2. • Lăsând în urmă Marea Galileii străbatem câmpiile întinse,Lăsând în urmă Marea Galileii străbatem câmpiile întinse,
cultivate cu cereale i culturi de citrice i bananeș șcultivate cu cereale i culturi de citrice i bananeș ș

3. • În zare, vârfulÎn zare, vârful TaboruluiTaborului se profilează solitar pe albastru cerului inundat dese profilează solitar pe albastru cerului inundat de
soare. Jos, la poalele muntelui, se vedesoare. Jos, la poalele muntelui, se vede satul Deborimsatul Deborim, locul natal al Deborei,, locul natal al Deborei,
judecătoarea, care a ucis pe Sisera canaanitul. Pe fundalul cerului galileean,judecătoarea, care a ucis pe Sisera canaanitul. Pe fundalul cerului galileean,
Taborul ni se prezintă în toată splendoarea sa, având o confugura ie geograficățTaborul ni se prezintă în toată splendoarea sa, având o confugura ie geograficăț
cu totul apartecu totul aparte

4. • Muntele TaborMuntele Tabor este locul unde „Vechiul este acoperit de Nou, umanitatea de dumnezeireeste locul unde „Vechiul este acoperit de Nou, umanitatea de dumnezeire
si Legea de Har”.si Legea de Har”. Muntele Tabor -Muntele Tabor - Har Tavor, Itabyrium, Jebel et-Tur,Har Tavor, Itabyrium, Jebel et-Tur, ‫ר‬‎‫ו‬ֹ‫ר‬‫תֹוב‬ָּ‫וב‬ ‫ר‬‎‫ה‬ַ‫ר‬‎‫ו‬ֹ‫ר‬‫תֹוב‬ָּ‫וב‬ ‫ר‬‎‫ה‬ַ , Όρος, Όρος
ΘαβώρΘαβώρ - este un deal aflat în capătul estic al Văii Jezreel, ce se înal ă până laț- este un deal aflat în capătul estic al Văii Jezreel, ce se înal ă până laț
altitudinea de pu in pestețaltitudinea de pu in pesteț 500 de metri500 de metri, în regiunea Galileea de Jos. Aflat la 9 kilometri, în regiunea Galileea de Jos. Aflat la 9 kilometri
est de Nazaret i la doar 17 kilometri vest de Marea Galileei, acolo unde încep hotareleșest de Nazaret i la doar 17 kilometri vest de Marea Galileei, acolo unde încep hotareleș
lui Isahar i Zabulon, acest deal mai poartă i denumirea deș șlui Isahar i Zabulon, acest deal mai poartă i denumirea deș ș Muntele Schimbării la Fa ățMuntele Schimbării la Fa ăț
a lui Hristosa lui Hristos

5. • Datorită pozitiei sale strategice, pe cel mai important drum antic din zonă, cât ișDatorită pozitiei sale strategice, pe cel mai important drum antic din zonă, cât iș
a înăl imii sale solitare,ța înăl imii sale solitare,ț Muntele TaborMuntele Tabor a constituit, încă din timpurile antice, una constituit, încă din timpurile antice, un
important loc de apărare. Pe acesta se înăl a în acea vreme o mărea ăț țimportant loc de apărare. Pe acesta se înăl a în acea vreme o mărea ăț ț
fortărea ățfortărea ăț , ale cărei ruine se mai văd încă i astăzi, pierdute printre vegeta iaș ț, ale cărei ruine se mai văd încă i astăzi, pierdute printre vegeta iaș ț
florală. Fortărea a de pe Tabor este cunoscută încă din vremea Primului i celuiț șflorală. Fortărea a de pe Tabor este cunoscută încă din vremea Primului i celuiț ș
de-al doilea Templu iudaic, iar mai apoi în perioada grecească, romană ișde-al doilea Templu iudaic, iar mai apoi în perioada grecească, romană iș
cruciată, ajungând treptat în ruinăcruciată, ajungând treptat în ruină

6. • Muntele TaborMuntele Tabor a avut un rol important în istoria biblică şi este pomenit de maia avut un rol important în istoria biblică şi este pomenit de mai
multe ori în Sfânta Scriptură. Potrivit Tradiţiei Bisericii, aicimulte ori în Sfânta Scriptură. Potrivit Tradiţiei Bisericii, aici a pustnicita pustnicit
MelchisedecMelchisedec, preotul Dumnezeului celui Preaînalt. Sfântul Atanasie cel Mare, preotul Dumnezeului celui Preaînalt. Sfântul Atanasie cel Mare
istoriseşte căistoriseşte că MelchisedecMelchisedec era fiul împăratului Salemului, de neam păgân şiera fiul împăratului Salemului, de neam păgân şi
închinător la idoli. Însă, cugetând el la cele dumnezeieşti, L-a cunoscut peînchinător la idoli. Însă, cugetând el la cele dumnezeieşti, L-a cunoscut pe
Făcătorul cerului şi al pământuluiFăcătorul cerului şi al pământului

7. • Văzând păgânătatea tatălui său, care vroia să jertfească pe unul din cei doi fiiVăzând păgânătatea tatălui său, care vroia să jertfească pe unul din cei doi fii
ai săi idolilor,ai săi idolilor, MelchisedecMelchisedec a fugit şi s-aa fugit şi s-a pustnicitpustnicit în codrul de pe Munteleîn codrul de pe Muntele
Tabor. Acolo a petrecut vreme de 7 ani, hrănindu-se, precum mai târziu SfântulTabor. Acolo a petrecut vreme de 7 ani, hrănindu-se, precum mai târziu Sfântul
Ioan Înaintemergătorul, din mugurii copacilor şi cu miere sălbatică şi bând rouaIoan Înaintemergătorul, din mugurii copacilor şi cu miere sălbatică şi bând roua
ceruluicerului

8. • După trecerea celor 7 ani, Dumnezeu i-a descoperit patriarhuluiDupă trecerea celor 7 ani, Dumnezeu i-a descoperit patriarhului AvraamAvraam petrecereapetrecerea
cea minunată a lui Melchisedec, trimiţându-l să-l întâlnească pe acesta şi să fiecea minunată a lui Melchisedec, trimiţându-l să-l întâlnească pe acesta şi să fie
binecuvântat de el (Fac. 14, 18-20). Fiindcă din atâtea popoare, el singur L-abinecuvântat de el (Fac. 14, 18-20). Fiindcă din atâtea popoare, el singur L-a
cunoscut pe Atotputernicul Dumnezeu şi L-a cinstit mai mult decât pe părinţii săi decunoscut pe Atotputernicul Dumnezeu şi L-a cinstit mai mult decât pe părinţii săi de
neam împărătesc, şi s-a învrednicit de atât de mult dar de la Dumnezeu, încât s-aneam împărătesc, şi s-a învrednicit de atât de mult dar de la Dumnezeu, încât s-a
sfinţit ca prooroc şi preot al Dumnezeului Cel Preaînalt, preînchipuindu-L pe Însuşisfinţit ca prooroc şi preot al Dumnezeului Cel Preaînalt, preînchipuindu-L pe Însuşi
Hristos, precum spune psalmistul:Hristos, precum spune psalmistul: „Tu eşti preot în veac, după rânduiala lui„Tu eşti preot în veac, după rânduiala lui
Melchisedec”Melchisedec” (Psalm 109, 4)(Psalm 109, 4)

9. • Despre care spune şi Sfântul Ap. Pavel:Despre care spune şi Sfântul Ap. Pavel: „Căci acest Melchisedec, rege al„Căci acest Melchisedec, rege al
Salemului, preot al lui Dumnezeu cel Preaînalt, care a întâmpinat peSalemului, preot al lui Dumnezeu cel Preaînalt, care a întâmpinat pe
Avraam, pe când se întorcea de la nimicirea regilor şi l-a binecuvântat,Avraam, pe când se întorcea de la nimicirea regilor şi l-a binecuvântat,
căruia Avraam i-a dat şi zeciuială din toate, se tâlcuieşte mai întâi:căruia Avraam i-a dat şi zeciuială din toate, se tâlcuieşte mai întâi: rege alrege al
dreptăţiidreptăţii, apoi şi, apoi şi rege al Salemului,rege al Salemului, adică rege al păcii, fără tată, fărăadică rege al păcii, fără tată, fără
mamă, fără spiţă de neam, neavând nici început al zilelor, nici sfârşit almamă, fără spiţă de neam, neavând nici început al zilelor, nici sfârşit al
vieţii, ci, asemănat fiind Fiului lui Dumnezeu, el rămâne preot pururea”vieţii, ci, asemănat fiind Fiului lui Dumnezeu, el rămâne preot pururea”
(Evrei 7, 1-3)(Evrei 7, 1-3)

10. • ÎnÎn vremea Mântuitorului,vremea Mântuitorului, acest deal numitacest deal numit „munte”„munte” ar fi ajuns pustiu, ceea ce aar fi ajuns pustiu, ceea ce a
i permis să-l folosească drept loc de odihnă i rugăciune, în momentulș și permis să-l folosească drept loc de odihnă i rugăciune, în momentulș ș
Schimbării la Fa ățSchimbării la Fa ăț
• Începând cuÎncepând cu secolul al IV-lea,secolul al IV-lea, cre tinii vor începe să facă adevărate pelerinajeșcre tinii vor începe să facă adevărate pelerinajeș
i slujbe pe acest loc, identificând o piatră de aici drept loc al petreceriiși slujbe pe acest loc, identificând o piatră de aici drept loc al petreceriiș
măre ului eveniment:țmăre ului eveniment:ț Schimbarea la Fa ățSchimbarea la Fa ăț

11. • Evenimentul este istorisit de Sfinţii EvangheliştiEvenimentul este istorisit de Sfinţii Evanghelişti MateiMatei (17, 1-9),(17, 1-9), MarcuMarcu
(9, 2-9) şi(9, 2-9) şi LucaLuca (9, 28-36) şi de Sfântul(9, 28-36) şi de Sfântul Apostol PetruApostol Petru în cea de-a douaîn cea de-a doua
epistolă a sa (II Petru 1, 18), însă nici unul nu menţionează că a avut locepistolă a sa (II Petru 1, 18), însă nici unul nu menţionează că a avut loc
pe Muntele Taboruluipe Muntele Taborului

12. • „„Şi după şase zile, Iisus aŞi după şase zile, Iisus a
luat cu Sine pe Petru şi peluat cu Sine pe Petru şi pe
Iacov şi pe Ioan, fratele lui, şiIacov şi pe Ioan, fratele lui, şi
i-a dus într-un munte înalt, dei-a dus într-un munte înalt, de
o parte. Şi S-a schimbat lao parte. Şi S-a schimbat la
faţă, înaintea lor, şi a strălucitfaţă, înaintea lor, şi a strălucit
faţa Lui ca soarele, iarfaţa Lui ca soarele, iar
veşmintele Lui s-au făcut albeveşmintele Lui s-au făcut albe
ca lumina. Şi iată, Moise şica lumina. Şi iată, Moise şi
Ilie s-au arătat lor, vorbind cuIlie s-au arătat lor, vorbind cu
El. Şi, răspunzând, Petru aEl. Şi, răspunzând, Petru a
zis lui Iisus: Doamne, binezis lui Iisus: Doamne, bine
este să fim noi aici; dacăeste să fim noi aici; dacă
voieşti, voi face aici treivoieşti, voi face aici trei
colibe: Ţie una, şi lui Moisecolibe: Ţie una, şi lui Moise
una, şi lui Ilie una. Vorbind eluna, şi lui Ilie una. Vorbind el
încă, iată un nor luminos i-aîncă, iată un nor luminos i-a
umbrit pe ei,umbrit pe ei,

13. • i iată glas din nor zicând:Și iată glas din nor zicând:Ș
„Acesta este Fiul Meu Cel iubit,„Acesta este Fiul Meu Cel iubit,
în Care am binevoit; pe Acestaîn Care am binevoit; pe Acesta
ascultaţi-L”ascultaţi-L” .. Şi, auzind, uceniciiŞi, auzind, ucenicii
au căzut cu faţa la pământ şi s-au căzut cu faţa la pământ şi s-
au spăimântat foarte. Şi Iisus S-au spăimântat foarte. Şi Iisus S-
a apropiat de ei, şi, atingându-i,a apropiat de ei, şi, atingându-i,
le-a zis: Sculaţi-vă şi nu văle-a zis: Sculaţi-vă şi nu vă
temeţi. Şi, ridicându-şi ochii, nutemeţi. Şi, ridicându-şi ochii, nu
au văzut pe nimeni, decât numaiau văzut pe nimeni, decât numai
pe Iisus singur. Şi pe când sepe Iisus singur. Şi pe când se
coborau din munte, Iisus le-acoborau din munte, Iisus le-a
poruncit, zicând: Nimănui să nuporuncit, zicând: Nimănui să nu
spuneţi ceea ce aţi văzut, pânăspuneţi ceea ce aţi văzut, până
când Fiul Omului Se va sculacând Fiul Omului Se va scula
din morţi”din morţi” (Matei XVII, 1-9)(Matei XVII, 1-9)

14. • Primul care situează acest moment important din viaţa Domnului caPrimul care situează acest moment important din viaţa Domnului ca
petrecându-se pe Tabor estepetrecându-se pe Tabor este OrigenOrigen († 251). Apoi, în secolul al IV-lea, Sfinţii(† 251). Apoi, în secolul al IV-lea, Sfinţii
Chiril al IerusalimuluiChiril al Ierusalimului şişi Epifanie al CipruluiEpifanie al Ciprului şişi Fericitul IeronimFericitul Ieronim vor spunevor spune
aidomaaidoma
• Muntele Tabor - Muntele Sfânt al Schimbării la Fa ă - a găzduit pe elțMuntele Tabor - Muntele Sfânt al Schimbării la Fa ă - a găzduit pe elț treitrei
biserici cre tineșbiserici cre tineș , închinate maretului eveniment, dupa cum mărturise te unș, închinate maretului eveniment, dupa cum mărturise te unș
Pelerin Anonim din anul 570Pelerin Anonim din anul 570

15. • AstăziAstăzi muntele păstreazămuntele păstrează două mănăstiri cre tineșdouă mănăstiri cre tineș ,, una ortodoxăuna ortodoxă ișiș una franciscanăuna franciscană ..
Mănăstirea greco-ortodoxă este situată în partea nord-estică a muntelui, în vârfulMănăstirea greco-ortodoxă este situată în partea nord-estică a muntelui, în vârful
platoului, iar cea catolică în partea sudică a munteluiplatoului, iar cea catolică în partea sudică a muntelui
• ÎnÎn secolul al IV-leasecolul al IV-lea , pe platoul din vârful muntelui,, pe platoul din vârful muntelui, Sfânta Împărăteasă ElenaSfânta Împărăteasă Elena a ridicat oa ridicat o
biserică în cinstea Schimbării la Faţă a Mântuitorului. După cum mărturiseşte Nichiforbiserică în cinstea Schimbării la Faţă a Mântuitorului. După cum mărturiseşte Nichifor
Calist, ea a ridicat şiCalist, ea a ridicat şi o bisericăo biserică întruîntru pomenirea binecuvântăriipomenirea binecuvântării patriarhului Avraam depatriarhului Avraam de
către Melchisedeccătre Melchisedec

16. • Muntele TaborMuntele Tabor a fost văzut drept măre loc sfânt i în perioada crucia ilor, cândț ș ța fost văzut drept măre loc sfânt i în perioada crucia ilor, cândț ș ț
aici se aflau o mul ime de chilii cu călugări siha tri. Un stare latin este numitț ș țaici se aflau o mul ime de chilii cu călugări siha tri. Un stare latin este numitț ș ț
în această mănăstire, la pu in timp după anul 1099. Mănăstirea greco-ortodoxățîn această mănăstire, la pu in timp după anul 1099. Mănăstirea greco-ortodoxăț
a fost pusă sub îndrumarea unei comunită i benedictine între anii 1103-1128. Înța fost pusă sub îndrumarea unei comunită i benedictine între anii 1103-1128. Înț
această vreeme, trei biserici bizantine sau trei simple capele existau încă peaceastă vreeme, trei biserici bizantine sau trei simple capele existau încă pe
muntemunte

17. • NiciNici Muntele TaborMuntele Tabor nu a fost ocolit de năvălirile arabe, datorită poziţiei salenu a fost ocolit de năvălirile arabe, datorită poziţiei sale
geografice strategice, la răscrucea principalelor drumuri din regiune. În 1183, ogeografice strategice, la răscrucea principalelor drumuri din regiune. În 1183, o
parte a armatei sultanului Saladin urcă pe munte şi jefuieşte mânăstireaparte a armatei sultanului Saladin urcă pe munte şi jefuieşte mânăstirea
ortodoxă, iar după câţiva ani şi pe cea catolică, fortificată. Începând din 1212,ortodoxă, iar după câţiva ani şi pe cea catolică, fortificată. Începând din 1212,
musulmanii construiesc ziduri masive şi fortificaţii pe întregul platou al muntelui,musulmanii construiesc ziduri masive şi fortificaţii pe întregul platou al muntelui,
pentru a păzi drumul către Acrapentru a păzi drumul către Acra

18. • În toată această perioadă se pare căÎn toată această perioadă se pare că MănăstireaMănăstirea Schimbarea la Fa ă ațSchimbarea la Fa ă aț
supravie uit neatinsățsupravie uit neatinsăț , mul imi de pelerini continuând să vină aici spreț, mul imi de pelerini continuând să vină aici spreț
închinare i binecuvântare. În anulșînchinare i binecuvântare. În anulș 1263,1263, sultanul Baybars (1233-1277), vasultanul Baybars (1233-1277), va
distruge biserica mănăstirii, întreg muntele fiind transformat în parc dedistruge biserica mănăstirii, întreg muntele fiind transformat în parc de
vânătoare pentru memelucivânătoare pentru memeluci

19. • ÎnÎn secolul al XIV-leasecolul al XIV-lea , comunitatea locală cre tină se va ocupa cu scoaterea la lumină aș, comunitatea locală cre tină se va ocupa cu scoaterea la lumină aș
ruinelor vechii mănăstiri de pe Muntele Tabor. În data deruinelor vechii mănăstiri de pe Muntele Tabor. În data de 6 august,6 august, cre tinii urcau peșcre tinii urcau peș
munte cu prapuri i cruci, spre a sluji Sfânta Liturghie, obicei împământenit pesteșmunte cu prapuri i cruci, spre a sluji Sfânta Liturghie, obicei împământenit pesteș
secolesecole
• În anul 1631, Fakhr al-Din a dat franciscanilor dreptul de a locui pe Muntele Tabor,În anul 1631, Fakhr al-Din a dat franciscanilor dreptul de a locui pe Muntele Tabor,
dept recunoscut i de otomani, în cadrul secolelor XVII-XVIIIșdept recunoscut i de otomani, în cadrul secolelor XVII-XVIIIș

20. • ÎnÎn secolul al XIX-leasecolul al XIX-lea , când, când
mănăstirea ortodoxămănăstirea ortodoxă
bizantină ajunsese deja cubizantină ajunsese deja cu
totul pustie, Arhimandrituluitotul pustie, Arhimandritului
Irinarh RosetiIrinarh Roseti, cu metania, cu metania
din mănăstirea Neam , i s-ațdin mănăstirea Neam , i s-aț
dat de la Dumnezeu sădat de la Dumnezeu să
repare această sihăstrierepare această sihăstrie
• După lungi osteneli ișDupă lungi osteneli iș
nevoin e la mai multețnevoin e la mai multeț
mănăstiri i schituri în araș Țmănăstiri i schituri în araș Ț
Românească i Moldova, înșRomânească i Moldova, înș
anulanul 18431843 el a plecat cuel a plecat cu
ucenicul său,ucenicul său, NectarieNectarie
BanulBanul, la Locurile Sfinte iș, la Locurile Sfinte iș
s-au stabilit pe Munteles-au stabilit pe Muntele
Tabor. Aici au petrecutTabor. Aici au petrecut
împreunîîmpreunî 16 ani16 ani, în, în
desăvâr ită sihăstrie iș șdesăvâr ită sihăstrie iș ș
dorire de Dumnezeu,dorire de Dumnezeu,
răbdând multe ispite de larăbdând multe ispite de la
oameni i de la diavolșoameni i de la diavolș

21. • În anulÎn anul 18591859, anul unirii celor, anul unirii celor
două provincii române ti,șdouă provincii române ti,ș
Moldova i ara Românească,ș ȚMoldova i ara Românească,ș Ț
Cuviosul Irinarh RosetiCuviosul Irinarh Roseti aa
început construc iațînceput construc iaț bisericiibisericii
MănăstiriiMănăstirii „Schimbarea la„Schimbarea la
Fa ă a Domnului”țFa ă a Domnului”ț de pede pe
Muntele Tabor. OstenitorulMuntele Tabor. Ostenitorul
arhimandrit i părinteșarhimandrit i părinteș
duhovnicesc n-a reu it sășduhovnicesc n-a reu it săș
termine această lucraretermine această lucrare
sfântă, căci s-a mutat la celesfântă, căci s-a mutat la cele
ve nice la 26 decembrieșve nice la 26 decembrieș
18631863, fiind înmormântat în, fiind înmormântat în
biserica începută de el ișbiserica începută de el iș
terminată de ucenicul său,terminată de ucenicul său,
NectarieNectarie

22. • Cuviosul IrinarhCuviosul Irinarh a fost pre uit i recunoscut ca mare duhovnic i sfânt părinteț ș șa fost pre uit i recunoscut ca mare duhovnic i sfânt părinteț ș ș
încă din via ă. Locuitorii din păr ile Nazaretului i din Cana Galileei alergau laț ț șîncă din via ă. Locuitorii din păr ile Nazaretului i din Cana Galileei alergau laț ț ș
el pentru sfat, rugăciune i spovedanie, avându-l la mare evlavie datorită vie iiș țel pentru sfat, rugăciune i spovedanie, avându-l la mare evlavie datorită vie iiș ț
sale, precum i darului vindecărilor cu care fusese înzestrat de Dumnezeușsale, precum i darului vindecărilor cu care fusese înzestrat de Dumnezeuș

23. • Locul de egumen a fost luat de ucenicul său, ierodiaconulLocul de egumen a fost luat de ucenicul său, ierodiaconul NectarieNectarie Banul. El aBanul. El a
terminat mănăstireaterminat mănăstirea i a men inut rânduiala slujbei în limba română până în anulș ți a men inut rânduiala slujbei în limba română până în anulș ț
18901890, când, datorită bătrâne ii i suferin elor, s-aț ș ț, când, datorită bătrâne ii i suferin elor, s-aț ș ț retras la Mănăstirea Sfântulretras la Mănăstirea Sfântul
SavaSava. În vremea noastră, ctitoria arhimandri ilor Irinarh i Nectarie este locuităț ș. În vremea noastră, ctitoria arhimandri ilor Irinarh i Nectarie este locuităț ș
de călugări greci i apar ine canonic de Mitropolia Ortodoxă de Nazaret. Aiciș țde călugări greci i apar ine canonic de Mitropolia Ortodoxă de Nazaret. Aiciș ț
sunt i câteva maicii românceșsunt i câteva maicii românceș

24. • Astăzi, muntele se poate urca la pas, pe drumul ce erpuieste în curbe strânse,șAstăzi, muntele se poate urca la pas, pe drumul ce erpuieste în curbe strânse,ș
pante abrupte, sau cu microbuzul. Acum aproape 1.600 de ani, acest drum erapante abrupte, sau cu microbuzul. Acum aproape 1.600 de ani, acest drum era
extrem de greu de parcurs, peste 4.500 de trepte fiind săpate în piatra muntelui.extrem de greu de parcurs, peste 4.500 de trepte fiind săpate în piatra muntelui.
Astăzi pot fi văzute zidurile de secol XIII ce înconjoarî vârful Muntelui Tabor. ÎnAstăzi pot fi văzute zidurile de secol XIII ce înconjoarî vârful Muntelui Tabor. În
partea vesticăpartea vestică a muntelui se aflaa muntelui se afla ruineleruinele fortifica iei lui Iosif. În mănăstirea latinățfortifica iei lui Iosif. În mănăstirea latinăț
se ajunge trecând prin Poarta Vânturilor, ini ial fiind poarta fortăre ei lui al-Adilț țse ajunge trecând prin Poarta Vânturilor, ini ial fiind poarta fortăre ei lui al-Adilț ț

25. • În partea ortodoxă a muntelui se înal ă frumoasa mănăstire ortodoxă.țÎn partea ortodoxă a muntelui se înal ă frumoasa mănăstire ortodoxă.ț BisericaBiserica
închinată Sfantului Prooroc Ilie, construită în anulînchinată Sfantului Prooroc Ilie, construită în anul 18451845, este i ea prezentăș, este i ea prezentăș
aici. Aceasta este o basilică cu trei abside i patru nave, partea cea mai deșaici. Aceasta este o basilică cu trei abside i patru nave, partea cea mai deș
jos a absidei centrale apar inând secolului al XII-lea. Picturile în frescă au fostțjos a absidei centrale apar inând secolului al XII-lea. Picturile în frescă au fostț
lucrate în anullucrate în anul 19121912

26. • Biserica centrală a mănăstirii, închinată Schimbării la Fa ă a Mântuitorului, ațBiserica centrală a mănăstirii, închinată Schimbării la Fa ă a Mântuitorului, aț
fost terminată de construit în anulfost terminată de construit în anul 19111911, după cum mărturise te i primaș ș, după cum mărturise te i primaș ș
pisanie de pe turnul por ii. Deasupra u ii mănăstirii se vede semnul TaFo,ț șpisanie de pe turnul por ii. Deasupra u ii mănăstirii se vede semnul TaFo,ț ș
adică literele grece ti T-au i F-i, cuvântulș șadică literele grece ti T-au i F-i, cuvântulș ș „„τάφος -τάφος -tafos însemnând mormânt”.tafos însemnând mormânt”.
Cuvântul i simbolul trimit la Sfântul Mormânt, acesta fiind un simbol deșCuvântul i simbolul trimit la Sfântul Mormânt, acesta fiind un simbol deș
recunoa tere a Bisericii Grece tiș șrecunoa tere a Bisericii Grece tiș ș

27. • Muntele Tabor aduce anual, înaintea tuturor ochilor, o minune mai pu ințMuntele Tabor aduce anual, înaintea tuturor ochilor, o minune mai pu inț
cunoscută decât cea care se petrece la Bobotează, când Iordanul se întoarcecunoscută decât cea care se petrece la Bobotează, când Iordanul se întoarce
înapoi, sau la Înviere, când Sfânta Lumină coboară din cer. Când cre tiniișînapoi, sau la Înviere, când Sfânta Lumină coboară din cer. Când cre tiniiș
sărbătoresc Schimbarea la Fa ă a Domnului (noaptea dintre 5-6/18-19 august)țsărbătoresc Schimbarea la Fa ă a Domnului (noaptea dintre 5-6/18-19 august)ț
pe Sfântul Munte Tabor, în timpul Sfintei Liturghii, se coboară asupra mănăstiriipe Sfântul Munte Tabor, în timpul Sfintei Liturghii, se coboară asupra mănăstirii
ortodoxe, unortodoxe, un nor luminosnor luminos care nu are caracteristicile unui nor obi nuitșcare nu are caracteristicile unui nor obi nuitș

28. • NorulNorul se arată ca fiind lucrarea lui Dumnezeu, el apărândse arată ca fiind lucrarea lui Dumnezeu, el apărând o singură dată pe ano singură dată pe an ,,
întotdeauna în acela i loc i la aceea i vreme. Odată cu privegherea ce se faceș ș șîntotdeauna în acela i loc i la aceea i vreme. Odată cu privegherea ce se faceș ș ș
în biserică, din vârful muntelui se poate vedea, în direc ia Nazaretului, o fâ ieț șîn biserică, din vârful muntelui se poate vedea, în direc ia Nazaretului, o fâ ieț ș
portocalie de nori, mi cându-se într-un mod unic. Aceasta nu dispare de pe cerșportocalie de nori, mi cându-se într-un mod unic. Aceasta nu dispare de pe cerș
până noaptea târziupână noaptea târziu

29. • În momentul slujirii Sfintei Liturghii, aceasta vine deasupra Muntelui Tabor. ÎnÎn momentul slujirii Sfintei Liturghii, aceasta vine deasupra Muntelui Tabor. În
vremea cântării Imnului Heruvic,vremea cântării Imnului Heruvic, norul cu pricina, de o lumină aproapenorul cu pricina, de o lumină aproape
materialnică, începe să se a eze peste mănăstirea ortodoxă. Din nor se desprindșmaterialnică, începe să se a eze peste mănăstirea ortodoxă. Din nor se desprindș
bucă ele de forma unor micițbucă ele de forma unor miciț sfere albesfere albe, ajungând deasupra turlei bisericii., ajungând deasupra turlei bisericii.
Aceasta se vede de către oricine, nimeni neputând contesta prezen a iț șAceasta se vede de către oricine, nimeni neputând contesta prezen a iț ș
particularită ile acestui nor unicțparticularită ile acestui nor unicț

30. Sfinţii Părinţi despre minunea de pe TaborSfinţii Părinţi despre minunea de pe Tabor
• Minunea Schimbării la Faţă a Domnului este considerată din prismaMinunea Schimbării la Faţă a Domnului este considerată din prisma
tradiţiei isihastetradiţiei isihaste caca prototipul vederii lui Dumnezeuprototipul vederii lui Dumnezeu şi al experienţeişi al experienţei
luminii dumnezeieşti, iar dinluminii dumnezeieşti, iar din perspectiva istoricăperspectiva istorică , ea trimite la, ea trimite la
venirea întru slavăvenirea întru slavă a Fiului lui Dumnezeu de la sfârşitul veacurilor.a Fiului lui Dumnezeu de la sfârşitul veacurilor.
Pentru a ilustra aceste două direcţii am recurs la scrierilePentru a ilustra aceste două direcţii am recurs la scrierile SfântuluiSfântului
Ioan Gură de AurIoan Gură de Aur ca exponent al direcţiei istorico-bisericeşti şi aleca exponent al direcţiei istorico-bisericeşti şi ale
Sfântului Grigorie PalamaSfântului Grigorie Palama , exponent al isihasmului, exponent al isihasmului

31. • PentruPentru Sfântul Ioan Gură de AurSfântul Ioan Gură de Aur minunea de pe muntele Tabor esteminunea de pe muntele Tabor este semnulsemnul
dovedirii dumnezeiriidovedirii dumnezeirii Mântuitorului Iisus Hristos, dar şi a legăturii sale cuMântuitorului Iisus Hristos, dar şi a legăturii sale cu
legea şi cu proorocii Vechiului Testament, reprezentaţi de Moise şi Ilie: „Uniilegea şi cu proorocii Vechiului Testament, reprezentaţi de Moise şi Ilie: „Unii
oameni ziceau că Hristos este Ilie, alţii că este Ieremia sau altul din proorociioameni ziceau că Hristos este Ilie, alţii că este Ieremia sau altul din proorocii
cei vechi, de aceea a trebuit să se arate lângă Hristos cei mai însemnaţi dintrecei vechi, de aceea a trebuit să se arate lângă Hristos cei mai însemnaţi dintre
trimişii dumnezeieşti ai Vechiului Testament, spre a arăta ce deosebire maretrimişii dumnezeieşti ai Vechiului Testament, spre a arăta ce deosebire mare
este între Domnul şi slujitorii Săi”este între Domnul şi slujitorii Săi”

32. • Prezenţa celor doi sfinţi alături de Hristos vine să arate că Hristos nu putea fiPrezenţa celor doi sfinţi alături de Hristos vine să arate că Hristos nu putea fi
vinovat de acuzele care îi erau aduse de farisei: că nu păzeşte sâmbăta (Ioanvinovat de acuzele care îi erau aduse de farisei: că nu păzeşte sâmbăta (Ioan
9, 16) şi că este hulitor de Dumnezeu (Ioan 10, 33)9, 16) şi că este hulitor de Dumnezeu (Ioan 10, 33)
• Lângă Hristos s-au arătat Moise şi Ilie pentru a arăta că Hristos este stăpânulLângă Hristos s-au arătat Moise şi Ilie pentru a arăta că Hristos este stăpânul
vieţii şi al morţii, iar norul luminos care îi învăluia pe ucenici şi glasul Tatăluivieţii şi al morţii, iar norul luminos care îi învăluia pe ucenici şi glasul Tatălui
din nor sunt o întărire a dumnezeirii Mântuitorului Hristos, care a fostdin nor sunt o întărire a dumnezeirii Mântuitorului Hristos, care a fost
mărturisită mai înainte de Schimbarea la Faţă de Petru la Cezareea lui Filipmărturisită mai înainte de Schimbarea la Faţă de Petru la Cezareea lui Filip
(Matei 16, 16)(Matei 16, 16)

33. • „„Când Domnul îngrozeşte, Se arată în nor întunecat, precum s-aCând Domnul îngrozeşte, Se arată în nor întunecat, precum s-a
întâmplat în Sinai, aici El însă n-a voit să îngrozească, ci să înveţe, deîntâmplat în Sinai, aici El însă n-a voit să îngrozească, ci să înveţe, de
aceea norul era luminosaceea norul era luminos
• Tatăl a strigat: «Acesta este Fiul Meu Cel iubit». Ca să nu se poatăTatăl a strigat: «Acesta este Fiul Meu Cel iubit». Ca să nu se poată
cineva îndoi despre cine este vorba, Moise şi Ilie s-au făcut nevăzuţicineva îndoi despre cine este vorba, Moise şi Ilie s-au făcut nevăzuţi
când s-a sfârşit glasul acelacând s-a sfârşit glasul acela

34. • În viziuneaÎn viziunea Sfântului Grigorie PalamaSfântului Grigorie Palama , Schimbarea la Faţă a Domnului, Schimbarea la Faţă a Domnului
esteeste începutul îndumnezeiriiînceputul îndumnezeirii firii umane prin experienţa luminiifirii umane prin experienţa luminii
dumnezeieşti sau a harului sfinţitor şi îndumnezeitordumnezeieşti sau a harului sfinţitor şi îndumnezeitor

35. • Sfântul Grigorie PalamaSfântul Grigorie Palama arată că experienţa luminii taborice nu se realizeazăarată că experienţa luminii taborice nu se realizează
numai la sfârşitul veacurilor, ci se împlineşte în interiorul istoriei ca pregustarenumai la sfârşitul veacurilor, ci se împlineşte în interiorul istoriei ca pregustare
a darurilor viitoarea darurilor viitoare
• Experienţa personală a luminii dumnezeieşti se poate vedea în mărturiileExperienţa personală a luminii dumnezeieşti se poate vedea în mărturiile
părinţilor duhovniceşti îmbunătăţiţi, care exprimă lumina dumnezeiască subpărinţilor duhovniceşti îmbunătăţiţi, care exprimă lumina dumnezeiască sub
forma unei bucurii nepământeşti şi a unei dulceţi care umplu toată fiinţa umanăforma unei bucurii nepământeşti şi a unei dulceţi care umplu toată fiinţa umană

36. • Redăm în continuare mărturiaRedăm în continuare mărturia
monahuluimonahului Gheron Iosif IsihastulGheron Iosif Isihastul ,,
trăitor în Sfântul Munte Athos,trăitor în Sfântul Munte Athos,
trecut la Domnul în 1959:trecut la Domnul în 1959: „Şi într-„Şi într-
o bună zi am avut mai multe trăirio bună zi am avut mai multe trăiri
duhovniceşti. Toată ziuaduhovniceşti. Toată ziua
plânsesem cu lacrimi amare, iarplânsesem cu lacrimi amare, iar
spre seară, cam pe la apusulspre seară, cam pe la apusul
soarelui, mă odihneam şi eramsoarelui, mă odihneam şi eram
epuizat după vărsarea atâtorepuizat după vărsarea atâtor
lacrimi. Mă uitam la Bisericalacrimi. Mă uitam la Biserica
Schimbării la Faţă din vârfulSchimbării la Faţă din vârful
muntelui şi, sfârşit de oboseală, îlmuntelui şi, sfârşit de oboseală, îl
chemam pe Domnul în rugăciune.chemam pe Domnul în rugăciune.
Şi deodată, parcă un vânt tare s-aŞi deodată, parcă un vânt tare s-a
stârnit, bătând în direcţia mea.stârnit, bătând în direcţia mea.
Dintr-odată, sufletul mi s-a umplutDintr-odată, sufletul mi s-a umplut
de o mireasmă de nedescris, iarde o mireasmă de nedescris, iar
inima a început să rosteascăinima a început să rostească
rugăciunea lui Iisus de la sine, carugăciunea lui Iisus de la sine, ca
un ceasornicun ceasornic

37. • M-am ridicat atunci, plin de har şi de o imensă bucurie, şi am intrat în chilie, iarM-am ridicat atunci, plin de har şi de o imensă bucurie, şi am intrat în chilie, iar
aplecându-mi bărbia în piept, am început a rosti rugăciunea. Şi de-abia amaplecându-mi bărbia în piept, am început a rosti rugăciunea. Şi de-abia am
spus-o de câteva ori, că am avut o minunată contemplare a lui Dumnezeu. Deşispus-o de câteva ori, că am avut o minunată contemplare a lui Dumnezeu. Deşi
eram în chilie cu uşa închisă, parcă mă aflam în cer, într-un loc minunat, într-oeram în chilie cu uşa închisă, parcă mă aflam în cer, într-un loc minunat, într-o
deplină pace şi linişte sufletească. Odihnă deplină. Mă gândeam doar atât:deplină pace şi linişte sufletească. Odihnă deplină. Mă gândeam doar atât:
Doamne, nu mă lăsa să mă întorc în lume, în viaţa cea plină de suferinţă, ciDoamne, nu mă lăsa să mă întorc în lume, în viaţa cea plină de suferinţă, ci
lasă-mă să rămân aici. Apoi după ce m-am odihnit după voia Domnului, mi-amlasă-mă să rămân aici. Apoi după ce m-am odihnit după voia Domnului, mi-am
revenit în sine, aflându-mă iar în peşteră”revenit în sine, aflându-mă iar în peşteră”

38. • „„Şi când s-au împlinit zilele înălţării Sale, El S-a hotărât să meargă laŞi când s-au împlinit zilele înălţării Sale, El S-a hotărât să meargă la
Ierusalim”Ierusalim” (Lc. IX, 51). Aceasta era starea de spirit a Mântuitorului Iisus Hristos(Lc. IX, 51). Aceasta era starea de spirit a Mântuitorului Iisus Hristos
când cobora de pe Muntele Taborului. Misiunea era îndeplinită. În lini tea dinșcând cobora de pe Muntele Taborului. Misiunea era îndeplinită. În lini tea dinș
Galileea i cu toate piedicile întâmpinate, î i alesese i formase pe Apostoliș ș șGalileea i cu toate piedicile întâmpinate, î i alesese i formase pe Apostoliș ș ș
pregătindu-i pentru menirea lorpregătindu-i pentru menirea lor

39. • Dacă până acum nuDacă până acum nu
dezvăluise lumii tainadezvăluise lumii taina
dumnezeirii Sale, ci apostolilordumnezeirii Sale, ci apostolilor
în Cezareea lui Filip, cândîn Cezareea lui Filip, când
Petru î-I spune:Petru î-I spune: „Tu e tiș„Tu e tiș
Hristosul, Fiul lui DumnezeuHristosul, Fiul lui Dumnezeu
Celui viu”,Celui viu”, iar pe Tabor i-așiar pe Tabor i-aș
descoperit slava Sadescoperit slava Sa
dumnezeiască, acum venisedumnezeiască, acum venise
timpul să arate lumii cine era.timpul să arate lumii cine era.
Nu numai un prooroc trimis deNu numai un prooroc trimis de
Dumnezeu, nu un MesiaDumnezeu, nu un Mesia
pământesc cum i-l închipuiaușpământesc cum i-l închipuiauș
iudeii, ci chiar Fiul luiiudeii, ci chiar Fiul lui
Dumnezeu, coborât peDumnezeu, coborât pe
pământ,pământ, „de ertându-se deș„de ertându-se deș
slava Sa dumnezeiască”,slava Sa dumnezeiască”,
pentru a răscumpăra lumeapentru a răscumpăra lumea
prin Pătimirile, Răstignireaprin Pătimirile, Răstignirea
Moartea i Învierea SașMoartea i Învierea Saș

40. • Ierusalimul va fi locul încununării Sale. Dacă în prima parte a vie ii Sale publice,țIerusalimul va fi locul încununării Sale. Dacă în prima parte a vie ii Sale publice,ț
Iisus oprea pe oameni să-I mărturisească dumnezeirea Sa, în cea de-a doua,Iisus oprea pe oameni să-I mărturisească dumnezeirea Sa, în cea de-a doua,
toate cuvântările i faptele Sale, vor să dovedească faptul că El este Fiul luiștoate cuvântările i faptele Sale, vor să dovedească faptul că El este Fiul luiș
Dumnezeu venit laDumnezeu venit la „plinirea vremii”.„plinirea vremii”. Iată pentru ce s-a arătat de pu ine ori pânățIată pentru ce s-a arătat de pu ine ori pânăț
acum la Ierusalim, numai de două ori, iar acum, când mai erau aproape opt luniacum la Ierusalim, numai de două ori, iar acum, când mai erau aproape opt luni
până la Jertfa Supremă, hotără te să se îndrepte spre Cetatea Sfântă așpână la Jertfa Supremă, hotără te să se îndrepte spre Cetatea Sfântă aș
IerusalimuluiIerusalimului

41. • Cu rugăciunea inimii, cu gândul la strălucirea dumnezeirii, admirăm încă oCu rugăciunea inimii, cu gândul la strălucirea dumnezeirii, admirăm încă o
dată, de pe Tabor, cerul calm i senin. Taborul ne oferă cea mai frumoasășdată, de pe Tabor, cerul calm i senin. Taborul ne oferă cea mai frumoasăș
priveli te a Galileii, care lini te te i înal ă sufletul ca nici un alt munte dinș ș ș ș țpriveli te a Galileii, care lini te te i înal ă sufletul ca nici un alt munte dinș ș ș ș ț
ara Sfântă. În zare, spre nord-est, se distinge muntele Hermonul Mare. De jurȚara Sfântă. În zare, spre nord-est, se distinge muntele Hermonul Mare. De jurȚ
împrejurul Taborului se desfă oară câmpii întinse iar ici colo strălucesc sateleșîmprejurul Taborului se desfă oară câmpii întinse iar ici colo strălucesc sateleș
cu căsu e albe. La 6 km de Tabor, în partea de sud, se vede satul Nain, locuitțcu căsu e albe. La 6 km de Tabor, în partea de sud, se vede satul Nain, locuitț
acum de arabi, unde Mântuitorul a înviat pe fiul unei văduveacum de arabi, unde Mântuitorul a înviat pe fiul unei văduve

42. • Dincolo de Nain este muntele Ghilboa, unde a murit Saul. Iar alături se aflăDincolo de Nain este muntele Ghilboa, unde a murit Saul. Iar alături se află
localitatea biblică Endor unde o renumită vrăjitoare a spus lui Saul că va murilocalitatea biblică Endor unde o renumită vrăjitoare a spus lui Saul că va muri
în luptăîn luptă
• Coborâm în tăcere Taborul i de departe admirăm cre tetul său, transfiguratș șCoborâm în tăcere Taborul i de departe admirăm cre tetul său, transfiguratș ș
de razele soarelui de toamnă i sfin it de pa ii Mântuitorului. Sunt priveli iș ț ș șde razele soarelui de toamnă i sfin it de pa ii Mântuitorului. Sunt priveli iș ț ș ș
unice în via a noastră. Slavă ie Doamne pentru toate frumuse ile acesteaț Ț țunice în via a noastră. Slavă ie Doamne pentru toate frumuse ile acesteaț Ț ț
dumnezeie ti!șdumnezeie ti!ș

43. • Ne îndreptăm, pe Valea Iordanului, spre Ierihonul vame ului Zaheu iș șNe îndreptăm, pe Valea Iordanului, spre Ierihonul vame ului Zaheu iș ș
a orbului Bartimeu. De departe privim cetatea. Este o adevărată oazăa orbului Bartimeu. De departe privim cetatea. Este o adevărată oază
verde în mijlocul acestui pustiu dezolant. De câte ori nu a trecutverde în mijlocul acestui pustiu dezolant. De câte ori nu a trecut
Domnul cu Sfin ii Săi Ucenici i Apostoli pe drumul acesta, mergândț șDomnul cu Sfin ii Săi Ucenici i Apostoli pe drumul acesta, mergândț ș
zile în ir, descul i, obosi i de cale, ar i de soare i înseta i! Oareș ț ț ș ș țzile în ir, descul i, obosi i de cale, ar i de soare i înseta i! Oareș ț ț ș ș ț
vom putea i noi vedea i sim i pe Iisus Hristos Domnul înș ș țvom putea i noi vedea i sim i pe Iisus Hristos Domnul înș ș ț
Ierihon? ...Ierihon? ...

44. • IerihonIerihon – în arabă– în arabă ‫أريحا‬‫أريحا‬ Er Riha sau Arīhā, în ebraicăEr Riha sau Arīhā, în ebraică ‫יריחו‬‫יריחו‬, Yerikho, în greacă Iεριχώ –, Yerikho, în greacă Iεριχώ –
este o localitate biblică din Cisiordania de azi, situată pe malul vestic al râului Iordan,este o localitate biblică din Cisiordania de azi, situată pe malul vestic al râului Iordan,
la cca 15 km de Marea Moartă. Numele său înseamnăla cca 15 km de Marea Moartă. Numele său înseamnă „lun㔄lună” i indică faptul că a fostși indică faptul că a fostș
unul din vechile centre ale cultului divinită ilor lunare. Ierihonul este men ionat pentruț țunul din vechile centre ale cultului divinită ilor lunare. Ierihonul este men ionat pentruț ț
prima dată în Cartea Numerilor din Vechiul Testament. Ora ul este considerat ca unulșprima dată în Cartea Numerilor din Vechiul Testament. Ora ul este considerat ca unulș
din cele mai vechi ora e cunoscute în lume, fiind locuit fără încetare din mileniul alșdin cele mai vechi ora e cunoscute în lume, fiind locuit fără încetare din mileniul alș
nouălea î.Hr. i are astăzi cca 25.000 locuitori, între care i 2-3.000 de cre tiniș ș șnouălea î.Hr. i are astăzi cca 25.000 locuitori, între care i 2-3.000 de cre tiniș ș ș

45. • Descris în Vechiul Testament caDescris în Vechiul Testament ca „ora ul palmierilor”,ș„ora ul palmierilor”,ș Ierihonul are mai multeIerihonul are mai multe
izvoare cu apă căldu ă sau rece – dintre care cel mai important estețizvoare cu apă căldu ă sau rece – dintre care cel mai important esteț „izvorul lui„izvorul lui
Elisei”Elisei” – care permite ob inerea a două culturi de fructe pe an. Situat la ccaț– care permite ob inerea a două culturi de fructe pe an. Situat la ccaț 250250
mm sub nivelul mării, Ierihonul este i ora ul cu cea mai joasă altitudine din lume.ș șsub nivelul mării, Ierihonul este i ora ul cu cea mai joasă altitudine din lume.ș ș
Men ionat în Cartea Numerilor, Ierihonul este primul ora alț șMen ionat în Cartea Numerilor, Ierihonul este primul ora alț ș „ ării promise”ț„ ării promise”ț --
ara Cannanului - cucerit de Iosua i de evrei în sec. XV sau XIV î.Hr.Ț șara Cannanului - cucerit de Iosua i de evrei în sec. XV sau XIV î.Hr.Ț ș

46. • Cartea lui Iosua relatează cucerirea Ierihonului i cum, după apte zile în care evreiiș șCartea lui Iosua relatează cucerirea Ierihonului i cum, după apte zile în care evreiiș ș
au înconjurat Ierihonul în procesiune cu Chivotul Legământului, a aptea zi, la sunetulșau înconjurat Ierihonul în procesiune cu Chivotul Legământului, a aptea zi, la sunetulș
trâmbi elor de către preo i, zidurile Ierihonului au căzut în fa a poporului alesț ț țtrâmbi elor de către preo i, zidurile Ierihonului au căzut în fa a poporului alesț ț ț
• Ierihonul, împreună cu Fâ ia Gaza, a fost primul ora cedat de Israel Palestinei înș șIerihonul, împreună cu Fâ ia Gaza, a fost primul ora cedat de Israel Palestinei înș ș
1994, în urma acordului de pace de la Oslo. Reocupat de militarii israelieni, a revenit1994, în urma acordului de pace de la Oslo. Reocupat de militarii israelieni, a revenit
păr ii palestiniene în urma retrocedărilor din martie 2005țpăr ii palestiniene în urma retrocedărilor din martie 2005ț

47. • Oraşul s-a bucurat de o mare prosperitate şi poate că tocmai de aceea el aOraşul s-a bucurat de o mare prosperitate şi poate că tocmai de aceea el a
ajuns pe rând în mâinile mai multor stăpânitori printre care amintim pe împăratulajuns pe rând în mâinile mai multor stăpânitori printre care amintim pe împăratul
roman Antonio care l-a dăruit reginei Cleopatra din Egipt, care la rândul ei l-aroman Antonio care l-a dăruit reginei Cleopatra din Egipt, care la rândul ei l-a
vândut lui Irod cel Mare. Clima plăcută de aici precum şi bogăţia oraşului l-auvândut lui Irod cel Mare. Clima plăcută de aici precum şi bogăţia oraşului l-au
determinat pe Irod să înfrumuseţeze zona cu plantaţii şi apeducte pentru irigaţii.determinat pe Irod să înfrumuseţeze zona cu plantaţii şi apeducte pentru irigaţii.
Locul era ideal pentru odihnă sau refugiu şi de aceea Irod a construit sauLocul era ideal pentru odihnă sau refugiu şi de aceea Irod a construit sau
consolidat aici mai multe palate care să-i servească drept reşedinţă de iarnă –consolidat aici mai multe palate care să-i servească drept reşedinţă de iarnă –
a doua capitală după Ierusalima doua capitală după Ierusalim

48. • Potrivit tradiţiei prin secolul 2-3 după Hristos în oraşul Ierihon exista o populaţie înPotrivit tradiţiei prin secolul 2-3 după Hristos în oraşul Ierihon exista o populaţie în
majoritate creştină şi chiar o episcopie ortodoxă. Împăratul Constantin cel Maremajoritate creştină şi chiar o episcopie ortodoxă. Împăratul Constantin cel Mare
împreună cu mama sa Elena au construit în zonă mai multe locaşuri pentru închinare,împreună cu mama sa Elena au construit în zonă mai multe locaşuri pentru închinare,
iar în împrejurimi existau foarte multe lavre şi peşteri în care trăiau mari călugări şiiar în împrejurimi existau foarte multe lavre şi peşteri în care trăiau mari călugări şi
pustnici. Acest fapt l-a determinat pe împăratul Justinian să construiască sau săpustnici. Acest fapt l-a determinat pe împăratul Justinian să construiască sau să
întemeieze aici alte locaşuri pentru închinare şi case de găzduire pentru peleriniîntemeieze aici alte locaşuri pentru închinare şi case de găzduire pentru pelerini

49. • În secolele următoare aşezămintele creştine de aici au fostÎn secolele următoare aşezămintele creştine de aici au fost
întreţinute cu mari sacrificii, întrucât regiunea binecuvântată şiîntreţinute cu mari sacrificii, întrucât regiunea binecuvântată şi
bogată de aici era deseori prădată de năvălitorii din răsărit. Venireabogată de aici era deseori prădată de năvălitorii din răsărit. Venirea
perşilor prin anul 614, iar mai târziu a musulmanilor în anul 638, auperşilor prin anul 614, iar mai târziu a musulmanilor în anul 638, au
determinat ca toate aceste aşezări bisericeşti să fie distruse, iardeterminat ca toate aceste aşezări bisericeşti să fie distruse, iar
populaţia creştină să fie omorâtă şi în mare parte alungată. Estepopulaţia creştină să fie omorâtă şi în mare parte alungată. Este
important de menţionat că pe valea Hozevei din apropiereaimportant de menţionat că pe valea Hozevei din apropierea
Ierihonului perşii au omorât numai în anul 614 pesteIerihonului perşii au omorât numai în anul 614 peste trei miitrei mii dede
călugări, martirizaţi pentru credinţa lor în Hristoscălugări, martirizaţi pentru credinţa lor în Hristos

50. • Deşi prin secolul XII cruciaţii au încercat să restabilească faima creştină aDeşi prin secolul XII cruciaţii au încercat să restabilească faima creştină a
oraşului Ierihon, totuşi ţinutul a rămas în scurt timp izolat şi supusoraşului Ierihon, totuşi ţinutul a rămas în scurt timp izolat şi supus
musulmanilor până după primul război mondial, când Ierihonul a început sămusulmanilor până după primul război mondial, când Ierihonul a început să
recapete oarecum gloria de altădată. Întinsa depresiune a Ierihonului esterecapete oarecum gloria de altădată. Întinsa depresiune a Ierihonului este
acoperită cu plantaţii de tot felul de pomi roditori, de vii cu struguri imenşi, cuacoperită cu plantaţii de tot felul de pomi roditori, de vii cu struguri imenşi, cu
palmieri înalţi şi flori minunate care înfloresc pe toată perioada anuluipalmieri înalţi şi flori minunate care înfloresc pe toată perioada anului

51. • Sfânta Evanghelie ne mărturiseşte că şi Domnul Iisus Hristos a trecut de maiSfânta Evanghelie ne mărturiseşte că şi Domnul Iisus Hristos a trecut de mai
multe ori prin acest oraş în drumul său spre Iordan sau Ierusalim. Parcă şimulte ori prin acest oraş în drumul său spre Iordan sau Ierusalim. Parcă şi
astăzi îl vedem pe Domnul împreună cu ucenicii Săi mergând desculţ peastăzi îl vedem pe Domnul împreună cu ucenicii Săi mergând desculţ pe
drumul care urcă din Ierihon spre Ierusalim spunând aceste cuvinte:drumul care urcă din Ierihon spre Ierusalim spunând aceste cuvinte: „Iată ne„Iată ne
suim la Ierusalim şi Fiul Omului va fi dat pe mâna arhiereilor şi a cărturarilor,suim la Ierusalim şi Fiul Omului va fi dat pe mâna arhiereilor şi a cărturarilor,
şi îl vor osândi la moarte, … dar a treia zi va învia”şi îl vor osândi la moarte, … dar a treia zi va învia” (Mt 20, 17-19). De cele(Mt 20, 17-19). De cele
mai multe ori drumul acesta era parcurs pe jos şi ne putem imagina că mulţimai multe ori drumul acesta era parcurs pe jos şi ne putem imagina că mulţi
oameni veneau la Iisus pentru a asculta cuvintele Sale dumnezeieşti sauoameni veneau la Iisus pentru a asculta cuvintele Sale dumnezeieşti sau
pentru a se vindecapentru a se vindeca

52. • Aşa s-a întâmplat şi cu orbulAşa s-a întâmplat şi cu orbul
Bartimeu care şedea peBartimeu care şedea pe
marginea drumului dinmarginea drumului din
Ierihon şi auzind că IisusIerihon şi auzind că Iisus
Nazarineanul trece pe acoloNazarineanul trece pe acolo
a început să strige:a început să strige: „Fiul lui„Fiul lui
David miluieşte-mă! Şi mulţiDavid miluieşte-mă! Şi mulţi
îl certau ca să tacă, el însă,îl certau ca să tacă, el însă,
cu mult mai tare striga, şicu mult mai tare striga, şi
văzând Iisus credinţa lui l-avăzând Iisus credinţa lui l-a
întrebat: ”Ce voieşti să-ţiîntrebat: ”Ce voieşti să-ţi
fac? Iar orbul a zis: Doamnefac? Iar orbul a zis: Doamne
să văd! Şi Iisus i-a zis: Vezi!să văd! Şi Iisus i-a zis: Vezi!
Credinţa ta te-a mântuit”. ŞiCredinţa ta te-a mântuit”. Şi
îndată orbul a văzut şiîndată orbul a văzut şi
mergea după El slăvind pemergea după El slăvind pe
Dumnezeu. Şi tot poporul,Dumnezeu. Şi tot poporul,
care văzuse, a dat laudă luicare văzuse, a dat laudă lui
Dumnezeu”Dumnezeu” (Lc. 18, 41-43)(Lc. 18, 41-43)

53. • Sfânta Evanghelie ne istoriseşte că în acest oraş Mântuitorul l-aSfânta Evanghelie ne istoriseşte că în acest oraş Mântuitorul l-a
întâlnit şi pe vameşul Zaheu:întâlnit şi pe vameşul Zaheu: „Şi intrând, trecea prin Ierihon. Şi iată„Şi intrând, trecea prin Ierihon. Şi iată
un bărbat, cu numele Zaheu, şi acesta era mai-marele vameşilor şiun bărbat, cu numele Zaheu, şi acesta era mai-marele vameşilor şi
era bogat. Şi căuta să vadă cine este Iisus, dar nu putea de mulţime,era bogat. Şi căuta să vadă cine este Iisus, dar nu putea de mulţime,
pentru că era mic de statură. Şi alergând el înainte, s-a suit într-unpentru că era mic de statură. Şi alergând el înainte, s-a suit într-un
sicomor, ca să-L vadă, căci pe acolo avea să treacă. Şi când a sositsicomor, ca să-L vadă, căci pe acolo avea să treacă. Şi când a sosit
la locul acela, Iisus, privind în sus, a zis către el: Zahee, coboară-tela locul acela, Iisus, privind în sus, a zis către el: Zahee, coboară-te
degrabă, căci astăzi în casa ta trebuie să rămân. Şi a coborâtdegrabă, căci astăzi în casa ta trebuie să rămân. Şi a coborât
degrabă şi L-a primit, bucurându-sedegrabă şi L-a primit, bucurându-se

54. • Şi văzând, toţi murmurau,Şi văzând, toţi murmurau,
zicând că a intrat săzicând că a intrat să
găzduiască la un om păcătos.găzduiască la un om păcătos.
Iar Zaheu, stând, a zis cătreIar Zaheu, stând, a zis către
Domnul: Iată, jumătate dinDomnul: Iată, jumătate din
averea mea, Doamne, o dauaverea mea, Doamne, o dau
săracilor şi, dacă amsăracilor şi, dacă am
nedreptă it pe cineva cu ceva,țnedreptă it pe cineva cu ceva,ț
întorc împătrit. Şi a zis cătreîntorc împătrit. Şi a zis către
el Iisus: Astăzi s-a făcutel Iisus: Astăzi s-a făcut
mântuire casei acesteia, căcimântuire casei acesteia, căci
şi acesta este fiu al luişi acesta este fiu al lui
Avraam. Căci Fiul Omului aAvraam. Căci Fiul Omului a
venit să caute şi săvenit să caute şi să
mântuiască pe cel pierdut”mântuiască pe cel pierdut”
(Lc, 19; 1-10) Pe locul(Lc, 19; 1-10) Pe locul
întâlnirii lui Zaheu cuîntâlnirii lui Zaheu cu
Mântuitorul Iisus Hristos seMântuitorul Iisus Hristos se
păstrează un sicomorpăstrează un sicomor

55. • Sicomorul în care s-a urcat Zaheu este un copac specific zonei, asemănător cuSicomorul în care s-a urcat Zaheu este un copac specific zonei, asemănător cu
smochinul. La noi, prin traducere, acest copac a fost numitsmochinul. La noi, prin traducere, acest copac a fost numit „dud”,„dud”, deoarecedeoarece
„sicomorul”„sicomorul” se aseamănă mult cu dudul românesc. Trunchiul acestui copacse aseamănă mult cu dudul românesc. Trunchiul acestui copac
biblic, astăzi complet uscat, se păstrează în curtea Bisericii Ortodoxe „Sfântulbiblic, astăzi complet uscat, se păstrează în curtea Bisericii Ortodoxe „Sfântul
Prooroc Elisei”, din Ierihon. Tulpina sicomorului în care s-a urcat ZaheuProoroc Elisei”, din Ierihon. Tulpina sicomorului în care s-a urcat Zaheu
vame ul, pentru a-L vedea pe Hristos, se păstrează astăzi într-o construc ieș țvame ul, pentru a-L vedea pe Hristos, se păstrează astăzi într-o construc ieș ț
improvizată, spre a-l păzi de intemperiile vremii i de pelerinișimprovizată, spre a-l păzi de intemperiile vremii i de peleriniș

56. • Sicomorul lui Zaheu esteSicomorul lui Zaheu este
atestat de mai mul i pelerinițatestat de mai mul i peleriniț
la Locurile Sfinte din timpurilela Locurile Sfinte din timpurile
vechi:vechi: Pelerinul din BordeauxPelerinul din Bordeaux
(333-334 d.Hr.),(333-334 d.Hr.), Antoninus dinAntoninus din
PiacenzaPiacenza (către 570 d.Hr. - la(către 570 d.Hr. - la
acea vreme partea de sus aacea vreme partea de sus a
sicomorului era uscată), sausicomorului era uscată), sau
egumenul Danielegumenul Daniel din Rusiadin Rusia
(către 1106-1107), care spune(către 1106-1107), care spune
că atunci când a trecut el princă atunci când a trecut el prin
Ierihon din sicomorul vechi alIerihon din sicomorul vechi al
lui Zaheu (care se uscase înlui Zaheu (care se uscase în
totalitate, dar era încă vizibil)totalitate, dar era încă vizibil)
a ie it o nouă mlădi ă, unș ța ie it o nouă mlădi ă, unș ț
sicomor lângă cel uscatsicomor lângă cel uscat

57. • Potrivit tradi iei crestine,țPotrivit tradi iei crestine,ț
Sfântul ZaheuSfântul Zaheu l-a înso it pețl-a înso it peț
Sf. Ap. Petru, în călătoriileSf. Ap. Petru, în călătoriile
sale misionare, fiind unulsale misionare, fiind unul
dintre cei 70 de uncenici aidintre cei 70 de uncenici ai
Domnului. Tradi ia mai spunețDomnului. Tradi ia mai spuneț
că Zaheucă Zaheu
l-a urmat pe Sfântul Petru înl-a urmat pe Sfântul Petru în
Cezareea Palestinei, unde aCezareea Palestinei, unde a
fost numit episcop. Sfântulfost numit episcop. Sfântul
Zaheu este prăznuit deZaheu este prăznuit de
Biserica Ortodoxă în ziua deBiserica Ortodoxă în ziua de
20 aprilie20 aprilie. Biserica îl mai. Biserica îl mai
pomene te pe Sfântul Zaheu,șpomene te pe Sfântul Zaheu,ș
vame ul din Ierihon, i înș șvame ul din Ierihon, i înș ș
Duminica lui ZaheuDuminica lui Zaheu , când se, când se
cite te textul din Luca (19, 1-șcite te textul din Luca (19, 1-ș
10), unde este descrisă10), unde este descrisă
întâlnirea lui Zaheu cuîntâlnirea lui Zaheu cu
MântuitorulMântuitorul

58. • Aici, în acest loc în care religiile monoteiste î i dispută întâietatea în fa a luiș țAici, în acest loc în care religiile monoteiste î i dispută întâietatea în fa a luiș ț
Dumnezeu i a oamenilor, Biserica Ortodoxă Română a primit prin dona ie,ș țDumnezeu i a oamenilor, Biserica Ortodoxă Română a primit prin dona ie,ș ț
înainte de Revolu ie, de la un credincios român stabilit în zonă, un teren la carețînainte de Revolu ie, de la un credincios român stabilit în zonă, un teren la careț
s-au mai adăugat altele limitrofe, ajungând în prezent la o suprafa ă de 3.000țs-au mai adăugat altele limitrofe, ajungând în prezent la o suprafa ă de 3.000ț
mpmp

59. • În anulÎn anul 19951995, datorită afluen eiț, datorită afluen eiț
pelerinilor români,pelerinilor români, s-a deciss-a decis
construirea unui nouconstruirea unui nou
A ezământ Românesc lașA ezământ Românesc laș
IerihonIerihon, sub conducerea, sub conducerea
arhimandritului Ieronim Cre u,țarhimandritului Ieronim Cre u,ț
Superiorul a ezămintelorșSuperiorul a ezămintelorș
române ti de la Locurile Sfinteșromâne ti de la Locurile Sfinteș
• Cu mari sacrificii, lucrările auCu mari sacrificii, lucrările au
fost demarate în anul 1999, unfost demarate în anul 1999, un
A ezământ Românesc foarteșA ezământ Românesc foarteș
primitor pentru pelerinii româniprimitor pentru pelerinii români
începând să se conturezeîncepând să se contureze
u or-u or. S-a construit unș șu or-u or. S-a construit unș ș
paraclis i o biserică mare -șparaclis i o biserică mare -ș
altarele au fost sfin ite la 8țaltarele au fost sfin ite la 8ț
ianuarie 2000 - apoi o casă deianuarie 2000 - apoi o casă de
pelerinipelerini

60. • Cele câteva măicu e i părintele sjujitor au adus cu ei ospitalitetea poporului român.ț șCele câteva măicu e i părintele sjujitor au adus cu ei ospitalitetea poporului român.ț ș
Astăzi, în mare măsură finalizat, Sfântul A ezământ Românesc din ora ul biblic Ierihonș șAstăzi, în mare măsură finalizat, Sfântul A ezământ Românesc din ora ul biblic Ierihonș ș
a teaptă să-i trecem pragul. Este impresionantă în primul rând arhitectura loca ului, cuș șa teaptă să-i trecem pragul. Este impresionantă în primul rând arhitectura loca ului, cuș ș
biserica ortodoxă în centru i clădirile înalte de 3 etaje care o înconjoară, i careș șbiserica ortodoxă în centru i clădirile înalte de 3 etaje care o înconjoară, i careș ș
formează de fapt împrejmuirea propriu-zisă, circulară, a a ezământului. Biserica zveltă,șformează de fapt împrejmuirea propriu-zisă, circulară, a a ezământului. Biserica zveltă,ș
pictată în stil bizantin de doi pictori din Bucuresti este foarte frumoasăpictată în stil bizantin de doi pictori din Bucuresti este foarte frumoasă

61. • De la 250 m, sub nivelul mării, unde se situează Ierihonul, coborâm până laDe la 250 m, sub nivelul mării, unde se situează Ierihonul, coborâm până la
minus 400 m n.m.,minus 400 m n.m., la Marea Moartă, o mare fără via ă, fără pitoresc, numaițla Marea Moartă, o mare fără via ă, fără pitoresc, numaiț
soarele i luna se oglindesc în valurile ei. Dar de ce se cheamă a a?ș șsoarele i luna se oglindesc în valurile ei. Dar de ce se cheamă a a?ș ș
• Marea Moartă, înMarea Moartă, în ebraică (ebraică (‫המלח‬ ‫ים‬‫המלח‬ ‫ים‬)) Yam HaMelachYam HaMelach, respectiv în arabă „Marea, respectiv în arabă „Marea
Sărată” (Sărată” (‫ي(ت‬ّ‫ت‬‫الم‬ ‫بحر‬‫ي(ت‬ّ‫ت‬‫الم‬ ‫بحر‬),), este un laceste un lac ((mare continentalămare continentală)) fără scurgere spre ocean.fără scurgere spre ocean.
Singura apă curgătoare care o alimentează este râul Iordan, care face grani ațSingura apă curgătoare care o alimentează este râul Iordan, care face grani aț
naturală dintre Israel, Iordania de vest i Iordaniașnaturală dintre Israel, Iordania de vest i Iordaniaș

62. • Înainte era numităÎnainte era numită „Marea de sare”„Marea de sare” sausau „Marea de asfalt”.„Marea de asfalt”. Numele deNumele de „Marea Moart㔄Marea Moartă”
nu este deloc exagerat: datorită salinită ii ridicate aici nu este posibilă via a.ț țnu este deloc exagerat: datorită salinită ii ridicate aici nu este posibilă via a.ț ț
Denumirea deDenumirea de „Marea Moart㔄Marea Moartă” a fost dată de grecula fost dată de grecul Pausanias,Pausanias, cel care a i cercetat-șcel care a i cercetat-ș
o pentru prima datăo pentru prima dată
• Marea Moartă este a doua apă ca mărime dintre apele stătătoare din ŢARA SFÂNTĂ.Marea Moartă este a doua apă ca mărime dintre apele stătătoare din ŢARA SFÂNTĂ.
Ea se mai numeşte şi Marea Sărată şi este situată în sud-estul Ţării Sfinte. Ea esteEa se mai numeşte şi Marea Sărată şi este situată în sud-estul Ţării Sfinte. Ea este
formată într-o depresiune adâncă care se numeşte SIDIM. Datorită acestui fapt,formată într-o depresiune adâncă care se numeşte SIDIM. Datorită acestui fapt,
uneori ea mai este numită şi Marea Sidimuneori ea mai este numită şi Marea Sidim

63. • Marele istoric iudeuMarele istoric iudeu IOSIF FLAVIUIOSIF FLAVIU a mai numit-o şia mai numit-o şi Marea AsfalticăMarea Asfaltică pentru căpentru că
din adâncurile ei iese din când în când, la suprafaţă, smoală, pe care evreii odin adâncurile ei iese din când în când, la suprafaţă, smoală, pe care evreii o
strângeau şi o foloseau la smolirea acoperişurilor caselor pentru a împiedicastrângeau şi o foloseau la smolirea acoperişurilor caselor pentru a împiedica
pătrunderea apei. La rândul lor, egiptenii cumpărau această smoală şi opătrunderea apei. La rândul lor, egiptenii cumpărau această smoală şi o
foloseau pentru îmbălsămarea mumiilor. Arabii mai numesc Marea Moartă şifoloseau pentru îmbălsămarea mumiilor. Arabii mai numesc Marea Moartă şi
MAREA LUI LOT.MAREA LUI LOT. Nu trebuie uitat faptul că Marea Moartă are adâncimea ceaNu trebuie uitat faptul că Marea Moartă are adâncimea cea
mai mare de pe suprafaţa pământului şi anume 394 m sub nivelul MĂRIImai mare de pe suprafaţa pământului şi anume 394 m sub nivelul MĂRII
MEDITERANEMEDITERANE

64. • Ea are oEa are o lungime,lungime, de la punctul de vărsare a IORDANULUI în nord şi până lade la punctul de vărsare a IORDANULUI în nord şi până la
capătul sudic, decapătul sudic, de 73 km73 km. Cam pe. Cam pe la mijlocla mijloc, ea are o, ea are o lăţime de 17,8 kmlăţime de 17,8 km, iar cu, iar cu
cât înaintăm spre sud, lăţimea ei este decât înaintăm spre sud, lăţimea ei este de 3,5 km3,5 km.. Adâncimea medieAdâncimea medie a acesteia acestei
ape este deape este de 329 m329 m, având, având cea mai mare adâncimecea mai mare adâncime dede 399 m399 m în partea de nordîn partea de nord
şişi în partea de sudîn partea de sud de aproximativde aproximativ 3,6 m3,6 m. Singura apă mai adancă decât. Singura apă mai adancă decât
acesta esteacesta este Lacul Baikal,Lacul Baikal, ce se află lace se află la 794 de metri sub nivelul mării794 de metri sub nivelul mării
planetareplanetare.. Ea este divizată în două părţi inegale printr-o fâşie de pământ,Ea este divizată în două părţi inegale printr-o fâşie de pământ,
partea nordicăpartea nordică având o lungime deavând o lungime de 43 km43 km, iar, iar partea sudicăpartea sudică dede 30 km30 km

65. • Con inutul de sarețCon inutul de sareț al apei esteal apei este 33 %,33 %, înîn medie de 28 %,medie de 28 %, numainumai Lacul AsalLacul Asal dindin
Africa are un con inut mai ridicat dețAfrica are un con inut mai ridicat deț sare (35 %).sare (35 %). Datorită acestui lucru, corpulDatorită acestui lucru, corpul
omenesc nu se scufundă în această apă a cărei greutate specifică este multomenesc nu se scufundă în această apă a cărei greutate specifică este mult
mai mare decât a apei dulci. Evaporarea intensă a apei datorită climei caldemai mare decât a apei dulci. Evaporarea intensă a apei datorită climei calde
din regiune este compensată par ial de râul Iordan, totu i evaporarea masivăț șdin regiune este compensată par ial de râul Iordan, totu i evaporarea masivăț ș
determină formarea cristalelor de sare pe ărmul măriițdetermină formarea cristalelor de sare pe ărmul măriiț

66. • Malurile sunt acoperite cu sare, iar împrejurimile ei sunt în general sterpe –Malurile sunt acoperite cu sare, iar împrejurimile ei sunt în general sterpe –
fără vegetaţie. Există totuşi mici oaze de păpuriş şi sălcii numai în acele locurifără vegetaţie. Există totuşi mici oaze de păpuriş şi sălcii numai în acele locuri
unde se varsă în Marea Moartă pârâiaşe cu apă dulceunde se varsă în Marea Moartă pârâiaşe cu apă dulce
• Partea sudică a Mării Moarte a fost înainte un şes desfătător la privire, în carePartea sudică a Mării Moarte a fost înainte un şes desfătător la privire, în care
se aflau amplasate cetăţilese aflau amplasate cetăţile SODOMA, GOMORA, ADMA şi ŢEBOIMSODOMA, GOMORA, ADMA şi ŢEBOIM . În ceea ce. În ceea ce
priveşte cauza formării Mării Moarte, aflăm din Sfânta Scriptură următoarele:priveşte cauza formării Mării Moarte, aflăm din Sfânta Scriptură următoarele:

67. • „„Domnul i S-a arătat - luiDomnul i S-a arătat - lui
Avraam - la stejarul Mamvri, peAvraam - la stejarul Mamvri, pe
când el şedea în pragul cortuluicând el şedea în pragul cortului
său. Şi ridicându-şi el ochii, s-asău. Şi ridicându-şi el ochii, s-a
uitat; şi iată, trei Oameni îiuitat; şi iată, trei Oameni îi
stăteau în faţă; şi de cum I-astăteau în faţă; şi de cum I-a
văzut, a alergat în pragulvăzut, a alergat în pragul
cortului său în întâmpinarea lorcortului său în întâmpinarea lor
şi s-a închinat până la pământ”.şi s-a închinat până la pământ”.
Aceste capitole din FACERE 18-Aceste capitole din FACERE 18-
19 cuprind unul din cele mai19 cuprind unul din cele mai
frumoase episoade dinfrumoase episoade din
VECHIUL TESTAMENT,VECHIUL TESTAMENT,
deoarece relatarea lor e îndeoarece relatarea lor e în
permanenţă învăluită într-o aurăpermanenţă învăluită într-o aură
de mister. Cei Trei vorbesc cândde mister. Cei Trei vorbesc când
la plural, când la singularla plural, când la singular

68. • SFÂNTA TRADIŢIE a BISERICII CREŞTINE a identificat întâia revelare sauSFÂNTA TRADIŢIE a BISERICII CREŞTINE a identificat întâia revelare sau
descoperire a SFINTEI TREIMI - adică un singur Dumnezeu în trei Persoane,descoperire a SFINTEI TREIMI - adică un singur Dumnezeu în trei Persoane,
credinţă care a inspirat numeroase capodopere ale iconografiei ortodoxe, printrecredinţă care a inspirat numeroase capodopere ale iconografiei ortodoxe, printre
care celebra icoană a lui RUBLIOV şi fresca de la SURPATELE.care celebra icoană a lui RUBLIOV şi fresca de la SURPATELE. „Şi a zis:„Şi a zis:
Doamne dac-am aflat har în ochii Tăi, nu-l ocoli pe robul Tău!Doamne dac-am aflat har în ochii Tăi, nu-l ocoli pe robul Tău! ”” - indiciu sigur al- indiciu sigur al
intuiţiei lui Avraam, în sensul că Cei Trei nu sunt oameni obişnuiţi şi că, în fapt,intuiţiei lui Avraam, în sensul că Cei Trei nu sunt oameni obişnuiţi şi că, în fapt,
Ei sunt Unul, adică un singur Dumnezeu în trei Persoane, prin cuvântulEi sunt Unul, adică un singur Dumnezeu în trei Persoane, prin cuvântul
„Doamne”, arătându-se unitatea celor Trei Persoane într-o singură Dumnezeire„Doamne”, arătându-se unitatea celor Trei Persoane într-o singură Dumnezeire

69. • „„Apoi sculându-Se de acolo, Oamenii au căutat spre Sodoma şi Gomora; iarApoi sculându-Se de acolo, Oamenii au căutat spre Sodoma şi Gomora; iar
Avraam mergea cu ei să-I petreacă ... Şi a zis Domnul: Mare-i strigarea-mpotrivaAvraam mergea cu ei să-I petreacă ... Şi a zis Domnul: Mare-i strigarea-mpotriva
Sodomei şi Gomorei, şi mari fără margini sunt păcatele lor. Aşadar, Mă voiSodomei şi Gomorei, şi mari fără margini sunt păcatele lor. Aşadar, Mă voi
pogorî şi voi vedea dacă faptele lor se potrivesc cu strigarea care-mpotrivă-le apogorî şi voi vedea dacă faptele lor se potrivesc cu strigarea care-mpotrivă-le a
ajuns până la Mine; iar dacă nu, să ştiu. Oamenii au plecat de acolo şi mergeauajuns până la Mine; iar dacă nu, să ştiu. Oamenii au plecat de acolo şi mergeau
spre Sodoma, în timp ce Avram încă stătea înaintea Domnului”spre Sodoma, în timp ce Avram încă stătea înaintea Domnului” - În context se- În context se
înţelege: Din cei Trei Oameni, numai doi au plecat spre Sodomaînţelege: Din cei Trei Oameni, numai doi au plecat spre Sodoma

70. • „„Şi apropiindu-se Avraam, a zis: Îl vei pierde Tu oare pe cel drept odată cu celŞi apropiindu-se Avraam, a zis: Îl vei pierde Tu oare pe cel drept odată cu cel
păcătos? şi-i va fi oare celui drept ca şi cum ar fi păcătos? Presupunând că-n cetateapăcătos? şi-i va fi oare celui drept ca şi cum ar fi păcătos? Presupunând că-n cetatea
aceea sunt cincizeci de drepţi, îi vei face să piară? Oare nu vei cruţa tot locul acela deaceea sunt cincizeci de drepţi, îi vei face să piară? Oare nu vei cruţa tot locul acela de
dragul celor cincizeci de drepţi ce se află-n cetate? Departe de Tine să faci una cadragul celor cincizeci de drepţi ce se află-n cetate? Departe de Tine să faci una ca
asta: să-l pierzi pe cel drept odată cu cel păcătos şi să-i fie celui drept ca şi cum ar fiasta: să-l pierzi pe cel drept odată cu cel păcătos şi să-i fie celui drept ca şi cum ar fi
păcătos! Departe de Tine! El, Cel ce judecă tot pământul, nu va face dreptate?.păcătos! Departe de Tine! El, Cel ce judecă tot pământul, nu va face dreptate?. Zis-aZis-a
Domnul: Dacă la Sodoma găsesc cincizeci de drepţi în sânul cetăţii, de dragul lor voiDomnul: Dacă la Sodoma găsesc cincizeci de drepţi în sânul cetăţii, de dragul lor voi
cruţa tot loculcruţa tot locul

71. • Avraam tot mijloceşteAvraam tot mijloceşte
înaintea lui Dumnezeu şiînaintea lui Dumnezeu şi
coboară numărul drepţilorcoboară numărul drepţilor
până la zecepână la zece şi Dumnezeu l-şi Dumnezeu l-
a asigurat că nici pentrua asigurat că nici pentru
zece drepţi, nu va nimicizece drepţi, nu va nimici
cetatea.cetatea. „Cei doi îngeri au„Cei doi îngeri au
ajuns la Sodoma spre seară;ajuns la Sodoma spre seară;
iar Lot şedea la poartaiar Lot şedea la poarta
Sodomei. Şi văzându-I, LotSodomei. Şi văzându-I, Lot
s-a ridicat să-I întâmpine şis-a ridicat să-I întâmpine şi
s-a plecat cu faţa până las-a plecat cu faţa până la
pământ şi a zis: Rogu-vă,pământ şi a zis: Rogu-vă,
Domnii mei, abateţi-Vă pe laDomnii mei, abateţi-Vă pe la
casa robului Vostru şicasa robului Vostru şi
rămâneţi acolo peste noapte;rămâneţi acolo peste noapte;
Dar el a stăruit atât de multDar el a stăruit atât de mult
încât ei s-au abătut pe la elîncât ei s-au abătut pe la el
şi au intrat în casa luişi au intrat în casa lui

72. • Iar oamenii cetăţii de la tânăr până la bătrân, tot poporul pân-la unul, au înconjurat casaIar oamenii cetăţii de la tânăr până la bătrân, tot poporul pân-la unul, au înconjurat casa
şi l-au chemat afară pe Lot şi i-au zis: Unde sunt bărbaţii care-au venit la tine-asupraşi l-au chemat afară pe Lot şi i-au zis: Unde sunt bărbaţii care-au venit la tine-asupra
nopţii? Adu-i afară, ca să-i cunoaştemnopţii? Adu-i afară, ca să-i cunoaştem - „a cunoaşte” în limbajului biblic, înseamnă a- „a cunoaşte” în limbajului biblic, înseamnă a
avea legături trupeşti. Păcatul împotriva naturii practicat de locuitorii Sodomei şi relatatavea legături trupeşti. Păcatul împotriva naturii practicat de locuitorii Sodomei şi relatat
în acest episod a dat naştere termenilor de „sodomie” şi „sodomit”; viciul este aspruîn acest episod a dat naştere termenilor de „sodomie” şi „sodomit”; viciul este aspru
condamnat de morala creştină în general şi de morala creştină ortodoxă în specialcondamnat de morala creştină în general şi de morala creştină ortodoxă în special

73. • Din cele relatate în prima carte a Sf Scripturi, Facere sau Geneza,Din cele relatate în prima carte a Sf Scripturi, Facere sau Geneza,
reiese că, pentrureiese că, pentru fărădelegilefărădelegile celor care vieţuiau acolo -celor care vieţuiau acolo - Sodoma,Sodoma,
Gomora, Adma şi ŢeboimGomora, Adma şi Ţeboim - Dumnezeu i-a nimicit pe locuitorii acelstor- Dumnezeu i-a nimicit pe locuitorii acelstor
cetăţi, împreună cu toate bunurile lor materiale, slobozind asupra lorcetăţi, împreună cu toate bunurile lor materiale, slobozind asupra lor
pucioasă şi foc din cerpucioasă şi foc din cer

74. • Iată ce ne mai relatează marele prooroc Moise despre fenomenul acesta alIată ce ne mai relatează marele prooroc Moise despre fenomenul acesta al
scufundării terenului pe care se aflau cetăţile amintite:scufundării terenului pe care se aflau cetăţile amintite: „Iar neamul de după„Iar neamul de după
voi, fiii voştri, cei ce se vor ridica în urma voastră, precum şi străinul ce vavoi, fiii voştri, cei ce se vor ridica în urma voastră, precum şi străinul ce va
veni din ţara-ndepărtată, vor zice văzând plăgile acelei ţări şi bolile pe careveni din ţara-ndepărtată, vor zice văzând plăgile acelei ţări şi bolile pe care
Domnul le-a trimis asupră-i – sare şi pucioasă, tot pământul este ars; pe el nuDomnul le-a trimis asupră-i – sare şi pucioasă, tot pământul este ars; pe el nu
se va semăna, el nimic nu va rodi, nici va creşte pe el verdeaţă, aidoma cuse va semăna, el nimic nu va rodi, nici va creşte pe el verdeaţă, aidoma cu
Sodoma şi Gomora, cu Adma şi Ţeboimul, pe care Domnul le-a stârpit întruSodoma şi Gomora, cu Adma şi Ţeboimul, pe care Domnul le-a stârpit întru
aprindere şi mânie – da, toate neamurile vor zice: – De ce a făcut Domnul aşaaprindere şi mânie – da, toate neamurile vor zice: – De ce a făcut Domnul aşa
cu ţara aceasta?cu ţara aceasta?

75. • Ce-nseamnă oare această mare aprindere a mâniei?… Şi vor răspunde: – PentruCe-nseamnă oare această mare aprindere a mâniei?… Şi vor răspunde: – Pentru
că au părăsit legământul Domnului, Dumnezeului părinţilor lor, pe care El l-acă au părăsit legământul Domnului, Dumnezeului părinţilor lor, pe care El l-a
încheiat cu părinţii lor când i-a scos din ţara Egiptului, şi s-au dus de au slujit laîncheiat cu părinţii lor când i-a scos din ţara Egiptului, şi s-au dus de au slujit la
dumnezei străini şi li s-au închinat lor, pe care ei nu i-au cunoscut şi care nu le-dumnezei străini şi li s-au închinat lor, pe care ei nu i-au cunoscut şi care nu le-
au fost daţi ca parte”au fost daţi ca parte” (Deuteronom, 29; 22-26). Aceasta este istoria Mării(Deuteronom, 29; 22-26). Aceasta este istoria Mării
Moarte. De remarcat este faptul cum au fost pedepsiţi locuitorii cetăţilorMoarte. De remarcat este faptul cum au fost pedepsiţi locuitorii cetăţilor
amintite, pentru păcate împotriva firii, adică acele tipuri de relaţii trupeşti întreamintite, pentru păcate împotriva firii, adică acele tipuri de relaţii trupeşti între
persoane de acelaşi sexpersoane de acelaşi sex

76. • În această privinţă,În această privinţă,
marele DUHOVNICmarele DUHOVNIC
al ORTODOXIEIal ORTODOXIEI
ROMÂNEŞTI,ROMÂNEŞTI,
părintelepărintele ARSENIEARSENIE
PAPACIOCPAPACIOC, a, a
declarat în 2007 pedeclarat în 2007 pe
un post deun post de
televiziuneteleviziune
următoarele:următoarele: „Nici un„Nici un
păcat nu l-a arspăcat nu l-a ars
Dumnezeu cu foc,Dumnezeu cu foc,
decât păcatuldecât păcatul
SODOMIEI”,SODOMIEI”, despredespre
care tocmai amcare tocmai am
relatatrelatat
• Coborâm la malulCoborâm la malul
mării, atingem cumării, atingem cu
mâinile apa sărată,mâinile apa sărată,
ne aducem amintene aducem aminte
de Sodoma ișde Sodoma iș
Gomora, Adma ișGomora, Adma iș
eboimul i, rugămȚ șeboimul i, rugămȚ ș
pe Dumnezeusă nepe Dumnezeusă ne
izbăvească deizbăvească de
păcatele cele urâtepăcatele cele urâte
ale aceloraale acelora

77. • Este bini or trecut de amiază, soarele scapătă spre asfin it. Sutele de peleriniș țEste bini or trecut de amiază, soarele scapătă spre asfin it. Sutele de peleriniș ț
i turi ti privesc spre mare i meditează ... Este zona cea mai dezolantă dinș ș și turi ti privesc spre mare i meditează ... Este zona cea mai dezolantă dinș ș ș
toată ara SfântăȚtoată ara SfântăȚ
• În partea nordică a Mării Moarte se află renumitele Pe teri de la Qumran, dinșÎn partea nordică a Mării Moarte se află renumitele Pe teri de la Qumran, dinș
de ertul Iudeii, în care au fost descoperiteșde ertul Iudeii, în care au fost descoperiteș Manuscrisele de la Marea Moartă,Manuscrisele de la Marea Moartă,
între anii 1947-1956între anii 1947-1956

78. • Zona arheologică a Qumranului, cu pe terile sale, înăuntrul cărora au fostșZona arheologică a Qumranului, cu pe terile sale, înăuntrul cărora au fostș
găsite celebrele „Manuscrise de la Marea Moartă”, nu se numără printregăsite celebrele „Manuscrise de la Marea Moartă”, nu se numără printre
locurile cre tine de pelerinaj. Dar Qumranul merită să fie văzut de fiecareșlocurile cre tine de pelerinaj. Dar Qumranul merită să fie văzut de fiecareș
cre tin dornic să aibă un tablou complet al locurilor de pelerinaj din araș Țcre tin dornic să aibă un tablou complet al locurilor de pelerinaj din araș Ț
Sfântă, să în eleagă solul pe care s-a născut cre tinismul i să-i pre uiascăț ș ș țSfântă, să în eleagă solul pe care s-a născut cre tinismul i să-i pre uiascăț ș ș ț
pe precursorii Monahismului din Pustiul Iudeiipe precursorii Monahismului din Pustiul Iudeii

79. • Dar monahii cre tini care au trăit în Pustiul Iudeii, n-au fost primiișDar monahii cre tini care au trăit în Pustiul Iudeii, n-au fost primiiș
care i-au ales acest mod de via ă, lor le-au premers: Proorocul Ilie,ș țcare i-au ales acest mod de via ă, lor le-au premers: Proorocul Ilie,ș ț
Ioan Botezătorul, evreii esenieni de la Qumran, care, la fel ca ișIoan Botezătorul, evreii esenieni de la Qumran, care, la fel ca iș
monahii cre tini, au renun at la via a citadină i au plecat în pustiu,ș ț ț șmonahii cre tini, au renun at la via a citadină i au plecat în pustiu,ș ț ț ș
spre a- i crea ob tea lor distinctă. De aceea nu este câtu i de pu inș ș ș țspre a- i crea ob tea lor distinctă. De aceea nu este câtu i de pu inș ș ș ț
uimitor faptul că via a acestor proto-înfruntători ai pustiului ațuimitor faptul că via a acestor proto-înfruntători ai pustiului aț
reprezentat pentru monahismul cre tin un exemplu demn de urmatșreprezentat pentru monahismul cre tin un exemplu demn de urmatș

80. • Qumran-ul i con inutul manuscriselor sale sunt interesante nu numaiș țQumran-ul i con inutul manuscriselor sale sunt interesante nu numaiș ț
pentru un arheolog, ci i pentru teologul cre tin i, deopotrivă pentruș ș șpentru un arheolog, ci i pentru teologul cre tin i, deopotrivă pentruș ș ș
simplul pelerin. Astăzi după trecerea a jumătate de veac de lasimplul pelerin. Astăzi după trecerea a jumătate de veac de la
descoperirea lor, nu mai există nici un fel de îndoială că acestedescoperirea lor, nu mai există nici un fel de îndoială că aceste
manuscrise pot să arunce o lumină asupra izvoarelor cre tine, asuprașmanuscrise pot să arunce o lumină asupra izvoarelor cre tine, asupraș
formării sub aspect religios i ideologic a primelor comunită i cre tineș ț șformării sub aspect religios i ideologic a primelor comunită i cre tineș ț ș
i a monahismului cre tinș și a monahismului cre tinș ș

81. • Pelerinul sau simplul vizitator hotărât să meargă la Qumran se va convingePelerinul sau simplul vizitator hotărât să meargă la Qumran se va convinge
de faptul că pe terile pentru locuit i îndeletniciri spirituale aflateș șde faptul că pe terile pentru locuit i îndeletniciri spirituale aflateș ș
împrejurul clădirilor esenienilor, nu se deosebesc prea mult de clădirileîmprejurul clădirilor esenienilor, nu se deosebesc prea mult de clădirile
mănăstirilor. Acestea s-au petrecut nu din pricină că au copiat cre tinii unșmănăstirilor. Acestea s-au petrecut nu din pricină că au copiat cre tinii unș
mod de via ă, ci pentru că via a în pustiu î i manifestă exigen a iț ț ș ț șmod de via ă, ci pentru că via a în pustiu î i manifestă exigen a iț ț ș ț ș
canoanele salecanoanele sale