2. Umbra este o zonă în care lumina directă, generată de o sursă de
lumină, nu poate ajunge datorită împiedicării trasmiterii acesteia
prin existen a unui obiect opac între sursa de lumină i zonaț ș
umbrei. Umbra este o proiec ie bidimensională a obiectului opacț
interpus, reproducând cu o oarecare precizie silueta corpului
tridimensional. Precizia siluetei depinde de mai multor factori, dar în
primul rând de unghiul sub care se găse te suprafa a pe care esteș ț
proiectată umbra fa ă de bisectoarea conului unghiului solid alț
difuzării luminii.
Un obiect astronomic creează o umbră vizibilă de dimensiuni mari
pe suprafa ă planetei noastre, atunci când magnitudinea aparentăț
a corpului ceresc este egală sau mai mică decât - 4. Un astfel de
caz de umbră se produce în timpul fenomenului astronomic
cunoscut ca eclipsă. Actualmente singurele corpuri cere ti capabileș
de a produce umbre semnificative pe Pământ sunt Soarele, Luna
i, în anumite condi ii, planeta Venus.ș ț
(OPÁC , opaci, -ce, adj. 1. Prin care nu poate trece lumina, lipsit de
transparen ă, nestrăveziu. ♦ Care nu permite trecerea unei radia iiț ț
electromagnetice sau corpusculare. ♦ Lipsit de strălucire, întunecat)
5. .
Curcubeul este un fenomen optic i meteorologic care se manifestăș
prin apari ia pe cer a unui spectru de forma unui arc colorat atunciț
când lumina soarelui se refractă în picăturile de apă din atmosferă.
De cele mai multe ori curcubeul se observă după ploaie, când
soarele este apropiat de orizont
Centrul curcubeului este în partea opusă soarelui fa ă de observator.ț
Trecerea de la o culoare la alta se face continuu, dar în mod
tradi ional curcubeul este descris ca având un anumit număr deț
culori; acest număr diferă de la o cultură la alta, de exemplu în
tradi ia românească secven a culorilor este adesea prezentată astfel:ț ț
ro u, portocaliu (oranj), galben, verde, albastru, indigo i violet, iș ș ș
memorată sub forma acronimului ROGVAIV. Ordinea culorilor este de
la ro u în exteriorul arcului la violet în interior.ș
În condi ii de vizibilitate bună uneori se poate observa i un curcubeuț ș
mai slab, concentric cu primul, ceva mai mare i cu ordinea culorilorș
inversată. Teoretic există nu numai acest curcubeu secundar, ci o
infinitate de ordine superioare, dar practic cu ochiul liber au fost
observate doar primele patru; al treilea i al patrulea sunt i maiș ș
slabe i se află de aceea i parte cu soarele, ceea ce îngreuneazăș ș
mult observarea.
