Lucian culda omul cunoasterea gnoseologia

i-:.',t;?:,.'
"
"
.rF r...e
r';*+"';l'11ir
,if;sff .
d-'.S Ir i
Lucian
I:*''.
Culda
i..r
li :.'
$.t r.
5.' ',;'

PREFATA
. I)e;i de-a _lungul secolelor, in toate- mediile culturaie"
crsten!a umana ;r constituit obiectul privilegiat ;rl reflexiilor,
.rctualele dispute ;tiinlifice, filosofice, ideologice
_91-t:llqi:lS
.ttcst:a ci 1i irr prezerlt l1u exlsia o tema milr controverset:l
rle-cit c,:e a narurii Llrrlrlte. in aceia;i timp nu credem c:i.
,.r.rlrii pr..,blcmrrtic;'r prezinti un irlteres social mai mare'
Ntlrrrrri,ri c.i lips.r rrrtci tc,rrii c()recte ;i nuanlate despre -om
.rlr't'lc.rz.r .,,'tir il.,tc., y',r'.rcricii, lie e.t politici, economicX,
t'tlrr,.rtir.r ('l(., tl.rr ,,,rttcp1iilc cc c,,cristii
-
nesatisflci-
t().uc rrrlltrcrrlc.tz.r,litc''gctrt tleciziilc lrl toate nivelurile
r'itcn(ci s,,ci'rlc ; lirrrirclc lor rrlitnenteazir dispute ideologice
:,i rcrrsiurri clin rclliiilc socirle, atit in interiorul statelor cit
1i la nirel internalional.
Volumul pe c;-ire il supunem .rtenliei cititorului continc
in primul rincl o noui modalitate de a inr.estiga OMUL ;
arn inceput prin ,r.regindi ilceast; probiematici nutrind con-
vingerea ci in orice domeniu teoretic putem spera ca re-
zultatele demersului cognitiv si aibl un grad ridicat de
corespondenli cu domeniul de referinli numai in misura in,
care optiunile metodice sint pertinente.
Am optat pentru inr.estigarea sistemici a omului-tn-into-
riorul-structurilor-ce-il-inglobeazS-funclional considerate in
rle'^enirea lor. Opliunea se inscrie in cadrul metodologic ja-
l,rnat de Iiarl I'Iarx dar, intrebirrdu-ne care ar fi fost astizi
,, izvoarele teoretice" ale marelui ginditor, ne-am striduit
sii identificim ;i si utilizlm deschiderile oferite de actualul
orizont a1 cunoa;terii, inclusiv sub raport metodologic.
Pentru e preveni pe ctt posibil. erorile am. adoptat nu-
meroase precaulii pe crrL- citit,-'rul le poate sesiza chiar din

Iecturarea cuprinsului ; cu .
toate acestea modelul expus inprrma parre a volumului rlmine o ipot.rl-J; I;d';:";-strucgie teoreticl .. ur*.gii g ii.'tii continuare nuanrar;
l'^.:lt"t Ia noj probe- D;;.;;i;;;";;;r;[;t"#;i]":.dovedesc apte si ofere repere penrru
"
,.t;f"'rot,rili^;;t i;unele aspecre conrro'err"t. in dt..niui.uno"'r.rii-gi-"i';;;:scologiei: de pild5, ne pronungrm asupra mecanismelor osi-hrce care fac din oT g. fiinli capa-biit-ri'fii;r;il;^ri:;construiasci teorii qtiingifice ;'dezu-flu;* r"po.r*;" di;;.J^";:tivitatea. practicl, cercerarea' aplicatiul- $i'..;;;;;.;;"i;""i;_mental5 inci nesemnalate. in lid;il; a. ip..i"ii,ur. ;
"1.;X;pentru redimensionarea obiectulri J;
-rt"di
; ;i c""; Jlfftj:
f.a .o Sonditie.a.depigirii disputelor-di,".. emprrrstr. rarrona-
lrg'' rnturrronlttl erc. ; semnarim dificurtili g..r.r"t. de cen-trarea studiilor oe semnificaliu t.r-.n.rl;i;"4;;i;;,".;; .r;produsul uno. .tnrrrr.r;; liur,,n..' p"+;f".;;;;;.'ri-."
"r]rnare, oferX oiste de.cercerare g-..gi,..'Le supune^'"i"nU.;
cititorutui.'p&ind sI fie urite. di;;;;;; ;;il';';"'l;ffi;pcntru noi cercetlri. Deoarece .oniinu;rn rnvestrgagrrle, vomprimi cu recunogtinli otrser,raliiie
-ii-
r"g.rr;f . .irir';;ii;; ri ;om
rsrraoul.sa.desprrndem din ele cit mai multe tnvitXminte.
^ .l. expnmdm gratitudinea falX de prof. univ. dr.'i"J"i,
Y,.lllo.rgl_.a.le a avur amabilitatea sX-citeascX o primi verl
:--t,ll^", " -
carlu ; observa.giile gi rezervele exprimaie cu acel
prlle; ne-au sugerar noi investigajii gi ne_au ferir de anu_
mtte erort.
in mod deosebit sinrem-recunoscltori prof. univ. dr. Achimh{ihu. gi lecror unir,. dr. Ilie pa...r,'i"r.t:ru studiat cu multlatenl;e douX versiuni n{. "ol".nului, ne_au ajutat si nedetadm critic de te.xt stimuli'J;-;;-:";.,,-ir.lil]r..;#;
ln utilitarea demersului p. ;;; ill;i."i".;"a.-.
Ne exprimim. de asemenea, gr"rir-;Jin." fatl de Edituraritiinrificx
-si
encicloocdicl care, prin competenqa gi interesur
cors-ranr manifestar'p..ntru in u!riig;l;;i.' no"rtre a contribuitIa dep5qirea unor dificultiri qi';-J;'-rr;-"1"r-'r;;;d;;#;
pentru a da textului o formX .it -"i .i"ri.
Considerlm o datorie moralX ,I -.rr1ioni_ cu reru_nostinlX cX efortul ind.elung-at p..rup,,r'-a.'';;ii;";; ;;l;_puluj 1u..ar fi. fost
^posibil iaci' n" n'*- fi g;si; i;-i"l;i;"' .;
la parrulri soliei afec1iune,.. sprijin qi inleiegere ; ;r_";f:;calm.i si.,op timistl s-a
-do.redi r i" airp.i'-r#it ;;; ; lil;li;;studii cirora le-am dedicar
"ti.pii iiL=" ;;fia;ri.'^-"--
C()NSTDERATII PRELIMINARE
Clirrterr pe care o supunem atengiei cititorului nu cn-
l,rirtlc opitiii- despre problematica .
sugerati de titlu ; ea
ctc conccputir cl o relatare a premiselor gi metodelor unor
rr trrlii complcxc, :t rezultatelor acestora
-
soldate cu un
nrrrllcl 111 rirrtroposl'crci
- li l concluziilor la care au con-
<ltr,; irrvc'ti1',.r1iilc 1'rlirt c.rrc r1lr1 tcstat corectitudinea modelu-
Iui. lr'. c1r,:rrr prirr rr rclirte atenlia cititorului asuPra carac-
tcrrrlrri lricriirii clco.rrece atunci cind am purces la efectuarea
sturliilor cc ru condus la rezultatele pe iare le expunem-in
;rt'cst r,,rlum, nu a fost in intenlia noistri sX punem in dis-
crrlic, clc pild5, natura filosofiei, domeniul de referinli qi
,,lricctul de studiu al gnoseologiei, conceptele sau metodele
ci, tlar asrfel de reconsideriri au fost impuse de analiza pro-
Irlcrn.rticii cunoaSterii umane utilizind modelul antroposferei,
model care dezviluie qi mecanismele ce fac posibili activita-
tc;r cognitivi.
Ci;d in urmi cu opt ani am inceput studiul sistematic
.rl unor especte ca.e ne interesau in aiea perioadi, nu spe-
r'.rnr si deicoperim filonul care a condus la actualele con-
clrrzii ; filonui a fost identificat pe parcurs numai dupi ce
dificultitile ne-au determinat si reconsiderim de mai multe
,rri obiectivele, premisele 5i metodele de lucru. Investigaliilc
cc au dcschis noi orizonturi de cercetare, nebinuite anterior
arr der.enit posibiie nutnai cind am inleles ci trebuie si di-
reclionirn studiile nu in ftrnclie de specializarea 9i preferin-
lcle anterioare, ci de ,,logica" impuiX de domeniul identi-
ficat
- antroposfera.
AUTORLII,

lStudiul nosrru a inceput prin a ciuta un rispuns fal_
'iificabil Ia problem_atica genezii qi funcliilor
""f"iii- i .i.,ispunem-,,falsificabil" avem in vedere ambiliosul ob;eciiv ae
a aborda cu metodele specifice stiintei (K.' Popper) o
"r"-blematici pe ca.e filosofii o considerl tt"t"biri'io- r;tir"-
I'ic. Optimismul nosrru a decurs din considerarea valorilor
5i a proceselor de evaluare ca domenii din sfera determinis-
mului social-uman qi din convingerea cI omul poor" ,r.oi",
s5. inlele.agi cu. mijloacele specifice qriinlei
"nrirnblul
d.,.r-
mrnrsrnului social ; convingerea unor filosofi contemporani
cX unele domenii sau aspecte ale existeutei vor rimine^ abor-
dabile doar in modalitlli specifice refiexiei filosofice ti.i-
deazi un scepticisnr, o. pozilie agno.sticl pe care expansiunea
neintrerupti a qtiinlei, consenrnarl de istorie, nu o justi-
ficX !
Centrindu-ne asupra problematicii axiologiei, investiga-
tiile. prealabile s-au ioldat cu concluzia cI iperele pe,riru
a elucida natura valorilor, geneza acesrora gi- funcgiiie lor
',.,rciale pot fi identificate numai intr-un model ai ansarnblu-
lui domeniului ontic al umanului. Cum nici o concepSie filo-
soficl- nu indeplinegte condijiile spre a fi adoptatd,'ca tno-
del al domeniului mengionat iai elaborarea modelului ni
se
-pirea realizabili numai intr-un viitor mai indepXrtat,
nefiind inci create condiqiile pentru o abordare cu qa-nse de
reuqitl, ne-am propus doar,
-din
curiozitare, sI identificim
variabilele condilionante 9i stadiul atins de ele in acesr
sfirEit de secol. Am ajuns astfel, spre surpriza noastrS, la
constatarea cX variabilele condilion"nte s".ft; i" stadii ce
fac posibile investigalii orientate spre elaborarea modelului
domeniului ontic al umanului. Consratarea menlionat;, stra-
tegia de cercetare pe care am adoptat-o gi primele rezultate
alc investigagiilor le-am expus tn volumul Omw| valorile
;i axiologia; ele au cont'iritat ipoteza ce a ghidat studiilc
ce au precedat acel volum : clarificarea problematicii vaio-
rilor depinde de eiaborarea unui model corect Ei suficient de
nuanlat al domeniului ce inglobeazi mecanismele ce gene-
leazi valorile (28, p. 31).
lvlodelul schilat a semnalat insi cX aprofurrdarca srudiu-
Iui qtiinlific . al _
axiologiei. este condilionati .de prcalabila
nualltare a inlelegerii problematicii cunoa$terrr, a procese-
lor de semnificare cognitive. Aceast5 condilionare se'explic5
prin. faptul cX. mecanismele de semnificare evaluative ..r^po,.,-
sabile de realizarea eval|Srilor qi generarea constelaliiloi cle
valori, atit de diferite de la o coriunitate sociali la alta qi
,1,'l,r,'cpoci istorici la alta, sint condilionate de stadiul li
rrr,',lrrl clc funclionare al mecar.rismelor de semnificare cogni-
r ir c (2ii). Urmirind ,logica" interni a domeniului de re-
It'r irr1.r, rr trebuit, infringindu-ne rezervele generate de vasti-
t.r r('.r rroii problematici, si deplaslm investigaliile in sfe ra
r rrr,'.r)tcrii, domeniu atit de controversat astdzi.
,'nr cleclan;at noile investigalii plecind de la modclul
.rrrtlrrpos;ferei pe care l-am expus in volumul menlionat, n1o-
rl,'l (':rrc a semnalat existenla unui domeniu semantic al
,,r,r,,,rtterii ce iqi amplifici autonomia funclionaiX (caracterul
.1,' srrbsistcm al antroposferei) pe misur5 ce, dezvoltitrdu-se,
.l.r ,'nrului posibilitatea sF iqi amplifice capacitatea c.ognitir,S
..r, ( rr urmare, sa creeze in antroposferl structuri sociale spe-
, i.rlizrrte in cunoaqterea diverselor domenii ale existenlei.
irr vecierea elaborXrii unui model nuanlat al domeniu-
Irr i scrnantic ai cunoa;terii, conturat doar sumar in mo-
rlclrrl menlionat, a trebuit si aprofundim studiul antro-
1,,,slcrei deoarece, corrform principiilor metodice care au fX-
. rrt posibiii identificarea mecanismelor de semnificare spe-
. i,rlizrrte pentru realizarea proceselor cognitive verbalc, do-
rrr,:rriul semantic al cunogaterii este investigat corect nwnta;
,l,itii cste abordat in caclrul mai cu.prinzitor al organizJrii ;i
Itrtttgiondt'ii ansam.blului donteniwlwi ontic al rtnunulwi. Aga'
<l.rr', irm urm5rit nuantarea modelului antroposferei atit cit
('tc necesar pentru a descoperi organizarea domeniulul se-
r)r.urtic al curroagterii, marilE etape pe care le parcurge in
cr,rlulia sa $i raporturile saie cu domeniul inglobant, erltro-
posfera.
I)rocedind astfel, in acest volum rezervXm prima parte a
cxprrrrcrii nrodclului antroposferei. Pentru ca- relltirea si
li,: t ,rclcrrti, rcluirur intr-un nrod sumar gi modelul d:scris
'irr r','lrrn,rrl ()tnttl, ',alrtrile ;i ariologia dar, pentru a :rdu,:e
irr plirrr yrl.
'r .lspccte nesemnala.te, in versiunea c;<pul.i in
volunrul ciiat, :1m ales o aiti varianti de prezentir:e : re-
z.crviim cite un capitol pentru fiecare din nivelu'ile de or-
ll:lnizare aie antrop,,rsferci, incepind cu nivelul cel mr.i ,,mic",
codurile psihice.
Dispunind de un model al antroposferei, il fo;,r5i6 O.n-
tru .r supune unor prirn: analize domcniul semarrtic al cu-
noa5terii. Arl urmirit in acest fel doui obiective : si testim
modelul qi si-l utilizlm pentru a soluliona anumite aspecte,
ccnsidcrate in prezent problematice in activitatea cognitivl
5i in dis.cipiinele teoretice care investigheazi problematica
cunoa$teril.

. i.n. partea q doug a lucrlrii analizlm cireva din prin_
cipalele m.dalitali de manifest"r" ,,,n"n; i"-;"-;i;r"il_plrcate $r procese cognitir.e, dezr-iluind capacitatea rnoJ.-
iului antrop.sferei dJ a le.explica p"rri.ri'".i,;tiil$i'^;;;_
luqra.
. ,l'-r't -partee a treia sem'alim deschiderile oferite de mo-
delul domeniului semantic al cunoai;;ii t;"i..,-'"-r"'irri""".
1nu1ite. aspecre problematice di' gn,,r.otugi. b;';Tld;,oezvalulm caracterrrl necesJr al stediiltlr pf,rcurse de eno.seo_
l.rgie, analizim. raporturile crintrc .piii.lh"gl" **3i.fiiteona noasrra.despre evolu-lia curroalrerii, semnalih cI mo_
elelul .anrroposlcrei ctrrline irrf,rrmalii urile pentru a solutiona
anumir.c asp.ecte con tr()vcrsare din gnos.:|.rlJgic, inclusir.
'pen_
tru a-i recjim:rrsi,rrra domeniul de"referinq? ii ,.,bi;;;ri;"studiu.
Atit moclelui antroposferei cit ;i cel al domeniuiui sc_
m;rrric al, cuiro;rireii^i, c,are ptrare ii decuper di; ;;;i;i t,;_
giob.rnr rrJ artrop.sferei, reprezinti corrstructii c: pun irrrr-'
noua lumi':i dome'iile l.rr de relerinla : dat.ritd l,,r aducem
i' atenlia filosofilor. qi..cerceritt:..iloi trii"riii;i-";;;.;;;;;;semnaleazi caracrerul discutabil al .unor concepre' gi pozifii
terrre-ti6s
. lpreciate .
irr prezerr r acceptabile ,""'"aup,i.- i*aqeVarurl iltdubltablle.
Congtientizirrcl ineditul. rezultatelor ne_am pus problema
credibilitijii lor, a modalitllii J.- ..a".r".e care si inles-neasca. receprarea co.n1i'urului
'i
analiza ,irt._"ri.d--" ;,;linutului siu. Avind i. r ed:re ..r;;.;;'i. 1ur,iii."i. "1.
'.;
titorului- ar-izar, deoarece,.u orice,roui .ipli."U.'.ri.-;,*_vitabil qi
.mai bun5 ca ..1.
"nt.riu".;; ; cfnsid.rai,iiU',amplS referire Ia srrar-egia .....,iiii-
",i'
.*p.r, p. l".g'p..1misele
1d9p,*,.. metodele d. i"r.rtig".. urrlrzare, ansamblul
oemersulul de cercerare.- Pro6sclincl astfel facem mai dilicildlecrurarea dar dIm cititorLilui p*;[;l-iur." ,; ot;*,rd;"'f;intimitatea cercetirii ;. o po.,re..jrld;;; ;i;';r..;"i'ii,"jI.;'"concluzie ce-i contrazice bpiniiie
""_i .o,rring;;-;";.;-r;se limiteze la afirmarea ,ri'rei ..r.,i-., s"I caute in strucrura
:::i::i:l p-remisa, procedeul d.. .inu.stigar.. i"frr*lil";;;rallonamentul care este.responsabil de eioarea pe care crede
cI a identificat-o. in _felul "..rr"
.r.'r.-ii .r.a;tltir"r." lii._
,t"tJri.sale 5i aportul siu la depi5iiea
'actuarurui
ri"a;r^'"r
lucrarll noastre.
Noi .in9ine, su.spectind unele din concluziile la care ne_au
condus rnr-estrgagiile, am adoptat o ar;tudine circumspecti :
1C
(.r ., .r concretizat in luarea unor precaulii metodice, de pildi
irr cxplicitarea regulilor de acceptare a modelelor pe care
lc .rrrr claborat
- reguli enuntate de Imre Lakatos, atenuind
rc1'.rrlilc propuse de Karl Popper, in conceplia sa falsificaqio-
rrirt.r --- ;;i in supunerea modelelor la numeroase tipuri de
1rr,,lrc, care sint considerate valide de majoritatea epistemolo-
7,ilor qi practicienilor $tiintei. Degi modelul antroposferei sa-
ri,,l.rt'c nurneroase exigenle, cipXtind astfel un grad ridicat de
1'lirrrzibilitate, il considerXm o versiune perfectibili I oricum,
cl r'.r trebui nuanlat in continuare, deoarece in acest stadiu
rlczviiluie numai determinirile cele mai generale. il facem pu-
lrlit' in acest stadiu din doui considerente :
- modelul s-a dovedit apt si ofere repere pentru a c.oq-
rrrr.r noi solugii in cazul unor aspecte controversate in acti-
ritirtca cognitivi gi gnoseologie ;
-
pentru investigaliile pe care le desfXqurim in co-nli-
,',,".. n-.-", fi de un-real folos opiniile cititorilor 9i studiile
,',rlc gi-ar propune si testeze modelul antroposferei sau unele
rlin componentele lui.
Nu este exclus ca^modelul antroposferei si co-ngini erori ;
clc se vor dezvXlui insi pe misuri ce se aprofundeazi in-
r csrigaliile. De pildi, in actualul volum modelul expus in
()tnuL, aaloriLe ;i axiologia este nu numai nuantat; a tre-
buit si introducem uneie modificiri pentru a delimita mai
lrine anumite componente ale antroposferei.
Volumul pe care il supunem atenliei cititorului se in-
.:,rdreazi prin problematicX qi rezultate in cXutirile proprii
"rccstui secol de a se depXgi abordarea speculativi a cunoaf-
rcrii, de a investiga sistematic activitatea cognitivi gi re-
ztrlta-tele ei. De pildi, rezultatele noastre confirml punctul
,lc i edere dezvoitat de V. van O. Quine in Ontological
Ilcltitivity and Other Essays, privind necesitatea ca gno-
scologia si nu rn;,i fie considerati o ,,filosofie prim5", si
studieze uu ,,fenom:n natural, adici un subiect urnan fizic"
(p. ti2). Rezultatel: investigaliilor noastre confirmi remarca
lui O. Quine ci gnoseologia,,devine semantici" (p.89).
daci ia in consideralie procesul natural al realizirii cu-
noalterii. In ultima parte a volumului cititorul va xvea po-
sibilitatea si analizeze compatibilitatea solugiilor dezvoltate
rlirr perspectiva modeluiui domeniului semantic al cunoagterii
cu unele din solutiile contllrate in alte teorii gnoseologice.
I)in aspectele menlionate s-ar putea crede ci lucrarea
rc lrdreseaii doar speciali;tilor. in realitate ea a fost con-
tl

ceput; astfel incir si poati fi studiati d: oricine este dor_
nic sI reflecteze la diierse aspecte ale complexri li ctniio-
r ersatei exisrenle uman-'. I_.le iltlel, inr.estigatiile nl, ,a oo,
inciude in sfera nici urrei discipline;riinlifice deia.u,ir.r_
rate ;i rlu reprezinti nici o abordare'interdiscipliiari. De-
L)arece domeniul Ia care ne raport;m l-am desemnar prin ter-
menul ,,antroposferi", ar fi tenrant sJ irrcludem studiil. uoas-
tre in sfera antrop(rlogiei, der lecturarea volumului conr.inge
cJ perspcctiva ad()prara nu esre asimilabild in niciuna din
variantele in crre rlnrropoiogia s-e conturat pini in prezent.
Partea I-a
MODELI.]L ANTROPOSFEREI
,,Accst nume ;inthropos aralir i:i, in
vr(rn( cc toat( cslr:alre Iie1tiit,,art nil c(rc(-
tcazl, nu compari 1i nu erarrineaz-i nirrlic
<lin ccca ce vid, orr-rul, de inciati cc a vi-
z.nt
-
itpope, aceasta inscamrt:"i
-
a 1i crrr-
minat ;i judecat ceea ce a vizut (bpopen)'
PLATON, CRATYLOS
intr-unul din,,dialogurile" pe care Platon le-a lisat
,,rncnirii ca mirturie a efortului-siu de a inlelege condilia
rrnranS, in contextul in care discuti ,,despre dreapta potrivire
.r rrumelor", intilnim caractetizarea fiintei umane pe care
.rnr ales-o ca motto al acestui capitol. Caracterizarea se vrea
rkrrr o ilustrare a modului in care se constituie un llume
modificind diverse cuvinte, (in cazul numelui ,,om" -
sn
r crb), dar dezviluie o profundi inlelegere a ceea ce este
,p..ifi. modului de a fi-al omului' Ea denotX cX Platon a
,irizat ceea ce ii permite omului sX se manifeste in modalit[1i
cirre fac din el generatorul unui nou domenig al existenlei, di-
fcrit prin o.gan"iz"r. r;i funclionare de biosferi. Avem in ve-
dere'capacititea cle sentnit'icare, capacitate ce explici de ce
omul ,,de indati ce a rizut... a li examinat 5i judecet cree
ce a
"lzt{'.
Deoarece modeiul cu care s-au strldat irrvestiSa-
liile noastre a adus in prim plan tocmai i-ttlui primordial al
oroceselor de semni[icare in modul de structul'.rre al umattt-
iig;i,
".r,
nunrit domeniul ontic generat -d" 9* --
antr.oposferd'
' Relatim, in continuare' rJzultatele inr-estigaliiior dedi-
cate inlelegerii organizlrii 9i funclionirii antroposferei, jden-
tificirii ro'iului oirului in aceasti structuri care' odat; ge-
nerat; de el, il inglobeazi funclional, ii orienteazi evolulia'
M;e;i.i. .*p,rr. In fiecare capitol pot fi inlelese numai
a".; ri", stJd;ate c.r pirli alc irtOOf.lULUI cn.t^roprsferei'
lnvestigr:1iile, concepute astfel incit si se identrlrce lnlllxl
,1.t.r*i";rile cele mai simple ale dome'iului de referi*1i
adootat ca obiect de studiu, s-au soldat cu o teorie care,
in
"c.rt
stadiu, reprezinti in primul tind nucleul unwi pro-
gram de cercetare.
13

Capitolwl I
OPTIUNI METODICE
./(rr.un in detaliu textul la care ne referim pentru a explicita
1,r,2i1i,1 l)c cirre ne-am situat cind am stabiiit premisele onto-
l,,r',1,
"
.,f . inr esrigaliilor noastre.
l(clcrirrdu-se la ,,metoda economiei politice", Karl Marx
.rlir rrrr : ,,S-ar pirea ci e just si se inceapd. cu .ceea. cê este
r,'.rl ;i ('()ncret, cu premisele reale.... Dar,-priviti.:nai irrdea-
l)r ( r.rPc, :rceast; metodX se dovederte a f i gregiti" (p. 33)-
i I .','.'in r,edere nevoia de a ajunge la conceptcle cele mai
',irrry,lc, lr ,,d:tci'minaliile cele mai simple" pentru a fi posi-
l,il,.rrr,,i, sI se aiungi treptat Ia o viziurre despre intreg, e.rrc
.,, .,,'rrriruic ,,o'bogati iotalitate dc determinatii li relaiii
rrrrrlriple" (p. j:). iriacest mod a procedat pentru-.a investiga
r,'.'tluclia materiald ; dotadi sint prinrele fia:re din Introdu-
,,'r,'.r la .,llattuscriseie econot?tice rlin anii 1857-1859' Dupi
. ., precizeazi : ,,obiectul cercet;rii rtoastre il constituie in
y,ri,irrrl rind produclia tnateriali", se pronur-ri5
âsupra
,Putc.:
i,,l..ri de plecare", pe care il delimiieazi astfel : ,,Indivizii
..,r. prodrrc in societate, deci produclia socialmente determi-
rrati
'a indivizilor reprezint;'- firelte, punctul de plecare"
(p.15).' Defini'rdu-qi astfel punctul de plecare, ,
K. -Marx -adu.c:
in rrrim plarr determinagiile cele mai simple ale producltet
,n.rie.iale
^, prupr.iet"tea, produclia, cunosiutele ,,relatii de
rrrrlduclie" itc.- Aceasta perspectlva r-a permis sd reahzezc
a"aliza producliei materiale intr-un mod inci nedepa5rt, sa
dezr.iluie mecanismul reproducliei ectlnr,mice gi caracterul
inritabil al evt,luliei modului de produclie, .daroritx,trisri-
turilor mecanismului identificat. cu alte cuvinte localtzarea
;;";;,.ry de plecare" la ,,determinaliile cele m.ai simple"
r-a Dermrs sa construiasci un model al producliei materiale
car,j si dezr.aiuie legiturile organice 1i Jerenirea structurtlor
analizate.
I{etoda conturat; de K. Marx derir'5 din viziunea sa
generali despre cxistenla sociali, pe care o gindegte ca o com-
plexitate in
-dtvenire.
Trebuie spus ci metoda. este pertinenti
numal in masura in care viziunea este corect;. Asupra adec-
virii metodei semnalate la caracteristicile obiectului de stu-
diu ales de K. Nlarx reline atenlia Achim X{ihu. El se pro-
nunli astfel : ,,Procesul de concretizare a esenlei umane (sau,
altfel spus, mersul gindirii abstracte care se ridic5 de la sim-
plu la
-complex)
urmeaz; in lucririle lui Marx Ei Engels o
-cale
care nu poate fi considerati drept arbitrari, c!,- diry-
potrivX, trebuii socotit; ca o expresie a procesului real-istoric
de genez5 qi dezvoltare a omului qi lumii lui, gi deci im-
in voiumul Omul, ualorile ;i axiologia ne-am pronunfar
asupra opgiunilor care a.u gor,.inat elaborarea,
"*p.rn.r."'fites^tarel ac.eltri prim stadiu il moderurui arrroposfei.i. b""ri-nuind srudrrle ne-am confrunrar cu noi probleme ; .1.
"
J._terminat
lqilJl.i rnetodice,
"n"-it.
-.Ii.;iiJ;i -$i -r.."^li.-
rarea modalitigii- in care facem cunoscure noil. .'on.i";ii.'eurmare' am conside.at util si expricitxm di" ;";-;;r"i.rii"din carc am
.conceput ri realizai i""*iig"iir;';-";#1;';":oere premrsele olrtologice. adoptate deliberat, procedura de
i,ll1:,is"1. " "nr.upnrT.r.i, .ptJ..J1r1u-J. expunere a mode_
lulrr.antroposterei gi criteriile utilizate penrru restarea sa.
Silt:.- co'5tiengi ci nu am reugir si .*pli.iij;-;";;
lupozrluie 5r. ca. aceasri performanjX nici nu esre posibili:
oe atrtel m.delul arrrroposferei explici inevitabilitatea acestei
situalii- Modelul r.-nil""r5 il;'; in' ."rul ;;;i J.;;;;qtiingific,
.dirijat 5i realizar .oi..r, *poritiif. ,;-"i. il;fi:crte aparlrn a-ltui nivel de fundare ; eli nu conditioneazX ^di_
rect rezultatele cercetirilor ci preniisere i ii"iiii;ii;t"o-tate explicit.
_.., l: ll:g.rut ciutirilor, penrry a-dimensiona corect obiec_
:::,.:_.
r-r.yd,_l, s_s.conrurar
-nevoia de a ne pronunla asuDraacelor aspecre privirrd Existenga p. .".",. .orriiifrJri_j.corecre, le adoorim ca premise, ca axiome.'t; ,;;;ili;;; I;;am ptecat de ti considgl.*.i9;. ;";;'i;'r".."r<"ii rvr;.î;pyelg criticii economie.i jitlt;tri, ;;^ rrrli;.-;;;"i"-e';identifica ,,determinaliil. '..1"-"."i '*,"ii;' ';;r* '; ;'"":strui apoi i'tr-un mod perrine", i:ir;r"H i.rp'.."ini..;. F,;_
T4, 15

plicit a_
-esenqei
sgle..... (89, p. 49, 5O). in acelasi conrexr
rchim Mihu redl irrrr-o'formd concisi'9i claii-A;;;;;specific metodei conturar; de Karl Marx : ,,procesul-d;.;;_
cretizare a esenlei umane reproduce, de fapt', pro""r.ri ;; ;;;_
'oltare
neccseri a omului qi societilii i.; i'"il; ;l;i); t;,p.. 50).. Karl lVIer.s sc. ()pretre asupra activit5lii pioju.,lr..,
.bserv5 Acliim Ilihu, deoarece,,Caiegor;"
"Uri.".rf
;;;;;r.;reflecti' cxisrenr,i carc dateazi irti.i..lie i;;i;;.;-;;r.g;:riilor de.capital,
,a.r
ulie r*u *"..^;nJriri;., ;fi;;;; t"
";?;-
drrea socrali de abia in socieratea btrrghezi,-a.isr." fiind"ex_
ry.:ii..tF,esenqei_umane mult mai c"u,rcrei. ltni p. pl"rrtgindrni)" (89, p. 50).
D1?,n. oc.rlR5gr.insI nu de produclia materiall ci de
ansamDlul m.rnrtestarrlor umerlet Jge cum rre-a impus cXu_
tarea^rlspurrsului l.r pr-oblematica genczei si functiiioir.alo-
rllor.ln soclctare, care esle puncrul de plcc,rr.e ? Invsstigaqiiie
au,plec.at,
.cunr s-ar e*prima Krrl Maix, de la indiririi'ro-
crallzalr, de lt c.otttportantentul socialmente rleterntinat al
ittdiaizilor. Adoptind' acesr pu'ct de plecare intrebirile cu
care ne-am corrlruntat au [,.rst :
, 1) cum se. explicl posibilitatea omului de a fi socialmente
derermrnar qi nu eredirar, ca alte ,.entitlri o;g;ri;; ?
-".-'^--
2) care este mecanismul ce guverneazi socializarea ?
3) ce caracteristici are acest mecaniem ?
^ 4r declanlat irrr-estigeliile penrru e cJura rispu'surire ra
rntreDarrle.men-[lo.nate cu _spcral]lar ctrnfi.*",I, & i,, me."_
nrsmul socializirii
'om iderrtifice 5i lacr.rii responsabili- Je
capacitatea_,'mului de a acgiona i,r' lunclie ;.;il;;i;;";.;:nificalii,. ad.prere ca valori. Dar Ia i"i..U;riL l;;;i";';-'aJunge gr daca por.nim nu- de Ia problematica axioloeiei ci de
rir cea a pr.rlduclrer materiale. Si analizirn afirmatia-: ,,...esre
o raurologie si s: alirme ci acolo u^de nu .*irri n'i.i ;'i;.-fde prtrp.etate nu r)oare [i vorba de nici un fel de producrie.
decr nrcr de societate". Fl ii ._apartine Iui F. Maix 9i este
ficutl in Bazele econotnie.i politice'(p. 2t).O,n t.*i ;;i;ci,,societatea" esre condilionatX d.,,brod*r[.,"i; ;ri;;;;;;
't'ciala) iar ulrima d. ,,prop.iet"r".i . D", cum'si.r o"rl-Ui].
litat;;]3 d3 proprierat. I Ci anume lr.. din
";- "''f"ii,lt;cap-aiJrt.r sa genereze- 5r sa accepte norme juridice sau cutume
lara cle care nu ar fi posibile relaiiilc dc proprietate ? Aiun-
gcm astfel,
,generalizind,. la intrebirile f,;rnlr,lri. ,r,i.i;or,
daca obrectul de studiu adoptat nu este ,,prodr-rcgia material5,.,
ci individul socializat.
G
(,,rrrsirlcriinr ci ,,toate drumuriie", toate cXut5rile din
rl,,rrrcrrirrl [ilosofiei 9i Etiingelor sociale, prelungite spre as-
1,r., rclc ,.:cle urri simple, duc spre acelagi mister: posibilitatea
,,,, i.rliz.rrii omului, mecanismele socializXrii.
l. l)rcmisele ontologice
I )climitind astfel obiectul de studiu, s-a conrurat posibi-
lir,rtcrr de a ne pronunla asupra premiselor ontologice, asupra
.r ( ccrl ce K. N{arx a numit ,,determinajiile cele mai simple".
A. Omul, ca complexitate organizatd, care prin proprie-
r,r lilc sale nu poate fi asimilat unor entitXli organice, este
I't,,JusuL evolusiei biost'erei. Insugirile organismului, indeosebi
.r lc sist:mului nervos cenffal, sint cele care au generat
1t, tsibilitatea constituirii unor structuri psihice care, odatX
.rl).rrufe, oricit de sumare qi ineficace ar fi inilial , genereazi
irrrcracliuni cu organismul ce au ca rezultat un comporta-
ntctt ttot!, diferit de al pre-omulrti. Numesc ,,pre-om" acea
liirrli a cirei evolulie, indeosebi neurocorticali, a ficut po-
,ibili, la un anumit stadiu, constituirea structurilor psihice
'p.'cifice omului.
ll. Omul nu numai ci, datoritl proprietililor dependente
tle organizarea gi funclionarea structurilor psihice, are o
,',rnduiti ce-l sco.rte din biosferi, dar, prin efectele manifes-
tiirilor sale, este generatorul unui nou domeniu al existen-
1ci, nereductibil la biosferS, mai corect spus care nu numai
. i nu se integreazX in biosferi, dar treptat o asimileazi. De-
sernnim domeniul ontic generat de aparilia 5i e.'olugia omu-
lui prin termenul ,,antroposferi"; omui este in report cu
antrirposfera, ceea ce este o entitate organicl (planti, in-
sect:i, animai etc.) in raport cu biosfera.
C. ConsiderXm omul o complexitate organizati capabili
sI se autoregleze gi sI se autoorganizeze. AcordXm ,,sistemului
,:u autoreglare" semnificagia utilizati de Ashby in cibernetici
(5), iar ,,.sistemului cu autoorganizare* semnificalia acordati
cie B. G. Judin, adici sistem care, in cadrul interacliunii ac-
tii,e cu -.di.rl, este capabii si-;i schimbe structura pistrin-
du-;i in ac:la;i timp integralitatea gi care, aclionind in {irni-
tele legilor proprii ambianlei, poate sl-;i aleagX una din li-
rriil: posibile de conduitd' (62, p. 216-217).
t7

D. Fiind o complexitare organ;zatX, omul sc poate aflaintr-un numir finit^ ie,,;.-;,"h?."rTr,;r;";;*;;t,ii"; #;_mir5. capacirate funclio;"jt:-''
H,. Omul isi integreaz,i alcdtui.ea trupeasci gi ps-ihicul,fiind-o rezultanrii
"
:;;;;.ti;"1;'u..1,"." dupa arumrre re_guli de comD,,zirie (J piaC"irj,l,',* ;;fl;;; ,i"i.i"=.ri.i,ce-l ingtobeire iu,,iiiu".ll ru;i; ,lr*rii_ut, nici psihicul rruc,lnstituie c'tititi funcl it,nale
"u,oriu*. ci conlpo.ente, sub_sisteme ale omului.
F. Asa cum modul de
-a fi al biosferei este clependent inultimS.instanli de inruili;le ."r.]i;r;f".
"rgarrice, Ei modul <Je
a fi al anrrop.sferei .rt.
-d.f.;r;:;i''
i,, ",,ti;"ri T,r',";;' ;:insugirile .,amen ilor.
Atit in domeniul, anorganic. cit ti in cel organic insusi_rile n i velelor m icro a, t i r rfi)i
";"lrriJ;
r.'
"
; r;l.i;."'t;;l #;;i.:macro ; ulrimele. Ia rindu] t"r, ,iiJ;Sioneazi ,,X.it8-;;;l.lIor ingl.batc, micro. Nu i";r;i.;;",'1,;.i ;;
";;;;";';.;_tru a susline ci aceasri.dependenlt ;; .ri. lir"uili',i"l;cazu.l, anrroposferei.; a$adar'inr;$i.ii.,Jmului a.i.i"r;"J' f._
lultr;lg anrroposferei, care, la rirrdul In.. .,.,ndi1io"."*"ri;;i.omulur.
2. Procedura de investigare
ConsiderXm afirmaliile. A_F corecte dar vagi. Sarcinanoastri este sI le tesrim si, iu.."r''i;';, sint infirmate, sIIe nuanllm, deci sX
"t..;-
-.i,1il^lu'i
;" model mai deta_Iiar al an rroposferet,_9_.i-
n{1, ;,od "};.."i;.i' p,i";l:capacitatea di a,rtoorganizlre a r;rnului, concepem o modali_tare de inrestigare; d"aci.o-.ul nu""r.-t.'tapt capacitatea de
.1=i...,1u,*r
ganiza; investigaliiie nr,,ror- ii i; _t;r;t';j;;:valule mecanrsme.le ce guverneazi procesele d; ;;;;;;,;;;infirma premisa.
Pentru omul care este
_la curent cu principalele rezultateale cercetlrii istorice.,. ;".frr;"-"i.'ii"ri;l 9;ilil;: .;;;';;;o imagine a succesiunii srructuriro. r";i;i;; esre Iesne de intuitastizi cI modut de a .fi. ;i ;;;i"i;;;il];; ;;;;#;;;;l;funclionarea ansamblului ;;r-."p";i.;;."s'a n" imaginim, depildi, cum ar arita rt.u.t,r.ili-ro.i"i.";";i, ;;;l'';tffi;
:'A^l'il fi.,o fiintl incapabilS r; ;;;li;r. rarlonamente ma-temarrce, sa conceaoi modele explicative $i ;;"1;;;'r"r"r;crnsrruiascl succesi,, g.n.i"1ii ;.';;;1,;'care il fac apr siintervinl deliberat in
*structuri
,o,
-rn*'
a.partate de nivelur
18
pcrceptibil vizual. Pentru noi problema a constat in a proba
,,1,,,ri,1i,. nu invocind cit mai multe argumente ce o confirm5,
, i itlcrrtilticind modalitilile in care omul realizeazd aceastl
l,'r l,trttrattlS..
' Si o uitimi ilustrare : am afirmat ci strucrurile fizice 9i
.,,,, i.,lc ce inglobeazi omul exerciti puternice influenie struc-
rur'.urte asupra acestuia dar in modilitXti condiiionate {n ul-
rinr,i instanii de capacitXlile omului de a recepta 9i inter-
rrrct.r mesaiele mediului. Problema este, de asemenea' nu de
., i,rvoca date oferite de diverse situaiii localizabile spalio-
rcrnnoral in favoarea afirmaliei' ci de a dezvilui mecanismele
." t'". ca influenlele exercitate de ambianti asupra omu.lui si
.ribii efecte structurante concomitent asupra acestuia $i ?.s9-
pr.r ambianqei sale. Regulile de investigire au fost stabilite
i',,"o....r.uo"rea de a ad6cna srudiile la nltura complexitililor
.,rgl,',iz"te ce fac obiectul cercetirii ; am avut in vedere cu
,r, i.,ritot" caacitatea cle autoorganizare a c,amenilor
' A
- in'primul rind, am co=nsiderat abordarea sistemici
'ingura pertinenti, singura capabili-si se soldeze cu un mo-
,i.i;a ti.i"nit-.ior ce guverneaza evolulia organizirii 9i
lrrnclionirii omului in int-eriorwl qi-in -strinsi dependenli cu
:.istcmul inglobant, antroposfera. Abordirile speculative, tra-
.liti.rnaie, siu cele desfXlurate din perspectiva 9i, ca urmirre'
i'r'limitele uneia din disciplinele itiiniifice care in prezent
,,,r..eleazi domeniul ontic'al umanului in modalitili ce nu
it.lrirc ,lint:r-o uiziune unitard, a intregwlwl (antroposferei),
,'u ool fi fructuoase deoarece nu pot conduce la dezvalutrea
.i.,J.*init*ului ce guverneazi -odttl specific uman de ma-
"it*i"r., t" ansamb'iul siu. Asupra ac-eitui aspect. metodolo-
gic a atras atengia K' Marx cind a afirmat : ,,I'rtmtttvtsmul
li-r;;i;i"iir"il" .o"..piiilor constau tocmai in faptul ci
i.norit.n" care sint o.gattic legate intre ele se.pun^in relagtt
pur intimplitoare gi inir-o conexiune pur mentali" (86' p' 23)'
^ Asadar, pentru a evita diversele capcane trebuie sa se
a.."ro. .Uii.rut a. studiu astfel incit ii poati studia ,'.fe-
,,u-in.le care sint organic legate intre ele" iar investigalrtle
;;;;i;;;;.p'',t" i.,trlo moda'iit"te care sX evite atit afirma-
;;;;;;;; .;lleii pur intimplitoare" cit li.pu.n.ererr -lor ''intr-o
.u,r.*iun. pur'mintalX". intr-o formuli lapidari Karl Marx
a exprimat astfel ceea ce este caracteristic conceplrel $I me-
todei sistemice.
B
- Pentru a construi un model al antroposferei, adici
a a*samblului domeniului ontic al umanului, am considerat
potrivit si incepem prin a centra studiile iniiial pe compo-
t9

nerra cea mai ,,mi.ci'.: .pe. gT.- Am avut in vedere leciia
furnizatl de istoria fizicii ;i--biologiei. in "..r,. io*.nii:";;:zult;,rcle cercerlrilor qtiinlifice r-"uu *oail*"; ;;i";;".i;..:i ceicetitorii au reu;it si descifrez. niueluii *;i
^r;r;;;
cie .rga'izare. Pitrur-rderea in interioiul ;;;;;i;i ;i;";;:cleului siu a rer-olulionat gtiiniere fizlc. i". i.r.;r.'".. ."-ci_ului genetic- a rer.olulionat ansamblul 9tii,rj.i.,
-tl"i"*i*.
Crcdem, agadar, ci inlelegerea ansamblutri a.]*.ri"f;i""";;;
al umanului este dependeiti de descifrarea .or..i; Ji nr""_
lati a omului.
C
- Omul fiind o complexitate de tip cu auroorganizare,
estc .pertinenti acea merudi de inr.estigare ,irrr-?.i-."..este in misuri sI dez'xluie mecanis'rui .". grlu.r,r."";
"rio-organizarea qi consecinlele acestei insu;iri uritp.u *"arrri j.
a se manifesra al omului ; numai in acest .n6d ,. poi ia."_
rifica regulilc ce gur-erneezi der enirea omului. 'se oori.
a.yun-ge..Ja.o inlelegere globali 5i unitard a organizirii, iunc_
lionir.ii -qi-
evoluliei.sale,
.m.ai corecr spus a irolus;ri orgi-
nizirii 9i funclionlrii omului-in-cadrul-introposferei. Ert. i*-
clus si se oblinX un model pertinent ai omului in cazul in
care acesra este asimilat la o clasx de sisteme ciruia el nu-i
aparline in mod obiectiv. De pildi, consideri'd o.r,rrl ,r., sir-
tem de tip cibernetic (5) cercetXrorul poate dezvilui numai
modalitiii de autoreglare a acesruia. '
D - Pentru studiul omului ca sistem capabil de auto_
o:ganizare am adoprat principiile structuralismului genetic ;
am ana.hzat nrai detaliat gcnez^ gi transformirile structurilor
inglobate qi la un nir.el mai pulin detaliat marile transfor-
miri ale srrucrurilor macro) inglobante (L. Goldmann, 4g).
. E . Organismul gi psihicul, fiind componente ale unui
slstem inrcgrator, se stu-diazX pertinent numai din perspectiva
gi in cadrul unitilii integraioare, a omului. Am avut in
vedere ci numai fn acest cadru se pot investiga depender-r-
lele dintre psihic ;i organism, regulile .. grr,r""rn."id, grn"-
rarea sistemului integrator gi influenla acesltuia asupra
*sub-
sistemelor sale.
F
- Pbntru a inlelege mecanismele ce guvernea zd. orpa_
nizarea qi funclionarea omului trebuie d i"";;;;-ri."i;-tatea in der.,enirea ei ; nu este suficient studij u.rr.ri o_
concret, oricum ar fi ales, oriunde ar {i localir", in^ ,"r-
1iu-timp. Cu "alte cuvinre, analiza .,rol,r1;.i--"ili"i';;;:;l
de a se manifesta de-a lungul g.n.ra1ii-l61 precum gi a rela_
1r'r rlirrtrc clt,lu1ie domeniului ontic cc inglob::lzi- omul qi
,,',, .,
",,,.1,r1ui
cle a fi al omului este indisperrs;bilJ pentru
' 1 li' ,' .pcri mecanismele func;ionele. proprii .,tmului' -D;'c
j
.,,, .,'r, r'edrrt sulticiente stiri in istorir om:rlirii 5i daci me-
r, ,r l.r t lc investigtrre estc adecvati, obiectivul stabilit xr trc-
l,rrr ',.r Iic:rtitrs.
( i - Am considerat preferabil si centrim investigeliile
1," Itr',rccsele de structurare, nu pe structurl' Pentru. e .
s3slzl
i,,,t,,t devenirea acesrora,
-
stiri[e succcsive ale nivsiurilor
,rrrtloposferei.
I I
-
Am conceput analizele astfel incit si inlelegem
,,',,,1,,1 in *. omul irece de le o stare de relati'i lipsi de
,lilcrcrrliere la stiri cu diferenliere, _arriculare ;;i ordine ierrr.-
lri,,i crescindi. Pentru a obline o imagine a ac:stei evolulrr
r,r cl,,r,edit necesar sI luXm in consideralie remarca pe- cere
ti.,, i Marx o face in ,,Capitalul" : ,,Daci. vrem si judec'im
I tptcle, evolulia, ."pot,uiil" etc' omen^e$ti "' trebuie si ne
,"i;;;,;;;i I'i;li i],,",.rr" om-'rreasca in general qi apoi de
n,r turrr. omencesca rstoriceqte modificati in fiecare epoci in
l
),Irte" '
-i. Frocciiura de crpunere a modelului antroposferei
Liecl in volumul Ontul, valorile ;i axiologia, Iuind in
..,,r,sideragie nevoia de a susline plauzibili,tatea modelelor, am
.rrl.rotxt o modalitate de expunere care a permis relatarea
..li.LinctI a aspectelor situate-la niveluri difeiite dc generali-
r.rte, de astidati, cititorul putind si consulte volumui men-
tionat, pentru a realiza o sihemX unitar5 a aspectelor ce vi-
zrcazd iiecare nivel de organizare al antroposferei, am Pre-
lerat o expunere globali.
incepem prin a schiga organizarea' funclionarea l] :"9-
Iulia acelei io.pon.nt. a antroposferei care la actualul ni-
vel al investigaliilor apare a fi cea mai .micl'. Avem in ve-
<.lere ceea .. i- numii ,,coduri psihice". Aceasti variantl s-a
impus deoarece codurile psihice.sint mecanisme capabile de
eutoorganrzare 9r ori de iit. ori iqi modifici^organizarea. qi
nosibili"titile functionale ele determinl modificiri succesive
in ti,ut, nir,eluriLe funcSionale ce le inglobeazd. Procedind
astfei nu ignorXm d.pe.tde.tla omului, a codurilor sale psi-
hice cie stru"cturile i,rgiobante, de ceea ce numim in mod obig-
'1., 2t

nu;r ,,ex;sre,,ri ,o.j."I5... Luarea in consideragie a acestor de_peldenle^ decurge
{in faptul c; n.-"i'"'propus si descifrlm inprrmuJ rind caoacitatea'de
""r""rgl"ijare,.a omului, care nupoare r'i i'rrestieati. i; ;*Ji';i'?i.r"'r,.ra;u codurire psihiccf acin d a bstracl ie cl". ;,, ir"iiiJi. ;;;i;1, ;.,Conform rr'r:jf.]llli .adoptat, .p..z.rltim_ apoi modcleale omului, insiiruriilor sociale, etnorisl.m.ior, domeniilor Dro_fssi'natc fizice. sociat_";;;;ii ;i;;.;;i." ei ale evoluriei or_garrizirii $i funcrionani anrroposferei, considcrati in ansam_b.ui ei. in fiecare cap,itol.r. i.. i;ri"" asupra dependentelorpc cerc am rcu;it si lc identifi.;. inir.- n1r.f,i.;i.'&',"tiiln rzir rc a le an r roo,,s.fere.i
.
po.,, ;n J--J. ll' *,, J.r
"i'."i"r r;
"i?l_
bal, pe carc inresrisjr,;lJ f _""'i.inr't1, ca.fiind.principalulc.d ot11',t. .impricar
"in'
"..i.",;pu;;';."mxnrresra. umane ceau cele rnai arnole .f.ct. ,t.r.,.t'ur"nr.'tn antroposferi.
. Pcnrru a ufc.i un rexr mai coerent gi perrtru ci, in oo_ti9,a adopratd,
.se .ce,r " i; ii^i^ilie sotusiite globale, tei_rttle in attsamblul
.lor, nu do"i--.o.p,)nenre abstrase din
iillfil=p.,parcursul expunerii modelul'ui
"_ .. ;rJi
"'Uffi
J;;polemlca. Desteur- am menlionat lucriri ."..
";-i";;;;;:;:iu.1ii, au consriiuii puncre.. j^. .;i.;ir;;;'r.,u
"u
turnizat indi_cii ci ne afllm pe o por..; ?;r;ill.""'
Considerind for1n1]iz1r1a in,
1.g.pf3u.lea dati de patric
.Suppes, o.etapi.utili in procesul
"lJJ.i.,, uner teoru, ne_amrmpus rrei reguli :
- si cxplicirlm supoziliile (premisele) luate in conside_ralie in mod-deliberar ;
."-,,*.:ur,":#;;*:i- terminologia si metodele de cercerare,
- sd erplicitlm semnificalia conceptelor introduse.
__ _Patric
Suppes rl:lin. .;,. for*"lirL.a unei reorii maipresupure ca sup.ziliire explicirat. g-i;.
"..;r";;";i' ;ii:crente penrru enuntafca teoriei, i". i.or," sa satisfaci ce-nnlele obiectivitirii 5i gen.."i#*-friZj. LdsIm cirirorul siaprecieze misura in
exigenje.
care construclia erpusi tutitf"..
"crrii
Pronunltndu-ne asupra procedurii de expunere a rezul_tatclor srudiilor intr.p.ins.,;-;;;ril.ior ut;t sX a,ucem inJisculie, 5i prcmisele a. f, .*. ; ;lJi privind atirudineacrtrttrrtrlui fatX de m.delul *nrropni"..;
'ri.
a. ;.;"1;'"',.ii"..s-au conrurat cind modelul a foit folosir penrru a nc Dro_nunla asupra unor aspecre inci contradictorii pri";"a i_;
22
',ri.n(.r ullr:ln)i, indeosebi actit'itatea cognitivi ; aspecte expuse
rrr rrltirnclc doui pirli ale volumului. Presupunind.ci va
.rtl,rpl.r .r atitudine- analitici, ii- furnizim cit mai multe re-
|'cr(. prntru a aprecia nu numai rezultatele final.f, ci Ei me-
i,'.1.'1; .1" investigerc utilizate ; am procedat astfel congtien-
rizirrrl lcz.ervelc ce pot si apari in primul rirrd deoarece
r,',,.lclrrl antrop.,slerei nu este suficient de nualttat 5i, ca ur-
nr.u.c, nu oferd inci repere pelltru a aborcla numeroasc as-
1r'r'le alc existengei social-umane. in acelaqi timp- am avut
i'' ,'.clcre ,er.'r,r.i. ce pot fi generate de diferenlele inevita-
l,ilc clintre opinia citiiorului despre aspectele abordate in
Irrr'r':rre ii solutiile schilate de noi.
in procesui redactirii lucririi nu am insistat. ssupra unor
tl,.'t,rlii
'qi nu am considerat util sX invoc5m cit mai multe
,,.rrgumente" in sprijinul fieclrei opliuni, interesindu-ne doar
.,r ,cmnalim plauzibilitatea lor. Am pus, in- schimb, accen-
trrl pe c..r...nl" ansamblului demersului re-alizat..5i pe exi-
rlcnlcle formulate de Patric Suppes pentru formalizarea unei
rctrrii. Am procedat astfel sperind ca. cititorul si se rapor-
rczc la conitruclia teoretici expusi in prima parte a. vo-
lunrului ca la o entitate structurat; ; deci si rru analizeze
,liverse afirmalii ctlnsiderindu-le enunluri izoll,rte, rupte de
,rnsamblul articulaliilor teoretice. Am procedat in acest mod
s;,erind, de asemenea, c,r cititorul si ii in consideralie nive-
l,,l de generalitate la c.rrc ne-am srtuat 5i, in consccinli, si
,,u pr.tlndd nrodelului si cleri[ice aspecte ce apariin altui
, ,i'ei de generalitate ; problema reali in acest stadiu este
.."
"
p.oblrii corectiiwiirii tui dacii ne rdportdtn lct niveLul
,le generalitatc aizat.
Ne-am striduit si furnizim cititorului acele informalii
care pot facilita o criticX intr-adevir constructivX, cu alte
.,'.ruinie fie un efort de inlocuire a modelului analizat cu
un altul (dovedind, in acest caz, cYa noul model este mai
pertir-rent), fie introducerea unor corcclii in ur.rele compo-
i,.,"tt.
"1.
modelului, fie
- dacX modelul este acceptat dar
considerat prea sumar
-
un efort de nuantare sistematicl
a acestuia. Deoarece in optica noastrl aceste proceduri in-
laturi pericolul unor alirmalii neconstructive 9i, 9a urmare,
disputeie sterile, ue-am striduit si oferim cititorului cit mai
muite informalii pentru a intreprinde astfel de demersuri,
pe care le considerdm nu numai dezirabile ci qi indispcnsa-
bil. p.r,t.rl o cit mai corect; gi nuanlati inlelegere a cvo-
iulrei organizirii ;i funclionXrii antroposferei.
23

4. critcrii dc
,dccizic
privind corcctirudinea mo<ieruruiantroposferer
Modelul codului verbal, semnalind caracterul distinct alproceselor de cunoagter., .rlulrr"r.li' j..rrr., a confirmat co-rectitudinea poziliei ce am
"dopt".'.l-utu.nci cind, propunin_
3j-n-9
ru explicirim,.pr.-ir.l. ilu.siigll'ror, ne_am Dronun_tar gr asupra modaJitilii de a
"p," ?ni..';1.;;r;^.io5,*.",1;modele explicatiu"- F;i,u--i"' .;;;i"Jlr. modarirarea farsiri_calionisti--de pro.bare a modelelo.-Tn-l,.ri"nru,,regulilor deacceptare. a unei teorii deoar.aa, aurn se va constara in uj_rimete doul pirri
"l; ;"I#;i;i,;i' crmpatibitd cu mode_icle claborarel Agada., am impus. p. p.;.; construclii rcoreticeurmatoarele,,reguli d.
"...prir...',. _ sa solu[roneze-u:-i*r_r.u aspecrc considerate problema_trce in alte perspecrrve teoretrce :
- sa conduci la descope.i.e"
" ntli fapte in domeniul dereferinli ;
- o parte din noile fapte si..fie verificabile ;
^-_-:
si explice qi faptel! .lrpf;."r. ?" .orrrr.u.gii teoreticeantenoare ;
- unele din noile.conlinuturi sX se coroboreze.
Cititorul va
in p
".,
J"'
"
"
;;;
"'
i ;'
""
ii.; l'
""
I,l'ffi , i,i ff : :lHi fjlj i:;de a ilustr.r fiecare a; '..g"1;r. l;';;::;","r. menrronare.Satisfacerea reeulilt,r ?; ;.;;p;;*"r;*i"."'i;;#.;.
"."_blema deschisi dei,arece -,,del.ie' in-t urilir"bile si o.nr.u
:^b_::iii." altor. aspecte
.p.ubl.maii.""aln filosofie ei qtiinlelesocral-umane ; intenlionim sX .unrin.ij_ nuanlarea mode_lului antroposferei ,i g-J--*J""#'r"''iirre cu un grad mairidicat de dificultare.
Apreciind omul o entitate ce se caracr erizeazd" in primulrind prin capacitatea J; i.r;;;i7'u.i, ",n considerat cimodelul anrrbposferei ra fi pl;,i.;bli;;ci va oferi reoerepentru a inreleee dg. ... .i,riiu.il....nlg;ii., ,n;irl;,..'ii,;]giile, filoso{iile "si
.ri;ni;.I.,";;' ,"a"f ;lf,i de manifesrar.e aomului, r. ru...d in,,.din-.a"i"#:;;;';.'isroriografie.
Deoarece in gnos:ologie s_au colrrurat mai multe ..arilir:cexpl iceti ve, fiec#e,,"...;!ind rd",,f".."n-i,,lul ie satisfd-caroare,ne-^am.pus problema utilizirii _oa.tutu;
",r,iopori*;-;;;,;;a tnie.lege posibilirarra consiituirii ..oli."trr,n. 91ti51sl1r_i^.in principalele variante .u,,usc,ite"(c;;;;;., ra1i.'aliste, rea_
l;i::j[.]l:oniste
etc.) ei pentru ; ;;;i;," o explicalie sa_
21
ln sfir:;it, coexistenla mai multor discipline teoretice care
..r,rtli.rzii cunoa$terea qtiinlificS, indeosebi,,teoriile qtiingi-
I i, c", tri actualele dispute referitoare la limitele lor au su-
1,,('r.rr () alti exigenli- pentru acceptarea modelului antropo-
'lr'rt'i : elaborarea unei strategii alternatit'e.
. f
i,"-."- oprit_ asupra acestor aspect-e considerindu-le de
t,r ilil.t rmportanla pent.u testarea modelului antrrrposferei 5i''i, . .rz de reuqitX, pent.n depXEirea actualului stadiu al gno-
.,,',,l,rqiei. Cititorul va constata cX modelul antroposferei nu
rrrrrrrrli ci a oferit repere pentru a ne pronunla asupra as-
p.t tclor menlionate dar a ficut posibile qi alte investigalii
rl:,r.rr-cce a dezr'5luit aspecte noi, cu consecinle de un gen
rr ,rr rr.tit in spaliul cunoagterii cit qi in cel al teoriei cu-
rrrr.rsterii; agadar, teoria pe care o expunem satisface cerinla
l,,r'rttulat" de Karl Poppir, ca o nouX construclie teoreticl
',.r lic ,,testabilS in mod independent" (Adevir, ragionali-
t.rtc ;i cunoa$tere, in volumul Logica stiintei.

Capitolal II
PSIHICUL UMAN
lricului in literatura de specialitate nu ne-au satisflcut. Psi-
lr.rkrgii qi-au conceput studiile din perspective unilaterale :
rrnii-studiazl psihiiul firi ?nsi a aborda frontal specificul
pr.6s5sler psihice umane ; altii studiazi organismul qi psi-
lricul firi preocuparea de a distinge suficient sferele celor
d.,ui domenii inctt si se poati pronunla in mod univoc asu-
pra regulilor ce guverneazi relaliile dintre ele ; sint psiho-
Iogi care studiazi comportamentul uman fIrX a fi preocu-
pali sX construiasc5 modele ale structurilor psihice ce il di-
riicrz5, si distingi intre contribulia psihicului gi organismu-
Iui in orientarea gi performanlele omului. Dezacordul asupra
obiectului de studiu al psihologiei este un indiciu al stadiului
trcsatisficitor al cercetirii psihologice.
Fenomenologii au dreptate atunci cind atrag atenlia' cum
prucedeaz5, de"pild5, Fiank Sev-erin in lucrarea intitulat5
iueestiv Discooeiing l'Ian in Psycbology, cX in secolul trecut
.,n.iholosul. ca un ultim sosit in scena gtiingei, nu a fost
[.rr1at sX d.tnolte metode adecvate specificului obiectului
slu' de studiu. El a adoptat cele mai fructuoase din proce-
durile existente. Pentru
-omul
secolului XIX existi numai o
nrctodi qtiinlifici, cea utilizati de fizicieni... Obiectele stu-
rliirte de fizicieni nu sint insi conitiente qi, ca urmare' nu
cste necesar sX se ia in consideralic acest nivel funclional.
'l ot ceea ce au nevoie si cunoasci poate fi descoperit stu-
diind lucrurile din exterior" (p. 277). Am ales acest text nu
rrumai penffu ci pune tn disculie metodele de cercetare uti-
lizate intr-o mare zonl a psihologiei gi dezviluie un neaiuns
cle fond al multor teorii psihologice
-
ignorarea capacitilii
omului de a congtientiza-
-
dar qi pentru ci el justific5
poziiia fenomenologicX : daci in cazul fizicianului tot ce are
nevole sa cunoasca ,,poate fi descoperit studiind lucrurile din
exterior" deoarece obiectul sXu de studiu nu este congtient,
atui-rci
-
cred fenomenologii
-
psihologii ar trebui si-qi
studieze obiectul ,,din interior" ! Cu afirmalia lui F. Severin
-.intem de acord. Metodele utilizate tradilional de psihologi
sint vulnerabile ; dovada suficient5 este furnizati de faptul
cX pinX in prezent nici un concept din psihologie nu este
llecontroversat. Credem cI majoritatea controverselor se ex-
plicI, in ultimX instanlI, prin caracterul divergent al perspec-
tivelor teoretice
-
din care decurg 9i divergenle db ordin
metodic
- $i prin atitudinea rezervati a psihologilor fali
de problematica, tratatX speculativ de filos-ofi, a ,,conqtiin-
1ei'". Psihologii se striduiesc ai in prezent si m5soare atitu-
dini, perceplii, motivalii, inteligenli etc., dar nu iau in con-
Ct'nform nietodei de cercctare ed,rptate, am investieat
llcea. componenri. a omului .crre pare
"
[i ..rpu,.,sabil5 "d.
apanua.qr evolulia manifestlrilor ce_i sirrt speciTice, ce_l fac
o ,,liin1i socia.lI", producitor de uneite, ibi..r. 'd. ;;d"t€tr1r1 916. sarcina.oastri a consrat in a ide'rtifice.deter-
minaliile ce.le mai simple'. ale psihicului. Aceste a.r.r,n;n"iii
sint:.a) psihicul. .rt" i. fapt, o ,,.i.iu.;'il";;.;-;;^il;il;Iunctronal
^trer
rrpuri de coduri psihice ; b) fiecare din tioul
rrle rdentrtrcate are capacitatea de a, realiz' conytientizl'ri;
c) codurile psihice. funcli.neazi ." -*"nirr. i. ,.*"if;lcare. l'rrn cele trei ,,determina1ii,. realizim ,, prirnl
-1u."._
terizare,.foarte generali a psihicului uman, care irrsi ne aiutlsa-l oescltram treptat, p.a: 9u pas organizarea qi lurrclionarea.
:l .:",].,1. o pnma schigd ipoteiicl a evoluliei sale, inclu_
;i:r: :il:i rrer rrpurr de coduri ce_l compun, ;i si identi_
rrcam tlput de cod ce are ponderea ..a m"i mare in reglarea
manifestXrilor omulur.
Cele trei determinagii au fost selectate in urma unor
analize. complexe Ei ir.rtrod.use
.ca ipoteze a. tr"*.tr p*ri,
"construr gn pfim model al psihicului. pe parcursul^schirXrii
mo.delulur apelim la unele date oferite de
-literatura
de soe_
cralltare^pentru a-i_ semnala plauzibiritatea ; modelur urmeizx
lnsa a tr testat ulterior, conform procedurii menlionate in
capitolul anterior.
- ,
A ,J.b.uit
,
si ,purcedem Ia identificarea determinagiilor
cele mar simp_le ale psihicului qi la elaborarea modelului pe
care-l prezentam in continuare deoarece explicaliile date pii-
26 27

sideralie ci aspcctele yizate prin astfel de coircepte sin: cle-
p:ndente de modul in care omul realizeazi congtientiziri. Se
t'.bserr-i cu u5urinli_ c5. includerer capacitilii de a congtien-
t,za in. schema. explicatir.a a otirudinii.)r,... ar presupune alre
ripliulri metodice, urr alr mod de a inr.estiga bmul. in ceee
ce privel,te.pozilia me.todologici sugerati dl textul citat
-omr.rl trebuie studiat dirr interior
- 31.slx reze(ve: clin ce-
pacitatea de constientizare nu rezulti cu necesitate c:; omul
trebuie studiat din interior ci doar ci el nu poate fi asimilar
cu a.lte. ripuri de. o.biecte ; trebuie ,urp..,""j
"titudi,.r."
,.i_
duclronrsla. a.
-psrholtrgilor care ign,rrj c,ru)rientizarea, nu
metoda ltiinlilici vizalj de F. Severin.
ln c,rncluzie, nLl putem si nu fim dc,rc..rrd cu opinia
exprimati de N. L). (l1y'1111y1-5 irr volumul ()rizotttttri
";i
i;psibc,iogie.: ,,Psihologi.r se aflii ircii irtr-un slediu de ,,r.nui.
a fundaliilor ri c.r,rtururile ei srrucrurale sint inli ;.r;i-;;rnc()mplute pentru a afirma posibilitatee urrui curent cu
contrlbullr ma;ore" (p. Jg6). in ace"rsti. sirua.tie, Denrru a
aJunge
.la o e.xplicalie satisficitoare a omului,' e tiebuit si
cor.r511-ut. un model propriu al psihicului umarr.
1. Natura psihicului
in investigaliile noastre am plecat de Ia abordirile ce
trateazd, psihicul ca mecanism -dl_ tip informalional supra-
structurat in relelele neurocorricale.
-Ne-am
insuqit punctul
de 'r'edere exprimat de numerogi autori conform
'.i.Lia su-
p.rastructurarea,funclionall a psihicului este impusi de mui-
limea influengelor externe pesie adaptirile funiamentale de
naturd biotici, avind ca premisi actirrismul gi ,.".tirritut.*
interni a organismului, reicliile primare autonome ale leiu-
tului nervos.
Din perspectiva considerXrii organismului ca fiind un sis-
tenl. care se colltrapune autodir-ijat proceselor sponrane dezor-
ganizatoare ale mediului, psihicul nu poate si nu fie abor_
dat in prelungirea organiimului. Aqadar, apreciem prini.rf
uman ca fiind situat la capitul unuia dintre'la*jurile' ;;;i;_tive ale ,,viului". Fr. Iacob a dovedit deja exiitenf" ,r.i "i.gici a-viului" clreia ii.este proprie .uolu1i" $i ;;r; ;;;;;in perfeclionarea-.mecanismeloi criatoare d.' info.-"ri. ;;;;;:
turall : el a explicat. locul transformlrilor informafi"; Iri"r"
de mesaje- in ansamblul funcgionXrii organismelor.' Conside_
rarea biosferei ca domeniul circuitelor inTormalionnl. in .o,i-
2fi
tilril.t c,,lrr1ic ;i inlelegcrea faptului ci evolulia se realizeazS
'r i, .r1t{)stl.gcturari elc nrecanismeltrr funCtionale a deSChrs
I rLr'.r rrinlr u irrteleserea posibilititii sahului de la reglarea
1,1,,ti,.r' L.r rcgl,rrca d. tip psihic. Psihicul -uman,
aflindu.-se la
, rP,Lltrl .r,reia din variintele er't'luiiei biotice' preia qi am-
,, ii i. ,i lrrnclii d.e reglare a relelei ,'rganism-mediu, se coir-
',rrturc cil mecanlsm .= fu.. posibili c.i;terea gradului de li-
l)'r'l.rtc rr structurilor ce l-au-generat fali de mediul ltlr' Re-
,,1.,1,1.1 6rihica aoare astfel ca liind ..t modaliiatc calitativ su-
irt r irrrrra reglarii biorice Prin perlt,rttM,Ile ;i prin relttc"rc't
,1,'t,tttt!ittlci cle suDortul snz. Psihicul, ca efect al unui sali
,li,', nrediul bioticului, reprezi-ntd" o structurX funclionalX
tt,'itttcgrabi!,i in alc;tuirea
-trupeasci
; fiipd, sup.rastructur.at
i,, ."1clele neuro.rorticale, el constituie un ansamblu func-1io-
,'.,1 cie tip diferit, cu legitili proprii, -
specifice' (chiar daci
:,irrt clependente de cele ale organismului).-
AjunEi la aceastl caractetizare, se impune o. precizare.
I rpresia' ,,psihic" poate deruta -;i deruteazl inci numero5i
,,.rn.reni deoarece .tu ii co.espunde nici o structuri compara-
l,ilii cu cea a sistemului nerl'os central' Despre ce fel de ,'su-
l)rrlstructurare" este atunci vorba ? Despre constituirea unor
i,tructuri de tip nou, desemnate ca ,,int'orntaYionaLe". Avem
in vedere cX clea ce se suprastructureazi in relafile neuro-
corticaie nu este o r.rou5 sfr.tcturl de tipul celei neurocorti-
crrle, care este substanji qi energie, ci o structuri ,,inforntasio-
nald". Situalia este ilustrat5 corect de organizarea qi funclio-
n,rrea calculatoarelor electronice; de;i in cazul ,,suportului"
psihicului, procesele sint de naturi orgarrici, bioelectrice r;i
biochimice,
-iar
in cazul calculatoarelor electronice, procesele
sint de naturl electromagneticS, in ambele cazuri este vorba
de o anumiti organizare a unor componerrte substanliale care,
in anumite condiiii, fac posibile procese de tip informalio-
rral dupi reguli ce sint ,,exterioare* structurilor materiale
-
deqi compatibile cu ele.
2. Codurile Psihice
Analizele intreprinse ne-au condus la concluSia cX pen.tru
realizarea un.ri model al psihicului uman trebuie sd se plece
de la natura ''-ocabwlarelor wtiLizate.
Omul utilizeazd trei tipttri cle vocabulare; verbale, muzi-
cale, spalial-cromatice (figuratir-e). La nivelul,,manifestiri-
lor omului" folosirea acesic,t'a este indubitabil5' CX avem de
29

a fa.cq cu trei vocabulare distincte ;i nu cu un vocabular
J.tliqinin{
seg,ne,si
.v_erbale. ei figuiaiir. si ,uri."l;;;;:
I:i^.r:.:]r:-llute,trmiti :.exisrenta unor manifestXri pur ver_
Dare, pur muzrcale, pur figurative.
. . Pg, fi ele vocab,ulare
"ale
omului fd,rd" a fi si ale osihicu_
lui, ale comDorenre; spec;ai;zai.-f" p..'ir..;.i ff"i#;;:in regla.rea relariilor Lli,,;;ri;";i. ";i. omului ? Un ris-puns. afirmativ
'u .rte prauribil.
-D";i-
".i...,r.; ,ii".i'?.r ocabulare si't qi
"19 ni;hi."i;i ";,;;i .i^;.il;; l[l*i"lica fiind constituit din' trei tipuri d.' ,ub"nr"mbluri. DacIacceptim ca necesarX .ur.rpo,lj.nl" Lit.. ,r.,."bularul si orr_
m atica orici rrr i cod. inf orm'al i.;;i :-" r;;;; :;iJ ;;;' ;i"ii.i i;
tj::ilX331i.:
trebuic imagi'ate ca trei ;ip;;i d:'.#[:i"p;:
__Îr,ll*inl cod, psibic verbal sul>ansamblul clruia ii sintpropr' ,,sun:tele :rrticulare,. ; rr'mim ,,,rt p;i';l'- i;s,,r)'r'i)subansamblul care u.'li."^rd',,i;;;i;i .,ir,r"1.,. ; numim rolpsihic muzicrl subansambt"l ;;;;il]i)eazi,,su.etele muzi-cale".
DacX in cazul fiinlslor hominizabile se pot forma trei
:it::i d: coduri p.i[i;;,';i,,;il'ffi"T;,eazi unor caracte_rrstrcr ale receptt,rilor, efectori!or n, d.riirr,
"f."
**"i"i"inervos central.
.Ca-pacitatea de a-disp::'e de codul .-erbal este co'dirio-
nati de capacitatea de aârticul" iun.i. ,i-;;'";;..;";:;_puri d.e sunere_ arriculare,, dar qi a.
"
.r"do."-l; ;;;;1""[ iil-rocorticale coduri care si pr.lu...r. .n.;;i; .;;;;:;"di"";;_nete articulate, de ." -"cuid" r.m"ifi."1;i' ur;tiril-,J-ti-u"lir
arrrcurar. Lste concludent faptur ci atunci ci'd se e*ori.iposibilitatea, proceselor de gindire r-. .."r;"".1d"".;^lir;::mul ner'os la om a ajuns .la o. ,,densitate biologicX..;.;," ilscoarra cerebrali si cerebeloasi,--ia,,valori;;--:i;" ioô.bo6
de ori mai mari d..ir i,i.;;;;'r;;'nlr]..r.b."re inlerioare :
lu.q.Irul conexiun ilor mat.matic p"rilir.' iir' """.n,,?"1'r'":babil existente) i'rre n."ronii o."rJ;".rr.'i.'iial"riiri'iol;;
Qaa, p.60).-A5adar, se apr.eci;.i-;i- J_" pu,u, aiunqe Iaproc€sc de gindire care .uiilizeazi li;b"Jrf ;;;"'i'-;f'r;:mare a
- creEterii num5rului conexiunilor 'f"""C"r"i. ";. ";;
pot realiza in regelele neurocortical..
. Capacitatea de a -avea codul figurativ este condilionatld e c arac reri s t i c i I e a n a I i z
", ".
., i" i" r. ; r;"J,
-;;i.;;;"
"
ili,." i;"ti
"
i,jqi sistemului ner.os central.
,,i irr l()lJl prertriul Nobel pentru medicini a fost acordat
,crrcr.rronrlui l{,,g.. V. Sperry, pentru descoperiri privind
,,r,,', i.rliz.rrerr funclionali a celor douX emisfere ale creierului
,,, ,cr.ct.it,,r'i[or 'Iorsten X/iesch gi David H. Hubel, pentru
,1.,...,,1rc,'iri privind prelucrarea irtformaliilor din sectorul sis-
tr'rrrrrl'rri ,'izual ;i a- proceselor efectuate de celulcie t'izlrale.
l:li li.rrz rem,raleazi-in lucrarea Creier utttart 5i creier arti-
li,i,tl cY,r.,,fiecare emisferi posedi mecanislne proprii de ana-
liz.i a l'cnomenelor lumii incorrjuritoare, memoria sa, tot.lu-
,,rrl s;irr emolional. Distribulia furtcliilor este neti: tot ceea
( c cste legat de operarea cu semne, cu simboluri, cu cuvinte
.,i, 1'rri'r urmare, de gindirea abstractl, depinde de activi-
r,rrc,r emisferei stingi. Nu mai pulin importanti este activi-
r.rlcrr emisferei drepte : ea efectueazi gindirea cu imagini qi
tlcpiiqeSte emisfera stingi in capacitatea de a se orienta in
l,,nrca .:oncret5, senzorial5 a fenomer.relor" (p. 179). E,li Katz,
<lcyi nu are in vedere ci Ia om psihicul dispune de coduri
vcrbale r;i figurative relativ autonome, in acela;i colttext
a[irmi ; ,Activitatea psihici rrormali a creierului, viala omu-
lrri, se desfiqoari in cadrul colaboririi permanente a celor
tlt'ui emisfere, fiecare din ele desfilurindu-gi activitatea pro-
lrric 5i totodati sprijinind-o pe cealalti" (p. t79).
in ceea ce privegte codul muzical, el are acelaqi ,,suport"
crr qi codul verbal ; el este posibil ca urmare a faptului ci
.rnalizatorul auditiv qi ,,efectorul" verbal, la om, au o gamX
cle posibilitili mai largi decit cele utilizate de codul verbal.
I)eci acelaqi suport permite emergenla a douX tipuri de co-
duri ; fiecare dintre acestea lructit'icincl anttmite insu5iri ale
,,suportul.ui".
Incontestabil, varietatea modalititilor de exprimare ver-
bali, figurativi gi muzical5 atesti ireductibilitatea proceselor
psihice
-i"
p.o..t. neurofiziologice. Ac-ela5i
',supôrt" .la .in-
d;,rizi lo."[iza1i in spalii geografice diferite, aflali in im-
posibilitatea fizici de a reialiona, a condus la conturarea
unor vocabulare diferite. ,,Suportul" neuronal a furnizat,
de asemenea. principii funclionale unice pentru gramaticile
codurilor care, insX, la fel ca Ei vocabularele, de altfel in
strinsi corelare cu ele, s-au constituit in variante diferite.
Conceplia dezvoltati de Noan Chomsky privind generarea
limbilor, considerentele sale referitoare la existenla unor
principii funclionale ale neurocortexului ce se constituie in-
rr-o gramatici universali ce face posibile structuririle ling-
vistici, limbile naturale, sint compatibile cu schema pe care
o expunem in acest volum, cu precizarea ci Noam Chomsky
Autonomia codurilor verbale
capacitatea emisferelor cer.brale
3o
qi, figurarive se
-explicl prin
oe a se specralrza. Se gtie
3t

se.refer; doar la suportul a ceea ce noi numim,,cod verllal..
Distinclia face legiiimi intrebarea, .*irti i; *i:"il"ri.;
""i-r-ersale specilice.codului figurativ 5i codului ,iuzical ? Ri;
qun:u.t, ar trebur sa fie alirmativ ;i este intuitir. clar cioescnlde not plste de cercetare.
Coexistenla celor- trei tipuri de coduri psihice la om se
lxnlici nu numai prin^fapttil ci organismul^acestuia dirp";;
de arr':mire insugi'i, nei'tihiite la
'ieluitoare
ce aparlitr
"ltotspecii. ci ;i prin L.aracteristici ale clontextu.lui i.i care ,_r,
lctrtnat pre,tntwl, acea fiinld care, ajunsl la limita er.oluliei
sale, a dispgs de structuri neurocortical., i...pror:i si-.]L.-tori ce_au, ficut posibile noile strrcturiri'psihic". tn'"lii*Xrnstanla c'hiar faptul cI clrganismele, in
-
evolugia lor, au
ajuns sa-$r structureT_e arralizetttrii 5i cfectorii in actualele
varianre gi nu in .rltele se dar,rr.c,rzi, i,,dubitabll. _";;ai;;:
Jol"-p-g care conrexrul. anrbiarrt.r le ridici. O. pila;, Um_
bajul figurativ nu ar fi.putut rI'
"p".i J..,i .,-rr'",i1, ^i.ii
rntr-un context care e_ste tridimensio'ai ;i oferl o anumiti
p3le1i cromaticS. Are dreptate u. e*ilL,i .i,J;;.;;;;;i;;ci ,,forma" (produsul codului f;gur"ii,l,- i,, versiurea rroasrrr)
,lpentTu a exista, ... _rreb.ie si ie separe, ,i ,"nuni. l" ;i;1drre (la_ codul verbal, N. N.), si pltrundi i' i.tirrdere" ;;;_
trrala, sa masoare si .i, califice. spa.1iul". (al, p. 2a). Sintem
de -acord cu H. Focillon .i"d';fi.; ca acest proces esre
posibil deoarece ,,Narura. l" ,inJri .i, .r."r5 f,,il;.-l;;;i:mlno oDlectelor drl care csre elcxruird 5i lorle[.lr crre'le
11im;
figuri,qi simetrii,
"rtf.l i,i.ii'".,...,j"r;",.,'.nri
"';;r;;ln ea opera lur Dumnezeu, el unui Flermes nevizut, inverr-tator al unor combinagii. Undel. .u f...rr.nla cea mai inaltd
5i cele mai rapide
"" foi-, ;r;;rii.'Vi.,; ;;;";;;;';.i.:neazi^spire, orbit., meandre, ,*i.;'fit, p. 24). Omul, inairrre
9:: fl un produs'al ,,rela1iilo..*.L'l.lt.xprcsie corecti darvaga, cum se va consrata ulterior, este o ..rultunti; ir;_acqiunii pr.e-omutui .'.,
"-ui"ni;^;';;;s";C-;i
-.;*;,,i;;.
f " 1,lj:l::_.i
i, e fector ii. s.t rucru r i I e
"
;r.;;;;fi ;i;-r_;, ;.iil;;;rn varranra cunoscut5 deoarece s_au dovedii
" ri i""iii""}.,au asigurat supravieluir.-u
- pi"-o-utri ' "i"*-o
anumiti am-
'ian1a..-
Ambian'1a pr.-ro.i"li' ; g;;;;;;; i..i rt.u.rrrrile orga_nisrnului ."_..,
"poi, "" ri.ui ;;;t6il ltru.tur5.il. psihice.
Deli psihologii.nu au abordat inci frontaj-p."tt.[""a._
perrdenlei srructurii functionele a psihicului de r ocabula-
r.ele utiliz-ate, sint numeroase datele
^furnitnt.'
di ..r*r;i..idin alte domenii teoretice. care por fi interpretat. ." inJi.ii
ale existenlei qi autonomiei cod'urilo, menfio;;;.. i;;;;:
3i
t.rrrr, rlc pildi, nurneroasele argumentiri in sprijinul origina-
lit..r1ii girrdirii figurati','e.gi.muzicale.ca u.n indiciu al existen-
1ci ;i autonomiei codului figurativ qi codului muzical. Avem
i'r vctlcre ci daci opera muzicalS, pictura, sculptura repre-
.'irrt.r produse ale urior moduri de i gindi nereductibile la
rrr,rrltrl- de a gindi verbal, atunci ,,modurile de a gindi" nu
p,rt fi simple variante ale unuia $i aceluiarii tip de mecanism
lrrrrcliorral ; este plauzibil ca celor trei moduri de a gindi
(l igrrrrrtiv, verbal, muzical) sX le corespundi entitili care
,,riirrclcsc", deci coduri psihice distincte.
Iteferiri la existenfa qi autonomia unei gindiri in ima-
liirri se fac in diferite contexte : filosofic, ,,Laocoon" (Les-
sirrg); estetic, ,,Viaga formelor" (H. Focillon), ,,Arta gi or-
rlirrrrtorul" (A. Molles) ; antropologic, ,,Imagine qi idee"
(l I. Itead) ; sociologic, ,,Realitatea figurativi" (B. Francas-
rel).; axiologic,.,,Mesaj gi obie.ct artistic" (C..Ma1tes.e). Ay-
tolii menlionali nu postuleazi existenga codului figurativ
rl.rr informagiile ce le furnizeazi pot fi interpretate ca ar-
llunlcnte in sprijinul acestui pur.rct de r,edere deoarece ei sus-
1in lie autonomia artei ca mod de a gindi, fie prioritatea
l'rrrrcqionalS a imaginii fali de idee, fie originalitatea mesa-
jtrlrri artei.
I)ierre Francastel argumenteazl. in multe variante faptul
..i omul dispune de mai multe modalitXli de a gindi ; in
.rccst scop el face incursiuni in istorie, dar realizeazl si ana-
lize comparative ale limbajelor. FXrI a nega ci ,,societilile
unr.lne- folosesc pe scar5 foarte largX limbajul verbal pentru
comunic5rile lor vizuale gi, mai ales, pentru elaborarei doc-
trinelor politice, religioase, sociologice, culturale" (44, p. 30),
el .
susline cX ,,fiecare din marile forme de acliune iqi inde.
plinegte plrfect gi total rolul s5u, fXrI sX fac5 apel la alte
mijloace de expresie decit cele care ii sint propiii ..:' (44,
p.30).
Autonomia functionall a celor trei tipuri de coduri psi-
hice proprii omului ar pwtea t'i int'irntati dacd s-ar dor,,edi
fie suprapunerea sferelor de intrebuinlare a acestora, fie tra-
ductibilititea manifestlrilor omului Ei produselor manifestS-
rilor sale dintr-un tip de cod psihic in altul. in cazul pro-
bei ,,traducerii" se pune problema de a traduce nu doar anu-
mite semnificagii izolate, ci ansantbluri structurate de sent-
nificagii. Reugita ar presupune analogia codurilor intrebuin-
late, iar o astfel de analogie, dacX ar exista, nu ar mai jus-
tifica funclional coexistenla celor trei tipuri de coduri psi-
hice. Coexistenla acestora, mentinerea lor de-a lungul atitor
33

generalu umane se explic; funclional prin faptul ci nu sint
analoge, ci ofer5 p.,iibilir;1i diferite'de ma,.'ifesra.e si a,,
funcli.omlitXqi distincte. Numeroase date ce pot fi utile'pen-
tru
'iitoare studii dedicate eiaboririi unoi'modele
"1.'..,r_ganizXrii qi funclionirii codului figurativ qi, r..rp..,i-:,-,"u_
:i:11-:._ g;:esc. in lucririle ESSAI
*DE
SnMrOfrgUe ti-SUELLE (Renb Lindekens, Z8) ;i THE I,{USICAL iVllAOL(borcton Lpperson, 37).
, De.sigur, a.utonomia gi nereductibilitatea celor trei tipuri
de c^oduri psihice umane riu exclucle p..,rifrif ii"i."
',"..,p)riir;i
lor in
^reglarea relaliilor informalionale ale omului. .cest
aspe.ct insi nu il adtrcen.r irr disculie in acest stadiu ol erou_
nerii. Ceea ce apare ca irnp.r.rrrr,,' p.,,,,.u ;,,i;i;i-";"1"i .i
al srstemulrri
.ce.-l ingl.beazrr eslc disr i'rgerea celor rrei ripuii
ce codurl psrhrce irr i111.r1.,r,,1 ,,p.ihicrrlui umarr,..
3. Geneza codurilor psihice
Afirmarea coexistenlei celor trei tipuri de codtrri psihice
la om ridici problema filogenezei lor. Consider5m plauzi-
bili urmitoarea_ ipotezi : psihicdl fiinlei- homonizabile, in
starea pre-uman5, utiliza ca vocabular ,,imagini", deci era
de tip ,,figurativ". Desigur acest cod figurativ era mult
diferit de actualul cod, in primul rind deoarece indeplinea
o gami diferitl de funclii. ManifestXrile fiinlelor pre-nmane
erau insogite de diverse sunete. Prin asocialii 5i intXriri se
creaz, stereotipuri dinamice ce colllilr milciri ;i strnete. Ast-
fel, sunetele intri in sfera prelucrlrii psihice. Urmirile tre-
buie sX fi fost llumeroase: presupunem ci ele au ,,for^1at"
transformXri in ,,gramatica" qi vocabularul psihic al fiinlei
pre-umane ce au dus la conturarea treptatd a celor trei ti-
puri de coduri, ca ansantblu,ri fu.ncpionrtle au,tononte. Presu-
punem cX iniSial s-a construit rln cod ,,sonor" in care (.drac-
teristici ale viitoarelor cocJuri z;erbale si ntu.zicale se intbi-
nau; diferenlierea a surlenir rreptat, pe misuri ce vo:abu-
larul articulat s-a dezvoltat qi cristalizat. in perioada de
tranzilie a r5mas d-ominant codul figuratir'. Se pire ci el nu
numai ci a avut rolul preponderent in reglarea iu-po.t**en-
tului omului dar insu;irile sale in diferiie comunitili umane
au .int'Lu.enSat carac.teristicile si evolwsia celor trei iipw i de
coduri deriaate, intleosebi a celor aerblale.
Aceasti explic-aqie, deocamdati sumarX, ar putea, fi infir-
ntatd dacd s-ar identifica o singuri comunitate umani ,,pri-
34
rrritir,i" (in care sint inci dominante iegXturile de cosangvi-
,rir.rrc) irr care relaliile inter-umane, obiceiurile, manifestS-
rilc cotidiene si nu fie dominate de imagini, in care simbo-
lrl ilc vcrbale si predomine. Este semnificativ ci miturile cele
ru.ri vechi ale cbmunitSlilor studiate sistematic sint inlln-
lrrir i clc imagini iar indiciile cele mai indepirtate despre exis-
r,'rr1rr omului sint desene, construclii masive din piatri (sta-
rrri, piramide etc.) ; textele sint ulterioare.
'I
rr favoarea ipotezei existenlei unui cod prepondererrt fi-
lirrr.rriv inainte de conturarea celor trei tipuri de coduri psi-
lricc, precum gi a specificului acestuia in raportcucodurile
rrltcrioare pledeazi toate informaliile pe care omenirea le de-
1i'rc clespre comunitXlile primitive, despre modui de a se ma-
r ilcsta al acestora pini tirziu, cind s-a ajr.rns Ia conturarea
,,'rlurilc'r psihice verbale, R. Paget (94), de pildi, susline in
lltrnt,itt speecb ci iu primele faze ale preistoriei, omul fo-
l,',,,.', .r'.' lirnbaj globai alcituit din lipete, gestLrri 5i mimicS.
() ,rnalizi sistematici a originii si evoluliei limbajului sonor
.uticulat realizeazd qi l,ucia V'ald. Autoarea invoci nume-
r ():rse argumente in sprijinui aceleia;i viziuni despre origi-
nilc_ 5i evoiugia sistemeJor de comunicare umani (140). Con-
.'lrrclent este faptul remarcat de P. Francastel cX Ia egipteni,
rlcci dup5 citeva milenii de evolulie a omului, activitatea fi-
1',rrr':rtivi indeplinea inci funclii apropiate de cele care ie
rrtribr"rim codului inilial al omului.- LJ capitul unei an:rlize
riquroase el afirml: ,,Pentru raliuni pe care ie-am comu-
rric:rt, lanalogiile) susceptibile de a fi observate intre pictgra
ccrpteani gi pictura modernX ,sint ingelitoare. Pictura egip-
tcirni este tot ce poate fi mai contrar unei picturi netntru-
clripate i ea creazl obiecte a c;ror utilizare, ca s; spunem a$a,
rn,rieriali este incontestabilX. Pe de alti parte, ea ntr-qi pune
pl obleme figurative in sens modern, intrucit ea nu se reali-
zertzi in vederea unei contemplalii, cJ pentril ca lwcrurile re'
prczentate sd existe, (9.a.) abstraclie ficind de orice vizibili-
trrte... Ei nu ornau pentru a orna ci pentru a aproviziona"
(44, p. 236). Dac1, explicalia noastr; este corect; atunci si-
rurrlia semnaiati de P. Francastel trebuie si se intilneascl
iu orice comunitate umanX in perioada ce precede separarea,
arrtonomizarea codurilor verbal, figurativ tri muzical. Codul
l'igurativ s-a putut specializa pentru a contempla numai
cincl codul verbal a preluat funclia reglatoare.
in favoarea ipotezei avansate pledeazi ;i faptul, acum
lrirre cunoscut, ci'insemnirile pictografice, i ."'desene ale
imeginilor qi acliunilor
- au apirut cu multe secole inainte
35

ca popoarelg q se diferenlieze prin limbi iar exprimarea
verbali iniliali timp de mai mulie secole a fost preponde-
rent un mod de a desemna imagini concrere, de a li combina
qi utiliza in modalitSli variate. Chiar dupi conrurarea unor
modalitXli de comunicare bazar.e pe limblje articulate, pen-
ttu I influenga starea vremii, atitudinea
.animalelor,
si".."
sinXtiqii oamenilor gi chiar procesul propriei reproduceri,
omul folosegte ritualuri ce apai ca un amesiec de manifestlri
figurative, muzicale qi verbile. Scrierile, ca modalitigi de
obiectivare a manifestXrilor verbale, au utilizar inili;l de-
sene ; ideogramele au premers actualelor alfabete. P. Fran-
castel, in urma unor analize laborioase conchide : ,,Este si-
gur cX, mai ales in epocile primitii'e, au existar relalii intre
semnele pur plastice gi sem'relc servind la notarea limbaiului
verbal. Noliunea noastri de scris este fonetici ;i verbalX,
cea a egiptenilor este imagistici" (44, p. 237). in concluzie,
afirmatria lui H. Read : ,,imagirrea
'e
pr"-ers id.ii i'.r dezvol-
tarea con$tiinlei umarre" (117, p. 57), esre nu numai iusti
d.?r exp.rimi concis principala caracteiistici a ei r.,lu1iei codu-
nlor psrhrce.
Este plauzibil5 presupunerea ci la detagarea qi autonomi-
zarea celor trei tipuri de coduri;psihice au contribuit atit
relagionirile omului, varietarea gi dinamica situaliilor clr care
s-a confruntat- cit ;i insugirile ,semnalelor" verbale, figura-
fv.e $i muzicale. Muitiplicarea semnalelor sub presiu,-t.i ..-
lalionirii a crear preiiuni interioare pentru aparitria un.,,
gramatici specifice fiecirei clase de ,.*'i.. Pe nrasuri. ce s-au
conturat, cele trei tipuri de coduri psihice, ar ind insuyiri di-
lerrte, au evoluat in modalititi si dircctii distincte pi s-a
ajuns la o dilerenpiere tot rnai' pronunpati a t'uncSiilo'r lor.
Inilial codul figurativ era precumfrinitor deoarece ana-
lizatorul vizual reprezenta o surs; de informare mai bogati
comparativ cu cel auditiv ; mesajele vizuale areau o impor-
tan;5 mai mare decit cele auditive pentru supravieluirea oa-
menilor. Ritmul de evolulie al codului r-erbal a fost intr-o
primX etapi mai lent nu numai penrru ci srimulii auditivi
care sX forleze articularea,sunetelor, verbalizarea erau foarte
rari, ci Ei pentru cX acordarea de semnificalii in cazul uti-
lizlrii codului verbal a presupus un anumit staditr de er.o-
lujie al codului, .a gramaricii acestuia. Ulterior, pe misuri
ce s--a constituit gi restructurat, codul verbal a reu;it si preia
conducerea in reglarea relaliilor omului cu mediul, datoritX
posibilitililor mai mari de prelucrare a unei game largi de
mesaie, gi ele in continui exrindere. Codul verbal, avind po-
36
rilrilit.iti irrtclne tot mai mari, a devenit mai util omului, a
l.rvoliz.rrt variante de comunicare intre oameni tot mai
clit.rcc, chiar extinderea spatiului de comunicare gi mlrirea
,, rrrrrrrr itiililor umane.
L:r trrrrr din explicaliile avansului luat de codul psihic ver-
l,.rl irr raport cu celelalte doui tipuri de coduri psihice se
.rirrrrgc analizind gradul de independenl; al locabularelor in-
tlclrrrinlate de fiecare din cele trei tipuri de coduri in ra-
l)()r't cu ar.rumite abilitSli manuale. Nnntai codul verbal per-
,t,ilt separarea acti'"-itdfii intelectwale tl,e cea nunttald. Ma-
nil'cstilile mediate de codurile figurativ gi rnuzical sint or-
lianic dcpendente de abilitatea manualS. Aceasti particula-
rit:rtc o are in vedere P. Francastel cind afirmi:-,,Se uitX
1tr ca .adesea ci o operi de arti este totdeauna un produs al
.rl,ilitilii manuale a omului. E,a este atit un mod di execu{ie
.'it. ;i un limbaj ; ea produce in mod esential opere care sinr
trlriccte" (44, p. 238). Aspectul relatat poate fi lonsiderat un
,'ritcriu de departajare gi o explicalie deoarece er.olulia uma-
rrrtirlri
-
argument suprem
- confirmi ampla gi profunda
rcvolujie pe care a diclangat-o separarea ,muncii intelec-
trrrrle" de ,munca fizicd,".
. A.vansu! pe care l-a luat in timp codul r.erbal fali de
ccl. figurativ se explici, credem noi,- qi prin faptul ci sem-
rrtrl verbal ,,semnificX in timp ce forma- (ca mod de mani-
lcstare a codului figurativ
- N.N.) se semiifici,.. (11. D.25).'l'renspare-n1a
semnului verbal Ia semnificalie gi triada'r"-r,-
sens-semnificalie au deschis omului posibiliiatea de a realiza,
irr cazul intrebuinlXrii codului ,rerbil, genwri noi de abstrac-
liz|ri, care pot deveni obiect al unor-prelucriri ce nu sint
posibile in cazul codului figurativ : avem in r.edere, de pildi.
ralionamentele logice gi mitematice. Punind astfel probiema.
sc observl ci in cazul codului verbal posibilitisite'combina-
torii s.int ntai mari; ele decurg din insu;irile'semnelor in-
.luse-in repertoriu. Acestea p.r-it dezvoltarea a ceea ce in
Iingi-istici se nume$re ,,gramitici generariv;.., adi.i a unir.
rcgulr lunclionale cu o mare capacitate de a gcnei.a semnifi_
ca1ii. (25). in sfir5ir, credem cX^ evolulia dilerll
"
.nJurilo,
de t!p figurativ, r.erbal qi muzical *e explici ri prin mXri_
nlea r.ep.ertoriului <ic stimuli pe care fiecire dinrre cele trei
codurr ir poate recepra qi prelucra.
- Considerirn aspectele invocate suficiente penrru a sus-
line corectitudinea acestei prime schile a genezei celor trei
tipuri de coduri psihice. in continuare o vom utiliza penrru
a aprofunda cercet;rile considerind-o corecr; ; semnal5m
-t/

insi cir posibilitatea de a utiliza o teorie, in cazul nostru
scherna evoluqiei codurilor verbale, pentru a dezvotta elte
teorii. dac:n rru duce trept;1t la contradiclii interne in noiie
scheme teoretice siur daci uitimele nu sint infirmate, consti-
tuie probe ale corectitudinii teoriilor implicate. Dependenla
semnalati o vr)m avea in vedere in continuare pe parcursul
intreguiui volum.
4. Con;tientizarea
-
perforrnanfi a celor frei tipuri dc
coduri psihice
Schita genezei ctltltrlilor psihicc,,rdrrtii corltulati, a des-
chis nurnerirasc posibilitali ,-lc ,rpr''.'ltttrcl;ire a inr cstigaliilor'
Anaiizcle ,',u eclus in pliru pl,trr ltlol;lctrtrr"tica rrmpleior posi-
bilitXqi a]e or.nului clc r re,'rliz-a t',;trlticttLiz'iri. l)intre diver-
sele variantc irtccrcirte aceJSta a f ost s ingura in misuri si
ofere posibilitatea logici de a dezvolta r-rn model care si re-
dea specificul tipului rnnan de psiliic qi care si explice in mod
uttitar atit evolulia cit ;i organizarea ;i funclionarea codu-
rilor psihice, care si dezr.iiuie . regulile ce gu:errteaz;
raportirile dintre funclionarea, autoreglarca Ei autttorgani-
zarea acestora. Evident, un model al psihicului trebuie si
satisfaci aceste cerinle pentru a orienta corect investigatiile
privind raporturile dintre funclionarea gi devenirea omului !
Pentru a orienta corect investigaliile s-a dor,edit necesar
r)i realizim o detagare de perspectiva intilniti curent in filo-
sofie gi gtiinlele social-un,ane, perspectivX ce se centreazi pe
,,con$tiinli". Analizele pe care le-am efectuat au impus con-
cltrzia ci s-a ajuns la studierea ,,con;tiin1ei" prin ipostcLz;eted
unor procese psibice. Ca urmare, pentru a adopta o perspec-
tiv5 de cercetare cu $anse de a ajunge la o solulie plauzibili
trebuie sX ne reintoarcem la remarca lui Karl Marx
- con-
5tiinla este de fapt ,,existen15 congtientl."
- Ei si ne intre-
LtXm care este aceastiz t'ornfi a existenlei capabili si se sol-
deze cu lu5ri la cuno$tinl; ? Ce legitXli o guverneazd? Ce
funclii indeplineqte con$tientizarea ? Numai in mXsura in
care dispunem de rispunsuri verificabile gi suficient de nu-
antate Ia aceste aspecte putem aborda sistematic altele, de
pildi, problema raportului dintre Existenli qi existenla con-
qtienti. 9e observi ci adoptind aceast; perspectiv; apare ca
nejustificati, nepertinenti disculia despre,,congtiinla" cuiva
(unui om, unui grup) ; trebuie si identificim acea formi de
38
cri.,rcrrlii c,rprabili sX funclioneze ca,,exister.rli con$tient;",
rlc, i .,r gcncreze luiri la cunoqtinli ;i si o analizim siste-
rrr.rri, tlcor.rrece insuqirile acesteia sint cc.le care determini in-
'rr',ir
r lc luririlor la cunogtinqi.
I .r intrcbarea ,,care este forma de existenlS capabili sX
lrrrrt lioneze ca existenli con;tienti ?" rispundem : omul, da-
trrr it.r rtrprastructuririi codtn'i!or psibice in reqelele neuro-
t.r 1i, 1f.. N{ai precis spus, con$tieotizarea este o performanlX
.r r'.11115i1111 psihice umane. in far-oarea acestei localiziri ple-
,L'.rzrr discugiile tot mai frecvente din ultimele decenii refe-
r it,,,11s la ceea ce F. Bassin a numit ,,formele conltiente $i
rrt',,rrrptiente ale funclionXrii psihicului uman" (9, p. ll4).
l',rc rrclevirat ci in aceste studii conqtiinla se localiieazi in
,,1''ilric" dar situalia se explici prin faptul ci psihologii nu
.rrr .rrtllizat inci ,,psihicul" din perspectir-a vocabularelor in-
t r t'Ir11i11141s, cX ei studiazi ceeJ ce
-
consideri a fi ,,procese
psihice" (gindire, motiva,re, memorare etc.) inainte' de a
irrsist.r...suficient, asupra delimitirii complexitSlii organizate
. .r1'.rl,ili sd. realizeze procese psihice. Lbcalizind coiStienti-
z,rrer nu in ,,psihic" ci in codurile psibice devin posibile
strrtlii penrru a descifra funclii ale congtientizirii ii inte-
ri,,r11l s6..1.u.ilor-.psihice ; se observl ci daci ipoteza noastrl
e'te gre5itl studiile nu vor ajunge la rezultate testabile.
Dar cum, din ce perspectirri si fie investigat fenomenul
,,conltientizare" pentru a obline nuanlarea modelului codu-
rilor psihice ? intrebarea este legitimi deoarece este lesne
tle intuit ci investigaliile se orienteazX in direcqii diferite
d;rci vom considera con$tientizarea un prod.us al codurilor
psihice sau Lrn proces psibic ce face posibil o clasl nouX de
,rbiectivXri gi procese psihice. Diversele simulSri realizate au
c,'ndus la concluzia ci funclionarea codurilor psihice speci-
lice omului devine inteligibili numai in cazul in care tratim
con5tientizarea ca o clasi de ,,iegiri" a acestora. Prin ter-
rnenul ,,conftienrizare" desemnim procesul prin care psihi-
r'ul. recepteazi ;i supune unor prelucrll'i anumite piocese
lrsihice proprii rcalizate anrerior, dinclu-le o s:mnificirje pe
(r)e o obiectit'eazi, o extet'iorizeazi. Piauzibilitatea acesiei
irrterpretili date con;tienrizirii decurge din faptul evident cI
irr slcra conStientizirii intri evaluiri ;i decizii, iar aspectele
<ognitive conlinute in congtientizlri sint produsul r'r,ro, pr.-
lucriri psihice, nu simple mesaie receptare de regelele ..irro-
corticale si traduse intr-un limbaj. De pild5, omul nu doar
f cccpteaz; o in.ragine, ci o ,,con;tienttzeizi", adic5 el separl
39

o parte din fluxul de imagini receptate intr-o secvenlS de
timp ;i ii acordi o semnificalie, in funclie de care, apoi
eventual aciioneaz5. E,ste plauzibil urmitorul flux de procese
neuro-cort;cale gi psihice. (Schema 1)
., lri1.r evoluliei codurilor psihice luind in consideralie -qi func-
riilc ceoacit5rii de constientizare si am dezbitut problematica
,.,r'r,,r'turiltrr dintre cele trei tipuri de coduri psihice ale unui
,,n'r. l)crrtru a inlesni inlelegeiea ansamblului modelelor ex-
.rrrc in acest volum considertm necesar si relu5m aici numai
''.
1,.'n,r Iunt'liilor con$tientizlrii in codurile psihice, insistind
.r',ul)rrr irnplicirii congtientizXrilor in evolulia codurilor psi-
lri,,:.
5. Funclii alc congtientizirii in codurile psihicc
lntrebarea ,,ce funclionalitate are con$tientizatea in inte-
, i,,rul coduriloi- psihice i" .ste fireascl dacX. acceptim ca pre-
nrisl ci intr-o iomplexitate organizati orice comporrenti 5i
.rice proces se menline daci indeplinegte o anumiti func-
l ionalitate.
Despre ,raliunea funclionall" a con-qtientizirii s-a scris
,lcia. De oildi. Cl"parbde'apreciazd, cd' luarea la cunostinti
.rte ocazibnati de iactori ai dezadaptirii' El alirmi ci in
Iipsa dezadaptlrilor con$tiinla ar fi inutili. J. Piaget este
.lc acord cu- Claparbde dar argumenteaz; ci luarea la cu-
noftinl; este declangatl gi de ,,mecanisme de readaptare"
(102, p. 15). J. Piaget -susline cX uneori nu mai este func-
iional'satisf;c:toare- orientarea comportamentului prin- re-
cliri psihice automate ; ln aceste situalii intervin mijloace
noi di reglare, de pildi, se realizeazX ,alegeri deliberate".
Acestea iniX presupun congtientiziri I A;-adar, dupi J. Piaget
,ru numai deiadaptarea ci li mecanismele de readaptare fac
[unclional .te.eraii con$tientizarea. In principiu, sintem de
acord cu punctul de vedere exprimat de J. Piaget dar co-n-
siderXm ci se obline un progres in inlelegerea mecanismului
ce guverneaz5 funclionarea gi evolulia codurilor psihice pro-
prii omului daci investigim relaliile funclionale ale con-
Itientizirii in interiorwl codurilor psihice, nu prin raportare
la comportamentul omului, la relaliile omului cu mediul ex-
terior lui. Codurile psihice au anumite raliuni funclionale in
interiorul sistemulwi inglobant
- omul, iar congtientizarea
are ratiuni funclionale in interiorul codurilor psibice.
Punind astfel problema cele doui raliuni funciionale
mentionate de J. Piaget apar ca fiind ale psihicului, ale co-
durilor psihice. Codul psihic este cel care sesizeazi situaliile
in care comportamentele stereotipc nu sint eficace $i constru-
Schcnre I
ConqtientizXrii, ca tip de ielire a codurilor psihice, ii este
c.:,recteristic faptul cI asiguri receptarea-pentru-sine (pentru
osihic) a unor rezultate (prodtrse) ale proceselor psihice prin
.".. t. prelucreazi mesafele receptate- de cod. Numim con-
linuturile receptare-pentru-sine di codurile psihice ,'ludri la
cunogtintd". Aiadar, in cazul in care produsul procesului de
prelucrare psihici este con$tientizat, el este o ,,luare la cu-
nogtinli". Dac5, crrm atest; numeroase studii,..au- loc .5i pro-
cese osihice despre care nu luim la cuno$tint; qi daci aces-
t.." + pot solda sau nu cu luiri la cunoqtinlX atunci con-
strentrzarea reprezlnti una dirt modalitdpile de manit'estare ale
codurilor psihice, deci un tip de ,,iegire" a acestora, celilalt
tip de iegire grupind comenzile pe care codurile psihice le
trinsmit organism,.tlui, prin.intermediul,cXrora codurile re-
gleazi ceea le numim ,manifestiri involuntare ale omului".
Congtientizarea, ca tip de iegire a codului psihic, consti-
tuie o insugire specificX unui mecanism de tip informalional
aiuns la un inalt grad de structurare care, cum se va constata'
indeplinegte funciii numeroase in interiorul codurilor psi-
hice.
Centrarea cercetirilor pe ieqirile de tip conqtientizare
ale codurilor psihice a adus in cimpul aten[iei- numeroase
aspecte care au apirut ca fiind problematice. ln volurnul
Om*l, aalorile ;i axiologia am argumentat pe larg
ci toate cele trei tipuri de coduri psihice au capacitatea
de a realiza con$tientiz;ri, ne-am pronunlat asupra funcliilor
conqtientizlrilor in interiorul codurilor psihice, am nuantat
,10
Congiientizd ri
LLrdrr la
c rrnor:,1rrrl6
4L

iegte noi variante de acliune ; el folose$te in acest scop capa-
citatea sa de con$tientizare.
Pentru a identifica raliunile funclionale ale con;tientizi-
rii in interiorul codurilor psihice s-a dovedit a fi fructuoasi
pista deschisX de Hegel atunci cind se referl la ,,dualismul
conStiinqei". ,Congtiinla, afirmX Hegel, ... i5i reprezintl un
obiect pe care il simte, intuieqte etc., adici posedi in ea
conlinutul acestuia, care in felul acesta e de naturi ideali"
(-55, p. 141), dar ,,alIturi de... idealitatea obiectului e men-
linuti si realitatea acestuia, deoarece el este cunoscut totodatl
ca o fiinli determinati exterior. Congtiinla, sau dualismul ei,
dp.tr astfel: pe de o parte ea 5tie de un obiect exterior, de
un al s5u altceva ; pe de alti parte, ea esre-pentru-sine "(55,
p. 141). DacX atribuim,,dualitatea" mcn[ionatX nu Dcon-
;tiin1ei" ci,con;tientizirii" ajungem la consrararea ci prin
conptientizare ct>durile psihice- rraliteazl,, dupi erpresia' lui
Hegel, o imagine-pentru-sine a obiectului de'referii-rgi qi, in
acelasi timp, el .gtie de un al sXu altceva". Ambele_aspecte
cuprinse in-. congtientizare, posibile datoriti ei, capiti nu-
meroase utilizlri in interiorul codurilor psihice.
a) Dualismul con;tientizirii face posibile doud genuri d't
centrdri ale ludrilor la cuno;tinSi: avem in vedere, pe de o
parte, posibilitatea centririi proceielor psihice pe bbiectul
exterior, care a provocat procesele soldate cu lulri la cu-
nogtinli.. iar, pe de alti pirte, posibilitatea centrXrii proce-.
selor psihice pe ceea ce Hegel i numit ,,idealitatea obi..tu-
lui",- ca_re, in lumina actualului nivel al epistemologiei, apare
ca fiind o .c-enrrare pe semnificalii. Cind un proces-d.' obr..-
vare se soldeazi cu _constatarea ,,M este p.." gras.. se rea-
lizeazi, primul gen de conftientizare ; cind obseivarea se fi-
naltzeazd. cu reflexia ,,omul este muritor'. se rcalizeazi al
d.oilea .g91 de con;rientiz5ri. intre. contrientizarea imaginii
fiinlei iubite sau a caser parrnrestr $r rmaginile prin care iic-torul. imagineazd ,,ayarul" sau ,,ipocritul.. este aceea;i iis-
tinctie. Acest mod de a funciiona al codurilor psihice esre
surprins de L. I-avelle atunci cind remarcX : ,,Se pare cI
propriu cunoa$terii este de a ne face sI p5t.undem in lumea
obiectelor, dar esre mult mai ader-5rat i rpr'rn. cX este de a
transfc'rrma lumea obiectelclr intr-o lume' de se:nnificalii.
(Traitl des Valeurs, p. 258).
b) Conltientizlrile, cum a remarcat Claparlde, intervin
in. reglare:r proceseloi. p:ihice. Con5tientizind, codul psihic
prime;te un nou gen de informalii, diferit de cele pe care i
le furniz.eazi mediul fizic prin intermediul receptorilor or-.
4;
l,,.rnisrrrtrlui ; intuim. cum se produce _acest proces dacl ne
,rrr,rginirnr con$tientizarea ca o,,ieEire" a codului psihic pe
(.uc rlccsta o line sub observalie (cit timp este, dupi expresia
l''ilrologilor, ,,in stare de veghe") receptind orice produs al
l)r()ccsclor psihice care iese pe aici. Consecinlele sint dintre
, clc rnai importante ! in primul rind con;tientizarea oferi co-
,lrrlui psiiric posibiiitatea si se raporteze Ia propriile pro-
rltrsc irrainte de a declan$a eventuale manifestXri ale omului.
l)c pildi, .con$ti€ntizarea u.nui as.pecr problematic determini
",,i cir,iti.ri, noi procese psihice, iar cougtientizXrile de genul
irrtrriliilor, acceptate.de codul psihic ce le-a generat, declan-
lcazi noi procese psihice pentru a nuanta, verifica sau fruc-
tiIica soluliile conturate. De asemenea, cor]$rientizind
-
prin
irrtermediul memoriei
- con$tientiziri anterioare Ei compa-
rirrclu-le cu noi luiri la cuno$rint;, codurile psihice i9i am-
plifici posibilit5lile de prelucrare a mesajeloi, de raportare
la mediu qi de pregitire a acliunilor.
in concluzie, con$tientizarea
-
ca modalitate de finali-
'/are a unor procese psihice
-
face posibili qi necesarl di-
r ersit'icarea modalitdsilor de preLucrare a mesajelor in inte-
riorul fiecXrui tip de cod psihic ; dacX intr-adevir codul psi-
lric apeleazi la c.ongtientizare atunci cind procesele psihice
necon$tientizate, sitgrJJe, se- dovedesc a fi insuficiente, atqqgi
aparilia con$tientiz;rii a determinat amplificarea posibiliti-
lilor funclionale ale codurilor psihice.
c) Constientizarea face posibili constituirea a ceea ce
obignuim sX numim ,,viziun6a omului despre existen.li", acel
ansamblu de reprezJntiri, imagini desprc existenli .(despre
,,lume 5i societail:") 9i despre locul Ei rolul omului in con-
texrul existenlial pe care bmul
-
de fapt codul psihic ce
le genereazX
-
le- consideri adevXrate gi,- in consecinlX, con-
stitluie ,,convingeri" ale omului qi intervin in procesele p-si-
hice. Modelul iodurilor psihice este inci insuficient detaliat
ca s[ ne putem pronunt; asupra modului in care se consti-
ruie viziunea fiecirui om dar-existenla acesteia ca produs 5i
sistem de referinlS al psihicului este de mult timp doveditX
de cercet5rile psihologice. Asupra acestei problematici F. Ba--
sin se pto.r.r.t1X astfel : ,,... conlinutul lumii este nu rrumai
realitatea obiectivX in sine, dar ,si experienrd trZitii a r(lpor-
tdrii la aceastd, realitate, opusi ca un dat subiectiv, mai mult
sau mai pulin perceput, acelor elemente ale lumii exterioare
care suscit5 direct aceasti experienli.
d) Experienla trXiti a acestei relalii conduce la crearea
unui analog (sau ,,imagini") al realitSlii obiective pe care
43

individul nu o identifici cu aceasta qi care apare conftiintei
ca un ,,modei" singuiar al lumii obiectelor. Utilizarea acestui
model in procesul de reglare a comportamentului permite s5.
se oblini neuurnirate avarrtaje care survin atunci cind co-
manda directi a unui proces oarecare este precedati de o
Iazd de schilare a acestei comenzi pe... un "model" mai
mult sau mai pulin exact al reacliilor viitoare" (9, p. 21,9).
Din descrierea realizatl de F. Basin rezultl impiicarea con-
gtientizirii in utilizarea .viziunii despre existenlX dar _con-
gtientizarea este implicati gi in constituirea acesteia deoa-
rece luXrile la cunogtinli, mediind principalele relagii ale
omului cu mediul siu, nu pot si nu fie utilizate de cod pen-
tru a constitui acest ,,analog al realitXlii obiective". Agadar"
conttientizarea este irnplicati atit irr ('redrea viziunii dcspre
existenli cit gi in utilizarea, acesteia .pentru a prelucra di-
verse mesaje receptate de codurile psihice.
e) Observarea domeniului de referirrlir furnizeazl date care
indreptilesc afirmagia cd" in cazwl codwlwi verbaL con$rien-
tizarea face posibile noi genuri de prelucriri psihice; noura-
tea consti in faptul ci luirile la cuno;tinji sinr supuse unor
noi prelucrlri in funclie de criterii gi reguli furni2ate chiar
de congtientiziri, care pot fi utilizate qi in mod deliberat.
Astfel de prelucriri au loc, de pildi, cind se efectueazi ra-
gionamente logice sau matematice sau cind se folosesc diverse,
modele teoretice pentru a soluliona aspecte con$rienrizate ca
problematice, penrru a construi proiecle, planuri etc.
Existi un text in ANALITICILE SECUNDE in care
Aristotel line si menlioneze cX .demonstrajiile" sint posibile.
deoarece sint p,receclare de alte procese cognitive .ati gen.-
reazi ,premi*Ie". IatX textul la care ne ieferim : ,,T"eoria
noastra este ci nu orice cunoa$tere este o demonstralie ; din
contra, cunoa$terea premiselor nemijlocite esre independent5
de .demonstralie. Esie evident cX trebuie si fie a9a. CXci,
dacX trebuie sI cunoaqtem premisele prime, din care rragem
demonstratia, gi daci regresul trebuie ii se termine in ad&X-
ruri nemijlocire, acesre adeviruri trebuie sI fie nedemonstra-
bile. Aceasta este deci teoria noastri gi adXugim ci in cu-
noagterea qtiinlificX _existi un orincipiu al ei, fare ne di pu-
tinla si cunoa!rem definilii[e".'
Aici ,,principiu", semnificl un alt fel de cunoa;tere, care
precede,,demonstralia" pe care Aristotel o echivaleazS. cu
,,cunoagterea gtiinlificX", gi care in modelul nostru semna-
leazi al doiiea nivel funclionai al ccdului verbal, caracteri-
zat prin ralionamente, prin procese psihice deliberate. Deci
44
,rivclul plirner al coduh.ri verbal este cel ce furnizeazi ,pre-
,rrisclc", cccir ce Ai'istotel nume$te ,,adevirurile nedemonstra-
I'lle
l)acir, acceptXm existenla unor procese psihice ce pot si
'c :,oldeze cu- luiri la cunogtirlS ;i, apoi, a altor procese
psihic'c caie supun uni)r noi genuri de prelucriri conlinuturi
.rillcrror congtrentlzate atunci trebuie
-
si imaginim codul
rcllral ca avind doui niveluri t'unc;ionaLe'
Din distinclia introdusi rezuiti ci primul nivel func-
lit,nal apare ca o,,cutie neagrS" pe cind al doilea nu, deol-
l.c. c realizeaz; procesele psihicc in modalititi despre care
.biyruim si spunem ci sint ,,r'oluntare". Am numit- primul
nivel ,.primar" iar cel de al doilea ,,secundAr", avind in ve-
<lcre ci un proces psihic deliberat nu poate avea loc decit
dupl ce primul nivel furnizeazX anumite date, ci nivelul
tccundar prelucreazi conlinuturi con$tientizate, nu semnaie
receptate direct din mediu.
Am afirmat inilial cX cele douX niveluri funclionale se
constituie numai in cazul codului verbal, unde procesele se-
cundare verbale sint de altfel, uqor de semnalat ; in cazul
celorlalte doui tipuri de coduri psihice existX temeiuri pu-
rcrnice si afirmlm ci ele nu sint posibile. DacI posibilitilile
codului verbal de a realiza ralionamente logice qi matema-
tice sint dependente de insugirile vocabularului, de posibili-
ralile combinatorii ale limbajului articulat, atunci este plau-
z-ibil ca in cazul codului figurativ qi al celui muzical si nu
se constituie mecanisme capabile si supunl conlinuturile con-
qtientizate la noi genuri de prelucriri, deliberate. Este cert
ci atit compozitorul cit si artistul plastic
-
deci oameni cn
coduri de acest tip mai dezvoltate
-
lucreazX asupra con-
ltientizXrilor realizate de codul muzical ;i, respectiv, figu-
rativ dar. se poate
_replica fie. intervcniia c-odului -verbal, -
fie
intervenlia repetat; a nivelului primar al codului ce le-a
generat. Pentru aceast; ultimX interprctare pledeazi mirturii
ale multor compozitori gi artigti plastici.
Procesele psihice secundare verbale pre-lucreazi , luirile
la cunoqtinii in modalitiii care nu este credibil ci sint pro-
prii gi proceselor psihice primare, nedeliberate. Defalcarea
.copu.iltr, proiectarea rrariantelor'.dS acliune, rationamentele
matematice etc. sint procese specifice nivelului secundar ;
daci ele s-ar realiza gi la nivelul primar atunci procesele se-
cundare, deliberate nu t-lr mai j*stit'ica funcpional. Pentru
punctul de vedere pe care l-am adoptat pledeazl, de pildi,
descrierea pe care H. Poincar! a ficut-o, cu referirc la crea-
45

Lucian culda omul cunoasterea gnoseologia

Lucian culda omul cunoasterea gnoseologia

Recommended

Recommended

More Related Content

Similar to Lucian culda omul cunoasterea gnoseologia

Similar to Lucian culda omul cunoasterea gnoseologia (20)

More from George Cazan

More from George Cazan (20)

Recently uploaded

Recently uploaded (8)

Lucian culda omul cunoasterea gnoseologia