" galbuie deschisi. Corpul e acoperit cu solzi numerosi,
negri-cenu;ii, tari ca piatra, iar labele puternice cu gheare ascu-
,tite, minunate unelte de s6pat. De altfel, acest urias isi petrece
noaptea in groapa sipatd de el. Coada, turtiti pe laturi, misoarb.
cam jumitate din lungimea totali a animalului. Prin infifi;area
274
l8*
275

140. generale, ne duce cu gindul la strdmo;ii lui, ;opirlcle gigantice
ie au stipinit zeci dc milioane de ani Pirmintul, fali de care,
totu-si, el rirninc un pitic.
de coadd in partea posterioar[. Cele sapte coaste longitudinale
ale carapacei, alcituite din tuberculi, sint acoperite cu o formalie
tegumentarl groasi a cirei suprafald aminte;te de pielea balenelor.
Lwtkul triiepte in toate mirile tropicaie ;i subtropicale ale
crnisferci nordice ;i sudice. De dime-nsiunile sale impresibnante se
apropie pi broasca-testoasii-de-sapd (Chelonia m+,das/, care tri-
ic;te in apele calde ale Oceanului Atlantic, incepind'din insulele
Azott, pini 11 Capul Bunei Speranfe. Animalul se afundi u;or in
apa, inoati bine;i triieste de obicei in turme; spre firm se retrage
numai in timpul noplii. Se hrlneste la bdtrinefe cu iarbh de mare
;i alge {se spune c5. in tinerefe ar consuma ;i pegti) ;i pcatc atinge
o greutate de 400-500 kg. Este vinatl firi crufare mai ales
p!{ru carnea ei gustoasl. Pe ![rmurile insuleior Tadang, Salang
;i B-esang de la coastele Surnatrei sc recolteazi anual pini la
2 rnilicane de ouI.
31. BROASCA DIN RIO-MU'I
11 preajma cascadelor de pe riul Mbia, situate in jungla cleas5
din Rro-Muni (Africa ecuatorialS), pe o fi;ie lungi de 150 de mile
;! fat-a .rle _60, trhie;te cel mai mare batracian- de pe suprafala
globului, Conrana goliatk.
Dupi cum o arati gi numele, broasca e un adevlrat Goliat
printre rudele ei. Ca infifi;are, nu diferi cic broastele din fara
-noastral .: are spatele acoperit cu negi, pielea verde cu nuanfe
brune, iar pe abd<,men gi pe fala interioarS. a lal.,elor __ gilbuii:.
Ceea ce lnsi. o deosebeste de la prirna vedere sint dimensiinile ei
gigantice. Conrana ajunge pini la 3,5 kg greutate. Diametrnl
capului este de 33 cm, labele dinapoi au o lungirne de 44-45 cm,
iar lungimea
-totald
a corpului, la exemplarele mature , poate atinge
70-80 cm. Ochii bulbucafi au un diamctru dc ? cm.
Broasca-goliat preferf, regiunile ploioase ;i impidurite, greu
acccsihile. A;a s9 explici faptul ci a fost des'coperltd abia li in-
ceputul secolului nostru, in 1906, de misionarul-J.L. Bates.
Abia in 1968, dupi indelungafi ani de ceicetare, biologul
George Subater Pee a reusit si-i dezviluie ,,secretul': inmultlrii
il netamorfozei. Broasca' i;i lipe;te oudle de o plantI rird,
Dtakraes, care creste ln locuri ferite, in criplturile jilave dintre
stinci. Tot acolo au f"st gisili ;i cifiva mormoloci.
Ajungind in deplindtatea fortelor gi a dimensiunilot, Conrana
gol,ialh nu are alli du;mani in afara crocodililor gi a localnicilor
30. TAI{CUI, VIU
in celebrele sale cilirtorii cu vasul Beagle, Ch. Darrvin semnala
prezenfa celei mai rnari broa;te'lestoase-de-uscat din lume nu-
initi broasca lestoasi-elef.ant ( Testudo elephatttot'tts ) al cirui
corp de 2-3 m lungime este sprijinit pe patru picioare groase ,
ca de elefant. Un astfel de ,,tanc'1 viu, carc-cintdregte a00-500 kg,
nu poate fi ridicat decit de 5-6 oameni. f n rezervaliile ;i in gra-
dinile zool<rgice unde e protejat, chelonianul devine un punct cle
atracfie. Fiind deosebit de blajin, el [transportl, firi grab6,- pe
carapace 3-4 copii. Masculii sint de obicei mai mari decit femelele,
care* efectueazi
-pentru
reproducere migratii la coastele m6rii,
parcurgind lO-12 km in 2-3 zile.
- Acelte viefuitoare rf,bdltoare si rezistente -
la foarne. (incetin-
du-;i funcfiile'vitale, eie pot posti chiar.doi ani!) au o viafi inde-
iungat6, limita acesteia depngind uneori 200 de ani.
?ine in secolul al XVI-lea, arhipelagul Galapagos numera sute
de mii de astfel de uriagi. o datd cu sosirea navigatorilor.spanioli
pe insuli, animalele au fost vinate firi crulare. Azi, pufinii supra-
vieluitori sint ocrotiti cu multd grij[.
In legatura cu longevitatea festoaselor uriage din Galapagos
se citeazl un aminunt din pove;tile de cilitorie ale explorato-
rului englez James Cook. Dupi ce acesta s-a aprovizionat cu ap.i'
si carnc"(festoasc vii) pe una din insulele arhipelagului, el a.pornit
inai dcpartc. Ajungi:rd in insulclc Tonga, Cool< a-fost primit pric-
tenegte de cltr-e bigtinagi. Drept mulfurnire, explorat-orul a llsat
la piecare sefului de trib o broasci {estoas[' Aiit de mare era
broisca 9i itit de mult i-a impresionat pe Qe;t!na;i, incit ace;tia
au ales-o... ;ef de trib, dindu-i numele de Tui l[alilila. Acest ;ef
de trib trdie;te ;iazi,la mai bine de 200 de ani de la cilitoria lui
Cook. Chipui sdu putea fi intilnit curent pe timbrele po;tale emise
pentru aceste insule intre anii 1897 9i i935.
^ Dintre chelonienii de mare, cea mai impozanti cste broasca
lestoasi pieloasl sa:u lu,tltwl (Dermocltelys cartacea,), un adevdrat
gigant caie mlsoarl 2 m lungime ;i atinge 500-600. kg-greutate.
*.-MembreLe
anterioare sint deosebit de lungi 9i lipsite de ghearc.
Carapacea este rotunjiti in partea anterioari ;i ascufitl in formi
276 277

141. din tribui fang, pentru care carnea broa;telor-gigant este o deli-
catesd. Conrana este de o rari agilitate ;i posedi la perfeclie arta
de a se camufla. De aceea, prinderea unui asemenea exemplar
cere din partea virrd.torilor multb experienti, iar uneori o rlbdare
de fier. Tribril fang, care trliqte in preajma locurilor de ba;tini
ale batracianului, a inv[lat sI prindl broagtele intr-un fel de
n5.vod aruncat de la distan!5, cu precizia cu care cou-boy-,ii, iqi
aruncS. lasoul.
32. MONSTRUT- DrlJ pinArELE JAPOTTEZE
In secolul trecut, in citeva piraie repezi de munte din marea
insuli japonezi Nippon a fost descoperiti o salamandri uria;h.
care a fost numitl, Megalobatrackus ntaxitnus. Cifiva ani mai
tirziu, intr-o regiune rnuntoasi a Chinei, oamenii de gtiin!5 au
identificat o rudi bund a acesteia, M. daaidianzs, socotit cel mai
mare amfibian al timpurilor noastre.
Aceste salamandre uria;e ating o lungime de 1,50-1,60 m,
o greutate de 50-60 kg ;i triiesc de obicei peste 50 de ani, avind
cea mai lungi viali printre batracieni.
Lene;e ;i greoaie, aceste salamandre cu cap lat ;i turtit i;i
duc viala pe fundu.l apei. Din cind in cind, i;i scot la suprafali.
botul pentru a respira.
Brcasca uriagi este vinatd. pentru carnea gustoasd ;i pentru
anumite proprietdti miraculoase ce i Ie atribuie medicina pcpularf,
locali, care o recomandS. ca pe un leac cficace de intinelire. S-au
luat rni.suri drastice de protejare a acestui animal, ameninfat dira
cauza braconajuh"'i sd dispard.
Astfel, Rkinodon tipicws, un recirin caracteristic mdrilor calde,
a oferit amatorilor de iecorduri un exemplar lung de 1g,21 metri,
cu. o <ircirmlcrinti.a"^2,1 mctri si o gre'tatc rle l5 000 kg; singurl
rnrma cintiirca peste 30 kg, iar ficatul 900 kg.
Alaturi de acesta se situcazi. recirinul urla; (setaclre tnaxi,ma),
care atinge in mod obirsnsjl rc-n m lungime';i S OOO kg greutate.
Ittru este atit de feroce. ca,;i ceilalli semeni"ai sii, mulfumitrdo-s" .u
animalele mirunte din largul mdrilor nor<-lice, unde'triiestc. Este
vintat nrai alcs pentru ficatul siu urias (l 000 kg), bogat in vitamina
D;i pentru pielea sa, din care se fac cele mai"tari iurele de trans-
rnisie ;i cele mai durabile tilpi.
34. pArAlrJEIvI gI Gil,rDACI Ci f TRABIILE
. Pdianjenul piros si .r5.dasca, de;i stnt rrriasii piianjenilor 9i
insectelor din fara noastrd, par ni;te pitici pe iingi rudeie lor din
{irilecalde.
' 'E- --a--r'-
- .1" regiunile tropicale ale Americii Centrale ;i de Sud, ca ;i ln
India, trbie;te un pdianjen temut, Mygale auicuiaria, numelc s5u
popular. fiind pbianj.enul-pdsir1r. Lung de 9-t0 cin; cu corpul
pA'os ;r crr o mu;cituri mor.tal6 pentr-u animale mici si pericu_
loasi pentrir 9m, impdratul piianjenilor sc hrf,ncste cu insecte
mari, pdsS.ri ;i ;oarec1, pe car:e ii imobilizeaz6, cu veninul siu.
- Myg.alele f,emele triiesc IS-20 de ani; masculii mai pufin;
adeseori sint devorali de femele dupb pontd, asa cum se int'impl{
cu masculii de scorpioni sau de cllughiile.
.^ Aproape,la_ fel.de mari sint ;i peiarijenii-serpari din Brazilia
(Gratnrnostola lorcgiwana), carg air rin coip de 7 im lungime (fali
de 9.cm a M-y.-galei), iar cu picic,arele intinse inci pe atf"ta; in ge.
neral au predileclie pentru Crotali.
, , Prin.pddurile ecuatoriale, bogate in frunze ;i putregaiuri vege-
tale, tr5.iesc
,cei
doi glganli ai inseitelor': cirabugur-Goliai (Goti,atlius
drwry) Si rS.gacea-Hercule (Dynastes Ioeycwles/. Chiar si numele
gindacilor amintesc
-doui persbnaje vestite prin statura si forla
lor. Fali de semenii lor, acesti gindaci, care rirasoar,a z0 crn si cln-
tdresc 200-250 g, sint adevirati Goliati.
P.e deasupra,-rigacea-Hercuie ar" gi o infili;are rdzboinici.
9_a $r ragacca noastrS, bdrbatul e ilarmat cu o pcrechc de fllci.
Numai cd acestea nu au forma coarnelor cerbului; cea superioari
seamini cu un iatagan u;or curbat, iar cea inferioari., mai scurti"
aduce cu o cange.
33. SPAIMA OCEANELOR
Alhturi de caracatitele uriase, ,,personajele'1 care au inspirat
cele mai dramatice pagini de proz5. marinS. sint rechinii.
Ace;ti priditori temuli se remarcd prin gura lor transversall,
prin silueta eleganti a corpului, ca un fus, cioit parci si invingi
rezisten{a apei. Miscdrile lor nea;teptate gi suple, comparate cu
zvicnrril_e unor pumnale, produc panici in rindul cirdurilor de pe;ti
gi ernofii lnotitorilor, siafandrilor gi cercetS.torilor subacvi.tili.
Printre numeroasele neamuri de rechini, se remarci. doi uriagi
ce se pot lua Ia intrecere cu balenele.
278
279

142. Supusir unor probe cle laborator, rigacea-Hercule a tior,'cclit
cI-gimeritf, nurnele. Astfel, un exemplar de 220g a reu;it si ur-neasci.
din ioc o greutate de i87 kg, deci de 850 de ori mai mare decit greu-
tatea corptilui. Ar inscmna, a;adar cI un om cle 70 kg, per-rtru a
realiza performanla insactei, ar trebui sd clinteasc.l din loc un pie-
troi de aproape 60 t I
,,Si, totu;i, coleopteml cu cea mai mare lungime este Pl ibal,osot+ta,
al cirei corp ingust atinge 27 crrl, iar in stare de repaos, cind stZr
cu picioarele intinse, depl;egte 40 cm. Ei face parte din familia
fasmidelor, inser:te caracterizate prin forma de rf,muric5. uscati
a corpului, particularitate legati de o formi speciala cle adaptare
la mediu, numiti mimetism. Ifimetismul constir in imitarea moilului,
ambiant, prin rnodificlri corespunzitoare in infiligarea corpului
;i culorii animalului.
Descoperiti la sfir;itul secolului trecut in insula Singaporc,
Ph.ibal,osonca continuA si stirneasci interesui naturali;tilor si pa-
siunea colectionarilor.
Intre libcilule, recorilul il deline nlegatolrePws coeruleahr-s, des-
coperitl nu de mult in regiunile mligtinoase clin Columbia. Ea rn.l-
soari. cu aripile intinse 18 cm. De;i pare un pitic pe lingi str.imo;ul
siu din carbonifer, l[eganeu,ra, un mic ar.ion de 60-70 crr', Mega-
loprepus intrece mai bine de doud ori dimerrsiunile celor mai mari
libelule intilnite in lara noastrd.
Cea mai mare viespe este viespea-piroas[ (Scolia de jeani ), r'ies-
pe-sdpitoare, care triieglg in lirile mediteraneene. Atinge 5 cm lun-
gime, iar anvergura, aripilor depS;e;te 10 cm. Aceastd viespe neagr6.
;i pdroasS, desi infrico;eazi. prin aspectul ei, are o inlepiturl pulin,
dureroasi.
Prin pidurilc tropicale ale Braziliei, lipit in timpul zilei de trun-
chiul copacilor, trlie;te fluturele nocturn Agryp'ina grisews. El are
o culoare cenu;ie mati, ajunge la o lungime de 9 cm 9i la o an-er-
gurd a aripilor de 27 cm. Fali de el, albinila, fluturele-de-vari,
de pe Ia noi, e ste cam de 15 ori mai mic. AgryPina, impreuni cu
Attacws atlas, frecvent in India, Indochina ;i arhipelagul Sondelor"
a cdrui anverguri. atinge 25 cm, sint considerali cei mai mari flu-
turi din lume.
3s. imnAnalrr RACTLOR
Una din delicatesele culinare o reprezinti carnea de homar ,si de
langust5, doi raci considerali campioni printre macrurele tiritoare.
F{c-rrnarul (Homarus aulgaris) este frer:r'ent ln apele nordicc ale
occalli.'lcr. Acest urias al racilor, care ati'rge 40-50 cru lungime
;i 5 trtg greutatc ;i este irnbricat intr-o frumoasi armurir de un al-
ba-.tiu-rna.rmorat. po-.edir un cle;te nl.ai mare ;i altul mai mic. Se
pcscrriegte, ca ;i pe;tii, cu cirlige, la adincimea de 50-60 m, mai
ales in Dlarea Nordului, lingi Helgoland, ;i pe coastelr: Non'egiei
si aL-'hlarei Britanii. Numai pe coastele Atlanticului de nord se
pcsc',rii':sc 6 milioane de exemplare anual.
Aseminilsa.re oarccurn cu homarul ;i prin inf6fi;are, ;i prin
plopcr!ri este langusta (P al'inotrus aulgaris), carc cotroari spre sud
in apt'le mai calde, intiinindu-se in numir mare in Atlantic ;i
h{editcrana.
I)intre brachiurc (crabi), cel mai voinic este Il[acroclt eira
kaernpatri sau crabul uria; japonez, ca corpul de dimensiunile
unei farfurii mari ;i cu picioarele lungi de 1 metru. Distanla dintre
clesiii labelor in plini desfi;urare poate atinge 5 metri. Pe fun-
durini: Xlni;tite, miloase, se mi;ci. greu, ca un piianjen gigantic.
Cu toati. talia lui uriagS, in apele agitate ale !5rmului sau pe uscat
devine inofensiv. Este pescuit pentru carnea labclor, rnult apre-
ciatd: restul se folose;te la prepararea firinei furajere, introdusii
in hrana pisirilor.
36. TIERMII GIGAN'I'ICI
1n solurile din sudul statului Victoria gi in Queensland fAustra-
lia) tr.liesc vermii uria;i, de pdmint, numifi ;i digastcr (XIegascole
enor'wis). Ei ating 3 m lungime, o grosime dc 2 degete;i cintlresc
700-800 grame. Primii colonisti venili in Australia au crezut ci
alr de-a face cu un garpe. Abia dupi ce zoologii de la lluzeul din
l{elbourne au examinat ace;ti ,,Ferpi'1 s-a constatat ci e vorba de
niste viermi inelali, rude buire cu rimele. Inl'undindu-se in plmint
cu capitul lor anterior, ei sapi galerii ddinci ;i sinuoase. Dimineala
rlevrtme sau pe vreme ploioasl, ei apar la suprafa{a pimlntului,
la ft'i ca ;i rimele. Sint $reu de prins deoarece sint foarte sensibili
la cea mai u;oari vibrare a solului.
tr)igasterui reprezinti. o momeali idealiL pentru pescuitul la
cir-lig. &Iulli naturali;ti il cauti spre a-l studia. In sfir;it, unele
plsirri australiene reutesc si-l captureze chiar din locuinla iui
*subpirninteani. Iati dc ce acest vierme a fost decretat mantlment
al naturii ;i e ocrotit pe tot teritoriul Australiei.
280
281

143. . .l-riasii.r-rcrr'iIcr se it'crrrtcaza insi clin rindul vicrrnilor para-
zttl, a. tcrrrrlor sa.ri parrglir..ilc,r (To*t;'o), care aling 9_l I .,n'Iun_
srme, sr a'reirnilor marini. nint'e acestia face parte si Linneus,
care rnlsoari 15-20 rn l'ngime. llxirem de subtire, cl icienline
strins ca u* qhene. pe funclii mirrii, in apropier"i 1ir*rrllor, hrn_
ntndu--.t' cu .iL r mi mat nrrcr.
ELtrANTUI, },,TELCiLOR
In apele din apropierea ti.rmurilor Africii cle vest triiieste cel
mai mare nrelc din lume, Cymbictnt, probosctdalis, numit d.e citre
senegalczi ,,mclcul _yeti" . EI atingg o greutate de 7_B kg. Creste
atit de mult, incit la un momcnt-dat nu mai incape in pripria iui
cochilie, care rimine ca o tichic pe_imensul corp, rbv[rsdt p'" niuip.
Adus pe uscat, greutatea lui se reduce la un sf6rt. Mincarda tra<1i-
ltonal5..a b-i;tina;ilor, numitd. tibuden, cuprinde mai totcieauna
carne siratb, de yet,i, la care se adaug[ orez-si peste.
39. BRATELE UCIGASE
Ne-au rimas numeroase pove;ti marinire;ti despre caraca-
tile gigantice, ale c5.ror brale de zeci c1e rnetri lungime apucau
coribiile si le zdrobeau ca pe o coa.jf, de nuc5. rictor Hugo, ca gi
Jules Verne descriu in cdrlile lor luptcle duse de rnarinari cu ace;tl
mon;tri marini ce au infieibintat imaginalia atltor generalii
de navigatori.
Cefalopodele uriase nu sint totu;i o scornii'e.
lnci pe vremea romanilor, Pliniu scria ciespre un exemplar
de caracatili al cdrui cap avea rni.rimea unui butoi cie l5 amfore
(soo 1)._ _
In 1745, episccpul norvegian Prrntopiddan scria dcsple o sepie
uriag[, al c6rei corp, icsind din api ca o insuli, ar fi avut un clia.
metru de 2,5 km.
1!{ai aproape de adcvir se g5.sea naturaiistui franccz l3uffon,
care, in vestita sa carte Istana natotralit, relata o intirnpiate petre-
cuti cu o sepie care, e;uind pe un liirm stincos de pe coasta Scan-
dinaviei, in apropierea comunei norvegicne Asahong, ,,a trebuit
si piari acolo, dupi ce cu bratele ci aproape ci a dczriidicinat
ciliva copaci de pe mal'1.
Faptul cd in ultimii 70-80 de ani s-au semnalat rnon;tri cu
lungime totall de 15-20 m (se inclucle aici;i lungitrea bralelor)
nu trebuie sI ne mire. La muzeul din Nerv York este expus urr
exemplar de Arckilheutis princeps, cu brafc lungi dc 13 m, avind
diametru de mai bine de o jumdtate de metru. Secliunea maximi
a corpului acestui monstru depS;e;te 2,60 m.ln muzeul din Miami
este ccnscrvat un bra! de 23 m lungimc, ar-.rncat cle valuri in 1897
pe ldrmul peninsulei Florida.
40. CUPELE $I PALARITLE UirrA$E ALE l,rARrr
Adincurile mSrilor ascund ;i uria;i din rindui burelilor gi me-
duzelor.
Dintre burefi, cel mai mare ;i atr6gitor este cupa lui Neptun
(Sycon), un spongier al apelor de coasti din Oceanul Indian, al
c5.rui corp e asemenea unui pahar cu picior, inalt de 1,5 m pi cu
diametrul de 0,5 m.
38. SCOICI-I-IGi]EAN
Ile-am obis'uit c' imaginca mb.runtelor scoici de pe litoralul
Mdrii Negre, din care facem"coliere sau cru care ornarre'tim cutiute
sau .rame pelllu fotografii. Rareori cite-un pieptlna; sau citelo
rnidie ori stridie se aplopie de rnd.rimea poautui palmei.
$i totu;i, in Oceanul Indian triiestc un soi de scoici uriase
numite Tridanta g,gas sau scoica-lighe'an. Cochilia lor, cu .1i;;!-
tru de 1-1,5 m, de culoare alb-murdar, are sa.nfnri si coaste pro-
nunlate si margini neregulat ondulate ;i asculitc. Scoicilc au o
greutate de 100-250 kg, clin care numai 10-i5 kg reprezinti
greutatea anirnal.tilui propriu-zis.
Tridacnele reprezintd un adevi'lrat pericol pentru culeg5_torii
de perle. I)aci intimplitor piciorul nimereste intre valvcle des-
chise ale scoicii, accstca. se lnchid brusc, imobilizind pe scafandru.
Populaliile inciigene folosesc cocliiliile ]or bombate, ca
".i
pe scutul
broasielor testoasc, dlept vase, ligheane si coplile c1e spdtat copiii.
- Doub valve aparlinind unci tridacne uriase (1,5 m) sint expuse
fn una <iin silile Liuzeulu,i de istorie nattrytald ,,Grigore Antipa,:
din Bucuresti.
282
qoD

144. i{eduza uria,.i a mrrilor nordice (cyan,ea) de{ine recorcl*l in
rindul celenteraielor. Umbrelu,
""*ita'gi
-.-"pofa
'.;; ;i;;;;, .r"
dimensiunea de 2 m, iar fasciculele de
'tentacule
care at-irnii de
ea misoari 20-30 rn, atingind deci lungimea corpului unei balene
mari. umbrela cu margini franjurate, de culoare' rozd sau arbas-
trd-rogiatic5, este fluorescenti, scinteind in lumini de un vercle
pal. Aceasta coloralie, ca-;i tentaculele lungi, vesnic in nir.ga1g,
dau acestui anirual o neobisnuitd frumusctd.
, Ca 9i in cazul. altor meduze, tentaculele sale sint acoperite cle
celule urticante din care lisnesc filamentele secretoare cle sulr.stante
iritante. Meduza se serve$te de ele pentru a-;i omori prada ;i'a
se feri de du-qmani. Arsurile provocaie cle ea sint extreir de clure-
roase atit pentru pcstii mari, cit si pentru om. studicrca rorinei
fabricate de meduze (hipnoloxirta) a adus Ia explicarea fenome-
nului de anafilaxie. Prima injeclie ficutd cu venin^a fost suportatd
relativ u;or. A doua, ficutd dupi un interval de doul sip?irnini,
de;i mult mai slabi., a avut efecte mortale. Prima injeclie i prol,,o-
cat sensibiliza.rea organismului, care n-a mai suportat-o p.- J oloua.
I
C. PRINTRE PITICII DE AZI
42. GHIYECE CU COPACI SECULARI
Ne-am obi;nuit cu imaginea unor pini;i stejari falnici, al clror
virf se inal{a la 20-30 m de la p.imint.
Si totusi, daci. am.fac-e.o plimbare in arhipelagul japonez,
am avea surpriza si intilnim copaci-miniaturb. ce impodobesc
casele ;i micile terase din jurul acestora.
Copacii-jucirii sddili in pimint sau in ghivece nu sint specii
anurnite, ci doar formele pitice ale unor arbori care, in mod obil-
nuit, ating climensiuni irripresionante. Aspectul lor de puieli esde
in;el5tor, deoarece, de obicei, avem de-a face cu mosnegi seculari.
Secretul grldinarilor niponi a fost divulgat. Seminlele copacilor
falnici slnt introduse in ghivece foarte mici, cu pufin pZrmint.
Pe mdsura cregterii, pianta este mutati de fiecare dati. in ghivcce
numai cu pufin mai mari. Pentru a aduna coroana, gridinarii
Ieagi ranlurile intre ele, sau in formi de gerpi incollcifi, lisindu-le
si creasci astfel. Prost hriniti, impiedicali de a-;i intinde ridirci-
nile ;i rS.sfira ramurile, ei ating dupl 100-150 de ani inillimea
de 50-60 cm ;i grosimea cel mult cit a incheieturii miinii.
Cei mai docili la acest chin s-au dovedit coniferele
-
pinii,
chiparogii, ienuperii orientali
-
si stejarii asiatici. Pentru a obline
astfel de copaci, numifi de localnici bonsai, este necesari o rZtb.
clare de fier, linind seama ci abia duph 15-30 de ani se stabili-
zeazl statura qi infilir"area unor forme atit de originale gi de pre-
tuite in Jara crizantemelor.
43. AIIROItI MINIATURALI
Priccperea ;i truda omului pot preface copacii falnici ln juci.
rii gralioase ;i delicate.
Nici natura nu se lasd insb mai prejos ;i foloseste aceeali as-
prime pentru a miniaturiza speciile lemnoase. $i unde pot fi con-
dilii mai grele si mai neprielnice de viafd ca in stepe, in turba-
rii -sau in I'irful munlilor?
Stepele deschise, cu intensa uscdciune a solului si cu poja-
rul nimicitor al soarelui, supun copacii la grele incerciri. i'r-u-i
{1. T,RIA,,SII PITICILOR ANIMALI
Cele mai mici a.nimale din lume sint protozoarele, fiinle unice-
lulare care includ flagelatcle, spo.oroar"le, rizopodele si ciriatere.
De obicei, protozoarele mSsoari in meclie 30 microni (un nrili-
metru are 1 000 de microni), dimensiune redusi care ne otrligi
si studiem caracterele exterioare si structura acestor anillrale cu
ajutorul rnicroscopului.
De aceea, formele ce depisesc 1 mrn, deci sint vizibile cu ochiul
liber, pot intra in categoria protozoarelor ,,uria;e".
CeIe mai mari protozoare actuale sc intilnesc printre rizc,irodele
rnarine cu cochilie. A;a este, de pildl, batisifonui (Bath j,s.;pft6111,
care are 5 cm lungime.
I{um,uli{ii, rizopazi fosiii, asemi.nirtori unor binufi, gasiii in
calcarele numulitice, puteau atinge un diametru de 16 cnr, ca si
cei descoperili in Siria de geologul francez J. Mercier.
Formele uria;e ale ciliatelor
-
stentorii gi spirostontel;
- pro:
tozoare frecvente in apele stdtitoare, ating 1-z mm si sint -iizi-
bile cu ochiui liber. Ele au aspectul unor mici pilnii;i bastc,nase.
285

145. cle mirare dcci cir ruccle- s.il'[-ratice ale pruuuiui si migdalului, arbori
care in livezi au tru,nchiuri groase si coroane aeJ-S m, ajung
ie nerecunoscut in stepe. Porumbarui (Prttntrc st'inosa) nu-i decii
o tufl de 1-1,5 m, 9ir iamuri.fepcase ce I apirii de a.nimale si-i
impiedica transpirafia, iar migdalul pitic "(Anrygdatws
nana),
care imbracl primdvara stcpelc dobrogene in cworul tranda-
firiu al florilor sale, se pierde printrc l,uruieni, cu trunchiul si.u
subtire cit un deget si cbroana-firar'l de 40-60 cm.
Turbele irnbibate cu a.p5., lipsite de substantele azotoase atit
de necesare cresterii ;i cu temperaturi sclzute'(cle ne amintesc
de vremea cina. gheluiile polare'coloiiser5 pf"a
"p."up.
J"-n."o-
tor), sint neprielnice dezvoitlrii copacilor.* $i, totu;i, douf, nea-
rnuri de mesteacirn
-mesteacbnul-pitic
(Bet'uta nan'a), un ni.pir-
stoc de gopac cle 30-4O cm, ;i rnestecina;d (Betuta htnnitTs),
ccva mai rdsirit, putind sI ne ajungi pini ia umir --inrlrbznesc
si-;i strecoale pilcurile fragile prin perneie de mugchi ale tinoa-
velor. ce deosebire insi. intre acestea-si rudele ior din pd.cruri care
ating I0- l5 m inbltinre I
In sfir;it, frigul ;i'int'rilc pustiitoarc alc iernii, secltuitorul
vlphig al verii !9i,c:'1 pe cr"esteli mnntilor un prag c1e netrecut in
ia!a copacilor {alnici.
Molizii, zadele, zimbrii abia cutc.azi singuratici, strimbi ;i
zdrenluifi, sL urce pinl ia iniilimea de 1 800 m. Dincolo de acest
p{ag_se intinde briul copiceiior tiritcri ;i al copacilor-miniaturl.
Pilrrl e inlocriit de .jneap^in, sau jep (Pi'rtws unonion* t;ar. w,ugl,nt,s),
tufd scundi. ;i tiritoare care-gi'alittiri strimb tulpinile cliircite,
pen!1q a rezista asaltului necontenit al vijeliilor.
Silciile pletoase, in ale. ciror scorburi pot sE se ascundi doi
copii, irsi trimit pr"intre stincile umede ale inllgimilor neamurile
coprr, l-sl rrlmtr ptrntre strnctle umede ale lnalttmrlor neamunle
tof pitice (Satix-herbacea, S. retusa, S. reticulata). t.tipi"l1"le lor,
cu frunze pieloase ;i cu cite un mitisor in virf, se'inalfi^cloar cifiva
ccntimetri de la pamint.
44. FLORI CiT GAMALiA DE AC
Apa este leaginul contrastelcir vegetale.
. Aici triie;te alga-balaur, cu a cirei tuipinb putem inconjura
pista unui stadion, ;i aJgele microscopice, car-d incap cu miile
intr-un degetal de api.
$i tot aici triieste cea mai rnic6 planti cu flori de pe glob.
Putem face cuno;trnfir cu ea in timpul unei plimblri prin
balt5. Sr-iprafafa apelor stdtitoare este acoperiti cu o pinzi ver-
zuie dc linti{d. De altminteri, in ccr.orul rli;citor se intilnesc cinci
soiuri din aceasti ptranti destui de pirgubitoare. Dintre acestea,
un interes deosebit il prezinti IYolffia (I-etnna) arrhiza.
Coloniile de lintill rnirunti. sint luate ia prima vedere drept
semincioarele verzi ale cine stie cirrei plante de balti. In realitate,
aceste bobile sint tulpinite cu infi{i;area frunzoas5, u;or bom-
bati pe fala inferioari, nu mai mari de 1-5 mn. I)e obicei, in-
multirea lintilei se face prin muguri. Mai rar apar ;i floricele pe
jgheabul de la marginea pluti;oarei formate dintr-un mic gulera;,
in care sint reunite o floare fcrneld ,ci dou5 mascule.
Nu-i greu de inchipuit ce ciimensiuni pot avea florile, daci
ne gindim la dimensiunile intregii plante I G4milia de ac poate
fi luati ca unitate de rni-quri pentru plante. Impirrlind in patru
gimilia, pitrimea ei va da o idee aproxirnatirrir asupra propor-
liilor fiorii.
45. OAX{E}{Ii PITICI
La polul opus uriasilor se situeazi piticii, oameni a cdror sta-
tur5. nu depi;este 1 m. Starea, patologici de altfel, numitd ,,na-
nism atebiotic'1 se datore;te unei afecliuni endocrine ce menline
scheletul la dimensiunile si proporfiile din copillrie.
De cea mai mare publicitate s-a bucurat americanul Charles
Sherwod Stratford, supranumit ,,Tom Degefel", nlscut la Brid-
gcport (statul Connecticut) in 1832. La 5 luni mh.sula 63,5 cm.;
la 13 ani nu crescuse decit pini la 70 cm. Cind a murit, in 1883,
Stratford atinsese 101,6 cm.
,,Tom Degetel'1 fusese insi ,,intrecut'{ cie Calvin Phillips, nS.scut
in 1791 la Salem (Statul Massachussetts), care, la virsta de 2l
de ani, avea 67,3 cm ;i cintirea 3,44 kg. rienezul I,Iax 'I'aborsky,
nirscut in 1883, a atin,s maxirnum iniilimii sa.le la 25 de ani. Avea
69 de crn., deci cu 1,7 crn in plus fali de Phitlips, in schimb era
mai u;or: cintirea dcar 5 kg.
Dacd birbalii delin recordul inirllimii, femeile il inregistreazS.
pe acela ale .,scurtimii':. Cca mai scundh fiinla urnani cunoscutS,
a cirei staturiL a fost determinat.l exact, a fost olandeza Parrline
Mustets, niscutS. in 1875. La virsta cle I9 ani, cind a murit, misura
ZdD
287

146. rioar 59 cm, deci cu ci!iy;1 centimetri mai rnult clecit un copil nou
ni.scut. De altfel si greutatea ei era aceea a unui prunc: <,t t<g.
Daci astfel de exemple cle nanism uman sint cloar ,,acciclentc.,
anatomicc, pe glob existi o populafie compacti a ci.rei in5llime
nu dcpi;e;te 1,40 m, transmilindu-;i ereditar-, de mii de ani, aceasti
particularitate urma;ilor. E vorba cle pigmeii clin Ituri, o nesfir-
;iti pidure ecuatorialb situati in laiiriui fluviului Zair. Acalo
triie;tc.populafia.ba.mbwtw, impirtiti in trci triburi : cle, basna .,.i
alir.a. Adevdrafi fii ai prdurii, liigmeli sint vini.tori nomazi gi cule-
gatori de fructe salbatice, inteligenfi, gireli,ingeniosi, inzestra.ri
cu exceplionale. calitili de agilitate, vd.z, auz gi mirirs.
_. Pigmeii au in medie o inillime de 1,40 m.'Picioarele scurte,
disproportionate fafl de trunchi, sint in schimb muschiuroase si
sprintene, calitili imperios cerute de existenta lor'in mijlocil
junglci.
4b. I{ATIIUTELE n{iiqrATURALE
Cele mai mici maimufc din ltrme fac parte din specia Cebuella
f2'Emaea. {.*;!i simieni,_foartc pu{ini la-numIr, trdicsc in pidrr-
rilc tropicalc din sudul Columbiei, raseritul Ecuadorului gi'apu-
sul Braziliei.
. Corpul maimulelor-miniaturi, cu exceplia latrrrilor abdo-
minale, este acopcrit cu par dc.s.
Puii maimulelor-piticq cind se nasc, nu cintiresc mai mult
de 20 grame, iar lungimea lor este numai 5,5 cm; in schimb, coada
singuri. are-7 cm. PlnA la virsta de o zi gi jumitate. tdlpilc lor au o
culoare rosie oca
singele,. Din{ii, pe depliri dezvoltaf i, iint ascu{if i
ca ntste ace. In prima lun5. a vic{ii lor, puii sint ingriji!i de tati,
care ll poarta tn splnare gr sc loaci cu ei. I)aci curnva ii negli_
jeazd., soala are grijir s[-i reaminteasci obliga]iile iutr-un fel ca.te-
goric: il,muscd de urcche. Dupi 6 septemirii, maimufele devin
independente ;i incep si-;i cauti singure hrana formati din viermi
;i diferite fructe.
47. PATANJEr SAU $OAIRECE?
. C-el mai.mjc replezentant al rozS.toarelor este soarecele-plian-
jen__de-.Savi (Suncws etru,scus), car-e triieste pe lirmul euiopean
al [Iediteranei, in special in ltalia, ciucindu-;i viaja prin crapi-
turi 9i giiuri.
Vioi ;i simpatic, acest chilcan cu infiligare de plianjen abia
mdsoar5., cu coad5. cu tot, 4 cm, iar greutatea lui arareori depi-
;e;te 3 g. El poate fi fcarte bine ascuns intr-un pdh[rel de lichior.
48. VANIPIRUL-COLiI]RI
In 1973, cercetS.toarca Kitty Thonglongl'a, studiind borcanele
cu fonnol aduse de o expedilie stiinlifici din Thailanda, a avut
surpriza si descopere ceL mai mic liliac din hime cS"tuia i-a dat
propriul ei nume: Craseonycteris tkonglongya. IIicul vampir,
nurnlt ;i vam.pirul-colibri, mhsoard cu aripile intinse 12 cm ;i
cintiiegte 1,6 g.
Acegti vampiri trdiesc pe fdrmurile riului Kevai refugiindu-se
in pe;teli de calcar, unde se string ln gn''pe de 4-5, hrinindu-se
cu rnici insecte de 2-3 mm lungime. Pentru a menline tempe-
ratura constanti. a corpului, inima lor pulseazi cie 1 200 de cri
pe minut. Craniul, inzettrat cu 28 de dinfi, il apropie de un alt
microchiropter, vampirul-bambu;ilor (Tylonycteris t'achypu.s rne'
yeri), descbperit maide mult in liilipine,;i el un pitic al lilieciior
{cintire;te doar 1,5 g, dar ale anvergura aripilor de 15 cm).
Expediliile efectuate ln ultimii ani au relevat cd CraseonT'c-
lerzls, sFecie fragiii ;i sensibill, este in curs de disparifie.
49. PE 9TELE-BOB-DE-LINTE
Hulti luirie clede ca pqti;orii din acvarii, viu colora{i ;i
nu mai mari decit un degetar,-sint cei rnai pirpirii reprezentanli
ai acestui neam deopotrivd rdspindit in apele dulci ;i sirate.
Totugi, adeviralii pitici ai pestilor trdiesc in lacurile insulelor
Iiilipine.'Este vorba ae MfsUckiyi luzonens'is, rudl buni. cu guvizii
din Laiflle ;i limanurile Mdrii Negre, un pe;ti;or vioi, dc 1-1,5 cm
lungirne, cu capul rotunjit, obrajii umflafi;i aripioarele de pe pintcc
unite lntre ele si forrnind un fi:t ae ventuzi cu care se prinde <ie
pietre. ln ciridi taliei sale m5.runte, el este foarte fecurid, ;i deci
foarte rispindit in apele filipineze ;i consumat cu pLdcere de
populaqia local[. ln airul Oai, a fost observat gi descris tot in
aceieasi locuri un gi,rvid ;i mai mic, numit Pandako pigrnaeus. Abia
in 1950 a fost recbnfirmati prezenla vestitului pandako, conside-
rat azi cel rnai rnic vertebrat.?rin dimensiunile lor necrezut de rnici
i;
t
ooo
400
l9 - Bics
289

147. (7-10 mm) exemplarele mature pe pantlaho abia
unui bob de linte.
Da.c5. ne ginclirn ci la capdtul celdlalt al scirii nrirrimilor se
girseste rnorunril, uria;ul apelor dulci, lung dc 8 m si greu de 1 200
l<9, ne putcm da s:eama cit de variatf, poate fi lumea pestilor.
marlmca
50. }'TUSCA SAU I'ASAP.E?
ln Lumea Noui, pe o imensi suprafala, care se intincle clin
A1aska pina in f-zira, de lioc, triier.te o intelesanti grupi. c1e pisi.ri,
numite ln ;tiinfa frochili, iar popular plsiri-colibri sau pasari-
mug e. Din rindul lor se Lecruteazl cele inai mici specii de-plsir"i
clin lnme. Astfel, Calypta, obi-cnuitd in pldurile Culei, nu-i mai
urare decit un bon<lar, it.r Phad,thornrs sai Chlorostrelban d.inBrazi-
lia cirrtS.resc 1-2 g.
Privinciu-le in vitrinele unui muzeu, ai impresia cd te glse;ti
in fala unei colecfii cle pietre preticase. Aceeasi seirzatie este cu
mult rnai puteinicS. atunci cind, zbenguinciu-se in mediul lor de
via{i, tazele de scal-e sc joac5. cu penajul colibrilor, dindu-le uimi-
toare strdluciri de rubine, smaraide si topaze . O clipd, poli crede
ci te gisesti in fala unui jcc de artificii.
Lifili;irile 1or sint cit se poate de variate. Unii coiibri au mo-
!uri, coleretc, cozi in formd de evant:ri sau c1e firigoale lirate sau
inipreunate, atit de bogate in irizaiii, incit cu greu pot fi descrise.
Daci. numele de pisiri-colibri ne aminteste de splendoarea cie
culori a penajului, icela de pisiri-muste <iglinctesfe cle minune
obiceiurile loi.
Trochilti sint singurele pisiri care se hrlnesc cu nectarul flcri-
lor, la fel ca mustele, bondarii ;i fluturii. Din aceasti. cauz6, elc
piau schirnbat intr-un fel caracteristic infSlisarea si modul de
viat5. Un exemplu: pentru a se putea opri in fala unei flori;i a-i
sorbi nectarul din zbor, ele i;i tilfiie cu o uimitoare iutealS. (50 de
bltii pe secundf,) aripioarele. De altminteri, sint singurele pdslri
care se pot deplasa inapoi cu aceeasi sprinteneaii de sirgeatir.
Fentru a culege nectarul din cupeie aciinci, ciocul lor a devenit
lung ;i sribtire, la fel ca trompa fluturelui, iar limba, ;i ea. lungi., are
virful spintecat, formind in ambele pirli cite rin tub. Prin acesrc
tuburi fine aspiri nectarul, carc c apoi golit, piin presiune, in cioc.
Aplecind uneori in pozilie orizontalir florile, coiibrii primesc
pe cap ;i pe spate o pulbere cie poien pe carc o transporti firi voit
290 29t
pe o alti floare. Ei ajutl astfel, alituri de insecte, la polenizare,
fdri de care inmultirea majoritilii plantelor ar fi cu neputin!5.
Din cauza consumului iniens ab
"ti"tgi",
prici.r.rit a" *iiti"t"p-
ta gi rapida lor {ilfiire, phsirile-mu;te au o inime mare in rapoi-t
cu.greutatea. corpului, cad intr-rrn somn adinc in timpul noplii gi
chiar ai iernii (daci trdiesc in zonele temperate) si consumi-zilnic
o cantitate de sucuri de doui ori mai mare decit'greutatea proprie.
Prin dimensiunile ;i caracteristicile lor orifinale, lilipuiane,
prin miraculosul lor colorit, prin atitea apropieri de viala insec-
telor, colibrii stirnesc nu numai admiralia cil5torilor, dar.;i curio-
zitatea fireascS. a oamenilor de ;tiinfd.
51. NTAPIRSTOCII GINDACILOR
ln imensa lume a insectelor, care numi.ri, deocamdatS., aproape
un sfert de milion de specii, existi si numerosi ,,pitici']. Cb sn:Fi
merite epitetul, gizele trebuie si indeplineasci o condilie esenfiali
pentru gabaritul minim aI unei insecte 1,5-2,5 mm lungime,
1-2 mm lifime. Un ,,pitic'l este deci de circa 40-50 de ori mai
mic decit un nasicorn, o rida;ci sau un buhai-de-balti, Iuati ca
rinitate de mdsuri pentru uriaqii insectelor din lara noastr6.'
Din aceasid. categorie fac parte carii pitici de scoar!5 (Anisan-
drtts-,.,X yleborus, Carphoborus, Pithyogenes, Gryphalws etc.) , ori
anobii mirun{i ai locuinlelor (Anobiwm, domestiium), coleoptere
rninuscule cle culoare brun5., cu picioarele foarte scurie, lnzestrate
cn strania insu;ire de a face pe ,,mortul". (tkanatozdl. Larvele lor
fac ravagii. Ele nu numai ci hegiadeazi piodusele alimentare, dar
ataci ;i mobilcle, picturile, colecfiile de insecte, ierbarele si chiar
cirtile-
BSlegarul de cal este de asemenea adipostul unor pitici ai in-
sectelor. Este vorba de Ptilium, o glzd cu pulin mai mare decit
parameciul. Aceste insecte pot fi prinse cu u;urinfi daci se line
deasupra unei baligi o foaie de hirtie udb pe care, gizele, ridicin-
clu-se in zbor, se lipesc indati.
52. ALTI ,,ptTiCI'1 DEI,III DE A l-I CUNOSCUTI
Fiecare clasi de animale i;i are uriasii si piticii. Unii pitici igi
au celebritatea bine stabilita gi lor lelam iezervat."pitol" s.-
parate.

148. Ar fi nedrept- sd lrecem cu- vederea pe alli campioni rnai pufin
cunoscu!i ai micilor dimensiuni.
- Iati, de pild5, viermii pitici sint extrem de numero;i. Sute
de specii mdsoarf, sub un centimetru. Viermele-griului (Tyleu-
ch,us) are.numai Z 4mry lungime. Se dezvoltl iJinceprrt in pe-
mint, apoi pitrunde_ in tulpina tindrb de grju ;i sti la loc^ul de cres-
tere al plantei pind la ivirea spicului, cind intia in or-ganele florale-
Dtntre vierrnii parazili, cel mai mic este trichina (Trichinelta spi,-
ralis), care produce Ia om o boali gravi, numitS lrichinozi. Mis-
culul m5.soari 1,5 mm lungime, iar femela 3,5 mm.
- _ Tgtu;1 cel mai mic vierme este Grifiella, care nu atinge decit
25-30 microni, fiind mai mic decit un protozoar.
CeI mai mic cefalopod este Microtkeutkis, fi-ecvent in Oceanul
Pacific. Jinind seama ci lungimea sa nu depi"geste I cm, inseamnd
cb. aceastS. caracatiti pitici este de circa 20 000 mai micb decit
ruda sa giganticl, Architheuthis.
Dintre melci, amintim pe Horatia, un gasteropod pi,iic care
trliegteJn pe;tera Rion, de lingi Kutaisi (Caucaz), si aii[r-,ri dia-
metru abia atinge 1 mm.
Piticul crustaceelor este Bosm,in& corregonr,, o micuti dafnie
ce nu depS;egte 0,5 mrn.
.Dintre paienjenii mici meritd sf, fie aminti{i piienjenii-ratdci-
tori, Ep1ibletnnm scen'icum, de 4-6 mm lungime, care pinclesc
prada gi ii sar in spate. Ei construiesc mici aerostate sub
-
forma
unor fire, numite funigei, si se deplaseazd, cu ajutorul lor, railosin<l
curentii ascendenti de aer.
Cea mai mic5. broascf, din lurire, Phyllobates litnbatus, desco-
periti in 1910 in Cuba, atinge cel mult t,5 cm lungime.
$opirleie au si ele un,,pitic'': Lepasonta, clescoperitir in Aurerica
CentralI. Dimensiunile maxime 4--5 crn lungime si rioar 3-4 g
greutate.
In sfir;it, cel mai mic sarpe din lume este Typhlops, ca"re atinge
20-30 mm lungime ;i 8 mm grosime. Se girseste in nurnir rnai mare
in Transcaucazia ;i in partea de sud a Asiei Centrale; el ii:i face
addpostul in stratele superioare ale solului, se ascunde pe sub pietre
gi se hrdneste cu furnici ;i alte insecte mici.
s3. FriNTEi-E TNVIZiBTLE STAPINESC pAI,ilNTUr_
Muit rnai cuplinzd.toare declt lumea fiinleicr vizibile este lurnea
fiinlelol nezdrit^e, a acelor fipturi pe care le putem observa cloar
cu..ajutorul_microscopului 6firsnuit (ce mireste de 1 500-2 000 de
9r!) sag al microscbpului eiectronic, care' poate miri pind Ia
1 500 000 de ori.
Ele.m$uni.in.ju-rgl nostru_;i se gisesc in aer, in api, in sol,
cu zecile de mii si chiar cu rnilioanele, in fiecare centidetrt cub.
Nu existi colt al Pe-irrt,rlui din care sb lipseasce. sinoile ourtim
cu sutele de mii pe piele sau inlduntrul coipului.
Li s-a dat numele de microorganisme. Unele din ele, numite mi-
crobi, se mi.soarr. cu mi-cronul, cile reprezinti a mia pirte ciintr-un
milimetru. cele mai multe au mirimi pi"a h i00 de niicroni. Existi
insi unele fiinfe ;i mai mi.runte -l inframicrobii sau virusii
-
pentru care chiar gi micronul este o unitate d.e misuri prea marel:
de aceea, micronul a trebuii si fic impirlit ra rindul ldu in atte
1 0o0 de pdr!i milimicroni, fiecare milimiiron reprezentind deci a
rrrilioana parte dintr-un milimetru.
rntreaga lume ;tiinfificd este azi d,e acord sb. includb in micro-
cosmosul.vill patru categorii de fiinle microscopice? alge unicelu-
lare..bacterii, ciuperci rnicroscopice, protozoare^;i patiu categorii
de fiinle ult{amicrosco_pice:-rick-cttsiiie, bacteriofagii, vin-rsurile gi
uitravirusurile. ultimele trei grupe sint reunite de"o parte din cer.
cetdtori sub numele generic de^virusuri.
94 q" opliry _citeva momente asupra fiecdrei rnari grupe.
" _4tg/f wnicelwl,are sint rdspJndite atit in sol, cit mai ajei iriapele
duici ;i in cele srrate, unde ilcrtuiesc o vastb asociatie
- fitobthnc-
to'lowl- necesarh existenlei celorlalte vieliritoare d;u *.aiut
"o-
vatic;i
- intr-un.viitor apropiat
- si omuiui. Fiincl cere mai simple
plante, ele sint;.i ccle mii vechi, pr:czen!a unora (tJiatomee, coco_
litoforide,. de pildS) fiintl sernnaiatb in depozite'fosile. caracte-
rtstrc pentru alge- este proprietatea lor de a folosi energia solarb
ca sursb de energie, realizind, cu aiutorul uno'mici dinimuri so-
Iarc_-(cloroplaste), complicatelc prciese ale {otosintezci.
- U1._alt grup important de riricroorganisme il constituie cel al
bacteriil,or, inzestrate cu o structurd celularr simplh, care constituie
cea. mai impo_rtantd grupare a fiin{elor invizibiie. unele participb
activ la rnarile cicluii ale materiei din naturi (ciclul caibonuliri,
oxigenului, azotului, sulfi:lui si fosforului), alteie produc snontan
sau dirijat.enzime, vitamine ;i antibiotice,' foarte ;r";. refrrezcn-
tind agenfi patogeni ai bolitoi infeciioase are omurrri si animalelor
{febr5 tifoidd, dizenterie, hcte'ra, d jf rcrie, intcilii lr oiiioln.i.",
streptococice, pneumococice, antlaxuj, meningita' etc.).
^ ,Aceea;i
largd rdspindire o au 1i crupercilT m;o.oscaplce. Aici
sitt incadrate rnicroorganismele ce ptoir,c muc.gaiurij dro;criie
292 9()e

149. (levLrrilc) folositc in inclustria alimcntarri la fabricarca berei, vrnu-
lui, o{etului, piinii etc., sau in industria chimico-farmaceuticlL,
pentru maiea lor capacitate de :L sintetiza vitamine , ca ;i asccmi-
cetele, ciin rlndul cirrcra fac partr: speciile de Penicill;'u'ttL, impor-
tantir sursl Ce antibioticc.
I)in :iccea;i impirit{ie a fiinlrior inr-izibile fac partc si celt'
aproape 20 000 dc specii de protozoarr, cclc mai inari dintre micro-
organi-.me, tisor dc cleo-.ebit dc aige ;i de ba.ctelii prin faptul ca
cehila 1or are un nucleu cleiimitat de protoplasmir. Rirspinciite pI'e-
iutindeni, in organisnele animalc si vcfictale , in sol ;i mai aies in
ape, nnde formeazi baza zoopla'ttctowtht'i, ele au fost reunite in
patru mari grupe. Din grupul Rltizopodeltt, care cmit prelungiri
rrotoplasma.tice ca niste picioruse, fac parte amibele, mari consuma-
toare de bacterii ;i resturi vegetaie. Ele princl prada cu ajr-rton-rl
rseudopodcior gi o incorporeazd in masa celuici. FlagelcLtele se
deplaseazir cu ajutorul unui firisor in formi cie bici, numit fiagel.
Pr-intre accstea sinl trit'anosonrele, al ciror flagel este unit pe toata
intinderea capului de o pelicrila cxdulat[ ca o pclcriniL (una. ciin
ele dd boala somnrJul), Giardia, ca vn minuscul cap de bufnili, ;i
7'yich,ornonas, asemlni"tor unui morcov ascutit la un capit ;i cu
irei flageli ia capitrrl roiunjit, ambeie parazitc in intestineic omu-
ui. Ciliatele, cea de a treia grupir, ce se caracterizeazii ptiii prezenfa
r-rnor firi;oare (cili) mai mici gi mai numerosi ciecit flagelii, cr-i aju-
tcrul clrora animalul sc ciepiascazd. Printrc ciliate se numiri
IsaJantiditr,nt coli, ce prorroaci o boald asemini.toare dizcnterici.
in sfir;it, s1>orozoarele, numite a;a deoarece, in unui clin sta-
ciiile lcr dc deivoliare, formeazfi .rpori, rcprezinti o grupi foarte
interesantir, care isi pctrece viafa in doud sau mai multe organisme
gazde, ia f el tra gi.unele ciuperci microscopicc parazite, cum ar fi
iugina-griului. Din rindul ior fac parte hermatozoarul malarici,
transmis prin fintarul-anofel, sau piroplasmelc numite babesii, in
cinstea sa-r'antului romAn rictor Babe;, care le-a dcscris intiia
oarii in 1888.
'frecind la grupa fiinlclor ultramicroscopice, celc .care fac le-
gitnra cu {iinlele microscopicc, ;i in spccial cu bactcriile , sint vic-
hettsiile. Ele ar-r primit numcle ccrcetitorului carc le-a studiat la
'inceputui acesiui secol;i care a murit in iupta cu cele patogerne:
savantul arnerican l{oward Tayior Rickctts. Printre rickcttsioze
(boli produ.-ce de ricilettsii) amintim: tifosrrl exantenatic, ti{osul
mr-rrin, {ebra butr.inoasd, febra p, febra purpr-irie a Munliior Stin=
cosi, febra fluvialir a Japoniei etc.
La aploape i00 cie ani de la ciemonstrarea existentei lor- dc
citre D.I. Ivanovski, uiyusotrile coirtinul si stilneasci dispute in
jurrrl apartencnlci sau n('rparrt.nc nir.i lcr Ia Iurrrca microorganis-
melor. $i polemicile sint cu totul indrcptalitr'. in starc liberl, dcci
in afara unui organisirr viu, r'irusr:rile sc prezintir sub fcrma uncr-
cristale de protcinil
- rLnita!i strr-.ctur aic. acle scra numeroase si gco-
rneiric dis;pusc iir jun,l riitei spir^ai. rlc acid ribcnucieic ce aclio-
meazd ca o substanli. inftctantA. In rlipa, insir, cind paraziteazE, t,
celuli. vir:, itiyicnnl (r'irusui infcc{ios) sc trczcste la via}ii. Acidul
nuclear virotic pitrtincie in ceir-rli, cierutind rnetabolisrnul ceJular
in sensul ciorit de cl; cehila va prcciuce acid nucleic virotic, carL,
apoi, r'a fi imbricat to'r de celirla cu protr:inele , lipidele ;i glucicieiLr
specifice, Cind nastcre corprisculului e'icmr:nta.r ruirotic, cu toa-tir
insu;irile ii"ri. Fiinci iipsite de mctabolisrn, I'irusririic sint parazit.t
absoluli ai celulelcr crganismului-gazc1ir, ale ci.rcr orgairite spc-
cializate le foloscsc.
intre r,'irusuri si ultravirusuri, cliferenfclc ..int de orclinul miii-
milor. Se consiCcrit nitravirusuri vimsurilc care au sub i00 angs-
tromi. Patologia viralir nrimiri boli grarrc ca: turbarea, gripi,
variola, poliomielita, icbra aftoasE. Bacteriofag,ii sint virugi sari
tiltraviruti ce paraziicazl micrcorganismelc si le clistr'g, jucinri
un rol important in echilibrul din naturir.
Reprezentanlii lumii invizibile pot fi u;or- iCenti{icaJi sui,
trentilele microscopului optic sau pe ecranele celui electronic dato-
ritl mirimilor ;i formelor lor deosebite.
Algele microscopice se recunosc usor datoriti grduntelui dt:
clorofild
-
cloroplastul
-
absent in celelalte grupe. Algele albas-
tre se asociazS. uneori intre ele. Astfel, ia AIerisntopedia glauca
fiecare celuli se leagi de vecinele ei prin mucusul pe iare il secreta,
realizind, simetric, un dreptunghi aproape perfect. Privind aseme-
nea pldci rinduite una 1ing5. alta, ai impresia ci te afli in fala unci
plase de pescari _' i11 s31s fiecare alga inchipuie rin ochi de refea
-
sau a unei clmil;i de zaie ce a aparlinut unui cavaler medie-
vatr.
Bacteriile, rnai mici ciecit algcle nlicroscopicc, se caracterizeazlt
prin aceea ci n-ari un uucieu celular bint, cleiinii (delimitat) , ca;r
prin valiciatea infatisirilcr. in gcneral, e.le se prezintl sub trei
forme: rctundi, alungltir sau cuiba.ti.
Cind bacteriiie sini sfcrice, se numcsc coci, dc unde denrimirc:t
microbiior cunoscuti: *.trettoccci, stafilccc;ci, gcnococi, rncningo-
coci, pneuraococi e'tc. Cincl itacter-.iilc a.u o fornih alungi.iir de bas-
tonage, se nltmesc bacilt. Uncori, bastcna.sclc (cu cliferite grosirni
294
90R

150. ;i forme) slnt inconjurate de ni;te gene subliri numite cili, care le
servesc la migcare ca nigte vlsle. Cu ajutorul acestor cili, bacteriiie
rcalizeazl, o vitezd, de deplasare superioard omului, ghepardului
sau rindunicii, linind seama de proporliile lor rninuscule. Astfel,
pentru a line pasul cu o bacterie in depiasare, un om ar trebui si
alerge 72 kmlorl,, ghepardui cu 190 km/ord ;i rindunica cu cca
400 km/or[.
Formele curbate seamlni cu o .rirgul6 sau spiral6, purtind
numer, in primul caz, de aibrioni, gi in cel de al doilea, de sfira-
chete. Tn rindul lor se afli multi agenfi patogeni, ca vibr:ionii
holerici sau spirochetele sifilisului.
$i ciupercile microscopice (mai rnari ceva in dimensiuni decit
bacteriile) se recunosc ugor chiar si cu ochiul liber, ln culturile de
laborator sau la fabricile unde sint produse industrial. De pildh,
mucegaiul alb ne apare ca o catifea alb5, cu sute de falduri, a;ezati
deasupra brinzeturilor ;i muriturilor, formati din filamentele
ciupercii (kife), care, laolalth, alcS.tuiesc miceliul. fn cazul ascor+ti,-
cetelor, sporii se formeazb la capbtul unor filamente speciale mrmite
conidii, sub forma unor mici globuri san unor mdnu.nchi de baloane.
Cind sporii sint mai numerogi, conidiile iau lnfSfi;area unui p6mi=
tuf . Deoarece in limba latind peni,cill,ir,r,tn inseamni ,,pensuli, pdrnl-
tuf'j, acestei ciuperci i s-a spus Penici,lliwnc.
Alteori, sporii se dispun ca o coroan5, sugerlnd forma unei st-ro.
pitori. Ciu"perca respectivd poarti un nume potrivit, Ast'ergillus
(aspergo in latinl lnsemnind ,,a stropi'r). La qctinoynicete, mice};.ile
se oispun ca ni;te raze, de unde ;i nrlnlele de ,,ciuperci ca raze".
dat acestei clase. In afara caracteristicilor lor funciamentale
(nucleu bine delimitat de protoplasmi), protozoarele se deosebr:sc
ugor prin particularitilile lor lesne de surprins sub ientiia micro-
scopului: pseudopodele amibelor, biciul flagelatelor, perisorii speci.
fici ciiiatelor, sporii si intermediarii sporozoarelor, uluitoarele
schelete geometrice ale radiolarilol ct,'.
In stadiul de cristal, r'irusurile ar1 cele mai originale forme.
Virusul fuerpetic (care produce her"pesul de pe buze) e format clin
t62 de unitdfi structurale, din care 12 au forma unor prisme penta-
gonal.e, iar restul de 150 sint prisrne hexagonale, care ies la supra-
fat5. ca niste trunchiuri slefuite.
' Virusui mozaicului tutunului e si mai complicat. El are 2 130
unitili ce apar ca infd;urate in jurul unei spirale. Schema structu-
rii lor sugereaz5 o floai-e cu sute de petale indreptate spre soare.
Fiecare ,,petali'r, adicb fiecare unitate structurali, e constituitd
numai din proteine, fiecare moleculd de prr-rteini fiind,la rindul ei,
co1npusb din 168 de molecule de acizi aminafi. Scheletul spiralei
ln jurul clreia se infS.goard unitSlile este reprezentat de acidul ribo-
nucleic al virusului. Unii bacteriofagi seami.nh perfect cu o navd
cosmic6, fiecare detaliu arnintind de componentele ei: capsula,
platforrna de coborire, scara, picioarele de piianjen cu care ie de.
plaseazd pe suprafala astrelor.
A;a dupl cum se 9tie, microorganismele trdiesc cieopotlivi:. in
sol, in aph gi in aer, insi rdspindirea lor nu este uniformi in cadrul
fiecdrui mediu. In pdmint, numirul lor descregte proporlional cu
.+
adincimea. Incd din secolul trecut s-au f5.cut mlsur[tori precise ce
au demonstrat acest lucru, chiar dacd cifrele au variat de la un
punct geografic ia atrtul, de la un tip de sol la altul. Astfel, s-a cons-
tatat ci intr-un gram de pdmint de grd<iini trdiesc circa 500 000 de
bacterii,la adincimea cie 0,5-1,0 cm. Cu cit ne indepirtim de supra-
fa!5, num[rul lor scacie vertiginos. Astfel, la dof metri, s-au mai
intilnit dcar 5 000-6 000 de bacterii, la patru metri 30-40, iar
intre 6-10 metri apardoar accidental. Solurile cele mai bogate in
bacterii sint humusul din p5dure si cernoziomul cimpurilor de
culturl (mai ales cu leguminoase)i cele mai sirace sinl solurile
argiioase, sb.rdturoase ;i stincoasc.
In ape, numirul de germeni este proporfional cu gradulde puri-
tate, considerindu-se api nepoluati. aceea care are plnd la 100 de
germeni pe miliiitru. Apele reziduale, apele menajere (care au ser-
vit ln gospodirii si se scurg in canaie), a.pele inclrcate cu dejeclii
de la fermele de stat concuri solurile in ce priveste numirul de
microorganisme. Cele mai pure ape sint iezerele de munte reci si
adinci, ipele termale ;i lacurile s$rate, unde apar doar microolgd,-
nisme specifice, bine adaptate conciiliilor de mediu, ca ;i celelalte
fiinle macroscopice (vizibile cu ochiul liber) ce trdiesc'impreuni
cu ele. Cele mai mari variatii se manifestd in mediul aerian. Bio-
logul francez H. Michei a calculat c6, lntr-un metru cub de aer de
pe strizile Farisului, se g5sesc 24A00 cie bacterii, in timp ce japo-
nezul K. Sibuia a determinat 21 000 in aerul pe care ii resplri
Iocuitorii orasului Tokyo.
La orase, printre mediile cele rnai poluate cu microorganisme
se nurn5rd aerul din mijloacele cie tra.nsport in comun (2 milioane
de gerrneni pe metru cub), dintr-o -qalh. de dans 07A0 000) ;i o
curte ;colari neasfaltat5, ln timpul unei recreatii zgomotoase
{1 s00 000).
Acum o jumltate de veac, savanlii din mai multe firi au con-
statat c5. in satele montane situate lingi pidurile de conifere salr
foioase sint de circa 100 de ori mai puline microorganisme decit
297

151. in satele de ;es flri vegetatie. Faptul a ticcut nebagat in scatrir
;i a fost atribuit de unii altitudinii, iar d,. attii ozonului, un gaz
bactericid ce se forme azi in regirrnile de munte dupi furtuni inso-
tite de pri.ternice descirci.ri elccir-ice. Sc ;tie c5 frilgerele si trlzne-
tele_transformi oxigcnul atmosfcric (Or) in ozon (Or).
Dr-rpir mai bine de ;aizeci de ani, -qavantul sovietic Tokin a dez-
legat acest mister, dcscoperind fitoncidele, substante volatile emise
de plante, cu prcprietili bacteriostatice ;i bactericide (opresc <lez-
voltarea bacteriilor sau le ucid). A;a se face ci in zonele putcrnic
impddurite, in finele bogate ;i in cringurile inconjurate inai ales
c1e rnesteceni, aerul este deosebit <ie curat.
u
CATERIA UNOR F'II}ITE CURIOASE
O SCURTA EXPLICATIE
IIi-a fost destui de greu si aleg, riintre rlliile de fiinte ciudate
din regnril animal si vegetal, pe acelea menite sI exempiifice cit
mai plastic iCeea de diversitate a lumii vii.
Uneie erau banaiizate prin locul ferni pe caie l-au cucerit, cu
decenii in urmE, in manualele scolare. Altele cleveniserS. ,,vedete'1
nelipsite <lin lucriri rornAnc;ti si striine inchinate curiozitdtiior.
Despre exceplii arn scris si eu in citeva clrii bogate in ,,por-
trete" botanice si zoologice.
In cele din urm.l, a"legerea mea s-a oprit la acele animale gi
plante care veneau si completezc in eccnonia acestei c[r]i galeria
,,antipozilor dimensionali" prin anumite caractere morfologice sau
{iziologice care le scoteau din scrie si le clifcrentiau de imaginea
clasici oferiti de tratate.
M-am oprit la acele specii ce ne fac si ;oviirn la prima vedere,
dacd trebuie si. le incadrlm in regnul animal sqs l'egetal, trecind
apoi la fosile-vii si la relicve
-
adevS.rate ,,str5.bunice'1 ale faunei
;i florei, care ne atrag atenlia asupra putcrii conservatoare a vielii
in anumite condifii. Dintre plantele stranii am ales pe acelea al
ciror mod de hrdnire mr caracterizeazd. irnparSlia ,,verde'1 a Terrei,
ce dau davezi de o sensibilitate deosebitd fali de unele ,,forte'1
naturale mai pulin studiate in raport cu vegetalia (magnetismul
tcrestru, mareele, cxploziile supernovelor, electricitate etc.) sau
298
prezintf, unele partlcuiaritir{i surprinzi.toare (nasc pui vii, emit
lumini sa-l1 ... ard firl a fi plefirr:ute in scrum) . Dintre anirnaleie
ciudater, preferintele ncastre s-au indreptat spre aceie grupe,
farnilii sau specii carc, Ia un exarnen sunrar, nc picilesc, datorita
unor caractere derr.rtantc, inclemninclu-nc sli le socotim ceea ce
nu sint in r','rlitat,'.
Invitatia la perspiciicitatc se a-scciazir., in continuare, cu apelul
de a ne intindc airtt:nele observa{ici spre unelc animale originale ;i
cu un indcmn de a clcscoperi in f:rbuloasa mitologie zooiogicii acel
griunte c1e acicvar care a.rriarzi, in condiliilc unci ;tiinfc atotlimuri-
toare, a generat cxpii6"1lu clari. ;i, nneori, dczalmant de simpiS
a lrnor: ft'nornene, prociuctir-e per-rtru imagineilia strimo-.ilor nostri
;i nelinigtitcaie pcntru sentineirtul lor de securitate.
II
a) LA CUMPANA DTNTRE LUrlrEA
vEfiETALA $r CEA Ar,trMALA
,5.1. PU)TEA DINTRE REGNURI
Cinci intrc lumea animalelor si plantelor existi atitea asemlnS.ri
in ce priveyte cornponenlii chimici, structrira ;i funcfiunile, prirr
ce lc putem cliferenlia categolic? Rispunsul ferm la o ascmenea
problema estc greu de dat. S-a convenit ci modul de nutritie con-
stituie un criteriu principal de deosebire dintre cele ciou5. regnuri.
Plantele au o nutrilie anorganic5, in timp ce animalele se hri.-
nesc cu substanle organice pe care le procuri fie de la plante (ierbi-
vorele), fie de la alte animale (carnivorele) .
Desigur, ci sint c>rcep{ii ;i de o parte, ;i de alta. Animalele fo-
losesc si substante anorganice, cum ar fi sarea sau apa, dar acestea
nu formeazl partea principali a alimentaliei. Existi ;i unele
grupuri de plante care se hrlnesc, ca ;i animalele, exclusiv satr
parlial, cu substanle olganice, culn ar fi plantele saprofite, para-
zite ;i celc carnivore, ins5 tipice pentru lumea vegetali r5.min
plantele verzi, cu hrinire autotrofl
Pentru realizarea unui astfcl de tip de nutrilie, plantele arr
absoluti nevoie de clorofili. Putem afirma a-"adar ci prezen{a
clorcfilei gi fotosinteza deoscbesc in principiu regnul vegetal de
cel animal.
animaleie pluricelulare, critcriul este
nici un dubiu. Pc trea.pta cea mai dc
299
Cit prive;te plantele
foarte sigur ;i nu dI loc
:r1
t^
ld
I

152. jos a-celor doui regnuri, reprezentati de fiinfele u'icelulare, dife;
rentctre inc"ep.si -.e -stearg5, iar hotarul, agezat cu atita migald de
ststematicieni, devine nesigur.
Undeva gi prin ceva, aceste doud lumi, nhscute impreund si
rle.sficute apoi ca douf, brale in direclii dcosebite, tretrrie si Je
atingl gi sd se lntrepitrundS.
Acest ,,undeva'j este lumea acvatici., leaginul viefii, iar acel
:leya'..este o planti microscopicd, Euglena, pe care cei mai subtili
bir,logi eviti s-o ageze in chip hotiLrifprintrt plante sau animale.
. .Brgu mirunt5. pentru a fi vlzuti cu ochiul liber, Eugtena pre-
zinti" la rnicroscop forma unui fus turtit, purtind in viif rrn'bici
(fl*gel),.cu care-bate cr: putere apa pentru a inainta mai rapid.
Corpul ei unicelular conline granulE r'6r-zi de clorofili, ceea ce ne-o
;rrat5. capabilS si indcplineascS. functia complex5 a fotosintezei.
Datoriti mi;cirilor ei independente si vioaie, ajutate de micul
or6ian de locomotie, ea nc sugereazi. mai mult lumea anirnali.
ltlarea ciudlfenie a acestei plante o constituie modul ei de hri-
nire" cind animal, clnd vegetal.
. A;ezind o Ewglena la intuneric si adf,ugind in meciiul ei rie viald
substinfe otganic",
-ea
i;! piercle 'culoare"a
verde, devine aproape
strivezie si incepe si se hrineascd ca un animal. Adusi din nou
ia-tqmina, i.;i reci;tigd grdunfii de clorofild si revine la modul vege-
tal de hranire.
ln ce regn putem lncadra aceasti. fiinlb uimitoare? Daci pentru
stabilirea filialiei ei va trebui si-i urmbrim rudele apropiite, ne
vorn incurca ;i mai r5.u. Unele neamuri se hri.nesc c-u sirbstante
minerale ;i nu-;i schirnbd niciodati culoarea verd.e; altele, dimpo.
triyJ, lipsile de clorofili, se hr5.nesc saprofit, ca orice animal. Inire
sutele de mii Ce fiinfe-microscopice Ce populeazi apele, multe ;i
dintr-un _regn, gi din altul prezinti asemaner-i ;i grade de trecere
spre Euglena. Ea fac_e parte dintre acele numer6ase viefuitoare in
care se sterg parci deosebirile dintre animale si piante si care con-
stituie un fel de pwnte direct'i intre unele ;i altele-.
55. A}trIMALE-PLATTE
Daci unui botanist din epoca inceputului acestei stiinfe i s-a.r
fi pus intrebarca prin ce se. rliosebestet planti. de
'n
inimal, ar fi
raspuns, cu un aer sigur gi doctoral: ,,Animal mobtlurn est, blanta,
e.wmobila't, adici animalul se rnigci", planta sti neclintita. '
Aceasti axiorni a inceput sd se clatine cind oamenii de ;tiinli,
pdtnunzind in lurnea submarini, au fost pugi in fala unor fiinfe
care pdreau animale, dar triiau fixate.
I'{inunafii corali semS.nau cu ni;te pomi;ori pietro;i cu ramuri;i
flori. Burelii codali aduceau cu ni;te imense ciupcrci acvatice.
Aite fiinle aminteau dedileii din grddin5, cu variate corole str5-
lucitoare. Unele p{"3.y. ni;te.crini, inzestrali crr trilpini{i..fragill
gi cu un sac ca o cup5. liliali. Citeodati se scoteau la suprafali tubu-
lete, din care se desfS.ceau frunze in eva,ntai, intocrnai ca Ia ferigi
ori tra papirus;i chiar animale cu ciudate forne de castraveli,
numite koloturi'i.
lntr-o privire de ansamblu, fundul mirii pdrca primului cer-
cetS.tor cr gridinh terestri de basm, unrle aerul era inlocuit de ap5,
iar insectele ;i plsirile prin pcgti.
Desi a.ceste fiinfe vinau alie fiinle -.i aveau o structurS. deosebitl,
rnai apropiati de a animalelor, priucipiul a rimas victorios; fiinla
uu se mircb, are infhfi;are floral5., deci e planti. Andrea Cesalpino,
in lucrarea sa I)e plant'is (1583), a;a25. coralii in grupul plantelor
fira seminfe, al[turi de alge, ciuperci, ferigi, mu;chi ;i equisetacce.
Cel rnai mare botanist al secolului al XrII-lea, John Ray,
in principatra sa lucrare Historia plantarurn, incercind si sistemati-
.:zeze lurnea plantelor, o imparte in douh grupe mari: plante per-
fectt s-i iniperfecte. In ultima grupd include polipii ;i spongierii,
Actiniile -si holoturiile erau introduse cu multe rezeve de zoologi,
cum ar fi l{onrad von Gesner (Historia anitnaliu,m,), ln regnul
animal, dar izolate intr-un grup special, al zoofitelor, fiinle inter.
mediare intre plante ;i animale.
Chiar ;i Linn6 socotea zoofitele drept plante care au ,,flori
anirnal.-' '.'ii". In edilia a XII-a a vestitei sale lucrlri Systema
naturae , savantul suedez afirrni cd trunchiul coloniei de coraii
este o pianti adevf,rati care d5. la extremitdli flori cu caractet
anirnal.
I)esigur ci ;i denumirea acestor fiinte curioase, ce contraziceau
forrnal irieea despre anima.le, a fost imprurnutatb de la plante:
11ln-{r:-mare, anemonL*de-mare, castravetc-dc-mare etc.
76q:,f11r:Ie ;i-au gisit cu precizie locul in rcgnul anirnal in prirna
clecaciir a secolului aI XIX-Iea, inccpind cu clasificililc marclui
natur;rtri.t francez J.B. Lamarck. Microscriapele mai perfectionate
gi cunostintele mai amplc ;i rnai precise au permis limpezirea
acesir:i confnzii ce a agitat lumea savanlilor din secoiele XV-
XVII{.
300
301

153. Cind s-a descoperit ci ;i plantele au sensibilitate ',si.mi;carc,
deci cI aceste propti.tali nu siht un apanaj alregnulrri arrinrai, cri-
teriul scolastii aideosebirii dintre cele doui. rcgnuri a trtl-,uit -sit
fie abandonat.
56. PLANTE.ANIX,IALE
Arn amintit de unelc animale foarte apropiate ca infiifi;are
generali c1e plante. Dar si unele plante prezintir aseminlri izbi-
foate cu animalele sau cu anumite plrli a1e animak:lor.
In pidurile tropicale, cu greu deosebim un;arpe de o iiani-
Unele cactce (Eck-inacactus) clin pustiurile mexicane pot-{i,con-
fundate cu ni;te arici de irisip, in pozitie de .apirare. Tuipina
equisetaceelor Seamini cu o coade de cal. Luxurianta lume a orhi-
diceelor o{erd. remarcabile coresponden}c, in cc privc;te {orm.a
florilor, cu lumea insectelot, mai cu seami cu albincle ;i fluturii"
Rizomii unor pla,nte pot fi luafi drept ;erpi, vie-rmi, -cuib'ri r1e
pislri sau chiar corali. Florile de verigcl (Orobancke aulgaris) sca-
ir-ratre cn o guri de lup, iar cele de Ant'irvkinLtnL l1xeix'ts cL1 trn cap
de leu.
Desigur cd aceste analogii, formale. ;i accidentale, au alilat
puternic" Iantezia omului din popor ;i au imp.rcsionat pr'funcl
ihi", p" primii reprezentanli ai siiintelor naturii. In Anti. hitate,
ca qi in Evul Mediu, lipsa mijtoacetoi- <le cercetare gi puliniitatea
cunogtinfelor de morfolbgie au dat loc unor explica{ii care.de care
mai irestiu;nice, in ce piivegte m9{ul c.um- iau .n?;tele-animalele"
Astfel, *"t"i" invdiat al'antichitllii eline, Aristotel, ale ciirui
conceplii erau ridicate.la rangul de dogme in epoca fcudall, soco-
tea ci ,,rifu;tele-de-mare", u-n neam cle ricu;.ori, iau.na;tere din
ghindele ,i"it" <1in stejarii ce cresc pe lirmurile mdrii;i c5. ralele
!i gi;tete noastre domestice provin din ralele-de-mare care aLl
ni.rasit aoa.
' I{oda'unor explicafii fanteziste, nlsc*te din insuficienta cunoa;-
tere a organelor $i sistemului de reproducere in lumea vie, a bintuit
crr {uricln tot cuprinsul Er.ului McAiu. Arr aphrut.cS f,1 in minrrn"
copaci miracuiosi'cc dau naslt'rc la miej, la JilbaticiL,ni ;i 1elurit,.'
paiari. ln cartilc unor reologi naturali;1 i ca Thcnras ur ( antinrpre,
Michael scotl, Albert cjc Bollstacit, 'int'cnt cit. Bt'arivais, l3x. jli5r tr:
5i chiar ale unor naturali;ti laici ca ran Helmont ori Aldror-aneli,
iare reiau opera lui Ariitotei, imbogifind-o cu pove;tile antict,
cuprinse in Pkysiotogtzs ;i cti propriile lor obserr-alii, se voibestc'
cu seriozitate despre asemenea genezc uluitoare, se intocmesc
planr.e am5nun!ite ieprezentincl diferitele faze ale procesului
na5terii unor anirnalc din plantc si se dau chiar refete pentru ob!ine-
rea lor.
O dati cu dezvoltarca zoologiei ;i botanicii ;i cu dezviluirea
proceselor intime ale reprcduccrii, teoria,,generatiei spontanee'1
si-a pierdut treptat creditul, fiind definitir. zdrobitir de strilucitele
e,.<periente ale savantului francez L. Pasteur.
Totu;i, ,,comparatismul anatomic" , bazat pe analogiile fiziono-
nrice dintre plante ;i anirnale, s-a menlinut inci multi vreme.
llotanistul italian Gianbattista Porta, in lucrarea sa Phytogno-
ntica (.1588), face o clasificare originald a plantelor pe bazi de ana-
logii, introducind printre alte grupe vegetale si pe acelea asemlnd-
toarc cu diferite animale cum ar fi scorpionul, musca, sarpele etc.
rceastl tendin!6 a manifestat-o ;i CarI von Linn6 atunci cind,
introclucind nomenclatura ;tiinlific[ binari, in vederea creirii
unui sistem universal de denumire a plantelor, a atribuit multor
gcnuri ;i specii vegetale numiri zoologice in limba greac5. sau
latini. Datoritd lui ;i succesorilor care i-au continuat in acelagi
-*pilit opera de inventariere a naturii, nomenclatura botanici este
plini de numiri ce sugereazd analogia dintre plante ;i animaie.
- Vom aminti, cu titlir de informar-e, doar citeisa din icestea. In
legituri cu calul: Eqwiseturn (coada-caluld), Hippurz:s (brddi;or)
ilr"p/opkae (cdtinn-albi), Hippocrepis; cn leul: Leontopodiwm,
( f loar e a- d e-c ol!, album id), L e o nur ws ( t alpa -gi; t ii), L e ont o d o n (capal-
caingiru iui) ; cu ciinele ; C ynoglossurn (7imba-ciinelui) ; cu mdgarul :
Ononis (osul-migaralai), Onobrych is (sparceta), Onopordon (scai-
niiglresc) ; cu boul: Bwpktalmunc,' cu gisca: Ch enopodiwm, (lobod|-
..:ilbatici); ct1 capra: Aegopodiuno (piciorul-caprei); cu lapul:
Tragoi5ogon (barba-caprci) ; cu delfinul: DelPhinium (nem!i9ori);
cri s.roarecele: Myosotis (nu-mi-uita) , M yosurws (codiluc[) ; cu
aricinl: Eckinocqctus,' cu broasca; Ranwncwlzs (piciorul-cocosu-
lui) ; cu ;arpele de pddure : Oploioglossum (f.erici-scrpe ascd); cu
vipera.: Ech'iutn (ochiul-;arpelui) ; cu insectele : Oph rys mwscifera,
0.- a't'ifera, O. aran'rfera (albina); cu coralii: Corallorkiza /bunghi-
soli) etc.
Poate c5. nu existd. popor in lume care si-;i fi pus mai activ
1a contribufie spiritul de observalie si fantezia cind a fost vorba
sir" denumeascl llantele ca poporirl riostru. ln cunoscuta carte a
Il.i Zaharia Panlu, Plantele cwnoscwte de poporul roncd.n, ca ;i in
r.olr:minostrl Dictionar etnobotanic, elaborat de Al. Borza, peste
200 ilc nrur.e se referi. ia animalc. Citam la intimplare: bibilica,
302 303

154. sopirlaita, vuiturica, mielu;eii, coco;eii, piciorul-coco;uiui, urrghia-
gi'ii, ino{ul-curcanului, albinifa, pe;iisoa}a, mlseaua-ci'-rtii, ochiul-
iarpeiui,' coarla-vulpii, ochiul-boului, gur-a-leului, piciolul-caprci,
pliicul-cu, oart'j, r-oada-racului, talpa-gigtii etc.
IT
b) suPslAl/IETUITSRXI Ull0R VREMUI{i STR.4k'ECFI}
51. ... DINTI?E PLANI'I]
Existl o categorie res'rrinsi de plantc cu o inestimabili vaLoare
;tiinlifica, ocrotite in coilurile lumii unde tr5.iesc, cercetate cu
toati atenfia c1e speciali;ti, care le consideri adevirali martori ai
trecutului.
E vorba cie fosilele-vii ,<i relictele vegetale. Fosilele-vii sint
supravieluitori istorici, in iimp ce relict6le sint supravieluitori
geografici.
" Fosileie-vii seaminii ca doud picituri de apb cu ,,fotografial"
lor de pe cirbunii sau argilele strivechi.
Muite se gS.sesc in mediul marin. Faptul nu trebuie .ri. ne rnire,
deoarece, dinire toate mediile naturaiel el este cel mai statolnic,
fiind supus de-a lungul timpuiui unor variafii cu mult rlai mici
decit usiatul. ln tulEurltoaiea matrice a oceanului, care incir nu
;i-a dezvdluit toate secretele, supravieluiesc flagelatele, alge verzi^
fosile, despre care am volbit in capitolul precedent. . -
Pe uscat, algele albastre ;i unele dintre bacterii, datoritl adap-
tlrii lor la mediul apelor tei-male sau la terenuri minerale cu sol
neformat, i;i clovecle.sc originea lor arhaicd. O scrie cie cercetlri
recente, cc ccndttc la concfuzia ci bacteriile sulfuroase au un rol
important in formarea ziclmintelor mctalifere, ne indicl vechirnea
Ior'consiCerabili. Nu de mult, savantul gc'rman Domlrror-ski a
tioscoper.it in t_lcpcz.itr. dc sarc, vcchi tlc pestc 150 dc_n:.iJioalc r1,'
ani,6acterii car'^e, scoase Ia suprafati, s-au retrezit Ia viaii; elc
manifesti insi Ceosebiri fatd de bacteriile cie azi in ce p-iive;tc
rnetabolisilul, ncputind, cie'pild5, inverti zairarurile actuale.
Aiga coloniali llotryocociws braun'i este cunoscuti din paleo-
zoicul'inferior, ciS.inuincr pinn in ziieic noastre, fi.ri ca in morfotrogia
ei si se constate schimbiri importante.
Desigur ca gi plantele pluricelulare terestre, dezvoltate dupi
rnigrarei primeior'organisrie pe uscat, igi au reprezentanlii lot-
in aceastir g--alelic dc bitrini fiirl moarte.
Prinele plante adaptate la viala de uscat au fost fsilafitalele,
care au dispirrut de aproximativ i50 de miiicane de ani. Un alt
ordin, foarte apropiat de al acestora, psilotalele, cuprind insd citeva
genuri ce s-au conservat in regiunile trol,icale. Cel mai cunoscut
este Psilotwrr. Aceastl ferigb primitirri are o tulpini verde cilin-
dric5, cu frunze rnici 9i puline ;i cu rdinrtrele dihotomice, in virful
c5rora sc p;irscsc srporangii, grupa!i clte trei.
S-a pistrat, de asernenca, 9i oldinul cycadeelor, apirut la
inccputul urezofiticului, cam aciim 140 milioane de ani
-
truntc
clr: lcg.itulI irrtr"e ferigi ;i gymncsperme. Ri.spindite mai ales in
regiunea tropicala a Africii rirsiiritene, a Asiei ;i Australiei, cele
carn 100 de specii formeazi un tezaur de prc! al ;tiintci. La ele se
ccnstatii un p1s inainte fali de psiiofitale, ;.i anume aparilia serain-
!ci. -simin{a dc Cycas vcur,,/ ula sramiiti crr o plur:l iuii6:"t de 2-5 cm.
Infaligarea cycadeelor aduce cu a fedgilor ;i palmierilor. Frun-
zele lor mari, rigide, penate ;i agezate in spirali, formeazi" un m5,-
nunchi in virfui tulpinii. Prin structura internl a tulpinii ele se
apropie mult de conifere.
Aceste doud grupe primitive s-au putut menline o vremc atit
de indelungati datorit5 faptului cir in unele regiuni aie glolrr.rlui,
;i anume in cele tropicale si ecuatoriale, calde ;i umede, .r-au
plstrat intr-o oarecare mdsuld condiliile de clin.l ce caracterizau
perioada de dezvoltare a acestor plante.
Ceva mai tirzit, in perioada ri<iicdrii masil'e a contirientelor
;i retragerii apelor, cind clima devine mai uscat5, iar solul mai sit-
rac in api, apar coniferele.
Din cadlui acestui ordin s-a pistrat si astirzi un strlbun pr-efios.
Era un lucru bine stabilit in qtiinli cd Metaseqwoia fossr"Its, stra-
moqul arborelui-mamut, a dispirut cam de 20 milioane de ani. Dar
iatl ci, in 1962, un student chinez din Nankin, I. rang,l-a desco-
perit vie{uinc1, asemenea unui sihastru, in pbdurilc virgine ciin
China Centla"l:i.
Impunitoar-ca, altldati, increngdturd a Symnospermclor se
dovedegte, in iumiira cc'rcetdrilor paleobotanice, a fi in continuu
r,egres. Ele a-u fost atit c1e caracteristice erci secundare, incit patreo-
botanistui Do Scott a numit rnezozoicul si ,,era gymnospermelorl.
Dupi cretacicul inferior, specii, genriri -',i ordine. intregi de gym-
nospL'rme ciispal farl urma;i,^lasind lcc exploziei angiospermelor,
care inaugureazi a erd nouit in flor-a terestri., ce ciureazi plnl in
zilele ncastre.
Prinire gyruncsDermele stipravie!uitcare se afli ;i orciinul
Gittkgoales, care in jurasic-pcrioada sa de apogeu-11111i!13
304
z0
305

155. 2O dc genuri.,si circa 100 de s.pe.l: pistlin_d-ir-se azi doar pr-intr-un
singur gen si o singtirl specie, Ginkgo biloba, conservat in formh
spontanS. doar in collul de sud-vest al continentului asiatic, insi.
cultivat in nenumZrrate parcuri ;i gridini botanice din lume.
Un alt conifer-fosilS este Taxodiutn, care in tertiar ocupa o
bunl parte a emisferei nordice, fiind semnalat;i ln lara noastrd.
Vicisitudinile climatice din cuaternar au determinat retragerea
acestui conifer de pe continentul african ;i cantonarea lui in mia;-
tiniie din Nlexic si sucl-estul S.U.A. El e un arbore celebru. in l'Icxic,
intrat in folclorul ;i tradifiile populaliilcr strivechi de azteci.
Anrintim de ,,chiparosul lui h{ontezuma" , care cre;te in Sieri:a
I{adre la altitudini de 1 700-2 000 m, sau cle taxodiul din cimiti-
rul Santa-1{aria (Oaxaca-Nfexic), cu o circumferinli de 33 m ;i
o inillime de 50 m, virsta lui fiind aproximatd la 2 000 cie ani.
Prin finr-itul Damara, din sud-vestul Africii, in pustiul Namib
;i pe pla.toul Kao-Ko supravieluieste Weluitschia m,irabilis, un
reprezentant.al ordinul^ut Gnetale, care face trecerea intre gymnos-
perme sr angrosperme. In a.cest col! cxtrem de secetos al continen-
tuiui negru , toumbo
-- cllm e numitS. aceasti planti de popu-
la{iile bii;tina;e
-
gisegte in continuare, dupd 250 de milioane
c1e ani, condilii favorabile de sol si climi. Ciotul trunchiului sdu,
nu mai inalt de o jumltatc rle metru, cste iqzestrat doar cu o
pereche de frunze gigantice ;i persistente.
Speciile a;a-zise ,,relictarc'i pot fi foarte frecvente in unele
colfu'ri ale gldbului. In schimb, prezenfa lor in alte zone pare a fi
ceva surprinzdtor, in contradictie cu datele;tiinfei despre repar-
tilia geograficb actuali a plantelor.
Aceste,,rSmisite': sint;i e1e dovezi prefioase; ne ajuti se re-
constituim ,,toane1e" climei, cind caldi, cind rece, cind uscati.,
cind umedd, alternante ce au silit planteie si faci lungi cildtorii,
ln cf,utarea unor conclilii mai prielnice de viali.
Pentru multe specii, schimblrile au fost favorabile risplndirii.
IIigralia uria;I a plantelor stepice din centrul genetic est-siberian
-
leaginul actualei flore europene
-
a confirmat izbinda exem-
plarelor rezistente la secet5.. Sldbiciunile planteloi' iubitoare de
ieldure si umezeald s-au manifestat in perioada glacialiunilor,
cind au fost nevoite si. se retragd treptat spre sud, pirisind locu-
rile pe care altidati le stlpincau.
Prezenla ,,relictelor" vegetale este legati de ultima perioadl
din istoria plantelor, de neofr'tic, care corespunde unei epoci cu
nenumerate schimbiri climatice.
De pi1d1, acurn vreo 400 000 c1e ani, domnea.peste Eur-opa
r:ontinentala, deci ;i in lara noastri, o climi caidl ;i umed5.. Plan*
tele tropicaie ;i mediteraneenc se intilneau pretutincleni' Aceasti
epoci f-a durlt decit 170 000 de ani, dupi care clin_ra s-a rlcit
biusc ;i a inceput coborirea ghelarilor spre sud..Vechea flori ;i
faun[ iu disphiut. Au r1mas, totu;i, ca stipravie]uitori din aceasti
perioadi clrc-1e1e (ltl3tmfkaea lotus vat. tkermalis), care,.au gasit
in piriul cald'Pe!ea, ac iingi Blile i lfai-Ora"dea, un mediu termal
favorabil. Ele se menlin ;i astizi in stare spontani, dupi 200 000
de ani, in acest unic loc din Europa, situat la circa 2 000 km spre
nord, de limita uncle cresc ruclele salc apropiate, iotu;ii Nilului.
Glacialiunile, care ari inceput in pleistocen ;i s-au repetat de
3-4 ori la inten'ale destul de scurte, au avut o influenld uria;a:
asupra vegetaliei atit Ia ;es,^ cit ;i la munte, din cauza sciderii
apr^eciabile a temperaturii. In jurul ghelarilor s-a dezvoltat o
flbrd cu plante arcti.e ;i alpine, iar la pcriferia acestora -'-a intins
o vegetaiie stepic[, continentall, de origine central-asiaticS,
Dupi incetarea glaciafiunilor, survenite in urmd cu 20 000 ric
ani, a r]rmat o perioadd post-glaciarf,, mai cS.lduroasd ;i mai umedi,
boreahil.
AceastS. ,,revolulie" climatici a avut repercusiuni importante
asupra vegeta{iei arctico-stepice, puternic dezvoltat[. Planteie
arcfice, obl;nuiie cu frigul, s-au retras in regiunea-alpt3-a, devenind
relicte. Arginlica (Dryas octopetala), smirdarul (Rkododendron
kotschyi'), coacd'zul ( Loi seleuri'a procumbens), meri;orul ( Arctos-
taphyToi wua-ursi), macul-alpin- (Papawr pyren-aicum), salcia-
piiich (Salix retusa, S. reticwlats, S. kerbaceal Fi altele sint supra.-
vieluit6ri ai epocii reci. Din Himalaia pini in Pirinei, aceste s.pecii
se pistreaz[ $i astdzi in aceea;i zonl inalt6, prielnici vi4ii 1or.
Alituri de'ele, putem a;eza relictele glaciare, cuq ar fi llanwn'
culus glaciatis ;i cienatws, Saxifrag& cynlosa, Soldanella pu,silla etc.
In Caipalii no;tri, in lipsa zonei ghefarilor, aceste plante insofesc
azi lac]rrile glaciare ori versanlii umbro;i, care pistreaza multit
vreme zlpada.
O alt5- asociafie de plante puternic teprezentat[ in timpul gla-
ciafiunilor, ;i anume plantele de tinoave, s,-a retras treptat in
perioada bor:ealului spie regiunile n_ordice ale continentului. La
noi, s-au pistrat ca relicte in sfangetele reci;i nmecie ale tjnoaveicr
de muntel Aici se lntilnesc citeva neamuri rare, rnhrturii ale perioa-
ciei glaciare, cum ar fi mestecill'iarrul (lletula natta), un neam dtr
viriejul-pirnintuiui ( P edicwlar i s sc eftrwm,- c arolittu'tn ) sau
-
d_e saxi-
fragi (Saxifraga lo,ircwlus), rogoziti-cle-tinov (Carex loltacea),
306
20*
307

156. afinul-de-mlagtini (Vaccinium oxycocos), ruginarea (Andromeda
pol,ifolia). Unele din ele se gisesc in lara noastri la cea mai sudici
Iimiti din lume.
Plantele migrate din estul Siberiei au trecut gi ele printr-o
perioadi frdmlntati. Multe dintre acestea, bine adaptate uscdciunii
aerului gi soiului, s-au statornicit ln stepele actuale.
Alteie lns1, cu un regim de viali mai deosebit, s-au preschim-
bat in relicte. Minunata albumifi (Leontopodium alpinum), plantb
de cimpie, lnalti de peste 1 m ln centrul Asiei, s-a transformat ln
lirile europene intr-o planti scundS, tipic alpinl. Doar la noi in
!ard, intr-un loc care corespunde probabil condiliilor pedoctima.
tice de odinioard, gi anume la Intregalde, pe Collii Caprei, ea
poate fi intilniti pe stincirii, la o altitudine de 590 m.
58. ...DINTRE ANIMALE
Daci cele mai multe animale din trecut au dispirut deplin,
ldsindu-gi doar urmele in pietre, au existat si ciliva ,,stribunici'1
ai faunei actuale care, printr-un adevi.rat miracol naturaf, s-au
conservat pind azi. Pe;tele cu l6bu!e, Lat'imeria, descoperit ln 1938
in dreptul gurii riului Chalumna din Africa de Sud de naturalista
Courtenay Latimer, uimitoarea ;oplrli hatteria (Sphenodon,),
din Noua Zeeland6., puiul de hoalin (Optistkocomus), din pddurile
Amazoanelor, cu gheare la aripi, ordinul Monotremelor, in cate
sint cuprinse ornithorincul .si echidnele Tachyglossws ;i.Zaglossus,
animaid cu caractere mixte de mamifer;i reptil5, reprezintl fosile-
vii clasice, de o exceplionali vafoare pentru stiinld ;i cunoscute
de toati lumea.
Dar numirul fosiielor-vii este cu mult mai mare 9i descoperirea
fiecdreia din ele a lnsemnat un adevirat eveniment ;tiinlific,
fiindc[ cele mai multe constituiau forme de legituri intre grupele
actuale de animale sau unitili sistematice de mult dispirute.
In vara anului 1958, intr-una din gedinlele Congresului Inter-
na{ional de Zooiogie, care se desfdgura la Londra, se aflS cu uimire,
din expunerea dr. Lemche, c5, in urma, dragiril,or efectuate de
vasul danez pentru explord.ri oceanografice Galatkea, {usese des-
coperitd o moiusci extiaordinard. Ea ficea parte dintr-o-subclasi
aparte, a Monoplacoforelor, dispdrutd cu circa 350 de milioane de
niri in urrnd. Neopil'ina galatieae era singulul ei supravieluitor.
N&utilws, tizul-celebrului submarin al cipitanului I'{emo, este
si el un supraviefrritor, r:n firi;or subfire, rimas neschimbat din
destr5marea treptatl a puternicului otgon al ordinului Nsutiloi-
rlelor, odinioari infloritor. Cochilia sa, rE"sucitl in spirali intr-un
singur plan, seamlni bine cu o cochilie de melc, dar animalul face
part-e din clasa Cefalopodelor, a rudelor sepiei ;i caracatifei, gura
sa fiind lnconjurati de brale prevdzute cu tentacule.
Uimitoare sint ;i Xifosurele, fosile-vii cu caractere si de crus-
taceu, dar mai ales de piianjen, care se pare c5. sint rudele foarte
bune ale trilobifilor ce stipineau oceanele paleozoice. Se cunosc
5 specii de xifosure. Cea mai bine cunoscut[ bste Lim,ulws potyplt,e-
tnus, pentru intiia oari. descrisl de marele Linn6, care q1-a mir-
turisit uimirea in fala acestui animal straniu. lMonstrul'seamdnl
cu o paletd de tenis de masi., cu miner foarte ingust. Corpul e
impirfit ln trei pirfi bine distincte: cele doui pdrf i anterioarelcare
ar forma,,paletalt propriu-zisd) sint acoperite de o carapace groasi
qi puternicS, verde-mislinie, ca un fei de cefaiotorace il crabului.
Partea. de-mijloc a _corpului (abdomenul) este tivit pe margini cu
Ease perechi de lepi lungi ;i mobiti. In sfir;it, partel terminail o
reprezinti .un spin foarte lung (cit restul'anlmalului), legat de
partea de jos a abdomenului.
Lim,ulws e un animal carnivor. Pe firmurile Indochinei, in
perioada reproducerii, animalele se string in grupuri compacte
qi sint vinate de indigeni, care le consideri o adevirati delicites[.
S.avanfii cgqp-?-re aceasti fipturi cu o,,sondi vie infipti in adincu-
rile arborelui filogenetis'1; cu ajutorul ei, putem aninca o privire
in strifundurile istoriei artropodelor.
Pdduriie tropic_ale, ,apele subterane si mai ales pesterile sint
un ader-irat paradis de fosile-vii, care de care mai iirteresante.
fn 1825, un naturalist englez descoperi in pddi-rrile antileze un fel
de melci fdr{casd, cu numeroase picioare cl ni;te gherufe, pe care
Itr nurne;te Peripatus jw.lifornois. Studii aminunfile asupri alci.
tuirii lui au scos ln evidenfd ci. acest peripaticl, vechi'de peste
500 milioane de ani, face trecerea intre viermii inelati si instcte:
,de la primii are drept caracter principal corpul ."g-"tri*d, iar de la
secundele, trupul acoperit cu chitina, mandibulele (niscute din
transformarea primei perechi de picioruse) ;i organele respiratorii
reprezentate prin trahei.
_ Bathynella.yr.alayts, miruntul, primitivul, straniul ;i inofensivul
rdcusor-de-fintini, ln
-care
lgi dau- fntilnire, intr-o dezordine deplini,
caracterele aproape ale tuturor familiilor de crustacei sau uliitoa-
rele coleoptere de pesteri, a;a-numifii gindaci troglobionfi, de
care s-a ocupat marele nostru savant Emil l{acovifd, pf,rintele
I
Ir
il
l1
308 309

157. speologiei, reprezinte, prin structura ;i adaptirile lor ciudate,
forme strivechi, o adevirati ,,magazie cu vechituri a naturii".
Cete 21 de specii de crocodili, rdspindite in toati lumea, sint
descendenli direcli ai gopirleior mezozoice, ai fabulo;ilor dinozau-
rieni. Existi doui specii de crocodili: Crocodylws porosus ,si Cro-
coclylus tcilot'icus, caie, atingind l0 m lungime, pot rivaliza cu stri-
molii tor ;i in dimensiuni, ;i in ferocitate.
Dintre pbsiri, aldturi de hoafin, care ni-l aminte;te de departt-'
pe Arch,aeopteryx, strulul din Africa, nandul din America de Suri,
emul din Austra.lia ;i casuarul din insulele Moluce gi Noua Guinee,
ca ;i mdrunta pasire Kiwi din Australia, intr-un cuvint ordinul
ratiielor, pdsiri de uscat, nezburltoare, prezinti remarcabiltr
caractere de vechime: cavitate cranian5. redusi, craniul amintind
de acela al reptilelor, ultimele vertebre libere, pene cu structur.l
orimitivS.
^ ln sfir;it, unica fosild-vie dintre mamifere care s-a mai con-
servat este o rudi a girafei, Okalia iaknsoni, rimasi necunoscuti
pentru;tiin![ pina in anul 1901, cind a fost descoperita in pddurile
virgine de la poalele munlilor Ruwenzori din Uganda, de cltre
zoologul englez RaY I-ancaster.
Okapia este un animal lung de r m;i inalt de 1,5 m, cu caP
mare, 6ot lung gi gitul mai inalt ca ai antilopei, dar mai scurt
ca al girafei. Se remarci printr-o coloralie deosebit de frumoas5:
fruntea e de un ro;u aprins, gltul, pieptul;i spatele sint colorate in
cafeniu-rogcat, picioarele in partea de sus sint virgate cu negru,
de la genunchi in jos smintinii, iar copitele, de un negru striluci-
tor. Coada are la capit o tufi de peri lungi, ca la girafl, iar gitul
e impodobit cu coami. Coarnele se aseaminf, in parte cri cele <le
girafh, fiind de 9/10 din lungime acoperite de piele, ciar gi cu cele
de cerb, ultima lor parte fiind formati din corn veritabil.
Okapia e o girafa primitivh, foarte asemindtoare cu cele mai
vechi girafe, care s-au pistrat in stare fosili (Palaeotragus) C'.ar
care, probabil, prin caracterele ei de cerb, aparline momentului
din evblrrlia mamifcrelor cind s-a produs dcsparlirca ace stei ramrtri
de aceea a cerbilor ;i renilor.
Descoperirea Okapiei a fost un eveniment la fe1 de insemnat
pentru ;tiinfn ca ;i descoperirea ornithorincului sau Latimerici,
iar in denui- i..e ei stiinlifici sint aliturate numele guvernato-
rului european aI regiunii (Johnson) si numclc sub care e cunos-
cutir de b5;tinagir congolezi. Abia in ultimele decenii s-a reu;it,
in ciuda unor mari dificultifi, s[ se captureze citeva exemplare
aparlinind acestei -<pecii atit de rare ;i si fie trimise unor- gridini
zoologice din Europa si America. Colaboratorii Gridinii Zooiogice
din Anvers (Belgia) au avut norocul si oblini nasterea unor pui
de okapi in captivitate. Un frumos exemplar matur impiiat se
gise;te la Mwzeul ,,Grigore Antipa" din Bucuregti.
TTI.
CITEVA VEGET,A,LE STRANII
59. MINCATOARELE DE INSECTE
Plantele verzi, dupi cum bine se gtie, i;i pregitesc singure
hrana cu ajutorul fotosintezei. Dioxidul de carbon si energia solar5
sint elemente oarecum constante. Compozilia solului, prin caracterul
ei divers ;i variabil, sile;te planta si treaci la o serie de adaptSri.
Sint cazuri cind un element de cea mai mare importanfd, ;i
anume azotul, lipse;te. Acest fenomen se petrece in medii prea
acide sau foarte slrace in compugi azotici, cum ar fi tinoavele,
turbiriile, apele statdtoare sau iirr curghtoare.
In astfel de medii miguni lnsl animale mici. Turbiriile si tinoa-
vele adipostesc numeroase neamuri de musculife ;i finlari, iar
billile slnt populate cu milioane de infuzori, ciclopi ;i dafnii, ai
cSror corp contine din bel;ug substanle azotoase.
Atunci, o serie de plante, printr-un uirnitor act de adaptale,
s-au specializat in prinderea insectelor, sulsi sigurd si imbel;ugatd
de azot, cipitind astfel unele obiceiuri ce le diferentiazd. conside-
rabil de restul vegetalelor. Pentru pr-ocurarea acestui azot organic,
necesar complethrii hranei, aceste plante insectivore ;i-au modificat
pulin inflfi;area, imprumutind unele caractere de la animale.
Singurul organ afectat a fost frunza. Ea a trebuit si devini o
capcanS. ingenioasd, care sd cheme insecteie, s5 le apuce, si le
imobilizeze ;i si le digere la fel ca un stomac animal, prin secre-
I'area unui fel de suc gastric format din acizi si enzime proteolitice
(pepsine).
Pentru a prinde si reline insectele, cele peste 450 de specii
carnivore rdspindite pe intreg globul, si mai cu seam5. in fdrile
calde, sint inzestrate cu frunze ale ciror pirli specializate, formlnd
capcane de tipuri si forme diferite, executS. o serie de migciri mai
lente sau mai repezi, ce pot fi ru'mirite cu ochiul liber.
Prin tinoavele de munte intilnim o plant5 gingagd, cu riddcini
firave ;i un m5.nunchi de flori albe sau roze. Ceea ce atrage la ea
310 311

158. sint rozetele de frunze, ni;te talera;e rotunde sau lunguiele pe
care strilucesc feeric boabe ca de rou5.. Acest amdnunt pitoresc
;i izbitor i-a adus nurnirea populari de roua-ceralui (Drosera ro-
tundifolia).
Frunza de Drosera e impodobiti. cu un mS.nunchi de tentacule
senzitive, inegale, mai lungi pe margini, mai scurte la centru. In
virful lor m5.ciucat, ele slnt inzestrate cu celule ce secret6 un lichid
lipicios. Frintre aceste tentacule glanduligere se ascund peri;ori
glandulari de origine epidermicd, cu rol sanitar. Ei absorb .substan-
lele lipicioase ce se preling pe frunzd, phstrind astfel suprafa{a
limbului curat5, propice pentru respiratie.
O insectb atrasi de picdturile strdlucitoare aterizeazd pe frun-
25.. Atingind tentaculele marginale, acestea se lndoaie gi o acoperi,
imobilizind-o. Excitalia fizicd, este transmisd ;i la tentaculele cen-
trale, care, impreund. cu celelalte, incep sd secrete cu putere sucu-
rile digestive. In 1-2 zile, insecta este cornplet digerat5. Nerna.i-
existind substante organice, deci lnl5turindu-se excitalia chimici.,
tentaculele revin la pozitia ini!ia,l5, iar resturile chitinca-ce ale
insectei, impinse de o boare de vint, cad de pe frunz5.. Pianta
agteapti o noud prad5.
Taina Droseret, a fost limuriti de Darwin. Marele savant englez
a dovedit ci lipsa de azat a determinat aceastd plantl si devinl
insectivord. Punind pe frunz[ bucdii extrem de mici de carne sar.e
de albu; de ou, care contin substan{e azotoase, el a obfinut ace-
lea;i reaclii ca mai sus. inlocuindu-l1 ins5. cu un bob de nisip, cu
o pic5tura de grisime, cu un cristaldc zahi.r te nu contin proteine,
tentaculele au riLmas nemi;cate.
Una din podoabele locurilor umede din munfii no;tri este ;i
iarba-grasd. ( Pingu'icula ) , gen reprezentant prin doui specii.
Una, mai rnare, cu flori albastre (P. uoilgari,s/, triiegte prin locu-
rile umecie in regiunea subalpini; aita, mai mlruntl;i cu fiori
albe, aburite cu galben (P. alpina), urcl pe cele mai inalte piscuri,
la adipostul crirphturilor de stinci. Indilerent de specie, ele pre-
zirftd, o rozetS, de frunze ovale gi cdrnoase, din mijiocul cirora se
ridicb un lujer impodobit .o o ii.rgrrti floare pintenati, asemf,n[-
toare oarecum cu violeta.
Frunzele lor au marginile lndoite, formind un mic jgheab, ;i
sint inzestrate cri dou5 feiuri de peri: unii cu picioru;e 9i vezicule,
care varse din 16 celule secretoare mizga lipicioasi, ;i a1!ii fdrn
picioruse, cu B celule secretoare, ce elibereazi un suc digestiv
abundent, incbrcat de acizi organici ;i fermenli. Cind insecta
popose;te pe frunz5, substanla cleioasE o infepenegte, iar excita{ia
transrnisS. rnarginilor frunzei face ca aceasta sb se indoaie ;i si se
rbsuceascd asemenea unei foile de figari, acoperind prada. lnfi-
$urarea si desfd;urarea frunzei se fac atit de lncet,-incit, ca gi
Darwin, trebuie sd pierdem o zi intreagi pentru a ie urmlri. '
Ciobanii cunosc fi prefuiesc aceasti ptahta pe care o folosesc,
datoriti ferrnentilor ei, la inchegarea laptelui.
-
4p"t" Deltei sau ale lacului Snagov ascund o delicati planti
carnivorS, Aldrotanda aesiculosa.
Ea are infitisarea unei mici tufe plutitoare, cu numeroase
{runzulile subliri 'ce ies mai multe din aleia;i t od, ." t"r"i"
"".i
stele. Din loc in ioc, intilnim si frunze modificate, cu doui lamine
rotunjoare ca doul mici scoarie de carte, deschise itt ,rttghi .t" OO"
;i uniie prin cotorul nervurii'principale. Pe marginea i"aminei se
gdsesc 60-80 de ghimpi mititei, iar in mijlocul lor o zon5. acope-
ritb cu numeroase glande digestive si perisori sensibiii.
Clnd un mic animal acvatic atinge perii sensibili, excitalia
se tra.nsmite la cotor, care face si se lnchidl brusc ,,.nt1s2'1 prin
alipirea laminelor. Prada prinsd e digerati, iar substantele sint
absorbite de glandele digestive.
La fel procedeazi ;i vestita vindtoare de mugte Dionaea
*mtscipula, oaspetele pidurilor mll;tinoase din America de Nord
{statul Caroiina), impodobit[ cu flori asemi.nbtoare as ale Dro,
sere'i, dar mai mari. Frunzele ei, asezate tot ln rozete, sint alcdtuite
din dou6 p[r!i. Spre bazi, sint tifite ca o lopificd. ln continuarea
acestei pdrli foliacee, se g[sesc doui valve pe margine, cu dinfi
Iungi, iar pe fata interioare cu trei peri rigizi, articulafi, sensibili,
rdsirili printre numeroase glande digestive.
.In clipa.cind o inlegt3 -a.coborit
pe frunzS._;i a izbit unul din
cei gase peri;ori, cei doi lobi, acfiona{i parci de un buton, se lir-
doaie cu iuleald de-a lungul muchiei, petreciirdu-;i spinii unul pe
IiugS- altul, aFa cum ne incruci;lm degetele pentru a ne uni rnai
strins palmele.
ln pidurile umede din insulcle ciintre Oceanul Indian ;i Ocea-
nui Pacific (Kalimantan, Java, Sulawesi, Irian), alaturi de uimi-
toarele oichidacee, atentia cercetdtorilor e atras5. de planta-cu-
ulcele (Nefenthes dr)stilatoria), o epifit[ ce triie;te pe scoarfa
copacilor, unde g6se;te prea puliui hrani. Ceea ce impresioneazi
La aceasti plant[ sint frunzele deosebit de curioase, alcZrtuite din
trei pirli: o parte lati, coltinuatd cu un circel, cu care se prinde
de suporfii inconjurdtori. In virful acestuia atlrnd o cupd^inzes-
trati cu un clpdcei, aidoma unei cofi{e.
{
i
I
312 d l.J

159. Aceasti. cup5, care ia unele specii poate atinge o lungime de o
jumdtate de metru ;i un diametru de 15 cm, este o capodoperi
picturali a naturii, demn5. de a inspira pe orice maestru desdvirrrit
al smiltuirii calelcr. Cine i;i poate inchipui ci policromul vas de
catifea este o capcanb ? Cercetarea amdnunliti ne va corrfirma
acest fapt. La gura cofei se g.lse;te un gulera; foarte lunecos, sub
care este secretat un suc dulce. Atrase de culcrile necbignuit de
vii gi de nectar, mu;tele se asazi. pe gulcrag. Dar acesta fiind ne'red,
umed ;i inclinat, p^rovoaci. in mai toate caznrile alunecarea insr:c-
telor in interior. In partea de jos a ccfilei ie a;teapti lichidui
rnistuitor, secretat de perefii interiori ai uinei. 'flansparent la
inceput, iichictul se coloreazi bnrsc in gilbui ;i capitd o reactie
acida in conta.ct cu trupul micului animal. Celulelc din funoui
cofilei absorb apoi, incetul cu lncetul, siibstantele digerate.
Acelagi sistem de frunzc il glsim si la CePkalotus follicwlaris,
o piantir din locurile ml5;tinoase ale Australici, inzestratS. cu
cofife rc;ii, mai scunde, dar cu deschiderea mai largi, a;ezate
strins una lingi alta, in chipul cum fetele de Ja !ard, care au luat
api de laizvor, igi agazi donilele ald.turat, pini ce sc vor intoaice
de la o scurtS. hirjoand.
La alte plante exotice carnivore, cofifa este inlocuitd prin
cornete inalte de 60-80 cm, care ies direct din pimint. Aceste
cornete aparlin unei plante din mlagtinile Americii de Nor-cl,
Sarracenia t'wrpurea. Gura cornetului este pitzitd deun loc de cu-
loare rosie aprinsd, ce serve;te drept semafor pentru insecte"
Acestea, alunecind de pe lct-rul asemEn6tor unlri tobogan, cad in
lichidul mistuitor din adinc si nu se mai pot intoarce din cariza
opreli;tei de peri orientati in jos, ce le starr in cale.
Si mai interesanti este Darlrngtonia caltfornica, rudi bunl cu
Sarracenia, descoperiti. in 1851 in mla;tiniie din Sierra Nevada
(California) . Cornetele sale, care, de asemenea, ies din pSmint,
dep6;esc un metru indllime si sint acoperite de un cdpicei in
formi de coif impestrifat de culori. La intrarea in capcand, atirnit
restul frunzei, ca o lirnbd despicatl de ;arpe. Insectele, atrase c1e
culoarea ci";tii, pitlund in interiorul cornettilui, care nu are nici
nectar, nici'baraje de peri. Inapoierca lor este ingreuiati de nete-
zttnea peretelui si cie ri.sucirea cornetului in form5. de tirbu;on.
Pe apele tuturor ballilor plutesc, in timpul verii, lujerii cu
flori galbene ;i buzate a,Ie otrdlelului (Utrt'cular'ia aulgaris).
Tulpina
"ri
frunzele filiforme stau ascunse in api, fiind impin"
zite de ni;te saci (utricule) cu picioruge. Acesti slculeti,
in forma virr<elor de prins pe;te, nu mai rrrari de 4-5 nim,
sint p6rfi ale frunzelor transformate in ca.pcane. Veziculele au ln
virf o micl deschidere mlrginiti de perisori ;i acoperitl ciinspre
interior de un ciphcel ce functioneazi ca o supapl. Micile animale
de apd dulce (dafniile, ciclopii, rotiferele, infuzorii) ating peri-
sorii, care transmit excitatia cipicelului ce se deschide, ldsindu-le
sd pitrundl. Chiar dacl ar evita acest lucru, ele tot nr1 reusesc
s5 scape
-
sacii, pinh atunci goi, se destind brusc, absorbind apa
cu putere. Iesirea e cu neputinli, deoarece presiunea din interioml
sa.cului umplut se echilibreaze cr cea din afari, tinind inchis
cdpicelul. Dupi 1-3 zile, micile animale mor de foa.me ;i apci
sint digerate de substanfele secreta.te de peri;orii glandulari din
interiorul vir;ei.
Cu ajutorul ca.pcanelor sale, otrSlelul prinde pini la o mie de
astfel de vieluitoare pe zi.
60. PLANTE CARE TRAIESC PE SPINAREA ALTORA
Piantele parazite isi iati substanfeie necesare existentei 1or
din organisme vii, plante sau animale-gazdi. Cele rnai numeroase
specii Ce parazili fac parte dintre bacterii ;i dintre ciuperci. Bac-
teriile produc boli numite bacterioze
-
mai rdspindite la om ;i
animale decit la plante. Bolile produse de ciuperci se numesc
rnlcoze ;i sint mai rb.spindite la plante.
Prezenta pa.razililar criptogamici se face simtiti pe plantele-
gazdi prin citeva modificiri morfologice. Astfel, unele rimin
pitice, fencmetr cunoscut sub nutnele de nanism'. In a.lte cazuri,
organul infectat se mireste mtrlt. Adesea, coroanele unor copaci
se ramifich abundent, formind a.:.a-zisele ,,mFturi qle vrljitoare".
La unele pla.nte-gazdi apar uneori monstruczitdli florale: organele
flolale se transforma in sepale verzi (airescenla), ori staminele
se rrefac in petale (petaloidia). Plantele imbolnivite au meta-
lrolismul modificat: o cre;tere a temperaturii si o sc[dere a inten-
sitalii fotosintezei.
ln. lara noastri, intilnim pufini parazili din rindul planteior
suDerloa re.
'Ii .".o.,oastem u;or. Tulpina lor este roscatl,.galLeni, cafe-
nie ori violetd. Neavind clorofila, ei nu au frunze. In locul 1or, au
apirut nigte solzi;ori sau niste zdrenle ce le aplra pulin trupul'
In schirnb, douh. organe li s-au dezvoltat peste mdsuri: riddcinile
;i florile. Este;i fii-esc. Profitorul nu are decit doui preocuplri:
si acapareze tot mai lacom gi sd se inmulfeasci cit mai mult.
314
315

160. Ridiciniie lui nu sint ca si cele obisnuite. Sint inzestrate cu niste
organg numite haustori, i"t. r"trr"!c drept spdngi ;i ventuze'in
acelagi timp. Strdpung tulpina sau rddiCina victimei, ajung la
vasele plantei ;i sug cu putere seva pregdtitd. Florile au da.rul
de a fabrica un numb.r uria; de seminfe. Cele mai multe pier"
Totugi, din puzderia lor, clteva vor avea norocul sd intilneascf,
o rEddcini salvatoare.
Cea mai cunoscut5. spermatofitd. parazitd de la noi e torfelul
(Cuscuta). Pare un nevinovat fir de borangic alb, roz sau gal"
ben. Dar lncetdm s6-l judecim ca atare cind tncepe si se lnfigoare
ln jurul plantei-gazde, sugrumind-o aproape gi sugind-o
'prin
mii de ventuze ln;iruite pe partea de dinduntrul firului. Clnd
aceasta a crescut, din ioc ln loc apar minunchiuri de flori, strinse
laolalti in mici bulglragi. Din cutiulele fructelor se rdsplndesc
mii 9i mii de seminte, din care vor iesi tot atltea firi;oare ce, fmple-
tindl-se intre ele,'fac o retea deas5. Intrlnd in ciinpurile'aeirl-
foi, lucernd sau in, le inibir;d aproape cu totul.
Tot remarcabil prin finele si tot pdgubitor cind pitrunde in
locurile semdnate de om este si verigelul sau lupoaia (Oroban-
che). Este o planti frumoasd, cu tulpina viguroasi, galben-rog*
cati, mai rar violet6, purtincl un mS.nunchi de flori mari ca o gur'f,
de lup. Aproape cd n-ai zice c6. este o parazitl, cind stl cuminte
llngi planta pe care o despoaie de hrani. Daci sapi in jurul ei,
vezi cd partea de jos a tulpinii e umfiati ca un bulb. Cu el cu-
prinde ridicina gazdei.
La poalele copacilor din mijiocul pddurii igi face veacul un alt
paruzit. Pare coada solzoasd a unui sarpe alburiu, odihnindu-se
peste rddicinile copacilor. Este muma-p[durii (Lathraea squa-
maria), bine cunoscuti de poporul nostru. Din partea de jos a
cozii, ascunsd in plmint, apar numeroase ramificalii inzestrate
cu ventuze ce pdtrund in rlulelul de sevi. al ridlcinii. Solzigorii
grasi sint ni;te md.runte pompe aspiratoare, care inlesnesc urca-
rea sevei supte din rddicinile gazdei. Parazitul cregte lncet, solz
cu solz. Abia dup6 10 ani ii dd o ramuri, tot solzoasi, ln virful
cSreia apare un mdnunchi de flori alburii, foarte vizitate cie bon-
dari.
ln lirile calde, numS.rul parazi{ilor este cu mult rnai mrue si
formele lor devin atit de curioase ;i adesea inspiimintdtoare lnclt
produc o puternici surpriz5. cildtorilor. Sint parazi{i din familia
Balanoforaceelor,cu flori ca nigte ciuperci uria;e sau ca nigte corali
puternici ;i ramificafi, de culoare galbeni sau rogie, rdspindind
un cumpiit miros de mortdciune pentru a atrage insectele. Alte'le,
316
din familia Cotinaceelor, se strecoard sub scoarfa copacului ;i
scot afar5. doar florile, despre care poti jura ci sint florile arbd-
rilor-gazd5.-Firl tulpini, fird codife, ac-este flori slnt la tnceput
niste bumbi roscafi, care, deschizindu-se, lasi si se vadi o flo-are
de aceeagi culoare, 9u patru sau cinci petale. Cel mai vestit para-
zit exotic este Rafflesia din insula Sumatra, descoperit in-1819
de botanistul Arnold, despre care am vorbit cu citeva capitole
ln urm[. El este unul din uriagii lumii vegetale, iar faptul ia in-
treaga plantd se reduce doar la floare dovede;te din plin ci para-
zilii, scutifi de grija fabricirii minc5.rii, isi indreaptl toatd lrija
cdtre viitorii urma;i.
61. CELE CU ,,POSiUAGrr MUTATi'1
DacI planlele parazite triiesc pe socoteala fiintelor vii, cele
_saprofite f;i procuri substanfele nutritive din cadavrele plante-
lgr ;i-animalelor (sapros insemneazi ln greceste putreziciune) .
Saprofitele, extrem de numeroase, se recmfeazl.' rnal ales din rin-
dui mixomicetelor, bacteriilor ;i ciupercilor invizibile (micromi-
cete) ;i vizibile (macromicete). EIe absorb substanlele organice
din mediul inconjurdtor. fn cazul in care acestea sint dizolvate
ln ap5, absorb{ia se face sub formi de solufii. In cazul in care ele
sint insolubile in api, unele saprofite, cum ar fi mixomicetele, le
inglobeazd cu ajutorul pseudopodelor ln protoplasma lor, unde are
Ioc digestia, adici solubilizarea acestor substante cu ajutorui
enzimelor.
Din cauza numirului mare de saprofite, mai ales de bacterii si
ciuperci din soluri si din ape, subsfanfele-organice din cadavreje
plantelor ;i animalelor sint consumate destul de repede si reintrd
in circuitul materiei. Chiar si substanle organice relativ rezistente
la ac.fiun_ea agenlilor chimici, cum slnt celuloza, lignina, ri;inile,
cauciucul de la plante ;i dinlii, oasele, plrul, unghiile, copitele
;i chitina anirnalelor sint consumate de diferite microolganlsme.
Variate procese de .fermentafie.;i putrezire din natrrri, ca gi
numeroase rarnuri ale industriei'alimeirtare (cum ar fi industria
produselor de lapt-e sau a berei) se bazeazd" pe activitatea microor-
ganismelor saprofite.
Cormofitele saprofite sint destul de puline, aparfinind aproalie
in exclusivitate familiei arckr.daceelor. Cele mai multe din ele tre-
iesc in pdduri, unde existd un sol bogat ln humus gi substanle orga-
nice ;i, in acelasi timp, foarte umed. Printre acestea, airrinfim
317

161. in primul rind pe burziscr (Corrallorkiza innata), a cirui riddcrna
este asemdndtoare unui coral galben ;i ramificat, din care por-
neste o delicati tulpinl ce poarti in virf citeva floricele alb-gllbui
cu'puncte purpurii. Cit prive;te pe cuibu;or (Neottia nidus at'is),
ili lasi impresia ci te gisesti in fala unui cuib c1e pasdre, cu fire
lungi .gi
iniilcite, din mijlocul c[ruia se inal!5- o tulpinl pute_rnic5.
;i curioasb., cu un minunchi bogat de flori galbene, cu buza de jos
prelungi ;i impirtitl in dou5.
- Tol un fel de cuib are si sugitoarea (Monotrot'a kypcpitis)
in pamint. Numai ci tulpina ei e mai scundi, mai groasi ;i inco-
voiati ca o cirje din loCul unde apar florile, foarte mlrunte si
deosebite de cele ale orchidaceelor.
62. C1ND ,,BUCATARIILE" SII{T PREA X{ICI
Dupi fclui hrinirii, mai cxisti si o alti categorie cle plante,
numite no'ixotrofe sa:u sernrll>arazite. Acestea au clorofild ;i, apa-
rent, nu se deosebesc cu nimic de infa{i;area generali a plantelor
autotrofe. Dar clorofila lor nu ter-.este si prepare toate substanlele
necesare. $i atunci, cu ajutorul haustorilor, eie i;i procurS. o parte
din hrani de la diverse gazde.
Profesorul Nicolae Slligeanu, printr-o serie de experienle spec-
taculoase, a aritat ci la plantele semiparazite fotosinteza estc
normalb., dar lespiralia loi este intensi, astfel.incit fotosinteza
depS;e;te respiraJia frunzelor numai de aproximativ 3 ori, pe
cifd vreme la plantele autotrofe ca o dephrse;te de 6-10 ori' De
aici rezult5. deficitul de substan{e organice, recuperat pe socoteala
plantei-gazd5.
Cel mai cunoscut semipa.razit este viscul (Viscum) , cocolat ca
o tufi rotundi si vesnic verde pe crengile unor arbori din pddure
(stejar, plop, paduccl) sau copaci din gradina. (mlr, par').
in juruf fclului s5.u de a se nutri s-au cmis numeroa-sc teorii,
unele,
-ca
aceea a lui R. Hartig, susfinind ci. intre visc si planta-
gazc76 ar fi raporturi de sirnbiozS. Cercctlri recente au dovedit
ie viscul nu e un sirnbiont ;i ci e1 ia atit vara, cit ;i iarna o anu-
mita cantitate de substante organice de la gazdi'
O familie de plante raspincliti in finele;i piduri.d^e-dcal;i de
munte numdr5. c6i mai mulli reprezentanli ai acestti fel cie nutr-i-
qie. E vor ba dc Scropfutlariaceai. Arn putea aminti o buruiani de
iinealh dar gi de pidure, sor-cu-frate (Melatnpyruun), cu r,amuri date
in lituri gi frunze din{ate arsezatefalI in fali. Florile galbene, ca o
c,ascd, stropite cu. pulrn lo;u, sint asezate deasupra unui gulera;
(bractee) dinlat si de culoare violeth. Speciile inruriite au flori 9i
bractee'de aite'culori.
Mult mai mlrunt dar ramificat, cu frunze cit o unghie, dinlate
;i stribitute de nervuri aplsate si cu un ;irag de fiori trandafirii,
silurul (L'upkrcsiaJ sc iniilneste pretuiindcni undc crcsc icrLrrrj.
Deosebit de deccra,tiv e clocoticiul (Rltlnatt,thus). Creste lnil-
tu! si <irept. Are in virf citeva flori galbene turtite, arcuite ca o
cleasti de coco; ;i ctl lln rnic cioc. Sub eie se giseste o pungi
mare a caliciului care, cind e uscatir ;i bituta cie vint, ,,clocoteste",
spune poporul, scotind r'-n fel de {o;n'et uscat ce se aucie de departe.
Asemdnhtor cu clccoticiul este si virtejul-pimintului (Pidicu-
Iaris), cu fnrnzc compuse rjin aripioarc ciiniare ri crr floli losii,
foarte rdspindit pe pajistiie mr:nlilor, iar unele specii, precum
daria, in turblrii. O rudi bunh. a 1or, insl mai rarri, ia1f1-gituiui
(Tozzia alpina) , usor de recunoscut dupi tuipina fragili ramifi-
cati si dupd florile gaibene cu cinci dinfi, a.dunali in douf, L,uze
pu{in conturate, poate fi intilnit.l in locuri umede din munfi.
Pe ioastele stlncoase inierbate din regiunea alpin[ tr5ieste
bursuca (Bartsia alpina), cu un caliciu brun-inchis, cu flori mari
(l,B-2 cm), de un violet inchis, strinse in raceme foliarc de 4-6
flori.buza.te,._a;ezate pe un piciorus scurt, semiparazitb, pe buruie-
rule inAI{rmrIor.
63. PLANTE CARE E]{IT LUNTINA
Pdtrunzind intr-o noapte de vari. in adincul unei piduri, vom
zbri pilpiind niste luminite palide, ca de opaif, aninate de bu;tenii
putrezi sau aprinzindu-se un vipii; de raze deasupra frunzi;uiui
mort.
Aceste luminite misterioase stirneau odinioar[ fantezia oame-
nilor-simpli, care'le puneau in legituri cu unele comori ascunse
in piduri. Si nu rareori, la rb.dicinile copacilor, se intilneau zeci
de gropi, rodul stridaniilor zadarnice ale superstitiosilor dornici
de imboga!ire.
Focurile de ,,comori" li;nite din copaci nu sint altceva decit
radia{iile luminoase emanate de ni;te ciuperci, rucie cu ghebelc
sau iasca. Cea mai cunoscutS., intiiniti si in tara noastrd, este
gheba cie-copac (Armillaila melle a) , o rnici. ciupercS. cu paliiie la
care partea luminescenti o formeazi cordoancle rami{icate ale rni-
celiuiui (rizomorfele), dezvoltate intre scoarli si lemnr:l copacului
318
319

162. putred. La alte ciuperci, care cresc mai ales in regiunile calde, lu.
mina poate fi produsb gi de pilIrie.
Impresionanti. este gi lumina ce vine de jos. Parcd sub vatra
de frunze uscate a pidurilor de mesteac5.n ori stejar mocne;le un
foc dulce ;i statornic. Dind la o parte pojghila frunzigului, vom
descoperi izvorul acestei lurnini in stratul groscior si presat de sub
crusti., impdnat cu ni;te pete alb-galbene. Aceste pete fosfores-
cente sint hifele unei ciuperci pulin studiate.
Dacd. vom lua cu noi o bucatd de lemn ;i o vom pune sub un
clopot cle sticli, peste citeva nopli vom avea o veiozS. naturalf, ce
va rdspindi in o6scuritatea camerei o luminl potolitd ;i mingiie-
toare.
Poelii au cintat totdeauna roua, modesta picdturl de apd cdreia
razelc solare, strdbitind-o, li dau sclipili de diamant. Roua dia-
rnantini se schirnbd lntr-un smarald tot atit de strhlucitor cind se
a;azi pe frunzulilele unor mu;chi foarte r6spindili, din. genul
Mniuni. Frunzulifi:}e, prin desimea 1or, re{in numero_ase picdturi
de roud.. Lumina ioareiui trece prin marginile frunzelor, FJ'ferl o
reflexie totald prin piclturi ;i iese in exterior, dupl_ ce a mai trecut
o dati prin frunze-, Transparentele paravane lmbraci mu9chiul
intr-o poeticb diadem5.
Vestitul mu;chi luminos dinl pe;terile de la Fichtelgebirgq
(Bavaria), Schistostega osrnundace'a, rlescopcrit in citeva locuri 9i
in jara noastri (tinoi,ul de la Poiana Stampei, Munlii Vrancei etc.),
e si mai intcresant. Protoncma, firi;orul sub!ire ie;it din spor, mai
drirabil ca la alte neamuri de m';;chi,l;i semnalea 25" ptezena de Ia
distan!6. Nu loua creeazb iluzia nestematelor, ci propriile.ei celule,
a ciroi rnembranS., lngro;ati, ca o lupd, concentreazi lumina cit de
slabi gi o reflecti asulra'graunlilor de clorofili, care, la
-rindul
1or,
o rdsfring in jur, asem6neisclipirilor- unui colier de smaralde'
PrimEvara, sevele izbucneSc mai puternic ln copaci' Dacd am
avea o ureche extrem de sensibild, arir pe.cepe ;i-rgotul lor muzical
prin tevile de orgi ale corpului vegetal. Pufini insi ;tiu cd acest
,,singe1 al plantei emite luminl.
5e tei"* citeva fra{mente din frunzele 9i scoarfa castanului sdl-
balic (Aesculws hippocistanutn) sau mojcirea nului (Fraxinws ornus)
;i si 'te introdui6m lntr-un- pahar cu apl. Vom vedea c-i seva
plantei, amestecatd cu aph, va l'ncepe s6 railieze o lumina albastrl,
iare se observi rnai bine hacd tnshm-si pdtrundl in lichid un fascicul
de raze solare trecut printr-o lentili de ochelari sau de lupa. Feno-
menul nu e inc5. bine llmurit in stiint[. Se pare cd pigrnenfii gal-
beni re{in radialiile ultraviolete dih faicicului luminos. In sevi se
g5.sesc dizolvate diferite minerale conlinind calciu, sodiu, fosfor,
fluor etc. Sub acfiunea ultravioletelor retinute de pigmenlii gal-
beni (flatone), se produc tulburiri temporare ln echilibrul electro-
static al retelelor lor cristaline, in urma cirora lumina invizibili
de unde scurte se transforml in lumini reflectatd, vizibil5, de raze
lungi. Aceast[ modificare se nume;te flworescenlti.
ln hpsa fluorinei, cu care demonstr5.m ln laborator acest inte
resant fenomen optic, putem folosi in timpul primiverii plantele
mai sus amintite.
64. PLANTE-ARAGAZ
In finelele umede din partea centrali, ;i norclici a firii, cregte
sporadic o planti ciudati cf,reia ln anumite condilii putem sd-i
df,m foc fird sd ardd, realizirrd astfel un numir c1e scamatorie demn
de cei mai vestifi prestidigitatori. Planta este usor de identificat
dupi tulpina sa inaltl, acoperiti cu punctigoare negre, ;i dupl
spicutr cu flori mari, tranilafirii, cu vinisoare intunecate. Asemina-
rea frunzelor ci cu a frasinrilni a indemnat poporul s-o numeascb
frisinel (Dictamnus albus).
Prezenfa plantei este fridati de clr:parte cle un miros
tor. Strivite intre degete, frunza sau tulpina frisinelului
stanfd aromatici ;i iritantS, exr.:elcnt rcijioc de apbrare
animalclor ir rbivore.
pirtrunz[-
lasi o sub-
impotriva
Dac5. acrul este ii.scat gi iini:.tit, dacl ne aflirm citre amiazi, c?nd
r,'ipaia soarelui pirjclc;te, sau dupl o mai indelungati perioacii
de secet5., putem face o incercarc uluitoare. Apropiind de tufa de
frdsinel un chiblit aplins, vom ziri curn dintr-o ddta in jurul aces-
teia se tese un nimb pilpiitor. Irloaptca, axn avea imaginea unei
tor,te inconjurate de o fiaciruie strivezie si suar'6, ca un cearc5.n
in jurul lunii.
Aureola dureazl citeva clipe, timp suficient pentru a aprinde
la ea o bucatl de hirtie sau o !iga.rI, linute la indemlni. $i apoi,
tot a;a de brusc, se stinge fird ca plaltta sd fi suferit de pe urrna
cercului de pari ce i-a inlZrnfuit toati fdptura.
I{u-i nici o scamatorie la mijloc. Acele puncte negre diseminate
pe toati tulpina fabric[ un u]ei eteric. Cind aerul este foarte uscat
gi clnd razele solare ard cu putere, volatizarea este mai puternicS.
Lipsa de vint face ca vaporii uleiului, mult mai grei cir aceia de ben-
320
8l - Ette6
,391

163. zinl, sh se stringi in jurul plantei. Ei iau foc la prima atingere cu o
flacd,ri, dar nu vatdm[ fesuturile, deoarece uleiul cu care sint im-
bibate pirlile plantei Ie izoleazl, de nimbul de foc.
65. BTISOLE VEGETALE
Daci am intreba un excursionist cum se orienteazi in lipsa buso-
lei, ne-ar inrsilui toate mijloacele clasice inv[fate la geografie, minus
unul mai pulin cunoscut
-
orientarea dupi plantele-meridian.
Mugchiul, despre care se spune cl, iubind locurile umede si in-
tunecate, se fixeaz[ totdeauna pe fala nordic6. a trunchiurilor de
copaci, nu-i un semn tocmai sigur. Pddurea are curiozitifile ;i ex-
cepliile ei. Se intilnesc adeseori mu;chi a;eza{i in direclia nord-est,
nord-vest ;i sud-vest, a;a c[ lisindu-ne condugi de indicatoarele lor
capricioase putem devia firi voie clfiva kilometri.
ln schimb, planteJe-nreridian nu se ingal5. niciodatl. Acele lor
magnetice le reprezinti laturile frunzei, iar polii de atraclie nu slnt
declt razele de lumini.
Spre deosebire de alte plante care cautE cu licomie razele solare,
plantele-meridian, iubitoare de locuri deschise, ocolesc lumina prea
puternici ce le-ar putea vitdma. Frunzele celor mai multe plante
se agazi orizontal pentru a primi energia solare. Cele ale plantelor-
meridian iau o pozifie contrar5.: ele se situeazi lntr-un plan vertical,
primind astfel foarte puline raze directe gi mai multe radiafii ale
luminii difuze.
Cea mai cunoscuti busoll-vegetali este un nearn de ldptuci
silbatici (Lactuca scariola), foarte comunl pe cimpuri gi marginea
drumurilor. Cre;te tniltufl (30-70 cm), purtind numeroase flori
ca de pipidie, dar de un galben mai pal. Frunzele ei lacerate prezintd
zimli largi ;i curbafi. Dimineala, nu constatim nimic deosebit la
aceste frunze. Ele au o pozifie naturali.In orele clnd soarele le izbegte
tnsi direct, prin acfiunea auxinelor, iau o pozilie neobi;nuitl. Se
ridici, dar nu paralel cu tulpina. Daci vom urmiri cu ajutorul unei
busole sensul de orientare al frunzelor, vom observa ci muchiile lor
urmeazi perfect linia nord-sud, iar fe{ele aratd estul gi respectiv
vestul. Avlnd muchia ln direcfia nord-sud, razele solare izbesc frun-
zele tn dungi gi doar lumina difuz6 le atinge fefele. La ris[rit gi la
amurg, clnd puterea de lncilzire a razelor este mai micl, frunzele
iau pozifie de suprafafi ln raport cu lumina.
Cu toatc ca sint dcosebit de precise, plantele-busol5 au un in-
convenient; nu pot fi folosite cind cerul e intunecat gi nici ln tot
timpul zilei.
Acest deza.r-antaj l-au irrlitulat bacteriile. lncl din 19?5, profe-
sorul Riclrarcl Frankel, dela Institwhtl de tehnologie din Massachus.
setts, S.U.A., descope'rise proprirtatea uuor bacterii de a se orienta
firi gre; spre nord. In 1978, el a dezlegat definitiv acest mister.
Aceste bacterii erau inzestrate cu un fel de ,,busol6'1 natural[, for.
mati din 22-25 particule de rnagnetitd.
Fundafr'a Nalionald pentru $tiin{d o S.U.A., care a finanlat
cercetirile, a apreciat cb. descoperirea ar putea avea rezultate foarte
importante sutr raport terapeutic. Folosindu-se modelul bacteriilor
de a se orienta, s-ar putea fixa astfel de particule rnagnetice pe
medicamente, in scopul dirijdrii lor precise prin slnge spre o
anumit5. zond a organismului, cu ajutorul unui clmp magnetic local.
66. PLANTE-BAROMETRU
In fipsa unui barometru, plantele stnt capabiie sd ne vesteascd
la fel de exact apropierea unei ploi sau furtuni prin unele semne ol-
factive ;i vizuale, pe care oamenii legali de nafuri }e cunosc foarte
bine.
Astfel, aromele si parfumurile rlspindite ln aer sint cu mult mai
puternice, deoarece uleiurile eterice se evapori mai intens, din
c,auza cildurii puternice. Dar apdsarea aerului inci.rcat cu vapori,
din preajma ploii, impiedic[ miresmele si se imprdgtie.
Tufele ;i plantele zac ca ofilitc. Crengulele atirnd fdrd vlagd, iar
frunzele sc chircesc. Explicatia e simpld. ln mod normal, planta
transpir[, dind e'far[ surplusul de api. Or, in preajma unei furtuni,
atmosfera este suprasaturati de vapori, care impiedic6 plantele sd
transpire norrnal. Atunci o parte din api rdmine in corpul plantei.
Frunzele gi mlidilele ingreuiate de prisosul de lichid atlrna fAre
vlag[, dindu-ne impresia lngelltoare ci sint ofilite.
Paralel cu aceste semne, ma.i pot fi consultate trei plante-baro-
metlu foarte comune gi foarte exacte prin pozifiile caracteristice
pe care le iau unele organe ale lor atunci clnd se anunli ploaie.
E v<rrba de micri; (Oxali.s acetosella), obi;nuit in toate pidu'
rile de fag ;i ugor de recunoscut dupi flolile sale alb-roze, cu 5 petale
gi frunzcle ca de trifoi, de luceafdr (Scorzonera rosea), un neam de
barba-caprei cu un capitul roz, Ei de ciurul-zlnelor (Cailina acaulis)
composee, rudi cu ghimpii, al cirei capitul mare, argintiu gi sciios,
822 a')e

164. crr cliamctru ttc 6--15 clrr, se intindc dcasupra plmiutului din cauzn
cottifei plca scuite. Micri;ul i;i inchide colola 9i frunzele ca trifolul.
it;;;";;;; 4i rtti"g" dattulttl trandafiriu,. 'ln sfir;it, ciurul-
zinelc.,r i;i trage repede bracteele spinoase peste miezul format din
flori tubuloase, incit ia fr:rma unui boboc.
Dirpi incetarea 1;loii aceste plante isi reizru infiii;area cl,i;nuitir"
67. PLA}{TEI-II,.LUNATICTi'l
Inflrrenla Lnriii asupra fenornenelor biologice era cunoscuti incl
clin Antichitate. Plutarh vorbe'a despre ,,lumina umecli ;i rodnici':
a zeilei Osiris, care rep-rezinti Luna in mitologia egipteanl ,si sub
influcnla cbreia plant-ele cresteau mai repede.. Acelea;i insu;iri de
favori:zare a defvoltdrii plairteior erau atribuite de vechii greci ;i
zeilei Artemis.
'stiinta
a doveciit cir. vechile creciinle despre influenla Lunii
asupra piantclor (ca ;i a animaleior) sinl aclevtrate in esen{a lor.
lu iSOil savantul englcz J. Brcv:n a clemonstrat ch mi;ciriE plan-
telor 9i animalelor po1 fi rltmate de nadirul;i zenitul Lunii. Printre
"o-pf"f"
."t" -ul'convingitoare se numdrh ;i curba bioritmici a
;;rpii;F"i ."rtof"tni, mai- sc[zuti cind Luna e la zenit si mai
creicuti cind astrul nopfii se afli Ia nadir.
De;i oamenii de stiintd n-au c6zut intru totul de acord asupra
felului'cum acicn"aL|, Luna asupra viefii de pe Pdmin!, s-e pare cl
e vorba de o impletire a atracfiei magnetice cu gradul de.luminozi-
tate al astrului noptii, care se schimbi in raport cu apropierea Sele-
nei de noi gi cu faLrileprin care ea- trece' Dtlpb cum se ;tie, cel mai
spectaculod fenomen
-provocat
4S Lund. este mareea, mi;car-e
rigrrlat6 ;i periodici a apelor mirrii, prin care nivelul acestora urch.
si Toboarb ,ilni., in acelaii loc ;i la acclcasi orc, mi;cirile f iirrd cunos-
cute sub nutnele de flux si lcItrux.
I{areea nu se petrece dlar cu apele mirilor ;i oce-anelor, ci 9i cu
lichidele din truichiul unor copaii tropicali. Astfel, un neam de
acaju din Guyana, Vattaba e un copac ,,lunatic'1, deosebit de sen-
sibii la diversdle faze prin care trece Luna. Seva acestui copac suferi
un fel de maree care b inalf[ periodic spre satelitul nostru natural.
Fenornenul poate fi observit foarte u;or dacd vom face o secliune
transversa.li^in trunchiul copacului. La tofi arborii, un inel inseamni
un an de viafi. Inelul e alc^etuit din doui rinduri alternative: unu1
format din celule largi, parc5. umflate de sevi.
-
lemnul de primS-
var5.
-;i
celule strimte, mai nscate
-
lemnul de toamni.
La Vallaba insf, acceasi cronclogie este marcatd cle 26 cle inele,
trci5pls2sgs exterioare si treisprezr:ce intericare unei linii rnijlocii
de demarcalie. Cele 26 de urcu;uri;i cobori;uri alr: inelelor cupr-inse
in spaliul unui a.n reprezintii cele 26 fluxuri ;i refluxuri suferite iie
scvh.
Tiietorii de lemnc din Guyana cul]osc din practici cfectele acestui
ciudat fenomen. DacI arborele este tiiiat cu citeva nopli inainte de
a fi Luni noul, lcmnul sdu rc;ietic, c'xcelent perrtru construc-tii,
abia poate fi cioplit din cauza tiriei sale, concurind in aceste pri-
vinle cu celebrul okouru|, copacul de olel din pSdurile africane. In
aceasti perioadl, seva se gise;te in reflux. Circulafia ei foarte lent5
prin lesuturile trunchiului ;i ramurilor favorizea.zS' deshidratarea
ielulelor, care duce la intirirea lemnultri. Daci insd copacul e do-
borit in timpul Lunii pline, cind se exercitS. din plin atrac,tia-rliag-
neticl a astrului, iar seva urc5. cu puterc in lesuturi, asemenea fluxu-
lui, lemnul devine moale ,.i poate fi u;or irnbuczit[!it, pierzindu-si
din ca,uza marei cantit6li de api calitllile obi;nuite.
ILS. Burr, de la Universitatera Yale (Connecticut, S.U.A),
a avut ideea sd faci ln trunchiul unui arfar doui giuri gi si mlsoare
diferenla de potenfial electric lntre aceste puncte. llfectuind astfcl
de misurdtori timp de 20 de ani, a constatat cl arfarul reaclioneazi
la petele solare, la mi;cIrile l-unii;i chiar ale unor planete.
Cercetdri recente au pus in eviden!6 influen!a exploziiior ste-
lare asupra circulaliei sevei din plante, deci in modificarea ritmului
de dezvbltare al plantelor. Astfel, trunchiul sectionat al unui ar-
bore din podi;ul Pamir, bitrin de peste 800 de ani, confirmi in-
riurirea pe cale o exerciti unele fenomene astrofizice indepirtate,
ca explo-iile stelelor sllpernove. La aceasti concluzie a ajuns ltcta-
nistul N. Lovaliris din Leningrad, remarcind-in distribulia anuali
a cercurilor
-
trei perioade de incetinire a cresterii trunchiului,
ce coincid cu trei e.xplozii inregistrate cu plilejul na;terii fupcrr-
novelor Tycho Brahe-(1572), Keppler (1604) ;i Cassiopeea (1700).
68. PI,ANT'E ELECTRICE
In pSdurile tropicale din Nicaragua creste o plantb denumita
Pl+ytologica electrica, ale cirei proprietili stranii contiuui si fie
un-teren de dispute intre oameirii dc ;tiinli. Influenla magnetici
a acestei ciudat-e plante se exercit5 de la 2,5 m, putind fi u;or irr-
registratl cu un galvanornetru. Dacl e atinsi cu mina, proclrtce
aniorfeali si furniclturi. Pisi-rriie ;i insectclc o ocolcsc. Iutctisitit'
az*
325

165. tea activit[lii electrodinamice a plantei nrr e constantl; ln timp ce
noaptea-e abia perceptibile, o dati cu aparifia luminii gi curioasa
ei proprietate lncepe sI creascS, atingind apogeul in jurul orei 14.
Explicafia acestui fenomen ciudat e de domeniul bioenergeticii.
Pornind de la teoria funcliei cosmice a plantei, formulati de
A. Timiriazev, Szent Gydrgyi, in vestita sa lucrare Bioenergetica,
socote;te cd. procesele intime ale viefii sint controlate de energia
electronilor ce provine din starea de excitare pe care o introdrice
fotonul in moleculele de clorofild, energie care ulterior este redistri-
buitd biosistemelor in porlii mai mici. Ajun;i ln sistemele vii, elec-
tronii slnt transportali lntr-un ciclu lnchis qi necesar ordonat ca
sens, de curent electric, foarte slab, tntrefinut de radiaJia solari.
Agadar, un foarte slab curent electric exist5., firesc, in orice
plalt_i, aflatd ln plin proces de metabolism. Cum e cu putinld ins[
ca Fhytologica sd realizeze un J:otenfial bioelectric atif de ridicat,
manifestind ln acela;i timp proprietifi magnetice?
De aici incepe domeniul ipotezelor. Se pare ci planta reline ln
cantitili mai rnari decit alte specii din solul pddurilor litiul'gi ce-
siul, elemente ce acumuleazi si fixeazl, electiicitatea produsi prin
activitatea fotonilor. ,A.semenda retinei, n-ar fi exclui ca si cloro-
plastul, in prezenla unui element fotoelectric, sd ac{ione2e ca o
lotoceluli in care energia luminoasd
- de obicei la plante transfor-
mati in energie chirnicd
- se preface de data aceasta ;i in energie
electricS. Potenliilul bioelectric al plantei sporegte progresiv pe
misur[ ce creqte intensitatea radia]iilor solare, adici ipre orele de
prlnz.
Se gtie ci lntre suprafala exterioarE. a mernbranei celulare.
cu sarcini pozitive date de Na+ gi Cl-, gi suprafala interioari a ace-
leiaqi membrane cu sarcini negative se afll-o diferen![ de potenfial
electric, denumit potenlial de repaos. De asemenea, se cunoagte ci
tntre o zoni excitatl de radialiile solare intense gi zonele ln repaus
ale membranelor celulare apqrg o altd diferenfi de potenlial, aqa-
zisul potenfiai ln acfiune.La Phytologica, acest potenlial ln acJiune
este cu mult mai mare fafd de al altor specii vegetale din cauza sur.
excitErii ;,celulelor fotoelectricell din frunze.
lntruclt planta este
- se pare
- gi un stringitor de fier, n-ar fi
exelus ca microparticulele de fier rispindite ln tot organismul vege-
tal si fie supuse activitifii acestor
-mici
fotodinami electrici pi1l
capete propirutali magnetice la fel cu electromagnefii
-gi un'itmp
magnetic extins pe o raz6. de 2*B m ln jurul axului plant'ei. Activi.
tatea lor slibegte spre sear6, clnd gi activitatea solari descregte"
Desigur, cele expuse mai sus constituie o ipotezl care nu tn-
chide calea spre alte explicalii mai cornplexe gi mai subtile poate,
pledlnd pentru ideea*existenfei unei noi punfi dintre lumeavege-
taJS gi cea animal["
69. PLANTE CARE NASC PUI VII:
Ne-am obi;nuit cu ideea cl viviparitatea
-lnmulfirea
prin pui
vii
-
este caracteristic[ seriei animale ;i chiar unul din marile
praguri ce despart cele doud regnuri biologice.
Dar cum la orice regul5 existi gi excepfii, viviparitatea se ln-
tilncqte gi ln lumea vegetald.
Viviparitatea este o adaptare extremd a plantelor, determinati
de condilii deosebit de vitrege pentru inmulfire, pe care trebuie
sl le lnfrunte unele specii ln mediul lor natural.
Pe ldrmurile ml[gtinoase ale fluviilor din regiunile tropicale,
ln apropiere de vdrsarea lor ln ocean, unde se exerciti cu putere
fluxul ;i refluxul, in originala vegetalie de mangrove cregte un
copac cunoscut sub numele de copacul-pe-picioroange (Rhizophora
mangl,e). Din capul locului, te izbegte o particularitate ln tnfnfi-
garea lui. Trunchiul este sprijinit de numeroase rb.dEcini aeriene
groase, asemenea unor picioroange care ll fin suspendat deasupra
apei gi il fixeazi ln terenul nestatornic.
- Treclnd lntlmplStor pe sub coroana unei astfel de piduri, ne
va lntlmpina o grindini de ,,sigefi': ce se tnfig cu putere ln mllul din
jur. Aceste slgeli nu slnt altceva declt embrionii, cu o formf,
curioasi. Slnt nigte organe lungi, grele, care, ln partea de sus,
unde normal e despicitura slgefii, poarti un mugurag, iar ln partea
de jos, unde se afli virful sigefii, prezinti un colf ascufit din care
vor apirea ln citeva ore ridlcini destul de puternice pentru
a fixa noua plantuli.
Ne gisim, agadar, tn fata unei plante vivipare, ce lgi cregte ln
propriul ei trup embrionul, eliberlndu-l in mediul lnconjuritor lata
lncollit. Ca si putem explica aceasti, exceptie de la modul obignuit
de lnmulfire prin seminfe, trebuie si ne lntoarcem cu gindul la
locurile neprielnice unde lntllnim acest copac.
Fluxul gi refluxul mituri periodic firmurile unde trdiesc ar,-
borii-cu-picioroange.
Daci planta s-ar lnmul{i prin seminfe, acestora le-ar trebui nu
2-8 zile ca sl lncolfeasc5, cicel putin 5-6 zile pentru a-;i forma
un sistem radicular capabil si reziste deplasirilor apei. In acest
326 327

166. timrr, lnsE, rcfluxul ar smulgc.-o cu u;urirrli. gi ar transpcrta-o citre
l;irgul oceanului, unde s-ar pierdc.
Viviparitatea este, in acest caz,:urr mijloc de scurtar-e la maxi-
mum a perioadei de gerrninafie.
Gata forrrratS, plantula, cizind pe sol, isi dezvolti cu repezi-
ciune rS.d6cinili:. Si nu uit.i.m ci puiul cte ltkizophor{t are la dispo-
zilie doar cele 12 ore ale perioadei de reflux, cincl milui se descoperi
prin retragerea apelor. Dacl urrndtorul flux l-ar gisi insuficient
de puternic fixat, existenfa speciei ar putea fi in primejdie.
Acelca;i condilii deosebit de vitrege de viali cxplici ;i vivipari-
tatea unei micule graminee alpine, firufa-cu-pui-vii (Poa aiaipara).
Vremea la munte este adeseori neprielnici si poate intftzia deschi-
derea semintelor, al cbror embrion nu are o via!5. prea lung6. Atunci,
planta-mam5 indepline;te pe propliul ei organism ceea ce trebuie
sl se intimple in sol: incolfirea seminfei. In acest fel, aproape for-
rnat5, pldntula reuscste in scurt timp dupi. ce cade pe pdmint si
se dezvolte, fir5 a mai fi vitirnati de asprimile muntelui.
70. PLA]{TE COSNIOhIAUT
Astizi, in epoca zborurilor cosrnice, cind ornul a pus piciorul
pe Luni ;i se pregiteste si debarce pe Marte si, lntr-un viitor mai
depirtat, s5 exploreze planeta Venus, cea mai grea problemi este
aceea a. asiguiirii unui regim norma-l de hrani a cosrnonaufilor
in timpul unui zbor de lungd durati. In atari condifii, s-a calculat
ci unui cosmonaut ii sint strirt necesare zilnic: 640 g substanll
uscati perfect asimilabild, 2 2A0 g api gi 882 g oxigen. Admilind
ci un grup de tase cosmonauti efectueazi. un zbor cu durata de
5 ani, rezerva totali de hrand, api ;i oxigen, excluzind rezervoarele
;i ambalajcle, atinge in greutat? 4O de tbne.
Deocamdatl este practic de neconceput incorporar:ea unei
asemenea ,,magazil" intr-o navi cosmic5. Rachetele nu se pot dis-
pensa totu;i de ele atit timp cit uriarsele staliuni de alimentare
,,montate'1 in cosmos aparlin unui viitor indeplrtat. Iatd de ce
oamenii de stiintd se str5duiesc s5 imagineze solulii cit mai simple
;i ingenioade pdntru a mic;ora la miximum ,,magaria'1 cu aer,
combusiibil gi alimente a,le unor nave cosmice ce vor trebui si
cili.toreasci. in sistcmul solar un an sau poate mai mult, asigurind
cosmonaulilor condilii cit mai apropiate de cele de pe Tei'ra, adic6
o presiune atmosferici de 760 mm, temperatura de 18-200C,
hra.nd cornpleti, api ;i aer respirabil, in care concentrafia oxigenu-
lui sh se rnerrtin5, constanti, in jurul procerrtului ,Je Tlafo, iar a
dioxidului de carbon s5, nu depS;easci lirnita vitali de 0,4ofo"
Peritru mentinerea presitrnii si temperaturii constante, existl
mecanisme reglatoare destul de bine puse la punct, dovadi condi-
fiile excelente in care s-au de-qfd9urat zborurile de pin6 acum.
Combustibilul clasic este lnlocuit cu bateriile solare ce capteazi
energia solard gi se incarci singure in tinrpul zborurilor. Problema
apei poate fi solulionatS prin realizarea unui circuit al ei in inte-
riorul navei. Apa consumati de cosmonaut se elimini integral.
Adunind-o in rezervoare speciale, ea poate fi folositd clin nou,
dupi o prealabili purificare chimici, care ii redi proprietllile
ini!iale.
Cit prive;te asigurarea hranei, a sursei de oxigen gi purificarea
aerului de dioxid de carbon, solulia cea mai nimeritl ar fi folo-
sirea algelor verzi, care pot rezolva prin fotosinlez'|a o circulalie
a materiei vii ln intcriorul navei, ascmhnitoare aceleia din naturi.
Avind la dispozifie lumind naturall sau artificialS gi dioxidul de
carbon provenit din respirafia cosmonarrfilor, ele vor degaja
oxigen, asigurind astfel purificarea aerului;i vor sintetiza substan-
lele organice ce vor constitui hrana echipajului.
Dupd numeroase cercetiri cie laborator gi dup6 ce a fo-st ,,plim.,
bat['1 in unul din satelili impreuni cu ciinii Belka gi Strelka, s-a
ajuns la concluzia ce cea mai potriviti planti in acest scop este
alga verde unicelularS. Chlorella. Ea are nete avantaje fafi de
celelalte specii vegetale: produce o mare cantitate de oxigen, acu-
muleazi substanle organice, folosind un volum mic dc suspensie
(deci bazine reduse), are o perioadi scurtl de vegetalie, se inmul-
teste foarte repede, iar intreaga biomas[ a algei poate fi folositi
ca hrani. Valoarea ei nutritivi este cea mai ridicati din regnul
vegetal. Conlinutul de proteine atinge 50o/o din greutatea uscati
;i cuprinde toti cei 8 aminoacizi esen{iali pentru viala omului, ca
;i toate vitaminele.
Verificarea practicl a acestor observalii a ficut-o cercetitorul
sovietic V. E. Danileiko care, tirnp de o siptdmind, s-a izolat in-
tr-o cabini ermetic inchisE, alimentindu-se cu alge ;i respirind in
cea mai mare parte oxigenul produs de cultura respectivd in pro-
cesul fotosintezei.
ln tot acest timp, experimentatoml s-a simlit bine. Experien-
tele au fost reluate ;i intr-un centru de cercetare din Siberia, unde
o fatb a trhit 30 de zile intr-o cabind ermeticS., alimentati gu e€rul,
apa 9i substanfele furnizate de Chlorel,la.
szs s&s

167. Experienlele amintite au indrepti{it folosirea acestui sistem
ln laboratoarele sovietice care, ln anii 1975 ;i 1976, au,,lucrat'l in
cosrnos timp mai lndelungat.
Nu gtim cum vor evolua in viitor condiliile zbolului cosmic,
insi modesta alga Chlorell,a s-a dovedit nu numai o hrani ideali,
dar gi un bun material de lns[mintare a unor astre pustii cu ger-
menii vielii terestre. Testele efectuate ln deceniul opt sub condu-
rea cosmobiologului american Carl Sagan au con{irmat acest
lucru.
Poate ci o algi va fi acea {loare a lui Gopo cu care omuleful
siu duce mesajul de pace gi viald al planetei noastre ln Univers.
rv"
CITEVA ANIMALE STRANII
71. ,,NU STNT CE PAR A IiI':
Acest celebru vers minulescian se apiici ;i unor animale care,
la prima vedere, ne picilesc, lislndu-ne si. credem cl ar aparfine
unei alte grupe zoologice declt celei reale.
a) Melci cAre nu stnt uiermi
Solenogastrele, moluste primitive, aparlin increngdturii A mpki-
neutr&, care cuprinde melci incapabili de a produce o cochilie ade-
viratd. Ele slnt animale rnici, cilindrice, cu aspect de vierme,
triind in apele linigtite ale regiunilor abisale. Specia Pachimenia
abissorum, de piidn, a fost scoasd de la 4 000 m adlncime. Unele se
hrinesc cu mllul de pe fund, altele cu celenterate sau cu animale
aflate pe coloniile de celenterate, in fine, unele specii din genul
Anemenia slnt parazite pe actinii. Dar melcul care ne acordS, cea
mai mare ,,tanse'1 de a-l con{unda cu un vierme este melcul-vierme
(Vermetus), comun tn Marea Mediterani. Tubulelele sale acoperi
substratul stincos la fel ca tuburile unor viermi^polichefi. Numai
dacd li studiem cu atenlie, vom corecta confrzia.Inparteacentrall
gi superioarl, cochilia sa seamin6, ce e drept, perfect cu un tub
de polichet, dar la bazi, acolo unde se prinde de substratul de
piatri, ea prezinti clteva ture regulate de spirl, ceea ce ne con-
firm6 c[ avern de-a face cu un melc ;i nu cu un vierme.
b) Melci cnre nu sdnt scoi,ci,
Nici un copil nu confundi un melc inchis intr-o cochilie mai
mult sau mai pulin risucitl cu o scoic5., al clrei corp este apirat
de doui valve cu forme, ornamente gi culori ce variazd, de la gen
la gen.
$i totu;i, lntr-un caz, putern fi plcnlifi.
Un opistobranhiat ciudat a fost descoperit ln vara anului 1959
tn Marea Japoniei, llng[ laboratorul marin de la Tamano, primind
331

168. I
nr-rmele tic Tarws"ti,oualva I'imux. Acest ga.sieropod pil'zenta o
cochilic alcituitir din donf, ralve caicaroa.qie, 1e51ate tntre ele prin-
tr-o articulatie forrnati ciintr-un liganrent dorsal, ascmernea scoici-
lor lamelibranchiate. Dintre celc doui valve, mici cie numai 7 rnn:
diametru, cam cit ale delicateior un5lhiulile de pe litoralul NI[r ii
Ncg,re, ic;ea un melcu;or lung dc 10 mrn, verde-inchis;i crr doui
tentacul,: bucale rnici ca nigte lobi. Ochii, cale se ating, siirt apeza.li
pe o riciicf,turd deasupia ca.pului. Cind este t".rlburart, la fel cu seme-
nii ce se retrag in cochilie, ci se stringe intre ccle doui. valve ce
se inchicl ermetic.
c) Melci czye nx.r, sint flutwri
Cei care se plimbi pe Marea l{editeranii au prilejul si observe
deasupra a,pelor ni;te fiinfe ca nigte flutura;i, ce bat zglobiu valu-
rilc cu aripioarclc. Pescarii ;i localnicii au botezat aceste ciudate
fiinle farfalle dd ntsre (flutr"rri-de-mare), nume poetic dar ine>ract,
deoarece este vorba de pteroporle, rnelci-visla;i, din orclinul 0'pisto-
branckia., admirabil adapta!i la. viala de irrotiit<;r. Cu ajutoml unor
apendice laterale in formi de aripioarc, exccutit rni;ciri gralioase,
amintind perfect delicata vislire aeriand a fluturilor,
d) Ilticwgari cflre 'txr.t stn{ ri:laqte
Ciripeclele sint niste ricusori de rnarc strivcchi, carc i;i trag
nunrele de la prelungirile picioarelor in formir de ciyi. Acoperite
de o carapace forrna"tH. din mai multe plirci calcaroase, cle stau fixate
pe un suport (stincd, scoici, carapace de crabi, pontoane, funclul
coribiilor) printr-un peduncul. I)intre ciripezii firi picioru;, cu-
noscnte sint bubulifcle-de-mare (Balanus]. Cisulele lor, ageza"te
uira lingi. alta, par ni;te fagur:i calcalo;i. Dintre cipripezii pedrlncu-
lali, a;a-zisele ritu;te-de-mare sau scoici-rd!u;te (Anatife), care
stau de obicei fixate pe lemne cirate <1e ape, a.u inspirat, datoiitd
ciudatei lor forme, una din cele mai vestite 9i amuzante superstifii
din Evul Nlediu, legati de concepfia, de largi circulalie pe atunci,
a generatiei spontanee.
e) Pegti care mw shtt arici
N-ar pdrea cel pulin ciudati imagini:a rinui ghem de spini,
amintind perfect de un arici, care plute;te pe suprafafa rrrdrii?
Arici-de-mare (Echinordea) existd, ce e drept, numai ci ei trbiesc
numai pe fundul mirii (in mil sau in percfii stincilor), uncle, <lr:
aitfel, vineaz'a,
Ariciul carc ph,ite;te ca ttn balon pc vltiuri nu are nimic rlin
infafi;area ;i cr,.mportamentul echinodermerlcir rnarine. E vorba
de un pcste bine cunoscut de oa,menii de ;tiin![, cle pescari ;i chiar
cie oamenii din jurrl apelor tropicale ale Or:eanului Atlantic, ;i
ades:ea intilnit in rnuzee sau baruri sr:b chip de curiczitate. Pc,stele-
arici (Diodon ltystrix), da,ci. e prins o.i iasat la aer, sc rrnifii,;i in
nceastl stare poate fi uscat. apoi vindut.
Pestcle nu are solzi. in lccirl lcr', apar nigte evaginaliiin formi
de spini ascufili, fiecare avind un mugchi prc;priir ce il contracti
;i il lidici perpendicular pe suprafali. Cind pestele este in pericol
;i se girsegte la suprafa{a apei, el inghite a.pl, se rnn{il, se intoarce
cu burta in sus, ia' si-.inii clr:'u'in crectiii. Gura zrltor pesti nu pcate
priircle acest lrui;ri e spincs, a ciLrui in{cpiitr:ri e, dc altfel, foarte
toriic:i (con{ine cloue'r substanle otriivitoart:: telrodorotoxinti gi sferoi,'
d'ind). Umflarea animalnlui .re datoregie unui diverticul ca un sac,
cu perelii sub{iri, care, pornincl din guri, aderi la peritorreu, dupii
ce inconjoari. toatf, rnarsa viscc'ralir. Prin dilatarea perefilor corpu-
Iui, acest sac se umple cu aer .cau ap:I, provocirrcl ereclia spinilor.
In dteptul faringehil, el are un sfinctel mtiscrilar, pe care pe;tcle
il inchide ;i il deschide dup5. voie. Dupir tr"ecerea prirnejdiei, ani-
malul elimini brusc aer-ulli apa piin eurd, prin opt'rcu1e gi prin
anus, se intoarce la pozijie rrorm:,.Ii si... aricir:i a deveriit pe;te
ca mulfi ;rilii.
f) Pegtele c&re nu e broascd
In apele Mirii Caraibilor trhic;tc un pegte ciuriat, numit pe
drept cuvint pestele-hroasca (Ogocefkahts vespertilio). Nu c im-
punitor. Aduce cu un mormoloc mai mare, terrninat cu o coadi
subfire. Sotzii sbi sint prefdculi in ni;te butoni ascufiti, care il
acoperE aproape peste tot, astfcl ci ml poate ti apucat de rlpitorii
mai mari, din iauza iulepdturilor. In regiunea medianl, mai 15!it5,
sint situate doui. organe originale ce ii favorizeaz/a o locomolie
cu totul deosebitii de a pegtilor comuni. Ele reprezinti aripioarele
pectorale modificate. ACestea, alcltuite din doui oase pterigofore
(cleithrum gi postcleithrum), sint suslinute de doud pliuri ale
corpului, devenind un fel de suport, continuat apni cu radiile
fnotitoarelor. Cind sti pe fundul apelor, cu ajutorul acestor doui
nembre pegtele se ridici cu u;urinfi, cdpZrtind o pozilie de broasci.,
;i se poate deplasa cu salturi de batracian. E un sistem nou de
locomblie, adaptat zonei bentonice, unde este mai u;or s5. prinzi
o pradi sdrind-pe ea. To{i cei care l-au urmirit vinind, au remas
surprin;i de ana,logiile sale cu broasca. Sprijinit pe aripioare, el
': Q.)
s$l{

169. pindegte in cea mai perfecti lini;te prada, formati de obicei clin
viermi. 5i crustacei, iarind asupri ei-cu un salt extrem de rapid
gi exact, in care coada joacd rol de ,,propulsor'1.
g) Pe;ti cate nNt stnt .pdsdri
. 9r.r,l spunem pds[ri, ne gindim la ni;te animale care z]:oarii
gi-;i fac.cui-buri. Aceste atribute prin exielen![ ,,p5siresti':, cind
le intllnim la alte grupe de animale, ne trezesc uir sentiment de
srrprindere.
Probabil ci de un astfel de sentiment sint cuprinsi cllitorij
pornifi intr-o -croazier| de pldcere pe l{editerana cind, privind
undele azurii ale mdrii, asisti la o scenl uluitoarc: ca la o coinandd,
zeci de submersibile marine sparg oglinda apei cLl un salt energic
;i apoi, incordindu-;i aripioarele, planeazh. Zeci ;i uneori sutc
-de
metri dcasupra undelor.
Misferul va fi repede dezlegat dac6 una din aceste fiin{e acva-
tice zburatoare va ateriza din gregeali pe puntea vasului. Acest
planor zblrnlitor nu-i altceva decit r'lndunlca-de-mare (Exocetes
aolitans), un pe;te 4e 25-50 cm, inzestrat cu o inotitoare pecto-
rali cu 14-15 radii, a cdrei lungime reprezintd pind la i5o/odin
aceea a corpului, oferind o suprafalh da 300-500 cmp, si cu o
inotdtoare codali cam de doul-ori mai micd, avind lob-ul inferior
mult mai dezvoltat decit cel superior. ,,Aceast5. dispozifie anato-
mici joaci un rol important in-cistigarea vitezei pentru zbor
-
scrie Eugen Pora. Pe$ele se apropie de suprafale fi fnainteazi. cu
o vitezi mereu crescindi si, cind ajunge cam la 15 misec., cor-pul
iese- din -api gi inoti.toarea pectorald,-care pin[ acum era fifitI
in lungul corpului, se desfigoarl intr-un pian de suslinere,- iar
-..gaqa.
bate cu pini la 70 mi;ciri de ondulafie pe secundd. Corpul
fiind in aer, rezistenla mediului a scdzut gi viteza iui de lnaintare
cregte-Ia 20-25 m/sec. Acum animalul iese complet deasupra
ape-i qi ny4a.! lobul inferior al lnotdtoarei codale bdte apa, lisind
o dlrl vizibiLS''t
" ^91
pegte zburitor gi mai abit declt Exocetes este Cypsil,wrws,
intilnit exclusiv pe fdrmurile Mediteranei. La Cypsilurus-iu numai
fnoti.toarea pect6raii se desface ln plan de zbof,'ci si cea ventrali,
c_are reprezinti cam 83 o/o din lungimea corpului gi are o suprafali
desficutd de peste ?00 cmp. Astfel, Cypsihnws arb dou[ plahuri de
plutire (biplan), ceea ce ii tirgiduie o tia'iectorie de zbor fohrte lungi
(400-500 m) ;i schimbd.ri frecvente de direcfie ln aer. Acestea le
r-ealizeaz6,,cu ajutorul inotitoarelor ventrale, ce-si schimbd planul
fafd de cele pectorale.
Pestii-zburitori au str6mogi din vremuri strivechi. Astfel, au
fost di:scoperite fosile de exemplar. .ar* au trdit ln triasic. Dar
care sd fie raliunea zb-orului lor? Probabil cI gi in trecut, si astlzi
existi aceleasi cauze. ln unanimitate, savanlii considerd c6 zborur
..t9.9 adaptarc spcciali lxntru a scipa de unii pesti ripitori cum
ar ti bonita, dorada, ronul, care slnt foarte vorace. Ie;iiea pi apoi
scufundarea la zeci;i sute de metri distan{i ascundd pesdele'de
ochiul dugmanului, mai ales ci in api vizibilitatea este'dclstul de
redusi. A;adar, ie;irea din ap[ este cel mai bun ascunzis pentru
pe;tele-zburdtor. Este adevdrit ce in aer pot si apari alfi ciulmani,
_pisiri.ichtifage, care li pot prinde din zbor (fregate, petr6ti, at-
batrogi). Riscul din aer este lnsi. cu mult mai mic deiit cel din
adlncul. apelor^ riscolite de pegtii ripitori, ceea ce explici conser-
varea timp atit de.lndelungat'al acestui mijloc de aplrare.
. D.1t p.e;tii au ,,imprumutat'1 de la pisdri nu nurirai aripile, ci
gi cuiburile. Prin rlurile linigtite ;i ballite fdrii noastre, ci ;i i.,
Deltd, trf,ie;te un pestisor, fe la iroi de 5-6 cm, in pjrtile'mai
nordice ale Europei de 9-10 cm, numit ghidrin (Gaslerosteus a,cu-
leatws)., despre care am scris mai pe laryln cirfile mele Artizanii
naturii ;i Animalele uorbesc ? Pe clf e de mic, pe d.tit este de celebru
acest ghidrin, deoarece ciudatul siu comportament nupfial, ca ;i
calitifile sale de ,,tatl vigilentr au stlrnit interesul celor^mai vestiti
etologi.
Dar nu de acest lucru vom volbi acum, ci de extraordinara
lui insu;ire de a confecliona cuiburi, aptitudine pe care am socotit-o
p[sireascd (doar gorilele, dintre mamifere, fduresc ni;te culcuguri
asemi.nitoare unor cuiburi foarte rudimentare) .
ln iunile- aprilie-iunie (in funclie de latitudirie), masculii capiti
vegmint sirbitoresc de nuntI. Devin portocalii pb partea ventiald,
lpinarea se imbraci in zale argintii, iaf ochii capitab culoare verde.
fn acest stadiu, ei incep si cbnfectioneze un fuif. Rtee pe fundul
apei un loc mai lini;tit, sapb cu ioada o mici adinciluii si aici
adunl tot felul de ri:sturi ie plante sau de materiale plutiioare,
pe care,le fixeaztr la lnceput cu pietre, pentru a nu fi luite de apd,
|Wi le impregneazi cu nigte secielii mricoase ale pielii, ce apar p?in
flec.argq.corpului de acelte mat6riale, sau cu un produs sp6cial
al rinichiului, secretat sub acdiunea hormonilor sexirali.
-. S-ecrefiile'organice ale pegtelui ajung ln apl sub forma unor
fire foarte subfiri, ce se al[turI uneli: de altelt! gi se lntiresc, for-
mind adevirate cabluri plurifile, cu aiutorul
'cirora
se fixeazi
gi s-e leagd rersturile plantelbr de cuib intr-o formalie solid[, ovoidE,
cu lungime de circa 10 cm si grosime de circa 5 cin. Prin frecvente
334 335

170. miicnri"de rhsrrcir,c, mascului are griji sl pdstrcze in rnijlocul
criibului un spaliu liber in car-c si se adipostea^sci femela, cu foarte
pu{in rnai marc dccit el.
Irr acest cuib se ricsfS;oarl:rctul nulrlial, ce are loc dupb un
ritual foarte original, ;i tot aici eclazeail. puii, care sint ingrijili
si apfu'a!i cu o abnega!ie qi crr o strd;nicie iar intilniti, timp-d6 o
lund, de un tatd-model, pini cind alevinele sint capabile^ si sr:
,,descrrrce'1 singure.
Gastercsteus nu cste un caz unic de peste fiuritor de cuiburi.
Q ryd.a._a y, lygos-totts, igi face cuiburi a.qlfate de tijele plantelor
de balt[. Pc ]itcralul Mir:ii Nordului si Mlirii Baltice, intre-ramurile
de I;ucus -*- alge br"u'e
-
se intilndsc adesea cuitruri construite
de glridrinul-de-ruare, Sfinackia spinnckia, cam de doud or.i mai
lung decii rucla sa de baltd si cu 15 spini pe spate.
h) u'rr. peste care nw e cal
Poate unul riin cei nrai c.noscuti pegti din Antichitate pini in
prezent, pornenit irr mitologia greacr, hrat ca motiv ciecori.tiv de
artizani ;i_imortalizat ca erou in multe cdrfi ale copiilor, este ciluful-
de-rnare (Hipjtocawlus) , care isi ducc, viata prin r.ingurile de algc
;i d9^zcgr.as^ (^Zo.stera), aproap'e de suprafaid. Degieste miruirt
(!- lZ cm), in{ati;arca lui aduce r-ag cri'a unui cal,'cu coamd, bot
gr coadi, cc- se dcptreseazi aproape vertical in api", ceea ce a intirit
credin!-a celor vechi cr ei sint iatutii marini iar"e trag pe fundul
oceanului carul zeului mlrii, Poseidon.
Dincolo de legend5., cdlutul-de-mare este, flrl indoiald, un
pc;ie-ciudat., nu numai prin infirlisar"c, dar q,i prin fehil cunL se
inm_rrlfe;te ;i prin rinele particularitlli de compdrtament.
Hippocampul nu_ gj-1 pastrat aproape nimic diir aspectul de
peste. Nu mai are solzi. Prrlilc infeiioare ale acestora s-au unit in
dermi, cit'd na;tere unor plici calcaroase ca o cuirasi, imbrdcati
pe deasupra intr-un cpitcliu foaite srrb!ir,'. Sub plhci, ci are pufini
carne. Din acest rnotiv nu estc cdutat ca lrrarrh de nici un pr-edator
marin.
. C.olpilJ ia o pozilie 1'e{r9ali, iar capul lui se Elbseste in unghi
drcpt fa!i..de axa corpului. E lipsit cle inotitoarea.codall -_ ptirr-
cipalul rnijloc d9 ilot at pe;tilor. Prin compensa{ie, inotit<iarea
dorsali, foarte flexibild ;i-alcdtuiti clin razdfine,'legate printr-o
membrani delicatd, strhvezie si rezistentd, este aclionatt de o
musculaturi dr:zvoitat6. Aceasia imprimi aripioarei o miscare
sinuoas5.,- de elice, ce ajutd deplasarea' inainte jpe;telui. Dirbcfia
de lnot, la dreapta sau la stiniga, este asiguratd dd o mici inoti-
toare Laterall, situati la locul de infiexiune a capului pe axa trun-
chiului. Coada hippocampului, rnobili,^se poate risuci in jurul ei
sau al unor suporturi in forma de tije. In timpui nopfii, pegtele i;i
lrrleazi coada in jurui unui fir de algi sau de iarbi-de-mare gi e
leginat de valuri.
Comportamentui hippocampilor a intrigat pe oarnenii de gtiinfi.
Ac,u$l cifiva ani, a putut fi surprins5. comunicarea sonori a unor
c5"lu!i-de-mare. Banda magnetici n-a inregistrat un ,,nechezat'1,
ci un sunet clclicat ca la clopofei, scos, se pare, printr-o anumitf,
frecare a plicilor calcaroase. $i mai interesantS. insi este inmullirea
ar-cstui pesti;or, a cirui taini a fost descifrati in 183i de cerceti-
torutr danez F. Ekstrom. Se ;tie cd puii acestui pegte se dezvoltd
ca la cangur, intr-un marsupiu, un fel de pungi ce se deschide
numai in rnomentui cind puii trebuie si piriseasci addpostul
piir.-iuLesc. Ekstrom a precizat c5. marsupiul se glsegte nurnai la
neasculi ;i nu la femele, astfel ci tatli nagte puii vii gi nu mama.
I;"me-leie de hippocarnpi cauti masculii in clipa cind ovulele lor
s-:rt nlaturizat. Cu ajutorul unui oviscap, femela introduce prin
p,rruL mic ai marsupiului ovulele sale ln pung6. Un hippocamp
rriascul poate fi r"izitat de citeva femele, pinir cind^se string 40-
5O cle oua, pe care masculul le fecundeazi indatd. In timpul dez-
r,'oitlrii enbrionilor, lntre oul fecundat gi perelii pungii marsupiale
se formeazi o interpiitrundere, in aga fel incit fiecare ou este lnvelit
intr-un pliu al pestelui, intern, puternic vascularizat, care devine
astfel o adel'irati placenti paternS.
Dupi cirqa trei siptimini, puii ating 5_.6 mm, ajungind Ia
inaturitate. ,.f n acest moment, tatil, prin mi;cbri brqte de indoire
;i risucire, laterali si pc spate, deschide orificiul marsupiului gi
pl'oiecteazi de fiecare datd cite un grup de 10-20 de pui Ia exte-
rior, apoi se prinde cu coada de un suport si, dupi un anumit
timp dc odihni, operafia reincepe. Circa intr-o zi, toti puii sint
nlscuIi gi eliberafi". (Eugen Pora, Am intilnit anintale cu obiceiuri
cwrioase, p. 186)
A.lerzinele de hippocamp, foarte aseminitoare pd.rinfilor, inoati
?n apropierea tatdlui, fixindu-se de suporturi fine sau prinzindu-se
cr-r cozile intre ele. Eugen Pora, care le-a studiat indeaproape la
Agigea, le-a cornparat cu o ,,mici gi dragilagi herghelie de minzuli'l.
l'1 $opiilel c&ye t Lt stnt gerpi
NIU rareori, trecind prin piduri, vom zi,ri strecurindu-se printre
frunze un soi ciudat de animale. La prima vedere, acestea seamini
perfi.'ct cu niltc serpi, numai c5. sint mai greoaie gi mai neinde.
ftBS
8! - Bios
33?

171. minatice. Cd nu sint;erpi, oamenii din popor;tiu bine; de aceea
le-au dat numele de n[pirci-cu-plato;i, ]a cele mai rnari, ;i de
;erpi-de-sticli, la cele mai mici.
In realitate, aceste fiinle sint ;opirle aparfinind familiei Angui-
dae. Spre deosebire de ;erpi, care au pleoapele sudate ;i transparen-
te, ;i prin urmare nu pot inchide ochii, ;opirieie au pleoape si,
din cind in cind, clipesc repede. Deosebiri mai sint la forrna si
alcdtuirea capului, la forma ;i agezarea solzilor de pe abdomen.
De asemenea, serpii nu au conduct auditiv ;i nici o crapiturl
longitudina Ii pe laturile cor pului.
NS.pirca-cu-plato;6 (Ophisaurws apod.us ), care treie;te in Europa
de sud-est, Crimeea, Asia n{ici, Iran, Turkestan, este uria;ul acestei
familii, ajungind pinl la 1,20 m lungime. I{embrele posterioare
sint ca niste cioturi, abia vizibile, ceea ce da ;opiriei aspect de
Farpe. Coloritul animalului este rosu-cafeniu sau galben-cafeniu,
cu luciu sticlos. Plato;a netedb ;i tare, {ormati din solzi, o apir5.
de mugciturile serpilor otri.vitori 9i scorpioniior. Coada ei nu se
rupe. ln vdile pline de tufi;uri, care formeazd biotopul pr-eferat
al acestui animal, cu toati talia lui mare, el sti ascuns ;i este greu
de observat. Hrana lui principall consti din ;oareci tineri, licuste,
melci si omizi, dar ataci ocazional ;opirle mici, precum ;i ;erpi.
Intr-ucit este usor de linut in captivitate, s-a putut observa,in
terariu, .o*po.iar.a sa'fa!6 ae prdaa: indatd ce-ii apucd victima,
se-nvirtegte cu ea in jurul sdu cu o iuleal5 de necrezut, incit anima-
lul ostenit nu mai este capabil si fuga. Atunci il strive;te;i il
inghite cu grcutate.
Nipirca mici sau sarpele-de-sticld, (Anguis fragilis), col]llrtl
prin piduri gi z.lvoaie de munte, atinge 50 cm, din care nurlai coada
rnisoal5 33 cm. Spre deosebire de ndpirca-cu-plato;l, coada ;ar-
pelui-de-sticli se desprinde, atunci cind e apucatS. zdrar'ln dc' un
du;man,.prezentind astfel un fenornen de autotomie cetza rnai pu{in
accentuat insl ca la aite neamuri de ;opirle.
Nbpirca este mai pgfi". flexibila decit ;arpele ;i se deplaseazi
mai greoi, prin arcuiri largi, vioiciunea ei sporind doa.r seara, cind
porneste la vindtoare de rime ;i limac;i-hrana ei preferata. Din
cind in cind nipirleste, lepidind pielea sub forma unui inc'l ingro-
;at, din care se elibereaz5. Nipirca poa,te indura foamea luni cle
zile, este foarte rezistenti;i pulin sensibila chiar;i ls 1:eninuri.
A;a se explicf, longevitatea ei (in captivitate poate trii 40-50 de
ani) . Din nenorocire, are mulli du;mani: ariciul, r'iezurele, clihalul,
mistretul gi colubridele, la care se adaugi. si omul care, cind o
intilneste, o ucide, confundind-o cu un ;arpe, de unde ;i zicala
-,te strir,-esc ca pe o napirci".
j) $opirle care ,nxt stnt pdsdri saot, lilicci
ln paduriie tropicale a.le Indiei cle nor<l ;i ale Indoneziei se
intilneste un animal ciuCat, care ne poartl cu zeci de milioane de
ani il-l urm[, r:ind reptilele terestre, cocofindu-se in copaci, au
cipitat aripi ;i deprinderea si zboare, preficindu-se incetul cu
incetul in plsiri.
Cei ce strabat aceste pdduri luxuriante, obi;nuite cu salturile
acrobatice ale maimufelor, care se arunci 30-40 m in gol, prin-
zindu-se de lianele copacilor vecini, rimin si ei surprin;i la apari{ia
"nor_{ipturi inar-ipate, care sar ca maimulele si zboari. ca pdsa-
rtle, tird si scmenc cu ele, ci mai degrabd cu ni;te fiinle apocalip-
tice. Nu e de mirare ca primii enropeni care le-au z5.rit, r-obi1i de
superstilii, si le fi numit dragoni sau draci-zburi"tori, de unde ;i
denumirea ;tiinfifici -
f)raco t.olans
-
d5-ruiti de Linn6, ,,na;ul'1
atitor rnii de plante ;i animale.
La sopirlele-dragon, de fiecare parte a corpului existi cinci-
sase coaste preltingite, ce su^stin un fel de para;uti semicirculari,
separati total de membre. In stare de repaos, aceste ,,aripi'1 se
string pe iingir corp. Ele se deschid cind animalul vrea si se depla-
seze, cind ia o pozitie de intimidare fali de un adversar sau ln
timpul ritualului nupfial, pentru atragerea femelei.
Dragonui-zbur5.tor, lung de circa 20 cm, din care cozii ii revin
12 r:m, este un anima.l cu un colorit strilucitor ca de colibri. La
masculi, sa.cul de sub gu;i este galben-portocaliu, iar membrana
de zbor cle cnloare albastru-cobalt, in timp ce la femeie sacul gular
este a.lbastru-azuriu, iar aripioarele galben-verzui. In rest, anima-
leie sint de culoarca scoartei copacilor. De obicei, stau perechi-
perechi pc arbori, pentru a rrina furnici. Nu fac ,,salturi mortale'l
decit atunci cind se pun la adS.post din fala unei primejdii.
k Mantifere c&ye nw sint rept,ile
Se gtie in general ci mamifereie se trag din reptiie ;i ci tot din
reptile se trag ;i p5sirile. Str[mo;ii lor prezumtivi au fost desco-
periti sub forma dc fosile;i dcspre ei s-a scris pe larg in multe
cdrti. Insa dovczile paleontoiogice, or"icit ar fi de certe, dau na.;tere
la unele interpretiri. Singura cale de a confirma o ipotezi paleon-
tologicS- este de a descoperi un caractel de vechime la un animal
contentporan. Ori, din acest punct de vedere, clasa Monotretneloy,
care se deosebeste radical de toate celelalte mamifere, prezentind
990
JJO
22*
339

172. multe caractere ccmune cu reptilele, aduce argumente hotiritca"ie
pentru clarificarea originii acestora.
lfonotrernele sint fiinle stranii, in care se impletesc caractere
de mamifer (corp acoperit cu blani sau cu !epi, pui ndsculi din
ou6, dar hrinili cu lapte, care se prelinge din glande individuale
intr-o pungb numitd marsupiu), de reptili (centura scapulard cu
dispozifie reptilianS, varialii termice alecorpului, crificiiie intes-
tinal, urinar -.i sexual deschizindu-se impreun[ in clc,aci), ;i chiar
de pisdri (un cioc uscat ca de rafi).
Toate aceste caractere indreptir!esc a-cezarea monotrenl(-Lor
in categoria a;a-ziselor fosile-vii. Aceste animale strivechi sint
cuprinse in doni familii: Ornitkorinchidae, dir' care face parte
ornithorincul (Ornithorynckws anatinus), ;i Tackyglossdqe, care
cuprinde doui genuri de arici-furnicari: Tack3;glassus ;i Zaglossu,s.
Toate aceste animale strdvechi trdiesc in Australia ;i in insuiele
invecinate.
Ornithorincul, animal acvatic, asemindtor oarecum cu l'idra
sau castorui, triie;te pe marginea riurilor din Australia de est,
s[pindu-gi adiposturi pe malui apei cu ajutorul ghearelor ascu{ite,
o galerie de circa 6 m, cu multe coturi, care se deschide intr-o
cameri spafioasi, umpluti cu plante uscate. Galeria este inclinatir,
astfel incit vizuina si nu fie inundatl. Din prudenfi, anirnaJul
mai sapl o iegire de rezervS. Aici l;i duc viala perechile de arni-
thorinci. Animalele au un corp turtit de circa 45-50 cm lunginc,
membre scurte, inzestrate cu cite cinci degete, acoperite, la cele
anterioare, cu o pielili ca de ra!i, iar cele posterioare inzestrate
cu un pinten ascufit ;i mobil. Coada este turtiti si latE.. Blana
ornithorincului este formati din peri de;i ;i aspri, dar tegumentul
cozii poartl urme de solzi. Capul este partea anatomici cea mai
stranie, datoritl ciocului ca de rafi cu care se termini.. Ciocul ia
nagtere prin cheratinizarea mandibulei ;i e inzestrat cu doud niri
plasate aproape de virf gi cu pl5ci masticatoare cornoase, ce ajut6
la sflrimarea viermilor, insectelor ,ci molu;telor cu care anirnalul
se hrinegte.
ln silagul ascuns, femeia depune 2-3 oui de circa 2 cm, cu
coaja elastici, dupb care, dupi. 15-20 de zile, sub influenla cildurii
corpului matern, ies puii, care au un cioc mic inconjurat de o rnem-
brani circulard. Cioculelul poate fi folosit ca un fel de ventuzii c:u
care capteazi laptele ce se scurge pe perelii a.bdominali. Nu rareori,
laptele este secretat la suprafala apei, de unde puii il pot consurna,
lipdind ca ni;te rilu;te.
Obiceiurile ornithorincului sint inci pufin cunoscute, deoarece
animalul este extrem de rar din cauza intensei ]ui vindri in trecut
(in prezent este ocrotit in Australia de legi foarte stricte). Frimul
exemplar ajuns in Europa, la inceputul secolului trecut, a fost
considerat arti{icial, un fel de ,,himerb.", dec'arece nu era de con-
ceput un mamifer cu cioc care sd. facd oud.
Aricii-furnicari (Tach,yglossus aculeata) au fost descoperiti
nn sfert de vea.c mai tirziu, mai exact in 1824, dar nu de o expedi{ie
ptiinli{ic6, ci de un marinar a clrui ispravi a fost consemna.t;i in
jurnalul de bord al vasului Proaidenya, sub pavilion englez, care
transporta o incdrci.ttrri de arbore-de-piine din mdrile sudice in
Indiiie de Vest. ,,Aflindu-se intr-o excuisie, arati. acele insemniri,
locotenentul Gutry a ucis un animal de o formd foarte ciudatS.
Acesta avea o lungime de aproape 17 loli si aproape tot atita in
lilime. Capul turtit stdtea atit de aproape de iorp, incit se putea
crede cd animalul era lipsit de git. Nu avea gurii, ca orice animal,
ci ceva,in genul ciocului de rafi, avind lungimea de 2 loli, qi care
se deschide chiar Ia capltul lui. Nu avea coadi.; corpul ii era ar:o-
perit in intregime cu fepi tari, amintind de porcul !Epos."
Trebuie sd recunoa;tem, dupi mai bine de un veaC,qi jun:dtate,
cd descrierea nu era lipsiti de exactitate.
Echidnele se caracterizeazd. prin corpul indesat, acoperit in
cea maimare parte cu tepi sau peri, prin coada scurtri, prin ciocul
tubular, cu doud niri si cu o deschidere numai la capltul inferior,
;i limba lungi, subfire, vermiformi. Echidna are aceleaqi obiceiuri
ca aricii nogtri. In caz de pericol, se face ghem, zburlindu-gi t':pii,
care o fac inqxpugnabill.
Hrana luf*constf,
-
ia fel ca la furnicar
-
mai alcs din termite
qi furnici. De aceea, dinlii ii lipsesc, devenind inutili. Ca Ia toli
rnirrrecofagii, limba, ca un fel de vierme, poate fi proiectati rle-
parte in afara gurii. O datd cu hrana, animalul ingereazi ;i mult
nisip, praf ;i chiar lemn usssf
-
care se pare c5. il ajuti la dige-ctia
mecanici.
De obicei, trbicste-singuratic si numai in rtprilic sc forrutazi
fanriliile de cchidne. In august, ftmcla dcpunc un singur ou, pc
care il a;azi cu gura intr-o pungi (tnarstipiunr) I'ine irigat[ cle
singe si ap6ruti doar in acest sccp. Aici oul se cloce;te qi dupir 2
slptimini puiul sparge singur ccaja oului cu o intiriturf, din viriul
capului, incepind apoi sa se hrdneasc5. cu secrelia glandelor ma-
mare. Cind ii apar lepii pe spate, rnama il scoate adesea afari, il
ascunde intr-o gaur5. acoperiti de frunzi; si pleacl Ia vinltoare.
Dupi intcar{€re, il reasaz[ in punpl ;i aceste manevre se continui
341

173. pind puiul capiti totala independentl. in acel moment, rnarsu-
fiut se resoarbe, iar mama si puiul se despart, fiecare ciutindu-;i
hranl pe cont propriu.
rrdicl din brirdi"s, pe undele argintate ale riurilor de munte plutesc
milioane de cadarrre de efemeride care cheami p.lstrivii si r:raeori
p.lsdrile sau liliecii de api.
b) ,,Duh,urile" care i.ngroapti cadaarele
Cind eram mic, ascultam cu uimire si cu pulinl spaimii povc;tile
despre micile duhuri care ingroapi cadavreie iau d6spre tiolii care
curi{l fa{a pimintului.
Datoriti bunicului ilreu, rln neintrecut pasionat in ale naturii,
am fdcut cuno;tinla pe la 9-10 ani cu aceste ,,duhuri", in lungile
plimbdri ,,educative'1 in jurul Cimpulungului }Iuscel, pe care le
ficeam in compania lui.
Am citit apoi nemuritoarele pagini fpe care marele J.H. Fabre
le-a inchinat acestor fiin{e extraordinare si ceva rnai tirziu, la
virsta de 12-13 ani, r'indurile inchinate lor cie profesorul I. Si-
mionescu in Fqwna Romdnierl
)nescu in Fqwna Rontd.nier., proaspit ie;iti de sub tipar, in i939.
Nu-i greu de presupus ci e vorba de necrofori sau glupari
e vorba de necrofori sau grupari
(llecropkorusl, cuin ie spune poporul. Ei sint rude bune I" bi"-
dacii coprofagi, din care fac parte scarabeul sacru al egiptenilor
(Scarabaews sacer) ;i gindacul-de-bdlegar (Geotrupes), care,,curi-
{a" rapid cimpurile de fccalele animalelor. Necroforii isi: impart
frafe;te *nn.i cle ingropare a cadavrelor cu silfirtete,i gindacii
supli, frumos colorati in negru--{alben gi portocaliu.
Groparii sint rapid atrasi de mirosul de hoit ;i, lingi o pas:rre
sau un;oarece mort, se adunir intr-o ori 10-20 de insecte, care se
strccoarA sub nrortat iune si sapi cu nAdejdc orc intrcgi, pina cind
aceasta dispare sub pimint. I)ac5. un cadavru se gise;te pc .teren
pietros, insectele se viri sub el si, cu opinteli extraordinare, il
cleplaseazb. centim.eru cu centimetru pina unde intilncsc un sol
,, preJucrabil". .
Care e rosttil acestei,,lrrLrnci'1 inclpitinate si neintrerripte,
mult pretuita de antici care, de altfel, Ca egiptenii, au ficrit
-din
scarabeu o insecti sacri, fiqurind omniprezent pe mor.rnintele
sau podoabele lor? Coleopterele necrofage si coprofage asigura in
acest mod apr:ortizionarea progeniturilor 1or, care au la indemina,
sub formi de cadavrc ,,prehlcrate'1 sau ,,pilule'1 de clocire, hrana
neccsari dezvol{ai ii.
c) Tortwga saor testoasa pedepsitti .l
- O legendi din America Latina poveste;te ci broasca testoasi-
cle-sup5. (Clt,elonia ru,ydas) ar fi o femeie plimbireala, pedepsiti cie
72. EROII UNOR MITURI SI LEGENDE
a) ,,N-au, dansat decit o searii"
In legendele unor popoare europene, ca si in bogatul nostru
folcLor, ciudatele insecte efetneritle, fiinleie cu cea mai scurti via{i
de pe Pimint, ar fi bdiefii ;i fetele care au murit ina.inte de a--9i fi
indepiinit menirca de soli;i pirinli si cirora li se inglduie,.o dati
pe an, la sirbltoarea numiti Rusalii, si coboare pe Plmint sub
inip ae fiinle aripate si si se infrupte citeva ceasuli din bucuria-
netriitir a nun{ii gi a dragostei, dispirind in clipa cind au cunos-
cut-o.
Aceast.l preafrumoasl legendi a efemerelor sau rusaliilor se
bizuie pe un fapt ;tiinlific cert.
E{eincridele, car6 au inspirat aceasti poveste, sint insecte fine,
cu corp zvelt. aproape cilindric, cr-r aripi reticulate, care, in stare
c1e repios, sint iinuie in sus. Ele populeaz1' fie malul Dunirii ;i
Delta; cum ar fi rusalia-marc ( P atinginia longr)cawda ), f.ie riurile ;i
torentele reci de munte, cum ar fi Baetkis rkodani sau Rhttrogena
semicolorata.
Larvc'le de efemere duc timp de 1
-3 ani o lungi
^r'iafh
acvatica,
in cr:rsul cireia se petrec tu-bto"se trans{ormiri' In clipa-lnpil.
lirii, intre inveli;ul pupei si noua cuticulii apar gaze,ce o obligi.sir
urce ,spre suprafali. Aici inveli;ul se desprinde, iar insecta devine
alipata. insica nu si-a ci5tigat inca dcplirra independenif,, dcoarccc,
pentru a atinge stadiul aautt, ntai trebuie sb treacir-printr-un sta-
diu preliininar: o noui nipirlire, care o facc capabila de reprodu-
ce.e. E un fenomen unic in toatZr lumea insectelor, considerat ca
un caracter arhaic. El dovede;te vechimca efemerelor pe P1mint,
fapt atestat ;i de paleontologie, care i-a descoperit stramo;i uriasi
in perioacia carboniferului.
-Der'enite
insecte adulte, efemeridele i;i inccp cursa dramatici.
?mpotrir-a timpului, a scurtei vieli de adult harazita de naturl-
Iniectele, grupate in roiuri compacte, efectueazi zborul nuplial
ce are loc pe inserate. Durata vielii este de citeva ore. Efemera nu
se mai hriineste; aparatul ei bucal nu mai e funcfional, iar tubul
c1i-e-estiv nu mai conline decit aer. Toata existenla lor este con-
cenirati cdtre o unicir tinti: reproducerea. Noaptca, cind Luna se
342 9tt
daJ

174. zeitiLti ca, ori de cite or-i naste, si porneascS mer.9q spre-un loc
blestenlat, unde e nevoiti si treacd prin grele incerc[ri;i suferin!e-
Legenda in sine confine citeva date prelioase de ob-servafie-pri-
vind comportamentul acestor chelonieni uria;i, lungi de 1-1,20rn
gi cu o greutate de 150-200 kg, care pc ![rmul atlantic al Ame-
ricii poart[ uumele de tortuga sau
-broasca-festoas6-verde.,
din
caura-culorii verzui a grlsimii. Purtate de curentul ecuatorial dtr
sud, ele ci.l5toresc pe coastele celor douf, Americi, Totu;i, clnd vine
y1rrn€a. depunerii ouilor, ele se aduna, toate, doar in dou;' locuri:
pe o insul8, situatir la jumitatea drumului dintre America Latini
ii tfrica, numiti Insuia In51!5rii, si pe malul risSritean al statu-
iui Costa Rica. Pe acest lirm existi o regiune numiti-mla;tina
Toltuguero, dealuri Tortuguero, o stincir Tortuguero. I-ocalnicii
afirrnh c5. aceasti stincd e un punct de reper pentru broastele
testoase, care ,,acosteazi" totdeauna in clreptul ei.
' ln clipa cind coboari pe !6rm, incePe, dupd legendi., bl':stemuL
zcilor, a;adar calvarul speciei luptind sir iupraviefuiasca. Prin
nisipul uscat 5i fierbinte, lestoasele igi iirisc cll greu uriaqcle cera-
pao* ZOO-lOd m, pinl unde g[sesc l6curil'' de ponti,' Siparea cui-
Lul,ri cere multi cnergie, iar-depunerea celor 50--200 de oui este
de-a dreptul epuizanti. Sosirea lor este semnalatS. ;i de oameni,
si d,'aniinale. Animalele, in special pumelc, pescirugii 9i chia-r alte
ireamuri de festoase, urmirisc orille, care constituie o hrani
gustoasd. Vlndtorii nocturni de festoase, 4l!. briganzi numifi
1eladores, le plndcsc pini depun ouile, apoi,.la lntoarcerea spre
api, le ristodrnl ;i^le^car.i in-ambarcafiuni, ;tiut !ii1d..ca
<iin gr[-
srmea, carnea gr zgrrciurile de lestoasi se prepari-delicatese, iar
din carapacea ior se confecfioneaz[ numeloase .obiecte {pogete'
rame de ochelari, bijuterii, minere de baston, bibelouri etc.)'
A doua parte a biestemului, a dramei acestei specii,. se.petrece
50 de zile niai tirziu, cind puii de festoasS, supraviefuitorii masa*
crului de oui, cclozind, se precipita intr-o goand disperati.-spre
ocean. Cele dou6 sute de melri db nisip care despart cuiburile de
api devin un adevirat clrum al morlii..Puii, neajutorati ti cu.cara-
picea destul tle moalc, sint intlmpinaf i de mii de pisiri qi chiar dc
inamifL're, care ii decimcazf,. Din o stiti de mii de pui de broas';i'
testoasi doar citeya mii mai reusesc si ajungi la apa salvatoare.
d Pdsdri care beau si,nge
O legendd spanioli, risplnditi pe malurile Guadalquivirului,
vorbeste"despre'o pasi.re de^,,foc'l caie i;i datore-gte penajulde cu-
loarea'infl.lcirata iaptului ci di puilor !e bea singe. Legenda, sub
o forrnl ugor modificatl, o gdsim in satele franceze de la gura
Rhonului.
Ea se referi la nigte pislri reale, pisiri-flaciri, flarnengo
-
iFlooenicoptetus ruber)
-,
amestec de barzi;i rafi, care izbesc
privirea de la distan!6 prin culoarea penajului, rozl la specia eulo-
pean5, sau rosie la specia americand.
- Din multe'puncte de vedere, flamingii sint ni;te p[siri ciudaie.
Privite de la distanll, micile lor colonii dau senzatia picturalir
a unei imense pete aprinse. Cind ir"i iau zborul, pe fundalulcernlui
se desfigoarl ,o lun[ir linie de foc de o splentl.oare de nedescri-''1
{A.E. Brehm).
Flamingii vineazi ;i chiar dorm in apd. O problemi interesant-ir
pentru oamenii de ;tiinfi a {ost a felului cum poate circu}a sin3.'..le
in picioarele lor a;a de lungi ;i intrate in apd, a ciror temperatnri
poaie fi mai sclzutd decit a aerului sau a corpului.
J{ssur5torile au ari.tat ci la extremiti}ile palmate teurpcra-
tura ajunge la f 26"C, pe cind cea a corpului (sub aripi) este de
+42'C. Dar circulalia aiteriali. ;i venoasi in picioare este {oarte-
rapidi., astfel cl singele sc reinci.lzegte de indatd ce ajungc in '':ir-
culalia mare.
Ciocul pirsirii, indoit de ia mijloc in unghi drept, este cle ase-
rnenea un punct de atraclie. Partea dinspre.cap, mai pulin dezvol-
tat[ ;i de iuloare alb-roz, intri ca o teavi in partea indoitS, colo-
ratd in negru. Ciccul atit de straniu este adrnirabil adaptat rnodu-
lui de hrani ;i de hrhnire, {iind un instrument de colectare a fau-
nei mh,runte din mil: viermi, mici ntolugte, crustacei, Iarvc de
insecte etc. Este o hrani modestd dar substanliala, nevalorifitratb
de alte animale. Pentru aceasta insS ciocul dispune de un filtrr: ce
aclioneazi la fel cu fanoanele balenelor, care strecoari ;i rc'-tin
din apa rreve{ii EuPhausta.
Pdserea i;i viri'capul in api. in aceastS pozifie, ciocul cste
intors inapoi, nu inainie, strin[ind ca o cupi de escavator rnilutr
Iie car.e il-filtreazd prin siste mul de site. Tot ce .t1s lziu in mil se
pistreazi in gurd, iar apa cu milul fin iese prin collurile interne ale
ciccului. Cind gura s-a umplut cu animacule filtrate, gitul cu capui
se ridici in aer: si totul este inghiJit. Operalia se repeti pinh cind
pasirea se satur6.
Cit prive;te culoarea rozi, sau rogie a penajului {}arningilor, ea
se datore;te' prezcnlei carotenului, un colorant- Inatural fc,arte
rispindit in lurnea vegetal5 gi animald. Colarantul pdtrunde in or-
gariismul flamirgilcr-o dati cu hrana. S-a constatat c[ aceasti
Juloare joac5. un*rol important in viafa colectivitSlii de pisdri'
344 345

175. Flamingii roz sint mult mai rezistenti decit albinosii, iar prezenfa
pigrnentului asigura formarea cuplului. Surprizele cercetdtorilor
nu s-au oprit aici. Adesea, pe perrele puiior de flaming perfect
shnitogi se zS.resc pete rosii ca singele, produse de hrana pe care
pirinfii o oferi puilor in cioc, asemlnitoare unei paste ro;ii. Ana-
lizeie au confirmat ch acest ,,lapte ro;u", cllm a fost numiti pasta,
contine, in afari de obignuitul caroten, toate pdrlile componente
ale singelui. S-a stabilit ci ,,laptele rosu" este produs de o glanda
situata. intre esofagul ;i stomacul pdsirii. Aceasti. descoperire a
dat o explicalie ;tiinlifica legendei dupa care flamingii i;i hrdnesc
puii cu propriul singe.
e) Dracula Pdtl.urilor ecuatoriale
Legendele despre vampiri ;i oamcnii-vampiri sint cunoscute
din Er-ul Nfediu gi se intilnesc la nurneroase popoare din America
;i Europa. ln Euiopa, de pildi, legenda despiebracula, vampirul
transformat in om, a circulat intens gi a dat nastere unei bogate
literaturi ;i iconografii de groazi. '
Toate aceste legende s-au zimislit in jurul unei specii de lilieci
tropicali aparlinind familiei Desmod.ontidaa care se hrine;te cu
singele z.nimalelor. '
Desmodontidele au un stomac adaptat acestui gen de hrani.
gi o dentilie caracteristicd. Incisivii externi superiori ;i caninii per-
mit animalului si facl o gaurd mic5, rotundi, prin care suge singe.
Victirn-ele pot fi animale silbatice: cai, rnigari, vite cornute, plsir-
rile de curte ;i chiar omul. La animalele salbatice, este atacat5, cu
precddere regiunea gitului, la giini, crcasta, la cal mai ales crupa,
la r"ite omoplatul, Ia om degetele de la picioare, pirfi anatomice
mai pu{in sensibile, care, in timpui somnului, sint de obicei desco-
perite din cauza cildurii. Cei nrai agresivi varnpiri sint vampirul-
mare (Desmodes rotundus/, care atinge cu aripile deschise 7u cm,
si dracula (Vampyrws spectrwm), a clrui figurir inspiimintitoare
a oferit imaginaliei populare un model pentru chipul lui Dracula.
Operalia se desfi;oar5 pe nesimlite, fara durere ;i cu o vitez'a
fantasticd. Vampirul infeapi pielea cu incisivii sai fini, apoi mu;cir
o portiune de epiderma lasind descoperiti derma vascularizata
din care suge incet si continuu singele, datoriti salivei care conline
substanfe anticoagulante. Por!ia ingurgitatl atinge greutatca
corpului (35-60 g). Aceastd dublare a ponderii l-ar impicdica sI-;i
ia din nou zborul dacd nu ar interveni un mecanism fiziologic unic
in lurnea animald.: imediat dupi prima inghifitura de singe, apa-
ratul excretor al liliacului intra in funcfiune, eliminind instanta-
neu toat6 apa din ]ichidul cu care se alimenteazd ;-i plstrind doar
substanlele irutritive. in plus,rvampirul concentreaz>a in urina sa de
6 0ri mai multe materii excretate decit orice alt mamifer. Aceasti
particrilaritate a atras atenlia .cerceti.torilor. Studiindu-i func-
'tiile renale, extraordinara capacitate de separare ;i concentrare,
speciali;tii speri si traga unele concluzii valabile pentru bunul
mers al rinichiului omenesc.
f) Neuinouatele lrimate cave stirnesc Sroaze
Prin pldurile ecuatoriale ori in nesfir;itele tufi;uri de barnbus
tri.iesc tlbul semimaimute, mirunlele si inofensive, care trezesc
o spaima superstitioasa incligenilor _sau
cSlitorilor mai slabi de
inpcr, fiind socotite niste .,duhuri rele" ale linutului.
"ln t;BO, cercetitorul francez .Jean Sonncrat, cutreierind pidu-
rile Maciagascarului, insofit de o escortd de bi;tina;i, a asis.tat la o
scenl ciudatl: la un moment dat, cdriu;ii au aruncat poverile
'si
2u
inceptrt si fugi prin padure strigind cu. disperare: -',ai-ai".,Dupi
notolirea paniiii,'lu..urile au fost llmurite. StrigAtele e|au declan-
'sate de malgaqi la vederea unui animal care ii-privea curios din
iufi;uri. Son"nerat a prins ;i studiat acest animal straniu, de culoare
neagri-cafenie, lung de aproape 1. m, din care coada misura pulin
maimult de jumitlte. Trei particularitili anatomice atrag aten -
tia: ochii extiem de vii si stralucitori, denti{ia aseminltoare cu a
rozdtoarelor-semn de-piimitivitate
-,
iir sfir;it, degetele ex-
cesiv de lungi;i inzestrafe cu gheare preluugite, din care c9l-mij-
loci' pare uicd,tiv ;i scheletic.-El serve;te ca unealta speciali la
impingerca corpului ;i pentru scormc-'nirea si scoaterca hranei din
.lip-atlii.1 ; ;fi;i;. naiuralist'rlui Louis Ddubenton ( 1 7 1 6- 1 800),
Sorinerat i-a dat numele ;tiinfific de Daubentonia, la care s-a mai
addugat cu timpul sinonimia- Chirornys,legata de pa-rticularitatile
ciegetilor. Astfel, anim.alul figureazi in tratate sub numele de
D aubentont' a ( Cl't'iromi,s ) madagascarensi s'
A,i-a'i-ii sini animaie nocturne. Ziua dortn incolicili ca pisicile"
infigurindu-;i coada in jurul corpului ;i al capului. O datl -cu
so-
sirea noplii, ei se trezesc-din somnolenla gi pornesc vioi dupA hranl-
Ochii ldr' scdpdrltori, ghemotocul smirlit d ntanii, degetele. lungi,
scheletice, inirmate cJ gheare, ii fac sa semene cu ni;te mici de-
moni. De aceea, popula!1ile superstilioase se feresc de aceste ,,du-
1rrr1i'l prevestitoale^de rele, i;f muta coliba cind ai-ai-ii se pripi-
.... oiit impreiurimi sau ii exterminh fdrd mila. Pentru a fi ferit
cle disparilii t.jtata, exemplare d'e Dawbenton'ia au fost transpor.
tate p6 Iniula Nossi llangabe, situatd la circa 6 km in largul coas-
346 D^n
.)a I

176. tci llaroantsctra. rnsula, cu o suprafatr de numai 560 hectare si
nelocuitS. de oameni din cauza desisului ccuatoriar, oferi protecfii
gi un bun mediu cle dezvolta.e p:trtro aceasti semimairirute (ie-
murian)-inspiratoare de legende si superstitii.
, O nrbedenie a sa, ceva mai indepirtat[, tactna parte dintr-un
subordin intermediar intre semimaimute gi maimu{e, este makiul-
fantomi (Tarsias tarsias) , supraviefuitor al unui grup foarte r5s-
pindit la inceputul terfiarului-pi pistrat pini azi ii r&iunea insu-
lari malaezianf,.
;i pistrat pin[ azi in regiunea insu-
I*f:ifigarea lui de fiinfr de basm il a;azi in rindul anirnalelor
culioase. Pare o maimuficd de catifea cafenie, lungi de 40 cm, cu.
go3qi cu-tot. Capul marc;i rotund, asezat direct pe umeri, este la
fel ttrc r.oluminos ca si corpul si aproape in intregime dominat de
doi ochi enormi, giobulari,-ca ni;tC oile. O particularitate a rnakiu-
lui o repre-zint5 membrele dinapoi, adaptate siritului, datoritb
puternicei dezvoltiri a oaselor taisiene (d6 aici gi denumirea stiin-
{ifici dc_ Tarsius). Astfel tarsidele se pot migca'prin coroanele co-
paciior ficind, ca gi broagtele, salturi-lungi de a-proape un metru.
Membrele anterioare, slibinoage, se sflrgeic cu un ftil de ,,miini.r,
avind ,,de-getele'1 nemlsurat de lungi ;i' de subfiri, previzute cu
cite o unghie gi o ventuzi ca o pernifi.'
(Strania inf6{isare a animalului, scrie Aurelian Biltiretu in
lucrarea sa Monkinente ale natirii, i-; ;il; gi
"..rt* J""r-i*
latini de-.st'ectrum; asemindtor, daiacii din Kalimantan ii spun
hantu, adici ,,demon". De ce? Explicalia este simpld. Strabafind
pidurea noaptea, oamenii au zdrit in lumina tortelor niste ochi
enormi, fosforescenfi, sdltind din creangi in creangf, in drumul lor,
de.parci ar fi vrut sI le arate calca. Cum ochii dispireau indati ce
se inccrca apropierea de ci, nu estc de mirare cI superstitiosii s-au
gribit si-i atribuie unor ,,demoni'1 ritdcitori. In peiumbia fedurii
virgine, plini de zgomote ciudate, impresia sinistri fecirta cle
aceastd fiinli inofensivl se amplificd de iute de oriu.
g),,Himerele" legendare
. Mitologia.antic[ a creat cifiva mongtri vestifi. Sfinxu,t, pome-
nit la egipteni gi la greci, era un monstru cu corp de leu si cap tie orn,
imortalizat in faimoasa poveste a lui Oedip. Minotau,rwl, fnchis in
Labirint si ucis de Tezeu, avea infati;area unui om cu corp de taur.
Gorgonele erau inchipuite ca niste femei inaripate, cu ;e?pi in loc
de ;uvife de pir.. Centawriz, fiinle imaginare, reprezentaie ca un
amestec de om gi cal, populau Tessalia. Si nu uitam de fiorosul
paznic al infernului, tttkeit-rtrber, inz,es,trat cu trei capete. Daci
348 349
r,.om adiuga Dragonwl, arrestec de leu ;i de garpe, pdzitor al como-
rilor, Pega,swl, calalinaripat al inspiraliei poetice, fioroasa Himerii,
cu trup de capri;i coadd de;alpe, virsind fllciri ucigi.toare prin
gura el de leu, vom avea in fala ochilor, aproape completd, fan.
iastica gridini zoologicir a Antichitifii.
Nlarea, cu primejdiile ei, a dat nagtere unei bogate faune ima-
ginare, ciatoriti fanteziei infldclrate a navigatorilor. Cine n-a auzit
'rIt:
S'irane, jumitate femei, jumitate pe;ti, care ademeneau prin
cnntccui lor-pe marinari, ducinciu-i la pieire; de Kraken, caracatila
gigantici din povegtiie scandinave, vinovati, alituri de dragonii-
clc-rnare, de rlsturnarea ;i sflrimarea coribiilor?
Basrnele noastre, ca si ale altor popoare, sint implnzite de ba-
lauri-;erpi cu mai multe capete
-sau
de zmei
-oameni
zbur5-
tori
- iriviir;i totdeauna de inleiepciunea gi curajulFelilor-Frumo;i.
SI nu uitim c5, oamenii din treiut, lucrind pimintul, dideau de
fosilele unor reptile sau mamifere gigantice gi ci in rindul lor era
raspindita superstifia cI ,,oasele uria;iior'1 sint aducdtoare de ne:
irorociri. lnsuii deinoteriul fosil, descoperit de Gregoriu $teflnescu,
expr.rs azila it[uzeul ,,Antipa", a fost o victimi a acestei superstilii.
faranii care l-au descoperit, Ia sflrgitul veacului trecut, s-au n5.-
pustit cu pirtre ;i ciomege asupra capului elefantului fosil, ce ie-
iise primii in urma sipirturitor, considerindu-l ca aparfinind unui
zmer]. Popoarele Orientului, de unde au iradiat spre Europa multe
lcgende, vedeau in oasele fosile vestigii ale ,,dragonilor".
-
ln spatele multor fdpturi fabuloase pomenite in legende se
ascundel firi indoiald, ;i-un dram de adevlr gtiinlific. Nu rareori,
inl6turind din descrierea unui animal exageririle provocate de
spaimb si ignoranfiL, vom recunoaste particularitllile unor fiinle
nL trei".. ;'i azi. Attf"t, resturile irrorigtrilor rnezozoici-fosilele
dinosaurienilor
-
au stat la baza reconstituirii zmeilol', dragonilor
;i balaurilor. Uria;ele caracatile mediteraniene sau medtzele Aw-
ye! ia, cr tc'ntacule de 20- 30 m, care ii inspiimintau pe naviga-
torii greci, au servit la figularea infrico;[toare a meduzelor ;i qor-
gonclor.
Pasd.rca Ph'dni x, socotiti de cei vechi ca unicd in lume, pare,
dupa unii, a fi fazanul auriu, foarte rar prin Europa acelor timpuri,
iar dupd alfii stircul-purpuriu (Ardea Purpwrea). care cuibire;te
pe cur^mal (Pkoenix).-Dupi descrierea istoricului Herodot, avea
irr[ri-." unui vultur, cu mo{ pe cap, pene aurii, piept-ro.;cat 9i
coadi albl ;i strd.lucitoare ;i se na;te b datn la 1 000 de ani dintr-un
vlerrne ce aparea din pr6pria lui cenu;I. Inorogul, pomenit de
rnarele nostri cS.rturar Dimitrie Cantemir gi descris de Malco Polo

177. drept un cal cu coada stufoasi, purtind pe frunte un corn lung in
formd. de spirald, ar corespunde
-oarecum-unui
animal cunoscui .-
rinocerul,
h) ,,Hi.tnerele" reale
Dintotdeauna, ^omul s-a straduit si imite natura, incercind si
crecze specii noi. lnsh;i indeletnicirea domesticirii animalelor s5l-
batice ;i a cultivbrii plantelor reprezinti dovezi grlitoare ale apli-
cirii din cele mai veChi timpuri a selecfiei artifiiiaie.
Pe vremea cind Darwin fdcea si apari Originea speci.ilar, omul
realizase 340 de soiuri de griu, circa 1-000 de soiuri de vifS-cie-vie,
peste I 200 de varietili de lalele, peste 100 de rase de giini, circa
350 rase de ciini si 420 rase de pbrumbei domestici, 150 rase de
cai, peste 250 rase de oi, circa 40b rase a" .or""t" ;;.i. ir ef.i.u
de nord existau 38 de varietali de curmal, cultivate in ciiferite
oaze;in China se c^ultivau peste 63 varietS{i de bambus si peste 30
de soiuri de orez. lntr-o singuri insula clin'Polinezia existiu 24 de
varietili ale arb_orelui-de-piine, peste 25 de varietiti de banani ;i
22.de varietdli de Farro (Colocasia). Astdzi, numS.rul plantelor ii
a-nimalelor -create prin selecfie artificiald de om s-au triptat $l
chiar inzecit in anumite cazuri, fati de secolul trecut.
. Insi crttezanla omului rareori a dep5;it barierele hidridbritor
interspecifice pini la inceputul secolului nostru.
Cea mai veche si cea mai stabild hibridare intergenericd a fost
aceea dintre migar (Asinws) ;i cal (Equws), in uima cireia au
apirut dou5. corcituri: bardoul (rezultat din incrucisarea armisa-
rului cu mdgarila) ;i catirul (produsul hibridbrii mdgarului cu
r3pa). Catirul este considerat in Europa,;i in special in sudui
Franfei, dre
n{ei, drept un pre{ios auxiliar.
Pini la Darwin. se obtinuseri r
, se oblinuseri doar pulini hibrizi intergenencr
nimic deosebifi de cei sexuali, aritind ca ereditatea poate fi in-
fluenfati sau zdruncinatl ;i de partea vegetativi a organismului
vegetal ori animal, ;i dupi ce ;i K.A. Timireazev
--adept-al
dar-
wiiismului
-
a implrteiit pnr'erite marelui savant despre-hibrizii
vegetatir,.i ;i a desiris nbi fapte in acest sens, cum ar fi hibridul
ve[etativ intre pdducel ;i mogmon, ori intre. mig4?-l ;i piersic, nu.
mirul ,,himerelor'1 a inceput si creascd considerabil, o dati cu spc-
rirea rolului jucat de om in imbogdlirea zestrei naturii.
Arnelioratori de mare talent de Ia sfirsitul secolului trecut,
"a"pqi
ai clarwini.smului, realizaseri doar pe aceasti-cale-unele
inte'resante forme intermediare. Astfel, Luther Burbank a oblinut
un hibrid vegetativ intre pltligele ro;ii ;i cartof, iar T,ucien
Daniel, hibri/i vegetativi intre gulie ;i varzi, intre mu;tar ;t
varzd, intre zirnl ;i mitriguni.
Miciurin a fost primul ameliorator care a transformat hibri-
darea indepdrtati intr-o metodi practicl curentf,-.de dirijare a
plantei. Asbciind altoirea cu hibrid^area sexuata, aplicind principii
';i rnetode inovatoare pentru fixarea noilor caractere
^ci;tigate .;i
dn.orp"r"r"a ior stabill in baza ereditari, el a obfinut cifiva hibrizi
valorb;i atit sub raport ;tiinfific cit ;i economic, care,-spre deose-
bire d6 ,,himerele'i-de odinioara, transmiteau urma;ilor caracte-
rele, rniiestrit imbinate de orn, ale ambilor plrinfi.
Prin altoirea mdrului cu pdrul, folosind metoda mentorului,
a ob{inr-rt miirul Reinette-Beriamote, cu fructe in form5. de pari'
Remarcabil este si Cerapactuitl, hibridul vegetativ intre milinul
japonez ;i vi;inui ,,Ideal", cu fructele in ciorchine.
Cind doua forme indepirtatc nu se putcau contopi. direct,
lVliciLrrin a folosit metoda intermediarului, adica a incruci;at una
din forrne cu o forml interrnediari, inrudit[ mai de aproape, apoi
hibriduX astfel oblinut l-a incruci;at cu cealalti formf, extremi.
Asa a irrocedat in cazul hibridarii piersicului de grldini (A*yg-
rtalus persica/ cu piersicul silbatic'(A. nanaJ. Pintru a face cu
putinf?
"."".te
.*it", a incruci;at' oiersicul silbatic cu forma
intermediari din America, Prwnus dauidiana, iar apoi hibridul
cu piersicul de gr[din5..
ln alte cazari, el a folosit in acela;i scop metoda apropierii
r.egetatir.c preliminare. Plantele care nu se incruci;au erau altoite,
laslate tin timp concrescute, iar apoi, datoriti influenlei reciproce
intre altoi ;i portaltoi, incruci;aiea devenea posibili..A9a a pro-
cedat ,,vrijitotni" din Kozlov pentru a obline hibridul dintre plr
;i scoru; (Pyrus commwnis X Sorbon domestica).
de plante cu oarecare stabilitate. Datoriti e;ecurilor, care nu se
datorau atit rezistenlei naturii si caracterului conservator al ere-
ditelii, cit mijloacelor incomplete si uneori inadecvate de lucru,
unor astfel de hibrizi, ce trdiau prin ei si nu prin dcscendenti, li
s-au. spus ,,himere", fiind tot atit de inconsistenti si nestatornici
ca si pl5smuirile mitologice care le-au imprumutat numele.
Pulinii hibrizi ,,senzalionali" pind la Darwin au fost oblinuli
doar pe calea altoirii, metodl privitd cu mult scepticism in acea
epoci. Despre cele douh exceplii: Bizzayia, un hibrid intre l5mii ;i
portocal, ;i Cytisus adami, un amestec de drob si salcim galben,
gtiinfa vremii amintea ca de doud fenomene izolate si inexplicabile.
Dupa ce Darwin a explicat si omologat ;tiinfific ace;ti hibrizi, cu
350 351

178. - Qp.r" lui Miciurin a fost continuati ;i lirgiti. S-au objinut,
dupl moartea lui, noi_lmperecheri uimitoare de spccii. E.
'ft1in
creeaz[ agropyrumul, hibridul t]intre gr-fu ;i pir,
-P.N.
Iakor.le.,.
ob(ine hibrizi inire limii ;i par, intre gutui r.i par. in Ameri, a.
l.rofes9ryl.T. Dcjan, in 1943, iar in to5o prciteioml R. l-renkel
obfin hibrizi vegetativi altoind pitllgele ro;ii pe Datura stranra-
wiu'rn (laur.), Solanunt, tuberosunl (carlof), S. riigru.m (zirni.). In
Franla, Pichenot a rcalizat, intre anii 1936-1957, hibrizi noi
intre nn nearn de zirnd (Solantr,nr sisJtmbrifoliurn) si laur {D&ly,ria
slrantoniunt), 9ri dintre petunic (Pelunra i'ioln,ea) gi iarrrl:I
por')csc. In ultimii ani s-au rcalizat ciliva hibrizi irrdt:pirtali c'.urr
ar fi acele clintre fasole;i floarea-soarelui. ln faret noal-.trii, cuncrs-
cutul cercetitor Rudolf Palocsat' a izl.'utit sir ofere sriintci hjtrjzi
intergenerici intre ro;ie ',si pepnlel (Pkysatis) ;i intrd ro;ii ;i anlai,
ob.!inind frur,'tc originale ca formir ;i cri o cantitaic sporit;i ilc vita-
mina C.
Ff,rI indoiali cI rezultatele hibrid:"rrilor indepirtate sub raperrt
sis.ternatic, oblinute cu multir greutate ;i acleseori nestabjle, au
rnai multi importanfl teoreticil decit o valoare practicd.
Progresele embriologiei in ultimele 3-4 decenii au dirijat p,e
o noul pisti crearea,,liimerelor'1 vegetale ;i animale... NicoXe n-e
Dourier, de a Institutul de enthr|otogie CtlSR din Nogent-sur-
l{arne, a introdus un embrion de piepelifi in sacul rltd;e, r.1
oului de g5ini. ln mod neasteptat, s-i tirrmlt un hibricl ale carui
pen_e_ aveau pigmentalia pcnelor prepelifei.
_ Un capitol tulburitor in direcfia crehrii de ,,himere" l-a clesclris,
dupl 1970, ingineria genetici, cc rcprezint:i uu ansarnblu cii'
rnetodici si tchnici prin care sc- rcali2eazf, sinteza artificiala ;i
transferul de gene de la un organism la altui.
Cu- ajutorul ingineriei genetice, este posibili astizi manipuJ.arca
rnaterialului genetic Ia nlvelul macromolcculelor tlc at.id iczoxi-
ribonucleic (DNA), substanli in care cste inscris.I informalia
ercditari a trrturor {iinfelor vii. Datoriti nricroscopiri r-ltc1r onje ,..
se stie cu precizie ci gena are un substrat matcrial 6ine deterrninar-,
fiind un segment din macromolecula de Dl{A carc con{inc iir
ea, codificatd, o anumitd cantitatc de inforrlatie gcncticil.
Degi sinteza artificialS a genei a fost un r-echi deziderat al
bioiogiei, ea a inceput si devini realitatc numai o dati cri pro-
gresele geneticii moleculare. In i970, profesorul H. Iihorana,
impreuni cu o echipd de cercetS.tori de la LTniversitatea din
Wisconsin
-
S.U.A.; a reu;it si realizeze prima sintezir artificial:r
a unci gene
- -"i anume de ia cliojdia. je bere.
Obfinerea de gene artificiale deschide uriase perspectir,'e bio-
chirniei, rnedicinii ;i agriculturii.
Lncle gene sintetizate artificial pot fi inserate in plasmicle
L,acteriene, care le transporti in anumite organisme unitelulare.
Fe baza acestui transfer de gene, bacteriile vor putea sintetiza
diferiti aminoacizi, proteine, enzimc, hormoni, antibiotice etc.,
dupi dorinta si interesele omului. Bacteriile, care sint cultiva.te
upr qi ieftin, r'or putea astfcl si procluci diferite biomolecuie
pe o cale complet nouir gi de o mare eficienf5.
Gent' norrnale r.or putea si fie implantate in celule ale ciror
gene' detenninir apari{ia unor boli ereditarc grave, ca hernofilia
il diabetul. Terapia geneticd va insemlia, deci, tratamcntul unor
lioli cr-eclitare nu prin combaterea t:fectelor, ci priir eiirninarea
i,lr,'finitivir a cauzelor, cleci a gcnelor ,,cu defecte".
O rnare realizare obfinutit recent estc transfeml genelor prin
tehnici de o extrem.l finete si precizie. in 1978, o eclei!:i de cercc-
t;rtori ai l-,Inil'ersitir{ii din California a comunicat lrans{erarca
genei ce clirijeaz.'l sinteza insulinei la o bacterie care a incepul.
si produci acest hormon atit de necesar bolnavilor de diabct.
Ingini'ria geneticl deschide noi chi gi in privinta transferului
genelor, ale ciror pr<.,duse determini fixarea azotului atrnosferic
cle la tracteriile fixatoare de azot (de pe rirdicinile legunr.inoaselcrr)
la alte bacterii sau, direct, la cromo2omii plantelor-cc treiesc in
sirnbiozl cu nitrobacteriiie. Evident, un astfel de transfer ar in-
sernna o rezolvare a problemei ingrisimintelor azotatc. Cercetlri
in acest sens se fac ;i in tara noastrl , l,a Institwtwl d,e cercetdrt. bir.,,
ktgice din Bucuresti.
O realizare rcmarcabilir a inginerici genetice o constituie obti-
nerea hibrizilor interspecifici piin hibriilare celularir. In Olancla,
s-a ob{inut un astfel de hibrid celular intre tomate si cartofi.
In S.Lr.A., Marea Britanie gi Ungaria se realizeazi interesa.nte
lncerciri eic hibridarc intrc diferite celule vegetale si animale"
Oricit de fantezisti. ar pirrea de la prima vederF, hibriclar-ea celu-
lari dintre plante;i animale a dusla obtinerea unor forme vege-
tale capabile si produci proteine animale. Introducerea in cultririr
pe scari larg;i a acestor ,,himere'1 ar putea contribui in viitor la
amt'li.orarea ,,foamei" cle proteine din lume.
Deocarndati .,himercic" nu atr importanli practici. Nirneni insir
n1J are curajul si anticipeze performanfele de miine ale geneticii.
Din cincl in clnd, ne intrebdm totusi ce animale sti-anii vor popula
Fdminiutr secolelor rriitoare? Pind atunci, ,,himerele" ne feimit
sa descifr;irn rnulte clin rnarile necunoscute alc' incepuiului
-r'ietii.
q6t

179. BIBLIOGRAFIE SELECTITA
1. VrATA
BOTNARIUC, N.: Blologir'. gt:izerulti, Ed. didactici si peclagogic:i, Bucu-
r-e9ti, 1979.
COLBERT, Il.H.: Euolutiort. oj iJre Vt:rieltrtftes, J. Wil1e5', Nerv Yorli, 1970.
CRICK, F.: LiJe ltsel,f. Its Origine und Na,ttse, Simon ancl Sc-trruster.
Ner'v York, 1981.
DANI'I'AEVI1iI , L. Ca.uzcle disl:ariiiei s!eciilor, Ec1. stiinfifici, flucrur:esti.
197 4.
DO}3ZHANSSKY,'|H., BOESIGIIR, E.: Essn,zs su,t' l'd,,olntio;r, })ar-i-,
1968"
DITAGHICI, I.: Esenta itielii, Ed. stiintilic5., Ilucur-esti, 1!)72.
l)UROCQ, A.'. Rontamwl uielii, Ed. ;tiin!i{ic5, Bucuresti, 1968.
GAI.II)ANT, r'I., GAIID-{NT, T, : 1iltoyies classiques d,el'i,uo.lt.ttiort, Duirod,
Paris,1971.
GRIGORDSCU, I.D. : i,u,uittieu, oporiliei ontului,Ecl. Albatros, BucuLesti,
1980.
HOYI-E. Ir., WICKRAX'IASLGHE. N. C.: Le ttuage et /u. i:ie, Ed. A.
I'Iiihel, Paris. 19U0.
II[I'XT-EY, J.S.: Etolwtion. The ntodeyn synl.hesis, l-onclon, 1!J.15.
ll'COrSC]HI , Ii.'. Bioslruclurtr., Ilcl. -cadcrniei R.S. Roninia, 1!169.
I{ACOrSCHI.E.: Naluya si styucttl.r,a noateyiei uii, Ed. Academiei R.S.R.
Bucurcsti.1972.
lf-LSZAIiOS, N.; PE'I'RESCU, I. : Colosi frin[re uietuitaarele sf,rti.techi,
Ed. stiintifici si enciciopedicai, lJrrcuresti, 1976.
NE.CRASOV, O.: Originea s,i euoltt.tia omwlui, Ed. Academiei R.S. IlomA-
nia, Bucurestl, 7971.
OPARIN, I.A.: Originea uielii .l:e .fir,rni.nt, ecl. a III-a, Bucuresti, lld.
stiinlifici, 1960.
OPRI$, T.: Mon;trii d,e orJiyrioa,rci, ec1. II, Ecl. Ion Creangi., Bucuresti, lg7J.
P-{UCA, [,: Dinuictta speciilor rl.is.ptirwte, Ecl. ;tiinlific5., Rricnresti, 1957.
PIYETEAU, J.: Traitd de Plldontologie, -zol. I-rII, Il:rssorr, Paris,.
1953- 1969.
IiOIIER, A. S.:Vertebyate Paleottology, Urri.zersitv oI Chicaeo, Fress, 1..166.
355

180. SAULE-, Ti.'. Geologie istoricd,, Ed. clidacticd si pcdagogici, Bucuresli,
1967.
SII'IPSON, G.G.: The Meaning of Euolwtiott,, Yale Uni,rersity Press, 1969"
SCHRODINGER, E.: Ce este aiala? Spirit ;i. materi.e {1rad. ln lb. rorn.i.
Ed. Politicd,, Bucuregti, 1980.
STAI{L BARBARA: Vertebrate History: Problem.si,n Euoltttio,n, Mc Graw
IIill Co., 1974.
STUGREN, B.: Evoluli.oyri.smwl i,n, seooitt,l XX, Ed. politiu6, Buc'-rresti,
1 969.
ZAl:-'DSI{I, i{.M.: Teoyia Vida, Lenngracl, 1961.
2. LIMITELE VIETII
ANGI{EL, GH.; RAfiARUT, M.; TUIICU, GEI,: Geobot,:t'rc,r, Iiri. Ceres,
Bucuregti, 1971.
ANTONESCU, C.S.: ]'Iayea, Ed. gtiinfifici, J3ucure;ti, 1965.
BACESCU, [".: Chewarea apelor, Ed. ;tiin]ific5, Bucuregti, 1972.
BELDIE, AL.; PRIDVORNIC C.: Floyi dinmwnlii. noStri, Ed. nI,lEd.
;tiinfificS, Bucuregti, 1969.
BELIAEY, M, G.: Donnaia fawma naibolgih glubin, mi.rouor.,o ohear"a.,
Nfoscova, 1966.
BERTIN, L.: La aie d.es anirnawx, Larousse, Paris, 1949,
BLEAHU, M.: Cwaeritarii intuneriaalui, Ed. Sport-Turisrn, l3ucuresti,
1976.
tsOTNARIUC, N:, Biologia generald., Ed. didacticd 9i pedagogici, Bucuo
re;ti, 1979.
BREHII, A.E.: Tierleben, ed. a IV-a (Prof. r1r. O. Zur Strassenl,
13 volume, 1917.
CARRINGTON, R. '. Iliographie cle la L[ey, Larousse, Faris, 1962.
COUSTETU, J.Y.: Le mond,e sans soleil , Paris, 1965.
DAIIITA$1IILI, L.: Cawzele dispari!iei speciilor, Ed. gtiinfi{ic5, Bucu-
resti, 1974.
DECU, V., GINET, R.: Ltr,rnen sttbterand,, Ed. qtiinfi{ic5. Bucuresti, 1971"
IRVING, L.: Arctic Life of Bird and, Mammttls, Springer-Verlag, 1972.
MARGINEANU, G.D.; ISAC, r.M.; TARBA , C.: Biofizica, Ec1. rlidactic6
9i pedagogicS, Bucuresti, 1980.
MENZIES, J.R. ; GEORGE, Y.R. ; ROrE T.G.'. Ab1,ss61l Enx i,t'ottne ilteil.t
and, Ecologhy of tlte I,Vorld Oceams, Nerv Yorir, 1973.
OPRI9, T.: Aceste uintitoat'e flante, Ed. Albatros, Bucure;ti, 1972.
OPRIS, T.: Cu rwcsacul in lwmea florilor, Ed. Sport-Turism, Bucu-
resti,1975.
356 .'iJ J
OPRi9,T.: Curwcsaowl,'i,nlwtmeaanint.ctlelor,T*I. Sta'lion, Bucrrresti, 1977,
P6RDS, J.M.: Ocdntoographie Ltiologiqtt,e 2 voI.J, Pnris, lg6l - 1963.
F'{CO;, C.A.: Viatalatemperatwri ext}.eilx., iid. ;tirnfi{icd., Bucuregti, 1966.
PORA, E.: Cinci lwni tn Oaeanwl Ind,iat't., Ed. gtiinf i{ic5, Bucuresti, 1967.
R..COiITA, E,: Viala aninnale.l,or ti plantelor in Antarotica (Opere conz-
plete), Ed. Academiei R.P.R., 1964.
ROSS, A.'. Introduction to Oaeanogral>hy, New York, 1970.
S'tr$T dROV, V., G.: Biologia pentru toli ( Iliolaghia za VscishiJ, Sofia,
1981.
TIJCLTI-ESCU, I. : Biod,inanr,iaa I octr.lui Techirghioi , Ed. Academiel
R.P.R., 1965.
'rAI--f ER, H.: Di.e Vegetation d,er Drd.e .in 6ha-physiologiscker Bertraah-
tung, 2 vol., 1964, 1968, Jena-Stuttgart.
3" I'ARIETATEA LUMII VII
ABB.dYES, H.; CHADEFAUD, I{.; trEI-DMAN, .1.: FERRE,, y.;
GAUSSEN, H.; GRASSI', P.P.; LEIiEDDIi, N't.C.; OZEI{DA, P.;
PREVOT A.R. : B otanique ; A nq,to )nie ; C v cI e s d u ol utifs : S y std ma.ti q ue,
Masson, Paris, 1963.
rN'f OIESCU, S.C.; Mamifere din. md,ri Si) aceane,
Eucure;ti, 1966.
EODENHEIMER, F.: Priais d'Eaologie Anint.ttle, Ed.
Ed.;tiinfiiic5,,
Pa1'ot, Faris,
1955.
BOI-IRLIERE, F.: Vie et lnoeurs d,es Marn,nzi;t'Dres, Etl. Payot, Paris.
195 1.
tsREHM, A.E.; Tierleben, ed. IV (Prof. dr. O. zur Srrassen), 13 vol,
19 17.
COUPIN, H.: Les Ayts et les Mdti,eys ch.ez les Animanx, Paris, 1904.
COUSTEAU, Y.J., Le monde salxs s)leil , Hachette, Paris, 196,1.
DIX,IITRIE, R.: Curiozitd.!i rtrin lumea unimtlelor, Ed. agrosilvici,
Bucuresti, 1969.
DUMi'IRE,SCU, X,I.: Di,n lu.mea cr,:ti:m-r,lcloy (cuiegeri de i-exte), Ed. II,
Ed. didactici gi p:dagogicii, Bucrrresti, 1978.
FABRE, I.H.t Souueniers entlrc:nt!,oqiqnes, I-X, P.rris, 1903.
FXGUIER, I.: La uie et les mtewrs dzs anirnu,t,v, Ha:ireite, Paris, 1966.
GRASSE, P.P.: Tyaitd fl,3 xslcgie, 18 vcl, Mrs;ol, Paris, 1958 - 1957.
HYAT, Y,A.: Moeuys 6:rangas d,es Oiseaax, Ed. Payot, Paris, 1939.
IOUBIN, L.; ROBIN, A.: Les aninoawr, Larousse, Paris, 1962.
OPRI$, T.: Pyintre pitici ;i wriosi, E,cl. Ion Crern3ir., Bucnresti, 1971.

181. OPRI;, '1
.'. Rtttdtticu, clislru,ctiuci, e(1. 1I, Iir.l. ,{lbatros, }3ucrrresti, 19t'-1 .
t'}E,RItIEIt, EDII.: Lct rie cles An,itttctztx, illus!rie, Iie-I. Elil jiirc,.
Paris, 1922.
POR-{, EUG.: Anr irttilnit tLttiiuu/t cu obiacittri curioosc, Eil. i).,, r"r,
C1r.rj-Napoca, i978.
SIlIONjlSCLr, I.: l;ctu,tta Rontdnie i, ild. Frrrrdatiilor, E'.rcirrLrsti,
1939.
ZINGiIR, J.: Zool,ogiaf distrctctirti. (tlar[. iir 11;. rcinr.), Ild. ;t:irJ.iiici,
I3ucure;ti,197-1.
CL-IPRINS
Curiytt inainte
r" vrATA
I. C-F. ITSTE. YI-{JIA'/
i li" P"nor,,"1e cie i:r
lrr;rtelor nra,rirre
I {)
IT
Arlrr,nte nt It)
t. -ia!:r. se
':rste
r".,;;;-r;r;;; . . . . 1{:r
l/. Cotnpozitia materiei 'rii .. . 12
ij. insLrsirile materiei vii . . . 14
4" Ierarhia r.nateriei vii .. . l(i
c{r,1 sI ciND -. Af ARU t .rAJ'A pIi PLANET- NOASTR,? 19
A r |'Lt nte nt 1!)
5" Clea rnai vecire conceptic desple nastcrc.r',rietii: Gcnclatia
rpontanee 2()
6" l:':rrrsperrni;i 21
7. .i3iogc:nezzr. 2S
6" -ite tco.ii nroclerne rlespre or-rgileel -riefii. . 41
i)L 1-. IPOTIiZI' LA RII,LI I],1 E. . 4S
Ar,:ttntertt 48
9. Ccle mai vechi d.ovezi clespre lcirnrelc .rii . . . 48
1{t. -f
rrlbur:ltoare:r lutlre a fosilclot' 50
I 1
" Palcontoloaia prcgiteste corrccptia. cvolutioristi. 53
12. Citeva leei si regrrli carre starr la baza intelegerii lumii 'rii 56
Ii-RIl.l,l Jll',l)li 't,Fl II-()L{rTIE.I 61
Ar':ttntent (i 1
ul
[I
1'1. ]Iisterios tl Jotnoylitt,s
i.i. Plirnclc vertcbratc si
[:rli;rr rlr si lirii]c,le,lezzullilre ir ne/(.t11.-
si rrastcrca nevellebratelor.. .. .. 6,t
ca.racteristicile 1or 66
359
61

182. tr6. Primi pagi pe uscat..
17. Pegtii pdrdsesc apa .. .
tr8. Iipopeea stegoce{a1ilor.. .. .
l$. Expozifitr, mongtrilor terestri.
20. I{eptilele impinzesc oceanele
21. Reptilele iau in sti.pinire ;i vlzcluhul
l?. De ce :r,u dispirut elinosaurienii?..
213. SurprilzS.toalea tiescoperire din calcarele litogralicc. . . .
24. trra noud si victoria mamiferelor
25. ln cdutarea uirui strS.mo; al mami{erelor.. . .
26. Printre urialii dispiruli ai rramiferelor din RomAnt:i.. ' .
27. ,ttlasul zoologic :rl pesterilor cuaternare
28. ln s{ir;it, ornu1..
v. ExrsTA vrATA Is cosrios?......
Argwn+ent
29. Cosmotriologia ;i problc,r'rielo ei . . . '
30. Condiliile aparitici'zielii ilr Iirri'zers
3il. llesajui rneteorililor
ll2. Coucluziile analizci spsctralc
33. Prirrtre piauetele apropii'ite
2. r-!r$ttTELE VIETIT
-lrgutitertt
I. h{ ADiiCURILE T'ATIINTUT,UI
i. llirabila lume a Pstterilor
!. Dragonul ...prirna fiinli {i;nitir dirr adincnl piinrirrtriir;i
3. Irifili;iirile mediului subteratr
4. llcosisteme ca-reriricole gi popula!iile 1or. .
5. Palticularitirlile trogloiriontelor .. .
I. a) Speofauna acvatiei
6. Vierrnii apelor riirr adinc
7. Ciliva rdcu;ori celebri
8. ... $i cifi.ra pe;ti.
9. Din nou, Proteus! ....
I. b) Speolauna terestri
Ilelcii care uu r ollsumi
l)iianjerrii peiterilor
Aselii subpi,minteni
68
71
JJ
74
78
80
6i
84
87
E8
94
97
99
1tl5
1 {i5
ltr6
tr{}9
111
112
126
i28
1ta
1.,!0
130
!32
144
139
140
142
144
146
LlD
t35
137
138
[0.
11.
l')
t3.
t!
rt.
t6.
iarbir I rl8
tr39
i
i
I
il
I
Gindaci originali
Pdsirile cavornicoie
l-llrecrr (le strnaa - -
360
Priu pegterile Romirnir:i
361
II. lnleAnAlre TAINUITA A LUr PosEIDoli 1,19
17. Cucerirea strifundurilor oceanice 149
18. Adlncirnile oceanelor si particularitifile lor. 152
19. Adaptarea animaleior la viala abisali i55
20. Plantele marilor adlncuri. i58
Ptr. Giganfii ad?ncurilor 159
32. ';ilul fosilelor-vii 160
23. riafa in apele cu temperatnri ridicate
24. Lampadeforii abisurilor ...
iTT. TI.{TA $I COX{POZITIA CHIITTCA , }TI'DIULI]I
25. Praguri chimice
26. Cind solul este imbibat de sirrrri
2'7. Citeva iubitoare de sare
2$. Vulcanii noroio;i
29. Cele mai modeste dintre celc trrorlestc
Ii{,. Prea-ghiftuitele
ill. Butoaiele cu saramurS. lB0
T T r[,TA IN rUptA cu GHDTURILD
:12. -{.colo unde frigul este atotstS,plnitor:.
33. Adaptarea la viata polard.
i]4. Tundra, cel mai,,rece" finut vegetal
.i5. Uriagii tundrelor inghefate
115. C€i ce lmprumutd, haina alb6' a zl"pczil<;r norrlice
37. Flora Antarctidei 9i a insulelor din jur.
,i8. Statornicii locuitori ari Antarctidci.. . . . .
DE$ERTURTLE NU S1NT AT1T Dtri PUS'III 198
19. Treimea de nisip a globului 198
161
16i
170
170
172
173
175
l/o
178
i il3
183
184
187
i89
19i
193
193
aa
11 a)
40.
41.
42.
43.
44.
45.
v. b).
O excursie prin pustiurile Terrei
Domeniul holoarctic
Domeniul paleotropic
Domeniul neotropic
Dorneniul australian
Adaptdri ale plantelor din degerturi............
Cum se ap5.r[ cle dogoare anirnalele degerturilor?
Clfiva din cei mal caracterlstlcl reprezentsn!l el
plantelor qi anlmalelor din tlegerfuri . . . .
O strd,bunic5, uimitr-rare
O {amilie ciudati
Xficii mongtri
200
201
202
203
204
205
201
?09
209
210
ola
46.
47.
48.

183. 49. Saitimbarrcii . .
50. ,,Cordbiile" deserturilor' . . .
51. Sngefile pustiurilor
52. Tiranii iirtinderilor de rrisip.
VI. ACOLO UNDI' P,}IINTTIL AT]NGE CERI]T,
53. Limitele altitudinale ale vietii
54. Condifiile de trai irr etajul alpin;i for-mele speci{ice cle
adaptare
55. -anismul si tundra alpiri
56. ,,Pararlosul" si caracteristicile lui
57. O gridinS, pe acoperisul lumii
58. Cei ce privesc de sus piscurile . . .
59. Rozitoarele stdpinesc subsolul alpilr .
60. Caprele marilor iniltimi
61. Lamele - ciLmiiele deserturilor irr:rltc . :.. . .
62. Tigrii zlpezilor vesnice
,'rr. 1NVELT$UL NEZARTT ,L
63. Radialiile inriuresc .ziata
215
217
22$
222
225
225
226
229
.'I ]iTT I
64. Adaptarea organismclor 1a regimul spolit de radioacti-
vitate
65. Depi;irea pragului critic
florei si faunei planetei ?
al radiatiilor explici schimbarea
66. Poluarea radioactivi si pericolele ei iminente
3. VARIETATEA LUMII VII
Argum.en.l
I. DII'IENSIU)iI LA ANTIPOD . , .
O scurtd explicatie
l. a) Printre uriaqii dispdruli
1. Melci si scoici gigantice ciin trecut
2. Cefalopode intrate irr legerdir
3. Crustaceele oceanelor strivechi
4. Irlcluri si insecte... clil poveste
5. Pegti strivechi
6. Uriasii pirsirilor de odinioali
,, Carrtpionii marnilclelor plcisiurite
I. b) Printre uriasii de azi
8. Antene vegetale
9. Sn-rochinnl-tempirr
229
234
231
i.1J
235
236
zJt
238
238
241
213
216
o<n
2s2
252
253
254
254
255
256
ZJr)
258
260
260
362
JL,J
I
l
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
t7.
lB.
19.
20.
2r.
,,
iJ.
24.
26.
,"]
28.
,o
30.
31.
2'
.1J -
3.1.
.1D.
36.
38.
lJ9.
40.
41.
Un arbore cit o pidure
,,Copacul celor o mie de errti" . .
Lianenes{irqite ...
Planta-garpe
Ridi.cini firl egal
6 copii sub umbrela
Copac sau frunzi ?
Burdufuri de apZr
Bdrcile -mazonulu
Flori cit roata canr
In{lorescente uimit
Fructe gigantice
Uriarsul piticilor -regelali
Goliafii urnani
Insule plutitoare
P6dureer -se cutrernurS, I .. .. .
Peri5coapele alealgd Pritl sit /a iri .
Cei mai mari aripafi
Sugrumdtorul jr-rnglei
Balaurii clin poveste
Tancul viu
Broasca din Rio-flurri ....
l.onstrul din piraiele j;;;";r.' . .. . . .. .. . .
Spaima oceanelor
Piianjeni gi gindaci cit vriibiile
Tmplralii racilor
iierrnii gigantici
Iilefantui 1nelcilor
Scoici-1ighean
Bratele ucigase
rrrtei ILurtzc
Iui
oare
261
262
262
t0.)
264
264
265
265
266
267
267
268
269
274
272
.)'7].
275
273
276
277
o.!
278
279
28{l
281
282
282
tn?
Cupele si piliriilc urrase
Uriaqii pitic;1or animali
a1e miLrii 283
oa /
t. c) Printre piticii de azi
Ghirrece cu copaci secuiari
.r-bori mini:r.turali
I I' 'r'i , it 5.i m.'r Ii:t ,lc rr .
O;rrrrcrrii pirici
NIlri urutele rniniatLrr:rlc
l';iiirrrjen s:nr soarecc I
''iL rrpir-rr1-col il rr i
to
43.
11.
45.
'16.
47.
48.
285
285
286
287
288
9SR
289

184. Pegtele bob-delinte
I{uscd sau pasire ?
NiLpirstocii gindacilcr
Alfi,,pitici" demni de a fi cunoscuji ........
Fiirlele invizibile stdpinesc Pd,mintul
II. GALERIA UNOR FII^*TE CURIOASE
O scurti explicatie
II. a) La curnp{na dirtre lumea vegetal{ !i cea animale
5.4. Puntea dintrc regnuri . . . .
55. -{nimale-plante
56. Plante-anirnale
lI. b) Supravie!uitorii unor vremuri strivechi
57. ...dintre plante
58. ..,dintre animale
III. CITEVA VEGETAI-E S:TRANII
59, Mincitoarele cle insecte
60. Plante care trdiesc pe spinarea altor':r .
61. Cele cu ,,posmagii mtriafi"
62. Clnd ,,bucitiriile" s,int prea mici . .
63. Plante care emit lurninl
64. Plante-aragaz
65. Busole vegetale
66. Plante-barometnr
67. Plantele,,iunatice"
68. Plante eiectrice
69. Plante care nasc pui 'rii
70. Plante-cosmonaut
49.
50.
51.
52.
53.
289
2SA
291
oot
liOt
i) $opirle care nu sint gerpi 337
i) $opirle care nu sint pdsiri sau lilieci 339
k) trfami{ere care nu sint reptile
Eroii unor mituri gi legende
a) ,,N-au dansat decit o seard,"
b) ,,Duhurile" care lngroapd, cadavrelc
c) Tortuga sau festoasa pedepsiti
d) FisS"ri care beau singe .
e) Dracula pddurilor ecuatotiale
i) Ne.rino.zatele primate care stirnesc graa,za
g),,Himerele" legendare
h) .,Hirnerele" reale
B ibtri ogrrg ie sel eetir ir,
. 339
342
343
343
344
346
347
348
350
355
IV.
coo
300
302
304
30E
311
J -I.D
i't1
3X8
319
321,
29D
)23
324
325
q.:i'7
xta
33r
ll3l
CITEVA ANII,{ALE STRANII
71. ,,Nu sint ce par a fi" 331
a) Melci care nLl sint viermi
b) Melci care nu sint scoiti
c) l{elci care nu sint lluturi |32
d) Rdcugori care nu sint rituste 332
e) Pegti care nu sint arici il32
f) Pegtele care nu e broascir 333
g) Pegti care nu sint pirsirli 334
h) Un peste care nu e cal.. . 336
364