2. AERUL formează învelişul gazos al Pamântului
numit ATMOSFERĂ.
AERUL este un amestec omogen de gaze.
3. În anul 1774,chimistul francez Antoine Laurent Lavoasier a cercetat
compoziţia aerului, stabilind că acesta este format din gazul numit
oxigen, care întreţine viaţa,şi gazul azot,care nu întreţine viaţa.
( în latină azoon = fără viaţă )
Proporţiile dintre cele două gaze
componente ale aerului s-au
determinat experimental.
78%
21%
100 L aer conţin:
78L azot
21L oxigen
1L alte gaze
5. • Ca la orice amestec, proprietăţile aerului sunt determinate de
proprietăţile componenţilor săi.
• Aerul este un gaz incolor şi fara miros. În
strat gros, aerul are culoarea albastră.
• Densitatea aerului scade
o dată cu înălţimea.
• Aerul permite propagarea
sunetelor prin vibraţii.
• Aerul uscat este izolator
termic şi electric.
• Aerul este solubil în apă.Vieţuitoarele
acvatice respiră aerul dizolvat în apă.
6. Oxigenul :
este cel mai important component al
aerului, ocupă doar cca 21%.
Asigură procesele de respirație a
organismelor vii. Întreține arderea.
Plantele produc oxigen în urma
fotosintezei. Azotul:
ocupă cca 78% din aer.
Nu întreține viața. În
componența aerului are
rolul de a dilua oxigenul.
Dioxidul de carbon:
Se formează în urma
proceselor de respirație,
ardere, putrezire a materiilor
organice. Plantele îl consumă
în procesul de fotosinteză
7. Prin răcire,gazele condensează.
Aerul se lichefiază la temperatura de -
190grade Celsius.
Aerul lichid se păstrează în vase cu pereţi
dubli,numite vase Dewar,asemănătoare cu
vasele tip termos.
Introduse în aer
lichid,unele metale capătă
proprietăţi elastice,iar
altele devin pulberi;alte
corpuri introduse în aer
lichid devin casante.
În condiţii obişnuite,între
componenţii aerului nu
au loc procese chimice.
8. Pe măsura îndepărtării de
suprafața pământului,
aerul atmosferic
își schimbă componența
și se rarefiază.
Putem observa în imagine:
9. Aerul permite existenţa vieţii
pe Pamânt.Un om nu poate
supravieţui fără aer decât
câteva minute.
Stratul de ozon din atmosferă
are rol protector,pentru că
opreşte parţial pătrunderea
razelor ultraviolete dăunatoare,
provenite de la Soare.
10. Compoziţia aerului este stabilă deoarece în procesul
de fotosinteză plantele iau bioxid de carbon din aer şi
elimină oxigenul
Plantele
leguminoase,datorită unor
bacterii fixatoare de azot,
introduc în sol 400.000.000
tone de azot,anual.
Argonul este “gazul rar” care se gaseşte în
proporţie de 0,94% în aer.
El este folosit în tuburile firmelor luminoase
Pentru culoarea sa albastră,iar neonul pentru
culoarea roşie-portocalie,culori care se obţin
datorită descărcărilor electrice.
Aerul lichid este materie primă
pentru obţinerea oxigenului şi
a azotului prin distilare.
Unele mijloace de transport folosesc
perna de aer.Ventilatoarele puternice
suflă aer,mobilul se ridică şi se
deplasează pe stratul de aer,deasupra
solului sau a apei.
11. În anul 1783,primul
balon cu aer cald
se ridică în
atmosferă.
Morile de vânt sunt
puse în mişcare
cu ajutorul vântului.
13. Prin plămânii unui om trec zilnic 14 kg de aer.
Luna şi unele planete din sistemul nostru solar sunt lipsite de atmosferă.
Existenţa atmosferei micşorează
diferenţele de temperatură dintre
zi şi noapte.Stratul de aer
nu lasă căldura acumulată
de Pământ să se risipească în
spaţiul cosmic.