Documentul detaliază responsabilitățile și competențele metodiștilor în învățământul preșcolar, subliniind necesitatea unei bune pregătiri metodice și de specialitate. Aceștia trebuie să acționeze ca suport în cadrul inspecțiilor, menținând o comunicare transparentă și respectând confidențialitatea informațiilor. De asemenea, se evidențiază importanța evaluării obiective și adaptării procedurilor de inspecție la contexte specifice.

1. METODISTUL PREŞCOLAR 2009 - 2010

2. “ ...a te simţi chemat, ales, pentru această sarcină şi apt de a o îndeplini” (R. Hubert)

3. CORPUL DE METODIŞTI AL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREPRIMAR LAZĂR DANIELA BARBU FELICIA ŞIMON STELA PETRENCIUC LILIANA BORLOVAN ANGELA VÂLCEA DANIELA ARDELEAN MARIOARA CÂRSTOIU MARIANA VODĂ TEODORA MOCANU MARICELA BIRIESCU TEREZIA CIUCHE ZENOVIA MURGU GABRIELA DOBÂNDĂ LENUŢA VÂRLUGA SILVIA GHENCIU ANA IVĂNESCU GIANA ISAC ELEONORA MILICICI ANIŞOARA ŢĂRAN MARIANA PÎRVA NELI TĂNĂSOIU MARGARETA CHERA MARIA MATEI MIHAELA RILĂ OTILIA MOŢ FLOARE FETIKO TAMARA CRIŞAN LAVINIA MIHEŢ AURELIA DAN SILVIA MIUŢEL CORNELIA

4. STRUCTURA COMPETENŢEI DIDACTICE Competenţa : ştiinţifică psihopedagogică psihosocială morală

5. CALITĂŢI ALE PROFESORULUI METODIST Elaborare Productivitate Comunicativitate Empatie Gândire divergentă Gândire convergentă I novaţie Iniţiativă Motivaţie afectivă Motivaţie cognitivă Curiozitate Flexibilitate Originalitate

6. CODUL DE CONDUITĂ AL PROFESORULUI METODIST Metodiştii trebuie să fie cadre didactice cu experienţă, cunoscute pentru rezultatele bune obţinute în instruirea şi educarea elevilor /pre ş colarilor , cu o bună pregătire metodică şi de specialitate. Metodiştii vor acţiona în unităţile de învăţământ respectând prevederile Regulamentului de Inspecţie şcolară. Metodi ş tii vor fi con ş tien ţ i de faptul c ă , de ş i au dreptul de a intra în unitatea de î nvăţământ pentru evaluarea activităţii instructiv – educative sau manageriale î n orice moment al de s f ăş ur ă rii programului de lucru al unit ăţ ii de î nv ăţă m â nt, vor trebui s ă ac ţ ioneze î n a ş a fel î nc â t s ă nu perturbe desf ăş urarea normal ă a procesului educa ţ ional. Rolul metodi ş tilor va fi unul de sprijin ş i de evaluare, nu unul exclusiv de control birocratic. Metodi ş tii nu trebuie s ă – ş i foloseasc ă pozi ţ ia pentru a ob ţ ine profituri personale.

7. Metodi ş tii vor fi con ş tienti de faptul c ă personalul unit ăţ ii de î nvăţăm â nt este alc ă tuit din î nv ăţă t oare /educatoare, institutori, profesori, personal didactic-auxiliar ş i personal nedidactic, ş i î l vor trata ca atare. Metodi ş tii vor comunica celor inspecta ţi obiectivele urm ă rite, procedurile de inspec ţ ie aplicate ş i criteriile de apreciere folosite. Metodi ş tii vor avea o discu ţ ie preliminar ă cu personalul didactic referitoare la activitatea care va fi inspectat ă , iar la sf â r ş it îş i vor expune c â t mai echilibrat opiniile asupra celor observate. Metodi ş tii nu vor interveni î n timpul lec ţ iei dec â t dac ă observ ă c ă cel inspectat pune î n pericol via ţ a, s ă n ă tatea elevilor/pre ş colarilor, a lui sau a asisten ţ ei. Metodi ş tii nu vor solicita personalului didactic date, informa ţ ii sau lucruri nerelevante. Metodi ş tii vor discuta cele observate la clas ă /grup ă mai î nt â i cu cadrele didactice respective ş i, ulterior, ş i cu alte persoane implicate î n procesul educa ţ ional.

8. Metodiştii vor respecta elevii/preşcolarii în calitate de participanţi la procesul educaţional. Metodi ş tii vor dialoga formal ş i informal cu elevii/pre ş colarii de diferite v â rste ş i grade de preg ă tire, vor asculta cu aten ţ ie pe cei care doresc s ă - ş i expun ă opiniile î n leg ă tur ă cu unitatea de î nv ăţă m â nt. Metodi ş tii se vor comporta ca ni ş te profesioni ş ti cu elevii/pre ş colarii ş i vor evita declan ş area vreunui conflict. Metodi ş tii vor ac ţ iona î ntotdeauna spre binele ş i siguran ţ a elevilor/pre ş colarilor. Metodi ş tii vor men ţ ine un dialog practic ş i productiv cu cei implica ţ i î n inspec ţ ie. Metodi ş tii vor depune toate eforturile pentru a reduce, pe c â t posibil, starea de stress a celor implica ţ i î n inspec ţ ie.

9. Metodi ş tii vor dialoga cu cei inspecta ţ i, elevii/pre ş colarii, p ă rin ţ ii, cu personalul, cu membrii Consiliului de Administra ţ ie, ş efii de catedre/comisii metodice, parteneri sociali, sponsori etc., pentru a-i face s ă î n ţ eleag ă scopul inspec ţ iei, modul î n care vor fi implica ţ i î n acest proces ş i culegerea de informa ţ ii privitoare la desf ăş urarea procesului instructiv-educativ, la managementul unit ăţ ii de î nv ăţă m â nt, rela ţ iile cu comunitatea local ă ş i cu partenerii implica ţ i î n educa ţ ie. Metodi ş tii vor prezenta personalului didactic un raport verbal asupra rezultatelor inspec ţ iei pentru a cunoa ş te opiniile ş i comentariile acestora î nainte de a trece la redactarea raportului final de inspec ţ ie. At â t raportul verbal c â t ş i cel scris vor cuprinde, î n esen ţă , acelea ş i aprecieri, vor evita limbajul extrem de specializat ş i nu vor l ă sa loc ambiguit ăţ ilor.

10. Metodiştii vor comunica deschis, asigurând în acelaşi timp confidenţialitatea datelor care se referă la unitatea de învăţământ şi personalul ei. Metodi ş tii vor evalua obiectiv, vor fi flexibili î n aplicarea procedurilor de inspec ţ ie pentru a se putea adapta situa ţ iilor concrete î nt â lnite. Metodi ş tii vor colecta date din mai multe surse, pentru a investiga toate aspectele semnificative: analiza documentelor ş colii, discu ţ iile ş i interviurile cu cadrele didactice, p ă rin ţ ii, elevii/pre ş colarii ş i alte persoane implicate î n actul educativ ş i observarea diferitelor activit ăţ i educa ţ ionale care au loc î n unitatea de î nv ăţă m â nt, a lec ţ iilor, a comportamentului elevilor, a rela ţ iilor dintre angaja ţ ii unit ăţ ii de î nv ăţă m â nt ş i conducere, a climatului de lucru existent î n unitatea de î nv ăţă m â nt, a managementului unit ăţ ii de î nv ăţă m â nt î n general.

11. Metodi ş tii se vor folosi ş i de datele care provin de la nivel local, jude ţ ean ş i de la Ministerul Educa ţ iei, Cercet ă rii , Tineretului ş i Sportului . Metodi ş tii vor face deosebire î ntre chestiunile minore ş i cele majore, î ntre aspectele pozitive ş i cele negative ş i vor elabora un raport corect, cu judec ăţ i exacte, comunicate cu claritate, onestitate ş i f ă r ă p ă rtinire. Metodi ş tii vor avea un mod de lucru transparent ş i deschis, vor oferi permanent feed-back, inform â nd conducerea cu problemele care apar ş i cu constat ă rile lor. Metodi ş tii îş i vor baza aprecierile pe criterii stabilite la nivel na ţ ional, pe datele ş i probele colectate, av â nd î n vedere numai probe sigure ş i neechivoce, î n concordan ţă cu criteriile propuse de prezentul cod. Metodi ş tii vor asigura confiden ţ ialitatea informa ţ iilor primite privind unitatea de î nv ăţă m â nt ş i personalul, respect â nd dreptul indivizilor de a r ă m â ne anonimi.

12. PORTOFOLIUL METODISTULUI Decizia de delegare eliberată de I .Ş. J . C.V . Banca de date : planuri cadru programe şcolare ghiduri metodologice standarde de performanţă criterii de evaluare a lecţiei modele de planificări şi proiecte didactice structura portofoliului profesorului/educatorulu i rapoarte de inspecţie curente şi speciale l ista şcolilor şi cadrelor didactice repartizate Grafic de inspecţie, acţiuni de formare, etc Activităţi metodice

13. ATRIBUŢIILE PROFESORULUI METODIST Realizează inspecţiile speciale pentru obţinerea gradelor didactice, în conformitate cu planificarea I. Ş .J. şi în baza deciziei emise de către inspectorul şcolar general. Participă, alături de inspectorul şcolar de specialitate, la inspecţiile de specialitate/frontale/tematice, la solicitarea I. Ş .J., în baza deciziei emise de către inspectorul şcolar general. Face parte din comisii la nivel judeţean, la propunerea inspectorului şcolar de specialitate, cu avizul C.A. al I. Ş .J. Poate fi cooptat în alte structuri de conducere a activităţii didactice, la nivel municipal sau judeţean. Diseminează, în zona arondată, toate informaţiile primite de la I. Ş .J. Centralizează şi raportează, în termenele stabilite, toate situaţiile cerute de către I. Ş .J.

14. Elaborează, cu avizul I. Ş .J., calendarul întâlnirilor metodice pe zonă. Informează periodic despre desfăşurarea activităţii ştiinţifico-metodice în zona arondată şi răspunde, împreună cu inspectorul şcolar de specialitate, de organizarea în bune condiţii a etapelor din Calendarul olimpiadelor şi concursurilor şcolare pe discipline. Informează I. Ş .J. despre organizarea unor concursuri în afara calendarului oficial M.E.C. T.S. , respectiv I. Ş .J., precum şi despre modul în care s-au desfăşurat. Verifică existenţa şi conţinutul portofoliului educatoarei , în conformitate cu cerinţele M.E.C. T.S. , respectiv I. Ş .J., cu avizul inspectorului şcolar de specialitate, făcând recomandările ce se impun. Ţine permanent legătura cu inspectorul şcolar de specialitate, pe probleme de organizare şi desfăşurare a activităţilor ştiinţifico-metodice/de formare continuă .

15. ATRIBUŢIILE RESPONSABILULUI DE CERC PEDAGOGIC Stabileşte legătura cu inspectoratul şcolar; Întocmeşte planul de activitate al cercului pedagogic, consultându-se cu ceilalţi membri; Conduce şedinţele cercului, orientând discuţiile către dezbaterea în profunzime a problemelor; Convoacă , după grafic , şedinţele cercului pedagogic , în conformitate cu Programul activităţilor metodice ale I .Ş. J . ; Ţine evidenţa activităţii desfăşurate în cadrul cercului pedagogic; Urmăreşte articolele, studiile şi dezbaterile din presa de specialitate; Acordă sprijin şi îndrumare cadrelor didactice care susţin activitatea demonstrativă , pentru reuşita acesteia.

16. Programul de activitate al cercului pedagogic trebuie să răspundă la întrebările “clasice” De ce ? (motivaţia) Ce ? (scopuri şi obiective) Cum? (strategii, căi de realizare, planuri de acţiuni) Cine? (responsabilităţi) Cu ce ? (resurse umane şi materiale) Când? (termene) Cu ce rezultate? (resurse umane şi materiale)

17. RAPORT DE ACTIVITATE În anul şcolar 200 9 -20 10 corpul de metodişti al specialităţii a efectuat o serie de activităţi , menite să demonstreze cunoştinţele personale în domeniul metodic pentru învăţământul preşcolar : a efectuat inspecţii curente de specialitate şi speciale, conform graficului elaborat de inspectorii de specialitate; a participat la inspecţii frontale în mai multe instituţii de învăţământ preşcolar din municipiu şi jude ţ ; a făcut parte din comisii ale I . Ş . J . Timiş pentru examene de suplinire, elaborând subiecte sau evaluând lucrări; a consiliat educatoare în vederea inspecţiei la clasă; a monitorizat educatoare debutante pe tot parcursul anului şcolar ; a participat la evaluarea dosarelor pentru gradaţii de merit; a verificat documentele d-nelor educatoare inspectate; acolo unde a fost cazul a u luat măsuri pentru îndreptarea deficienţelor constatate; î n inspecţiile efectuate au avut loc discuţii formale şi informale cu directori, şefi de catedră, părinţi, preşcolari;

18. la activităţile asistate a analizat şi a îndrumat , formulând concluzii (puncte tari şi slabe) şi recomandări; la proiectarea activităţilor a urmărit respectarea documentelor curriculare, formularea corectă a obiectivelor şi introducerea metodelor interactive de grup; î n comportamentul cadrului didactic a urmărit ţinuta, prestanţa, prezenţa de spirit, capacitatea stăpânirii de sine, stimularea interesului copiilor pentru cunoaştere ; î n activitatea educaţională a cadrului didactic inspectat a pus accent pe participarea cu preşcolarii la sărbătorirea / evocarea unor momente din istoria naţională, precum şi implicarea şi implementarea de proiecte educaţionale locale, judeţene, zonale etc.; a respectat confidenţialitatea inspecţiei şcolare; a îndrumat educatoare le tinere să participe activ la cercurile pedagogice, activităţi metodice şi cursuri de pregătire organizate de Casa Corpului Didactic ;

19. DECALOGUL GREŞELILOR CRITICE Pregătirea necorespunzătoare Pregătirea activităţii furnizează o imagine clară a alternativelor pe care le are şi vă asigură flexibilitatea necesară în momentele cheie I gnorarea principiului oferă/primeşte Fiecare parte trebuie să încheie activitatea cu sentimentul că a realizat un câştig Comportamentul de intimidare Cercetările arată că tacticile dure primesc replici pe măsură Convingerea generează un rezultat mai eficient decât dominarea partenerului Nerăbdarea Daţi ideilor şi propunerilor timpul să lucreze. Nu grăbiţi lucrurile, răbdarea este răsplătită Pierderea cumpătului Emoţiile negative puternice împiedică instaurarea unei atmosfere de cooperare şi, implicit, generarea de soluţii

20. Vorbă multă şi atenţie puţină “ Dacă îţi place să asculţi, vei dobândi cunoaştere, iar dacă te înclini, vei deveni înţelept” . Argumentarea şi nu influenţarea O poziţie poate fi susţinută cel mai bine prin cunoştinţe, nu prin încăpăţânare. Ignorarea conflictelor Conflictul este substanţa negocierii. Învăţaţi să acceptaţi şi să rezolvaţi conflictul, nu să-l evitaţi. Exigenţa exagerată O atitudine exagerată poate conduce la necunoaşterea realităţii. Cadrul didactic inspectat se va comporta ca un timorat . Ignorarea stărilor emoţionale Emoţiile fac parte din viaţă, nu putem trăi fără ele. Trebuie să le acceptăm .

21. Sub î ndrumarea metodistelor , educatoarele au obţinut progrese remarcabile în aplicarea Curriculum-ului pentru învăţământul preşcolar 3-6/7 ani în proiectare-predare, corespunzător particularităţilor de vârstă şi individuale ale preşcolarilor. La 2 ani de la aplicare, curriculum-ul pentru învăţământ preşcolar se desfăşoară optim atât în mediul rural cât şi în mediul urban. Proiectarea didactică se bazează pe principiul predării integrate a conţinuturilor presupunând o analiză a componentelor curriculum-ului (finalităţi, conţinuturi, strategii, evaluare) şi elaborarea unei ipoteze de lucru. Importanţa muncii de metodist este în cea mai mare măsură justificată, având în vedere, pe de o parte, faptul că metodica încă mai reprezintă cel mai delicat aspect al muncii la catedră, iar pe de alta, că totuşi metodistul rămâne cel mai îndreptăţit să genereze judecăţi de valoare privind didactica disciplinei.

22. Ca şi probleme în aplicarea curriculum-ului pentru învăţământ ul preşcolar au fost identificate : Dificultatea încadrării cu personal didactic calificat în unităţile izolate din mediul rural; Bibliografia pentru examenele de titularizare în învăţământul preşcolar să fie în concordanţă cu Curriculum-ul pentru învăţământul preşcolar 3-6/7 ani ; Personal nedidactic insuficient, subnormativ, educatoarea fiind nevoită să preia şi sarcinile acestuia ; Pentru a ob ţ ine rezultate pozitive ar fi oportun ca educatoarea din tura de diminea ţ ă să lucreze cu un cadru de sprijin; Numărul de copii la grupă este mult peste cel prev ă zut de L 84/1995 , acest fapt îngreunând punerea ei în practică ; Toate aceste probleme vor fi abordate şi analizate în cadrul cercurilor pedagogice şi a schimburilor de experienţă organizate la nivelul î nvăţământului preşcolar.

23. Material elaborat cu ocazia î nt â lnirii de lucru a Corpului de metodi ş ti din cadrul I.Ș.J. Timi ş - î nv ă ţ ă m â nt preprimar - octombrie 2010 SUCCES!