Documentul detaliază cooperarea bibliotecilor naționale cehe, evidențiind istoricul și statisticile Bibliotecii Naționale a Cehiei, cu focalizare pe problemele de conservare, digitizare și automatizare. Se discută despre evoluția standardelor de catalogare, dezvoltarea resurselor digitale și importanța finanțării pentru susținerea acestor inițiative. În plus, sunt menționate măsurile preventive pentru prezervarea colecțiilor și colaborarea cu diverse ministere pentru obținerea de fonduri.

1. Cooperarea bibliotecilor cehe în
spațiul digital
ADOLF КNOLL
NÁRODNÍ KNIHOVNA ČESKÉ REPUBLIKY
BIBLIOTECA NAȚIONALĂ A REPUBLICII CEHE

2. Date statistice ale BN
Istoria noastră se începe în jurul anului 1360
Actul imperial din 1777: înființarea bibliotecii actuale
(prin reunirea mai multor biblioteci de învățămînt
superior și deschiderea lor pentru public)

3. Date statistice pentru 2016
 7 192 408 volume
 manuscrise: 23 312 (cele mai vechi sunt papirii din epoca elenică)
 titluri periodice curente: 10 739
 cititori înregistrați: 26 563
 vizitatori: 711 601
 locuri de muncă: 454,5

4. Începutul anilor 90
 Probleme fundamentale
 Prezervarea și conservarea colecțiilor de bibliotecă
 Automatizarea bibliotecii
 Achiziție de publicații
 Până atunci
 S-a dezvoltat doar restaurarea (în anii 90 se schimbă gândirea și practica restaurării)
 După anul 1986 s-a soluționat parțial tratamentul automatizat a fondurilor bibliotecii
 Achiziția documentelor clasice pe hârtie a fost și rămâne să fie o problemă serioasă din cauza finanțării
neadecvate

5. Prezervare a fondurilor de
bibliotecă
 Schimbarea filozofiei de restaurare de la punerea documentului iarăși în starea lui
originală spre conservare a condiției lui actuale
 Introducerea standardelor moderne de microfilmare și depozitare a microfilmelor
 Dezvoltarea cercetărilor microbiologice (am avut deja o tradiție și multe rezultate
pozitive în această sferă de activități)
 Cerecetare, conservare și restaurare de materiale de suport (piele, hârtie, țesături
textile, materiale plastice etc.)
 Măsuri preventive:
 Îmbunătățirea parametrelor de depozitare (depozite și condiții de depozitare)
 Curățarea documentelor
 Optimizarea manevrării documentelor
 În anul 1995 a fost înființat un serviciu complex de prezervare a colecțiilor de
documente

6. Automatizare
 Standardizarea descrierii documentelor:
 de la un MARC ceh spre UNIMARC, introducere de AACR2
 MARC21 după anul 2000
 De la AACR2 sprea RDA în zilele actuale
 Sistem de informatizare
 Aleph din 1992 până azi
 Catalog colectiv
 La început un sistem propriu, mai târziu Aleph cu elementele importate din sistemul propriu
(pentru soluționarea descrierilor duplicate)
 Portale
 Portalul uniform de resurse străine și din țară (din 2001)
 TEL (s-a terminat în 2016)
 EBSCO Resource Discovery (implementat în bibliotecă)

7. Digitizarea colecțiilor
 1992/1993 – primele proiecte
 1996 – începutul digitizării manuscriselor și a cărților vechi
 1999 – începutul digitizării de microfilme, periodice și de cărți noi, adică cele
publicate după anul 1800
 Standarde
 SGML
 manuscrise – DOBM, XML MASTERx (TEI P4), ENRICH TEI P5, regulile VISK6
 Periodice și cărți noi – DOBM, XML XSD, standardul Bibliotecii Digitale Naționale
 Crearea LTP (prezervare digitală de lungă durată)

8. Digitizare și acces
Producerea datelor
 Program de digitizare al
manuscriselor și al cărților vechi
 Program de digitizare al periodicelor
și al cărților noi
 Digitizare Google
Acces
 Manuscriptorium (catalog colectiv si
bibliotecă digitală –
 circa 442 000 descrieri
 67 899 documente digitizate – situația din
februarie 2017)
 Kramerius
 146 046/157 458* cărți
 1 874/2 670* titluri periodice
 Google Books (116 140 cărți)
 EUROPEANA, EBSCO RD, ProQuest
SUMMON, ExLibris Primo, …
* Împreună cu datele din Kramerius vechi care n-au fost migrate încă
100%
15%
85%

9. Resurse digitale
 Cataloage electronice și baze de date interne
 Catalog Colectiv
 Fișe scanate din toate cataloagele BN
 Manuscriptorium (din 2003)
 Kramerius (din 2003, mai târziu ca proiectul Biblioteca Digitală Națională)
 Arhiva Web (din 2001 / acum 245 TB de date)
 Subscripții la resurse digitale (spre ex. ebrary...)
 Cărți electronice (e-books) – proiectul eDeposit (dar nu avem resurse
umane)
 EBSCO Resource Discovery în BN
 Portale externe

12. Din BN în țara întreagă
 Dezvoltarea Bibliotecii Naționale și cea a cooperării dintre biblioteci
sunt posibile doar datorită finanțării suplimentare. Pentru a reuși să
o obținem ne-am înțeles cu:
 Ministerul Culturii
 Programe de cercetări aplicate din 1997
 Finanțarea dezvoltării BN în calitate de organizatie științifică din 1999
 Program pentru dezvoltare a activităților practice VISK (Servicii publice de
informație ale bibliotecilor) din anul 2000
 Ministerul Educației
 Programe orientate spre achiziții de resurse electronice pentru cercetări științifice

13. Statut de organizație științifică
 Datorită lui este posibil:
 Obținerea finanțării anuale pentru dezvoltare pe baza concepției de cercetări în
anumite domenii (cercetări fundamentale și aplicate)
 Obținerea finanțării până la 100% pentru proiecte științifice (de obicei numai până la
50 %)
 Trebuie:
 Trimiterea datelor în Sistema națională de cercetări științifice despre
 proiecte
 rezultate obținute (pe baza acestora are loc evaluarea instituției, care influențează
volumul finanțării anuale)

14. VISK – structura programului
1. Coordinare
2. Sporire a calificării bibiotecarilor
3. Centre de informare ale bibliotecilor
4. [Bibliotecă digitală] – acum în budgetul BN
5. Conversiune retrospectivă de cataloage
6. Digitizare și restaurare de manuscrise și de cărți vechi
7. Digitizare și restaurare de documente publicate pe hârtie acidă
8. Resurse informaționale
1. Subscripții
2. Portalul unic de informare și portale specializate pe domenii
9. Catalog colectiv și fișiere de autoritate

15. Condiții de participare
 Programul este deschis pentru entități înregistrate ca biblioteci publice
 Proiecte anuale, competiție publică
 Contribuție finanțială până la 70% din budgetul total al proiectului
 Comisie de specialiști din domeniile respective + coordinator din BN
 Condiția principală pentru participare este respectarea standardelor din subprograme
respective (formate, modalitate de acces, calitatea digitizării, denumirea fișierelor, …)
 Rezultat
 Toți utilizează standardele recomandate ceea ce duce la compatibilitatea datelor și contribuie la
înlesnirea agregării lor și a depozitării lor de lungă durată la BN, la fel și la prezentarea lor în diferite
portale și servicii digitale
 Activitate neîntreruptă din anul 2000 cu participarea zecilor și mai degrabă a sutelor de biblioteci de
diferite feluri (științifice, muzeale, din mănăstiri, archive, castele, facultăși și alte subiecte)

16. Un proces permanent
 Crearea programelor finanțării bibliotecilor
 Pentru cercetări științifice
 Pentru activități practice
 Pe baza lor trebuie edificată colaborarea dintre biblioteci și standardizarea
activităților lor