SlideShare a Scribd company logo
1 of 16
Universul si sistemul
solar

Page 1
Structura si evolutia universului
Universul este tot ceea ce in mod fizic exista, intreaga lume
inconjuratoare , este in permanenta miscare si transformare ,
nemarginit spatial si temporal si cuprinde toate fortele, toate legile
fizicii si constantele acesteia care le guverneaza, precum si din toate
materiile si alte forme de radiatii si energie.
Universul mai este denumit si Cosmos(din grecescul Kosmos=lume,
univers ordonat), originea si evolutia sa constituind obiectul de studiu al
Cosmologiei.

Page 2
Aparitia universului
Problema originii si existentei universului in care ne aflam, a
preocupat, inca din inceputuri, pe oameni. Astfel, s-au realizat diverse
ipoteze, dar cea mai plauzibila fiind cea a Big-Bangului, acesta
ipoteza bazandu-se pe unele informatii obtinute prin observatii astrofizice si pe cunostintele de fizica atomica si nucleara.
Se presupune ca universul s-a constituit cu 13,7 miliarde de ani in
urma exploziei Big Bang. Dar Big Bangul nu a fost doar o simpla
explozie, ci si o expansiune si dezvoltare a spatiului insusi. Fiecare
parte a spatiului a participat la el.

Page 3
Este oare universul nostru unic?
Teoria inflationara a universului model ne spune ca universul In
care traim nu este unic. Modelul inflationar prevede ca Big
Banguri se produc In continuare In alte regiuni ale spatiului, iar
alte teorii sugereaza ca acele locuri pot fi complet diferite de ale
noastre si chiar legile naturii si numarul dimensiunii spatiului sa
fie
schimbate.
Aceasta parere, ca universul nu ar arata la fel ca In partea In
care traim poate explica misterul despre universul nostru; De ce
constantele si legile naturii sunt asa, ci nu altfel? De exemplu; de
ce viteza luminii nu este mai rapida decât aceea pe care o are?

Page 4
Compozitia universului
Universul este compus din energie neagra si materie neagra, amândoua având
Intelesuri vagi In prezent. Doar 4% din univers este reprezentat de materia
ordonata. Materia observabila este raspândita uniform prin univers ce isi pierde
existnta la distante mai lungi de 300 milioane ani lumina. Materia observabila
este de asemenea rapândita izotropical(isotropically), acest lucru Insemnând
faptul ca nicio directie de observare nu se diferentieaza de celelalte; fiecare
regiune a cerului are cam acelasi continut.
Densitatea prezenta din unviers este scazuta, cam 9.9×10-30g/cm3. 73 % o
reprezinta energia neagra, 23% materie neagra rece si 4% materie ordonata.
Proprietatile energiei negre si materiei negre sunt necunoscute. Materia neagra
graviteaza ca o materie ordonata, si acestea Incearca sa Incetineasca
expansiunea universului; In contrast, energia neagra accelereaza expansiunea.
Elementele chimice, In special cei mai luminosi atomi ca hidrogenul, deuteriu si
heliu, par fi identice In univers si In istoria observabila. Universul pare sa aiba
mai multa materie decât antimaterie, o posibila legatura cu observarea violarii
CP. Universul pare sa nu aiba nicio Incarcatura electrica, si mai mult gravitatea
pare sa fie factorul dominant In studierea cosmologiei.

Page 5
Stiati ca?
... Calea Lactee contine peste 100 miliarde de stele?
... majoritatea stelelor, a satelitilor, a cometelor si uraganelor din natura au nume
feminine?
... pe stelele neutronice, o lingurita cantareste cat un om pe Pamant?
... cutremure exista nu doar pe Pamant ci se pe Luna, Soare, alte planete si chiar
stele? Se presupune de catre specialisti ca activitata seisimica pe planeta Marte a fost
foarte intensa de-a lungul istoriei sale insa in prezent cutremurele inregistrate aici sunt
de mica magnitudine.
... atunci cand ne uitam noaptea la stelele de pe bolta cereasca, impresia ca acestea
tremura este doar un efect optic? Acest fenomen este cauzat de refractia neregulata
pe care lumina stelelor o primeste la trecerea in atmosfera Pamantului inainte de a
ajunge la ochii nostri.
... daca fiecare stea din Calea Lactee ar fi un graunte de sare, cantitatea totala ar
umple o piscina olimpica?
... pe Luna au pasit 12 astronauti, care au adus pe Terra 382 kg de roca?
... asa numitele gauri negre sunt invizibile? In ele nu exista timp sau spatiu, daca se
patrunde intr-o gaura neagra, totul va fi turtit din parti si tras de ambele capete. In
interiorul unei gauri negre, nimic nu supravietuieste, ci este sfaramat in mici particule
atomice.
Page 6
Calea Lactee
Calea Lactee (din latină Via lactea, sau greacă Γαλαξίας (Galaxias)), este galaxia
gazdă a sistemului nostru solar,[1] a altor aproximativ 100-400 miliarde de stele cu
planetele lor, precum și a peste 1.000 nebuloase. Toate obiectele din galaxie
orbitează în jurul centrului de masă al galaxiei, numit și centru galactic.
Calea Lactee este un gigant, având o masă de circa 750-1.000 miliarde ori mai mare
decât a Soarelui și un diametru de aproximativ 100.000 ani-lumină.
Galaxia noastră face parte dintr-un grup de galaxii numit Grupul Local, format din 3
mari galaxii și un număr de alte 30 galaxii mai mici, în cadrul grupului ea fiind a doua
ca mărime după galaxiaAndromeda (M31).

Page 7
Nebuloase
O nebuloasă (denumire provenită din latină în care înseamnă ceață) este un uriaș
nor de gaze interstelar (98% hidrogen, 2% alte elemente in stare gazoasă (O, C, S) și
silicați in formă de praf interstelar - nisip interstelar) și praf cosmic situat în spațiul care
se întinde între stele. Părți mai dense din nebuloase se pot strânge atât de tare încât pot
da naștere la stele. Toate stelele din univers au fost născute în nebuloase. Cea mai
cunoscută nebuloasă este nebuloasa din constelația Orion, un nor imens de gaz și praf
aflat pe cer în direcția constelației Orion. Cu ochiul liber, Nebuloasa Orion se vede ca o
pată mică (mai mică decât apare Luna pe cer) strălucind slab sub stelele care formează
'centura' lui Orion. Astronomii au găsit sute de stele pe cale de formare în inima
Nebuloasei Orion.

Page 8
Nebuloasa ‘Capului de cal’
Page 9
Page 10
Page 11
Stelele
O stea este în general un anumit tip de corp ceresc din cosmos, masiv și strălucitor,
deseori de formă aproximativ sferică, alcătuit din plasmă în oarecare echilibru
hidrostatic, și care a produs în trecut sau încă mai produce și azi energie pe baza
reacțiilor de fuziune atomică din interiorul său.
Pentru un observator terestru ele apar ca puncte de diverse culori, cu un diametru
aparent egal dar cu fluctuații de luminozitate. Ochiul uman distinge pe cerul nocturn
până la circa 6.000 de stele. Distanța până la stele este măsurată cu
ajutorul paralaxei stelare, iar unghiul rezultat este de ordinul sutelor de miimi dintr-o
secundă de arc.

Page 12
Fuziuneaia stelelor
După 1920 astronomii au descoperit că reacț
nucleară (energie eliberată de fuziunea
nucleelor din atomi) este principala sursă de
energie a stelelor. Aceasta se produce în
regiunea centrală a stelei unde temperatura
atinge milioane de grade Celsius; la o astfel de
temperatură, electronii sunt expulzați din
nucleele atomilor, formând plasma. (atomii își
pierd electronii și devin ioni), lovindu-se unii de
alții și provocând reacții termonucleare.
În Soare, hidrogenul intră în fuziune pentru a
forma heliu în lanț proton-proton:
41H → 22H + 2e+ + 2nu;e (4.0 MeV + 1.0
MeV)21H + 22H → 23He + 2γ (5.5 MeV)23He →
sup>4He + 21H (12.9 MeV)rezultă mai departe:
41H → 4He + 2e+ + 2γ + 2νe (26.7 MeV)

Page 13
Sistemul solar

Sistemul solar este format din Soare împreună cu sistemul său planetar (care cuprinde
opt planete împreună cu sateliții lor naturali) și alte obiecte non-stelare.[b] Sistemul este
situat într-unul dintre brațele exterioare ale galaxiei Calea Lactee (mai precis în
Brațul Orion), galaxie care are cca. 200 de miliarde de stele.
Cea mai masiva planeta este Jupiter.

Page 14
Planeta Pluto
Statutul de planetă pitică
De la descoperirea lui Pluton, în 1930, aceasta a fost considerată a fi a noua planetă
a Sistemului Solar. La 24 august 2006, în urma unei rezoluții a Uniunii Astronomice
Internaționale în care a fost schimbată definiția termenului de planetă, Pluton a primit
statutul de planetă pitică, deoarece nu a "curățat" spațiul cosmic din vecinătatea orbitei
sale.
Caracteristici comparative
Perioada de rotație = 6,388 ani tereștri
Volum = 0,7 % din volumul Pământului (1,1952 × 1022)
Masă = 0,2 % din masa Pământului

Page 15
Gauri Negre
O gaură neagră este un obiect astronomic limitat de o suprafață în interiorul
căreia câmpul gravitațional este atât de puternic, încât nimic nu poate scăpa din
interiorul aceastei suprafațe, cunoscută și sub denumirea de „orizontul
evenimentului”. Nici măcar radiația electromagnetică (de ex. lumina) nu poate
scăpa dintr-o gaură neagră, astfel încât interiorul unei găuri negre nu este vizibil, de
aici provenind și numele. Gaura neagră are în centrul ei o regiune cunoscută și
drept „singularitate".
La suprafața limită gravitația este atât de mare, încât nicio rază (particulă) de
lumină din interiorul găurii nu are energie suficientă pentru a scăpa în afară. La
această suprafață limită deplasarea gravitațională spre roșu este infinit de mare.
Viteza de scăpare gravitațională este la suprafața limită egală cu viteza luminii, așa
încât raza suprafeței limită este egală cu raza traiectoriei circulare, numită „raza
Schwarzschild”.

Page 16

More Related Content

What's hot

Temperatura aerului si precipitatiile
Temperatura aerului si precipitatiileTemperatura aerului si precipitatiile
Temperatura aerului si precipitatiileButuc Carmen
 
Fizica Sisitemul Solar
Fizica Sisitemul SolarFizica Sisitemul Solar
Fizica Sisitemul Solaralexcurbet
 
Forme majore ale reliefului terestru
Forme majore ale reliefului terestruForme majore ale reliefului terestru
Forme majore ale reliefului terestruButuc Carmen
 
Obiectivele de studiu ale astronomiei(arhirii anastasia)
Obiectivele de studiu ale astronomiei(arhirii anastasia)Obiectivele de studiu ale astronomiei(arhirii anastasia)
Obiectivele de studiu ale astronomiei(arhirii anastasia)Slavik Nastea
 
Elementele climatice
Elementele climaticeElementele climatice
Elementele climaticeButuc Carmen
 
Legea atracţiei universale
Legea atracţiei universaleLegea atracţiei universale
Legea atracţiei universaleTrandafir Marius
 
Ochiul. defecte de vedere
Ochiul. defecte de vedereOchiul. defecte de vedere
Ochiul. defecte de vedereMirela Stefan
 
Unirea Principatelor Române 1859
Unirea Principatelor Române 1859Unirea Principatelor Române 1859
Unirea Principatelor Române 1859Istoria Altfel
 
Teza. chimie poluarea aerului
Teza. chimie  poluarea aeruluiTeza. chimie  poluarea aerului
Teza. chimie poluarea aeruluiCristalina Vațic
 

What's hot (20)

Temperatura aerului si precipitatiile
Temperatura aerului si precipitatiileTemperatura aerului si precipitatiile
Temperatura aerului si precipitatiile
 
Universul si sistemul solar
 Universul si sistemul solar   Universul si sistemul solar
Universul si sistemul solar
 
Atomul. Structura atomului
Atomul. Structura atomuluiAtomul. Structura atomului
Atomul. Structura atomului
 
Legatura ionica
Legatura ionicaLegatura ionica
Legatura ionica
 
Fizica Sisitemul Solar
Fizica Sisitemul SolarFizica Sisitemul Solar
Fizica Sisitemul Solar
 
Unde seismice
Unde seismiceUnde seismice
Unde seismice
 
Forme majore ale reliefului terestru
Forme majore ale reliefului terestruForme majore ale reliefului terestru
Forme majore ale reliefului terestru
 
Obiectivele de studiu ale astronomiei(arhirii anastasia)
Obiectivele de studiu ale astronomiei(arhirii anastasia)Obiectivele de studiu ale astronomiei(arhirii anastasia)
Obiectivele de studiu ale astronomiei(arhirii anastasia)
 
Elementele climatice
Elementele climaticeElementele climatice
Elementele climatice
 
Legea atracţiei universale
Legea atracţiei universaleLegea atracţiei universale
Legea atracţiei universale
 
Sistemul Solar
Sistemul SolarSistemul Solar
Sistemul Solar
 
Ochiul. defecte de vedere
Ochiul. defecte de vedereOchiul. defecte de vedere
Ochiul. defecte de vedere
 
Artropode Cristi Grigorii
Artropode Cristi GrigoriiArtropode Cristi Grigorii
Artropode Cristi Grigorii
 
Instrumente optice
Instrumente opticeInstrumente optice
Instrumente optice
 
Unirea Principatelor Române 1859
Unirea Principatelor Române 1859Unirea Principatelor Române 1859
Unirea Principatelor Române 1859
 
Sistema Solare
Sistema SolareSistema Solare
Sistema Solare
 
BIG BANG
BIG BANGBIG BANG
BIG BANG
 
Eruptii vulcanice
Eruptii vulcaniceEruptii vulcanice
Eruptii vulcanice
 
Radioactivitatea
Radioactivitatea Radioactivitatea
Radioactivitatea
 
Teza. chimie poluarea aerului
Teza. chimie  poluarea aeruluiTeza. chimie  poluarea aerului
Teza. chimie poluarea aerului
 

Viewers also liked

Teaching material about Romanian for the English lesson organised with Italia...
Teaching material about Romanian for the English lesson organised with Italia...Teaching material about Romanian for the English lesson organised with Italia...
Teaching material about Romanian for the English lesson organised with Italia...andreimonica76
 
Comenius project meeting in Hungary, June 2013
Comenius project meeting in Hungary, June 2013Comenius project meeting in Hungary, June 2013
Comenius project meeting in Hungary, June 2013andreimonica76
 
The ABC of tollerance
The ABC of tollerance The ABC of tollerance
The ABC of tollerance andreimonica76
 
Teaching material about Romania used during the English lesson with the Spani...
Teaching material about Romania used during the English lesson with the Spani...Teaching material about Romania used during the English lesson with the Spani...
Teaching material about Romania used during the English lesson with the Spani...andreimonica76
 
De la nebuloasa la supernova - prof. Voicu Cristian
De la nebuloasa la supernova - prof. Voicu CristianDe la nebuloasa la supernova - prof. Voicu Cristian
De la nebuloasa la supernova - prof. Voicu Cristianandreimonica76
 
Daca Ai Fi Pamantul Pentru O Zi
Daca Ai Fi Pamantul Pentru O ZiDaca Ai Fi Pamantul Pentru O Zi
Daca Ai Fi Pamantul Pentru O Ziguest9d6c4a
 
Dacă Aş Fi PăMâNtul...
Dacă Aş Fi PăMâNtul...Dacă Aş Fi PăMâNtul...
Dacă Aş Fi PăMâNtul...lumy19
 
[Echipa3] sistemul solar
[Echipa3] sistemul solar[Echipa3] sistemul solar
[Echipa3] sistemul solarMoisa Ionut
 
Daca as fi Pamantul..
Daca as fi Pamantul..Daca as fi Pamantul..
Daca as fi Pamantul..guest7070b0
 
Pamantul
PamantulPamantul
PamantulSeb17
 
Daca ai fi Pamantul pentru o zi
Daca ai fi Pamantul pentru o ziDaca ai fi Pamantul pentru o zi
Daca ai fi Pamantul pentru o zilaaav
 
Planetele sistemului solar
Planetele sistemului solarPlanetele sistemului solar
Planetele sistemului solarkedalinnor
 
Sistemul solar
Sistemul solarSistemul solar
Sistemul solarEneMariana
 
Sistemul solar
Sistemul solarSistemul solar
Sistemul solarTiuAni
 

Viewers also liked (20)

Teaching material about Romanian for the English lesson organised with Italia...
Teaching material about Romanian for the English lesson organised with Italia...Teaching material about Romanian for the English lesson organised with Italia...
Teaching material about Romanian for the English lesson organised with Italia...
 
Comenius project meeting in Hungary, June 2013
Comenius project meeting in Hungary, June 2013Comenius project meeting in Hungary, June 2013
Comenius project meeting in Hungary, June 2013
 
The ABC of tollerance
The ABC of tollerance The ABC of tollerance
The ABC of tollerance
 
Teaching material about Romania used during the English lesson with the Spani...
Teaching material about Romania used during the English lesson with the Spani...Teaching material about Romania used during the English lesson with the Spani...
Teaching material about Romania used during the English lesson with the Spani...
 
De la nebuloasa la supernova - prof. Voicu Cristian
De la nebuloasa la supernova - prof. Voicu CristianDe la nebuloasa la supernova - prof. Voicu Cristian
De la nebuloasa la supernova - prof. Voicu Cristian
 
Eu Pamantul
Eu PamantulEu Pamantul
Eu Pamantul
 
Planetele
PlanetelePlanetele
Planetele
 
Daca Ai Fi Pamantul Pentru O Zi
Daca Ai Fi Pamantul Pentru O ZiDaca Ai Fi Pamantul Pentru O Zi
Daca Ai Fi Pamantul Pentru O Zi
 
Dacă Aş Fi PăMâNtul...
Dacă Aş Fi PăMâNtul...Dacă Aş Fi PăMâNtul...
Dacă Aş Fi PăMâNtul...
 
[Echipa3] sistemul solar
[Echipa3] sistemul solar[Echipa3] sistemul solar
[Echipa3] sistemul solar
 
Planetele
PlanetelePlanetele
Planetele
 
Pamantul
PamantulPamantul
Pamantul
 
Daca as fi Pamantul..
Daca as fi Pamantul..Daca as fi Pamantul..
Daca as fi Pamantul..
 
Pamantul
PamantulPamantul
Pamantul
 
Planetele
PlanetelePlanetele
Planetele
 
Daca ai fi Pamantul pentru o zi
Daca ai fi Pamantul pentru o ziDaca ai fi Pamantul pentru o zi
Daca ai fi Pamantul pentru o zi
 
Sistemulsolar
SistemulsolarSistemulsolar
Sistemulsolar
 
Planetele sistemului solar
Planetele sistemului solarPlanetele sistemului solar
Planetele sistemului solar
 
Sistemul solar
Sistemul solarSistemul solar
Sistemul solar
 
Sistemul solar
Sistemul solarSistemul solar
Sistemul solar
 

Similar to Cosmos

Cretiu Florina-Formarea Universului de la origini pana in prezent
Cretiu Florina-Formarea Universului de la origini pana in prezentCretiu Florina-Formarea Universului de la origini pana in prezent
Cretiu Florina-Formarea Universului de la origini pana in prezentHumeniuc Ramona
 
Prezentare Spaceland
Prezentare SpacelandPrezentare Spaceland
Prezentare Spacelandguestf3461c
 
Spaceland presentation
Spaceland presentationSpaceland presentation
Spaceland presentationguestf3461c
 
De la nebuloasă la supernova(3)
De la nebuloasă la supernova(3)De la nebuloasă la supernova(3)
De la nebuloasă la supernova(3)Moisa Ionut
 
Sistemul solar
Sistemul solarSistemul solar
Sistemul solarelena1r
 
Entropie Uzura si Expansiunea Universului
Entropie Uzura si Expansiunea UniversuluiEntropie Uzura si Expansiunea Universului
Entropie Uzura si Expansiunea UniversuluiNAlexandru
 
Proiect La Fizica
Proiect La FizicaProiect La Fizica
Proiect La Fizicaalexcurbet
 
Proiect La Fizica De Controlat
Proiect La Fizica De ControlatProiect La Fizica De Controlat
Proiect La Fizica De Controlatalexcurbet
 
Universul in care traim
Universul in care traim Universul in care traim
Universul in care traim Humeniuc Ramona
 
curs-1.pdf
curs-1.pdfcurs-1.pdf
curs-1.pdfAnisKtk
 

Similar to Cosmos (20)

Cretiu Florina-Formarea Universului de la origini pana in prezent
Cretiu Florina-Formarea Universului de la origini pana in prezentCretiu Florina-Formarea Universului de la origini pana in prezent
Cretiu Florina-Formarea Universului de la origini pana in prezent
 
Rosu
RosuRosu
Rosu
 
1soarele.ppt
1soarele.ppt1soarele.ppt
1soarele.ppt
 
Universul
Universul   Universul
Universul
 
Universul 101115135921-phpapp02
Universul 101115135921-phpapp02Universul 101115135921-phpapp02
Universul 101115135921-phpapp02
 
Sistemul solar
Sistemul solarSistemul solar
Sistemul solar
 
1soarele
1soarele1soarele
1soarele
 
Prezentare Spaceland
Prezentare SpacelandPrezentare Spaceland
Prezentare Spaceland
 
Spatiul Cosmic
Spatiul CosmicSpatiul Cosmic
Spatiul Cosmic
 
Spaceland presentation
Spaceland presentationSpaceland presentation
Spaceland presentation
 
De la nebuloasă la supernova(3)
De la nebuloasă la supernova(3)De la nebuloasă la supernova(3)
De la nebuloasă la supernova(3)
 
Sistemul solar
Sistemul solarSistemul solar
Sistemul solar
 
Entropie Uzura si Expansiunea Universului
Entropie Uzura si Expansiunea UniversuluiEntropie Uzura si Expansiunea Universului
Entropie Uzura si Expansiunea Universului
 
Proiect La Fizica
Proiect La FizicaProiect La Fizica
Proiect La Fizica
 
Proiect La Fizica De Controlat
Proiect La Fizica De ControlatProiect La Fizica De Controlat
Proiect La Fizica De Controlat
 
Universul in care traim
Universul in care traim Universul in care traim
Universul in care traim
 
Luna
LunaLuna
Luna
 
Moartea stelelor
Moartea stelelorMoartea stelelor
Moartea stelelor
 
Moartea stelelor
Moartea stelelorMoartea stelelor
Moartea stelelor
 
curs-1.pdf
curs-1.pdfcurs-1.pdf
curs-1.pdf
 

More from Laurentiu Calancea

More from Laurentiu Calancea (6)

Prezentare despre apa Terrei
Prezentare despre apa  TerreiPrezentare despre apa  Terrei
Prezentare despre apa Terrei
 
Strucutura Populatiei
Strucutura PopulatieiStrucutura Populatiei
Strucutura Populatiei
 
Acordarea primului ajutor medical
Acordarea primului ajutor medicalAcordarea primului ajutor medical
Acordarea primului ajutor medical
 
Cerealele, varietatile lor si aportul lor in R.M
Cerealele, varietatile lor si aportul lor in R.MCerealele, varietatile lor si aportul lor in R.M
Cerealele, varietatile lor si aportul lor in R.M
 
Transportul
TransportulTransportul
Transportul
 
Viticultura
ViticulturaViticultura
Viticultura
 

Recently uploaded

Igiena sistemului digestiv , biologi clasa 11-a
Igiena sistemului digestiv , biologi clasa 11-aIgiena sistemului digestiv , biologi clasa 11-a
Igiena sistemului digestiv , biologi clasa 11-aCMB
 
Catalogul firmei de exercițiu Ancolex 2024.pptx
Catalogul firmei de exercițiu Ancolex 2024.pptxCatalogul firmei de exercițiu Ancolex 2024.pptx
Catalogul firmei de exercițiu Ancolex 2024.pptxCori Rus
 
Literatura polonă pentru copii tradusă în limba română
Literatura polonă pentru copii tradusă în limba românăLiteratura polonă pentru copii tradusă în limba română
Literatura polonă pentru copii tradusă în limba românăBibliotecaMickiewicz
 
ziua pamantului ziua pamantului ziua pamantului
ziua pamantului ziua pamantului ziua pamantuluiziua pamantului ziua pamantului ziua pamantului
ziua pamantului ziua pamantului ziua pamantuluiAndr808555
 
Strategii-pentru-educatia-remedială-ppt.pptx
Strategii-pentru-educatia-remedială-ppt.pptxStrategii-pentru-educatia-remedială-ppt.pptx
Strategii-pentru-educatia-remedială-ppt.pptxMoroianuCristina1
 
Sistemul excretor la om, biologie clasa 11
Sistemul excretor la om, biologie clasa 11Sistemul excretor la om, biologie clasa 11
Sistemul excretor la om, biologie clasa 11CMB
 
Agricultura- lectie predare -invatare geografie cls 10
Agricultura- lectie predare -invatare geografie cls 10Agricultura- lectie predare -invatare geografie cls 10
Agricultura- lectie predare -invatare geografie cls 10CrciunAndreeaMaria
 

Recently uploaded (7)

Igiena sistemului digestiv , biologi clasa 11-a
Igiena sistemului digestiv , biologi clasa 11-aIgiena sistemului digestiv , biologi clasa 11-a
Igiena sistemului digestiv , biologi clasa 11-a
 
Catalogul firmei de exercițiu Ancolex 2024.pptx
Catalogul firmei de exercițiu Ancolex 2024.pptxCatalogul firmei de exercițiu Ancolex 2024.pptx
Catalogul firmei de exercițiu Ancolex 2024.pptx
 
Literatura polonă pentru copii tradusă în limba română
Literatura polonă pentru copii tradusă în limba românăLiteratura polonă pentru copii tradusă în limba română
Literatura polonă pentru copii tradusă în limba română
 
ziua pamantului ziua pamantului ziua pamantului
ziua pamantului ziua pamantului ziua pamantuluiziua pamantului ziua pamantului ziua pamantului
ziua pamantului ziua pamantului ziua pamantului
 
Strategii-pentru-educatia-remedială-ppt.pptx
Strategii-pentru-educatia-remedială-ppt.pptxStrategii-pentru-educatia-remedială-ppt.pptx
Strategii-pentru-educatia-remedială-ppt.pptx
 
Sistemul excretor la om, biologie clasa 11
Sistemul excretor la om, biologie clasa 11Sistemul excretor la om, biologie clasa 11
Sistemul excretor la om, biologie clasa 11
 
Agricultura- lectie predare -invatare geografie cls 10
Agricultura- lectie predare -invatare geografie cls 10Agricultura- lectie predare -invatare geografie cls 10
Agricultura- lectie predare -invatare geografie cls 10
 

Cosmos

  • 2. Structura si evolutia universului Universul este tot ceea ce in mod fizic exista, intreaga lume inconjuratoare , este in permanenta miscare si transformare , nemarginit spatial si temporal si cuprinde toate fortele, toate legile fizicii si constantele acesteia care le guverneaza, precum si din toate materiile si alte forme de radiatii si energie. Universul mai este denumit si Cosmos(din grecescul Kosmos=lume, univers ordonat), originea si evolutia sa constituind obiectul de studiu al Cosmologiei. Page 2
  • 3. Aparitia universului Problema originii si existentei universului in care ne aflam, a preocupat, inca din inceputuri, pe oameni. Astfel, s-au realizat diverse ipoteze, dar cea mai plauzibila fiind cea a Big-Bangului, acesta ipoteza bazandu-se pe unele informatii obtinute prin observatii astrofizice si pe cunostintele de fizica atomica si nucleara. Se presupune ca universul s-a constituit cu 13,7 miliarde de ani in urma exploziei Big Bang. Dar Big Bangul nu a fost doar o simpla explozie, ci si o expansiune si dezvoltare a spatiului insusi. Fiecare parte a spatiului a participat la el. Page 3
  • 4. Este oare universul nostru unic? Teoria inflationara a universului model ne spune ca universul In care traim nu este unic. Modelul inflationar prevede ca Big Banguri se produc In continuare In alte regiuni ale spatiului, iar alte teorii sugereaza ca acele locuri pot fi complet diferite de ale noastre si chiar legile naturii si numarul dimensiunii spatiului sa fie schimbate. Aceasta parere, ca universul nu ar arata la fel ca In partea In care traim poate explica misterul despre universul nostru; De ce constantele si legile naturii sunt asa, ci nu altfel? De exemplu; de ce viteza luminii nu este mai rapida decât aceea pe care o are? Page 4
  • 5. Compozitia universului Universul este compus din energie neagra si materie neagra, amândoua având Intelesuri vagi In prezent. Doar 4% din univers este reprezentat de materia ordonata. Materia observabila este raspândita uniform prin univers ce isi pierde existnta la distante mai lungi de 300 milioane ani lumina. Materia observabila este de asemenea rapândita izotropical(isotropically), acest lucru Insemnând faptul ca nicio directie de observare nu se diferentieaza de celelalte; fiecare regiune a cerului are cam acelasi continut. Densitatea prezenta din unviers este scazuta, cam 9.9×10-30g/cm3. 73 % o reprezinta energia neagra, 23% materie neagra rece si 4% materie ordonata. Proprietatile energiei negre si materiei negre sunt necunoscute. Materia neagra graviteaza ca o materie ordonata, si acestea Incearca sa Incetineasca expansiunea universului; In contrast, energia neagra accelereaza expansiunea. Elementele chimice, In special cei mai luminosi atomi ca hidrogenul, deuteriu si heliu, par fi identice In univers si In istoria observabila. Universul pare sa aiba mai multa materie decât antimaterie, o posibila legatura cu observarea violarii CP. Universul pare sa nu aiba nicio Incarcatura electrica, si mai mult gravitatea pare sa fie factorul dominant In studierea cosmologiei. Page 5
  • 6. Stiati ca? ... Calea Lactee contine peste 100 miliarde de stele? ... majoritatea stelelor, a satelitilor, a cometelor si uraganelor din natura au nume feminine? ... pe stelele neutronice, o lingurita cantareste cat un om pe Pamant? ... cutremure exista nu doar pe Pamant ci se pe Luna, Soare, alte planete si chiar stele? Se presupune de catre specialisti ca activitata seisimica pe planeta Marte a fost foarte intensa de-a lungul istoriei sale insa in prezent cutremurele inregistrate aici sunt de mica magnitudine. ... atunci cand ne uitam noaptea la stelele de pe bolta cereasca, impresia ca acestea tremura este doar un efect optic? Acest fenomen este cauzat de refractia neregulata pe care lumina stelelor o primeste la trecerea in atmosfera Pamantului inainte de a ajunge la ochii nostri. ... daca fiecare stea din Calea Lactee ar fi un graunte de sare, cantitatea totala ar umple o piscina olimpica? ... pe Luna au pasit 12 astronauti, care au adus pe Terra 382 kg de roca? ... asa numitele gauri negre sunt invizibile? In ele nu exista timp sau spatiu, daca se patrunde intr-o gaura neagra, totul va fi turtit din parti si tras de ambele capete. In interiorul unei gauri negre, nimic nu supravietuieste, ci este sfaramat in mici particule atomice. Page 6
  • 7. Calea Lactee Calea Lactee (din latină Via lactea, sau greacă Γαλαξίας (Galaxias)), este galaxia gazdă a sistemului nostru solar,[1] a altor aproximativ 100-400 miliarde de stele cu planetele lor, precum și a peste 1.000 nebuloase. Toate obiectele din galaxie orbitează în jurul centrului de masă al galaxiei, numit și centru galactic. Calea Lactee este un gigant, având o masă de circa 750-1.000 miliarde ori mai mare decât a Soarelui și un diametru de aproximativ 100.000 ani-lumină. Galaxia noastră face parte dintr-un grup de galaxii numit Grupul Local, format din 3 mari galaxii și un număr de alte 30 galaxii mai mici, în cadrul grupului ea fiind a doua ca mărime după galaxiaAndromeda (M31). Page 7
  • 8. Nebuloase O nebuloasă (denumire provenită din latină în care înseamnă ceață) este un uriaș nor de gaze interstelar (98% hidrogen, 2% alte elemente in stare gazoasă (O, C, S) și silicați in formă de praf interstelar - nisip interstelar) și praf cosmic situat în spațiul care se întinde între stele. Părți mai dense din nebuloase se pot strânge atât de tare încât pot da naștere la stele. Toate stelele din univers au fost născute în nebuloase. Cea mai cunoscută nebuloasă este nebuloasa din constelația Orion, un nor imens de gaz și praf aflat pe cer în direcția constelației Orion. Cu ochiul liber, Nebuloasa Orion se vede ca o pată mică (mai mică decât apare Luna pe cer) strălucind slab sub stelele care formează 'centura' lui Orion. Astronomii au găsit sute de stele pe cale de formare în inima Nebuloasei Orion. Page 8
  • 9. Nebuloasa ‘Capului de cal’ Page 9
  • 12. Stelele O stea este în general un anumit tip de corp ceresc din cosmos, masiv și strălucitor, deseori de formă aproximativ sferică, alcătuit din plasmă în oarecare echilibru hidrostatic, și care a produs în trecut sau încă mai produce și azi energie pe baza reacțiilor de fuziune atomică din interiorul său. Pentru un observator terestru ele apar ca puncte de diverse culori, cu un diametru aparent egal dar cu fluctuații de luminozitate. Ochiul uman distinge pe cerul nocturn până la circa 6.000 de stele. Distanța până la stele este măsurată cu ajutorul paralaxei stelare, iar unghiul rezultat este de ordinul sutelor de miimi dintr-o secundă de arc. Page 12
  • 13. Fuziuneaia stelelor După 1920 astronomii au descoperit că reacț nucleară (energie eliberată de fuziunea nucleelor din atomi) este principala sursă de energie a stelelor. Aceasta se produce în regiunea centrală a stelei unde temperatura atinge milioane de grade Celsius; la o astfel de temperatură, electronii sunt expulzați din nucleele atomilor, formând plasma. (atomii își pierd electronii și devin ioni), lovindu-se unii de alții și provocând reacții termonucleare. În Soare, hidrogenul intră în fuziune pentru a forma heliu în lanț proton-proton: 41H → 22H + 2e+ + 2nu;e (4.0 MeV + 1.0 MeV)21H + 22H → 23He + 2γ (5.5 MeV)23He → sup>4He + 21H (12.9 MeV)rezultă mai departe: 41H → 4He + 2e+ + 2γ + 2νe (26.7 MeV) Page 13
  • 14. Sistemul solar Sistemul solar este format din Soare împreună cu sistemul său planetar (care cuprinde opt planete împreună cu sateliții lor naturali) și alte obiecte non-stelare.[b] Sistemul este situat într-unul dintre brațele exterioare ale galaxiei Calea Lactee (mai precis în Brațul Orion), galaxie care are cca. 200 de miliarde de stele. Cea mai masiva planeta este Jupiter. Page 14
  • 15. Planeta Pluto Statutul de planetă pitică De la descoperirea lui Pluton, în 1930, aceasta a fost considerată a fi a noua planetă a Sistemului Solar. La 24 august 2006, în urma unei rezoluții a Uniunii Astronomice Internaționale în care a fost schimbată definiția termenului de planetă, Pluton a primit statutul de planetă pitică, deoarece nu a "curățat" spațiul cosmic din vecinătatea orbitei sale. Caracteristici comparative Perioada de rotație = 6,388 ani tereștri Volum = 0,7 % din volumul Pământului (1,1952 × 1022) Masă = 0,2 % din masa Pământului Page 15
  • 16. Gauri Negre O gaură neagră este un obiect astronomic limitat de o suprafață în interiorul căreia câmpul gravitațional este atât de puternic, încât nimic nu poate scăpa din interiorul aceastei suprafațe, cunoscută și sub denumirea de „orizontul evenimentului”. Nici măcar radiația electromagnetică (de ex. lumina) nu poate scăpa dintr-o gaură neagră, astfel încât interiorul unei găuri negre nu este vizibil, de aici provenind și numele. Gaura neagră are în centrul ei o regiune cunoscută și drept „singularitate". La suprafața limită gravitația este atât de mare, încât nicio rază (particulă) de lumină din interiorul găurii nu are energie suficientă pentru a scăpa în afară. La această suprafață limită deplasarea gravitațională spre roșu este infinit de mare. Viteza de scăpare gravitațională este la suprafața limită egală cu viteza luminii, așa încât raza suprafeței limită este egală cu raza traiectoriei circulare, numită „raza Schwarzschild”. Page 16

Editor's Notes

  1. {}